semnele timpului - septembrie 2008

Contracultura, fl oare de mucegai ● Turismul suicidal

SEMNELE

timpului4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~SEPTEMBRIE 2008

|ngerii negri ai

imperiului global

SEMNELE TIMPULUI www.semneletimpului.ro

ADRESA REDAC}IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

Semnele Timpului Septembrie 2008

SumarSEPTEMBRIE 2008

Editorial 1 Duios „g`urile mici [i

negre” ne \nsp`imântau

Religie 6 Tinerii, de la

fundamentalism la fanatism

Cultur` 11 Citatul ST

12 Din cronica unei convertiri

14 Contracultura, fl oare de mucegai

Social 22 Turismul suicidal

30 Analfabetismul func]ional, o carie a civiliza]iei

Economic 36 |ngerii negri ai

imperiului global

Mediu 43 Planeta gunoaielor,

un brand al Terrei

6

43

14

22

30

Contracultura, fl oare de mucegai Turismul suicidal

SEMNELEtimpului

4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~SEPTEMBRIE 2008

|ngerii negri ai

imperiului global

VOLUMUL 20 NR. 126

SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc`

din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF: Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDAC}IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, Andrada Badea, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Marius

Necula, Steliana Nzikou, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca

Porumb, Florian Ristea.

CORECTUR~: Luiza Ghica

GRAFIC~ {I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca

SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 9/2008

9/2008

Opinie

Septembrie 2008 Semnele Timpului

CRISTIAN M~GUR~

Duios „gùrile mici [i negre” ne \nspìmântau

O apocalips` \n plus nu stric` niciodat`, cel pu]in atâta vreme cât poate aduce vizibilitate [i câteva procente electorale

\n plus. Cine mai crede c` vom fi invada]i de extratere[tri sângero[i sau c` ne vom g`si ob[tescul sfâr[it dup` vreo coliziune cu meteori]i inoportuni,

ca s` nu mai invoc`m armaghedoanele ori constela]ia apocalipselor religioase,

se \n[al` amarnic.

Dup` ultimele infor-ma]ii, se pare c` ni[te gùri „mici [i negre” vor devo-

ra P`mântul. |n preziua inaugur`rii celui mai mare [i mai scump experiment [tiin]ific din istoria omeni-rii, Large Hadron Collider, acceleratorul de particule de la grani]a franco-elve-]ian`, doi politicieni ro-mâni au g`sit de cuvi-in]` s` ofere electoratu-lui un nou prilej pentru dulci preinfarcte. |n fa-]a sediului Comisiei Europene de la Bucure[ti, cei doi [i-au masat câteva zeci de coti-zan]i pentru a semnala \ntregii Europe c` viito-rul planetei noastre este amenin]at de gùrile negre care vor evada din acceleratorul de par-ticule de la CERN. Petardele lansate de cei doi politicieni au o ]int` dubl`. Comunitatea [tiin-]ific` interna]ional` implicat` \n acest pro-iect este, vezi domnule!, o rezerva]ie de sinu-ciga[i care, \n elanul lor, nu vor s` ]in` seama de avertiz`rile de „bun sim]”. {i, astfel, nici nu re-cunosc iminen]a catastrofei ce ne pa[te. Ba mai mult, pe un post de televiziune, unul dintre cei doi ispravnici ne mai [i \nv`]a s` nu acord`m prea mult` \ncredere asigur`rilor venite din partea fizi-cienilor implica]i \n proiect, pentru c` ace[tia sunt subiectivi, c` doar \[i primesc salariul de la CERN. Unde s-a pomenit ca un angajat s` saboteze insti-tu]ia de la care-[i câ[tig` pâinea zilnic`?! Politici-anul [tie ce zice sau oricum, face ni[te analogii cu Hiroshima, Nagasaki, omul are instinct, presimte c` va exploda ceva pân` la urm`… Prima lec]ie: chiar [i \n domeniul fizicii particulelor elemen-tare nu este bine s` opui rezisten]` competen]ei dezl`n]uite a politicianului român.

Cea de-a doua ]int`, pu]in mai voalat` de ast` dat`, este chiar Comunitatea European`. Ce rost are s` arunce miliarde de euro pe capriciile unor fizicieni? De ce nu sunt da]i României? De ce nu sunt orienta]i c`tre copiii care mor de foame \n lu-mea \ntreag`, c`tre bolnavii de cancer sau SIDA? Bozonul Higgs ne fr`mânt` pe noi acum, materia

[i energia neagr`? Europenii, \n loc s` se ocupe de proble-mele urgente ale momentului, se ]in de experimente peri-culoase [i de Big-Bang-uri imorale! Cea de-a doua lec-]ie: instinctul managerial [i pragmatismul politicianului ro-mân sunt de neegalat când vine vorba de banii [i ograda altuia.

Toat` povestea are [i o la-tur` amuzant`. Printre solu-]iile propuse de unul din-tre cei doi era [i izolarea ex-perimentului derulat de

Centrul European de Cercet`ri Nucleare \ntr-un laborator [tiin]ific. L`s`m de-o par-te faptul c` acceleratorul de particule de la CERN este un laborator, ba chiar cel mai per-formant din lume, dar pân` s` ajung` la ase-menea intui]ii abisale, politicianul nostru \[i \nchipuia probabil c` savan]ii finan]a]i de Comi-sia European` vor ciocni fascicule de protoni \n sta]iunile turistice elve]iene….

|n diminea]a zilei de 10 septembrie s-a derulat cu succes primul test al accelatorului de particu-le. Apocalipsa nu a venit, nu au ap`rut nici cele-brele [i bucluca[ele gùri „mici [i negre”. Dar mai este timp pentru a se adeveri profe]iile celor doi politicieni români. Experimentul abia a \nceput. Dup` celebrul model al predic]iilor seismice ale lui Vergil Hâncu, dac` nu se \ntâmpl` nimic anul `sta, sigur la anu’, dac` nici atunci…, este aproape obligatoriu ca va fi \n anul urm`tor. {i cu cât vine mai repede, cu atât este mai bine, c` se acumu-leaz` mai pu]in` energie \n pl`cile tectonice. Lec-]ia acestor predic]ii este c`, dac` nu se adeveresc, nu este nicio problem`, oricum au o marj` sufici-ent de cuprinz`toare pentru a fi a[teptate f`r` niciun orizont temporal. Dac` vreodat`, \ntr-un viitor indefinit ar ap`rea vreun accident, atunci profetul va fi mare. Dar, pân` atunci, r`mâne efectul psihologic al zvonului catastrofic. Arunci o petard` \n pres`, lumea se uit` la tine cu sufletul \n gât, [i….Doamne fere[te s` nu se \ntâmple ceva grav!…, c` oricum vorbele zboar`, dar procentele electorale de moment r`mân. ST

3

{tiri

2

POLITIC

POLITIC


For]ele americane din Irak au fost trimise acolo „de Dumnezeu”, a afi rmat recent Sarah Palin, nominalizat` \n func]ia de vicepre[edinte din partea partidului republican, \ntr-un discurs sus]inut \n Alaska.

Palin a f`cut aceast` declara]ie \n iunie, \n fa]a seminari[tilor adu-na]i \n biserica Wasilla Assembly of God din Alaska. Guvernatoarea, al c`rei fi u va fi deta[at \n Irak la sfâr[itul acestui an, cerea studen-]ilor s` se roage pentru militarii

americani din Irak. „Ruga]i-v` pentru solda]ii no[tri, femei [i b`rba]i, care fac eforturi pentru a face ceea ce este drept. {i pentru aceast` ]ar` [i pentru liderii no[tri, care i-au trimis acolo pentru o misiune ce vine de la Dumnezeu”,

a cerut ea. „Pentru aceasta trebuie s` ne rug`m, c` exist` un plan [i c` acest plan este al lui Dumnezeu”, a spus Palin.Palin le-a mai recomandat studen-]ilor s` se roage [i pentru un gazo-duct de 30 de miliarde de dolari care va fi construit \n Alaska. „Cred c` voin]a lui Dumnezeu trebuie \ndeplinit` pentru a uni oamenii [i companiile [i a construi acest gazoduct, deci ruga]i-v` pentru aceasta”, a cerut ea.|nregistrarea cu discursul lui Palin a fost difuzat` pe site-ul bisericii Wasilla Assembly of God, apoi s-a r`spândit pe internet. Echipa de campanie a democratului Barack Obama sus]ine c` discursul lui Palin a fost scris chiar de un con-silier al pre[edintelui George W. Bush. ST

Cel pu]in a[a \l consider` marii intelectuali [i anali[ti politici ai Rusiei. |nc` de la \nceputul mandatului, \n urm` cu patru luni, pre[edintele Medvedev a ac]ionat dur, a ordonat intrarea

trupelor ruse \n Georgia [i a adresat avertismente NATO. Aceste lucruri \ns` nu au reu[it s` schimbe impresia general` c` premierul Putin este adev`ratul lider al ]`rii. Jurnali[tii str`ini [i ru[i care au discutat cu Med-vedev, Putin [i al]i ofi ciali, la

Moscova, Soci [i Groznii, s-au convins c` raportul de putere dintre cei doi \i este favorabil lui Putin. {i asta de[i, pe linie oficial̀ , toate autorit̀ ]ile sus]in c` pre[edintele are ultimul cuvânt \n politica extern` [i este coman-dantul suprem al for]elor ruse.

Sarah Palin: Trupele americane au fost trimise \n Irak de Dumnezeu

Putin conduce Rusia!Vladimir Putin r`mâne, \n continuare, conduc`torul suprem \n Rusia, de[i, constitu]ional, acesta ar trebui s` fi e Dmitri Medvedev.

Steliana Nzikou

Luiza Ghica

3


POLITIC

Dezv`luirea cotidia-nului a \nfuriat practic armata pakistanez`, al c`rei [ef a declarat, la \n-ceputul lunii, c` Pakista-nul nu va permite niciunei for]e strìne s` efectueze opera]iuni militare pe teri-toriul sù. Declara]ia ofi cia-lului pakistanez a venit la pu-]in timp dup` ce comandouri americane au p`truns \n inte-riorul Afganistanului.Noul ordin reflectã preocu-parea americanilor fa]` de bas-tionul creat de membrii al-Qaeda [i de talibani \n interiorul Paki-stanului. De asemenea, ordinul ar`ta c` SUA cred c` Pakistanul nu are voin]a [i for]a de a combate militan]ii din zona tribal`. „Situa]ia

din zona tribal` este de netolerat”, a declarat un ofi cial american de rang \nalt, sub pro-

tec]ia anonimatului. „Trebuie s` fi m mai categorici. Ordinele au fost date”. ST

Noi atacuri \n interiorul Pakistanului, aprobate \n secret de George W. Bush

c al n-ta-nei eze eri-

ficia-a pu-douri

n inte-

reocu-de bas-

al-Qaeda rul Paki-

a, ordinulPakistanul din zona tribal` este de tec]ia anonimatului Trebuie s`

Pre[edintele George W. Bush a aprobat un ordin secret, \n iulie, care permite for]elor speciale americane s` desf`[oare atacuri terestre \n interiorul Pakistanului, f`r` aprobarea autorit`]ilor de la Islamabad, sus]in jurnali[tii de la New York Times.

„Pre[edintele Medvedev a dat ordin ca trupele s` se duc` \n Osetia de Sud. El a fost cel care a avut misiunea de a recunoa[te independen]a Osetiei de Sud [i a Abhaziei. Acestea au fost deciziile sale”, a spus Putin. „Nici m`car un tanc nu ar fi avansat, niciun soldat nu ar fi f`cut un pas \nainte f`r` ordinul comandantului suprem”, a adùgat el. O atitudine la fel de ferm` a avut [i ministrul de externe, Serghei Lavrov, când a fost \ntrebat de la cine prime[te ordine. „De la Medvedev. De la el

primesc instruc]iunile”, nu a ezitat el s` r`spund`. Lucrurile \ns` se petrec altfel. La o mas` la Soci, spre exemplu, Putin era foarte relaxat când era \ntrebat despre chestiunile ce ]in de pre[edin]ie - rela]iile cu Occidentul, confl ictul cu Georgia, scutul american anti-rachet`. Când pre[edintele cecen vorbe[te despre Rusia, de obicei discut` despre Putin. „Putin \i las` lui Medvedev loc pentru a cre[te. [i el tot cre[te, sub ochii no[tri”, a spus un ofi cial. |n timpul \ntâlnirii de la Soci, tonul lui Putin a fost

cel obi[nuit, dur. |ntrebat despre Medvedev, tonul i se schimb`. „Este modern, liberal, are o edu-ca]ie excelent`. |mi pare rù c` are multe pe cap, cu o criz` ca aceasta”, a spus el. Reprezentan-]ii Grupului Valdai, constituit din exper]i [i oameni de [tiin]` ru[i, au recunoscut c`, \n mod clar, Putin continu` s` conduc` ]ara, de fapt. „Am venit toti aici [tiind cine este [ef [i nu am auzit nimic care s` m` fac` s`-mi schimb p`rerea”, a declarat unul dintre ei. ST

Steliana Nzikou

{tiri

4


RELIGIE

RELIGIE

Cupluri gay cu binecuvântarea bisericii

„Masacrul musulmanilor“se joac` \n Marea Britanie

|n cadrul unei serii de lecturi scrise \ntre 2000 [i 2001, perioada \n care era arhiepiscop de Wales, Williams sus]ine faptul c` prohibi-]iile biblice destinate homosexu-alit`]ii sunt adresate doar „hete-rosexualilor \n c`utare de noi experien]e sexuale”. „O rela]ie

sexual` activ` \ntre doi oameni de acela[i sex poate s` se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu \ntr-un mod asem`n`tor mari-ajului, dac` [i numai dac` cuplul \mp`rt`[e[te acela[i sentiment de absolut devotament”, scria Wil-liams \ntr-o scrisoare trimis` unui

cre[tin. „Biserica [i-a schimbat concep]iile \n leg`tur` cu multe probleme de-a lungul timpului, exemplul concludent fi ind admisi-bilitatea moral` a contracep]iei, fapt ce m` oblig` s` m` gândesc c` [i \n acest caz al homosexualit`]ii pot surveni schimb`ri”. ST

Intitulat „Masacrul musulmanilor”, jocul prezint` un erou american care are un singur ]el: s` nu lase

\n via]` vreun musulman. |n func-]ie de difi cultatea jocului, pasiona-]ii pot ajunge chiar s`-i omoare pe Osama bin Laden, Mohammed sau chiar pe Allah. Cel care a creat

jocul este un programator inde-pendent, pentru care acesta este „distractiv [i nostim”.

|n schimb, directorul executiv al Funda]iei Ramadan, Moha-mmed Shafiq, spune c` „a \ncuraja copiii [i tinerii s` ucid` musulmani \ntr-un joc este inac-ceptabil, de prost gust [i extrem de ofensator”. Tot el a ad`ugat c`, „dac` \ntr-un joc, musulmanii ar ucide evrei sau americani, ar ie[i, pe bun` dreptate, un scandal uria[“. ST

„Rela]iile dintre homosexuali pot ob]ine iubirea lui Dumnezeu”, acela[i sentiment pe care divinitatea \l are pentru institu]ia matrimonial`, declara, recent, Rowan Williams, arhiepiscopul de Canterbury, exprimându-[i \n acela[i timp optimismul cu privire la schimbarea pozi]iei dezaprobatoare a Bisericii fa]` de homosexualitate.

Un soldat american trebuie s` omoare cât mai mul]i musul-mani. Din fericire, este doar subiectul unui joc pe calcula-tor, considerat „de prost gust [i ofensator” de c`tre repre-zentantul comunit`]ii musul-mane din Marea Britanie.

Steliana Nzikou

Luiza Ghica

5


RELIGIE

De asemenea, comisia a mai decis c` fo[tii nomenclaturi[ti PCR nu vor fi asimila]i colabora-torilor. |n urma votului a rezultat c` amendamentul de eliminare a \nal]ilor prela]i [i a preo]ilor din categoriile de persoane verifi cate de CNSAS a fost adoptat. Cinci voturi pentru au provenit din partea PSD [i PRM, dou` voturi contra au venit din partea PD-L [i UDMR, \n timp ce din partea PNL s-a \nregistrat o ab]inere. Senatorul PNL Norica Nicolai a propus ca preo]ii s ̀fi e verifi -ca]i \n cazul \n care cultul c`ruia \i apar]in dore[te, \ns` propunerea nu a fost supus` votului. Solu]ia de compromis

a senatorului liberal a venit [i \n urma argumentelor celor de la PSD [i PRM. Potrivit acestora, Constitu]ia confi rm` autonomia Bisericii. Camera Deputa]ilor hot`râse ini]ial eliminarea preo-]ilor de sub inciden]a CNSAS. |n aprilie, deputa]ii i-au exclus pe reprezentan]ii cultelor religioase din categoriile care sunt verifi ca-bile la cerere de c`tre CNSAS, adoptând un amendament al social-democratului Eugen Nicolicea. Deciziile senatorilor-juri[ti au mai vizat [i redefi nirea no]iunii de colaborator. Astfel, colaborator este pesoana care a furnizat cu inten]ie informa-]ii Securit`]ii, coroborat cu alte

probe. La acest amendament PSD s-au \nregistrat un singur vot \mpotriv` (Peter Eckstein Kovacs) [i o ab]inere (Serban Nicolae). Din categoria colabora-torilor au fost excluse persoanele care, având competen]e deci-zionale, juridice sau politice, au luat decizii referitoare la activit`-]ile Securit`]ii ori ale altor struc-turi din regimul comunist, ce au vizat \ngr`direa drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale omului. {i persoanele care \n-lesneau culegerea de informa-]ii ori [i-au pus voluntar locuin-]a la dispozi]ia Securit`]ii au fost asimilate colaboratorilor, la ce-rerea CNSAS. ST

Preo]ii nu vor mai stârni discu]ii la CNSAS

CNSAS nu-i mai verifi c` pe \nal]ii prela]i [i pe preo]i. Decizia apar]ine Comisiei Juridice a Senatului care a abrogat o serie de prevederi din Legea accesului la propriul dosar [i din ordonan]a Guvernului emis` dup` decizia Cur]ii Constitu]ionale a României.

Luiza Ghica

10

|n România anilor 2008, pu]ini sunt cei care ar crede c` elevii pot avea o doz` de fundamen-

talism religios \n contextul \n care preocup`rile [i interesele lor sunt concentrate mai degrab` spre divertisment, liberalism sau chiar ateism.

Un studiu1 realizat \n cadrul Departamentului de Sociologie al Universit`]ii „Petre Andrei” din Ia[i scoate la iveal` câteva date interesante ce pot arunca o nou` lumin` asupra fundamenta-lismului religios manifestat de tineri. {i, am ad`uga noi, asupra modului \n care a ajuns s` fi e \n-]eles fundamentalismul religios. Afl `m deci c` 60% din liceenii chestiona]i \n cadrul studiului sunt de acord c` „Biblia este ghidul com-plet [i de n`dejde c`tre fericire”, iar unul din trei subscrie la afi r-ma]ia c`, „De fi e-care da-t` când [ t i i n ] a [i Sfânta Scriptu-r` intr` \n con-fl ict, [tiin-]a este cea care gre[e[te”. Mai mult de jum`-tate din elevii chestiona]i cred c` princi-pala surs` a r`ului \n lume este Satana, iar ei se consider` ale[ii lui Dumnezeu \n

1 „Barometrul valorilor [i rela]iilor sociale ale elevilor de liceu”, Departamentul de Sociologie al Universit`]ii „Petre Andrei” din Ia[i, 2007

lupta contra diavolului. Potrivit criteriilor aplica-

te de autorii studiului, recunoa[terea revela]iei [i acceptarea unei viziuni despre lume care nu exclude supranatu-ralul devin simptome ale fundamentalis-mului religios. O interpretare mai degrab` fundamentalist` [i de altfel viciat` prin \ntreb`rile defectiv-simpliste, precum

Religie


Fundamentalismul religios ca s`mân]` de scandal \n societatea contemporan` este de pu]ine ori asociat cre[tinismului [i mai ales celui tradi]ional.

`,

Tinerii, de la fundamentalis

■ Cristina I[van

11


cea despre confl ictul dintre Biblie [i [tiin]`. |ns`, oricum, toate aceste procente nu se

v`desc relevante atât pentru subiectul studiului, cât poate pentru autenticitatea convingerilor tinerilor din România. C`ci, dac` la o prim` vedere, procentele pot p`rea mari, autorii studiului atrag aten]ia c` „fundamentalismul” detectat aici este mai degrab` de form`, nefi ind unul asu-mat [i nici s`mân]` pentru violen]e. Apoi, „fundamentalismul religios” este v`zut

ca o tr`s`tur` de caracter [i o amprent` a educa]iei din familie, lucru demonstrat, de pild`, de faptul c` „funda-mentalismul” accentuat este de dou` ori mai mare \n lice-ele industriale [i voca]ionale (22%) decât \n colegiile na-

]ionale (9%). „Elevii din cele dou` tipuri de licee vin cu o educa]ie diferit`, sunt socializa]i \n mod

diferit sau provin din fami-lii cu profi l sociodemografi c diferit. Cei de la colegii sunt crescu]i \n spiritul competi-]iei, al luptei pentru note cât mai mari [i al reu[itei \n via]` prin propriile for]e, asta [i pentru c` p`rin]ii au de obicei un statut social superior. Pe de alt` parte, cei de la liceele industriale sau teologice, pro-veni]i mai degrab` din familii mai pu]in \nst`rite [i cu un ni-vel mai sc`zut al studiilor, au fost obi[nui]i s` fi e mai pasivi [i s` a[tepte ca ajutorul s` le

cad` din cer”2, afi rma Sebastian N`stu]`, unul dintre autorii studiului.

Cercetarea privind „fundamentalismul re-

ligios” al liceenilor re-lev` o diferen]` semnifi cativ`

\ntre elevii ortodoc[i [i cei cato-lici. La primii, fundamentalismul

are o pondere de 15,8%, pe când ultimii \mp`rt`[esc aceast` atitudine \n propor-]ie de 22,9%. Diferen]a ar putea fi explicat` prin faptul c` elevii catolici \[i asum` mai bine anumite afi rma]ii fundamentaliste, deoarece au un contact mai strâns cu Bi-serica, comunit`]ile sunt mai bine coagu-late [i, \n plus, exist` cursuri speciale de catehism. „De[i nu am f`cut studii

2. Citat preluat din Cotidianul, 5 iunie 2008

m la

12


Religie

asupra elevilor protestan]i sau neoprotes-tan]i, avem sufi ciente motive s` presupu-nem c` fundamentalismul religios al aces-tora este [i mai crescut, tocmai pentru c` Biblia este un element cu o prezen]` mai accentuat` \n via]a acestora”, afi rm` Se-bastian N`stu]`. Sau poate doar o inofen-siv` familiaritate cu textul biblic.

Credin]` de fa]ad`Analizând rezultatele acestui studiu,

sociologul Tudor Pitulac crede c` funda-mentalismul tinerilor este o credin]` de fa]ad`. E drept c` peste 60% din elevi sus-]in c` izb`virea [i fericirea vor fi ob]inute

doar urmând Cartea Sfânt`, dar, „dac` \i \ntrebi concret despre ce e vorba acolo, ei nu [tiu”, observ` Pitulac. Nu e de mirare astfel c`, de[i majoritatea românilor sus-]in c` ader` la valorile cre[tine, pu]ini le-au internalizat [i ac]ioneaz` cu adev`rat dup` ce st` scris \n Biblie. „|n România suntem \ntr-o situa]ie de mijloc. Aproape nimeni nu are curajul s` spun` ’eu ignor acest set de \nv`]`minte’, dar la fel de pu]ini le

\mbr`]i[eaz`. Dac` vedem o Biblie pe jos, nici nu o c`lc`m, dar nici nu o ridic`m», concluzioneaz` autorul studiului.

Pornind de la concluzia studiului, se ridic` câteva semne de \ntrebare privind modul \n care tinerii din ziua de ast`zi sunt educa]i s` \n]eleag` credin]a [i s`-L cunoasc` pe Dumnezeu. |n mod tradi]io-nal, adolescen]a [i tinere]ea sunt privite de c`tre cercet`torii fenomenului religios drept perioada \n care este cel mai proba-bil ca o persoan` s` se converteasc` la o alt` religie. „Aceasta este perioada care ne ofer` oportunitatea de a studia infl uen-]ele religiei asupra dinamicii [i rela]iilor

familiale, asupra interac]iunii dintre ti-neri, dintre tineri [i p`rin]i”3 sau asupra manierelor de transmitere a comporta-mentelor religioase de la p`rin]i la copii4.

3. Smith, C., Lundquist Denton, M., Faris, R., Regnerus, M., „Mapping American Adolescent Religious Participation”, \n Journal for the Scientifi c Study of Religion 41 (nr. 4, decembrie 2002): 597 – 612.4. Boyatzis, C.J., Janicki, D.L., „Parent – Child Communication about Religion: Survey and Diary Data on Unilateral Transmission and Bi-directional Reciprocity Styles”, \n Review of Religious Research (vol. 44, nr. 3, martie 2003): 252 – 270.

13


Astfel, predarea religiei \n [colile publi-ce din România a fost o decizie politic` a anilor ’90. „Motiva]ia introducerii religiei \n [colile publice nu a ]inut cont, \n pri-mul rând, de interesul superior al copi-lului, ci de interesele cultelor religioase, care, dup` 50 de ani de ateism de stat sau pentru a st`vili expansiunea noilor culte, au considerat legitim s` foloseasc` [coli-le publice pentru misionarism [i catehi-zare, ’re\mbisericire’, fi delizarea fa]` de propria credin]`, deprinderea ritualurilor specifi ce”5.

|n urma unui studiu privind desf`[urarea orelor de religie din [colile române[ti, Liga Pro Europa recomanda Ministeru-lui Educa]iei [i Cercet`rii: „Manualele de religie [i programa ar trebui urgent reo-rientate spre prezentarea obiectiv` a mai multor religii [i a istoriei religiilor, [i nu spre \ndoctrinarea copiilor cu viziunea unei singure religii care se va proclama pe ea \ns`[i ca fi ind superioar` tuturor ce-lorlalte [i care nu va ezita, dup` cum s-a v`zut, s` incrimineze [i s` denigreze atât alte credin]e, cât [i persoanele care nu \mp`rt`[esc nicio credin]` religioas`. Vio-len]a [i cruzimea multor pasaje din aceste manuale induc copiilor, pe lâng` fric`, o mentalitate str`in` de spiritul [i menirea unui \nv`]`mânt modern. Manualele sunt orientate \n mod evident spre dogmatic` [i \ndoctrinare. Sunt numeroase \ndem-nuri la ritualism [i arogan]` fa]` de al]ii. Abund` pozi]iile jignitoare la adresa altor culte sau la adresa altor curente de gân-dire. Imaginea lui Dumnezeu este a unui Dumnezeu violent, crud, neiert`tor”. De aici pân` la fanatism religios ar mai putea fi doar un pas. {i atunci, ce este de f`cut?

|napoi la fundamentalism?R`spunsul \l putem g`si acolo unde ne

a[tept`m mai pu]in: chiar la originea fun-damentalismului. Acest fenomen religios a ap`rut la \nceputul secolului al XX-lea, \n Statele Unite ale Americii, \n sudul

5. Raport al Ligii Pro Europa, „Educa]ia \n [colile publice”

Californiei, una dintre zonele cu cea mai rapid` dezvoltare, concomitent cu indus-tria fi lmului [i alte inova]ii tehnologice [i culturale care tocmai \[i \ncepuser` ca-riera de succes. |n 1910, Milton [i Lyman Steward, doi fra]i care f`cuser` o ave-re din afacerile cu petrol, au hot`rât ca,

timp de cinci ani, s` sponsorizeze apari]ia [i editarea unor serii de pamfl ete cuprin-se \n dou`sprezece volume pe care s` le trimit` gratuit pastorilor, evangheli[tilor, misionarilor, profesorilor [i studen]ilor de teologie. Intitulate The Fundamentals: a Testimony of Truth, bro[urile, scrise de teologi conservatori [i editate \ntre 1910 [i 1915, erau menite a stopa eroziunea cre-din]elor considerate de autori [i sponsori

Manualele sunt orientate \n mod evident spre dogmatic` [i \ndoctrinare. Sunt numeroase \ndemnuri la ritualism [i arogan]` fa]` de al]ii. Abund` pozi]iile jignitoare la adresa altor culte sau la adresa altor curente de gândire.

14


Religie

„fundamentale” pentru protestantism: infailibilitatea Bibliei; crearea direct` a lumii [i umanit`]ii exclusiv de c`tre Dumnezeu; autenticitatea miracolelor; na[terea virgin` a lui Isus; crucifi carea, \nvierea [i \n`l]area la cer \n trup; doc-trina potrivit c`reia Isus a murit pentru iertarea p`catelor umanit`]ii; revenirea \n Ziua de Apoi6.

De-a lungul timpului, fundamentalis-mul religios a suferit malforma]ii grave, pierzând esen]a, aceea de a-L redescoperi pe Dumnezeu, a[a cum este El prezentat [i revelat \n Sfânta Scriptur`. Infl uen]a Bibliei ca surs` suprem` a cunoa[terii de Dumnezeu a fost [i continu` s` fi e margi-nalizat` [i chiar subestimat`. |n locul ei, tradi]ia [i dorin]a de suprema]ie \[i fac loc, iar societatea contemporan` [i, \n spe-

6 www.eurasia.ro „Fenomenul fundamentalist”

cial, tinerii sunt \mpin[i fi e spre ignoran]` total`, fi e spre un fundamentalism radical care se poate manifesta \n cele mai malig-ne moduri.

„S` sper`m ca deceniile viitoare s` cu-noasc` o retragere treptat` din activitatea politic` direct` a religiei [i un accent re\nno-it pus pe aspectele personale [i private ale credin]ei. Cu toate str`daniile fundamenta-lismului de a cuceri statul pe baza unei noi ideologii politice ce pare pentru moment viabil`, cel pu]in \n lumea musulman`, schimb`rile istorice [i tehnologice conduc spre individualism [i spre o crescând` ale-gere personal`. Putem doar s` sper`m c` se va interioriza credin]a, devenind privat` [i voluntar`, iar noile genera]ii de credincio[i vor redescoperi explorarea interioar` [i asocia]ia voluntar`, ca fi ind mai benefi ce decât politica revolu]ionar`”. ST

Judecata de Apoi, m`n`stirea Humor

Citatul ST

Ast`zi

11


Ast`zi, tot ce e necunoscut tinde s` nu mai fi e ignorat, cu frilozitatea cunoa[terii vii-toare, ci mai curând ignorabil. „Ei [i?” „Care-i

problema?” Asemenea noi \ntreb`ri, prin care noul om nou se dezbar` de povara r`spunsurilor personale (adic` funciarmente responsabile), tr`deaz` fi del, ca s` spun a[a, derapajul \n care tr`im [i de care \ncer-c`m, unii dintre noi, s` ne ferim progeniturile, apropi-a]ii [i, desigur, propriul sufl et. Problema e c` problema a disp`rut. Niciodat` prejudecata sumar` n-a \nlocuit mai complezent aventura intelectual`. Niciodat` n-a fost mai simplu s` nu pui la \ndoial` dubiul generalizat.

Teodor Baconsky, Despre necunoscut

12


Cultur`

O carte-jurnal. Un text care deschi-de intimul vie]ii de unde autorul vorbe[te. Se poveste[te. Se scrie pe

sine. Cartea se transform` \ntr-o m`rturie complet` ce-[i urm`re[te autorul \n mo-mentele form`rii sale ca individ, gânditor, prozator [i, nu \n ultimul rând, un cre[tin autentic. |n fapt, credin]a este esen]a c`r-]ii. Este centrul \n care se \ntâlnesc toate experien]ele [i cùt`rile vie]ii. Este, dup` cum o nume[te Lewis, Bucuria ca „dorin]` ne\mplinit`, care este ea \ns`[i mai dezi-rabil` decât orice satisfac]ie.” O bucurie universal` ce-[i provoac` cititorul s` o

p`trund` [i s` o trìasc` deopotriv` cu autorul. Astfel, cititorul devine co-autor \n timp ce-[i cite[te propria via]`. Aceasta este de fapt frumuse]ea c`r]ii lui Lewis: \[i insereaz` treptat cititorul \n text, l`sân-du-l mai apoi s` citeasc` despre sine. De-spre singur`t`]i, \nfrângeri, amintiri, de-spre bucurii [i \ntrist`ri, despre scriitori [i prieteni, credin]` [i ateism, despre

Dumnezeu [i om, revel`ri [i minuni, iar \n fi nal despre bucuria ne\ntrecut` a conver-tirii.

Ce este bucuria? Bucuria pentru Lewis \nseamn` dor. Un dor de Dumnezeu. |n vo-lumul de fa]`, autorul descrie istoria mo-dului \n care a ajuns s` \n]eleag` semnifi -ca]ia Bucuriei. Un cuvânt scris de fi ecare dat` cu majuscule. {i nu \ntâmpl`tor, pen-tru c` \n rostirea lui se cuprinde \ns`[i via-]a. Mai mult, dup` cum va nota la sfâr[itul c`r]ii, Bucuria este calea de acces \nspre un centru des`vâr[it: Dumnezeu. De aici radiaz` frumuse]ea vie]ii, pe care autorul

o parcurge treptat din pragul copil`riei pân` la maturitate, moment \n care Bucuria atinge deplin`tatea ei mar-cat` prin convertire.

„Scopul c`r]ii este s` depene povestea convertirii mele”, no-teaz` Lewis. Voi insis-ta a[adar asupra aces-tui episod din via]a autorului, descris cu emo]ie, \n mirarea ce-lui care asist` la taina revel`rii.

Un mare gol. O in-sul` pustie. O adânc` absen]`. O carcas` locuit` de vid, amin-tind un vers din T. S. Eliot. Aceasta este imaginea vie]ii, spune autorul, trìt` \n ab-sen]a lui Dumnezeu.

„|ntr-un târziu m-am dumirit c` templul pe care \l \n`l]am era dedicat unui zeu care \l p`r`sise”; iar \ntâlnirea cu el, spu-ne Lewis, nu poate decât s` umple via]a, s` o \mplineasc`. S` o transforme \ntr-o permanent` stare de Bucurie. „Am deve-nit con[tient c` ]ineam ceva la distan]` ori c` l`sam ceva pe dinafar`. Sau, dac` vre]i, c` purtam ni[te ve[minte foarte rigide, un

Surprins de bucurie. Povestea unei convertiri este o autobiografi e spiritual`. O incursiune dincolo de limitele vie]ii exterioare, \ntr-o lume lùntric`, investigat` \n toate am`nuntele ei, \n fi ecare etap` a propriei deveniri. De la reveriile copil`riei, pân` la candoarea plin` de elan ascuns` uneori \n frivolitatea vârstei tinere, [i, \n fi ne, la maturitatea deplin` confruntat` cu marile teme ale existen]ei.

■ Alina Popa

13


soi de carapace sau chiar o armur`, ca [i când a[ fi fost un homar. Am sim]it, atunci [i acolo, c` mi se d` posibilitatea unei ale-geri libere. Puteam deschide u[a sau o pu-team l`sa \nchis`, puteam desface armura sau o puteam p`stra pe mine... Am ales s` deschid, s` desfac, s` sl`besc chingile.” Citatul aminte[te de un cunoscut text din Evanghelii. Este trìrea lui „Cere]i [i vi se va da; cùta]i [i ve]i g`si; bate]i [i vi se va deschide.” Rezultatul? „M-am sim]it ca un om de z`pad` care \ncepe \ntr-un târziu s` se topeasc`. Topirea \ncepea de la spa-te - pic-pic, iar \n curând s-a transformat \n [iroaie.”

U[a a fost deschis`. Cùtarea [i-a atins \ntâlnirea. Bucuria. Convertirea: „... m-am dat b`tut, am recunoscut c` Dumnezeu este Dumnezeu, am \ngenunchiat [i m-am rugat: eram, pesemne, \n seara aceea, cel mai [ovìelnic [i mai ab`tut convertit din toat` Anglia. Nu vedeam atunci ceea ce acum este cel mai glorios [i mai evident lucru: smerenia divin` care accept` un converit chiar [i \n asemenea condi]ii.”

|ntâlnirea cu Dumnezeu, spune Lewis, transform`. |nlocuie[te. |mbog`]e[te fi in-]a uman` cu tr`s`turi divine. Este trans-fi gurare. O r`sfrângere de Dumnezeu \n om: „Credin]a [i rug`ciunea erau \ncepu-tul extravertirii. Fusesem, dup` cum se spune, „scos din mine \nsumi”. Pe un alt drum. |ntr-o nou` via]`.

Aici se deschide \nceputul. Acesta este [i ultimul capitol al c`r]ii. |ntrucât citito-rul, de fapt, co-autorul c`r]ii \[i continu` povestea convertirii, a vie]ii. F`r` fi nal. Doar el [i cartea. Printre rândurile ei. Sur-prins de bucurie \n propria-i via]`. O carte fascinant`.

N`scut \n Irlanda \n 1898, \ntr-o familie anglo-irlandez`, C.S. Lewis este educat la Colegiul Malvern timp de un an, dup` care \[i continu` studiile \n particular. Ob-]inând cea mai mare distinc]ie de absol-vire acordat` de Universitatea Oxford (Triple First), r`mâne \n cadrul Uni-versit`]ii ca Fellow al colegiului Magda-

len, func]ionând ca tutore, \n perioada 1925-1954. |n 1954, devine profesor de literatur` medieval` [i renascentist` la Universitatea Cambridge. Cursurile ]inute de el au infl uen]at \n mod profund [i dura-bil genera]ii de studen]i. „The Problem of Pain” (Problema durerii), „The Screwta-pe Letters” (Sfaturile unui diavol b`trân c`tre unul mai tân`r), „Mere Christianity” (Cre[tinism, pur [i simplu), „The Four Lo-ves” (Cele patru iubiri), precum [i postuma „Prayer: Letters to Malcom” (Rug`ciune: Scrisori c`tre Malcom) sunt operele sale cele mai apreciate, fi ind cunoscute de mili oane de cititori, pretutindeni \n lume. S-a stins din via]` \n 22 noiembrie 1963, \n locuin]a sa din Oxford. ST

C.S. Lewis, Surprins de bucurie. Povestea unei convertiri, Editura Humanitas, 2008, 255 pagini.

14

Cultur`


R etu[ând parc` datele publicate de cotidianul newyorkez, Science Daily (30 ianuarie 2008) dezv`luia conclu-

zii la fel de intrigante, rezultate \n urma unei cercet`ri efectuate pe dou` milioane de subiec]i din 80 de ]`ri. Conform studiu-lui, la nivel global, cel mai \nalt nivel de depresie [i nefericire apar]ine grupului de vârst` 44-60 de ani, independent de gen, educa]ie, statut civil, ocupa]ie sau venit. Rezultatul contrasteaz` fl agrant cu studiile f`cute cu decenii \n urm`, când starea psihic` a aceluia[i grup de vârst` p`rea relativ stabil` odat` cu trecerea de la o peri-oad` a vie]ii la alta.

S` fi e presiunea cres când` a vie]ii moderne, desp`r]irea de prieteni [i rude sau chestiuni hormo-nale? „Nimeni nu [tie c`rui fapt se datoreaz` aceast` stare general`”, \[i \ncheie articolul jurna-listul de la Science Daily.

Profesorul Myrna Weissman de la Institutul psihiatric din New York leag` \ns` acest fenomen de istoria fr`mântat` a „baby-boomer-ilor s`n`to[i [i boga]i” (vezi casetele de pe pagina 16).

Debut contradictoriuOdat` cu primul scâncet al celor 78 de mili-

oane de baby-boomer-i n`scu]i \n SUA din ia-nuarie 1946, cea mai prosper` societate din istorie a \nceput b`t`lia pentru autentifi care.

Erau a n i i

op timi[ti de dup` r`zboi, cu r`ni care trebu-iau vindecate [i cu orizonturi promi]`toare.

Explozia demografi c` din SUA refl ecta vitalismul postbelic. Familiile, reunite, se \ntorceau la stilul de via]` tradi]ional cu speran]e de viitor. Mai târziu \ns`, au \nceput s` transpar` tensiuni, Mai \ntâi R`zboiul Rece (1949): baby-boomer-ii

■ Lucian Cristescu

Rata de suicid pentru cei cu vârsta \ntre 45 [i 64 de ani a crescut cu aproximativ 20% \n cinci ani, potrivit unui studiu (1999 - 2004) publicat de The New York Times \n 19 februarie 2008. Din totalul de peste 32.000 de sinucideri \n SUA (2004), exponen]ii genera]iei „baby-boomer” (vezi caseta) reprezentau nu mai pu]in de 46%, \n timp ce cazurile de pân` \n 21 de ani erau de numai 7%.

15


au fost prima genera]ie n`scut` \n um-bra bombei atomice. Apoi au izbucnit fr`mânt`rile rasiale (1954) [i mi[c`rile de eliberare ale negrilor. Apoi rock’n rol-lul, simbolul culturii afro-americane, lua cu asalt cultura alb` (1955). |n aceast` atmosfer` de metamorfoze s-a cristalizat

genera]ia boomer-ilor, care s-au afi rmat prin materialism, carierism, gust pen-tru exotic, activism politic - o adev`rat` „genera]ie de c`ut`tori”. {i, odat` cu ei, a \nfl orit una dintre cele mai tulburi revolu]ii din istoria modern`: contracul-tura.

16


Cultur`

Ciuperca magic`|nc` din 1952, CIA desf`[ura, \n pro-

iectul MK-Ultra, o serie de experien]e cu LSD-ul (Acid Lisergic Dietilamid), o substan]` halucinogen` foarte puternic`, extras` dintr-o ciuperc` parazit` a cerea-lelor, care poate altera dramatic procese-le psihice. CIA spera s` g`seasc` „drogul adev`rului”, atât de necesar \n intero-gatoriile din timpul R`zboiului Rece. La \nceputul anilor 1960, CIA renun]ase \ns` la LSD, considerându-l inefi cient. Când LSD-ul nu a mai prezentat interes pentru laboratoarele secrete ale CIA, ajungând \n strad`, acesta a dezl`n]uit un val de ne-bunie psihedelic` ce a transformat Ame-rica peste noapte. Popularizat de rockeri ca instrument de cunoa[tere de sine [i a unei realit`]i superioare, promovat cu entuziasm de celebrit`]i (ca dr. Timothy

Leary de la Harvard University), LSD-ul a declan[at „revolu]ia psihedelic`”.

HippieCorifeii „revolu]iei” au fost bitnicii

(beatniks), un grup restrâns de intelec-tuali boemi de vârst` medie. Scârbi]i de politic`, de r`zboi [i de nedrept`]i soci-ale, s-au refugiat, prin 1964, \n periferia str`zilor Haight [i Ashbury din San Fran-cisco. |[i spuneau hipster. Presa \ns` i-a poreclit hippie (sau hippy). Comunitatea lor nonconformist` adoptase o mixtur` de religii p`gâne. }inând-o \ntr-o petre-cere continu`, bitnicii se drogau, cântau rock [i practicau sexul liber. Mai târziu, studen]ii din campusurile din jur veneau \n pelerinaj la bitnici pentru a-i admira.

|n 1965, hippy deveniser` un grup soci-al \n plin` detent`. Din 1966, sub numele

|n SUA, unul din patru tr`ie[te \ntr-un c`min cu un singur p`rinte, iar trei din patru au mame care \ntre]in financiar familia. Sunt cunoscu]i ca ambi]io[i, competitivi, pretinzând mult, fani ai brandurilor, ai distrac]iilor [i ai juc`riilor, sunt ner`bd`tori, dar slabi comunicatori. Neg`sind acas` p`rt`[ia p`rin]ilor [i a bunicilor, sunt foarte de-penden]i de via]a de grup pe care le-o ofer` [coala sau locul de munc`.

Primul grup (\n SUA) care a crescut cu televizorul \n cas`. Se caracterizeaz` prin individualism, libertinism, un optimism izvorât din \ncrederea de sine, dar [i cinism [i ne\ncredere \n institu]ii. Baby-boomer-ii sunt orienta]i spre materialism [i consumerism. |n Anglia, boomer-ii de]in 80% din bog`]ii, 80% din automobile de lux etc. Ei au introdus minijupa [i bikinii. Atitudine fa]` de religie: 67% din membrii acestei genera]ii s-au rupt de biseric`, din care unii (25%) s-au \ntors, dar cu vederi liberale.

Genera]ia „Baby-boomer”cei n`scu]i \ntre 1946 [i 1964 Mul]i au crescut \ntr-un mediu familial de-

stabilizat, obi[nui]i cu drogurile [i limit`rile economice. |i caracterizeaz` abandonul [colar, dezin-teresul pentru un statut social [i opulen]`, apatia politic` [i ne\ncrederea total` \n institu-]ii. Sunt cinici, frustra]i, lipsi]i de speran]`. Nefiind \n stare s` se descurce financiar, stau cu p`rin]ii [i duc o via]` de adolescent f`r` sfâr[it (m`nânc` [i dorm acas`, dar via]a lor se consum` departe de ochiul p`rintesc).

Genera]ia X (sau Genera]ia MTV)cei n`scu]i \ntre 1965 [i 1980

Genera]ia Y (sau Millenium Generation)cei n`scu]i \ntre 1981 [i 2000

Prima genera]ie cu totul n`s cut` \n lumea digital`. Sunt mari consumatori de filme. O genera]ie t`cut`, pierdut` \n lumi virtuale.

Genera]ia Zcei n`scu]i \ntre 2002 [i 2008

17


„The Family Dog”, ace[tia au lansat o serie de „festivaluri” de rock la care veneau \n jur de 10.000 de fani. Tineri frustra]i au \nceput s` n`v`leasc` \n zon`. |n vara lui 1966, ghetoul num`ra deja 15.000 de locatari. Când, tot \n ‘66, guvernul a de-clarat LSD-ul ilegal, hipio]ii au reac]ionat printr-o suit` de manifesta]ii vocale.

Copiii florilorSpre sfâr[itul lui 1966, alte grupuri de

farniente s-au ad`ugat comunit`]ii. Hipio-]ii scoseser` o foaie, The San Francisco Oracle, care anun]a, pentru ianuarie 1967, o adunare a tuturor „triburilor” la Golden Gate Park. Circa 20.000 de adolescen]i [i tineri au r`spuns apelului. |n ciuda pro-testelor localnicilor, autorit`]ile n-au f`cut mare lucru pentru a stopa manifest`rile.

A urmat vacan]a de prim`var`: al]i lice-eni [i studen]i de toate culorile au conti-nuat s` se \ndrepte spre ghetou. Cu acel prilej s-a decis organizarea festivalului „Vara de dragoste”. Prin foaia lor [i apoi din om \n om, chemarea a f`cut ocolul SUA. Marile ziare, ca New York Times, ce raportau aproape zilnic mi[c`rile hippy, contribuiau astfel la popularizarea eveni-mentului.

Lumea s-a trezit la o nou` realitate abia \n iunie 1967: mi[carea contraculturii c`p`tase dimensiuni na]ionale. La Golden

Gate Park, unde hrana era gratis, iar dra-gostea [i drogurile erau la liber, se aciua-ser` 100.000 de vis`tori de pretutindeni. Cântecul-manifest „San Francisco” (sau: „Asigur`-te c` por]i o fl oare \n p`r”) le-a dat supranumele de „Flower Children”. Sloganele lor („F` dragoste, nu r`zboi”) pledau pentru o lume „mai bun`”, inclusiv pentru eliberarea de orice restric]ii.

Cum mahalaua nu putea acomoda afl u-xul de venetici, scena s-a deteriorat rapid prin vagabondaj, foame, probleme cauzate de droguri [i violen]`. Din fericire, \nce-perea anului [colar i-a gonit pe mul]i din-tre ei. Plecând, ace[tia au dus cu ei noua fi losofi e, un nou comportament [i o nou` mod` care aveau s` penetreze lumea pân` \n Japonia [i Noua Zeeland`.

A[a s-a n`scut contracultura, funda-mentat` pe idealuri libertine, cu un nou

Ini]ial, Woodstock s-a vrut doar o afacere rentabil`, organizat` de pa-tru \ntreprinz`tori tineri. Planul lor era s` produc` un festival de rock’n roll de trei zile, cu cele mai populare forma]ii, care s` atrag` pân` la 200.000 de fani. Ideea lor a g`sit un r`spuns puter-nic. Abia dup` ce organi-zatorii au vândut 186.000 de bilete, [i-au dat seama c` audien]a va fi cu mult mai mare, drept care au l`sat u[ile deschise oricui voia s` mai vin`. Scena a fost ridicat` pe te renul unei ferme din apro pierea or`-[elului Wood stock, statul New York. Timp de patru zile, ferma a devenit o mi-nina]iune de peste 400.000 de hipio]i. Cu toate c` par-ticipan]ii s-au confruntat cu vremea ploioas`, cu lipsa hranei [i a condi]iilor minime de igien`, festivalul s-a desf`[urat remarcabil de pa[nic. N-au fost decât dou` cazuri de moarte (cauzate de supradoza de heroin`) [i patru avorturi spontane. Woodstock a fost cea mai mare lovitur` a contraculturii, consemnat pentru excesul consumului de droguri [i sexul liber.

Woodstock, 1969


Cultur`

set de profe]i [i apostoli, cu o nou` dogm` [i o nou` credin]`.

Liberare!Contracultura voia dou` lucruri: s`

resping` ipocrizia [i corup]ia din vechea cultur` cre[tin` – care \nv`]a iubirea, dar practica rasismul; care aprecia munca, dar \i \njosea pe muncitori – [i apoi s` legali-zeze op]iunile lor: consumul de droguri, sexul ne\ngr`dit [i libertatea fa]` de orice restric]ie social`.

Sinceri [i naivi, hipio]ii credeau c` pot construi paradisul. |n realitate, erau \n[ela]i de viciul propriei lor fi losofi i, \n-trucât contracultura se baza pe dou` con-cepte antagonice. Primul era relativismul: nu exist` absoluturi [i astfel nimeni nu poate spune cuiva c` e gre[it. Al doilea concept era ideologia de stânga construit` tocmai pe absoluturi precum: bun`tatea \nn`scut` a omului, suprema]ia lui [i falsi-tatea ideii de Dumnezeu.

Filosofi a lor nu era decât o replic` a vechii erori grece[ti: sufl etul e pur, dar trupul e corupt. Jean Jacques Rousseau o preluase \n mitul s`lbaticului nobil, afi rmând: civiliza]ia corupe omul bun de la natur`. Rousseau a pierdut \ns` din vedere o chestiune: dac` oamenii buni erau corup]i de societate, de unde a venit rùl care a corupt societatea?

Marx i-a s`rit \n ajutor, mo-

tivând c` rùl era

g o a n a

dup` bani [i l`comia. Dar l`comia venea [i ea de undeva. De unde? Aici era r`spunsul ignorat de Rousseau: din om!

Construit pe un viciu de fundament – pe ignorarea naturii degradate a omu-lui – contracultura n-a putut produce, pe termen lung, decât un e[ec lamentabil. Drogurile au cauzat mai multe probleme decât lideri. Ideologia dragostei libere le-a lipsit sufl etul de apartenen]`. |n loc de o lume mai bun` [i liber`, contracultura a produs o continu` foame de trans` [i sex, [i o \nstrìnare de lume. De pe urma ei, fanii s-au ales cu nihilism, cu lips` de sens [i cu depresii.

Dumnezei la schimbCa nici o alt` revolu]ie spiritual`, con-

tracultura a bulversat \ntregul sistem de valori iudeo-cre[tin. |n prim`vara anului 1968, Beatles-ii au plecat \n hagialâc la a[ramul lui Mahari[i1 Mahe[ Yogi, lâng` Gange, \n India de Nord, „ca s`-[i um-ple golul lùntric”2. Acolo au meditat zile \ntregi \n cùtarea ilumin`rii. Impactul acestei experien]e asupra min]ii occiden-

1. Mahari[i – „mare sfânt”2. Bob Spitz, The Beatles, 2005

18

19


tale n-a \ntârziat s` se resimt`: Time Ma-gazine i-a dedicat lui Mahari[i un articol: „Medita]ia: r`spunsul la toate problemele tale?” Genera]ia modelat` de televizor, \nv`]at` s` priveasc` la staruri pentru c`l`uzire, a reac]ionat prin imitare. Incan-ta]iile sau peyota amerindienilor f`ceau ca rug`ciunea [i credin]a cre[tin` s` par` demodate. Pentru boomer-i, religia deve-nise, al`turi de politic` [i sex, un alt cadru \n care s`-[i joace drama revolu]iei. Chiar [i cre[tinismul c`p`ta o tent` de rebeliu-ne: boomer-ii nu mai mergeau la biserica p`rin]ilor, ci deveneau Jesus Freaks3.

Pentru ei, Isus era \ntruchiparea per-fect` a hipiotului, fi gur` ideal` de contra-cultur`: purta p`r lung, sandale, st`tea retras \n pustiu [i declarase r`zboi institu-]iilor vremii.

Adep]ii lui Mahari[i, Sun Myung Moon, Hare Kri[na, scientologii sau Jesus Freaks reprezentau totu[i o minoritate \n genera-]ia baby-boomer-ilor. Ei au fost formato-rii de opinie, ei au fost cei care au lansat un trend, inovatorii culturali care au dat

3. Jesus Freaks – sinomim al „Mi[c`rii pro-Isus” (Jesus Mo-vement), curent ap`rut spre sfâr[itul anilor ‘60 ca subcultur` hipie, ce arbora un Isus radical.

o nou` orientare civiliza]iei omului alb. |n ripost`, bisericile s-au v`zut nevoite s`-[i remodeleze \nf`]i[area [i serviciile: a[a au ap`rut megabisericile de tipul mallurilor, preg`tite s` ofere un meniu complet de op-]iuni: s`li de \nchinare, s`li de fi tness, re-staurante [i cursuri de obstetric` pentru viitoarele mame.

SublimareC`tre sfâr[itul anilor ‘70, odat` cu

recunoa[terea drepturilor civile pen-tru grupurile discriminate, cu sfâr[itul r`zboiului din Vietnam [i cu relaxarea po-liticii sociale, mi[carea propriu-zis` a con-traculturii nu-[i mai g`sea sensul [i, trep-tat, disp`rea \n neant. A[ramurile s-au \mpu]inat. Adep]ii lor – fo[tii adolescen]i – au trebuit s` ias` \n lume f`r` o educa]ie

Contracultura voia dou` lucruri: s` resping` ipocrizia [i corup]ia din vechea cultur` cre[tin` (...) [i apoi s` legifereze consumul de droguri, sexul ne\ngr`dit [i libertatea fa]` de orice restric]ie social`.

[colar` corespunz`toare [i f`r` experien]` profesional`. Mul]i \ncercau du[ul rece al trezirii la realitate. Mi[carea hippy intrase \n legend`.

Nu \ns` [i contracultura. F`r` industria ci-nematografi c`, contracultura ar fi r`mas un episod al subculturii americane. Hollywoo-dul \ns` a transformat-o \ntr-un stindard al boomer-ilor de pretutindeni. Cinematogra-fi a anilor ‘70 a inoculat subtil \n con[tiin]a

lor spargerea tabuurilor sociale: libertinajul sexual, justifi carea per versiunilor, accep-tarea drogurilor [i a violen]ei. Ca efect, \n 1973, institu]iile de \nv`]`mânt americane acceptaser` ca studen]ii s` fi e caza]i la un loc, a[a \ncât b`ie]ii [i fetele s` poat` „rela-]iona” f`r` restric]ii.

A[a a diseminat Hollywoodul contracul-tura pe mapamond. Metropole ca Londra, Amsterdam, Paris [i Berlin deveniser`

pia]a de schimb a mi[c`rilor nonconfor-miste. |n 1968, contracultura a produs \n Paris o grev` general` care aproape c` a dus guvernul la c`dere. Prim`vara, cu câteva luni \nainte s` fi e Cehia invadat` de tancurile sovietice, Leonid Brejnev a fost cutremurat s` aud` c` buzele tinerilor din Praga fredonau „San Francisco”.

Vine ceasul...Anii au trecut. Baby-boomer-

ii, tr`i]i \n bun`stare, \[i fac bi-lan]ul. Statistica le indic` o rat` de divor] mai mare decât a gene-ra]iilor precedente. Doar un cuplu din trei a prins „nunta de argint”. Adesea, nevestele sunt cele care-[i p`r`sesc so]ii. Aven-tura tinere]ii lor, prin h`]i[ul libertinismului sexual [i psihedelic, este privit` de cei mai mul]i cu jen`. Chiar [i cei care nu regret` ce-au f`cut atunci au ajuns s` recu-noasc` faptul c`, de fapt, con-tracultura n-a fost altceva de-cât o mascarad` de \ng`duin]` de sine socotit` drept revolu-]ie; „ciupercile magice” n-au dat pâine celor fl `mânzi.

Cultur`

|n cartea Paradoxul american (2000), David G. Myers apreciaz` c` bel[ugul material [i libert`]ile civile au catalizat degenerescen]a s`n`t`]ii na]iunii ameri-cane [i, implicit, a lumii \ntregi. Secolul al XXI-lea, epoca ce se anun]a cea mai avantajoas` de când e omul, arat` ca vre-mea cea mai rea din toate timpurile. Din 1960, rata divor]ului s-a dublat; sinuci-derile adolescen]ilor s-au triplat; violen]a s-a cvadruplat; popula]ia penitenciarelor s-a cvintruplat, iar inciden]a depresiilor a ajuns, dup` mileniu, la o cot` de zece ori mai mare decât \n 1900. Americanii sunt mult mai pu]in ferici]i azi decât au fost \n anii ‘40, \n ciuda faptului c` au venituri cu 250% mai mari.

Blestemul p`rin]ilor \n copii Dintre cele dou` mari utopii americane

ale celei de-a doua jum`t`]i a secolului al XX-lea – utopia revolu]iilor sociale [i mi[carea contraculturii –, prima a \ncetat s` existe. |n schimb, contracultura conti-nu` s` se perpetueze, re\ncarnat` \n cul-tul internetului – religia recent`.

Dac` \n anii 1960, plecai „hippy” \n lu-mea larg` ca s` g`se[ti un sens

vie]ii, azi po]i s` faci la fel, hoin`rind pe „autostr`zile webului”. Cei care-[i ucid timpul pe net sunt „evada]ii”. Po]i observa similitudinile

dintre cultura internetului [i mi[carea contracultu-rii. Este acela[i joc, dar \n costuma]ii diferite. In-ternetul, instrument atât de util \n comunicare [i \n informare, este pe de alt` parte un cult al tinerilor,

o revolu]ie permanent` \n care ace[tia decid singuri

direc]ia \n care o vor apu-ca. Internetul inspir` aceea[i mentalitate de decentralizare, ca [i contracultura. „Curând, centralismul ca model a tot

20



ce exist`, de la familie [i biseric`... pân` la stat, va deveni un lucru al trecutului”, aprecia gurul internetului, Nicholas Ne-groponte. Dar cu ce pre]? Copiii baby-bo-omer-ilor dovedesc o l`comie superioar` p`rin]iilor. Ei au prins \n]elepciunea zilei, c`, dac` vrei s` ai succes \n via]`, trebuie s` fi i dispus la orice: s` min]i, s` manipu-lezi... c` „a[a func]ioneaz` lumea”!

Consecin]ele sunt [i ele „naturale”. |n cartea Bìe]i pierdu]i (1999)4, dr. Ja-mes Garbarino listeaz` o statistic` \ngri-jor`toare: ■ Din totalul de 23.000 de crime pe an, 10% sunt s`vâr[ite de adolescen]i (sub 18), iar 18,25% - de tineri sub 21.■ |n doar [ase ani (1989 – 1995), impli-carea adolescen]ilor \n bande violente a crescut cu 50%.■ Peste 50% din adolescen]i au fumat „iarb`” (marijuana), iar 10% au trecut la cocain`. ■ 27% poart` cu ei arme de foc.

|nainte de explozia contraculturii (1965), doar 2% din adolescen]i [i tineri sufereau de depresie. |n 1995, num`rul depresivilor a trecut de 25%.

Statistica, veche de peste zece ani, era doar o prognoz` a felului cum va ar`ta lu-mea f`r` Dumnezeu. Lipsa de apartenen]` parental`, lipsa de sens [i cufundarea tot mai mult \n virtual condamn` Genera]ia Z la \nstrìnare [i la pierderea sim]ului realit`]ii, nel`sându-i ca alternativ` decât materialismul, frenezia senzualit`]ii, dis-perarea, nihilismul [i violen]a.

O statistic` a Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii confi rm` juste]ea prognozei. |ntr-o ]ar` civilizat`, Olanda, \ntre 2003 [i 2005, rata de suicid la tineri a crescut, \ngrijor`tor, cu 49%.

21

Cale de \ntoarcere?Dr. Andrew Weaver54, profesor de psiholo-

gie la University of Hawaii, a revizuit peste 1.200 de studii publicate de Oxford Uni-versity Press cu privire la rela]ia dintre re-ligie [i s`n`tate. Rezultatul insufl ` motive de speran]`: este lucru dovedit c` experi-en]a religioas` ofer` suport sufl etesc, sens \n via]`, mai mult` stabilitate, satisfac]ie marital` [i reduce semnifi cativ tendin]a spre depresie, droguri, delinc-ven]`, anxi-etate [i suicid.

Pentru baby-boomer [i succesorii lui, nu exist` cì ocolitoare, ci doar drumul „fi ului risipitor”, de la r`zvr`tire \napoi la alipire de singurul care poate s` ierte [i s` vindece.

Schimb`rile \ns` nu se produc pes-te noapte. Este nevoie de curajul recu-noa[terii st`rii de fapt, de reg`sirea va-lo rilor str`vechi oglindite \n modelul Hristic, valori care au asigurat dìnuirea civiliza]iei cre[tine [i au legitimat aspira-]ia c`tre fericire. ST

4. Dr. James Garbarino, Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent and How We Can Save Them, (New York: The Free Press), 1999. p. 157.5. Andrew Weaver, articolul „An Analysis of Research on Religious and Spiritual Variables in Three Major Mental Health Nursing Journals,” 1991-1995, Issues in Mental Health Nursing, 19(3), pag. 263-276

22


| n mai, anul acesta s-au \mplinit zece ani de când Ludwig A. Minelli, fondatorul

organiza]iei Dignitas, propov`duie[te vestea cea bun` a mântuirii prin moarte. |ntr-o cultur` a publicit`]ii agresive, \n care toate mijloacele de comunicare se afl ` sub asediul constant al produc`torilor de reclame, mereu \n c`utarea celor mai neobi[nuite c`i de a atrage aten]ia [i a seduce cump`r`torul, un titlu care spu-ne „Noi te ajut`m s` mori” nu pare de-cât o alt` strategie de captatio printr-un element de surpriz`, direc]ionat spre un public indiferent la tiparele conven]io-nale. Surpriza vine \ns` abia când cite[ti con]inutul reclamei din care afl i despre existen]a unei organiza]ii nonprofi t din Elve]ia – Dignitas –, specializat` \n a oferi

O pia]` a mor]ii

Social

Din 1998, organiza]ia Dignitas a

ajutat 8681 de oameni s` se sinucid`: unii, muribunzi

\n chinuri insuportabile, al]ii, doar cu boli cronice, iar o alt` categorie, suferind

de depresie.

o moarte u[oar`, f`r` durere, celor pen-tru care chinurile unei boli incurabile, \n faz` terminal`, au devenit insuportabile [i pentru care nimic nu se mai poate face ca s` le u[ureze suferin]a. Oferta umanitar`, popularizat` prin fi lme documentare tele-vizate, prin presa scris` [i internet, este condi]ionat` de \ndeplinirea a trei cerin-]e: un document care s` ateste existen]a bolii, lipsa opozi]iei din partea rudelor [i un contract semnat prin care pacientul

23


confi rm` c` dorin]a de a p`r`si lumea aceasta este voluntar` [i defi nitiv`.

Caritate pur`Promisiunea eliber`rii de toate chinu-

rile este \mplinit` printr-un suicid asistat [SA]. Altfel spus, printr-o autoeutanasiere dirijat` de exper]i prezenta]i \n aceste re-clame ca eroi capabili de o for]` empatic` impresionant` care, cu pre]ul unui sacri-fi ciu psihic enorm, \i asist` pân` la cap`t

pe cei care pleac` „dincolo”, oferindu-le instruc]iuni de administrare a dozei leta-le. Ritualul trecerii variaz` \n func]ie de preferin]ele pacien]ilor: unii vor s` poar-te o conversa]ie mai \ndelungat` \naintea actului fi nal, al]ii, \n dureri agonizante, se

gr`besc s` pun` cap`t torturii. Ori-care ar fi visul mu-ribundului, „asis-ten]ii” Dignitas fac tot posibilul s`-l transforme \n realitate: un ambient decorat cu lumân`ri co-lorate, un fond de muzic` cla-sic` etc. Nota bene: nimic din

tot acest scenariu nu se petrece – dup` cum m`rturise[te fonda-torul [i directorul Dignitas – \nainte ca pacientul s` benefi cieze de o perioad` de consiliere prin care se \ncearc` redirec-]ionarea gândurilor \nspre via]`. Dac`, totu[i, dorin]a de a muri este exprimat` constant (pe o perioad` medie de dou` luni [i jum`tate), pacientul este \ncurajat s`-[i \mp`rt`[easc` planurile de suicid cu familia, pentru ca ultimele momen-te s` se petreac` \n mijlocul celor dragi, \ntr-un climat de \mp`care interioar`, iar nu \n singur`tate, \ntr-o institu]ie anonim`. Ludwig Minelli (75 de ani) m`rturise[te c` ideea \nfi in]`rii organiza]iei, al c`rei slogan este „Tr`ie[te cu demnitate, mori cu demnitate”, s-a n`scut dintr-o profund` compasiune pentru suferin]a uman` pri-cinuit` de boal`, pe care el o consider` o experien]` umilitoare [i nepotrivit` cu demnitatea pe care statutul de om o pre-supune.

{oc!Tocmai de aceea, serviciile caritabi-

le oferite de Dignitas au ca destinatari to]i oamenii, f`r` discriminare etnic`.

gcacaritf

tot acest t d ` `

24


Social

Nem]i, britanici, francezi, canadieni, austrieci, ameri-cani, israeli]i, libanezi, oameni din toate col]urile p`mântului (pân` \n prezent, din peste 40 de ]`ri) c`l`toresc \n Elve]ia pentru a-[i g`si ob[tescul sfâr[it „cu demnitate”.

La fa]a locului, realitatea este parc` un decupaj dintr-un fi lm horror. Unii sunt târâ]i \ntr-un sac de nailon \nspre un lift, de-a lungul unui coridor mirosind greu a urin`; al]ii sunt sco[i de c`tre „escor-te” ale mor]ii dintr-o dub` afl at` \ntr-o parcare marginal`, f`r` prezen]a vreu-nuia dintre cei dragi; iar unii sunt \nregi-stra]i, f`r` m`car s` fi e bolnavi! Sunt simple dezv`luiri pe care presa interna-]ional` le scoate la iveal` \ncepând cu apri-lie 2003. Cazul Strokes aprinde scânteia: Robert (59) [i Jennifer (53) – cuplu brita-nic –, ambii suferind de depresie, niciunul diagnosticat cu vreo boal` terminal`, mor \mbr`]i[a]i la clinic`. Copiii [i familiile afl ` totul abia dup` consumarea eveni-mentului, când trupurile ne\nsufl e]ite le sunt repatriate, dup` dorin]a acestora, exprimat` \n scris \nainte de moarte.

Diavol golPreten]iile Dignitas, de organiza]ie

demn` de \ncredere, sunt rând pe rând r`sturnate: ■ P`r`sind mai vechea organiza]ie elve-]ian` cu acela[i profi l, Exit, ale c`rei fon-duri de milioane de franci elve]ieni au dus la o \ncrâncenat` lupt` pentru putere, Ludwig Mi-nelli renun]` la un venit anual de £50.000 pentru a pune pe picioare grupul Dignitas – al c`rui singur membru (activ) este. Struc-tura neobi[nuit` a organiza-]iei e menit` s` exclud` orice tentativ` de lupt` pentru pu-tere. Prin decizia directoru-lui-fondator, Dignitas perce-pe o tax`2 de $10.000 pentru

asis-tarea unui sui-cid \n condi-]iile \n care v a l o a r e a unei doze letale nu dep`[e[te suma de $40. La aceast` ta-x` se adaug` o alt` tax`, de „\nscriere \n organiza]ie” \n calitate de membru-desti-natar (numai ace[tia benefi ciaz` de ser-viciile clinicii) [i \nc` o tax` anual` „de membru”. |n afara acestor taxe, Dignitas este o asocia]ie nonprofi t. Pre]ul biletului de c`l`torie pentru clien]ii din str`in`tate nu este inclus \n taxele amintite. Aici s-ar putea face chiar ni[te economii: nu mai ai nevoie s` cumperi [i biletele de \ntoarce-re!■ Preten]ia de a oferi clien]ilor din alte ]`ri [ansa de a muri cu o demnitate pe care n-o pot g`si la ei acas` este infi rmat`

de cadrul umilitor [i in-stabil al procedurilor SA, a[a cum dezv`luie presa interna]ional` (\n special cea german`, britanic` [i francez` – ]`ri \n care Dig-nitas are cei mai mul]i membri): dube, camere de hotel \nchiriate f`r` a anun]a scopul, aparta-mente \nvecinate cu bor-deluri sau afl ate \n propri-etatea rudelor lui Minelli

25


(a p a r t a -mentele veri-

[oarei din Zü-rich), propria su-

fragerie… Lipsa de stabilitate a unui ca-

dru institu]ionalizat de desf`[urare a SA are leg`tur`

[i cu nomenclatura derutant` pri-vind statutul Dignitas: asocia]ie, societa-te, grup, clinic`, organiza]ie, companie. Minelli \nsu[i contrazice preten]ia de profund respect pe care l-ar avea pentru statutul privilegiat al omului \ntre cele-lalte vie]uitoare: \ntr-un interviu acordat Sunday Times (16.04.2006), \n care este \ntrebat despre moralitatea asist`rii unui client tân`r suferind de depresie, Minelli r`spunde: „Da, avea 21 de ani, dar \n natu r` multe animale nu ajung la maturitate”;■ Una dintre \ngrijor`rile care tulbur` inima acestui „samaritean milos” din Zürich [i pe care o folose[te drept argu-ment \n pledoariile pentru promovarea serviciilor clinicii sale este c` sinuciderea pe cont propriu, f`r` ajutor profesionist, este o experien]` dureroas` [i, de multe ori, un experiment ratat. Pentru a evita aceste riscuri, Dignitas folose[te un coc-teil pe baz` de barbiturice pe care clientul [i-l administreaz` pe cale oral` sau injec-tabil`. |n 2008 \ns`, Ludwig Minelli a in-trodus o nou` metod` de suicid (pe care o folose[te \n cazul \n care doza de bar-biturice e mai greu de ob]inut): inhalarea de helium. Metoda presupune o canistr` de gaz [i o saco[` de plastic. Daily Mail avertizeaz` c` moartea hipotoxic` provo-cat` de helium nu e u[oar`, ci cauzeaz` convulsii severe.

Promisiunea de a acorda fi ec`rui caz un timp \ndelungat de investiga]ie (de cel pu-]in câteva luni) pentru a clarifi ca dac` decizia pacientului de a se sinucide este voluntar` [i constant`, iar nu dictat` de un impuls de moment sau de o presiune extern` este fl agrant \nc`lcat`. Nume-roasele cazuri solu]ionate suspect sunt comentate \n Artzte Zeitung [i Telegraph de senatorul elve]ian Hansreudi Stadler [i de procurorul-[ef al regiunii Zürich. Dup` o scurt` „consiliere” oferit` de un repre-zentant al clinicii, pacien]ii sunt convin[i/ademeni]i s` semneze contractul imediat, iar otrava le este administrat` \n termen de 24 de ore pentru ca victimele s` nu mai aib` timp s` se r`zgândeasc`. Ministrul regional de justi]ie pentru Saxonia Inferi-oar`, Elisabeth Heister-Neumann, declar`: „Prepararea de cocteiluri otr`vitoare a de-viat \n pur` afacere, iar rapoartele medi-cale sunt folosite numai ca pretext”.

Ideea c` SA la clinica Dignitas este re-zervat \n exclusivitate persoanelor afl ate \n faze terminale ale unor boli incurabile e doar un afi [ publicitar arborat \n cam-paniile de promovare a propriei afaceri.

|n practic`, Minelli se arat` bucuros s` lichideze pe oricine, „indiferent de con-di]ia medical`. Nu conteaz` de ce sufer` oamenii, noi nu refuz`m pe nimeni” (The Telegraph, 2004). Chiar [i bolnavii psihici, schizofrenicii [i cei diagnostica]i cu boa-la Alzheimer au „momente de luciditate” \n care \[i pot exprima dorin]a de a muri. Pentru ace[tia, ca [i pentru cei deprima]i sau plictisi]i de via]`, moartea oferit` de Dignitas este „un act prietenesc” (BBC, 12 aug. 2002). Ideea de a-l manifesta numai

Dup` o scurt` „consiliere” oferit` de un reprezen-tant al clinicii, pacien]ii sunt convin[i/ademeni]i s` semneze contractul imediat, iar otrava le este ad-ministrat` \n termen de 24 de ore pentru ca vic-timele s` nu mai aib` timp s` se r`zgândeasc`.

26


fa]` de bolnavii pe moarte este o „obsesie britanic`”, spune Minelli, care-[i anun]` (\n The Sunday Times Magazine) planu-rile de a-[i extinde afacerea prin deschi-derea unui lan] de centre ale mor]ii. Nu de alta: s` se fac` treaba mai cu spor!

Legiuitorul \n dilem`|ngrijorat` c` un num`r tot mai mare

de turi[ti veni]i \n ]ar` pentru a-[i pune cap`t zilelor la Dignitas tinde s` fac` din Elve]ia o Mecca a turismului suicidal, Co-misia Na]ional` de Etic` Medical` din Elve]ia a recomandat guvernan-]ilor, \n 2003, un control mai riguros al fenome-nului prin intermediul organismelor de stat, [i suplimentarea condi]ii-lor de acces la clinicile suicidale. „Solu]ionarea” cazului vine \n 2006: gu-vernul elve]ian nu doar c` respinge propunerea monitoriz`rii, dar apre-ciaz` c` dreptul de a decide asupra timpului, locului [i modului \n care vrei s` mori ar trebui privit, \n acord cu Conven]ia Euro-pean` a Drepturilor Omului, ca un drept uman fundamental!

Povestea unei legiPractic` interzis` prin lege \n majori-

tatea statelor lumii, eutanasia voluntar` [EV] are o situa]ie paradoxal` \n raport cu legea elve]ian`: este interzis` prin lege, dar ...acceptabil` legal. Cauza? O problem` de terminologie, se pare: legea Elve]iei face o diferen]` fi n` \ntre EV [i SA. Am-bele practici presupun un scenariu cu doi actori: un expert [i un pacient. Spre deo-sebire de EV, unde expertul este cel care administreaz` pacientului o doz` letal`, \n

SA pacientul singur face acest lucru, dirijat fi ind de cunosc`torul care-i pune la dispozi]ie preparatul [i-i arat` cum s` procedeze. A[adar doi termeni care descriu metode diferite pentru a ajunge la aceea[i fi nalitate (moartea). Pri-ma metod` (EV) e rea: art. 114 din codul penal elve-]ian o consider` act crimi-nal care se pedepse[te cu \nchisoarea de pân` la cinci ani. A doua metod` (SA) poate fi bun` dac`

motivele \ncuraj`rii la suicid nu sunt egois-te (art. 115). Ceea ce reglementeaz` legea este, deci, o problem` de procedur` mai degrab` decât acceptabilitatea unui act:

Social

Guvernul elve]ian (...) apreciaz` c` dreptul de a decide asupra timpului, locului [i

modului \n care vrei s` mori ar trebui privit, \n acord cu

Conven]ia European` a Drepturilor Omului,

ca un drept uman fundamental!

27


semenul nu are voie s`-]i ia via]a (EV), tu \nsu]i, da – chiar dac` o faci \ndemnat [i ajutat de altul (SA).

Discriminarea procedural` are o justifi -care istoric`. |n 1918, la data promulg`rii primului cod federal de legi, cele dou` ar-ticole vizau categorii distincte de cet`]eni. Art. 114 (EV) avea \n vedere categoria persoanelor cu probleme de s`n`tate, art. 115 (SA) se referea la cei care alegeau s` se sinucid` din dragoste sau din ra]iuni de onoare: \n urma unui faliment, de exem-plu, când obliga]ia de a-]i onora datoriile la banc` nu mai putea fi \ndeplinit`, puteai apela la un prieten din armat` care s`-]i \mprumute arma [i s` te ajute s` te \mpu[ti ar`tându-]i cum s` faci. Cum \ns` \n codul de legi nu au fost specifi cate categoriile umane vizate de legiuitori, art. 115 a de-venit baza legal` de func]ionare a societ`-]ilor ca Dignitas.

{i acum – ca [i \n trecut – articolele bucluca[e (114-115) tr`deaz` o problem` de fond mai mult decât una terminologic`. Disputa ]inte[te la ideea de autoritate su-prem`: cine este st`pânul vie]ii [i al mor-]ii? Dumnezeu sau omul? Dup` judecata umanist`, legalizarea EV / SA este doar o alternativ` la codurile de legi tradi]ionale, un act ra]ional reprezentativ pentru ceea ce Minelli nume[te „atitudine modern`” eliberat` de „tabuuri”. Totul se reduce la puncte de vedere: ceea ce \ntr-o cultur` se nume[te crim`, \n alta se nume[te act caritabil, iar ceea ce unii numesc com-plicitate la crim` al]ii consider` c` e un act prietenesc. Judecata umanist` – care evalueaz` acceptabilitatea metodei dup` motiva]ie (cu ce unitate de m`sur` se va fi m`surând aceasta?) – subscrie \n ultim` instan]` la logica lui Machiavelli: sco-pul (eliberarea de chin) scuz` mijloacele (crim` / complicitate la crim`).

Elve]ia – ]ar` cu legi dintre cele mai liberale din lume – recunoa[te ofi cial le-gitimitatea principiului individualismu-lui radical, care are la baz` ideea c` noi to]i suntem st`pâni peste trupurile noas-

tre [i de aceea ar trebui s` fi m \n stare s` facem tot ce vrem cu via]a noastr`, in-clusiv s-o distrugem. |n sfâr[it! Victorie pentru b`trânul avocat: declara]ia Cur]ii Supreme a Elve]iei \nseamn` pentru Mi-nelli recunoa[terea „dreptului la suicid” ca „drept uman fundamental”, iar pen-tru c` drepturile omului sunt „inerente, necondi]ionate” \nseamn` c` SA este o op]iune legitim` pentru oricine, „un dar minunat oferit oamenilor”. E sufi cient s` spui c`-l vrei. Nici m`car o alt` condi]ie.

Ciudat` logic` [i [chioap`! C`ci dac` liberul arbitru este un drept dat prin na[tere de Dumnezeu tuturor oamenilor

[i, de aceea, un drept fundamental, felul \n care \l folosim e o problem` derivat`, care trebuie judecat` \n mod inerent prin raportare la ceva. Sistemul de referin]` nu poate fi altul decât unul valoric, deci repe-re de ordin etic, moral, religios. Obiectul [i legitimitatea alegerilor pe care le facem (dreptul de a mânca biscui]i sau dreptul de a fuma marijuana, de ex.), f`r` a se \nvrednici (\ntotdeauna) s` intre pe lista drepturilor omului, au, de aceea, pozi]ii diferite \n raport cu legea. Minelli nu se d` b`tut: „Pentru c` suntem convin[i c` [dreptul la moarte] este un drept uman garantat [i pentru c` eu personal sunt un

28


Social

avocat al drepturilor omului, eu lupt pen-tru ca acest drept s` fi e respectat \n lumea \ntreag`”. Pentru oponen]ii mi[c`rii pro-eutanasia (pro-E), anun]ul e confi rma-rea intui]iei exprimate de la \nceput, c`

\ncercarea de a „liberaliza” EV / SA este o strategie de implementare a unui nou tip de cultur`: „cultura mor]ii la comand`”.

O mi[care global`Interesul pentru suicidul asistat e atât

de mare \n \ntreaga lume, \ncât ceea ce a fost de mult` vreme o practic` na]ional` discret` \n Elve]ia s-a transformat \n ul-timii zece ani \ntr-un fenomen interna-]ional.

1998 este anul \n care se na[te Federa-]ia Mondial` a Societ`]ilor pentru Dreptul la Moarte [FMSDM]: o organiza]ie inter-na]ional` nonguvernamental` care ap`r` dreptul de a muri cu demnitate. Potrivit manifestului Toronto, formulat \n 2004, aceasta \nseamn` c` individul are drep-tul de a-[i programa moartea, ca form` de exercitare a liberului arbitru.

Misiunea Federa]iei este – dup` cum spune Minelli – „propov`duirea evan-gheliei eutanasiei” pân` la marginile p`mântului. |n acest scop, sunt stabili-te obiective concrete pe care membrii FMSDM urmeaz` s` le realizeze \ntr-un timp stabilit de comun acord. La \ntâlniri-le periodice – care au loc la fi ecare doi ani – se evalueaz` experien]ele trecute [i se fac noi planuri de viitor, \n special proiec-te referitoare la strategii de diseminare a ideologiei specifi ce \n „zonele albe”. Dup` zece ani de existen]`, organiza]ia este re-prezentat` \n zeci de ]`ri de pe toate con-tinentele.

Pentru Europa, Ludwig Minelli este evanghelistul cel mai proeminent al aces-tei mi[c`ri. Strategia de lupt` pe care o recomand` este cea practicat` de el \nsu[i cu succes: aducerea \n instan]a de judecat` a unor cazuri-limit`. Câ[tigarea acestor procese creeaz` precedente favo-rabile demol`rii tabuului referitor la EV / SA [i, de aceea, tribunalele reprezint`, dup` el, cea mai rapid` [i mai u[oar` cale de a ajunge la recunoa[terea dreptului la moarte ca drept uman fundamental \n toat` lumea.

|n America, activistul cel mai renumit – un guru al SA – este Derek Humphry. Acesta a jucat un rol decisiv \n câ[tigarea b`t`liei pentru legiferarea SA \n Oregon, singurul stat american care are o astfel de lege. A pus bazele celei mai dinamice societ`]i care ap`r` interesele Federa]iei pe continentul american: Compassion and Choices [C&C]. Dup` mai multe experien-]e e[uate de a legifera EV / SA prin

Interesul pentru suicidul asistat e atât de mare \n \ntreaga lume, \ncât ceea ce a fost de mult` vreme o practic` na]ional` discret` \n Elve]ia s-a transformat \n ultimii zece ani \ntr-un fenomen interna]ional.

29


parlament, \n mai multe state \n acela[i timp, C&C a adoptat pentru anul 2008 strategia pa[ilor m`run]i, sub sloganul „Oregon plus Unu”. Aceasta \nseamn` c`, pân` la sfâr[itul anului \n curs, C&C are ca ]int` recunoa[terea celui de pe urm` drept al omului \n cel pu]in \nc` un stat american, pe orice cale posibil`: tribuna-le, referendumuri, mass-media etc.

Misionarul SA \n Australia este doctorul Philip Nitschke, fondatorul grupului Exit. Acesta a purtat cu succes lupta pentru legiferarea SA pe acest continent, \ns`, la scurt timp dup` intrarea \n vigoare, le-gea a fost respins`. |n prezent, Nitschke c`l`tore[te \n toat` lumea pentru a face cunoscute clinicile suicidale, iar strategia specifi c` de lupt` pentru dreptul la moar-te const` \n inventarea unor mijloace sim-ple [i efi cace de a provoca moartea f`r` durere: a) „pilula p`cii” / „pilula ultimei dorin]e” e o re]et` inventat` din ingre-diente u[or de g`sit \n orice gospod`rie, despre care Nitschke spune c` ar trebui s` fi e disponibil` \n supermarket pentru to]i doritorii. Cei deprima]i, b`trânii se-nili, adolescen]ii nelini[ti]i, to]i ar trebui s`-[i poat` cump`ra moartea la fel cum ar comanda o pizza: cu cartea de credit; b) „COGen Generator” e o alt` inven]ie a doc-torului, o „ma[in` de sinucidere u[oar`” care-i ajut` pe oameni s` se gazeze singuri la ei acas`.

Voci \n defensiv`De cealalt` parte, organiza]ii ap`r`toare

ale dreptului la via]` scot la lumin` un num`r impresionant de cazuri care evi-den]iaz` panta lunecoas` \nspre care \nclin` ideologia FMSDM: de la eutanasie voluntar` la eutanasie involuntar` – un fe-nomen care aminte[te de experien]a na-zist` cu ideologia eugenic`, de purifi care a spe]ei de exemplarele slabe.

Wesley Smith de la Institutul Discovery, avocat, lector interna]ional [i autorul câ-torva c`r]i de bioetic`, atrage aten]ia asu-pra a ceea ce pare s` prind` contur ca un semn al timpului: „Mi[carea eutanasiei a devenit mult prea sofi sticat` \n ultimii ani: ceea ce a fost la \nceput o idee impractica-bil` a devenit acum un model profesional, o mi[care a elitei profesionale”. Dar cel mai grav lucru e c` \ntreg sistemul de valori, bun de când e lumea, se r`stoarn`. B`t`lia pentru via]` - valoare suprem` care a n`scut medicina lui Hipocrate – este sub-stituit` cu b`t`lia pentru moarte. O lume care a pierdut cerul, speran]a [i sensul de a fi \[i pleac` ochii \n cenu[`, c`utând \n moarte suprema \mplinire. Omenirea duce lips` de ceva sau de Cineva... ST

1. Cf. site-ul ofi cial al Euthanasia Prevention Coalition, Suicide Tourists Dying at Dignitas Clinic in Switzerland, 28 mai 2008. Alte surse men]ioneaz` 4.000 pentru preg`tirea suicidului [i \nc` 7.000 pentru „cur`]enia” de dup`, funeraliile.

2. Das Spiegel, Liberty Post, The Lancet, Sunday Times, Le monde, Agence France-Presse, Daily Mail, New York Times, Times, Swissinfo etc.

30


| n SUA, 50% din liceeni cred c` Sodoma [i Gomora sunt c`s`tori]i1. O familie de nivel mediu din Philadelphia are \n

cas` o singur` carte: cartea de telefon2. Cât despre elevii români, ace[tia cred c` „Nilul este un fl uviu r`mas de pe vremea faraonilor”, „creierul este un organ oare-cum indispensabil capului”, iar „capitala SUA este Casa Alb`”. Glume amuzante, dar Comisia European` ne spune verde \n fa]`: 53% din adolescen]ii români nu

\n]eleg ceea ce citesc. |n plin` civiliza]ie, eticheta a fost lipit`: analfabetism func-]ional.

Premiul \ntâi cu coroni]`Raportul anual privind sistemele co-

munitare de educa]ie, dat publicit`]ii de Comisia European` (CE) \n luna iulie 2008, situeaz` ]ara noastr` \n coada lis-tei la criteriul [tiin]` de carte. Indicatorii pe baza c`rora s-au tras concluziile sunt:

Social

Anul trecut, UNESCO le-a f`cut num`r`toarea: 774 de milioane de analfabe]i pe tot globul. Când spunem analfabe]i, ne gândim, desigur, la Africa Subsaharian`, la ]`rile arabe, la Cuba sau la Argentina. Surpriz`! Chiar [i ]`rile care se mândresc cu un nivel ridicat de civiliza]ie au analfabe]ii lor.

o carie a civiliza]iei

` . Glpean` nadolesce

t de civil

A, 50% din liceeni cred c` Somorvel mediu din Philadelphia singur` carte: cartea de t

re elevii români, ace[tia e un fl uviu r`mas de pe

creierul este un or

|n plinanalfa

nul trecuâ d

Soc

0

t, UNESem ana

tembrie

ziile

]eleg ceea ce citicheta a fost lipnal.

emiul \ntâi c

faraonilor”, um indispe

SUA este Cdar Comisn fa]`: 53%

nitare isia E

8, situla criteriu

]i, niz`!

nalfabe]ne

abe]ii lor

n

2008, situeaz` ]artei la criteriul [tipe baza c`rora s

um`r`tom, de

]

mândresc c

]ivind sistem

dat publE) \n

r` art

concl

a f

ie,

■ Anca Porumb

´

31


absolvirea de studii universitare, renun-]area timpurie la [coal`, nivelul de \n-]elegere [i interpretare a textelor citite, num`rul absolven]ilor de matematic`, [tiin]` [i tehnologie, precum [i participa-rea adul]ilor la activit`]i de \nv`]are pe parcursul vie]ii. |n anul 2000, la Lisabona, CE \[i propunea o reducere cu cel pu]in 20% a analfabetismului, iar pân` \n 2010 90% din elevi s` nu mai abandoneze [coa-la de timpuriu (la 18-24 de ani) [i 85% din tineri s` absolve liceul.

La opt ani de la \ncheierea tratatului, printre ]`rile din Uniunea European` (UE) corigente la educa]ie se num`r` [i România, cu bulinele negre de rigoare:■ Unul din doi adolescen]i români cu vârsta de 15 ani are difi cult`]i de citire [i

\n]elegere a unui text. 53% din adolescen-]ii români sunt analfabe]i func]ional, pro-cent de peste dou` ori mai mare decât media UE (24%). „Este o problem` real`. Capacitatea de a citi este o competen]`-cheie pentru \nv`]area continu`”, a de-clarat comisarul european pentru educa-]ie, Jan Figel. Mai alarmant decât acest procent este, de fapt, trendul analfabetis-mului: de la 41,3 % \n 2000, la 53,3 % \n 2008. Cu excep]ia Bulgariei, care se pla-seaz` pe locul imediat urm`tor, cu 51%, restul statelor din fostul bloc comunist au rezultate mult mai bune decât Româ-nia, Cehia \nregistrând 24%, Ungaria - 20%, iar Polonia - 16%. Adolescen]ii care citesc cel mai bine sunt fi nlandezii, doar 4,8% având probleme de lecturare, ur-ma]i de irlandezi [i de estonieni. La nivelul \ntregii Uniuni Europene, procentul popu-la]iei cu probleme de \n]elegere a crescut de la 21%, \n 2000, la 24%, \n 2008. „Ci-tirea unui text nu \nseamn` nimic dac` nu i-ai \n]eles mesajul. Raportul arat` c`

Analfabetismul func]ional3 se r efer` la inca pacitatea in -dividului de a folosi depr inderile de c itire, scriere [i u ti-lizare a c alculatorului \n situa]iile de z i cu z i. Nu e vo rba de i nabilitatea d e a c iti, c i d e i nabilitatea d e a \ n]elege ceea ce cite[ti. O persoan` analfabet` func]ional are difi-cult`]i \n completarea unui formular, nu \n]elege instruc-]iunile scrise, descifreaz` cu g reutate un a rticol de z iar, semnele de circula]ie, nu [tie s` consulte un dic]ionar

sau or arul au tobuzului. Aceste per soane devin subiecte ale ma rginaliz`rii socia le, pr ezint` un r isc ma i ma re de \mboln`vire, d e s tres [ i au venituri mai m ici. E xist`, de asemenea, o corela]ie \ntre crim` [i analfabetismul func-]ional: 70 % d in d e]inu]ii a dul]i [ i 8 5% d in d elincven]ii juvenili a fla]i \ n \ nchisorile a mericane a u f ost c lasa]i c a analfabe]i fu nc]ionali \n anu l 2000 , pot rivit N ational Institute for Literacy.

dezi [i dEuro

eme d0

nabilitace cite

`]i \n co

Aceste pe

] de c t

nia, Cehia %, iar Poesc cel

8% avâna]i de irlan

ntregii Uniu

--

t N ational

nu]ii români sunt acent de peste d

edia UE (

ucde zia

dic]

juvenilfabe]i

fo

cheierea trataUniunea Europeuca]ie se num`negre de rigoar

cen]i rom

ineri s`La op

rintre

doare, ur-

in fostul bloc comai bune decâ

d 24%Adole

t fi nlade letoniene, pro]elege

24%, \amn`Rapor

studii universitaree la [coal`, nivterpretare a olven]ilor

nologie, precla activit`]i deii. |n anul 2000, la

nea o reducere cu cebetismului, iar pân` \n i s` nu mai abandoneze [coa

uriu (la 18-24 de ani) [i 85% din

uldo

ani are

ela]ie e]ichinalcy.

ab

Septembri

de

arul au torginaliz`

n`vire de

acriere

e vorba

s

8. „Cimic dac`a

smul f unc]iona folosi dulatorului \n

semnele de c i

competenu`”, antru edecât ac

l analfabetis

]elegenum`r[tiin]rea aduparcursul

rerile

matic`,pape

ona

n

de i nabilitatea de a \n ]elefabet` func]ional are

lar, nu \n]elege inate un articolonsulte un

heie pentru \nv`]area cat comisarul europea

an Figel. Mai alart este, de fapt, de la 41,3 % \

excep]ia B

O persoanea ure

ri mai mic[i analfab

5% ane 000, p otriv

texes

proceulu08azst

32


Social

la nivelul elevilor de liceu ne\n]elegerea unui text e echivalent` analfabetismului func]ional pe pia]a muncii, adic` elevii nu au capacitatea de a face corela]ii \ntre secven]ele de informa]ie cuprinse \ntr-un text”, trage un semnal de alarm` Florin Colgeac, pre[edintele Edu-Gate (Consor-]iul Român pentru Educa]ia Copiilor [i Ti-nerilor Supradota]i [i Talenta]i).■ Unul din cinci tineri români are doar opt clase. Rata tinerilor care \[i \ntrerup studiile dup` terminarea gimnaziului pla-seaz` România \ntre primele cinci state europene ce se confrunt` cu abandonul [colar timpuriu. |n ce prive[te num`rul celor care renun]` de timpuriu la [coal`, pe primele pozi]ii se afl ` Malta [i Portu-galia, iar cei mai mul]i tineri interesa]i de continuarea studiilor sunt \n Cehia, Polo-nia [i Slovacia.

Dac` \n ]ara noas-tr` 19% din elevi p`r`sesc devreme [coa la, \n Malta pu-tem vorbi de o rat` de 42%, iar \n Portu-galia procentul \nre-gistrat este de 39. |n anul 2006, circa [ase milioane de tineri eu -ropeni au p`r`sit pre-matur sistemul edu-ca]ional, de[i Comi-sia European` \[i propusese s` reduc` aceast` cifr` la numai dou` milioane.

|n România, rata abandonului [colar s-a triplat \n 2007, fa]` de 2000, iar peste 70.000 de copii sunt nevoi]i, \n prezent, s` munceasc` \n loc s` \nve]e, potrivit unui studiu realizat de organiza]ia neguver-namental` Salva]i Copiii. Muncile \n care sunt implica]i copiii \i transform` \ntr-o categorie social` extrem de vulnerabil`. Ei sunt obliga]i, pentru a supravie]ui, s` cer[easc`, s` distribuie droguri, s` spele parbrize sau s` \ntre]in` rela]ii sexuale [i risc` zilnic s` fi e abuza]i fi zic [i psihic.

O treime din copiii obliga]i s` munceasc` sunt analfabe]i, 40% au un nivel redus al abilit`]ilor de scris [i

citit, unul din cinci astfel de copii nu a fost niciodat` la [coal`, iar opt din zece copii care nu merg la [coal` sunt romi.■ 1% din români \nva]` pe tot parcursul vie]ii. Abia 11% din românii cu vârsta \ntre 25 [i 64 de ani se pot mândri cu o diplom` de studii universitare, ceea ce reprezint` jum`tate din media UE. Pro-centul este dublu \n cazul Bulgariei [i de trei ori mai mare \n cazul Estoniei. Pân` [i Croa]ia, care nu este stat membru UE, are un rezultat mai bun decât România (16,3%).

Participarea la programele de \nv`]are de-a lungul

vie]ii plaseaz` Bucure[tiul pe ultimul loc \n UE. Doar 1,3% din românii de vârst` activ` nu s-au m`rginit la ob]inerea unei diplome, urmând diverse stadii de

califi care, procent ce nu este egalat decât de cel al

Bulgariei.

a]inal

ele Edu Educa]i

a]i [i Talentnci tineri rom

ta tinerilor care

u- vi

ineri int \n C

vilor dech

pia]a

buie dntre]in`e abuza]

ropen timare

mel iar

contin

unt analun nive

lit`]ilor dfel de cop

tr` 19% r`oa la, \nm vorbi

42%, iar \li

reduc` ` la numai dou` milioa

mânia, rata abandonului at \n 2007, fa]` de 2000, ia

de copii sunt nevoi]i, \n prezesc` \n loc s` \nve]e, potrivitrealizat de organiza]ia nl` Salva]i Copiii. Muncile

ca]i copiii \i transform`cial` extrem de vu

uriu. |nnun]`

pozi]ii s

sunt ro` pe

român

\ntrerupui pi stndoum`[coPor

resa]i de

Soc

rea la program`]]are de-a lunguasseaz` Bucure[timuul loc \n UE. Doa

românii de vâr-au m`rg

2

milpe

ma]i

tembrie

t, unul din cinciodat` la [coal

are nu merg la [c1% din români ]ii. Abia 11%re 25 [i 64

studii

categorie soEi sunt obliger[easc`, sarbrize si risc` ziln

ntul estori maoa]iaun rezu

de[opea

O te

diplomeade n

a nivelul elevilor de liceu ne\n]eleunui text e echivalent` analfabetismfunc]ional pe pia]a muncii, adic` nu au capacitatea de a face corela]iisecven]ele de informa]ie cuprinse \next”, trage un semnal de alarm` F

Colgeac, pre[edintele Edu-Gate (Coiul Român pentru Educa]ia Copiilor

nerilorUnul din cinci tineri români art clase. Rata tinerilor care \[i \

ile dup` terminarea gimnamânia \ntre prim

\[

n

[i Croa]ia, care nuare un rezultat m(1

\nre9. |n

se u -

3% dtiv

obur

cal

[ p

cit

Bulgarieigari i.

,din media U

zul Bulgul Est

at de

de rin

`r`

%

33


Participarea la programele de \nv`]are de-a lungul vie]ii plaseaz` Bucure[tiul pe ultimul loc \n UE. Doar 1,3% din românii de vârst` activ` nu s-au m`rginit la ob]ine-rea unei diplome, urmând diverse stagii de califi care, procent ce nu este egalat de-cât de cel al Bulgariei. |n Suedia, de pild`, unul din trei adul]i a participat la progra-mele de formare continu`, Danemarca \nregistreaz` 29%, Marea Britanie - 26%, iar Olanda - 15%. |n UE, media adul]ilor care recurg la \nv`]are activ` de-a lungul vie]ii este, \n prezent, de 9,7%, \n cre[tere de la 7,1% \n 2000.

„Aproape o treime din for]a de munc` comunitar` nu [i-a defi nitivat studiile li-ceale [i aproximativ un sfert din copiii \n vârst` de 15 ani din Europa nu pot citi.

Aceste milioane de europeni vor \ntâmpi-na difi cult`]i din ce \n ce mai mari \n ceea ce prive[te propria dezvoltare, ca s` nu mai vorbim de g`sirea unui loc de munc`”, a avertizat ofi cialul european, Jean Figel.

|n România, aceste cifre incredibi-le au fost primite cu scepticism [i nu au declan[at \ngrijorare printre ofi ciali, ci, dimpotriv`, o reac]ie tipic mioritic`: eu-ropenii ne persecut`. |ns` [i evalu`rile na]ionale4, neluate \n seam`, spun acela[i lucru. Potrivit Programului Interna]ional OECD de Evaluare a Elevilor, România ocup` pozi]ia 34 din cele 42 de ]`ri parti-cipante. Conform evalu`rii EDU CER din 2007, \nv`]`mântul românesc este \ncre-menit \n paradigma comunist` a ultimilor 30-40 de ani. Aprecierea SAR 2007 este la

ofost

an[at \mpotriv`,

openii ne pe

ne de

a u pot

activ` de-a lude 9,7%, \n cre

din for]a de mfi nitivat studi

sfert din c

are rece]ii es

de la 7,1

openi e mai zvoltarnui lopean,

cifrecepticiprintre

c]ie tipic mioritic`

a la programele de e]ii plaseaz` BucUE. Doar 1,3

v` nu s-au mome, urmânprocent ce nu eulgariei. |n Suediaadul]i a participat la mare continu`, Danem29%, Marea Britanie - 26%

a - 15%. |n UE, media adul]ilor n

ecierea SA

u m

ani din

Septembri

de

lucru. Potrivit POECD de Evaocup` pozi]ia 3cipante. Confo2007, \nv`]`mmenit \n parad30-40 de ani. A

or, România]`ri parti-

U CEste \ncre-

a ultimilor07

n ceeaca s` nu

e mn Fcredibi-

ultimude vârsrea ude calificât de cel

ob]ine-gi

deld`

m

\n seama ce

evalu

prdefi

ân

34


Social

fel de tran[ant`: \nv`]`mântul românesc este fabric` autohton` de mediocritate.

Planeta analfabe]ilorDin cele 774 de milioane de analfa-

be]i, 64% sunt femei, potrivit UNESCO5. Mai mult de 72 de milioane de copii nu sunt [colariza]i. Tot UNESCO lanseaz` un avertisment privind analfabetismul \n Europa: nouã milioane de analfabe]i \n centrul [i estul continentului (2008 Edu-cation for All Global Monitoring Report), cu toate c` rata alfabetiz`rii este de 96%. De asemenea, unul din [ase adul]i brita-nici este lipsit de abilit`]ile de scriere [i ci-tire ale unui copil de 11 ani. |n fi ecare an, 100.000 de elevi britanici p`r`sesc [coala analfabe]i func]ional, scria ziarul britanic Daily Telegraph, \n iunie 2006.

|n SUA, nivelul alfabetiz`rii este de 99%. Cu toate acestea, \n fi ecare an, douã milioane de persoane se adaug` num`rului de analfabe]i func]ional care a atins 40-44 milioane de persoane (21-23% din adul]i). Statisticile creioneaz` o realitate \ngrijor`toare: 50 de milioane de americani nu dep`[esc nivelul clasei a patra la citire, 20% din absolven]ii de liceu pot fi clasifi ca]i ca analfabe]i func]ional (National Right to Read Foundation), iar 43% din analfabe]ii func]ionali tr`iesc \n s`r`cie (National Institute for Literacy).

|n fi ecare an, guvernul american cheltu-ie zece miliarde de dolari pentru comba-terea analfabetismului. Un studiu despre

nivelul alfabetiz`rii [i locul de munc`, publicat de Northeast Institute \n 2001, a concluzionat c` pierderi de miliarde de dolari \n afaceri (productivitate sc`zut`, gre[eli, accidente) s-au datorat analfabe-tismului func]ional.

Pio[enie analfabet` „Degeaba [tii s` cite[ti dac` nu ai citit

niciodat` Biblia!”, este mottoul campani-ei de citire a Bibliei, ini]iat` de Institutul de studii biblice Sola Scriptura. |n acest context, putem vorbi de analfabetism bi-blic. Din p`cate, spunea Woodrow Kroll, pre[edintele funda]iei Back to the Bible, analfabetismul biblic nu ]ine de incapaci-tatea de a citi [i \n]elege Biblia, ci de ne-glijarea Scripturii6. Statistici citate \n The Baptist Standard, \n decembrie 2000, con-fi rm` r`spândirea analfabetismului biblic:■ Sondajele Gallup arat` c` aproape jum`tate din americani nu pot numi prima carte a Bibliei, numai o treime [tiu cine a rostit predica de pe munte (mul]i \l numesc pe Billy Graham, nu pe Isus), iar un sfert nu [tiu ce se s`rb`tore[te de Pa[te.■ Statisticile Barna spun c` 12% din cre[tini cred c` so]ia lui Noe este Joana d’Arc.

■ Anual, \n America se vând 25 de milioane de Biblii. O statistic` Gallup eviden]iaz` faptul c` mai mult de 75% din ame-ricani \[i afirm` credin]a c` Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu.■ |n 2006, americanii au cheltuit 2,4 miliarde de dolari pe Biblii [i alte c`r]i religioase.■ The B aptist S tandard, o p ublica]ie a C onven]iei B aptiste d in Texas, afirm` c` organiza]ia cre[tin` Gideons International distri-buie anual \n exces 45 de milioane de Biblii, adic` 86 de Biblii pe minut (Chicago Tribune, iunie 2007).

Biblia, bestseller neglijat

mi, pmilio

Tot UNEprivind ana

milioane de aul continentului

rsoalfabe

milioane

ria zia2006etiz`r

\

`dac` nu ttoul cam` de Inst

riptura. |n

nt`: \nvut

iblii, adi

asemte l

un0 d

abeDaily

ei Backnu ]ine dege Biblia

atistici cit

■ Anuastic` G

firmamrel

BaptiTexas afi

douã miliom`rulure a atin1-23% drealitate \n

d i

tismului. Un studiu

nd 25 de milioane de Biblii.az` faptul c` mai mult de 75% di` Biblia este Cuvântul lui Dumnecheltuit 2,4 miliarde de dolari p

ca]ie a C onven]iei

neg

it de abcopil dlevi bri

lfabetisarat` ani nu

008 Eduepoe 9br

e [are[co

britanic

Soc

ug`]ionsoaneaioan

ei a

a conclri \n a

acciun

nie geab

nicioda

abetiz`r N

ionat c

4

(Na%

s`r|

tembrie

area Scripturiaptist Standard, drm` r`spândirea

Sondajele Galm`tate din ama carte a

rostit

gStandard, o p udorganiza]ia cres 45 de milioune, iunie 20

s), iar ua[tatisti

[tini cred

re aniliar

i s` citeia!”, esteBibliei, iice Sola Sm vorbi d

de citirestudii b

xtDin

s-au d

\n A

a

fel de tran[ant`: \nv`]`mântul romeste fabric` autohton` de mediocrita

PlanDin cele 774 de milioane de an

be]i, 64% sunt femei, potrivit UNEMai mult de 72 de milioane de copsunt [colariza]i. Tot UNESCO lanun avertisment privind analfabetism

uropa: nouã milioane de analfabntrul [i estul continentului (20

n for All Global Monitorinc` rata alfabetiz`r

(20

n

■ Statisticile Bacre[tini cred c` d’A

u dep`[esc nivelul % din absolven]i

a analfabe]i Read Foun

unc]iontute f

l am heltumba

re

pre[eanaltategl

ocul de mtitute \nde mil

p pBilly Graham

u ce se s`r

n No

re, 2cagh

nalf

e

ic:

35


■ |n timp ce 80% din americanii chesti-ona]i puteau numi ingredientele unui Big Mac sau numele membrilor trupei Beatles, doar [ase din zece [tiau porunca a [asea.

Statisticile nu surprind prea mult, având \n vedere c` secularismul nu inclu-de religia pe lista sa de priorit`]i. Surpriza vine din alt` parte: analfabetismul biblic este prezent [i \n biserici. |n 1999, revista Christianity Today prelua un studiu efec-tuat la Colegiul Biblic Wheaton:■ Jum`tate din studen]i nu puteau pune \n ordine evenimentele biblice: Moise \n Egipt, na[terea lui Isaac, moartea lui Saul, exilul lui Iuda.■ O treime nu l-au identifi cat pe Matei din-tr-o list` cu nume din Noul Testament.■ Doar 20% din cei chestiona]i puteau plasa c`l`toriile lui Pavel \n Faptele Apos-tolilor.■ 67% nu [tiau c` predica de pe munte apare scris` \n Noul Testament.

Surprinz`tor, 92% din americani au o Biblie \n casele lor. George Gallup spunea c` americanii respect` sau chiar ador` Bi-blia, dar nu o citesc. De ce nu citesc oa-menii Biblia? Tyndale House Publishers a cùtat r`spunsul [i a afl at c` 64% din americani nu citesc Biblia pentru c` sunt prea ocupa]i, iar 80% pentru c` este greu de \n]eles.

Woodrow Kroll g`se[te o explica]ie pen-tru aceast` stare de fapt: „Când vorbim de analfabetism biblic \n America, nu ne refe-rim la incapacitatea de a citi, ci la alegerea de a nu citi. Analfabetismul biblic a deve-nit o epidemie \n America.” {i ar trebui tratat ca o „urgen]` medical`”, dup` cum spunea George Gallup jr.

|n]elegi tu ce cite[ti?Copiii no[tri sunt condamna]i la analfa-

betism [i de noua ierarhie de valori a so-ciet`]ii. La ce bun atâta carte când po]i s` dai un [ut \n minge sau când po]i defi la pe un podium de mod`, garan]ie a \mbog`]i-rii rapide [i f`r` efort?! Cât despre mode-le de reu[it`, acestea nu sunt intelectualii

tob` de carte, ci analfabe]ii [mecheri care s-au \mbog`]it la limita legii. Efortul in-telectual nu este o garan]ie a succesului. Consecin]a: biblioteca a fost \nlocuit` cu messengerul, \n timp ce temele se rezolv` printr-un click cu ajutorul Google sau re-ferat.com.

Dac` este neglijat`, educa]ia [colar` „poate aduce prejudicii cel pu]in la fel de mari cum face corup]ia, numai c` pe termen lung [i foarte greu de remediat”, atr`gea aten]ia fostul [ef al delega]iei Co-misiei Europene \n România, Jonathan Scheele. Cu toate acestea, [coala nu este

singurul vinovat pentru analfabe]ii care defi leaz` cu imbecilitatea lor. „N-am l`sat niciodat` [coala s`-mi afecteze educa]ia”, spunea, pentru cine are urechi de auzit, Mark Twain.

Acum 2.000 de ani, un famen etiopi-an, afl at \n c`l`torie, cerceta Scripturile, dar nu \n]elegea vorbele profetului Isaia. Un cre[tin, Filip, trimis de un \nger al Domnului, \i pune o simpl` \ntrebare: „|n-]elegi tu ce cite[ti?”7. Dorin]a lui sincer` de cunoa[tere prime[te r`spuns imediat. Altfel, ar fi intrat [i el \n rândul analfa-be]ilor func]ionali. |n consecin]`, celor c`rora nu le este sete de cunoa[tere nu le r`mâne decât s` scrie de o sut` de ori Ana are mere. ST

1. USA Today, „America’s Biblical Illiteracy”, 8 martie 20072. Jane Heilman, 100 Book Challenge, Literacy Statistics, www.igesl.org3. http://en.wikipedia.org/wiki/Functional _ illiteracy4. www.educer.eu, Bilan]ul evolu]iei educa]iei [i form`rii profesionale 1990-20085. http://www.uis.unesco.org6. Woodrow Kroll, The New America and the New Bible Illiteracy, www.christianworldviewnetwork.com7. Biblia, Faptele apostolilor 8, 26-40

Sondajele Gallup arat` c` aproape jum`tate din americani nu pot numi prima carte a Bibliei, numai o treime [tiu cine a rostit predica de pe munte (...), iar un sfert nu [tiu ce se s`rb`tore[te de Pa[te.

fnu

ne demere ST

scrprinz

ie \n casamericani

i d

`l`toriea voilip, t

r [ase dtistici

d \n veli i

■ Doa cor.

67%

[mecheri

te ect

niciodat` [cunea, peark TwaiAcum 2, afl at \n c

ar nu \n]e

,-

`t t

a-

e

ferat.com. ne

um face[i f

atr`gea aten]ia fmisiei Europene

cheele Cu

damna]i la arhie de valori a

ta carte când pou când po]i defigaran]ie a \mb

Cât despre

Copiiietism iet`]ii.

munte

,

tiopi-

pentru analfabe]itatea lor. „N

afecteze urec

un faercetae profis de pl` \n

Dorin] r`spu\n râconse

e cunode o sut`

r`spunsul [i a afl at c` 64% dinu citesc Biblia pentru c` sun

iar 80% pentru c` este

roll g`se[te o expare de fapt: „Cbiblic \n Amitatea de a cnalfabetismul e \n America.” {irgen]` medical`”, due Gal

tu ce cite[

8, 2

a carrofe

mr`

aceste

ca a fose toru

, eii cel pu]in

orup]ia, numai

rede

Septembri

eu[

moartea lui S

t pe MateiTestamen

stiona]i pu

ci analt la lim

este o g

2. Jane Heilman, 100 Booigesl.o3. http://en.wikipedia.o4. www.educer.eu, Bilaprofesionale 1990-2005. http://www.uis.unes6. Woodrow Kroll, The www.christianworldvie7. Biblia, Faptele apost

ti-ig

e cmb

telectu

Statistics, www.

cym`ri

ble Illiteracy,

re: „|ni sincerìml analfa-`, celor

ce 80% diau numi inmele memb

allup spuiar adoru citesc

ste prezent [i istianity Tola Colegiul

um`tate drdine even

pt, na[terea luxilul lui I

` c` apumi p

e [tiu cine

tru acanalfabrim lade a nunit o epid

meie

or tr

c` predicul Te

dGeo

e refe-ea

veebui

d

d prmul

]i. Surprizamul biblic9, revist

iu efe

m

ondajele Gallup aSonn americani nu pn a

liei, numai o tica de pe me se s`rb

nu surpc` se

a te:

sului.it` cu

vù re

nu l-auumd

ile

iau\n

z`to

Illng

ncei

cirein

nc]

singd

pr[t

Specialitatea lor este r`zboiul econo-mic, iar zona de ac]iune este exclu-siv „umbra”. Când „\ngerii negri” \[i

\ntind aripa, na]iuni \ntregi devin sclave ale Noii Ordini Mondiale. Personaje dis-crete, perfect organizate profesional, produse ale universit`]ilor de pres-tigiu, dar [i ale serviciilor secre-te, acestea sunt cunoscute \n zona executivelor drept asa-sini economici. Misiunea lor este cunoscut` [i (co)ordonat` chiar de organiza-]ii ce-[i au sediul \n ]`rile de provenien]` ale marilor corpora]ii, activitatea de subminare economic` a sta-tului-victim` derulându-se \n strâns` leg`tur` cu serviciile secrete coordonatoare.

Consecin]ele acestor scenarii, concepute \n cea mai mare parte chiar de c`tre asasinii economici, sunt de net`g`duit: falimente ale companiilor in-digene, exploatarea la maximum a resur-selor naturale \n ]`rile-]int`, acutizarea insolvabilit`]ilor pe pie]ele fi nanciare ale lumii a treia, plasarea de fonduri ce con-duc la incapacit`]i de rambursare, dezin-formare, haos, colaps.

Unul dintre autorii unor astfel de sce-narii, el \nsu[i denumindu-se „economic

killer”, a fost americanul John Perkins, personaj format \n high-life-ul businessului american. Perkins a jucat, timp de mai mul]i ani, funestul rol de asasin economic, rol care a atras, \n fi nal, exploatarea de c`tre companiile americane a resurselor de petrol din Ecuador, Venezuela, Pana-ma [i ]`rile arabe. Tot el este autorul unor strategii de plasare masiv` a armamentului american \n r`zboiul din Irak, semnatarul unor ingenioase scenarii politice care au condus la schimbarea [ahului Iranului [i, nu \n ultimul rând, regizorul unor strata-

geme economice a c`ror con-

secin]` a

\nsem-nat sub-

m i n a r e a e c o n o m i -

ei unor ]`ri din America Latin`, prin \mprumuturi externe cât mai mari [i mai difi cil de rambursat. „Misiunea mea era s` conving ]`rile din lumea a treia s` ac-cepte \mprumuturi masive destinate \n special dezvolt`rii infrastructurii - \mpru-muturi concretizate \n proiecte cu devize con]inând valori cu mult peste necesarul lucr`rilor. Apoi trebuia s` garantez c` pro-iectele de dezvoltare erau oferite corpora-]iilor americane, cum ar fi Halliburton sau Bechtel (compania execut` \n România lucr`rile la Autostrada Transilvania – n.r.). Toate aceste demersuri sunt o avanpremi-er` a strategiei globale de coordonare [i

|ngerii negri ai

imperiului global

Ceea ce noi, asasinii economici, facem cel mai bine este s` cl`dim imperiul global.John Perkins

Economic


36

A[a cum exist` uciga[i pl`ti]i pentru a elimina persoane incomode, exist` [i „uciga[ii de na]iuni” sau a[a-zisa „armat` secret` a \ngerilor negri”.

■ Beniamin Pascu

control economic ce se consolideaz` gra-dual”, recunoa[te Perkins.

Meseria mea e jaful„Suntem un grup de elit` alc`tuit din

femei [i b`rba]i care utilizeaz` organi-za]iile fi nanciare interna]ionale pentru a crea condi]iile \n m`sur` s` determine aservirea celorlalte na]iuni corporatocra-]iei afl ate \n fruntea celor mai mari cor-pora]ii, guverne [i b`nci”, explic` John Perkins \n introducerea c`r]ii sale Con-fesiunile unui asasin economic (Editura Litera International, 2007). Profesioni[ti extrem de bine pl`ti]i, escrocând ]`ri din \ntreaga lume pentru sume ajungând la trilioane de dolari, asasinii economici di-rec]ioneaz` bani de la Banca Mondial`, de la Agen]ia SUA pentru Dezvoltare In-terna]ional` (USAID), precum [i de la alte organiza]ii de ajutorare str`ine c`tre seifurile corpora]iilor-gigant [i buzunare-le acelor câtorva familii care controleaz` resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care uzeaz` \n acest scop variaz`, de la rapoarte fi nanciare frauduloase, alegeri trucate, mit`, [antaj, sex, pân` la crim`. Jocul lor dateaz` de când dateaz` [i impe-riul, c`p`tând \ns` noi [i terifi ante dimen-siuni \n actuala perioad` a globaliz`rii.

„Meseria mea avea dou` obiective prin-cipale. Primul era s` justifi c \mprumuturi interna]ionale uria[e care erau direc]io-nate \napoi c`tre Main (fi rma sub umbre-la c`reia activa – n. r.) sau alte companii din SUA, cum ar fi Bechtel, Halliburton, Stone&Webster [i Brown&Root, prin pro-iecte-gigant de inginerie tehnologic` [i construc]ii. |n al doilea rând, trebuia s` lucrez pentru a falimenta ]`rile care ob-]ineau \mprumuturile - evident, dup` ce ar fi achitat sumele pentru Main [i al]i con-tractori din SUA -, astfel \ncât acestea s` fi e obligate pentru totdeauna fa]` de cre-ditorii lor. Deveneau astfel ]inte u[oare, \n cazul \n care era nevoie de anumite favo-ruri, printre care deschiderea unor baze militare, voturi \n ONU sau accesul la

]i]ei ori alte resurse naturale”, mai spune Perkins.

Profit \n cre[tere, ]ar` \n genunchi

|n urma experien]ei de asasin econo-mic, John Perkins a \n]eles c` statisticile pot fi manipulate pentru a produce o gam` variat` de concluzii, inclusiv pe acelea care s` oglindeasc` predilec]iile analis-tului. „Slujba mea era s` analizez efectele investi]iilor de miliarde de dolari \ntr-o ]a-r`, concepând studii care s` proiecteze o cre[tere economic` \n urm`torii dou`zeci-dou`zeci [i cinci de ani [i care s` evalueze impactul pe care l-ar putea avea diferite proiecte. De exemplu, dac` se lua decizia de a \mprumuta unei ]`ri un miliard de do-lari pentru a-i convinge pe liderii acesteia

s` nu sus]in` Uniunea Sovietic`, eu tre-buia s` compar benefi ciile acelei investi]ii \ntr-o uzin` electric` cu benefi ciile inves-ti]iei \ntr-o re]ea na]ional` de c`i ferate sau \ntr-un sistem de telecomunica]ii. Sau mi se spunea c` acelei ]`ri i se oferea oca-zia de a i se furniza un serviciu public mo-dern de electricitate, iar mie \mi revenea sarcina de a demonstra c` acel sistem va avea drept rezultat o cre[tere economic` sufi cient` pentru a justifi ca \mprumutul, mascând \n acela[i timp faptul c` aceast` cre[tere economic` avea de fapt efecte de-zastruoase asupra mediului [i oamenilor”.

Asasinii economici [tiu c` proiectul care are drept rezultat cea mai mare me-die anual` a PIB-ului este câ[tig`tor. |n cazul unui singur proiect, trebuie demon-strat guvernului-benefi ciar c` dezvoltarea acestuia va aduce benefi cii importante ale


37

’Suntem un grup de elit` (...) care utilizeaz` organiza]ile fi nanciare interna]ionale pentru a crea condi]iile \n m`sur` s` determine aser-virea celorlalte na]iuni corporatocra]iei afl ate \n fruntea celor mai mari corpora]ii, guverne [i b`nci.’ (John Perkins)

Economic


PIB-ului. |n realitate \ns`, lansatorul unei astfel de strategii inten]ioneaz` crearea unor profi turi uria[e pentru contractori [i pentru câteva familii bogate [i infl uente din ]ara care primea \mpru-mutul. |n paralel, lansatorul cro[eta o acut` dependen]` fi nanciar` a ]`rii pe termen lung [i, prin urmare, loiali-tatea politic` a guvernului acesteia. Faptul c` povara datoriei apas` pe spinarea unei ]`rii, deci pe cet`-]enii acesteia, sec`tuindu-le pe timp de decenii bu-getele destinate s`n`t`-]ii, educa]iei [i altor servi-cii sociale, nu are niciun fel de importan]`. Cre[terea PIB-ului poate avea \ns` ca rezultat imediat m`rirea profi tului unui individ pro-prietar al unei companii de utilit`]i publi-ce. Extrapolând la nivel na]ional, povara datoriei atrage colapsul economiei indi-gene. Ecua]ia convine atât corpora]iilor str`ine, cât [i oligarhilor indigeni, care, boga]i fi ind, devin [i mai boga]i, \n detri-mentul s`racilor care ajung [i mai s`raci. Culmea cinismului este c`, din punct de vedere statistic, acest fapt este \nregistrat ca progres economic al ]`rii, l`sându-se impresia c` participarea de capital str`in este axul dezvolt`rii.

„Majoritatea popula]iei are impresia c` centralele electrice, autostr`zile [i portu-rile construite sunt efectul unor proiecte altruiste”, declar` Perkins. Sistemul edu-ca]ional lanseaz` aceea[i percep]ie. Ma-selor de oameni nici nu le trece prin cap c` motivul pentru care ne instal`m amba-sade peste tot \n lume este acela de a ne servi propriile interese, care, pe parcursul ultimei jum`t`]i a secolului al XX-lea, au \nsemnat transformarea republicii ameri-cane \ntr-un imperiu global. |n ciuda ates-tatelor de tot felul, astfel de oameni sunt la fel de ignoran]i ca [i coloni[tii din se-

38

colul al XVIII-lea care credeau c` indienii care luptau pentru a-[i ap`ra p`mânturile erau unelte ale diavolului.”

A consuma este o datorie patriotic`

|n opinia autorului, scopul fi nal al tu-turor acestor ac]iuni este crearea unei economii globale, rezultant` a unor centre de infl uen]`. Construirea corpora]iilor in-terna]ionale mamut este principalul mij-loc prin care se realizeaz` centralizarea puterii, fapt indicat \n protocoale pe care asasinii economici, precum John Perkins, le duc la \ndeplinire. Gradual, aceste pro-tocoale au fost transformate pentru ]`rile \n cauz` \n grile valorice care au substi-tuit modelele indigene. „Acest sistem este alimentat de ceva mult mai periculos decât conspira]ia. El este condus de un concept care a ajuns s` fi e acceptat drept liter` de lege: orice cre[tere economic` este \n avantajul omenirii [i, cu cât este mai mare aceast` cre[tere, cu atât mai r`spândite sunt benefi ciile ei. O astfel de credin]` sus]ine [i un corolar, [i anume c`

39


aceia care exceleaz` \n alimentarea focu-lui cre[terii economice trebuie pream`-ri]i [i recompensa]i, \n timp ce aceia n`scu]i la periferie pot fi exploata]i dup` bunul plac”, spune Perkins.

Ast`zi sunt binecunoscute eforturile de implementare a imperiului global de c`tre cele trei structuri – corpora]iile, b`ncile [i guvernele – care nu preget` s`-[i pun` \n valoare puterea fi nanciar` [i infl uen]a politic` pentru a avea garan-]ia c` sistemul educa]ional, segmentul de

business [i mass media sus]in atât con-ceptul de globalizare, cât mai ales efectul acestuia. Una dintre func]iile cele mai importante ale corporatocra]iei este de a perpetua, extinde [i consolida \n perma-nen]` acest „the global system”. Vie]ile [i modele care „au reu[it”, precum [i posesiu-nile lor – re[edin]e, conturi, propriet`]i – sunt prezentate drept paradigme, pana-cee stimulatoare care te invit` la infi nit s` consumi. Orice ocazie este exploatat` din plin pentru a convinge c` achizi-]ionarea este un parametru civic, chiar o datorie patriotic`. John Perkins adu-ce astfel \n discu]ie \ndemnul ofi cial pe care guvernul american l-a f`cut cet`-]enilor s`i, \n timpul r`zboiului din Irak, declara]ia sa fi ind c` „tr`im vremuri când a consuma este o datorie patriotic`”.Urmele asasinilor economici sunt rava-giile: degrad`ri ecologice ireparabile, sec`tuirea rezervelor naturale, s`r`cie, foamete, sclavie, mizerie, dar mai ales de-penden]`. Referindu-se la misiunea sa din Ecuador, John Perkins creioneaz` doar o parte dintr-un sumbru tablou ce risc` s` se extind` \n vederea consolid`rii statu-lui unic planetar: „La vremea primei mele

vizite, \n 1968, Texaco de-abia descoperise petrolul din regiunea amazonian` a Ecua-dorului. Ast`zi, petrolul reprezint` aproa-pe jum`tate din exportul ]`rii. O conduct` ce traverseaz` Anzii, construit` la scurt timp dup` vizita mea, a avut de atunci scurgeri de peste o jum`tate de milion de barili \n fragila p`dure tropical` – de peste dou` ori cantitatea scurs` \n cazul Exxon-Valdez. Azi, o nou` conduct`, de trei mi-liarde de dolari, cu o lungime de trei sute de mile, construit` de un consor]iu orga-

Peste jum`tate din popula]ia lumii supravie-]uie[te cu mai pu]in de 2 dolari pe zi. |ntre timp, 1% din familiile lumii a treia (...) de]in \ntre 70 [i 90% din totalitatea resurselor fi nanciare private [i propriet`]ile din ]`rile lor.

40


Economic

nizat de tip asasini economici, promite s` duc` Ecuadorul printre primii zece furni-zori de petrol ai Statelor Unite. |ntinderi uria[e din p`durea tropical` au fost dis-truse, papagalii macao [i jaguarii aproape c` au disp`rut, trei culturi indigene din Ecuador au fost \mpinse \n pragul extinc-]iei, iar râuri pure au fost transformate \n haznale curg`toare. |n aceea[i perioad`, reprezentan]ii culturilor indigene au \n-ceput s` riposteze. De exemplu, \n 7 mai 2003, un grup de avoca]i americani, repre-zentând peste 30 de mii de locuitori indi-geni ai Ecuadorului, au intentat un proces de un miliard de dolari \mpotriva Chevron

Texaco Corp. Plângerea consta \n faptul c`, \ntre 1971 [i 1992, gigantul petrolier aruncase pân` la patru milioane de ga-loane pe zi de ape toxice, contaminate cu petrol, metale grele, cancerigene, \n gropi deschise [i râuri, [i c` aceea[i companie a l`sat neacoperite aproape 350 de aseme-nea pu]uri care continu` s` omoare atât oameni, cât [i animale. Ecuadorul este azi \ntr-o stare mult mai rea decât era \nainte de a cunoa[te ’miracolele’ economiei, fi -nan]elor [i tehnologiei moderne. |ncepând cu 1970, \n timpul perioadei denumite eu-femistic boomul petrolier, nivelul ofi cial de s`r`cie a crescut de la 50% la 70%, iar datoria public` a ajuns de la 240 milioane de dolari la 16 miliarde. |ntre timp, partea din resursele na]ionale alocat` celor mai s`race segmente ale popula]iei s-a redus de la 20% la 6%”, explic` Perkins.

|n timp, datoria lumii a treia a crescut la peste 3,5 trilioane de dolari, iar costul administr`rii acesteia - peste 575 de mili-arde pe an - este mai mult decât pl`te[te toat` lumea a treia pe educa]ie [i s`n`tate [i de 30 de ori mai mare decât suma pri-mit` anual ca ajutor interna]ional de c`tre ]`rile \n curs de dezvoltare. Peste jum`tate din popula]ia lumii supravie]uie[te cu mai pu]in de 2 dolari pe zi. |ntre timp, 1% din familiile lumii a treia, pondere ce se refer` la segmentul \nst`rit, de]ine \ntre 70% [i 90% din totalitatea resurselor fi nanciare private [i propriet`]ile din ]`rile lor; pro-centul efectiv variaz` \n func]ie de ]ara respectiv`.

|n urma strategiilor lansate de asasinii economici, Ecuadorul, Venezuela, Pana-ma, Argentina sunt ast`zi cople[ite de da-toria extern`. Sigura modalitate prin care acestea pot s`-[i achite obliga]iile exter-ne este de a-[i vinde p`durile tropicale [i rezervele subsolului companiilor str`ine. Imperiul global \[i revendic` partea sa sub forma concesiunilor petroliere, iar formu-la utilizat` este „participare de capital str`in” \n ]ara-gazd`.

Jean-Francois L yotard ( foto), \n lu crarea sa Condi]ia pos t-modern` (Ed. Babel), men]io-neaz` c`, „\n zilele noastre, \n competi]ia p entru s t`pânirea de teritorii [i pentru posedarea [i exploatarea materiilor prime [i a for]ei de lucru ie ftine, se poart` o n ou` l upt` a cerb`, care \ncepe cu st`pânirea in-forma]iilor [i se finalizeaz` cu obuze. Se deschide as tfel un nou câ mp pen tru s trategiile industriale [ i c omerciale, d ar [i pentru cele militare [i politice. Astfel, raporturilor dintre instan-]ele economice [i cele statale sunt exprimate prin raporturi ten-sionate. |n ultimele decenii, aceste instan]e economice au fost \n stare s` pun` \n pericol stabilitatea celor statale, datorit` forme-lor noi de circula]ie a capitalurilor c`rora li s-a dat numele generic de corpora]ii multina]ionale. Aceste forme fac ca deciziile referi-toare la investi]ii s` scape, cel pu]in \n parte, controlului statelor-na]iuni. Redeschiderea pie ]ei mondiale, reluarea unei competi]ii economice sus]inute, dispari]ia hegemoniei exclusive a capitalis-mului american de tip evident, dar extrapolarea acestuia \n forme [i s trategii i nsidioase, dec linul al ternativei s ocialiste c a [i mu l]i al]i factori au adus statele \n situa]ia de a-[i revizui serios rolul pe care se obi[nuiser` s`-l joace dup` anii ’30 [i care consta \n protejarea, ghidarea [i chiar planificarea investi]iilor. Ast`zi, glo-balizarea a condus la ecua]ii geopolitice noi, rezolvate cu cinism, \n realitate forme noi de ierarhiz`ri statale.”

41


{acalii a[teapt` \n umbr`Asasinii economici, precum Perkins,

au aplicat astfel de strategii [i \n alte ]`ri precum Indonezia, Arabia Saudit` sau Iran. |n opinia lui Perkins, ingeniozitatea construc]iei acestui imperiu eclipseaz` politicile centurionilor romani, conchis-tadorilor spanioli sau coloni[tilor euro-peni din secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea. Deviza oric`rui asasin economic este: „Adapteaz`-te !”.

„Noi, asasinii economici, suntem deose-bit de abili; am \nv`]at din istorie. Ast`zi, nu mai purt`m s`bii. Nu mai purt`m ar-muri sau haine care s` ne scoat` \n evi-den]`. |n ]`ri precum Ecuadorul, Nigeria, Indonezia ne \mbr`c`m asemenea profe-sorilor sau proprietarilor de magazine de acolo. |n Washington [i Paris, ar`t`m ca ni[te birocra]i din guvern sau ca ni[te ban-cheri. P`rem mode[ti, normali. Vizit`m [antiere \n proiectare [i cutreier`m prin satele s`race. Proclam`m altruismul, dis-cut`m cu ziarele locale despre minunate-le ac]iuni umanitare \ntreprinse de noi. Acoperim mesele de conferin]` ale comi-siilor guvernamentale cu hârtiile noastre

[i cu proiectele noastre fi nanciare [i ]i-nem cursuri la Harvard Business School despre miracolele macroeconomiei. Sun-tem \n legalitate, lucr`m pe fa]`. Sau a[a ne autozugr`vim [i a[a suntem accep-ta]i. Acesta este felul \n care func]ioneaz` sistemul. Rareori recurgem la ceva ilegal, deoarece sistemul \nsu[i este construit pe subterfugii, fi ind prin defi ni]ie unul legi-tim.”

Logica jocului de sum` nul`Sociologul P. Worsley afi rm` ca posibi-

litatea unei singure societ`]i umane mon-diale a existat dintotdeauna, din timpul

lui homo sapiens, \ns` forme de acutizare nu au ap`rut decât acum. Sistemul glo-bal nu este doar un mediu \n interiorul c`ruia se dezvolt` [i evolueaz` societ`]ile

’Noi, asasinii economici, suntem deosebit de abili; am \nv`]at din istorie. Ast`zi, nu mai purt`m s`bii. Nu mai purt`m armuri sau haine care s` scoat` \n eviden]`. (...) Proclam`m altruismul, discut`m despre minunatele ac]iuni umanitare \ntreprinse de noi.’

42


Economic

particulare. Leg`turile sociale, economice [i politice care traverseaz` grani]ele dintre state condi]ioneaz` \n mod decisiv soarta celor care tr`iesc \n fi ecare din ele. Ter-menul general folosit pentru a caracteriza aceast` interdependen]` crescând` a so-ciet`]ii umane este acela de globalizare.

Societatea mondial` sau „sistemul mondial” nu apare doar pe baza interde-penden]ei [i a leg`turilor reciproce ale p`r-]ilor sale. Sus]in`torii teoriei dependen-]ei au ar`tat c` interdependen]a este un paravan pentru domina]ie [i subjugare la scar` mondial`. Aceasta nu este pro-pus` ca o alternativ`, ci pentru a ar`ta c` globalizarea poate \nainta atât \n direc-]ia libert`]ii, cât [i \n cea a domina]iei. Aceasta este o interconexiune la scar` mondial` \n care predomin` mai degrab` raporturile radiale decât cele laterale. La baza raportului este logica „jocului de sum` nul`”: cu cât este mai mare profi tul pe care centrul \l are de pe urma acestor rela]ii, cu atât mai mari sunt pierderea [i exploatarea

periferiei. Care va fi rezultatul procesului de globalizare prin subjugarea economiilor periferice? Este posibil ca \n viitor lumea s` devin` un sistem politic unic, condus de un guvern mondial? Globalizarea se num`r` printre cele mai importante schimb`ri sociale cu care se confrunt` lumea de azi. |n ciuda cre[terii accentuate a interdepen-den]ei economice [i culturale, sistemul mondial este caracterizat prin inegali-t`]i [i divizat \ntr-un „mozaic” de state ale c`ror preocup`ri pot fi comune, \ns` [i di-vergente. Nu exist` o dovad` clar` a unui consens politic \n viitorul apropiat care s` dep`[easc` interesele confl ictuale ale sta-telor. Un guvern mondial, a c`rei compo-nent` executiv` poate disipa \n centre de infl uen]` pe diferite areale na]ionale, este o realitate de necontestat. Conceptual, lumea devine mai unit`. Practic, diferen-]ele extreme dintre societ`]ile puternic dezvoltate [i cele paupere se pot constitui cu u[urin]` \n focare de confl ict interna-]ional.. ST

Sediul B`ncii Mondiale

43

Disputele din interiorul mafi ei na-politane, La Camora, care controla fi rmele de salubritate [i gropile de

gunoi din regiunea Campania, corelate cu opozi]ia popula]iei locale fa]` de amplasa-rea unor noi gropi de gunoi, dar [i cu lipsa de strategie [i incapacitatea managerial` a administra]iei locale, au f`cut ca \n Napoli [i \n alte localit`]i din regiune s` se adu-ne pe str`zi mun]i de gunoaie. Premierul Italiei, Silvio Berlusconi, a convocat pri-ma [edin]` a noului guvern italian \n luna mai, la prefectura din Napoli, pentru a demonstra dorin]a sa de a pune cap`t cri-zei gunoaielor. Printre m`surile luate de

executiv s-au num`rat: numirea unui secretar de stat delegat pentru rezol-varea crizei gunoaielor, deschiderea mai multor gropi de gunoaie, dar [i formarea unui corp de armat` care s` pa-truleze al`turi de poli]ie pentru asigura-rea colect`rii [i depozit`rii gunoaielor. De asemenea, un rol important \n deblocarea crizei l-a avut exportul gunoaielor c`tre ora[ul german Hamburg, care dispune de trei incineratoare. Toate aceste m`suri cumulate au f`cut ca faza acut` a crizei gunoaielor din Napoli s` fi e dep`[it`.

Mediu


un brand al TerreiPlaneta gunoaielor,

Criza gunoaielor din ora[ul Italian Napoli (foto) a f`cut \nconjurul lumii prin intermediul agen]iilor de pres`, \n primele luni ale anului 2008.

■ C\rnu Florian

44


Reversul dezvolt`rii economice

Situa]ia de la Napoli nu este \ns` de-cât vârful icebergului \ntr-o problem` pan-european` [i chiar global`, [i anu-me managementul gunoaielor pe termen lung. Dezvoltarea economic` a lumii din ultimii 50 de ani, incomparabil` cu orice alt` perioad` din istorie, a generat efec-te negândite. Majoritatea produselor de pe pia]` folosesc ambalaje care, imediat dup` despachetare, devin un gunoi de care oamenii \ncearc` s` scape. La aces-tea se adaug` tot ce se uzeaz` [i necesit` schimbare, cum ar fi : mobilier, produse din hârtie, \mbr`c`minte, \nc`l]`minte, aparatur` electrocasnic` [i electronic`, automobile [i resturi alimentare. Goana dup` modernitate [i confort face ca multe dintre obiecte sau aparate s` fi e aruncate nu din ra]iuni practice, pentru c` ar fi uza-te, ci de fason, pentru c` sunt dep`[ite de ultimele apari]ii \n domeniu.

|n felul acesta, ]`rile dezvoltate sau \n curs de dezvoltare au ajuns s` se confrun-te din ce \n ce mai violent cu criza gunoa-ielor. Cea mai mare cantitate de gunoi este

Colectarea separat` a materialelor reciclabile este cel mai impor-tant factor ce reduce cantitatea de gunoi depozitat` \n gropile de pe câmp. Capacitatea de reciclare a unei ]`ri ]ine \n mare m`sur` de disciplina cet`]enilor ei, care ar trebui s` \nve]e s` sorteze de[eurile menajere [i s` foloseasc` containerele special destina-te celor de plastic, sticl` sau hartie.|n România, colectarea selectiv` este la \nceput, ea bazându-se mai degrab` pe activitatea s`racilor care scormonesc prin gropi-le de gunoi decât pe contribu]ia popula]iei. Potrivit d atelor f urnizate d e E urostat, Ro mânia r ecicleaz` d oar 10% din gunoaie, \n timp ce media impus` de UE este de 50 %.Din totalul cantit`]ii de gunoi strâns, 30% \l reprezint` PET-urile. Cel mai mare reciclator de PET-uri din România este GreenFiber, o c ompanie d in Taiwan c e a re o f abric` l a B uzù c apabil` s ` transforme \n fibre 300.000 de sticle pe or`. Fibra de Buzù este folosit` pentru ]es`turi, haine, saltele, pilote, perne, capito-naje, geotextil pentru autostr`zi sau materiale i zolatoare pentru case. Din produc]ia de 50 de tone pe zi, doar un sfert r`mâne \n România, r estul ia dr umul Ger maniei, I taliei, Fr an]ei [i Spaniei. Costurile de produc]ie a unei tone de fibre la Buzù sunt mai mari decât \n UE din cauza faptului c` sticlele se adun` de la groapa de gunoi. Dintr-o ton` de PET-uri murdare, se ob]in 700 de kg de fibr`, restul fiind mizerie. |n ce prive[te aluminiul, unul dintre cele mai valoroase metale reciclabile, România recupereaz` doar 3% din aluminiul aruncat, \n timp ce \n Europa procentul de recuperare variaz` \ntre 40% [i 70%.O alt` metod` de a reduce cantitatea de gunoi adunat` de firmele de salubritate o r eprezint` ob]inerea compostului ( \ngr`[`mânt natural) d in r esturile o rganice d in g ospod`rii. D in p `cate, [ i aceast` \ndeletnicire este pe cale de dispari]ie \n România.

Mediu

Pacifi c Trash Vortex

45


produs` de cei mai mari consumatori: SUA [i statele Uniunii Europene.

Reciclarea gunoiului - o solu]ie par]ial`

Dac` nu pot evita producerea gunoiului, ]`rile dezvoltate \ncearc` s`-l recicleze. De[i pare o solu]ie acceptabil`, recicla-rea gunoiului este blocat` \n mare parte de lipsa de colaborare a oamenilor. Astfel se face c` \ntre ]`rile Uniunii Europene exist` diferen]e uria[e \n ce prive[te re-ciclarea gunoiului. Da-nemarca \ngroap` doar 6% din gunoiul strâns, restul fi ind reciclat sau exportat. Germania re-cicleaz` 61% din gunoa-ie, Elve]ia-47%, iar Fran-]a-18%. La polul opus se situeaz` Grecia care recicleaz` doar 1% din gunoi, dar [i Spania sau Marea Britanie, care de[i au sisteme de reciclare, depozi-teaz` pe câmpuri special amenajate cele mai mari cantit`]i de gunoi din Europa.

|n SUA, situa]ia este pu]in diferit`, da-torit` exportului masiv de gunoaie reci-clabile. Dup` aparatele din industria ae-rospa]ial`, gunoaiele ocup` locul al doilea \n exportul Statelor Unite. Cea mai mare parte a gunoiului exportat ajunge \n Chi-na (42%), iar restul \n alte ]`ri din Asia, America Latin` sau Europa. Dintre toate categoriile de gunoi, cre[terea cea mai spectaculoas` o \nregistreaz` aparatura electronic`, ajungând \n prezent la 5% pe an. |n ]`rile dezvoltate, durata de folosire a unui computer personal a sc`zut de la [ase ani \n 1997, la doi ani \n 2005. Un im-pact devastator \n acest domeniu l-a avut introducerea \n 2006 a sistemului de ope-rare Vista de la Microsoft care a scos din uz milioane de computere ce nu se puteau adapta la acest soft. SUA, care n-au sem-nat Conven]ia interna]ional` de la Basel prin care se interzice exportul de subs-tan]e periculoase, inclusiv de[eurile

electronice, export` aceste gunoaie \n propor]ie de 80% \n Asia.

O alt` form` discutabil` de a sc`pa de aparatura electronic` uzat` atât a europe-nilor, cât [i a americanilor, o reprezint` ajutoarele umanitare sau programele de reutilizare, ambele scutite de taxe vama-le [i care au ca destina]ie preferat` ]`rile s`race din Africa [i Asia.

Exportul gunoaielor de orice fel, hârtie, plastic, metale sau aparatur` uzat`, nu re-zolv` problema ]`rilor dezvoltate, ci doar

o mut` la distan]` \n ]`ri cu o [i mai slab` capacita-te de reciclare, m`rind la cote uria[e gradul de po-luare a acestora.

Al optulea continent

Oceanograful american Charles Moore a relatat \n

publica]ia The Independent cum, \n anul 1997, a descoperit, \n mijlocul Oceanului Pacifi c, \ntre America de Nord [i Japonia, o acumulare de gunoaie care pluteau la suprafa]a oceanului pe o \ntindere cu di-ametru cuprins \ntre 1.800 [i 2.500 Km. Acumularea de gunoaie a fost numit` Pa-cifi c Trash Vortex, iar pentru c` este for-mat` 80% din obiecte de material plastic,

Groap` de gunoi \n Kolkata (Calcutta)

Reciclarea unei tone de hârtie salveaz` de la t`iere 17 copaci, economisirea a 299 de litri de petrol [i a

26.500 de litri de ap`.


Mediu

i se mai spune [i ,,insula de plastic” sau ,,continentul de plastic”. Stratul plutitor de gunoaie din Pacifi c cre[te continuu, atingând \n prezent o grosime de aproape 30 de metri [i o greutate estimat` la 100 de milioane de tone.

Din momentul descoperirii, ,,continen-tul de plastic” a fost obiectul mai multor expedi]ii de cercetare, cum ar fi cea \n-treprins` de Organiza]ia Greenpeace, \n urma c`rora s-a stabilit c` obiectele din plastic care plutesc \n Pacifi c provin de pe continente, de pe vapoare [i de pe platformele pe-troliere marine, fi ind strânse lao-lalt` de curentul subtropical Gyre,

\ntr-o zon` lini[tit` a Oceanului Pacifi c. Al]i observatori ai fenomenului au compa-rat acumularea de gunoaie mai degrab` cu o entitate vie, care se mi[c` [i care, atunci când se apropie de continente, produce dezastre ecologice.

Sup` de plastic cu spum`Curtis Ebbesmeyer, un oceanograf care

monitorizeaz` fenomenul acumul`rii de materiale plastice pe m`rile [i oceanele planetei, compar` fenomenul din Pacifi c

cu „o sup` de plastic”. Potrivit Programului Na]iunilor Unite pentru Mediu, pentru c` sunt confundate cu hrana [i \ngurgitate, materialele plastice provoac` anual moartea a un milion de p`s`ri marine [i a 100 de mii de mamifere ma-rine.

Ca o consecin]` a acestei situa]ii, a ap`rut un fenomen nou pe cât de ciudat, pe atât de \n-grijor`tor. De câ]iva

ani, coastele Oceanului Pacifi c se umplu de spum` \n anumite perioade ale anului. Oamenii de [tiin]` au explicat c` spuma s-a format din impurit`]ile existente \n ocean, cum ar fi sarea, chimicalele, plan-tele moarte sau pe[tii descompu[i. Ames-tecarea acestor ingrediente de c`tre cu-ren]ii puternici [i furtunile din Oceanul Pacifi c a dus la formarea unor baloane, asem`n`toare celor de s`pun. Sub ac]iu-nea valurilor, aceste baloane s-au lipit, formând o spum` compact`, \mpins` de curen]i c`tre ]`rm.

Cotidianul englez Daily Mail a relatat c` anul acesta, \n Australia, pe coasta nordic` a Sydney-ului, spuma a \nghi]it \ntreaga plaj`, pân` la cl`dirile din apro-piere. |n anumite zone ale plajei Yamba, New South Wales, stratul de spum` a atins grosimea de patru metri.

46

Nici spa]iul de deasu-pra noastr` nu a sc`pat polu`rii cu gunoi rezultat din activitatea oamenilor. ESOC a furnizat informa-]ii [i imagini care arat` c`, \n jurul planetei noastre, graviteaz` o mul]ime de

de[euri, cum ar fi rachete, sateli]i dezafecta]i, epave

de nave spa]iale [i sute de pungi de gunoi menajer de pe sta]iile spa]iale.

47


Gunoaiele spa]iale Nici spa]iul de deasupra noastr` nu

a sc`pat polu`rii cu gunoi rezultat din activitatea oamenilor. European Space Operations Centre a furnizat informa]ii [i imagini care arat` c`, \n jurul planetei noastre, graviteaz` o mul]ime de de[euri, cum ar fi rachete, sateli]i dezafecta]i, epave de nave spa]iale [i sute de pungi de gunoi menajer de pe sta]iile spa]iale. Dincolo de aspectul dezagreabil de a ne [ti cu gunoaie deasupra capului, exist` [i riscuri reale pentru p`mânteni. |n ca-zul \n care aceste resturi, care zboar` cu

Conform d atelor I nstitutului W uppertal, o rganiza]ie g erman` de cercetare a m ediului, [ i d e O rganiza]ia p entru Cooperare [ i Dezvoltare Economic` (OCDE), \n UE, situa]ia se prezint` astfel:

Reciclarea \n Europa

Reciclarea \n Statele Unite

■ Marea Britanie ocup` primul loc \n Europa cu 300 milioane de tone de gunoi produs anual ■ P ân` \ n 2 020, O CDE e stimeaz` c ` e uropenii v or p roduce c u 45% mai multe reziduuri decât \n 1995 ■ Pre]ul de pia]` pentru o ton` de gunoi european ajunge la 20 $.

48


Mediu

1. Biblia, Geneza 1,312. Biblia, Evanghelia dup` Matei 7,12

|n primul rând, este datoria moral` fa]` de Creatorul a toate ca oamenii care lo-cuiesc P`mântul s`-l \ngrijeasc` [i s`-l p`streze cât mai curat. Biblia ne \ndeamn` s` facem toate lucrurile ca pentru Dom-nul. |n al doilea rând, este o datorie mo-ral` [i fa]` de oamenii din genera]iile vi-itoare. Regula de aur a Scripturii afi rm` \n aceast` privin]` c`: „Tot ce vo]i s` v` fac` vou` oamenii, face]i-le [i voi la fel”2. Dac` de la oamenii care iau decizii cu pri-vire la destinul na]iunilor, pân` la cet`-]enii simpli, s-ar ]ine cont de aceste dou` reguli, Terra nu ar fi \n pericol s`-[i piard` frumosul nume de Planeta albastr`. ST

viteza de 28.000 de km pe or`, ar p`trunde \n atmosfer`, ele s-ar transforma \n pro-iectile cu o for]` uria[` de distrugere. De asemenea, resturile spa]iale, \n zborul lor, lovesc tot mai des sateli]i afl a]i \n func-]iune, avariindu-i. Pentru acela[i motiv, NASA [i ESA [i-au dotat navele cu scuturi magnetice pentru \ndep`rtarea obiectelor care le-ar putea ie[i \n cale. Din nefericire, Terra este pe zi ce trece, tot mai mult, o planet` a gunoaielor.

Schimbare de brandDe[i poate p`rea târziu, nu trebuie s`

abandon`m niciodat` lupta \mpotriva gunoaielor [i speran]a c` am putea deter-mina prin aceasta o schimbare de brand pentru Terra. Prosperitatea de tip occi-dental aduce \n ]`rile \n curs de dezvol-tare [i abunden]a gunoaielor de tot felul. Dac` cet`]enii acestora privesc cu pl`cere peisajul curat al unor ]`ri precum Dane-marca, Germania sau Belgia, atunci ar tre-bui s` urmeze exemplul lor \n ce prive[te managementul gunoaielor [i, \n special, reciclarea.

Pe lâng` argumentul pragmatic al unei lumi mai curate sau cel estetic al unei lumi mai frumoase, pentru cre[tinii de pretutindeni exist` o motiva]ie puter-nic` \n Scriptur` pentru a lupta \mpotri-va polu`rii cu gunoaie a Terrei. P`mântul ie[it din mâna Creatorului era perfect, cu-rat : „Dumnezeu S-a uitat la tot ce f`cuse; [i iat` c` toate erau foarte bune.”1

49


SEMNELE

timpului

Tr`ie[te ca [i cum ai muri mâine. |nva]` ca [i cum ai tr`i ve[nic.

Mahatma Gandhi

semnele timpului - septembrie 2008

Documents