shema israel, adonai eloheinu, adonai ehad! ascultÃ...

C1M1Y1B1 C1M1Y1B1

Publicaþie acomunitãþiievreilor din

AradApare de câteori ne permit

posibilitãþiile...

AAnnuull IIII,, nnrr.. 44,,nnooiieemmbbrriiee 22000044

SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt..

Donaþii în vederea susþinerii

publicaþiei seprimesc la sediul

comunitãþii, str. Tribunul

Dobra - nr. 10

SHEMA ISRAEL, ADONAI ELOHEINU, ADONAI EHAD!ASCULTÃ ISRAEL, DOMNUL E DUMNEZEUL NOSTRU, DOMNUL E UNUL!

Deºi nu accept cã ar exista naþiuni pre-destinate spre fericire ºi altele spre suferinþã,cred cã sãlãºuieºte un dat în fiecare dintrenoi, un dat care vine din strãfundurile zestreinoastre genetice. Când, în urmã cu aproape20 de ani, am început sã scriu ciclul CEI OSUTÃ, o succesiune de 100 de mici romanepovestind din tatã în fiu istoria a o sutã degeneraþii de la cãderea Babilonului ºi pânãazi, am introdus în istoria destinelor succe-sive ale unor perºi, greci, romani, daci, galietc., un singur personaj drept liant: unevreu. Pentru cã toþi eroii acestui ºir poartãnume atestate sau zãmislite, a trebuit sã-lnumesc într-un fel ºi pe acel evreu ºi i-amspus “Þipor”. Nu ºtiu de unde mi-a venitrezonanþa acelei vocabule ºi am fost cu atâtmai uimit când am aflat cã Þipor are un sensîn ivrit, cã înseamnã “Pasãre”. Nu sunt capa-

bil sã-mi explic altfel aceastã revelaþie decâtprin aceea cã undeva, în adâncul fiinþeimele, urmare a atâtor generaþii de evrei, sepãstreazã o sumã de gânduri, cutume, abil-itãþi speranþe ºi cunoºtinþe pe care nimeni ºinimic nu le poate îndepãrta.

Nici dacã aº fi fost conºtient de sensulebraic al cuvântului “Þipor”, n-aº fi pututgãsi un nume mai potrivit pentru rolul nos-tru în devenirea umanã: pãsãri care vin decine ºtie unde, dispar cine ºtie unde, suntucise în aceeaºi mãsurã de vânãtorii cu per-mis, ca ºi de braconieri, însã pot fi vãzute înfiecare an revenind în stoluri la fel de orga-nizate spre a aduce speranþa legatã deprimãvarã.

M-am întrebat, de multe ori, de ce o naþi-une, care a dat atâta luminã ºi putereomenirii, este cea care moºteneºte, dingeneraþie în generaþie, o rezistenþã atât demare din partea multora dintre ceilalþisemeni ai speciei umane. ªi, mi-amrãspuns, numeroase popoare de care ºtim ºinumeroase popoare de care nu ºtim au

apãrut, au avut perioadele lor de înflorire ºiau dispãrut. Unele au fost cucerite ºi au pie-rit, multe s-au amestecat cu alte neamuri,nu puþine ºi-au sleit pe nesimþite puterea,fiind asimilate cu totul. Existã în cãrþile deînvãþãturã mari imperii despre care nu semai ºtie decât din relicve arheologice ori dinmiturile cântate de rapsozi. Þipor ºi neamulsãu, neamul nostru, n-a putut fi nici distrusprin repetate cuceriri, inchiziþie, deportãri,pogromuri ºi camere de gazare, nici asimi-lat ºi nici mãcar nu ºi-a pierdut forþa, odatãcu nenorocirile care nu l-au uitat niciodatã.

În fiecare primãvarã ºi în fiecare toamnã,când vãd stolurile de pãsãri survolând întin-derile nesfârºite, îmi aduc aminte de Þipor,sufãr pentru zburãtoarele care nu vor ajungela destinaþie, dar ºtiu cã, oricâþi vânãtori le-ar lua în cãtare, stolurile vor veni ºi la anul,ºi peste o sutã de ani, ºi mult dupã ceucigaºii de ieri ºi de azi nu vor mai fi fost demult.

GGhheeoorrgghhee SSCCHHWWAARRTTZZ

Þipor

Cinstirea memoriei victimelor holocaustuluiÎn acest an, comemorarea martirilor noºtri a avut loc în condiþiile în care, prin Hotãrâre

de Guvern, ziua de 9 octombrie s-a declarat „Ziua Holocaustului”. Acest act reparatoriu, careconstituie recunoaºterea oficialã, de cãtre statul român, a faptului cã ºi evreii din România aufost supuºi întregului arsenal al persecuþiilor specifice Holocaustului, începând de la lipsirea

de libertãþi cetãþeneºti ºi pânã la lichidare fizicã, deschide un nou capitol în relaþiile colecti-vitãþii evreieºti cu societatea româneascã. De acum, fãrã sã permitem trecerea în uitare atragicelor evenimente, trebuie sã ne concentrãm energiile pentru fãurirea viitorului nostrucomun, pentru educarea noilor generaþii în spiritul respectului faþã de semeni, indiferent deetnia sau religia acestora. Aceste idei ºi-au gãsit reflectarea ºi în discursul preºedinteluicomunitãþii noastre, þinut în data de 11 octombrie la cimitirul vechi neolog din Arad.

Continuare în ppag .3

LLuummiinnii îînn bbeezznnãã

Este timpul sã ne îngrijim de ridicarea unui monument înmemoria acelor români, care, asemeni lui Lobonþ Florian din satulCehei, au riscat totul pentru a-i salva pe semenii lor evrei.

Lobonþ Florian ºi soþia Paraschiva, care meritã titlul de „drepþi ai popoarelor“

PPaaggiinnaa 33

Manifestãri dedicate aniversãrii

a 170 de ani de la inaugurareasinagogii neologe

din Arad

Chemare la trezire,adresatãEuropei

Vedere din ochiul taifunului

PPaagg.. 66-77 PPaagg.. 1100 PPaagg.. 1111-1122

Cineva nãscut, camine, în comunism, trãitîn aceeaºi orânduire pânãla vârsta de 40 de ani,dupã care încã 15 ani detranziþie, e obiºnuit ºiconsiderã „fireascã” orânduialã bazatã pe privi-legii, bacºiº, PCR (pile,cunoºtinþe, relaþii), frus-trãri, epidemii printrecaprele vecinilor, carenici mãcar nu fac maisuportabilã sãrãcia per-sonalã.

Un document la caream avut acces datoritãd-lui preºedinte Schles-inger - o broºurã co-memorativã publicatã în1903 de Chevra Kadi-scha din Arad, mi-a oferito perspectivã diferitãasupra modului în carepoate funcþiona o comu-nitate într-o lume aºe-zatã. O lume în care autrãit bunicii ºi strãbuniciimei.

Prima informaþie me-morabilã oferitã de bro-ºurã se referã la ve-chimea instituþiei: douãsute de ani în 1903!Adicã, în 1703 în Aradnu numai cã trãiau evrei,dar se ºi organizaserã, deacum, în Chevra Kadi-scha. Asta îmi aminteºtede versurile lui Coºbuc:„Ce-aveþi voi îngropataici?”... De altfel cimi-tirele noastre stau mãr-turie asupra a ce-avemnoi îngropat aici: numelea patru bãrbaþi primiþi înorganizaþie în 1729:Arad, Winkler, Zoref (doicu acest nume). Apoi,citim cã în 1829 au fostadmiºi Deutsch, Epstein,Fischer, Guttman, Chorin,Krausz, Pollák, Steinbach,Singer, Schwarz, Schul-

hof, Wallfisch, Walder.Am cunoscut ºi eudescendenþi ai acestorfamilii. Poate ºi cei carecitesc aceste rânduri.

Documentul enumerãscopurile organizaþiei,aºa cum au fost acesteagândite:

Din document rezultãcã evreii din Arad aveauun spital încã în secolulXVIII; în 1840 s-a puspiatra de temelie a unuinou spital, mai mare;lângã piatra de temelie afost îngropat un docu-ment formulat de rabinulAaron Chorin, conþinândo rugãciune, urmatã de olistã cu numele celorimplicaþi în construireaspitalului: Deutsch, Ep-stein, Fischer, Pollák, Stein-bach. Peste alte douãdecenii, s-a construit unalt spital, cu douãsaloane mari ºi patru maimici, unde puteau fi trataþisimultan 30 de bolnavi.Anual erau trataþi pânã la120 de pacienþi, dintrecare doar 2-3% plãteautratamentul. Funcþiona-rea spitalului costa anual6.500-7.500 coroane. În1866, Hirschmann Jozsef

a propus înfiinþarea unuifond special pentruîntreþinerea spitalului.Din 1868 au început sãcurgã donaþiile pentruacest fond, primii dona-tori fiind domnii Haasz,Hirschmann, Lustig,Deutsch.

S-a propus înstituireaunei condici festive încare sã fie trecute nu-mele tuturor donatorilorprecum ºi momentelememorabile din viaþacomunitãþii. O asemeneacondicã, superb legatã, afost donatã, de domnulDeutsch Bernat, în me-moria tatãlui sãu, DeutschAbraham.

Capitole distincte sereferã la cimitir, precumºi la îngrijirea morminte-lor celor care nu au

urmaºi, sau ai cãror ur-maºi sunt prea sãraci sãpoatã îngriji ei înºiºimormintele.

Se anticipeazã înfi-inþarea unui azil pentruadãpostirea membrilorasociaþiei care au sãrãcit,au îmbãtrânit ºi suntinapþi de muncã.

În 1902 organizaþiadispunea de urmãtoarelefonduri:

Mi s-a pãrut intere-sant ºi felul în care uniimembri îºi concepeaudonaþia: în 1890, dom-nul Deutsch Bernat a do-nat, pentru fondul azilu-lui, 4 scaune instalate înSinagogã. Aceste scaunese închiriau, iar baniiîncasaþi din chirie intrauîn fond. În 12 ani s-austrâns astfel 2.087 co-roane.

Ce rezultã din toateastea? Faptul cã evrei-mea Aradului fãcea pla-nuri pe termen lung; cã odatã propus un lucru bunºi de folos comunitãþii,acesta se realiza, chiardacã dura zeci de anipânã se strângeau banii.Rezultã cã era o bunã rân-duialã. Cât a durataceastã stare de fapt?Încã vre-o 50 de ani,

dupã redactarea docu-mentului din 1903.Adicã, pânã la instau-rarea comunismului. Nunumai pentru cã majori-tatea evreilor din Arad auemigrat în anii ’50. Nicipentru cã evreii rãmaºi ausãrãcit, averile lor fiindnaþionalizate. Ci, mai a-les, pentru cã mentali-tatea oamenilor s-a

schimbat. În ultimii 60 deani întreaga lume s-aschimbat, mai mult decâtse schimbase în cei 200care i-au precedat.

Astfel încât, dacã îipovestesc fiicei mele de21 de ani, despre ChevraKadisha din 1903, ceeace o nedumereºte celmai mult este motivaþiaacestor oameni de a segândi la buna funcþionarea Comunitãþii, nu numaila bunãstarea proprie,sau cea a familiei. „Ceaveau ei de acolo?” La ceservea rânduiala? De cenu spuneau „dupã minepotopul”, sau „sã moarãºi capra vecinului”?

Iatã cã ºi acum, co-munitatea noastrã bene-ficiazã de susþinerea fi-nanciarã a tuturor acti-vitãþilor iniþiate de înain-taºii noºtri. Numai cãaceastã finanþare nu maiprovine din donaþiilemembrilor noºtri, ci, înprocent covârºitor, dindonaþiile evreilor ameri-cani.

Poate, cu timpul, vomreuºi sã contribuim ºi noimai mult. Îmi fac iluzii?Suntem prea puþini? Cineºtie...

EVA BUCUR

22 SHALOM nnooiieemmbbrriiee 22000044

CCoolleeccttiivvuull ddee rreeddaaccþþiiee::NNooeemmii RReecckkeerrtt,, EEvvaa BBuuccuurr SSeebbaassttiiaann,, AAlleexxaannddrruu KKoohhnn,, IIoonneell SScchhlleessiinnggeerr,,

Grafician: Constantin Muticã,Imagine ºitehnoredactare: Cãlin Pãscuþiu

Telefon004/0257/281310

[email protected]

Mã numesc Ernest Mar-morstein, actualmente domi-ciliat la Oþelu Roºu, judeþulCaraº-Severin. Am citit cumare plãcere-ºi cu multã nos-talgie-relatãrile din publicaþia„SHALOM”, privind viaþacomunitarã din Arad. M-amgândit sã aºtern pe hârtie câteceva din amintirile mele dincopilãrie ºi din tinereþe:

M-am nãscut la Arad. Tatãlmeu a fost un enoriaº de vazãal Comunitãþii Neologe, fiindGabai la Hevra Kadisha.

Am fost înscris în clasa I aºcolii primare în anul 1930.Am fost coleg de clasã, timpde 10 ani, cu Löwinger Pista(z.l.), fostul preºedinte alComunitãþii.

Învãþãtori mi-au fost: FöldesAnci (ulterior mãritatãBányász) la clasa I-a, SzántaiLudovic la clasa a II-a, LugerNicolae la clasa a III-a,Grossmann Dezideriu la clasa aIV-a. Acesta din urmã a fostdirectorul ºi totodatã sufletul

ºcolii.Împreunã cu SchreiberIleana, directoarea ºcolii defete, ne-au pregãtit prin lecþiisuplimentare pe cei care amdorit sã ne continuãm studiilela liceele de stat.

Anexez tabloul de ab-solvire a ºcolii primare evre-ieºti. La dreapta învãþãtoruluinostru se aflã SchauerAlexandru, apoi urmez eu. Lastânga învãþãtorului, suntReusz Gheorghe, PogányLadislau, Adam Gabriel,Szegfü Tiberiu, etc. Pe rândulII, în spatele lui Reusz, se aflãCopil Eugen, fratele mai mic allui Copil Andrei, cel care,peste mulþi ani, a devenitmedicul Comunitãþii. Iar înspatele acestuia din urmã, peultimul rând, se gãseºtemicuþul Löwinger Pityu.

Au urmat 6 ani de studii laliceul Moise Nicoarã. Mi-aurãmas întipãrite în suflet lecþiilede Religie, pe care ni le-a pre-dat eruditul nostru ªef Rabin,dr.Vágvölgyi Ludovic. Ele aucostituit pentru mine o ade-

vãratã desfãtare.Apoi noi, evreii, am fost

excluºi din învãþãmântul destat. Pãrinþii noºtri au depuseforturi supraomeneºti pentruînfiinþarea unui liceu evreiesc.Drept urmare, în anul 1941 amredevenit elev. În clasa a VII-ai-am avut ca profesori pe ªefRabin dr. Schönfeld Nicolae,Katz Sigismund, Czeiszler, Löbªtefan, Teller Heini, MoiseMalvica, Meerlaub Cecilia,Lebovics Ghizela, Szmuk.

Am fost crescut într-unspirit de respect faþã de tradiþi-ile noastre. Am frecventat,împreunã cu pãrinþii SinagogaNeologã, în fiecare sâmbãtã ºiîn zilele de sãrbãtoare. Licean

fiind, am luat parte la întrunir-ile de sâmbãtã dupã-amiazã.Dupã ce am fost exclus dinînvãþãmântul de stat, foºtiicolegi neevrei mi-au întorsspatele pe stradã ºi astfel amdevenit oarecum izolat. În tim-pul anilor de prigoanã amlocuit pe str. Eminescu nr. 6,casa ce a fost proprietateaBisericii Unite, iar chiriaºii aufost români, greco-catolici ºievrei. Am trãit în foarte bunãvecinãtate cu ei.

Dupã perioada de muncãobligatorie, am absolvitFacultatea de Construcþii dincadrul Institutului PolitehnicTimiºoara. Lucrând pe diverseºantiere de construcþii, am

avut ºansa de a o cunoaºte peviitoarea mea soþie, HuttmanClara, care a locuit aici, laOþelul Roºu, cu pãrinþii. Ne-amcãsãtorit ºi ulterior ne-am sta-bilit aici. Pãrinþii mei au fãcutAlia ºi au decedat în Israel.Avem o fiicã, Henrieta, 44 ani,necãsãtoritã, informaticianã. Lacâteva minute de mers pe joslocuieºte Mama noastrã,Huttman Regina, 100 ani,împreunã cu fiul ei, HuttmanMaier, 78 ani, profesor demuzicã, pensionar. Aceastaeste toatã obºtea din OþeluRoºu.

Am cântat cândva biniºor lapian, dar boala Parkinson mi-arãpit aceastã plãcere.

O scrisoare de suflet

(de arãdean)

RR ÂÂ NN DD UU II AA LL AA

1. Îngrijirea bolnavilor fie în spital, fie la domiciliu, sprijinirea lor prin ajutor în medicamente, asistenþã medicalã ºi bani.

2. Sarcini legate de serviciul religios3. Înhumarea evreilor decedaþi 4. Administrarea unor fonduri ºi fundaþii

cu scopuri caritative5. Îndeplinirea oricãror altor îndatoriri

în legãturã cu populaþia evreiascã.

1. Fondul pentru spital: 35.000 coroane2. Diverse fonduri din donaþii: 68.000 ”3. Fondul pentru convalescenþi 5.400 ”4. Fond întreþinere morminte: 3.400 ”5. Fonduri pentru Jahrzeit: 7.300 ”6. Fond pentru azil: 8.447 ”7. Fond instalare apã curentã ºi canal: 997 ”

33SHALOMnnooiieemmbbrriiee 22000044

Urmare din pag. 1La comemorarea din cimitir au participat,

alãturi de membri comunitãþii, distinse per-sonalitãþi, cum ar fi Preasfinþitul PãrinteEpiscop dr. Timotei Seviciu, preoþi ai cultelor

religioase, Prefectul Judeþului Arad- Dl.Vasile Dan Ungureanu, reprezentanþi aiConsiliului Judeþean, ai Universitãþii „VasileGoldiº”, Inspectoratului ªcolar, conducãtori

ai unor instituþii ale statului. Ne-a onorat cuprezenþa ºi Dl. Otto Adler, preºedinteleAsociaþiei Victimelor Holocaustului, care a ºirostit o scurtã, dar deosebit de emoþionantãcuvântare. Din partea revistei „Realitatea

Evreiascã” a fost prezentã D.na EvaGalambos.

Dupã festivitatea de la cimitir, oficialitãþileprezente au participat la inaugurarea sediu-

lui Centrului de Studii Iudaice, sediu înfiinþatîn clãdirea Comunitãþii, în baza protocoluluide colaborare încheiat cu Universitatea deVest „Vasile Goldiº”- Facultatea de ªtiinþeUmanist-Creºtine.

Cu aceastã ocazie, Conf. Univ.Dr. MariusGrec, decanul facultãþii, a þinut o interesantãexpunere, accentuând rolul poporului evreuîn dezvoltarea umanitãþii ºi importanþastudierii istoriei ºi culturii acestui popor. Auþinut sã salute evenimentul ºi PS PãrinteEpiscop, Prefectul Judeþului Arad,vicepreºedintele Consiliului Judeþean,viceprimarul Aradului.

În ziua de 12 octombrie, Inspectoratulªcolar a organizat vizitarea SinagogiiNeologe de cãtre trei clase de elevi, cãrora lis-a vorbit despre istoricul comunitãþiievreieºti din Arad, iar Dl. Otto Adler s-adeplasat la una din ºcoli, vorbind ºi acoloelevilor.

Tot în ziua de 12 octombrie, dupã amiazã,la Centrul de Studii Iudaice s-a desfãºurat unsimpozion dedicat Holocaustului, cu accentasupra importanþei predãrii acestei materii înºcoli. Au participat cu comunicãri profesoride istorie ºi conferenþiari universitari. Dinpartea Inspectoratului ªcolar a fost prezentDl. Prof. Mihai Matekovics, inspector ºefadjunct, care a comunicat, printre altele, cãdoi profesori arãdeni se aflã la Jerusalim, par-ticipând la un curs la Yad Vashem. Fiecarecomunicare a fost urmatã de discuþii intere-sante, caracteritica comunã a acestora fiindmanifestarea unui deosebit interes pentrutematica abordatã. I. S.

Ne aflãm în primãvara anului1944. Doi tirani hotãrãsc soarta amilioane de oameni. Aºa se facecã o parte din Ardeal este cedatãUngariei, aºa s-a ajuns caªimleul Silvaniei, un orãºel cupopulaþie multietnicã, sã fie subcizma jandarmilor lui Szálasi.

Cu toate cã înfrângerea luiHitler ºi a aliaþilor sãi era imi-nentã, cu o ultimã zvâcnire, fia-rele fasciste vroiau sã-ºi „desã-vârºeascã” opera de nimicire acelor care aveau vina de a se finãscut evrei, chiar dacã eraucopii, femei sau bãtrâni. Jandar-mii cu pana de cocoº pe cas-chetã nu aveau altã grijã decât sãgãseascã ºi sã adune evreiilocului.

Cãlãii ºi-au racolat colabo-ratori, iar prin teroarea impusãpopulaþiei tindeau sã elimineorice încercare de ajutorare avictimelor. Într-adevãr, nu mulþi ºi-auriscat viaþa pentru a veni în ajutorulcelor aflaþi în pericol de moarte, dar,spre onoarea umanitãþii, unii,riscându-ºi propria viaþã cât ºi pe ceaa familiei lor, au fãcut-o.

Unul dintre aceºti drepþi aipopoarelor a fost ºi LobonþFlorian, din Cehei, comunã aflatãla marginea oraºului ªimleulSilvaniei. Din pãcate, el nu maieste printre cei vii, dar iatã ce nerelateazã fiica dânsului, ZauGabriela, acum în vârstã de 74de ani, domiciliatã în Ghioroc:

„Noi am locuit la margineasatului Cehei. Într-o dimineaþã,ne-am trezit cu un grup de evrei,escortaþi de jandarmi unguri ºipuºi sã sape ºanþuri în jurul uneimari suprafeþe de teren. A douazi, o mare coloanã de evrei,escortatã de aceiaºi jandarmi, seîndrepta spre terenul pregãtitanterior. Reþin ºi acum plânsulcopiilor, care-mi fãcea impresiacã pe locul acela sunt zeci deturme de miei. ªi acum, de câteori trec pe lângã o turmã, îmirevin acele senzaþii de groazã.

Trei tineri evrei: Ruben,Miklos ºi Beni, au reuºit sãescaladeze ºanþul ºi au ceruttatãlui meu, Lobonþ Florian ºimamei mele, Paraschiva, sã leofere refugiu. Pãrinþii mei auacceptat ºi i-au cazat într-ocãmarã. Aproape toatã ziua,tinerii în aceastã cãmarã serugau. Deoarece fãceau asta cuvoce destul de tare, au fost auziþide niºte vecini care, înfricoºaþide legile de atunci, au denunþatautoritãþilor prezenþa evreilor.

Printr-o împrejurare fericitã,Lobonþ Florian a intuit denunþulºi i-a dus pe bãieþi peste deal, lao colnã. Astfel, la perchiziþialocuinþei sale, jandarmii nu augãsit nici o urmã a fugarilor.

Somat, ca în termen de o orãsã predea fugarii, deoarece încaz contrar va fi împuºcat pe loc,

el a rãspuns: „domnule, împuº-cã-mã, eu nu am ce sã-þipredau”. O furtunã ivitã dinsenin ºi o ploaie torenþialã aupus capãt cercetãrilor.

Vãzând pericolul la care suntexpuºi atât el cât ºi protejaþii sãi,Lobonþ Florian a luat niºtemãsuri: a dizlocat o bucatã dinzidul colnei aflat în spre pãdureºi a încastrat în golul respectivun dulap. Când câinele aflat lacolnã vestea o vizitã, cei dininterior, trecând prin dulap, seascundeau în pãdure.

Între timp, evreii din câmp aufost îmbarcaþi în vagoane demarfã spre a fi transportaþi laNuºfalãu, nu departe de Cehei.

În vagoane, oamenii sufereaucumplit de sete ºi de foame.Lobonþ Florian, înfruntând ºiacest pericol, ducea suferinzilorcâte o gãleatã de apã ºi câþivacartofi, cu toate cã ºi ei duceaulipsã de alimente.

Mai reþin ºi faptul cã o partedin evrei, mai ales cei desprecare se presupunea cã suntinstãriþi, au fost torturaþi sã spunãunde le sunt valorile, apoi aufost uciºi.

Apoi, armata Sovieticã a gonitpe unguri, evreii au fost eliberaþi,iar ulterior, Ruben, Miklos ºi Beniau emigrat în Israel.

Soþii Lobonþ au fost vizitaþi deun grup din Israel,în care,evident, au fost ºi cei salvaþi dedânºii.

Au fost invitaþi sã facã o vizitãîn Þara Sfântã, dar, din pãcate,datã fiind vârsta lor înaintatã, aurenunþat la aceasta. Au participatînsã la rugãciunea oficiatã deacest grup la locul unde au fostînhumaþi evreii uciºi în acele zilede tristã amintire”

Mãrturisirea doamnei ZauGabriela nu mai necesitã nici unalt comentariu. Ar fi de adãugatdoar faptul cã este timpul sã neîngrijim de ridicarea unui monu-ment în memoria acelor români,care, asemeni lui Lobonþ Floriandin satul Cehei, au riscat totulpentru a-i salva pe semenii lorevrei.

Alexandru Kohn

Cinstirea memoriei victimelor holocaustului

Moment inaugural - tãierea panglicii sediului Centrului de Studii Iudaice

LLuummiinnii îînn bbeezznnãã

Zau Gabriela în anii ‘50


Este de notorietate faptulcã, la dezvoltarea pe toateplanurile a oraºului nostru,populaþia evreiascã ºi-a aduso importantã contribuþie.Dacã dupã cel de al doilearãzboi mondial în Arad trãiaupeste 12 mii de evrei, înprezent acest numãr a scãzutsub 400. Diminuarea atât dedrasticã a numãrului mem-brilor comunitãþii noastre sedatoreºte în special emi-graþiei ocazionate de consti-tuirea statului Israel.

Iatã cã acum, avem bucu-ria sã întâlnim cazuri cândevrei din Israel vin aici ºi rea-lizeazã lucruri care ne aducmari satisfacþii, în sensul cãaduc oamenilor locului be-neficii însemnate în variidomenii de activitate.

Un exemplu de excepþie,în acest context, este Zahal

Levy, eminent om de ºtiinþãºi manager, preºedintele„Euromedic România”, soci-etate care a înfiinþat la AradCentrul de Diagnostic Ima-gistic, primul de acest fel înRomânia.

Iatã ce ne declarã însuºiZahal Levy, sub genericul„Când experienþa de viaþã ºimedicina se însumeazã”:

„Ca fiu al naþiunii evre-ieºti, cetãþean al Statului Is-rael ºi om de afaceri în Ro-mânia, sunt mândru sã îm-pãrtãºesc gândurile ºi vede-rile cu prietenii mei din Co-munitatea Evreilor din oraºulArad, o comunitate micã, darunitã, care se strãduie sãpãstreze viu spiritul evreiesc.

Am venit în România a-cum ºapte ani, având expe-rienþa unei cariere în lumeamilitarã ºi de afaceri isra-elianã.

Perioada petrecutã înarmata israelianã a constituitun capitol de deschidere aunei schimbãri reale în viaþamea de adult. În apãrareastatului Israel, am avut expe-rienþa greutãþilor ºi a pro-vocãrilor de toate felurile, aacceptãrii autoritãþii, a lucru-lui în echipã ºi a preocupãriipentru nevoile celor din jurulmeu; Am câºtigat experienþãîn a conduce sisteme subtensiune, cu scopul de a atin-ge þeluri importante. Toateacestea m-au ajutat ulteriorîn viaþã.

Apoi, am intrat în afaceriºi am câºtigat experienþã înmanagement, în a face sis-temele sã fie eficiente, în atransforma imaginaþia ºiideile în realitate, într-unmod profitabil.

Când am început sã lucrezîn medicinã, am decis sãinvestesc într-o þarã care nu afost foarte dezvoltatã îndomeniul medical. Am doritsã aduc un real ajutor oame-nilor aflaþi în nevoie. Amgãsit România nu dezvoltatã,dar promiþãtoare ºi provoca-toare. De atunci, am lucratdin greu pentru a atingecâteva þeluri raþionale. Amînfiinþat ºi dezvoltat primulserviciu privat de ambulanþãºi servicii de urgenþã dinRomânia-SOS Medical; Deasemenea am înfiinþat un sis-tem de asigurãri medicale-MediHelp International.

În Euromedic, am con-struit, împreunã cu echipamea, patru centre de diag-

nostic imagistic, în Arad,Constanþa, Petroºani ºiBucureºti, oferind serviciimedicale la standarde inter-naþionale, accesibile tuturorîn România, indiferent destatutul lor social.

În timpul carierei melemilitare, am vãzut cât de crudºi rãpitor de vieþi poate fi unconflict politic. Lucrând îndomeniul medicinei, am oactivitate care îmi vindecãsufletul. În aceastã activitate,întâmpin provocãri care îmifurnizeazã raþiunea de a mãstrãdui ºi de a creºte. Afaceriîn medicinã înseamnã a facebine oamenilor. Spre deose-bire de sectorul public almedicinei, performanþa însectorul privat trebuie atinsãpe o cale lucrativã, rãspun-zând la termene, pãstrândstandarde înalte, îmbunãtã-þind continuu ºi atingândþinte mereu mai înalte.

Eu nutresc sentimenteamestecate privind istoriaevreilor din România; micuþacomunitate de oameni învârstã este ultima dovadãvizibilã a istoriei noastre, isto-rie din care, unele capitoledoresc mai degrabã sã le uit.

Probabil cã activitateamea în domeniul medical înRomânia poate sã ne aducãnouã, tuturor, puþinã mândrieºi, în ciuda unor probleme ºigreutãþi trecute, eu sper cãadevãrata prietenie între naþi-uni va prevala. Încheiexprimâmdu-mi speranþa cãam o micã participare la asi-gurarea acesteia”.

Declaraþia de mai sus, oadevãratã profesiune decredinþã, denotã modestiaunui OM, care a ºtiut sãîmbine, în modul cel maibenefic societãþii, mediul deafaceri cu ajutorarea seme-nilor.

Activitatea Centrului deDiagnostic Imagistic din Aradeste binecunoscutã arãde-nilor, acest centru avândfaima unui loc deosebit, undefiecare pacient e tratat cuatenþia ºi respectul de care sebucurau pânã nu de multdoar cei „aleºi”. Dotareatehnicã ºi pregãtirea profe-sionalã a personalului, man-agementul la cel mai înaltstandard occidental, acu-rateþea lucrãrilor, toate com-binate cu o ambianþã plãcutãºi cu un serviciu prompt, facca acest centru, la care auacces gratuit toþi cetãþenii dinsistemul asigurãrilor de sãnã-tate, sã rivalizeze cu cele dinstrãinãtate, la care, în trecut,doar arãdenii cu posibilitãþimateriale deosebite puteauapela.

Ca semn de maximãpreþuire pentru muncadepusã în România ºi Arad,Senatul Universitãþii „AurelVlaicu” din Arad a acordat luiZahal Levy, la 28 iunie 2004,titlul de DOCTOR HONORISCAUZA.

La rândul ei, Comunitateanoastrã este mândrã cã unevreu din Þara Sfântã aducepopulaþiei aradului serviciideosebite. Dorim lui ZahalLevy multe succese ºi satis-facþii atât pe plan personalcât ºi profesional. I. S.

Sã numãrãm câþiva copaci...

În vacanþa de iarnã am fost în Anglia. Mama logodnicului fiiceimele, Gabi, m-a invitat la o cinã vegetarianã. În semn de respectpentru ceeace sunt, m-a invitat sã binecuvântez eu cina, înainte dea mânca. ªi m-am blocat. Noroc cã mi-a spus cu douã zile maiînainte, astfel încât am avut timp sã mã gândesc: ce nu e bine aici?De ce mi se pare ºocant?

Fiica mea Ioana a fost, o datã, invitatã într-o tabãrã de baptiºtiunde se cânta, înainte de masã, un cântec sãltãreþ (în englezã): „Îþimulþumim, Doamne, cã ne-ai dat de mâncare / Aici unde suntem”.În glumã, mi-am zis întâi, hai sã-l cânt pe acesta. Pe urmã, mi-amamintit de rugãciunea care se spune la aprinderea lumânãrilor. Darcina era sâmbãtã seara, ºi fãrã lumânãri. În sfârºit, am ales sã le expliccelor ai casei cã femeile nu pot binecuvânta mâncarea. Doar bãrbaþiipot.

„De ce nu?”, m-a întrebat, de data asta, stãpânul casei. „ªtiu ºieu? Cred cã, pur ºi simplu, aºa e tradiþia”

Cultura generalã a acestei familii include opereta „Fiddler on theroof” (Violonist pe acoperiº), inspiratã din „Tevie lãptarul” al luiShalom Alehem ºi un tablou de Marc Chagal. Mi s-a pus casetavideo: într-adevãr, acolo, soþul ºi soþia împreunã, binecuvânteazãcina. „E o licenþã poeticã” le-am spus. „De fapt, numai bãrbatulbinecuvânteazã”.

Ce frustrant! Dacã moare cineva, doar fiul are voie sã spunãKaddish. Fiica nu. Pentru un minian, dacã nu sunt de faþã zece bãr-baþi, în unele pãrþi se numãrã câþiva copaci de pe drum, pentru acompleta numãrul. Chiar dacã sunt ºi femei de faþã. Oricâte femei arfi prezente, mai degrabã se includ la numãr copacii, pe post de bãr-baþi, decât sã fie acceptate femeile în minian.

„Când se naºte o fatã, plâng ºi pereþii”. Acesta e un proverbevreiesc, citat de soacra mea. Atâta ne considerãm de inferioare. ªitotuºi, evreitatea o transmit femeile.

Nu peste tot e aºa. Reformarea începutã pe vremea lui AaronChorin a continuat în vestul Europei ºi în America. Existã chiar ºiRabini femei.

Oare când va veni vremea când ºi evreii din România vor aveaparte de oameni învãþaþi, înþelepþi, dornici ºi capabili de a adapta ri-tualul la noile condiþii istorice, în limitele permise de legile noastre?

E. BUCUR

Dorinþa tuturor mebrilor comunitãþiinoastre, ca ºi în general a tuturorevreilor, este ca marile noastre sãrbãtorisã se desfãºoare în Sinagogã curespectarea tradiþiilor, aºa cum le-aurespectat ºi pãrinþii noºtri. Neavând ra-bini, comunitãþile solicitã în general spri-jinul FCER, care, având asiguratãfinanþarea de cãtre JOINT, se ocupã cuobþinerea delegãrii unor oficianþi de cultdin Israel. ªi în acest an am beneficiat deun astfel de ajutor, de la Rosh Hashanapânã la Yom Kippur avându-l în mijloculnostru pe tânãrul Elisha Dickman. Alãturide fermecãtoarea sa soþie, Ilana, au con-stituit o pereche reprezentativã pentrusplendizii tineri ai Israelului, generaþie

nãscutã în Þara Sfântã. De profesie avo-cat, Elisha are ºi studii teologice ºi a ofi-ciat serviciul religios într-un mod care afost unanim apreciat. Un fapt din pãcateobiºnuit pentru tineretul din Israel: adoua zi dupã întoarcere acasã, Elishaurma sã efectueze un nou stagiu de con-centrare la armatã. ªi armata în Israel nueste un lucru uºor, în condiþiile rãzboiu-lui nedeclarat care se desfãºoarã acolo.

La despãrþire, gândindu-ne la toþitinerii Israelului, am urat tinerei perechimult noroc ºi sãnãtate. Mulþumindu-i luiElisha pentru prestaþia de excepþie lasãrbãtori, ne-am eprimat dorinþa de a-iavea din nou, anul viitor, în mijlocul nos-tru. I. S.

Zahal Levy - o prezenþã onorantã pentru Arad

Sprijin pentru sãrbãtori


Îl ºtim cu toþii pe doctorul ZviFeine ca pe un om deosebit,neobosit în procurarea de fonduripentru activitatea de asistenþãsocialã ºi medicalã. Dar, ca directoral JOINT pentru România, DomniaSa se ocupã în egalã mãsurã ºi deproblemele educaþiei iudaice, deproblemele tinerilor grupaþi în OTERºi, în mod cu totul deosebit, deproblematica implicãrii în viaþacomunitarã a celor din aºa zisa„vârstã de mijloc”.

Este un lucru de acum binecunoscut cã existã un mare gol întrecele douã generaþii active în viaþacomunitarã: cea tânãrã ºi ceavârstnicã. Dacã cei tineri încã nusunt pregãtiþi sã ia locul celorvârstnici, aceºtia din urmã, petermen lung, nu vor mai putea

asigura ducerea ºi conducereaactivitãþii. Desigur, cei aparþinãtori„generaþiei de mijloc” sunt tocmaicei care sunt în plenitudineaactivitãþii profesionale, susþinãtoride familie, oameni cu funcþii ºirãspunderi în societate, deci,oameni deosebit de ocupaþi. Înacest context, a gãsi cãile ºimetodele de a motiva participareamai activã la viaþa comunitarã acelor din aceastã generaþie, este otemã majorã.

Tocmai pentru a cunoaºteproblemele legate de acest subiect,de curând s-a aflat la Arad ZviFeine, cu care ocazie s-a organizat oconsfãtuire, având ca invitaþi pe ceimai reprezentativi membri ai noºtridin categoria celor din generaþiaamintitã.

Astfel, la masa consfãtuirii, alãturide Dr. Zvi Feine, Alex Sivan-directorgeneral FCER, Ionel Schlesinger-preºedintele Comunitãþii, au luat locDr. Erwin Hermann, scriitorul Prof.Univ. Gheorghe Schwarz, Prof.Univ. Mariana Nagy, Conf. Univ.Adriana Vizental, violoncelistulPeter Freimann, Prof. Eva Bucur,Prof. Marlene Bulboacã, Ani ºiSzilard Pusztai, Iulia ºi Daniel Hetea,Cristina Somodi ºi alþii. În cuvântulparticipanþilor, aceºtia ºi-auexprimat dorinþa de a participa lacât mai multe activitãþi aleComunitãþii, propunând ca acesteasã aibe, pe cât posibil, un oraradecvat timpului lor liber. În funcþiede cunoºtinþele fiecãruia, ei s-auangajat sã susþinã anumite expuneritematice, venind în sprijinul celor

care au dorinþa de a-ºi lãrgi cu-noºtinþele într-un anumit domeniu.

Preºedintele Comunitãþii aaccentuat faptul cã dat fiindnumãrul total redus al enoriaºilor,nu vede utilã organizarea unoracþiuni numai pentru o anumitãgeneraþie, mai ales cã înComunitatea noastrã de cele maimulte ori sunt împreunã trei sauchiar patru generaþii, ceeace esteun lucru pozitiv. Important este caun numãr cât mai mare de enoriaºisã ia parte activã la diverseleacþiuni.

În încheiere, doctorul Zvi Feine aapreciat activitatea Comunitãþiinoastre ºi a promis tot sprijinulpentru susþinerea financiarã a unoracþiuni specifice. II.. SS..

LLaa ss ffaatt ccuu dd rr.. ZZvv ii FFee iinnee -- ggeenneerraaþþ iiaa „„ddee vvâârrss ttãã mmii jj lloocc iiee““

În primãvara acestui an,beneficiind ºi de o donaþiegeneroasã mijlocitã deinimosul director al JOINTpentru România, Dr. ZviFeine, care a acoperit omare parte din costuri, amreuºit sã achiziþionãm unmicrobuz cu 9 locuri. A-cesta, având o vechime denumai 3 ani, este în starefoarte bunã ºi sperãm cã neva folosi încã multã vreme.Întrucât vechiul microbuz,care l-am obþinut tot dindonaþii, era deja într-o staretehnicã deplorabilã, acestanu s-a mai putut folosidecât pentru curse scurte,în interiorul oraºului.

Nu de puþine ori, discu-tând în Comitetul de Con-ducere al Comunitãþii cãileºi metodele de îmbogãþirea vieþii comunitare, s-a pusproblema organizãrii unorvizite la Comunitãþile înve-cinate. Pe de altã parte, încondiþiile scãderii cuntinuea numãrului enoriaºilor noº-tri, pe principiul „unde-smulþi puterea creºte”, seimpune ca o necesitate strân-gerea relaþiilor între Comu-nitãþile apropiate geografic,atât în þarã cât ºi trans-frontalier. În acest mod,viaþa religioasã, culturalã,de educaþie iudaicã cât ºiactivitatea socialã a enoria-

ºilor noºtri poatecâºtiga noi va-lenþe, iar viaþacomunitarãdevine mai

efervescentã.În acest con-

text am luat legãtura cupreºedinþii comunitãþilor dinOradea, Timiºoara, Cluj,Debrecen, obþinând unacord de principiu dinpartea fiecãruia.

Am stabilit ca pentrugrupuri de pânã la 9 per-soane sã asigurãm, pe bazãde reciprocitate, cazare ºimasã pe durata unei vizitede 2 zile. Posibilitãþi decazare trebuiesc identificate

de cãtre fiecare comunitate,chiar prin apelare la cazareindividualã în familii.

Prima acþiune de acestfel am realizat-o la sfârºitulcelei de a doua sãptãmâni alunii septembrie, efectuândo vizitã la fraþii noºtru dinOradea.

Programul vizitei a fostconvenit în prealabil cu ing.Felix Koppelmann, preºe-dintele Comunitãþii dinOradea. Anterior ºi Dum-nealui a propus sã-i vizitãmºi sã participãm la rugã-ciunea de Shabbat, întrucâtserviciul divin este oficiat deo persoanã înalt calificatã,angajatã de comunitate.

Comunitatea Evreilor dinOradea, oraº aflat în peri-oada Holocaustului subadministraþie maghiarã, sim-te ºi acum durerea pierderiiimensei majoritãþi a mem-brilor sãi, deportaþi ºi uciºiîn lagãrele de exterminarenaziste. Din peste 30.000de evrei existenþi înainteadeportãrii, au supravieþuitHolocaustului mai puþin de3.000. În prezent, Comu-nitatea are mai puþin de 800de membri, marea lormajoritate fiind bãtrâni.

A fost o experienþã emo-þionantã sã vedem laMinianul din ziua de Sha-bbat cum rugãciunea e

începutã de un distins omde 93 ani, iar în primul rândsã vedem aºezaþi numaioameni având peste 80 ani.

Masa de prânz, servitã larestaurantul ritual, ne-aprilejuit gustarea tradiþi-onalului cholent, preparatîntr-un mod deosebit degustos, iar rugãciunea dedupã masã, ne-a readusimagini din tinereþe, cândSinagogile noastre eraufrecventate zilnic.

Plimbarea prin centruloraºului, sub ghidarea mi-nunatei noastre gazde, FelixKoppelmann, a fost o plã-cutã ocazie de relaxare ºi deconversaþie, de schimb depãreri privind modalitãþilede diversificare a activitãþiinoastre. Ne-am simþit bineîmpreunã ºi aºteptãm cumultã bucurie vizita la Arada fraþilor din Oradea.

Nu în ultimul rând tre-buie amintit faptul cã ºipuþinii noºtri tinerii participãla acþiuni comune cu tineriidin alte oraºe. Cu o sãp-tãmânã inaitea vizitei „bã-trânilor” la Oradea, ei,împreunã cu un grup alOTER din Timiºoara, ºi cuparticiparea activã a luiAttila Gulyas, au organizat oexcursie de trei zile laCladova, iar în sãptãmânaurmãtoare deplasãrii la O-radea au petrecut un frumosOneg Shabbat la Timiºoara.

IIoonneell SSCCHHLLEESSIINNGGEERR

În vizitã la fraþi

La monumentulmartirilor evrei

din Oradea

În perioada 16-24 mai Comu-nitatea noastrã a organizat un ciclude manifestãri dedicate aniversãriisinagogii noastre. Dintre acestea,amintim o expoziþie de fotografii,un concurs de ºah, un mare concertde muzicã evreiascã.

EEXXPPOOZZIIÞÞIIAA DDEE FFOOTTOOGGRRAAFFIIII afost alcãtuitã din 30 de lucrãri alb-negru ºi color, executate de

maestrul fotograf Francisc Kelen-EFIAP. Vernisarea s-a fãcut în ziuade 16 mai, în sala cantinei rituale acomunitãþii, în prezenþa anumeroase distinse personalitãþidin viaþa artisticã ºi culturalã aoraºului. A fost prezent ºi un grupde împãtimiþi ai artei din Orosháza,Ungaria, mai vechi admiratori ºisusþinãtori ai artei domnului Kelen,în frunte cu Géza Gonda, precum ºireprezentanþi ai presei locale, careau prezentat apoi ample reportajedespre eveniment. Exceptând câte-va lucrãri cu teme specific evreieºti,paleta tematicã a expoziþiei a fost

extrem de largã, de la portret lapeisaj, toate purtând însã amprentasensibilitãþii omului din spateleaparatului de fotografiat. Înaltulnivel artistic cât ºi bogãþia ºi origi-nalitatea subiectelor abordate auîntrunit aprecierea unanimã a celorcare timp de o sãptãmânã au avutprivilegiul de a se delecta culucrãrile expuse.

CCOONNCCUURRSSUULL DDEE ªªAAHH a avut locîn zilele de 19-21 mai, fiind organi-zat de domnul Alexandru Kohn, celcare a fost ºi sponsorul acþiunii.Ideia organizãrii acestui concurs,care este deja la a doua ediþie, s-anãscut în urma constatãrii faptuluicã cei mai mari ºahiºti ai lumii aufost evrei.

La cele 20 de mese de joc auluat loc 40 de ºahiºti de diferite ca-

tegorii, din Arad ºi Timiºoara.Concursul a fost arbitrat de domnulGrozescu Tiberiu, care a asiguratdesfãºurarea ireproºabilã a acestuiape timpul celor trei zile de com-petiþie. Dupã terminarea com-petiþiei, participanþii au rãmas cufoarte bune impresii, manifestându-ºi dorinþa de a mai participa la acesteveniment.

CCOONNCCEERRTTUULL DDEE MMUUZZIICCÃÃEEVVRREEIIAASSCCÃÃ a avut loc în ziua de 24mai ºi a constituit, dupã pãrereaautorizatã a invitaþilor din þarã ºistrãinãtate, un eveniment artistic denivel european.

În Sinagoga ornatã cu ghirlandede flori, (a doua zi începeaShavuotul), concertul a fost dirijatde maestrul Robert Max ºi l-a avutca solist pe cantorul Robert Brody,vechii noºtri prieteni, ambii dinLondra. Cu ei a venit de la Londra ºimaestrul James Kirby, pianist,având ºi el la activ, ca ºi primii doi,un impresionant palmares de con-certe susþinute în toatã lumea.Cântecele corale au fost interpre-tate cu deosebitã mãiestrie de corulacademic al Filarmonicii de Stat dinArad, cor pregãtit, în baza parti-turilor trimise din timp de Robert

Max, de însuºi directorul filar-monicii, maestrul Dorin Frandeº ºide doamna Ghizela Chirilovici.Piesele instrumentale au fost execu-tate de un quartet, în care, în afarãde mai sus amintiþii Robert Max(care este ºi solist violoncelist) ºiJames Kirby a concertat ºi maestrulPeter Freimann, membru al comu-nitãþii noastre ºi tânãra violoncelistãCristina Gyarmati. Nu în ultimulrând trebuie amintit frumosulacompaniament la orgã asigurat dedoamna Manina Pataki.

În splendida noastrã Sinagogã auluat loc aproape 600 de auditori.Printre alþii, ne-au onorat cuprezenþa ca invitaþi, Excelenþa Sa,Rodica Radian Gordon, ambasadoral Statului Israel în România, VasileDan Ungureanu, Prefectul JudeþuluiArad, Prof. Univ. Dr. Lizica Mihuþ,Rector al Universitãþii „AurelVlaicu”, Prof. Univ. Dr. AurelArdelean, Rector al Universitãþii„Vasile Goldiº”, doamna Erika vanGelder, directoare a B’nei Brituluipentru Europa de Est, doamna Tova

Ben Nun, directoarea AgenþieiEvreieºti, pictoriþa Liana Saxone-Horodi cu soþul Mirel Horodi dinIsrael, înalþi reprezentanþi ai cultelorreligioase, preºedinþii comunitãþilorevreieºti din Braºov, Cluj, Lugoj,Timiºoara, reprezentantul FCER,directori ai unor instituþii de artã ºi


MMaannii ffeessttããrr iiddeedd iiccaatteeaann ii vveerrssããrr ii ii aa 117700 ddee aann ii ddee ll aa ii nnaauugguurraarreeaass iinnaaggoogg ii iinneeoo llooggee dd iinn AArraadd

Robert Brodyy

Robert Max

La vernisarea expoziþiei de fotografiiLa vernisarea expoziþiei de fotografii


culturã, oameni politici. Ne-ambucurat vãzând în salã mulþiconaþionali plecaþi de mult din þarãºi care, de câte ori au posibilitatea,revin în acest oraº pe care îlîndrãgesc: Johan Temmer, IvanWaldmann, John Veres cu soþiaAnni.

În cuvântul de deschidere,preºedintele Comunitãþii, ing. IonelSchlesinger a fãcut un scurt istoric alSinagogii, accentuând rolul acesteiade factor de coeziune, atât în trecutcât ºi în prezent. Apoi, arãtând cãcei care au construit Sinagoga auavut în mod sigur acelaº vis caîntreg poporul evreu, nevoit sã trã-iascã aproape 2000 de ani înpribegie, visul de a vedea Israelulrenãscând, noi, astãzi, când visul lors-a împlinit, suntem fericiþi ºi ono-raþi sã deschidem concertul festivdedicat aniversãrii Sinagogiisalutând prezeþa în acest sfânt lãcaºa amabasadorului Statului Israel.Aceastã prezenþã, cu putere desimbol, ne îndreptãþeºte sã ne iden-tificãm ca cetãþeni loiali ºi utili aipatriei noastre România, fiind înacelaº timp cu deosebitã dragosteataºaþi Israelului. Aceastã dualitatenu conþine nici un fel de con-tradicþie, noi strãduindu-ne sã fimambasadori ai României în Israel ºiambasadori ai Israelului în România,în folosul ambelor popoare.

Toþi auditorii au primit câte uncaiet program, executat în condiþii

grafice deosebite, care conþine ºi oparte literarã, printre altele, unemoþionant eseu al lui IvanWaldmann, acum cetãþean german,dar foarte ataºat comunitãþii noas-tre. Programul a conþinut piese deLewandowski, Naumburg, RobertBrody, Rumshisky, Popper, Alman,Jospe, Singer, Machtenberg.

Piesele corale au fost interpretate înlimbile ebraicã ºi idiº, conform par-titurilor trimise de Robert Max.Admirabilul efort al membrilorcorului, de a învãþa aceste cântece,a fost rãsplãtit, conform propriilorlor declaraþii, de frumuseþeamelodiilor pe care le-au interpretatcu o vizibilã plãcere.

Ambianþa momentului aniversar,atmosfera, la un moment dat vul-canicã, din Sinagogã, au marcat unsucces rãsunãtor, concertul acestaconstituindu-se într-un evenimentartistic de neuitat.

Posturile de televiziune cât ºiorganele de presã locale au trans-mis informaþii elogioase despreeveniment. II.. SS..

Corul academic al Filarmonicii de Stat Arad, îîn sinagogã

James Kirbyy

Emoþia audiþiei

DDDDuuuuppppãããã ccccoooonnnncccceeeerrrrtttt ,,,, îîîînnnn ffffaaaammmmiiii llll iiiieeee,,,, ccccuuuu iiiinnnnvvvviiiittttaaaaþþþþiiii iiii


A fost în era Haºmoneilor (sec.II-I î.e.a.), când Menora, candelabrulcu ºapte braþe, a servit prima datãca simbol naþional, iar apoi, dupãînfiinþarea statului Israel, a fostaleasã ca emblemã, pentru a sim-boliza continuitatea ºi eternitateapoporului evreu. Menora care stã înfaþa Knessetului a fost creatã desculptorul englez evreu BennoElkan ºi a fost donatã Knessetuluide cãtre membri parlamentului bri-tanic la 15 aprilie 1956. Dupã cumscriam în numãrul trecut al publi-caþiei noastre, în acest numãr vomfurniza câteva informaþii despreacest interesant monument.

Monumentul constã dintr-unstâlp central ºi câte trei braþe la-terale. Stâlpul central este acoperitcomplet cu reliefuri, în numãr deºapte. Aici se repetã cifra de ºapte,care în general în arta evreiascã esteun numãr ce simbolizeazã creaþia.În schimb, braþele exterioare ºimijlocii au câte patru reliefuri, iarcele interioare câte trei.Tronsoanele inferioare ale braþelor

exterioare poartã un text ebraic, uncitat din Zaharia 4.6.:”Nu prin pu-tere, nu prin forþã, doar prin spiritulmeu-aºa a cuvântat Domnul” Pebraþe se gãsesc simbolurile celor 12triburi. Stâlpul central este, ca ºiconþinut, cel mai important, pre-luând teme biblice ºi moderne, întimp ce reliefurile de pe braþele la-terale indicã teme antice ºi de evmediu romane.

Cele ºapte reliefuri ale stâlpuluicentral redau un rezumat al istorieipoporului evreu, realizând o legã-turã între timpurile biblice ºi celemoderne, cu teme din cele maiîntunecate întâmplãri din timpurilebiblice (Moise-Amalek) ºi din celemoderne (revolta din Ghettoul dinVarºovia). Totuºi, reliefurile luiEzechiel cu învierea morþilor ºilegãtura dintre disperare ºi bucurie(Rachel ºi Ruth) oferã consolare. Sesugereazã cã negativul se va trans-forma totuºi în pozitiv. Cu toatenecazurile ºi greutãþile, omul poateprivi spre viitor cu încredere.

Temele fundamentale de pestâlpul central sunt tratate pebraþele laterale, care se referã deta-liat la tematicã.

PPeennttrruu iilluussttrraarree,, rreeddããmm îînn ddeettaallii-uull aallããttuurraatt oo ppoorrþþiiuunnee ddiinn ssttââllppuullcceennttrraall,, ddeettaalliiuu ccee ccuupprriinnddee ttrreeiirreelliieeffuurrii,, dduuppãã ccuumm uurrmmeeaazzãã::

PPrriimmuull ddee ssuuss:: Rahel ºi Ruth.Rahel, mama lui Joshua ºi Benjamin,este una din mamele originare, ca ºiRuth, mama dinastiei regilor.Relieful îmbinã experienþa Exilului(Rachel întristatã) cu întoarcerea laJerusalim, unde David ºi-a fãcutcapitala ºi unde fiul sãu, Solomon, aridicat Templul. Coroana sim-bolizeazã regalitatea.

AAll ddooiilleeaa ddee ssuuss:: Profetul Eliahu.El priveºte viitorul cu cel de al

treilea templu construit ºi cuînvierea morþilor, la sfârºitul tim-purilor. Relieful acesta inspirãîncredere. Oamenii mor, dar lasfârºitul tuturor zilelor vor învia cutoþii.

AAll ttrreeiilleeaa ddee ssuuss:: Revolta dinghettoul de la Varºovia. Aceastãreferire la istoria recentã, aratã luptafãrã ºanse împotriva forþeicovârºitoare a germanilor, care au ºiînnãbuºit revolta în sânge. Suntreprezentate simbolic diverselegrupe de oameni: bãrbatul religioscu Tora, luptãtorul cu arma sa,femei neajutorate cu copiii lor,

morþii cãzuþi, iar în partea de joszidul ghettoului ºi casele arzând.

Toate cele 29 de reliefuri suntpãrþi ale istoriei evreilor care sereferã la întâmplãri reale, dar suntlegate ºi de viitor. Principalele

blocuri tematice sunt Profeþii(braþele exterioare), Tora (braþeledin mijloc), Jerusalim ºi Israel(braþele interioare).

DDaatteellee ddee mmaaii ssuuss aauu ffoosstt ccuulleesseeddee ppee ssiittee-uull KKnneesssseettuulluuii ccââtt

ººii ddiinnttrr-uunn aarrttiiccooll aall lluuiiHHaannnneelloorree KKüünnzzll..

Menora din faþa Knessetului

În viaþa asta, potrivitãPentru borfaºi, pentru hamani,Mi-ai dat o mânã de prieteniªi-o lume-ntregã de duºmani!

Poþi sã fii hoþ, pungaº, ministru,Te-njurã lumea, sau te ceartã...Doar dacã eºti cumva evreu,O viaþã-ntreagã nu te iartã!

Poþi fi mai bun, mai învãþat ªi mai cinstit, cã nu e greu,Dar porþi teribilul pãcatCã, pur ºi simplu, eºti evreu...

Sar imbecilii sã te rupã!Te-njurã ziarele ades!Te-ar sfâºia ºi când te pupã!De asta, Doamne, m-ai ales?

De mii de ani nu avem pace, Ne mor copiii în rãzboi,ªi n-avem liniºte de-o viaþã!De asta ne-ai ales pe noi?

Am vrut ºi noi puþin „ºalom”,Cuvânt rostit atât de des...Dar pacea noastrã cu veciniiN-ai avut timp s-o fi ales...

De câte ori a vrut destinulNe-a jucat viaþa la noroc!Doamne, puteai s-alegi pe alþiiªi nu ne supãram deloc!

Antisemiþii se agitã,Urlã bezmetic tot ce vrei,Se-ncarcã lumea de prostieªi se descarcã pe evrei...

Avem atâtea premii Nobelªi mari artiºti, sub steaua Ta,Dar nimeni nu ridicã glasul Când ne înjurã-o haimana!

Poate cã lumea joacã teatru:Privesc la cer ºi vãd noroi,Sunt generoºi cu oriºicineªi democraþi! Dar nu cu noi...

Când undeva le merge rãu,Când ageamiii fac luminãªi nu au bani ºi mor de foame,Numai evreii sunt de vinã!

Când se mãnâncã între ei,Când se omoarã fraþi cu fraþi,Sãracii-ei n-au nici o vinã!Numai evreii-s vinovaþi!

Suntem copiii tãi, o, Doamne,În casa Ta intrãm smeriþi,ªi-atunci de ce ne laºi în lumePe mâna unor troglodiþi?

De ce-i înduri pe asasiniiCei fãrã lege, fãrã minte,Amarnic sã ne pângãreascãPânã ºi sfintele morminte?

Cu noi se rãfuiesc întrunaIntelectuali ºi derbedei,Dar ce-au cu morþii noºtri, Doamne?Ce vinã au cã-s morþi evrei?

Tot ce se-ntâmplã-n lumea astaCatastrofal ºi ne-nþelesE doar ºi doar din vina noastrã!De asta, Doamne, ne-ai ales?

Ei pot sã facã tot ce vor!Sã poarte zvastici, cãºti sau fes!Noi n-avem nici un drept pe lume?De asta, Doamne, ne-ai ales?

Se uitã acru-n paºapoarte,La vãmi ne purecã ades,Noi suntem doar „afaceriºtii”!De asta, Doamne, ne-ai ales?

De asta ne-ai adus pe lume?De asta ne-am crescut copii?Sã tremurãm pentru secunda Ce Tu ne-o dai pentru-a trãi?

Tu ne-ai dat multe lacrimi, Doamne,Ne-ai dat nevoi ºi griji ºi stress,Dar Tu ne-ai dat ºi Israelul!ªi pentru-aceastã fericireTTooddáá RRaabbáá ccãã nnee-aaii aalleess!!

AAUURREELL SSTTOORRIINN

PPOOPPOORR AALLEESSsau

Convorbirea lui Tevie Lãptarul cu Dumnezeu

99SHALOM nnooiieemmbbrriiee 22000044

Mesaj pe INTERNETCu ocazia anului nou 5765

Recent, noi, evreii, am început cel de al 5765-lea an pe acest pãmânt! Cine ar fi crezut cãacest fapt e posibil? Dacã cineva i-ar fi spus lui Abraham cã acest popor va fi aici atâta timp,probabil cã el ar fi fost foarte mirat.

Imaginaþi-vã, noi am reuºit aceasta fãrã sã decapitãm pe cineva, fãrã un singur atentator sin-ucigaº, fãrã sã rãpim ºi sã ucidem copii ºcolari, fãrã sã mãcelãrim atleþi olimpici ºi fãrã sãpilotãm avioane în zgârie-nori.

Am realizat aceastã duratã în ciuda celor 400 de ani de sclavie în Egipt, 40 de ani dedrumeþie prin deºert, nu ºtiu câþi ani în captivitate Babilonianã, în ciuda puternicei armateRomane care a crucificat zeci de mii dintre noi, în ciuda eforturilor cruciaþilor, a inchiziþieiSpaniole, a celui de al treilea Reich al lui Hitler, a gulagurilor lui Stalin, a cinci rãzboaie Arabede anihilare, a 100 de ani de terorism Arab, Hezbolah, Jihad Islamic, Hamas ºi Arafat ºi a 800de rezoluþii ONU pline de urã!

Cum am reuºit noi, evreii, sã facem aceasta? Am reuºit concentrându-ne eforturile în edu-caþie, dragoste de familie, credinþã, muncã susþinutã, ajutându-ne unul pe celãlalt ºi având opasionatã dedicaþie pentru viaþã, indiferent de nenorocirile care au trecut peste noi.

Rãmânem cu speranþa cã restul lumii va reuºi sã-ºi depãºeascã ura, gelozia violenþa ºi ni seva alãtura într-o viaþã de colaborare ºi respect mutual. Încã nu am ajuns acolo, dar noi suntemîn continuare plini de speranþã; ºi când ne ocupãm locul la rugãciune în aceastã zi, pentruaceasta ne rugãm din toatã puterea inimilor noastre.

Tuturor celor care vin în pace, cele mai bune urãri pentru un an nou plin de sãnãtate, feri-cire ºi succese.

Este singura þarã în care autostrada ce traverseazã þara seopreºte în mijlocul statului

Este singura þarã în care ºomerii fac grevã.Este singura þarã unde existã 2 miniºtri ai finanþelor ºi nici unul

din ei nu are bani.Este singura þarã care a trimis un satelit de comunicaþii în cos-

mos, dar nimeni nu ºtie cum sã comunice cu ceilalþi Este singura þarã unde deja existã rachete Skud din Iraq,

Katiuºe din Liban, explosivi din Gaza ºi bombe din Syria ºi undeîncã, un apartament cu trei camere costã mai mult ca la Paris

Este singura þarã unde starletele porno sunt întrebate ce gân-desc mamele lor despre meseria lor, unde jucãtorii de fotbal îºi iautaþii la meciuri pentru a huiduii pe arbitri ºi unde sâmbãtã searafiecare merge la pãrinþii sãi pentru o paºnicã cinã de Shabbat.

Este singura þarã unde o tipicã masã israelianã constã dintr-osalatã arabã, mititei româneºti, pita iraqianã ºi cremã bavarezã.

Este singura þarã unde bãrbatul cu o cãmaºã ºifonatã deschisãeste onorabilul ministru, iar cel de lângã el cu cãmaºã ºi cravatã esteºoferul sau bodyguardul sãu.

Este singura þarã unde, când cineva spune: “Eu nu vreau sã teîntrerup”, el de fapt vrea sã te întrerupã.

Este singura þarã unde musulmanii vând creºtinilor suvenirurisfinte ºi sunt plãtiþi cu monedã evreiascã.

Este singura þarã unde ai 18 ani când îþi pãrãseºti cãminul, darîncã locuieºti acolo când ai 24.

Este singura þarã în care nici o femeie nu se înþelege cu mamaei, dar vorbeºte cu ea cel puþin de trei ori pe zi.

Este singura þarã unde bogaþii aparþin stângii socialiste, sãraciidreptei capitaliste, iar clasa de mijloc plãteºte pentru toþi.

Este singura þarã unde poþi uºor sã obþii programe de compu-ter pentru a construi ºi trimite sateliþi, dar trebuie sã aºtepþi 7 zilepânã þi se reparã maºina de spãlat.

Este singura þarã unde, la prima întâlnire, întrebi o fatã unde afãcut armata ºi afli cã ea a fost mult mai combatantã decât ai fost tu.

Este singura þarã în care majoritatea cetãþenilor nu pot sãexplice de ce trãiesc aici, dar au o mulþime de motive pentru a nuputea trãi în altã parte.

Este singura þarã unde, dacã urãºti politicienii, urãºti clerul,urãºti taxele, calitatea serviciilor ºi vremea – asta demonstreazã cãiubeºti þara.

Este singura þarã unde pot trãi. Este singura mea þarã.

Ephraim Kishon:

Ce o þarã!

Albert Einstein –Cugetãri ºi Maxime„Dacã teoria mea despre relativitate se va dovedi un succes, Germania mã va reven-

dica german ºi Franþa va declara cã eu sunt cetãþean al lumii. Dacã teoria mea se va dove-di falsã, Franþa va spune cã sunt german, iar Germania va declara cã eu sunt evreu”

„Doar douã lucruri sunt infinite: universul ºi prostia umanã, dar de primul nu suntsigur”

„Existã douã cãi de a-þi trãi viaþa: una e sã gândeºti cã nimic nu e un miracol, cealaltãe sã gândeºti cã totul e un miracol”

„Imaginaþia e mai importantã decât cunoaºterea”

„Câte odatã, unul plãteºte foarte mult pentru lucruri pe care altul le primeºte pe nimic”

„Marile spirite au gãsit întotdeauna o violentã opoziþie din partea mediocritãþilor.Aceºtia din urmã nu sunt în stare sã înþeleagã când un om neputând subscrie fãrã a stape gânduri la prejudecãþi ereditare, cautã sã-ºi utitlizeze, în mod onest ºi curajos,inteligenþa”

„Educaþia este ceeace rãmâne când cineva a uitat tot ce a învãþat la ºcoalã”

ZZiiaarr îînnmmeettrroouu

Un evreu întâlneºte o cunoºtinþã

într-uun vagon de metrou. Acesta citea

un ziar arab din Orientul Mijlociu.

Supãrat, l-aa întrebat pe acesta:

„Moshe, þi-aai pierdut minþile? De ce

citeºti un ziar arab?”

Moshe îi rãspunse: „ Eu citeam

ziare evreieºti, dar ce am gãsit acolo?

Evreii sunt persecutaþi în toatã lumea,

Israelul este atacat, evreii dispar prin

asimilare, evrei trãind în sãrãcie. Aºa

cã am schimbat pe ziare arabe. Ce

gãsesc acuma? Evreii posedã toate

bãncile, evreii controleazã media,

evreii sunt bogaþi ºi puternici, evreii

conduc lumea. ªtirile sunt mult mai

bune!”

Cou

rtesy

of C

ALT

EH


Cartea publicatã în anul 2002, a celebrei jur-naliste Oriana Fallaci, întitulatã “Furia ºiMândria”, a generat o serie de reacþii pasio-nale.în toatã Europa. A trezit reacþii extreme: afost ori iubitã ori urâtã. Poziþia luatã de autoarenu a lãsat loc de cale de mijloc. Aflatã subimpresia evenimentelor din 9/11, Fallaci criticãatât pe Musulmani (suspicionaþi de autoare cãvor sã cucereascã Vestul ºi sã-i anihileze cul-tura), cât ºi pe Europeni (descriºi ca ipocriþi ºiorbi faþã de pericolul mortal reprezentat deexpansiunea islamicã). Acum, doi ani mai târ-ziu, Fallaci publicã o carte întitulatã “Forþa raþi-unii”.

Cum sugereazã ºi titlul, “Forþa raþiunii” nu edictatã de furia care a inspirat “Furia ºiMândria”, dar dã o explicaþie cu mai multã acu-rateþe faptului cã Europa a decis sã nu-ºi apereidentitatea ºi sã se predea faþã de ceeace eanumeºte “Invazia Islamicã”. Cu sarcasmul ºistilul direct unic, care caracterizeazã opera sa,Fallaci examineazã cu meticulozitate raþiunileistorice ºi politice care i-au condus pe Europenisã-ºi denigreze propria culturã, sã îmbrãþiºezeun constant anti-Americanism ºi sã se prostitu-ieze la fiecare solicitare a comunitãþilorMusulmane, din ce în ce mai puternice, carepopuleazã muribundul Bãtrân Continent.Analiza efectuatã de ea nu lasã multã speranþãpentru viitorul Europei.

Scopul lui Fallaci este de a-i provoca peEuropeni sã realizeze ce anume se întâmplãchiar sub nasul lor ºi de a-i elibera de teama dea spune ceva împotriva dogmei “PC”. Conformlui Fallaci, “Inchiziþia modernã” a reuºit sã þinãoamenii într-o stare în care le este fricã sãexprime ceeace cred: “dacã eºti un Vestic ºispui cã civilizaþia ta e superioarã, cea mai dez-voltatã din câte a vãzut aceastã planetã, ajungipe rug. Dar dacã eºti un copil al lui Allah, sauunul din colaboraþioniºtii sãi, ºi spui cã Islamula fost întotdeauna o civilizaþie superioarã, orazã de luminã…nimeni nu se va atinge de tine.Nimeni nu te va urmãri, nimeni nu te va con-damna“

Fallaci are interpretarea sa proprie privindmasiva imigraþie islamicã, care schimbã rapidfaþa oraºelor europene. Ea vede aceasta caparte a expansionizmului care a caracterizatIslamul de la naºterea sa. Dupã ce aminteºtecititorului cum armatele islamice au tins secolede-a-rândul cãtre inima Europei (o parte a isto-riei care nu e predatã de loc în Europa,deoarece ar afecta sensibilitatea elevilor musul-mani), ajungând Franþa,Polonia ºi Viena, eaprezintã punctul ei de vedere, afirmând cãactualul flux de imigranþi din Orientul Mijlociuºi Africa de Nord este parte a unei strategii cuminuþiozitate planificate. Fallaci foloseºtecuvintele conducãtorilor Musulmani, pentru a-ºi susþine afirmaþia:

În 1974, fostul Preºedinte Algerian, HouariBoumedienne, a spus într-o cuvântare la ONU:“Într-o zi, milioane de oameni vor pãrãsi emis-fera sudicã pentru a merge în cea nordicã. ªi einu vor merge acolo ca prieteni, deoarece ei vorsã meargã acolo pentru a o cuceri. ªi ei o vorcuceri cu copiii lor. Uterul femeilor noastre neva aduce victoria” Cu alte cuvinte, Fallaci nespune cã ceeace armatele islamice nu au reuºitcu forþa în peste 1000 de ani, se va puteaobþine în mai puþin de un secol prin înalta ratãa naºterilor. Ea citeazã ca dovadã întâlnirea dela Lahore din 1975, a þãrilor islamice, în careacestea au anunþat planul lor de a transformafluxul de imigranþi Musulmani în Europa într-o“superioritate demograficã”.

“Fii lui Allah”, cum îi denumeºte Fallaci, nufac un secret din planul lor. Un episcop Catolica povestit cã, în timpul unei întâlniri interconfe-sionale în Turcia, un respectat cleric Musulmana spus mulþimii: “Mulþumitã legilor voastredemocratice, noi vã vom invada. Mulþumitãlegilor noastre islamice, noi vã vom cuceri”.Dar ceeace face sângele lui Fallaci sã fiarbã esteincapacitatea Vestului de a recunoaºte mãcaraceastã agresiune. O mare parte din cartea ei odedicã analizãrii modului cum þãrile europene

se supun cererilor arogante ale organizaþiilorradicale musulmane, cum aceºtia nu sunt înstare sã-ºi apere cetãþenii evrei de actele deviolenþã ale extremiºtilor musulmani (deseoriconsideraþi neo-naziºti ºi aproape nici odatãatentatori musulmani, chiar când evidenþaprobeazã clar contrariul) ºi cum manifestã lipsãde voinþã în a fi mândri de cultura ºi identitatealor.

Dar când ºi cum a devenit Europa atât deslabã ºi supusã faþã de noii sãi stãpâni Islamiºti,practic “o provincie a Islamului” cum onumeºte Fallaci? Ea aratã cu degetul spre “crizauleiului” din 1973.

Europenilor le-a fost atât de fricã depierderea surselor de ulei încât au decis sã sesupunã cererilor OPEC, sã se lepede de Israel ºisã înceapã un intens dialog cu þãrile arabe.Începând din acel an, intelectualii, media,politicienii, au fost alimentaþi cu bani pentrusuportul lor adus cauzei arabe ºi islamice ºi aufost create numeroase organizaþii de lobby înmajoritatea þãrilor europene. O publicaþie cutitlul “Eurabia” a fost creatã la Paris, iarParlamentul European a înfiinþat “AsociaþiaParlamentarã pentru Cooperare Euro-Arabã”,toate parte a efortului finanþat de arabi, cuscopul influenþãrii politicii europene.

Dupã pãrerea lui Fallaci, Vestul nu a realizatcã este sub asediu ºi cã acest rãzboi “cautã sãloveascã mai degrabã sufletul nostru decâttrupul nostru. Calea noastrã în viaþã, filozofianoastrã de viaþã. Modul nostru de a gândi,acþiona ºi iubi. Libertatea noastrã. Nu vã lãsaþiprostiþi de bombele lor. Aceasta e doar ostrategie. Teroriºtii, sinucigaºii, nu ne omoarãdoar de dragul de a ucide. Ne omoarã ca sã nesupunã, sã ne oboseascã, sã ne demoralizeze,sã ne ºantajeze”

Într-un mod miºcãtor de pasional, “Forþaraþiunii” e o disperatã chemarã la trezire pentruVest în general ºi pentru Europa în particular.

Dacã eºti atât de sigur cã Palestina, ca stat, are o istorie documentatã,atunci aceasta înseamnã cã eºti capabil a rãspunde la câteva întrebãri debazã despre acest stat:

Când a fost întemeiat ºi de cãtre cine?Care i-au fost graniþele?Care i-a fost capitala?Care i-au fost cele mai importante oraºe?Ce a constituit baza economiei sale?Care a fost forma sa de guvernãmânt?Poþi menþiona cel puþin un lider al palestinienilor înainte de Arafat?Care a fost limba oficialã a statului Palestina?Care a fost religia predominantã a statului Palestina?Care a fost denumirea monedei naþionale ?În cele din urmã, dat fiind cã nu existã un astfel de stat, ce a provo-

cat dispariþia sa, respectiv când s-a întâmplat aceasta? Ultima întrebare, cea mai puþin sarcasticã dintre toate : dacã

oamenii, pe care îi numeºti palestinieni, sunt orice în afara de arabiexpulzaþi din toate þãrile lumii arabe, dacã întradevãr au o identitateetnicã veritabilã care le-ar da dreptul la autodeterminare (independenþã),de ce nu au încercat ei sã devinã independenþi înainte ca arabii sã fisuferit înfrângerea devastatoare din rãzboiul de 6 zile?

Sper cã vei rezista tentaþiei de a trasa vreo legãturã între palestinieniidin zilele noastre ºi filistenii biblici, substistuind etimologia cuistoria...aceasta nu va funcþiona! Adevãrul trebuie sã fie evident pentruoricine doreºte sã-l cunoascã. Þãrile arabe nu au abandonat niciodatãvisul de a distruge Israelul ; chiar ºi astãzi mai nutresc aceasta speranþã.

Având posibilitãþi limitate ºi eºuând mereu pe cale militarã, ei au decisa lupta cu Israelul prin alte mijloace. În acest scop ei au creat organiza-þii teroriste, numindu-le în mod cinic „popor palestinian” ºi i-au aºezatîn Gaza, Iudea ºi Samaria. Cum altfel puteþi explica refuzul Iordaniei ºiEgiptului de a accepta West Bank-ul ºi Gaza?

Aºa ziºii palestinieni au o singurã motivaþie : distrugerea Israelului.Dupã pãrerea mea aceasta nu este suficientã pentru a-i considera o naþi-une, sau orice înafarã de ceea ce ei sunt cu adevãrat: o grupare teroristã.

De fapt existã o singurã cale de a atinge pacea în Orientul Mijlociu :þãrile arabe trebuie sã ia la cunoºtinþã ºi sã accepte faptul cã au fostînvinºi în rãzboiul lor pentru distrugerea Israelului.

Cea mai bunã formã de reparaþie ar fi îndepãrtarea organizaþiilor tero-riste de pe pãmântul Israelian ºi recunoaºterea suveranitãþii antice aIsraelului asupra Gazei, Iudeii ºi Samariei. Aceasta va marca sfârºitul“statului palestinian”.

Ce ai spus, care i-a fost începutul?Ai completã dreptate în ceea ce priveºte înþelegerea planurilor cri-

minale ale palestinienilor. Însã sunt destul de îngrijorat cã tu, împreunãcu aproximativ 99% din populaþia acestei planete, aþi scãpat din vedere,acum câþiva ani buni, începutul celui de al III-lea rãzboi mondial (pe careei îl numesc Jihad). Ziua atentatului asupra ambasadei SUA în Teheran în1979, poate fi consideratã ziua în care cel de al III-lea rãzboi mondial acoborât din paginile Coranului în rândul evenimentelor zilnice. Mã rogca Statele Unite ºi Israelul sã conducã lumea la victorie ºi în acest rãzboi !

Gândeºte-te la aceasta, fi tu creºtin, evreu, sau chiar dacã nu-þi vinesã crezi, musulman.

Aceasta scrisoare a fost scrisã de Yashiko Sagamori, la 6 Noiembrie 2002.

CChheemmaarree llaa ttrreezziirree,, aaddrreessaattãã EEuurrooppeeiiLorenzo Vidino, un analist din Washington al fenomenului de terorism, despre o cartea cunoscutei publiciste OOrriiaannaa FFaallllaaccii

PPaalleessttiinniieenniiii...... eexxiissttãã eeii??U n p u n c t d e v e d e r e j a p o n e z a s u p r a p a l e s t i n i e n i l o r

1111SHALOM nnooiieemmbbrriiee 22000044

O interesantã perspectivã privind eveni-mentele din zonele predominant musulmane alelumii, vãzutã de HHaaiimm HHaarraarrii, om de ºtiinþã deorigine arabã, fost preºedinte al Institutului deªtiinþã Weizmann:

Perspectiva mea este bazatã integral peceeace vãd, ceeace citesc, precum ºi pe faptul cãfamilia mea a trãit în aceastã regiune aproape200 de ani.

Aº putea sã vã povestesc unele fapte fasci-nante precum ºi unele gânduri personale despreconflictul Arabo-Israelian. Totuºi, eu voi trecedoar tangenþial peste acesta, deoarece prefer sã-mi dedic remarcile unui tablou mai amplu alregiunii ºi al locului acesteia în evenimentelelumii. Mã refer la întreaga arie între Pakistan ºiMaroc, care este predominant arabã, predomi-nant musulmanã, dar include multe minoritãþine-arabe ºi, deasemenea, ne-musulmane.

De ce pun la o parte Israelul ºi imediata savecinãtate? Deoarece Israelul ºi unele problemereferitoare la el, contrar celor ce puteþi citi sauauzi în media mondialã, nu este problema prin-cipalã ºi nu a fost nici odatã problema principalãîn frãmântãrile din regiune. Da, aici este un con-flict Arabo-Israelian, vechi de 100 de ani, dar nuacesta este principalul spectacol.

Motivul necazurilor este cã întreaga regiunemusulmanã este total disfuncþionalã, conformoricãror standarde din lume, ºi ar fi fost aºa chiardacã Israelul ar fi aderat la Liga Arabã ºi oPalestinã independentã ar fi existat de 100 deani.

-Cele 22 þãri membre ale Ligii Arabe, de laMauritania pânã la Statele Golfului, au o popu-laþie de 300 milioane, mai mare decât SUA ºiaproximativ atât de mare ca Uniunea Europeanãînainte de extinderea actualã. Suprafaþa acestorstate e mai mare decât SUA sau întreaga Europã.Aceste 22 de þãri, cu toate resursele lor de petrolºi alte resurse naturale, au un GBP mai mic decâtOlanda cu Belgia împreunã ºi egal cu jumãtatedin GBP-ul Californiei. În cadrul acestui modestGBP, diferenþa dintre bogaþi ºi sãraci întreceorice închipuire ºi majoritatea celor bogaþi auobþinut banii nu având succes în afaceri, ci fiindconducãtori corupþi.

-Statutul social al femeilor este departe decum a fost acesta acum 150 ani în lumea vesticã

-Drepturile omului sunt sunt sub orice stan-dard rezonabil, în ciuda faptului grotesc cã Libiaa fost aleasã sã prezideze Comisia PentruDrepturile Omului a ONU.

-Conform unui raport întocmit de un comitetde intelectuali arabi ºi publicat sub auspiciileONU, numãrul cãrþilor traduse în întreaga lumearabã este mult mai mic decât cele traduse doarîn micuþa Grecie.

-Numãrul total al publicaþiilor ºtiinþifice acelor 300 milioane de arabi este mai mic decât acelor 6 milioane de israelieni

-Rata naºterilor în regiune este foarte înaltã,accentuând sãrãcia, diferenþele sociale ºi declinulcultural.

ªi toate acestea se întâmplã într-o regiunecare, încã cu 30 de ani înainte, a fost consideratãa fi urmãtoarea parte bogatã, într-o zonã musul-manã care a dezvoltat, la un moment dat în isto-rie, una din cele mai avansate culturi din lume.Trebuie spus cã aici s-a creat o pepinierã fãrãprecedent de cruzi dictatori, reþele teroriste,fanatism, incitãri, criminali sinucigaºi ºi declingeneral. Este de asemenea un fapt cã aproapefiecare din aceastã regiune aruncã vina acesteisituaþii pe Statele Unite, pe Israel, pe civilizaþiavesticã, pe iudaism ºi pe creºtinism, pe oricine ºipe orice, exceptând pe ei înºiºi.

ªi un cuvânt despre milioanele de oamenidecenþi, oneºti ºi buni care sunt fie musulmanidevotaþi fie nu sunt foarte religioºi, dar au cres-cut în familii musulmane: aceºtia sunt duble vic-time, o datã ale unei lumi exterioare, care acumdezvoltã islamofobia ºi o datã ale propriului lormediu, care le frânge inima prin faptul cã e totaldisfuncþional.

Problema este cã aceastã mare majoritatetãcutã a acestor musulmani nu este parte a

terorii ºi a incitãrilor, dar nici nu poate sã ia po-ziþie împotriva acestora. Ei devin complici prinomisiune ºi acest lucru e valabil pentru conducã-torii politici, intelectuali, oameni de afaceri ºimulþi alþii. Mulþi dintre aceºtia ar putea spuneadevãrul despre greºeli, dar le este f ricã sã-ºiexprime vederile. Evenimentele din ultimii câþi-va ani au amplificat patru teme, care au existatîntotdeauna, dar nu au fost nicicând aºa de stri-dente ca în prezentele frãmântãri din regiune.

Acestea sunt cei patru stâlpi ai conflictuluimondial actual, la care poate ne putem referi cafiind „nedeclaratul rãzboi mondial III”.

Mai pot trece câþi-va ani pânã când fiecare varecunoaºte cã acesta este un rãzboi mondial, darnoi suntem deja bine intraþi în el.

11.. PPrriimmuull eelleemmeenntt îl constituie criminalii sinu-cigaºi.

Criminalii sinucigaºi nu constituie o invenþienouã, dar ei au fost fãcuþi populari, dacã potfolosi aceastã expresie, abia recent. Chiar dupã11 septembrie, pãrea cã mulþi din lumea vesticãnu pot încã înþelege aceastã armã. Aceasta esteo armã psihologicã foarte puternicã. Impactulsãu real direct este relativ minor. Numãrul totalde victime a sute de atentate sinucigaºe în Israelîn ultimii trei ani este mult mai mic decât cel alvictimelor accidentelor de circulaþie. 11 septem-brie a fost cantitativ mai puþin letal ca multecutremure de pãmânt. Mai mulþi oameni morîntr-o zi în Africa de SIDA decât toþi Ruºii care aumurit de mâinile teroriºtilor musulmani cu bazaîn Cecenia. Saddam a ucis în fiecare lunã maimulþi oameni decât cei care au murit din cauzaatentatorilor sinucigaºi de când Coaliþia a ocupatIraqul.

Aºadar, ce este deosebit la crimele sinuci-gaºe? Acestea creazã senzaþie. Sunt spectacu-loase. Sunt înspãimântãtoare. Este o moartefoarte crudã, cu cadavre dezmembrate ºi cumutilarea severã a multora. Este totdeauna arã-tatã la televiziune. O asemenea crimã, cu aju-torul propagandei isterice a media, poate dis-truge pentru o lungã perioadã industria turismu-lui unei þãri, aºa cum a fãcut-o în Bali ºi în Turcia.

Dar frica realã vine din faptul indiscutabil cãnici o apãrare ºi nici o mãsurã preventivã nu esuficientã în faþa unui ucigaº sinucigaº determi-nat. SUA ºi Europa îºi îmbunãtãþesc mereu

apãrarea contra ultimului atentator ºi nu contraurmãtorului. Noi putem pregãti cea mai bunãsecuritate din lume pentru aeroporturi, dar dacãcineva vrea sã fie atentator sinucigaº, acesta nutrebuie neapãrat sã urce într-un avion. Cinepoate opri un criminal sinucigaº în mijlocul uneimulþimi care aºteaptã la rând verificarea la undetector de metale, pentru a intra în aeroport?Puneþi un detector de metale la intrarea înfiecare staþie de tren în Spania ºi teroriºtii vorgãsi autobuzele. Protejaþi autobuzele ºi ei vorgãsi teatrele, stadioanele, sãlile de concert, ºco-lile ºi spitalele. Puteþi reduce oarecum vulnera-bilitatea voastrã prin mãsuri preventive ºi defen-sive precum ºi prin controlul strict al graniþelor,dar nu puteþi câºtiga rãzboiul pe cale defensivã.ªªii aacceessttaa eessttee uunn rrããzzbbooii!!

Ce este în spatele criminalilor sinucigaºi?Bani, putere ºi incitare criminalã fãcutã cu sângerece, nimic altceva. Nu are nimic de a face cuadevãrata credinþã religioasã. Nici un predicatormusulman nu s-a aruncat în aer vre-o datã! Niciun fiu al vre-unui politician sau lider religios arabnu s-a aruncat în aer. Nici o rudã al cuiva influentnu a fãcut-o. Dacã acesta este un act suprem alfervorii religioase, nu v-aþi fi aºteptat ca sã-lcomitã însuºi unii lideri religioºi sau fiii acestora?Nu sunt aceºtia interesaþi de beneficiile înãlþãrii lacer? În schimb, ei trimit femei, copii naivi,oameni retardaþi ºi tineri incitaþi cu cap fierbinte.Ei le promit delicii, în special sexuale, în lumeade apoi, ºi plãtesc familiilor acestora dupã ceactul suprem s-a comis ºi a produs suficienþimorþi inocenþi.

De asemenea, crimele suicidale nu au nimicde a face cu sãrãcia ºi cu disperarea. Cea maisãracã regiune a lumii este, de departe, Africa.Acestea nici odatã nu s-au întâmplat aici. Existãnumeroºi oameni disperaþi în lume, în diferiteculturi, þãri ºi continente. Disperarea nu ali-menteazã pe nimeni cu explozivi, informaþii ºilogisticã. A fost în mod cert mai multã disperareîn Iraqul lui Saddam decât în Iraqul actual, ºinimeni nu s-a aruncat în aer. Un criminal sinuci-gaº este pur ºi simplu o armã oribilã a unorteroriºti cruzi, inumani, bine organizaþi, fãrã con-sideraþie faþã de viaþã, inclusiv faþã de viaþa con-cetãþenilor lor, dar cu foarte înaltã consideraþiefaþã de propria lor bunãstare ºi faþã de foamea lorpentru putere.

Singura cale de a învinge aceastã nouã armã„popularã” este identicã cu cea folositã împotri-va crimei organizate sau a piraþilor: ccaalleeaa ooffeenn-ssiivvãã..

Ca ºi în cazul crimei organizate, este crucialca forþele în ofensivã sã fie unite ºi este crucial sãse atingã vârful piramidei crimei. Nu se poateelimina crima organizatã arestând micuþul dealerde stupefiante de la colþul strãzii. Trebuie mersdupã capul „Famigliei”.

Statele Unite înþeleg acest fapt acum, dupã11 septembrie. Rusia începe sã-l înþeleagã.Turcia îl înþelege bine. Mi-a tare teamã cã mulþiEuropeni încã nu îl înþeleg. Din pãcate, se pare cãEuropa îl va înþelege dupã ce criminalii sinuci-gaºi vor invada continentul. În opinia mea, acestlucru se va întâmpla. Trenurile Spaniole ºiexploziile din Istanbul constituie doar începutul.

Unitatea lumii civilizate în lupta cu aceastãoroare este absolut indispensabilã. Pânã cândEuropa nu se trezeºte, aceastã unitate nu se varealiza.

22.. AAll ddooiilleeaa eelleemmeenntt îl constituie cuvintele,mai precis minciunile.

Cuvintele pot fi letale. Ele omoarã oameni.Deseori s-a spus cã politicienii, diplomaþii ºipoate chiar avocaþii ºi oamenii de afaceri trebuieuneori sã mintã, ca o componentã a vieþii lorprofesionale. Dar normele politicii ºi diplomaþieisunt copilãrii, în comparaþie cu nivelul incitãrii ºial fantasmagoriilor care au atins noi culmi înregiunea de care vorbim. Un numãr incredibil deoameni în lumea arabã cred cã 11 septembrie nus-a întâmplat nici odatã, sau cã a fost o provo-care americanã, sau, ºi mai bine, un complotevreiesc.Cu toþii ne amintim de ministrul infor-maþiilor din Iraq, Mohamad Said al-Sahaf ºi deconferinþele sale de presã când forþele SUA eraudeja în Bagdad. Dezinformarea pe timp derãzboi este o tacticã acceptatã. Dar sã stai, zi dezi, ºi sã faci asemenea comunicãri, cunoscute detoþi ca fiind minciuni, fãrã ca mãcar în propriul tãumediu sã fii ridiculizat, se poate întâmpla doar înaceastã regiune. ªi totuºi, unele ziare

CCoonnttiinnuuaarree îînn ppaaggiinnaa 1122

VVeeddeerree ddiinn oocchhiiuull ttaaiiffuunnuulluuii

MMiilliiooaanneellee ddee vviiccttiimmee aallee rrããzzbbooiiuulluuii ddiinnttrree IIrraann ººii IIrraakk nnuu aauu aavvuutt nniimmiicc ddee aa ffaaccee ccuu IIssrraaeelluullCCrriimmeellee îînn mmaassãã ccaarree aauu lloocc cchhiiaarr aaccuumm îînn SSuuddaann,, uunnddee rreeggiimmuull mmuussuullmmaann aarraabb mmaassaaccrreeaazzããcceettããþþeenniiii nneeggrrii ccrreeººttiinnii,, nnuu aauu nniimmiicc ddee aa ffaaccee ccuu IIssrraaeelluullSSaaddddaamm HHuusssseeiinn nnuu aa iinnvvaaddaatt KKuuwweeiittuull,, aa ddeevvaassttaatt AArraabbiiaa SSaauuddiittãã ººii ººii-aa mmããcceellããrriitt pprroopprriiuull ppooppoorr ddiinn ccaauuzzaa IIssrraaeelluulluuiiEEggiippttuull nnuu aa uuttiilliizzaatt ggaazzee ttooxxiiccee îînn YYeemmeenn îînn aanniiii ’’6600 ddiinn ccaauuzzaa IIssrraaeelluulluuiiAAssssaadd ttaattããll nnuu aa uucciiss,, îînnttrr-oo ssiinngguurrãã ssããppttããmmâânnãã,, zzeeccii ddee mmiiii ddiinn pprroopprriiiiii cceettããþþeennii îînn EEll HHaammmmaa îînn SSiirriiaa ddiinn ccaauuzzaa IIssrraaeelluulluuiiCCoonnttrroolluull TTaalliibbaanniilloorr aassuupprraa AAffgghhaanniissttaannuulluuii ººii rrããzzbbooiiuull cciivviill ddee aaccoolloo nnuu aauu aavvuutt nniimmiicc ddee aa ffaaccee ccuu IIssrraaeelluullDDiissttrruuggeerreeaa aavviioonnuulluuii PPaann-AAmm ddee ccããttrree LLiibbiiaa nnuu aa aavvuutt nniimmiicc ddee aaffaaccee ccuu IIssrraaeelluull,, eettcc,, eettcc..

1122 SSHHAALLOOMM nnooiieemmbbrriiee 22000044

C12B12

C1212C12B12

respectabile i-au acordat acelaºi spaþiu ca ºiînainte. ªi aceasta nu va împiedica presa vesticãsã dea crezare, zilnic, chiar ºi acum, unor minci-uni similare. Dupã toate acestea, dacã vrei sã fiiun antisemit, existã cãi subtile de face aceasta:nu trebuie sã afirmi cã Holocaustul nu a avut locºi cã Templul din Ierusalim nu a existat. Dar, mi-lioanelor de musulmani, liderii lor le spun cãaceasta e situaþia. Când aceiaºi lideri fac alte afir-maþii, media vesticã le raporteazã ca ºi cum arputea fi adevãrate.

Se întâmplã zilnic, ca aceiaºi oameni carefinanþeazã, înarmeazã ºi distribuie criminalii sinuci-gaºi, sã condamne acest act în limba englezã înfaþa camerelor TV vestice, vorbind unei audienþemondiale, care parþial îi ºi crede. Este rutinã zil-nicã sã auzi aceiaºi lideri fãcând declaraþii con-trarii în limba arabã oamenilor lor ºi în englezãpentru restul lumii. Incitarea la posturile arabeTV, însoþitã de pozele horor ale trupurilor muti-late, a devenit o armã puternicã a celor ce mint,deformeazã ºi vreau sã distrugã totul! Copiii micisunt crescuþi în cea mai adâncã urã ºi admirareaaºa numiþilor martiri, iar lumea vesticã nu remar-cã aceasta deoarece urmãreºte muzicaluri ºijocuri. Vã recomand, deºi majoritatea dintre voinu înþelegeþi Araba, sã urmãriþi din când în când„Al Jazeera”. Nu veþi crede propriilor ochi. Darcuvintele lucreazã pe altã cale, mult mai subtilã.O demonstraþie la Berlin, la care s-au purtat lo-zinci în sprijinul regimului lui Saddam ºi la careau participat copii de trei-patru ani echipaþi caatentatori sinucigaºi, a fost caracterizatã de presãcât ºi de liderii politici ca „o demonstraþie depace”. Tu poþi sã susþii sau sã te opui rãzboiuluidin Iraq, dar sã te referi la Saddam, Arafat sauBin Laden ca fiind activiºti pentru pace estepuþin cam mult. O femeie intrã într-un restaurantisraelian, mãnâncã, vede familii cu vârstnici ºicopii consumându-ºi prânzul la masa vecinã ºiapoi plãtind consumaþia. Apoi, ea se aruncã înaer, ucigând 20 de oameni, inclusiv mulþi copii,cu capete ºi braþe rostogolindu-se în restaurant.Ea e numitã „martir” de mulþi lideri arabi ºi„activistã” de presa europeanã. Demnitarii con-damnã actul, dar viziteazã familia sa îndoliatã ºibanii curg.

Este un nou joc în oraº: cei ce ucid se numesc„aripa militarã”, cei care îi finanþeazã, îiechipeazã ºi îi trimit se numesc „aripapoliticã”,iar capul operaþiunilor e numit „liderulspiritual”. Existã numeroase alte exemple aleasemenea nomenclaturi Orwelliene, folosite zil-nic nu doar de ºefii teroriºti dar chiar ºi de mediavesticã. Aceste cuvinte sunt mult mai pericu-loase decât îºi dau seama mulþi dintre noi.Acestea furnizeazã atrocitãþilor o infrastructurãemoþionalã. Josef Göbels a fost cel care a spus cãdacã repeþi suficient de mult o minciunã,oamenii o vor crede. El a fost acum depãºit desuccesorii sãi.

33.. AAll ttrreeiilleeaa eelleemmeenntt sunt banii.Cantitãþi imense de bani, care ar putea

soluþiona multe probleme sociale în aceastãparte disfuncþionalã a lumii, sunt dirijate în treicercuri concentrice care susþin moartea ºi crima.În cercul interior se aflã înºiºi teroriºtii. Banii asi-gurã activitatea lor, explozivii, ascunzãtoarea ºicãutarea þintelor vulnerabile. Cercul interior estefinanþat de statele teroriste ca Iran ºi Siria, pânãde curând ºi de Iraq ºi Libia, iar mai demult ºi deunele regimuri comuniste. Aceste state, ca ºiAutoritatea Palestinianã, constituie raiul sigur alvânzãtorilor de crimã angro.

Aceºtia sunt înconjuraþi de cãtre cel de aldoilea cerc, mai larg, al susþinãtorilor direcþi,planificatorilor, comandanþilor, predicatorilor,cãrora li se asigurã o viaþã, de obicei foarte con-fortabilã, servind ca infrastructurã a terorii.

În fine, gãsim cel de al treilea cerc, al aºanumitelor organizaþii religioase, educaþionale ºide asistenþã socialã, care hrãnesc flãmânzii ºiasigurã oarecare ºcolarizare, dar spalã creiereleunei noi generaþii cu urã, minciuni ºi ignoranþã.Aceste cercuri opereazã cel mai adesea în cadrulmoscheelor, al madrasurilor sau al altor instituþiireligioase, dar ºi prin incitarea mediei tipãrite ºielectronice. Acesta este cercul care asigurã cãfemeile rãmân inferioare, cã democraþia e deneconceput ºi cã deschiderea faþã de lumeaexterioarã rãmâne minimalã. Este de asemeneacercul care conduce pe calea blamãrii tuturorcelor din afara lumii musulmane, pentru toatemizeriile regiunii. Cercul exterior este larg

finanþat de Arabia Sauditã, dar de asemenea prindonaþii ale unor comunitãþi musulmane din SUAºi Europa precum ºi prin donaþii ale guverneloreuropene cãtre diferite ONG-uri, cât ºi de uneleorganizaþii ale ONU ale cãror scopuri pot finobile, dar acestea sunt infestate ºi exploatatede agenþii cercului exterior. Regimul Saudit,desigur, va fi urmãtoarea victimã a terorii, cândcercul interior va exploda în cercul exterior.Saudiþii au început sã înþeleagã aceasta, dar eicombat cercul interior în timp ce finanþeazãinfrastructura cercului exterior.

Vorbind la figurat, acest cerc exterior estegardianul care asigurã cã oamenii se uitã ºiascultã spre interiorul cercului interior, mai degrabã decât spre lumea de afarã. Unele pãrþi aleaceluiaºi cerc exterior opereazã de fapt caurmare a fricii faþã de cercul interior, sau ºanta-jate de acesta. Factorul adiþional înspãimântãtoreste înalta ratã a natalitãþii. Jumãtate din popu-laþia lumii arabe fiind sub vârsta de 20 de ani,vârsta cea mai receptivã la incitãri, se garanteazãastfel douã generaþii de urã oarbã în plus.

Unii lideri din aceste cercuri trãiesc foarteconfortabil din prada lor. Copiii lor îi gãseºti încele mai bune ºcoli particulare din Europa, nu întaberele de antrenament ale criminalilor sinuci-gaºi. „Soldaþii” jihadului efectuiazã „excursii”mortale în Iraq ºi alte puncte fierbinþi, în timp celiderii lor skiazã în Elveþia. Soþia lui Arafat, caretrãieºte la Paris cu fata sa, primeºte zeci de miide dolari pe lunã de la aparent falita AutoritatePalestinianã, în timp ce un lider local al brigãzilorAl-Aksa, subordonat lui Arafat, primeºte doarcâteva sute de dolari pentru realizarea crimelorla nivelul „cu amãnuntul”.

44.. AAll ppaattrruulleeaa eelleemmeenntt al actualului conflictmondial este încãlcarea tuturor legilor. Lumeacivilizatã crede în democraþie, în domnia legii,incluzând legile internaþionale, drepturile omu-lui, libera exprimare ºi presa liberã, printre altelibertãþi. Ea are obiceiuri naive învechite, cum arfi sã respecte locurile ºi simbolurile religioase, sãnu utilizeze ambulanþele ºi spitalele pentru actede rãzboi, sã evite mutilarea cadavrelor ºi sã nufoloseascã copiii ca ºi scuturi umane sau bombeumane. Nici o datã în istorie, nici mãcar înperioada nazistã nu a existat o asemeneadesconsiderare a tuturor acestor norme, aºa cumvedem acum.

Fiecare student la ºtiinþe politice dezbate cumsã previnã situaþia ca forþele antidemocratice sãcâºtige niºte alegeri democratice ºi apoi sãaboleascã democraþia. Pe de altã parte, alteaspecte ale unei societãþi civilizate trebuie sãaibe de asemenea niºte limitãri. Poate un poliþistsã deschidã focul asupra unuia care încearcã sã-lucidã? Poate un guvern sã asculte convorbireatelefonicã a unui terorist sau dealer de droguri?Poate exista pedeapsa cu moartea pentru crimi-nali în serie? Acestea sunt dileme de modãveche. Dar acum avem altele noi: Poþi ataca omoschee care serveºte de depozit de armamental teroriºtilor? Poþi sã rãspunzi cu foc dacã eºtiatacat dintr-un spital? Poþi ataca o bisericã ocu-patã de teroriºti care i-au luat ostatici pe preoþi?Poþi controla fiecare ambulanþã dupã ce criminalisinucigaºi au folosit ambulanþe pentru a-ºi atingeþintele? Poþi dezbrãca fiecare femeie deoareceuna pretinzând cã e gravidã a purtat pe burtã obombã? Poþi sã întorci focul asupra cuiva careîncearcã sã te ucidã stând deliberat în spateleunui grup de copii? Poþi ataca un comandamentterorist ascuns într-un spital de boli mentale?Toate acestea se întâmplã zilnic în Iraq ºi înzonele Palestiniene. Ce poþi face? Desigur, nuvei vroi sã te confrunþi cu dilema. Dar aceasta nupoate fi evitatã.

Sã presupunem, de dragul discuþiei, cã cine-va vrea sã stea vizibil la o bine cunoscutã adresãîn Teheran, gãzduit ºi finanþat de guvernul irani-an, executând o atrocitate dupã alta în Spaniasau în Franþa, ucigând sute de oameni inocenþi,asumându-ºi responsabilitatea acestor crime,promiþând în interviuri la televiziunea publicã sãmai comitã altele asemãnãtoare, în timp ceguvernul Iranului condamnã public aceste actedar continuã sã-l gãzduiascã, sã-l invite la funcþiioficiale ºi sã-l trateze ca pe un înalt demnitar. Vãlas ca temã de casã, sã vã imaginaþi ce vor faceSpania sau Franþa în aceastã situaþie.

Problema este cã lumea civilizatã are în con-tinuare iluzia domniei legii într-un mediu totallipsit de legi. La fel cum nici o þarã nu are o legeîmpotriva canibalilor care îl mãnâncã pe primulministru,deoarece un astfel de act e de necon-

ceput, legile internaþionale nu se adreseazãucigaºilor trãgând din spitale, moschei ºi ambu-lanþe în timp ce sunt protejaþi de guvernul sausocietatea lor. Legea internaþionalã nu ºtie cumsã trateze pe cineva care trimite copiii sã aruncecu pietre, stã în spatele acestora, trage avândimunitate ºi nu poate fi arestat deoarece esteprotejat de un guvern. Legea internaþionalã nuºtie cum sã trateze cu un lider al criminalilor caree gãzduit regeºte de o þarã care pretinde cã con-damnã actele sale. Partea amuzantã este cã toþiaceºti nelegiuiþi solicitã protecþia legilor inte-rnaþionale ºi îi acuzã pe cei care îi atacã, ca fiind„criminali de rãzboi”, iar unele organe mediavestice repetã aceastã afirmatie.

Vestea bunã e cã toate acestea sunt tempo-rare, deoarece dreptul internaþional s-a adaptatîntotdeauna la realitate. Pedeapsa pentru aten-tate trebuie sã fie moartea sau arestarea înainteacomiterii faptei, nu în timpul sau dupã. Dupãfiecare rãzboi mondial regulile dreptului inter-naþional s-au schimbat, ºi acelaºi lucru se vaîntâmpla dupã cel prezent. Dar, pânã atunci, potfi fãcute multe necazuri.

Tabloul ce l-am zugrãvit nu este plãcut. Ceputem noi face? Pe termen scurt, numai sã lup-tãmºi sã învingem. Pe termen lung-sã educãmurmãtoarea generaþie si sã o deschidem cãtrelume. Cercul interior poate ºi trebuie sã fie dis-trus cu forþa.

Cercul exterior nu se poate elimina cu forþa.Aici avem nevoie de distrugerea financiarã aelitei care îl întreþine, acordarea de mai multãputere femeilor, mai multã educaþie, contrapro-pagandã, acces la media vesticã, internet ºiscena internaþionalã. Înainte de toate, avemnevoie de o unitate ºi o determinare absolutã alumii civilizate împotriva tuturor celor trei cercuriale rãului!

Pentru a învinge, este necesar a elimina înprealabil regimurile teroriste, astfel ca nici unguvern din lume sã nu serveascã ca rai sigurpentru teroriºti.

Este important sã se stopeze suportul finan-ciar Saudit, sau de altã origine, pentru cerculexterior, care este un teren fertil pentru teroare.Este important a se monitoriza toate donaþiiledin spre lumea vesticã spre organizaþiile isla-mice, toate finanþele organizaþiilor internaþionaleºi de a reacþiona în forþã cu mãsuri economice lacel mai mic semn de ajutor financiar acordat vre-unuia din cele trei cercuri ale terorismului.

Deasemenea, este important sã se acþionezedecisiv împotriva campaniei de minciuni ºi dez-informãri ºi sã se monitorizeze acele organemedia vestice care le colporteazã, din naivitatesau din interes financiar.

Înainte de toate, nici odatã sã nu ne predãmîn faþa terorii. Nimeni nu va ºti vreodatã dacãalegerile recente din Spania au fost influenþatede atentatele anterioare asupra trenurilor. Dar, înrealitate aceasta nici nu conteazã. Ceeace con-teazã este faptul cã teroriºtii cred cã ei audetereminat rezultatul ºi cã ei au câºtigat prinretragerea Spaniei din Iraq. Povestea spaniolã seva sfârºi desigur ca fiind foarte costisitoare pen-tru alte þãri europene, incluzând Franþa. Pe ter-men lung, Spania însãºi va plãti chiar mai mult

O lume arabã democraticã, este aceasta soluþia?Dacã prin democraþie înþelegem presa liberã,

libertatea de exprimare, un sistem judiciarfuncþional, drepturi civile, egalitate pentrufemei, libertatea cãlãtoriilor, acces la media ºiideile internaþionale, legi împotriva incitãriirasiale ºi împotriva defãimãrii, eliminarea obi-ceiurilor contrare legii privind spitalele, locurilede rugãciune, copiii, atunci, da, democraþia esteo soluþie.

Dacã democraþia constã doar din alegerilibere, atunci e posibil ca sã fie ales cel mai fana-tic regim, unul ale cãrei incitãri ºi dezinformãrisunt cele mai inflamante.

Pe de altã parte, o democraþie de tranziþie, caîn Iordania, poate fi o soluþie temporarã, pavânddrumul cãtre una autenticã.

Nu am nici o îndoialã cã lumea civilizatã vaprevala. Dar, cu cât mai mult va dura pânã cândse va înþelege noul specific al acestui rãzboi, cuatât mai costisitoare ºi anevoioasã va fi victoria.Europa, mai mult ca oricare altã regiune, estecheia. Se poate înþelege sila sa faþã de rãzboi,urmare ororilor celui de al doilea rãzboi mondi-al, dar aceasta poate costa mii de vieþi nevino-vate, înainte de a se schimba cursul.

UUrrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 1111

shema israel, adonai eloheinu, adonai ehad! ascultÃ...

Documents