1

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2007-2008 Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Semestrul 1 Anul de studii: IV ZI, I.D.

DDiisscciipplliinnaa:: SSiisstteemmee eexxppeerrtt ddee ggeessttiiuunnee

ÎÎnnttrreebbăărrii ppeennttrruu eexxaammeenn

AAuuttoorr:: CCoonnff.. uunniivv.. ddrr.. CCăăttăălliinnaa CCoocciiaannuu ADEVĂRAT/FALS 1) Inferenta este o operatie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se accepta o concluzie. 2) Prin inteligenta artificiala (Artificial Intelligence) se întelege tehnologia informatica care priveste simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligentei umane (deductia logica, capacitatea de a învata din experienta, obtinerea unor concluzii pe baza unor date incomplete, recunoasterea vorbirii etc.). 3) Rationamentul artificial imita rationamentul natural, specific animalelor. 4) Abordarea cognitiva a inteligentei artificiale (rationamentul artificial este o încercare de reproducere a rationamentului natural care este o succesiune de stari si procese mentale ce convertesc stimulii priviti ca date de intrare în rezultate sau date de iesire) a permis lui E.A. Feigenbaum sa defineasca inteligenta artificiala ca un ansamblu de tehnici si metode prin care se asigura capturarea cunostintelor umane si procesarea simbolica a acestora. 5) Cunostinta este informatie cu înteles si informatie care actioneaza. 6) Informatia este o data care prezinta caracter de noutate. 7) Calculatorul electronic realizeaza prelucrarea automata a datelor. 8) Prin abordarea conexionista (modul de obtinere a rationamentului artificial difera de modul oferit de modelul biologic), inteligenta artificiala este definita ca ramura a informaticii care asigura executarea cu ajutorul calculatorului a unor sarcini (task-uri) pe care fiinta umana le executa, în anumite situatii, mai bine decât calculatorul. 9) În varianta clasica, prelucrarea datelor pe calculatorul electronic este algoritmica (problema de rezolvat este descompusa în pasi elementari, modul de rezolvare este descris prin dispunerea pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor trei structuri fundamentale de control specifice programarii structurate - secventiala, alternative si repetitive si obtinerea rezultatului prin prelucrarea seriala a datelor). 10) În informatica inteligenta, sunt prelucrate date sub forma de cunostinte, adica acele corelatii logice si semantice dintre fapte puse în evidenta cu ajutorul regulilor de rationament (inferentiere). 11) Prelucrarea cunostintelor este o prelucrare simbolica (prelucrare nealgoritmica ce nu face diferenta dintre date si programe) si are caracter declarativ.

2

12) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferente poate executa mai multe iteratii ale ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de inferenta (rationament) folosita. 13) Cogniticianul are responsabilitatea fundamentala de a realiza achizitia si organizarea cunoasterii, obtinând astfel baza de cunostinte. 14) Modelul initial al bazei de cunostinte se obtine prin intermediul unor tehnici de modelare manuala dupa care, prin rafinare, se realizeaza baza de cunostinte finala. 15) Organizarea cunoasterii se refera la metoda de reprezentare a cunostintelor (reguli de productie, de exemplu), verificarea cunoasterii (asigurarea corectitudinii bazei de cunostinte) si validarea procesului de inferentiere (se executa, periodic, pe timpul testarii sistemului expert). 16) Ciclul de viata a unui sistem expert (ca a oricarui produs-program sau aplicatie informatica) reprezinta perioada cuprinsa între momentul aparitei conceptului si momentul scoaterii sistemului din exploatare. 17) Mediile si instrumentele de dezvoltare a sistemelor expert poarta diferite denumiri comerciale: medii integrate (integrated environments), generatoarede sisteme expert (shells) sau instrumente de dezvoltare (tools). 18) Metoda KADS (Knowledge Acquisition and Design System) a Comunitatii Europene diferentiaza descrierea domeniului de descrierea rationamentelor si foloseste modele (task-uri) generice. 19) Metoda KADS foloseste un set de primitive de modelare ce sunt structurate pe trei nivele. 20) La metoda KADS, etapa de modelare înseamna realizarea unui model conceptual al expertizei, dupa care sunt descrise modelul functional, modelul logic si modelul fizic. 21) Domeniul cunoasterii desemneaza ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul problemei de rezolvat. 22) Faptele, prezentate sub forma de asertiuni, sunt constituite din informatiile procesate la nivel superior pe baza unor informatii a priori si care realizeaza descrierea elementelor domeniului cunoasterii. 23) Asertiunea, considerata la modul general este un enunt care este dat ca adevarat (true). 24) Propozitia este un enunt care cu valoare de adevar false. 25) Ordinea de evaluare într-o propozitie compusa este fixata si nu se poate modifica prin intermediul parantezelor. 26) Daca propozitia F1 este întotdeauna adevarata si IF F1 THEN F2 este întotdeauna adevarata, atunci F2 este întotdeauna adevarata - modus ponens. 27) Proprietatea de simetrie a operatorilor sau, respective si este exprimata prin F1 OR F2 ? F2 OR F1, respectiv F1 AND F2 ? F2 AND F1 .

3

28) Limbajul Prolog este un limbaj de nivel înalt. 29) Prin programare logica se întelege realizarea unui program care este format din fapte si relatii (relatii logice între multimi de date) din care se obtin concluzii. 30) Un program Prolog reprezinta o colectie de apeluri de subprograme utilizator. 31) Tipurile de date standard sunt obligatoriu declarate în sectiunea domains. 32) Un domeniu compus defineste o structura de date, reunind mai multe elemente sub un nume unic. 33) Sectiunea predicates (predicate) este destinata pentru crearea sabloanelor tipurilor de date definite de catre utilizator si folosite în sectiunea clauzelor. 34) Clauzele Prolog sunt fapte si reguli. 35) Sectiunea database (baza de date) este folosita pentru declararea si utilizarea faptelor (sub forma de baza de date interna) ce trebuie prelucrate (adaugate, modificate sau sterse) în timpul executiei unui program. 36) Toate sectiunile programului în limbajului Prolog pot fi utilizate de mai multe ori în cadrul aceluiasi program. 37) Raspundeti cu adevarat (TRUE) sau fals (FALSE)

“Nu exista predicate de aritate 3 în Prolog”. 38) Raspundeti cu adevarat (TRUE) sau fals (FALSE)

“Predicatele Prolog sunt exprimate exclusiv prin fapte”. 39) Raspundeti cu adevarat (TRUE) fals (FALSE). “Un arbore este o structura de date liniara.” 40) Raspundeti cu adevarat (TRUE) sau fals (FALSE): „O baza de date interna este declarata în sectiunea database; definirea bazei de date interne revine la descrierea structurii faptelor care o compun.” 41) Raspundeti cu adevarat (TRUE) fals (FALSE). “Actualizarea unei baze de date externe poate fi realizata doar daca anterior acestei operatii baza de date este indexata.” ALEGERE 1) Care dintre urmatoarele tipuri de date nu este specifica limbajului Prolog? 1 char 2 symbol 3 text 4 string 5 integer 2) Achizitia cunoasterii se realizeaza în mai multe faze. Care dintre fazele de mai jos nu este caracteristica procesului de achizitie a cunoasterii?

4

1 regularizarea 2 conceptualizarea 3 implementarea 4 identificarea 5 formalizarea 3) Care este fragmentul de program Prolog corect? 1 domains

nume,den,tip=text predicates firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

2 domains nume,den,tip=symbol predicate firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

3 domain nume,den,tip=symbol predicates firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

4 domains nume,den,tip=symbol predicates firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den)

4) Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale se enumera: A. sistemele expert B. învatarea automata C. demonstrarea automata a teoremelor D. robotica E. traducerea automata F. realitatea virtuala G. recunoasterea formelor H. jocurile dintre om si calculator 1 A+C+G+D+B 2 A+B+C+D+E+F+G+H 3 C+D+E

5

5) Problemele dificile de rezolvat de catre expertii umani sunt: A.complexe B. inconsistent C. incerte D. incomplete E. slab structurate F. bazate pe aprecieri vagi G. simple H. confuze 1 A+B+C 2 F+G+H+B 3 A+D+C+E+F+H 6) Expertii umani convertesc problemele din sfera expertizei în sfera cunostintelor comune de specialitate ce sunt bine structurate si sunt caracterizate de: A. claritate B. consistenta C. certitudine D. incertitudine E. complexitate F. simplitate G. completitudine H. precizie 1 A+B+C 2 A+B+C+F+G+H 3 C+F+G+B 7) Sistemul expert reprezinta: A. un sistem de programe pe calculator B. fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale C. care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit D. care determina spatiul de memorie ocupat de programe algoritmice E. care este descris prin dispunerea pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor trei structuri fundamentale de control specifice programarii structurate F. care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului 1 A+B+C+F 2 C+D+E 3 D+F 8) Un sistem expert prezinta urmatoarele caracteristici: A. abordarea declarativa a cunostintelor B. folosirea unor metode empirice (bazate numai pe experienta) alaturi de metode stiintifice în rezolvarea problemelor C. relevanta mare D. independenta cunostintelor de mecanismul de rationament (inferentiere) E. natura simbolica a cunostintelor prelucrate F. posibilitatea de a trata cunostinte incomplete si inexacte G.capacitatea de a explica rationamentele efectuate H.exploatarea dinamica a cunostintelor prin intermediul mecanismului de rationament I. abordarea algoritmica a prelucrarii datelor J. specializarea într-un domeniu bine definit

6

1 B+C+I+D+E 2 A+B+C+D+E+F+G+H+J 3 F+G+H+I+J+B+C 9) Principalele tipuri de sisteme expert utilizate în domeniul economic sunt: A. sisteme expert destinate previziunii si planificarii B. sisteme expert de depanare si reparare C. sisteme expert de diagnosticare D. sisteme expert de control si monitorizare E. sisteme expert de proiectare F. sisteme expert de instruire 1 A+C+D 2 B+C 3 D+E+F 10) Dintre sistemele expert realizate se mentioneaza: A. MYCIN B. DART C. DENDRAL D. LOAN PROBE E. PLAN POWER F. SURVEILLANCE EXPERT G. BUSINESSPLAN H. FINANCIAL ADVISOR I. PPAM J. ANSPLAN 1 G+H+I+J 2 C+D+E+F+G+B 3 A+B+C+D+E+F+G+H+I+J 11) Un motor de inferente al unui sistem expert cu reguli de productie îndeplineste urmatoarele functii: A. declansarea (activarea) regulilor B. interogarea utilizatorului (întrebare) C. oferirea raspunsului adecvat problemei D. adaugarea raspunsului utilizatorului în baza de fapte E. inferarea unei noi fapte dintr-o regula (ce apartine bazei de reguli) F. prelucrarea algoritmica a datelor G.adaugarea faptei obtinute în procesul de inferentiere în baza de fapte H.compararea faptelor din baza de fapte cu componentele corespunzatoare din reguli; I. atunci când se realizeaza potrivirea faptelor din baza de fapte cu faptele din reguli, se produce declansarea regulilor J. controlarea atingerii scopului (goal) prestabilit K declansarea celui mai mic numar de reguli ce sunt necesare pentru solutionarea problemei de rezolvat 1 A+B+C+D+E 2 I+J+K+B+C 3 A+B+D+E+G+H+I+J+K

7

12) În domeniul economic, problema de rezolvat cu ajutorul sistemului expert este adecvata daca îndeplineste mai multe conditii: A. problema este posibila si potrivita B. problema este imposibila C. problema este justificabila (profitabila) D. natura problemei presupune manipulari simbolice si euristici E. problema este complexa si dificila F. scopul problemei serveste unei utilitati imediate si de perspectiva 1 B+B+C 2 A+C+D+E+F 3 D+E+F 13) Colectarea cunoasterii (elicitation of knowledge) se obtine prin: A. metode manuale (interviul, analiza de caz, brainstorming-ul, prototipizarea, comentariile etc.) B. metode cu puncte critice C. metode semiautomate (asistate de calculator) D. metode automate 1 A+D 2 A+C+D 3 B+C 14) Analiza protocoalelor contine urmatoarele operatii: A. evidentierea detaliata de catre expertul uman a cunoasterii implicata de fiecare actiune B. comentarea de catre expertul uman a fiecarei operatii în scopul înregistrarii audio-video C. elaborarea frazelor si enunturilor de catre expertul uman si scrierea acestora în protocol D. construirea regulilor de productie pe baza frazelor si enunturilor selectate ca relevante si rescrise de catre cognitician E. întocmirea unei documentatii detaliate a sistemului expert F. elaborarea de catre cognitician a modelelor bazei de cunostinte cu folosirea regulilor de productie 1 B+D+E 2 A+B+C+D+F 3 D+E+F+C 15) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces ciclic compus din urmatoarele elemente: A. actiunile utilizatorului pe durata unei sesiuni de lucru (alegere optiuni de lucru, lansare comenzi, raspunsuri la întrebarile pe care i le adreseaza sistemul expert etc.) B. documentarea si instruirea utilizatorului cu privire la utilizarea sistemul expert (help) C. elementele de prezentare a sistemului expert (meniuri, ferestre, text, icon-uri, grafica etc.) D. interactiunea utilizatorului cu sistemul expert E. inferfata cu utilizatorul (componentele hard si soft care asigura dialogul utilizator – sistem expert) 1 A+B+C 2 B+C+D+A 3 A+B+C+D+E

8

16) Selectia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura: A. extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli B. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de reguli C. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei D. de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict. 1 A+B+C 2 A+C 3 C+D+B 17) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, permite: 1 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele deduse conform

algoritmului 2 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele deduse conform

algoritmului 3 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele specifice problemei

de rezolvat 4 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei

de rezolvat 18) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, are scopul: 1 de a determina o submultime de reguli oarecare, denumita submultime de conflict 2 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de

conflict 3 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de

conflict 4 de a extrage din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de

fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei

19) Operatia de comparare, specifica filtrarii ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, se poate termina: A. nedefinit B. cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile) C. cu esec (nu a rezultat nici o regula declansabila) 1 A 2 B+C 3 C 20) Rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, are loc: si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata. 1 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu nici o regula declansabila 2 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu o singura regula declansabila 3 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli declansabile 21) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, este necesar:

9

1 sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata 2 sa fie alease toate regulile declansabile pentru a fi executata 3 sa fie alease mai multe reguli declansabile pentru a fi executate 22) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, se poate opta pentru unul dintre urmatoarele criterii de alegere a regulii declansabile: A. prima regula din lista B. cea mai specifica regula C. cea mai putin complexa regula (cu cel mai mic numar de fapte în premisa) D. cea mai utilizata regula 1 A+C+D 2 A+B+C+D 3 B+C 23) Executia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura: 1 activarea regulii desemnate în faza de selectie ce are ca efect adaugarea uneia sau

mai multor fapte în baza de fapte 2 activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea uneia sau

mai multor fapte în baza de fapte 3 activarea regulii desemnate în faza de achizitie a cunoasterii ce are ca efect

adaugarea uneia sau mai multor fapte în baza de fapte 24) O regula este declansabila daca premisa sa este: 1 falsa (False) 2 adevarata (True) 3 nici adevarata, nici falsa 25) Metoda inductiva (strategia de control înapoi) pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine: 1 procese deductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul

stabilit 2 procese mixte (inductive si deductive) de rationament prin care se gasesc faptele

care satisfac scopul stabilit 3 procese inductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul

stabilit 26) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi), se analizeaza daca: 1 regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit 2 regulile supuse selectiei prezinta în partea de premize scopul stabilit 3 regulile supuse selectiei prezinta atât în partea de premise cât si în partea de

concluzii scopul stabilit.

10

27) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi): 1 premisele regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun

demonstratiei 2 concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun

demonstratiei 3 premisele si concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se

supun demonstratiei 28) Alegerea unui instrument de dezvoltare a sistemului expert este functie de: A. iscusinta si experienta cogniticianului B. timpul la dispozitie C. problema D. resursele alocate 1 B+C 2 A+B+C+D 3 A+D+C 29) Ca faza a achizitiei cunoasterii, formalizarea reprezinta: 1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat 2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii 3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii 4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie 5 validarea si testarea bazei de cunostinte 30) Ca faza a achizitiei cunoasterii, conceptualizarea reprezinta: 1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat 2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii 3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii 4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie 5 validarea si testarea bazei de cunostinte 31) Ca faza a achizitiei cunoasterii, implementarea reprezinta: 1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat 2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii 3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii 4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie 5 validarea si testarea bazei de cunostinte 32) Ca faza a achizitiei cunoasterii, testarea reprezinta: 1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat 2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii 3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii 4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie 5 validarea si testarea bazei de cunostinte

11

33) La realizarea sistemelor expert, modelele utilizate pentru proiectarea interfetelor cu utilizatorul sunt: A. modelul sistemului B. modelul proiectantului C. modelul utilizatorului 1 C+A 2 A+B+C 3 B 34) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, analiza preliminara reprezinta: 1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice 2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor

conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte 3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în

domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert 4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în

baza de cunostinte a sistemului expert 5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific 35) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, modelarea conceptuala reprezinta: 1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice 2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor

conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte 3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în

domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert 4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în

baza de cunostinte a sistemului expert 5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific 36) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, colectarea cunostintelor reprezinta: 1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice 2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor

conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte 3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în

domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert; 4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în

baza de cunostinte a sistemului expert 5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

12

37) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, reprezentarea cunostintelor semnifica: 1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice 2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor

conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte 3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în

domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert 4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în

baza de cunostinte a sistemului expert 5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific 38) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, validarea sistemului reprezinta: 1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice 2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor

conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte 3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în

domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert 4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în

baza de cunostinte a sistemului expert 5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific 39) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, introducerea în exploatare si mentinerea în functiune reprezinta: 1 realizarea etapei operationale 2 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice 3 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor

conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte 4 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în

domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert 5 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în

baza de cunostinte a sistemului exper 40) Metoda COGNITECH, folosita la dezvoltarea sistemelor expert, contine urmatoarele etape: A. construirea unei machete initiale (demonstrator) B. construirea unui prototip de test C. realizarea diagramei functionale D. introducerea în exploatare a prototipului testat 1 B+C 2 A+B+D 3 C+D

13

41) Modelul de specificare a metodei KOD, folosita la dezvoltarea sistemelor expert, contine nivelele: A. nivelul static B. nivelul tematic C. nivelul dinamic D. nivelul descriptiv 1 C+D 2 A 3 A+B+C 42) Care dintre urmatoarele tipuri elemente nu sunt incluse în reprezentarea cunoasterii? 1 schema de constructie 2 limbajul de reprezentare 3 mecanismele de rationament 4 domeniul cunoasterii 43) Care este componenta cunoasterii cu care sunt correlate regulie? 1 limbajul de reprezentare 2 domeniul cunoasterii 3 mecanismele de inferentiere 44) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? 1 F1 AND F2 ? F2 AND F1 2 NOT(NOT(F1)) ? NOT(F1) 3 IF F1 THEN F2 ? NOT(F1) OR F2 4 (F1 OR F2) OR F3 ? F1 OR (F2 OR F3) 45) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. În realizarea procesului de inferentiere într-un sistem expert se folosesc silogismele si relatiile de echivalenta B. Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza silogismelor C. Inferenta este o operatie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se respinge o concluzie D. Formula de calcul propozitional reprezinta o expresie ce contine o propozitie elementara sau compusa 1 A+B+C 2 A+B+D 3 C+D 46) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? 1 Bazele de date deductive fac parte din categoria bazelor de date active 2 Bazele de date deductive sunt denumite si baze de date distribuite 3 Comportamentul dinamic al bazelor de date active este descris de regulile

eveniment – conditie – actiune 4 Programarea logica reprezinta un tip de programare bazata pe rationamente

14

47) Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Pot fi definite predicate de aritate 3 B. “a” este o variabila Prolog C. Scopurile pot fi interne si externe D. Un predicat predefinit este obligatoriu redefinit în sectiunea predicates 1 A+B+C 2 B+D 3 C+D+A 48) Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate? A. Evaluarea fiecarei clauze conduce la un rezultat de tip booleean B. “Y” este o variabila Prolog C. Toate clauzele definite în sectiunea clauses sunt fapte Prolog D. O clauza care este apelata în corpul propriei sale definitii este denumita clauza recursiva. 1 A+B+D 2 B+C 3 C+D+B 49) Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? 1 Un program Prolog contine maxim 6 sectiuni 2 Sectiunea constants este obligatorie în orice program Prolog 3 O clauza Prolog este fie fapt Prolog, fie regula Prolog 4 Toate predicatele care apar în clauses sunt fie de sistem, fie definite în sectiunea

predicates 50) Una din variantele de mai jos nu reprezinta o constanta Prolog 1 Ana 4 ”Ana” 2 ana 5 a_w 3 123 51) Fie programul Prolog predicates f(real,real) clauses f(X,1):-X<5,!. f(X,7):-X<12,!. f(_,0). Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza, 1 T=3 3 T=0

2 T=7 52) Fie programul Prolog predicates f(real,real) clauses f(X,1):-X<5,!. f(X,7):-X<6,!. f(_,_):-fail. Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza,

15

1 T=1 3 f esueaza (este afisat no solution,

adica functia f nu este definita)

2 T=7 53) Fie programul definit la 2. Pentru f(5,_) furnizeaza 1 _=1 3 no 2 _=7 4 yes

54) Fie codul sursa Prolog, domains lista=real * predicates nrel(lista,integer) clauses nrel([],0). nrel([_|T],N):- nrel(T,M), N=M+1. Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea nrel([3,3,3,3],T), atunci sistemul raspunde cu 1 T=2, 1 Solution 4 T=3, 1 Solution 2 No 5 T=4, 1 Solution 3 Yes 55) Fie codul sursa Prolog domains lista=real * predicates predicat(real,lista) clauses predicat(X,[X|_]). predicat(X,[_|T]):-member(X,T). Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea predicat(5,[3,3,3,3]), atunci sistemul raspunde cu a) b) c) d) 1 Yes 3 X=3, 1 Solution 2 No 4 X=5,T=3, 1 Solution 56) Fie codul sursa Prolog domains lista=real * predicates pppp(real,lista,lista) clauses pppp(X,L,[X|L]). Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea pppp(5,[3,3,3,3],L), atunci sistemul raspunde cu

16

1 Yes 3 X=5, 1 Solution 2 No 4 L=[5,3,3,3,3], 1 Solution

57) Prin executia retractall(identificator_predicat(lista_argumente)[,identificator_baza_date]) se realizeaza: 1 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date externa 2 extragerea tuturor faptelor Prolog care unifica cu

identificator_predicat(lista_argumente) 3 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date interna 58) Operatia de indexare a) b) c) d) 1 presupune crearea unei liste în care

sunt mentinute perechi (cheie_indexare, pozitia_in_db)

3 revine la utilizarea pozitiei fiecarei inregistrari din baza de date pe post de cheie unica

2 nu poate fi realizata in Turbo Prolog 4 este implementata in bazele de date interne

59) Analiza protocolului este numita si: 1 analiza de caz 4 analiza datelor 2 gandirea cu voce tare 5 nici una din variantele de mai sus 3 interviu structurat 60) Tehnica de achiztionare a cunostintelor prin observare ofer avantajul 1 obtinerii de cunostinte complexe si

corecte despre problema in cauza. 4 definirii de noi probleme

2 nu poate fi aplicata in situatii reale 5 oricare dintre cele mentionate mai sus 3 particularizarii 61) Similar structurilor de date, sunt definite structurile de cunostinte care servesc pentru memorarea si prelucrarea cunostintelor printr-un proces de: 1 intrare/iesire 4 evolutie genetica 2 decizie 5 alocare a surselor 3 inferentiere 62) Strategiile (mecanismele) de inferentiere arata modul in care se pot utiliza 1 exclusiv faptele 4 premisele 2 regulile 5 contradictiile 3 concluziile

17

DA/NU 1) Achizitia cunoasterii reprezinta procesul de colectare, structurare si organizare a cunoasterii, folosind una sau mai multe surse (experti umani, documente etc), cu scopul de a obtine stocarea acesteia în baza de cunostinte a sistemului expert pentru folosirea ulterioara în rezolvarea problemelor. 2) Sistemele expert asigura extinderea prelucrarilor în domenii dificil de algoritmizat, ce sunt dominate de informatii calitative (macroeconomic, juridic, politic, educational etc.). 3) Sistemele expert pot fi utilizate ca sisteme informatice specializate sau pot fi integrate ca subsisteme în sisteme informatice hibride, inclusiv în sisteme informatice de asistare a deciziei (SIAD) si în sisteme informatice integrate economice. 4) Conceptia holonica asupra sistemelor înseamna ca doua sau mai multe sisteme autonome se pot integra, pentru a îndeplini obiective bine definite, pe baza unor criterii prestabilite, pentru a forma un nou sistem de referinta denumit sistem holonic. 5) La înregistrarea în contabilitate, pentru un cont de pasiv C1, în raport cu contul C2, se poate folosi regula: IF C1 este un cont de pasiv AND C1 reflectă C2 AND C2 creşte

THEN C1 se creditează.

6) Daca premizele unei reguli sunt adevarate (faptele componente sunt verificate de baza de fapte), atunci faptele din concluzie sunt false si nu vor fi incluse în baza de fapte. 7) În cadrul oricarei baze de reguli, ordinea de înregistrare a regulilor de productie este esentiala. 8) Calculul predicatelor de ordinul întâi este denumit si logica predicatelor de ordinul întâi si are la baza functia propozitionala a predicatului. 9) Argumentele unui predicat sunt argumente de baza (obligatorii) si argumente optionale. 10) Calculul obiectelor foloseste declaratii logice ca modalitate de reprezentare a relatiilor dintre predicate. 11) Urmatoarea definitie de constanta este corecta: constants nume_patron=”Ionescu Ion” /*sir de caractere*/ 12) Urmatoarea definitie de predicat este corecta: predicates sort(lista,lista) 13) Urmatoarea definitie de constanta este corecta: constants nume_patron=”Ionescu Ion

18

14) Urmatoarele definitii de predicat sunt corecte: predicates este_mic(real,real) este_mare(real,real) 15) Urmatoarea constructie este corecta: /*sirul de caractere nu este terminat corect*/ 16) Urmatoarea constructie este corecta: domains adresa,nume,firma=string telefon=symbol client=cl(nume,adresa,telefon,firma) predicates introdu_client(client) ruleaza 17) Într-un program Prolog, nu pot fi definite predicate de aritate 0. 18) Urmatoarea constructie este corecta: domains nume,den,tip=symbol predicates firma(den,tip) asociat1(nume,den) asociat2(nume,den) patronat(nume,nume,den) 19) Orice modul Prolog este format numai din fapte. RĂSPUNS NUMERIC 1) Care este lungimea maxima (numar de caractere) acceptata pentru numele predicatului în limbajul Prolog? 2) În ce ani ai secolului XX au aparut sistemele expert? 3) Câte componente contine arhitectura unui sistem expert? 4) În câte faze se realizeaza achizitia cunoasterii? 5) Prin metoda RGA, cunoasterea si perceptiile asupra domeniului specific expertului uman sunt clarificate si organizate într-un model conceptual personal, în urmatoarea succesiune: identificarea de catre expertul uman a obiectelor relevante din domeniul de expertiza; identificarea de catre expertul uman a atributelor importante în procesul de luare a deciziei; însotirea fiecarui atribut cu o schema binara (caracteristici – opusul acestor caracteristici); completarea (si apoi rafinarea) unei scale cu raspunsurile la întrebarea: „Ce caracteristici si atribute diferentiaza doua obiecte de un al treilea?”. Cum este realizata scala cu raspunsurile? 6) Câte metode de inferenta cunoasteti? 7) Câte etape contine metoda COGNITECH?

19

8) Câte etape contine metoda KADS? 9) Care este numarul de criterii pe baza carora sunt clasificate metodele de reprezentare a cunostintelor ? 10) Câte principii fundamentale stau la baza logicii formale? 11) Câte proprietati respecta formula de calcul propozitional ? 12) Câte tipuri de componente contine un predicat ? 13) Câte componente cuprind bazele de date deductive? 14) În câte moduri poate fi realizata cuplarea dintre SGBDR si modulul programarii logice ? 15) Câte sectiuni poate cuprinde un program Prolog? 16) Câte ferestre contine pagina de primire a mediului Turbo Prolog ? 17) Câte componente cuprinde meniul Compile din mediul de dezvoltare Turbo Prolog? 18) Câte componente cuprinde sub-meniul Compiler directives din mediul de dezvoltare Turbo Prolog? 19) Care este lungimea maxima a identificatorului unui predicat ? 20) Specificati aritatea predicatului: predicat1(tip_argument_1, tip_argument_2, tip_argument_3) COMPLETARE 1) Completati cuvântul lipsa din afirmatia urmatoare: Motorul de inferente reprezinta partea de prelucrare a sistemului expert si constituie subsistemul _____________al acestuia. 2) Baza de _______________si baza de ___________ formeaza baza de date a sistemului expert. 3) Baza de cunostinte cuprinde date sub forma de _____________ (reprezentate prin reguli, retele semantice, retele neuronale, modele hibride etc.) ale unui domeniu specializat. 4) Baza de cunostinte, baza de fapte, modulul de achizitie a cunostintelor si modulul explicativ formeaza subsistemul ________________ al sistemului expert, ca sistem bazat pe cunostinte, KBS (Knowledge-Based System). 5) Faptele asigura descrierea asertiunilor de ____________ a unei probleme de rezolvat ce apartine unei anumite clase de probleme.

20

6) Dintre metodele conduse de expertul _____________ (manuale si semiautomate) se mentioneaza metoda manuala autoraportul expertului ce prezinta toate conceptele si relatiile de nivel înalt cu privire la problema de rezolvat si metodele asistate de ____________ care au, mai întâi, ca rezultat, un model initial al bazei de cunostinte. 7) Metoda RGA (Repertory Grid Analysis) este fundamentata pe premisa ca, de cele mai multe ori, experienta are la baza __________si mai putin_______________. 8) Fiecare motor de inferente este fundamentat pe derularea unui ciclu de baza (cu patru faze) care nu depinde de modul de _______________. 9) Rezolvarea conflictelor are loc în situatia existentei unui rezultat al ______________cu mai multe reguli declansabile si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata. 10) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferente poate executa mai multe iteratii ale ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de ______________folosita. 11) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces ___________ compus din mai multe elemente. 12) De regula, interfata cu utilizatorul este realizata cu ajutorul ecranului, tastaturii si mouse-ului si este bazata pe ______________ si ferestre multiple. 13) Sunt realizate interfete cu utilizatorul de tipul întrebare-raspuns, orientate pe icon-uri sau bazate pe ______________ de comanda ce folosesc tehnologii informatice ca GUI (Graphical User Interface), multimedia, VIM (Visual Interactive Modeling) sau hipertext. 14) Metoda COGNITECH asigura dezvoltarea sistemelor expert prin intermediul ____________. 15) Metoda KOD (Knowledge Oriented Design), metoda __________________ dezvoltata în Franta, acopera faza de analiza a domeniului specific sistemului expert, faza de construire a modelului expertizei si faza de elaborare a specificatiei de realizare a sistemului expert. 16) S-au pus la punct mai multe metode de modelare a sistemelor cu baze de cunostinte din care fac parte si sistemele expert: metoda KADS, metoda COGNITECH, metoda KOD. Aceste metode preiau o parte din metodologia _____________ si metodologia orientata pe obiecte. 17) Metoda KADS foloseste modele (task-uri) generice (atelierul____________________). 18) În categoria mediilor si instrumentelor de dezvoltare a sistemelor expert, LISP este un _______________________________. 19) Metodele de reprezentare a cunostintelor se divid, în functie de modelul specific, în metode declarative si metode ___________________. 20) Reprezentarile bazate pe logica (calculul) predicatelor fac parte, alaturi de calculul propozitional, din grupul metodelor bazate pe _________________.

21

21) Reprezentarea cunostintelor prin retele semantice are la baza un model grafic cu structura în ________________. 22) Propozitia compusa este formata din propozitii elementare legate prin intermediul conectorilor logici echivalenta, implicatie, ŞI– conjunctie, SAU - disjunctie, ___-negatie. 23) Evaluarea propozitiei compuse se efectueaza într-o anumita ordine având în vedere ca NOT are prioritate absoluta si ca AND are prioritate fata de ___. 24) Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza _________________ adica a rationamentelor deductive ce cuprind, la modul general, trei judecati legate între ele astfel încât cea de-a treia judecata care reprezinta o concluzie, se deduce din prima judecata cu ajutorul celei de-a doua judecati. 25) _____________ este o propozitie care nu trebuie demonstrata. 26) Prin reguli de productie (în teoria limbajelor formale, denumirea initiala a fost de reguli de scriere) se înteleg regulile de forma IF premize THEN concluzie, unde premizele si concluzia reprezinta _________. 27) Faptele specifice problemei de rezolvat sunt fapte ____________ si sunt sterse dupa obtinerea concluziei pentru problema. 28) Regulile de productie cu _____________ se folosesc atunci când în formularea regulilor se folosesc variabile ce generalizeaza anumite situatii concrete. 29) Calculul predicatelor foloseste __________ logice ca modalitate de reprezentare a relatiilor dintre obiecte. 30) Formatul predicatului este compus din nume_identificator si lista de ____________. 31) Sistemul de gestiune aferent bazelor de date deductive cuprinde instrumente de realizare automata a rationamentelor ce sunt realizate prin _____________ logica. 32) Fundamentarea matematica a bazelor de date deductive este bazata pe universul ____________. 33) Bazele de date deductive utilizeaza, în principal, logica _______________ de ordinul I. 34) Meniul _________ din mediul de programare Turbo Prolog asigura posibilitatea reconfigurarii sistemului de calcul. 35) Sectiunea domains (domenii) serveste pentru definirea tipurilor de ______ definite de utilizator si specifice argumentelor. 36) Tipurile de date standard nu se declara în sectiunea ___________. 37) În sablonul unui predicat este precizat numele predicatului si __________ fiecaruia dintre argumente, al caror numar si ordine conteaza.

22

38) Sectiunea clauses (clauze) cuprinde ___________ si ___________ ce formeaza programul. 39) Fiecare baza de date interna utilizata se declara într-o alta sectiune ____________, prin specificarea predicatelor. 40) Ciclurile pot fi simulate prin folosirea predicatului fail sau prin _____________. 41) Expresiile de calcul si comparatiile pot fi introduse în premisele unei __________ ________. 42) Un program Prolog poate fi structurat pe ___________. 43) Predicatul predefinit ____ permite trecerea la linia urmatoare pe ecran. 44) Orice text cuprins între caracterele /* si */ reprezinta un ______________. 45) Prin negatie (Not), rezultatul obtinut la evaluarea unei clauze este ___________ 46) Predicatul predefinit _______ este de aritate 0 si esueaza întotdeauna 47) Limbajul Prolog are implementat în mod natural o singura metoda de cautare, cunoscuta drept cautarea în ___________. 48) Parcurgerea SRD a unui arbore de sortare determina obtinerea sirului informatiilor asociate arborelui sortat __________. MATCHING Precizati destinatia sectiunilor de baza ale unui program în limbajul Prolog, prin indicarea corespondentei între denumirea sectiunii (A…F) si enuntul destinatiei (1…6): 1 baza de date interna ce poate fi supusa operatiilor de adaugare, modificare sau

stergere 2 definirea scopurilor interne 3 definirea tipurilor de date 4 sabloane pentru predicatele din clauze 5 declararea constantelor simbolice 6 ansamblul regulilor si faptelor 1) domains 2) predicates 3) goal 4) clauses 5) constants 6) database

23

Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta fazele ciclului de baza al unui motor de inferente si definirea acestora din cel de-al doilea tabel: 1 are loc în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli

declansabile si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata

2 asigura extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei

3 asigura activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor fapte în baza de fapte

4 permite compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat, cu scopul de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict. Operatia de comparare se poate termina cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile) sau cu esec (nu a rezultat nici o regula declansabila)

7) selectia (restrictia) 8) filtrarea (pattern matching) 9) rezolvarea conflictelor 10) executia Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta metodele de inferenta (rationament) ce pot fi folosite de motorul de inferenta si definirea acestora din cel de-al doilea tabel: 1 combina cele doua strategii de control de baza, cu scopul de a folosi avantajele

fiecareia dintre aceste metode de inferenta 2 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese deductive de

rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea succesiune: se stabileste fapta particulara ce îndeplineste calitatea de scop (goal); se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei; procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate (se obtin reguli declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula declansabila, se înregistreaza situatia de esec

3 permite motorului de inferente ca, pornind de la fapte, sa realizeze un anumit scop (goal), dupa urmatoarea succesiune de operatii: stabilirea datelor de intrare prin extragerea din baza de cunostinte a acelor reguli care prezinta în partea de premise numai fapte specifice problemei de rezolvat; o regula este declansabila daca premisa sa este adevarata (true); dupa rezolvarea conflictelor, se alege o singura regula declansabila care se va supune executiei

4 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese inductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea succesiune: se stabileste fapta particulara ce îndeplineste calitatea de scop (goal); se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei; procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate (se obtin reguli declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula

24

declansabila, se înregistreaza situatia de esec 11) metoda deductiva 12) metoda inductiva 13) metoda mixta Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta fazele achizitiei cunoasterii si definirea acestora din cel de-al doilea tabel: 1 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii 2 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie 3 rezulta cerintele problemei de rezolvat 4 validarea si testarea bazei de cunostinte 5 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii 14) identificarea caracteristicilor problemei de rezolvat 15) conceptualizarea 16) formalizarea 17) implementarea 18) testarea Precizati reprezentarea cunoasterii, prin indicarea corespondentei între componentele cunoasterii (A…C) si enuntul destinatiei (1…3): 1 metodele, modelele si modul cum trebuie realizata reprezentarea cunoasterii 2 modul în care se pot utiliza regulile 3 ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul problemei de rezolvat 19) domeniul cunoasterii 20) limbajul de reprezentare a cunoasterii 21) strategiile (mecanismele) de inferentiere Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic (A…E) si simbolul prin care este reprezentat uzual (1…5), în calculul propozitional: 1 ^ 2 ? 3 ? 4 ~ 5 v

25

22) Şi logic 23) Sau logic 24) Implicatie logica 25) Echivalenta 26) Negare Precizati corespondentei între exprimarea formala(A,B) si semnificatia logica (1,2) în cazul relatiilor De Morgan: 1 propozitia compusa NU(F1 SAU F2) este echivalenta cu propozitia compusa

NU(F1) ŞI NU(F2) 2 propozitia compusa NU(F1 ŞI F2) este echivalenta cu propozitia compusa NU(F1)

SAU NU(F2) 27) NOT(F1 OR F2) ? NOT(F1) AND NOT(F2) 28) NOT(F1 AND F2) ? NOT(F1) OR NOT(F2) Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic (A…G) si simbolul prin care este reprezentat uzual (1…7), în calculul propozitional: 1 ^ 2 ? 3 ? 4 ~ 5 v 6 ∀ 7 ∃ 29) Şi logic 30) Sau logic 31) Implicatie logica 32) Echivalenta 33) Negare 34) Cuantificatorul universal 35) Cuantificatorul existential

26

Precizati corespondenta între denumirile optiunilor componente ale meniului Files din mediul Turbo Prolog (A…I) si actiunile rezultate (1..9). 1 încarca un fisier 2 selecteaza un fisier 3 iesirea din mediul Prolog 4 fisier nou 5 modifica un director 6 salveaza fisierul curent, eventual cu un alt nume 7 salveaza fisierul curent 8 afiseaza un director 9 trecere în sistemul de operare DOS 36) Load 37) Pick 38) New File 39) Directory 40) Write to 41) OS Shell 42) Change dir 43) Quit 44) Save Precizati corespondenta între denumirile optiunilor componente ale meniului Options al mediului Turbo Prolog (A…C) si actiunile rezultate (1..3). 1 asigura editarea unui fisier .PRJ 2 optiuni pentru link-editare prin specificarea unor biblioteci utilizator 3 realizeaza directivele compilator din program sau din meniu 45) Link options 46) Edit PRJ file 47) Compiler directives