strategia de reformare a sectorului justiŢiei 2011-2015 · 2012-03-28 · reforma sistemului...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL JUSTIŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
STRATEGIA DE REFORMARE A SECTORULUI JUSTIŢIEI
2011-2015
Chişinău 2011
2
CUPRINS: Sumar Lista abrevierilor
o Partea 1. Contextul şi factorii determinanţi ai reformei
o Partea 2. Procesul de elaborare a Strategiei
o Partea 3. Scopul şi obiectivele Strategiei
o Partea 4. Pilonii reformei sectorului justiţiei şi direcţiile strategice
o Partea 5. Domenii specifice de intervenţie
o Partea 6. Implicaţii financiare
o Partea 7. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei
o Partea 8. Analiza riscurilor implementării Strategiei
3
LISTA ABREVIERILOR (în ordine alfabetică)
AJGS Asistenţa juridică garantată de stat
CC Curtea Constituţională
CCCEC Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei
CEPEJ Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei
CNAJGS Consiliul Naţional al Asistenţei Juridice Garantate de Stat
CSM Consiliul Superior al Magistraturii
INJ Institutul Naţional al Justiţiei
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MJ Ministerul Justiţiei
PG Procuratura Generală
RAPORT DE EVALUARE Raportul „Evaluarea supremaţiei legii şi administrării justiţiei pentru programarea sectorială extinsă, Guvernul Moldovei”; Dovydas Vitkauskas, Stanislav Pavlovschi, Eric Svanidze, Chişinău, iunie 2011
SRSJ, Strategia Strategia de reformare a sectorului justiţiei
UE Uniunea Europeană
4
Partea 1. CONTEXTUL ŞI FACTORII DETERMINANŢI AI REFORMEI
Reforma sectorului justiţiei a fost permanent în vizorul autorităţilor Republicii Moldova. Pe parcursul ultimilor ani a fost adoptat un spectru vast de documente strategice în acest domeniu: Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc1, Strategia de dezvoltare a sistemului de executare2, Concepţia reforma sistemului penitenciar3, Concepţia de finanţare a sistemului judecătoresc4, Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne5 etc. În acelaşi timp, au fost adoptate un şir de legi care au reformat conceptual o serie de instituţii cheie din sectorul justiţiei şi anume: sistemul judecătoresc, organele procuraturii, avocatura, notariatul, sistemul penitenciar, instituţia avocatului parlamentar, sistemul de executare etc. Au fost adoptate legi care au edificat noi mecanisme şi instituţii în sectorul justiţiei: Legea privind asistenţa juridică garantată de stat, Legea cu privire la probaţiune, Legea privind medierea etc.
Deşi au fost realizate schimbări instituţionale substanţiale şi a fost modificat cadrul legislativ, totuşi, integritatea sectorului justiţiei nu a fost asigurată, deoarece aceste schimbări nu au conferit activităţii actorilor din acest sector un nivel calitativ nou. Nu au fost consolidate mecanisme sistemice de promovare, motivare şi responsabilizare a judecătorilor şi procurorilor, nu a fost asigurată o activitate eficientă a organelor autoadministrării din sectorul justiţiei şi, în pofida faptului că au fost introduse elemente novatorii pentru asigurarea transparenţei actului de justiţie, totuşi aceste elemente nu au conferit sistemului de justiţie transparenţa necesară.
În Declaraţia cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare îmbunătăţirii situaţiei în domeniul justiţiei, aprobată prin hotărîrea Parlamentului nr. 53 din 30 octombrie 2009, Parlamentul Republicii Moldova a constatat „cu îngrijorare că justiţia în Republica Moldova este grav afectată de corupţie”. În Declaraţie a fost menţionat că „o asemenea involuţie a justiţiei moldoveneşti” a fost posibilă, inclusiv, din cauza: „neglijării sau aplicării selective de către Consiliul Superior al Magistraturii a legislaţiei care reglementează răspunderea judecătorilor, indulgenţei acestuia; lipsei de reacţie din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi a organelor procuraturii la acţiunile, pe alocuri criminale, ale judecătorilor; lipsei de reacţie şi de rezistenţă din partea corpului judecătoresc la acţiunile de intimidare şi de presiune politică din partea exponenţilor guvernării; lipsei de transparenţă în actul de justiţie şi în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, în special în ceea ce priveşte selectarea, numirea, promovarea, sancţionarea judecătorilor; insuficienţei pregătirii iniţiale şi pregătirii continue a judecătorilor; asigurării materiale inadecvate a judecătorilor; „sindicalizării” puterii judecătoreşti etc”.
Nici pînă în prezent, standardele profesionale morale şi etice nu au devenit o condiţie sine qua non în activitatea profesioniştilor din acest sector, ceea ce a generat diminuarea încrederii societăţii în actul de justiţie. Nivelul jos de încredere al cetăţenilor în eficienţa sectorului de justiţie este periculos, deoarece poate genera o neîncredere generală a acestora în eficienţa şi integritatea autorităţilor publice şi chiar a statului în general.
În aceste condiţii, reforma sectorului justiţiei nu poate fi abordată într-o manieră fragmentară, deoarece realizarea eficientă a actului de justiţie presupune activitatea conjugată şi eficientă a mai multor instituţii: sistemul judecătoresc, Curtea Constituţională, procuratura, organele de urmărire penală, avocatura, notariatul, sistemul de executare a hotărîrilor judecătoreşti, sistemul penitenciar etc.
În faza incipientă a procesului de elaborare a Strategiei a fost important să se asigure că iniţiativele convenite de reformare sînt raliate eforturilor generale de reformare lansate în Republica Moldova, conform Figurii nr. 1.
1 Hotărîrea Parlamentului nr. 174-XVI din 19 iulie 2007 2 Hotărîrea Guvernului nr.1393 din 12 decembrie 2007 3 Hotărîrea Guvernului nr. 1624 din 31 decembrie 2003 4 Hotărîrea Parlamentului nr. 39 din 18 martie 2010 5 Hotărîrea Guvernului nr.1109 din 06.12.2010
5
Figura 1: Documentele strategice relevante pentru sectorul justiţiei din RM
În rezultatul analizei documentelor strategice anterior adoptate şi a stării de fapt în cadrul sectorului justiţiei, precum şi consultărilor cu actorii cheie din acest sector, au fost identificaţi un şir de factori determinanţi ai reformelor. Aceşti factori au ajutat la stabilirea scopului şi a obiectivelor Strategiei, a pilonilor cheie ai reformelor şi a domeniilor de intervenţie specifică care să fie incluşi în SRSJ, aşa cum este descris în Partea 4. Factorii determinanţi ai reformelor sînt prezentaţi grafic în Figura 2 şi descrişi mai detaliat mai jos. Figura 2: Factorii determinanţi ai reformelor în sectorul justiţiei
Concepţia pentru reforma Ministerului
Afacerilor Interne
Strategia Naţională pentru prevenirea şi combaterea corupţiei
Strategia Naţională de Dezvoltare pe anii
2008-2011
Strategia pentru dezvoltarea sistemului
de executare
Concepţia de finanţare a sistemului judecătoresc
Strategia de reformare a
sectorului de justiţie
Planul de acţiuni UE-Moldova în cadrul Politicii Europene de
Vecinătate
Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc
Concepţia pentru reforma sistemului
penitenciar
Planul Naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului
Programul de activitate a Guvernului pentru perioada
2011-2014
Raportul de evaluarea supremaţiei legii şi administrării
justiţiei pentru programarea sectorială extinsă, 2011
Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize
cu UE
Strategia de reformare a administraţiei publice
centrale
6
• Nivelul scăzut al încrederii în justiţie din partea societăţii
Nivelul de încredere al cetăţenilor în justiţie este hîrtia de turnesol care reflectă starea de spirit din societate şi atitudinea acesteia faţă de justiţie. Este evident faptul că analiza percepţiei publice asupra justiţiei trebuie să cuprindă atît viziunea cetăţenilor, ca beneficiari ai justiţiei, cît şi cea a reprezentanţilor sistemului judiciar.
Sondajele de opinie bianuale realizate de către Institutul de Politici Publice, conţin o întrebare constantă privitor la gradul de încredere al cetăţenilor în instituţiile statului, inclusiv încrederea în justiţie. Analiza în dinamică a răspunsurilor „foarte multă încredere” şi „nu am deloc încredere” la întrebarea „Cît de multă încredere aveţi în justiţie?” pentru perioada 2005-2011 denotă un grad de încredere „fluctuant” al cetăţenilor Republicii Moldova faţă de justiţie. Totuşi, începînd cu luna martie 2009, poate fi observat un trend alarmant al creşterii neîncrederii cetăţenilor în justiţie, raportată la gradul total de încredere în justiţie, atingînd decalajul maxim în luna mai a anului 2011 cînd s-a constatat că doar 1% din cetăţenii chestionaţi au răspuns că au încredere totală în justiţie, în timp ce 42% au afirmat că nu au deloc încredere în justiţie.
În aceeaşi ordine de idei, Raportul de evaluare „Evaluarea supremaţiei legii şi administrării justiţiei pentru programare sectorială extinsă (iunie 2011)”, realizat de către o echipă de experţi ai Uniunii Europene menţionează că „lipsa responsabilităţii instanţelor judecătoreşti faţă de societate şi a transparenţei în funcţionare” constituie una din cauzele principale a lipsei de eficienţă în sistemul judecătoresc din Moldova. Responsabilitatea faţă de societate a instanţelor judecătoreşti constituie o precondiţie a statului de drept, iar transparenţa instanţelor de judecată constituie reprezintă garanţia încrederii din partea societăţii.
• Percepţia quasi-generală a gradului avansat de corupţie în sectorul justiţiei
Indicele de Percepere a Corupţiei (IPC) calculat anual de Transparency International (TI) indică asupra faptului că populaţia ţării şi comunitatea internaţională percep Republica Moldova ca fiind o ţară în care corupţia este foarte răspîndită. În ultimii 12 ani, valoarea acestui indice pentru Republica Moldova, a înregistrat nivele cuprinse între 2,1 şi 3,3, pe o scară de la 0 la 10, în care valorile mai mici indică o răspîndire mai mare a corupţiei.
Barometrul Global al Corupţiei (BGC) din anul 2010, realizat, de asemenea, anual de TI, denotă că 37% din respondenţii din Republica Moldova au menţionat că în ultimele 12 luni au oferit mită (media pentru statele CSI fiind de 32%, iar pentru statele UE – de 5%). Potrivit aceluiaşi sondaj, pe o scară de la 1 la 5, cele mai corupte sînt considerate a fi: organele afacerilor interne – 4,1, justiţia – 3,9, partidele politice şi funcţionarii publici – 3,8, Parlamentul, sistemul de învăţămînt şi sectorul privat – 3,7.
• Crearea unui mediu favorabil pentru creşterea economică şi a investiţiilor
Rezultatele economice bune şi durabile sînt unul din obiectivele generale cheie pe termen lung, ale Republicii Moldova. Justiţia poate juca un rol semnificativ în stimularea creşterii economice şi stabilităţii. În acest scop, justiţia trebuie să demonstreze calitate, eficienţă şi transparenţă în activitatea sa, elemente cheie care pot contribui la sporirea fluxului de investiţii sporite şi dezvoltarea relaţiilor şi activităţilor comerciale. Mecanismele care sînt sprijinite de sectorul de justiţie întru asigurarea soluţionării rapide şi eficace a disputelor între entităţile comerciale sînt deosebit de importante. La fel de importante pentru creşterea economică durabilă sînt sistemele de reglementare şi protejare a drepturilor de proprietate şi asigurare a securităţii raporturilor juridice.
• Aspiraţiile Republicii Moldova de integrare în UE
De mai bine de un deceniu, integrarea europeană este un obiectiv strategic al politicii externe şi interne al Republicii Moldova, menit să asigure crearea pe plan intern a unui sistem de securitate, stabilitate şi prosperitate, guvernat de valorile democratice şi respectul faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Drept urmare, eforturile Republicii Moldova au fost orientate spre implementarea cu
7
responsabilitate a angajamentelor asumate pe plan extern în raport cu UE6 şi în raport cu alte structuri europene şi internaţionale, iar pe plan intern spre întreprinderea unor măsuri de modernizare a ţării sub aspect politic, economic, social, fortificarea voinţei politice necesare pentru promovarea reformelor, precum şi identificarea domeniilor de intervenţie.7
Cu regret, însă, UE precum şi societatea civilă de mai multe ori au calificat eforturile de integrare europeană întreprinse de către autorităţile Republicii ca fiind insuficiente. Aceeaşi notă a fost acordată şi reformelor întreprinse de Republica Moldova în sectorul justiţiei, acţiunile întreprinse fiind considerate sporadice, lipsite de finalitate şi neavînd la bază o concepţie sau strategie bine conturată.
Astfel, pentru realizarea aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova, Guvernul îşi propune să depună eforturi conjugate pentru promovarea reformelor în domeniul justiţiei, prin promovarea unor politici sistemice, durabile şi coerente.
Fiecare din factorii determinanţi ai reformei enunţaţi mai sus generează un set de provocări specifice pentru instituţiile sectorului justiţiei. Următoarea parte a Strategiei prezintă pilonii de bază ai reformelor în sectorul justiţiei şi detaliază direcţiile strategice care trebuie urmate în vederea atingerii scopului şi obiectivelor Strategiei pentru următorii cinci ani.
6 Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele sale membre şi Republica Moldova semnat la 28 noiembrie 1994 (intrat în vigoare la 1 iulie 1998); Planul de Acţiuni RM-UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) semnat la 22 februarie 2005 la Bruxelles, 7 Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene adoptată unanim de Parlament la 24 martie 2005
8
Partea 2. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI Întregul proces de elaborare a SRSJ a fost organizat de grupul de lucru creat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 213 din 3 iunie 2011. Procesul a fost structurat astfel, încît să permită consultări intense şi atingerea unui consens al instituţiilor-cheie din sectorul justiţiei din Republica Moldova asupra viitoarelor direcţii ale reformei. Procesul de elaborare a fost împărţit în patru etape separate, care sînt prezentate în Figura 3 de mai jos. Figura 3: Etapele de elaborare ale Strategiei de reformare a sectorului justiţiei a Republica Moldova
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4
Aprobarea componenţei grupului de lucru pentru
elaborarea proiectului Strategiei
Elaborarea cadrului strategic (scopul, pilonii,
obiectivele) şi a domeniilor specifice de intervenţie.
S-au stabilit termenele de implementare, instituţiile responsabile şi indicatorii
de performanţă
Definitivarea şi detalierea prin intermediul grupurilor
de lucru a domeniilor specifice de intervenţie ale Strategiei, termenelor de
implementare, a indicatorilor de performanţă şi a instituţiilor responsabile.
Consultarea cu instituţiile cheie din sectorul justiţiei,
precum şi cu reprezentanţii societăţii civile
Dezbaterea proiectului Strategiei în cadrul
Consiliului coordonator pentru reforma organelor de
drept
Definitivarea Strategiei şi adoptarea acesteia
9
Partea 3. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE STRATEGIEI Identificarea factorilor determinanţi ai reformei a permis conturarea următoarelor şapte platforme în sectorul justiţiei din Moldova, şi anume:
a) eficienţa instanţelor judecătoreşti; b) eficienţa şi independenţa fazei pre-judiciare; c) accesul la justiţie şi executarea hotărîrilor judecătoreşti; d) instrumentele instituţionale, juridice şi practice de combatere a corupţiei şi impunităţii; e) contribuirea justiţiei la creşterea economică; f) respectarea drepturilor omului în sectorul de justiţie; g) dialogul sectorial la nivel intern şi extern, interacţiunea şi coordonarea în scopul
îmbunătăţirii cadrului instituţional şi legislativ;
Scopul SRSJ este edificarea unui sistem de justiţie accesibil, eficient, independent, transparent,
profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.
Rezultatele estimate ale SRSJ includ:
o Elaborarea unui cadru pentru identificarea direcţiilor asistenţei donatorilor; o Ameliorarea comunicării, coordonării şi cooperării între diferite instituţii şi segmente ale
sectorului justiţiei din Republica Moldova. Toate eforturile de reformare pe termen mediu şi lung trebuie să fie îndreptate spre realizarea obiectivelor pentru sectorul de justiţie din Republica Moldova, după cum urmează:
Strategia urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
1. consolidarea independenţei, responsabilităţii, imparţialităţii, eficienţei şi transparenţei sistemului judecătoresc;
2. eficientizarea procesului de investigaţie prejudiciară în vederea garantării respectării drepturilor omului, asigurării securităţii fiecărei persoane şi diminuării nivelului criminalităţii;
3. ameliorarea cadrului instituţional şi a proceselor care asigură accesul efectiv la justiţie: asistenţa juridică efectivă, examinarea cauzelor şi executarea hotărîrilor judecătoreşti în termen rezonabil, modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului de justiţie;
4. promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestări de corupţie în sectorul justiţiei;
5. implementarea măsurilor prin intermediul cărora sectorul justiţiei va contribui la crearea unui climat favorabil dezvoltării durabile a economiei;
6. asigurarea respectării efective a drepturilor omului în practicile şi politicile juridice;
7. coordonarea, stabilirea şi delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor principali din sectorul justiţiei, precum şi asigurarea dialogului intersectorial.
10
Partea 4. PILONII REFORMEI SECTORULUI JUSTIŢIEI ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE Se preconizează că reforma sectorului justiţiei să fie fundamentată pe şapte piloni de bază (Figura nr. 4):
1. sistemul judecătoresc;
2. justiţia penală;
3. accesul la justiţie şi executarea hotărîrilor judecătoreşti;
4. consolidarea integrităţii actorilor din sectorul justiţiei prin promovarea măsurilor anticorupţie şi standardelor etice profesionale;
5. contribuirea justiţiei la creşterea economică;
6. respectarea drepturilor omului în sectorul de justiţie;
7. asigurarea unui sector al justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil.
Figura 4: Pilonii reformei sectorului justiţiei
Reforma sectorului justiţiei
Pentru realizarea obiectivului general al strategiei şi a direcţiilor strategice stipulate în Partea 4, au fost identificate o serie de domenii specifice de intervenţie pentru următorii cinci ani. Direcţiile strategice sînt prezentate sub formă de rezumat în tabelul de mai jos, fiind grupate conform pilonilor reformei de care aparţin. Prezentarea detaliată a direcţiilor strategice şi domeniilor de intervenţie specifică este oferită în Partea 5 a Strategiei.
SCOPUL: edificarea unui sistem de justiţie accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.
PILONUL VII UN SECTOR BINE COORDONAT, ADMINISTRAT ŞI RESPONSABIL
PILONUL I
SISTEMUL JUDECĂTO-
RESC
PILONUL II
JUSTIŢIA PENALĂ
PILONUL III
ACCESUL LA JUSTIŢIE ŞI
EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR JUDECĂTOREŞ
TI
PILONUL IV
CONSOLIDA- REA
INTEGRITĂŢII ACTORILOR
DIN SECTORUL JUSTIŢIEI PRIN PROMOVAREA
MĂSURILOR ANTICORUPŢIE
ŞI STANDARDELO
R ETICE PROFESIONALE
PILONUL V
CONTRIBUIREA
JUSTIŢIEI LA CRESTEREA ECONOMICĂ
PILONUL VI
RESPECTAREA DREPTURI-LOR
OMULUI ÎN SECTORUL DE
JUSTIŢIE
11
Figura 5: Direcţii strategice
După cum sugerează Figura 5, direcţiile strategice sînt interconectate. Implementarea unui set de direcţii influenţează implementarea fiecăreia din celelalte seturi de direcţii. Direcţiile strategice au fost divizate în domenii de intervenţii specifice, modul de implementare a cărora: termene de implementare, instituţii responsabile, indicatorii nivelului de implementare, precum şi rezultatele scontate sînt descrise în Partea 5 a prezentei Strategii.
Pilonul I. SISTEMUL JUDECĂTORESC
Direcţii strategice: 1.1. Asigurarea accesibilităţii şi independenţei 1.2. Sporirea transparenţei şi eficienţei 1.3. Ridicarea profesionalismului persoanelor implicate în efectuarea justiţiei şi responsabilităţii acestora
Pilonul II . JUSTIŢIA PENALĂ
Direcţii strategice: 2.1. Revizuirea conceptului şi procedurii fazei pre-judiciare 2.2.Consolidarea profesionalismului şi independenţei procuraturii 2.3. Consolidarea capacităţilor profesionale individuale şi instituţionale de investigare a infracţiunilor 2.4 Modernizarea sistemului de colectare a datelor statistice şi a celui de evaluare a performanţelor profesionale la nivel individual şi instituţional 2.5. Umanizarea politicii penale şi consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor. Eficientizarea justiţiei pentru minori Pilonul III . ACCESUL LA JUSTIŢIE ŞI EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR
JUDECĂTOREŞTI
Direcţii strategice: 3.1. Fortificarea sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat 3.2. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului de justiţie (avocaţi, notari, mediatori, executori judecătoreşti, experţi judiciari, administratori ai procedurii de insolvabilitate, traducători/interpreţi) 3.3. Executarea efectivă şi oportună a hotărîrilor judecătoreşti
Pilonul IV. CONSOLIDAREA INTEGRITĂŢII ACTORILOR DIN SECTORUL JUSTIŢIEI PRIN PROMOVAREA MĂSURILOR
ANTICORUPŢIE ŞI STANDARDELOR ETICE PROFESIONALE Direcţii strategice: 4.1. Lupta eficientă şi efectivă cu corupţia din sectorului de justiţie 4.2. Consolidarea mecanismelor de implementare a standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor instituţiilor din sectorul justiţiei 4.3. Dezvoltarea unei culturi de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei de către organismele de autoadministrare din diferite segmente ale justiţiei
Pilonul V. CONTRIBUIREA JUSTIŢIEI LA CRESTEREA ECONOMICĂ
Direcţii strategice: 5.1. Consolidarea sistemului de soluţionare alternativă a disputelor 5.2. Îmbunătăţirea procedurii de insolvabilitate 5.3. Modernizarea sistemului de evidenţă şi acces la informaţia privind înregistrarea agenţilor economici
Pilonul VI RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN SECTORUL DE JUSTIŢIE
Direcţii strategice: 6.1.Consolidarea rolului Curţii Constituţionale 6.2.Consolidarea capacităţilor Centrului pentru Drepturile Omului şi instituţiei avocatului parlamentar 6.3. Respectarea standardelor internaţionale din domeniul drepturilor omului în privinţa tuturor persoanelor private de libertate. Eradicarea torturii şi relelor tratamente 6.4.Consolidarea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar
Edificarea unui sistem de justiţie accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.
Pilonul VII. UN SECTOR BINE COORDONAT, ADMINISTRAT ŞI RESPONSABIL
Direcţii strategice: 7.1. Coordonarea activităţilor actorilor sectorului justiţiei; planificarea strategică şi dezvoltarea politicilor 7.2. Armonizarea cadrului instituţional şi legal din sectorul justiţie cu standardele europene 7.3. Coordonarea asistenţei donatorilor externi
12
Part
ea 5
. DO
ME
NII
SPE
CIF
ICE
DE
IN
TE
RV
EN
ŢIE
PI
LO
NU
L 1
. Si
stem
ul ju
decă
tore
sc
Obi
ectiv
ul s
trat
egic
: Con
solid
area
inde
pend
enţe
i, re
spon
sabi
lităţ
ii, e
fici
enţe
i, im
parţ
ialit
ăţii
şi tr
ansp
aren
ţei s
iste
mul
ui ju
decă
tore
sc
Abo
rdar
ea p
robl
emel
or s
iste
mul
ui ju
decă
tore
sc a
l Rep
ublic
ii M
oldo
va în
cup
rins
ul p
reze
ntei
str
ateg
ii a
fost
ori
enta
tă în
trei
dir
ecţii
str
ateg
ice:
1.1
A
sigu
rare
a ac
cesi
bilit
ăţii
şi i
ndep
ende
nţei
; 1.
2. S
pori
rea
tran
spar
enţe
i şi
efi
cien
ţei;
1.3.
Rid
icar
ea p
rofe
sion
alis
mul
ui p
erso
anel
or i
mpl
icat
e în
ef
ectu
area
just
iţiei
şi r
espo
nsab
ilită
ţii a
cest
ora.
Pen
tru
fiec
are
din
dire
cţiil
e st
rate
gice
a f
ost e
labo
rat u
n şi
r de
dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
că, a
şa
cum
est
e ar
ătat
în ta
bele
le d
e m
ai jo
s.
1.1
Asi
gura
rea
acce
sibi
lităţ
ii şi
inde
pend
enţe
i
În p
ofid
a ef
ortu
rilo
r în
trep
rins
e de
Rep
ublic
a M
oldo
va î
n ve
dere
a co
nsol
idăr
ii in
depe
nden
ţei
şi a
cces
ibili
tăţii
sis
tem
ului
jud
ecăt
ores
c, a
num
ite
prob
lem
e au
răm
as n
esol
uţio
nate
, iar
une
le n
eces
ită o
abo
rdar
e co
ncep
tual
nou
ă.
Din
per
spec
tiva
acce
sibi
lităţ
ii si
stem
ului
jud
ecăt
ores
c se
ate
stă
care
nţe
priv
itor
la c
apac
itate
a re
dusă
de
com
unic
are
cu p
ublic
ul a
ins
tanţ
elor
ju
decă
tore
şti;
nepa
rtic
ipar
ea s
ocie
tăţii
la c
ontr
olul
cal
ităţii
per
form
anţe
i sis
tem
ului
jude
căto
resc
la n
ivel
indi
vidu
al ş
i cel
al i
nsta
nţei
jude
căto
reşt
i; de
fici
enţe
în
asig
urar
ea c
u nu
măr
ul s
tabi
lit d
e ju
decă
tori
a u
nor
inst
anţe
jud
ecăt
oreş
ti şi
cos
turi
pre
a m
ari
pent
ru î
ntre
ţiner
ea a
cest
or i
nsta
nţe;
ch
eltu
ieli
de ju
deca
tă n
ecor
elat
e şi
ner
ezon
abile
etc
.
Potr
ivit
Rap
ortu
lui
de e
valu
are,
la
capi
tolu
l in
depe
nden
ţa s
iste
mul
ui j
udec
ător
esc
mai
exi
stă
defi
cien
ţe s
emni
fica
tive
în d
omen
iul
asig
urăr
ii ad
ecva
te a
fina
nţăr
ii şi
aut
oges
tionă
rii.
Ast
fel,
chia
r dac
ă bu
getu
l alo
cat s
iste
mul
ui ju
decă
tore
sc c
reşt
e di
n an
în a
n, R
epub
lica
Mol
dova
cu
o ra
tă d
e 0.
18%
din
PIB
nu
reuş
eşte
să
atin
gă m
edia
CE
PEJ
de 0
.24%
la a
loca
rea
unei
pro
porţ
ii di
n ve
nitu
l naţ
iona
l ins
tanţ
elor
de
jude
cată
. De
asem
enea
, a
fost
ate
stat
ă ca
paci
tate
a in
sufi
cien
tă a
sis
tem
ului
jud
ecăt
ores
c la
niv
el i
ndiv
idua
l şi
ins
tituţ
iona
l de
a a
sigu
ra p
lani
fica
rea
şi e
valu
area
rea
lă a
ne
cesi
tăţil
or b
uget
are.
În
acel
aşi t
imp,
Rap
ortu
l de
eval
uare
a id
entif
icat
şi o
ser
ie d
e de
fici
enţe
ale
pro
cedu
rilo
r de
des
emna
re, n
umir
e în
fun
cţie
, au
to-r
egle
men
tare
şi
proc
edur
ilor
de r
espo
nsab
iliza
re d
isci
plin
ară
în c
adru
l si
stem
ului
jud
ecăt
ores
c, f
iind
inte
r al
ia s
tabi
lit c
arac
teru
l in
efic
ient
al
sist
emul
ui d
e nu
mir
e, c
alif
icar
e şi
pro
mov
are
a ju
decă
tori
lor,
men
talit
atea
„cl
ubul
ui î
nchi
s” a
l si
stem
ului
jud
ecăt
ores
c cu
pri
vire
la
acce
sul
la
prof
esie
şi p
rom
ovar
ea ie
rarh
ică,
pre
cum
şi l
ipsa
con
trol
ului
regu
lato
riu
a pr
ofes
iei d
e că
tre
CSM
.
În s
copu
l asi
gură
ri a
cces
ibili
tăţii
şi i
ndep
ende
nţei
sis
tem
ului
jude
căto
resc
sîn
t nec
esar
e in
terv
enţii
sis
tem
ice
şi d
urab
ile o
rien
tate
spr
e: c
onso
lidar
ea
cadr
ului
ins
tituţ
iona
l al
ins
tanţ
elor
jud
ecăt
oreş
ti; c
rear
ea c
ondi
ţiilo
r ne
cesa
re p
entr
u as
igur
area
unu
i în
alt
nive
l de
des
chid
ere
a in
stan
ţelo
r ju
decă
tore
şti f
aţă
de ju
stiţi
abili
şi s
ocie
tate
în a
nsam
blu;
reg
lem
enta
rea
crite
riilo
r st
rict
e şi
cla
re p
entr
u nu
mir
ea în
fun
cţia
de
jude
căto
r şi
fun
cţiil
e ad
min
istr
ativ
e di
n ca
drul
inst
anţe
lor;
con
solid
area
cap
acită
ţilor
inst
ituţii
lor
de a
utoa
dmin
istr
are
a si
stem
ului
jude
căto
resc
; am
elio
rare
a ca
paci
tăţil
or
de p
lani
fica
re s
trat
egic
ă şi
eva
luar
e re
ală
a ne
cesi
tăţil
or d
in c
adru
l ins
tanţ
elor
jude
căto
reşt
i; m
ajor
area
fina
nţăr
ii in
stan
ţelo
r jud
ecăt
oreş
ti.
13
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
lu ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
1.1.
1.
Opt
imiz
area
hă
rţii
disl
ocăr
ii in
stan
ţelo
r ju
decă
tore
şti
în
scop
ul
cons
olid
ării
capa
cită
ţilor
inst
ituţio
nale
a
inst
anţe
lor
şi
ale
nu
măr
ului
de
ju
decă
tori
şi
asi
gură
rii
folo
sirii
cît
mai
ef
icie
nte
a re
surs
elor
dis
poni
bile
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Har
ta d
islo
cări
i ins
tanţ
elor
jude
căto
reşt
i şi n
umăr
ul d
e ju
decă
tori
opt
imiz
ate;
4.
Inst
anţe
le ju
decă
tore
şti r
eorg
aniz
ate.
1.
1.2.
Rev
izui
rea
cuan
tum
ului
şi a
m
odul
ui d
e ca
lcul
are
a ch
eltu
ielil
or d
e ju
deca
tă, î
n sc
opul
asi
gură
rii
cara
cter
ului
re
al, n
eces
ar ş
i rez
onab
il al
ace
stor
a
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r
1. A
naliz
ă ef
ectu
ată
şi re
com
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.
1.1.
3. C
rear
ea s
truc
turi
lor ş
i sis
tem
elor
de
inte
racţ
iune
cu
publ
icul
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii In
stan
ţele
jude
căto
reşt
i
1.E
ntită
ţi re
spon
sabi
le
de
rela
ţia
cu
publ
icul
cr
eate
şi
fu
ncţio
nale
; 2.
Pag
ini w
eb a
inst
anţe
i jud
ecăt
oreş
ti fu
ncţio
nale
; 3.
Pr
oiec
t de
m
odif
icar
e a
cadr
ului
no
rmat
iv
elab
orat
şi
ad
opta
t; 4.
Cam
pani
i de
inf
orm
are
priv
ind
func
ţiona
rea
sist
emul
ui
jude
căto
resc
. 1.
1.4.
Cre
area
unu
i mec
anis
m a
decv
at,
cons
ecve
nt ş
i dur
abil
de fi
nanţ
are
a si
stem
ului
jude
căto
resc
pri
n m
ajor
area
fi
nanţ
ării
aces
tui s
iste
m ş
i uni
fica
rea
proc
esul
ui d
e bu
geta
re a
l sis
tem
ului
ju
decă
tore
sc
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
anţe
le ju
decă
tore
şti
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. P
roce
nt d
e fi
nanţ
are
a si
stem
ului
jude
căto
resc
sta
bilit
; 2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
3. B
uget
ele
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
unif
icat
e.
1.1.
5. S
pori
rea
efic
ienţ
ei
man
agem
entu
lui ş
i an
aliz
ei s
trat
egic
e în
mat
erie
de
buge
tare
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
anţe
le ju
decă
tore
şti
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. T
rain
ing-
uri p
entr
u pe
rson
alul
ui in
stan
ţelo
r jud
ecăt
oreş
ti re
spon
sabi
li pe
ntru
ela
bora
rea
şi e
xecu
tare
a bu
getu
lui
desf
ăşur
ate;
2.
Cap
acită
ţile
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
în m
ater
ie d
e m
anag
emen
t şi a
naliz
ă st
rate
gică
fort
ific
ate.
1.1.
6. Îm
bună
tăţir
ea s
iste
mul
ui p
ract
ic
şi re
gula
tor d
e ad
min
istr
are
şi
man
agem
ent
al in
stan
ţelo
r jud
ecăt
oreş
ti
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i In
stan
ţele
jude
căto
reşt
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l
1. C
rear
ea fu
ncţii
lor d
e ad
min
istr
ator
i jud
ecăt
oreş
ti;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t;
14
Mag
istr
atur
ii In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
3. F
uncţ
iile
preş
edin
ţilor
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
reex
amin
ate;
4.
Cur
ricu
la p
entr
u in
stru
irea
iniţi
ală
şi c
ontin
uă e
labo
rată
şi
aplic
ată;
5.
Cur
suri
le d
e in
stru
ire
iniţi
ală
şi c
ontin
uă a
adm
inis
trat
orilo
r in
stan
ţelo
r jud
ecăt
oreş
ti de
sfăş
urat
e.
1.1.
7.
Stab
ilire
a cr
iteri
ilor
clar
e şi
tr
ansp
aren
te
pent
ru
proc
edur
a de
se
lect
are,
nu
mir
e şi
pr
omov
are
a ju
decă
tori
lor
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. T
erm
enul
ini
ţial
de n
umir
e a
jude
căto
rulu
i în
fun
cţie
de
5 an
i exc
lus
prin
mod
ific
area
Con
stitu
ţiei;
3..
Cri
teri
ile d
e se
lect
are
a ju
decă
tori
lor
Cur
ţii S
upre
me
de
Just
iţie
revi
zuite
pri
n m
odif
icar
ea C
onst
ituţie
i; 4.
Pr
oiec
t de
m
odif
icar
e a
cadr
ului
no
rmat
iv
elab
orat
şi
ad
opta
t; 5.
N
oi
crite
rii
de
sele
ctar
e,
num
ire
şi
prom
ovar
e a
jude
căto
rilo
r ela
bora
te ş
i ado
ptat
e;
6. N
oi i
nstit
uţii
pent
ru s
elec
tare
a, n
umir
ea ş
i pr
omov
area
ju
decă
tori
lor c
reat
e.
1.1.
8. U
nifi
care
a şi
asi
gura
rea
tran
spar
enţe
i pro
cedu
rii d
e nu
mir
e a
preş
edin
ţilor
şi v
icep
reşe
dinţ
ilor
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
şi s
tabi
lirea
un
or c
rite
rii c
lare
şi t
rans
pare
nte
de
sele
ctar
e a
cand
idaţ
ilor l
a ac
este
func
ţii
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
Con
stitu
ţiei ş
i a c
adru
lui n
orm
ativ
; el
abor
at ş
i ado
ptat
2.
Noi
cri
teri
i de
sel
ecta
re ş
i n
umir
e a
preş
edin
ţilor
şi
vice
preş
edin
ţilor
in
stan
ţelo
r ju
decă
tore
şti
elab
orat
e şi
ad
opta
te;
3. N
umăr
ul v
icep
reşe
dinţ
ilor i
nsta
nţel
or ju
decă
tore
şti r
eviz
uit.
1.1.
9. R
eviz
uire
a in
stitu
ţiilo
r deg
revă
rii,
deta
şări
i şi t
rans
feru
lui j
udec
ător
ilor,î
n ve
dere
a as
igur
ării
inde
pend
enţe
i lor
şi
prin
cipi
ului
sep
arăr
ii pu
teril
or
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Inst
ituţii
le d
egre
vări
i, de
taşă
rii ş
i tra
nsfe
rulu
i rev
izui
te.
1.1.
10. I
nstit
uire
a un
or n
orm
e şi
m
ecan
ism
e, p
rin
care
să
se e
xclu
dă
prac
tica
depă
şiri
i de
cătr
e in
stan
ţele
ju
decă
tore
şti a
lim
itelo
r put
erilo
r ju
decă
tore
şti ş
i em
itere
a ho
tărî
rilo
r pri
n ca
re a
cest
ea îş
i aro
gă a
trib
uţiil
e pu
teri
i le
gisl
ativ
e şi
exe
cutiv
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Cur
suri
de
inst
ruir
e co
ntin
uă d
esfă
şura
te.
1.1.
11. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţil
or d
e au
toad
min
istr
are
a si
stem
ului
ju
decă
tore
sc, p
rin
revi
zuir
ea ro
lulu
i şi
com
pete
nţel
or C
onsi
liulu
i Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii şi
inst
ituţii
lor d
in
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
Con
stitu
ţiei ş
i a c
adru
lui n
orm
ativ
el
abor
at ş
i ado
ptat
; 3.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
15
subo
rdin
ea a
cest
uia
4. S
tatu
tul ş
i cap
acită
ţile
inst
ituţii
lor c
onso
lidat
e.
1.1.
12. O
ptim
izar
ea ş
i con
solid
area
ca
drul
ui le
gisl
ativ
din
dom
eniu
l si
stem
ului
judi
ciar
(ela
bora
rea
unei
legi
un
ific
ate
pent
ru re
glem
enta
rea
sist
emul
ui ju
decă
tore
sc)
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. C
adru
legi
slat
iv u
nifi
cat;
3. P
roie
ct d
e le
ge e
labo
rat ş
i ado
ptat
.
1.1.
13. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţil
or
inst
ituţio
nale
ale
inst
anţe
lor
jude
căto
reşt
i, in
clus
iv p
rin
exam
inar
ea
opor
tuni
tăţii
edi
fică
rii u
nui s
ediu
com
un
pent
ru to
ate
inst
anţe
le ju
decă
tore
şti l
a ni
velu
l mun
icip
iulu
i Chi
şină
u
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Min
iste
rul C
onst
rucţ
iei ş
i D
ezvo
ltări
i Reg
iona
le
1. S
tudi
u de
feza
bilit
ate
elab
orat
şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Dev
izul
de
chel
tuie
li el
abor
at;
3. P
roie
ctul
„Pa
latu
lui J
ustiţ
iei”
ela
bora
t.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Un
sist
em ju
decă
tore
sc ş
i num
ărul
jude
căto
rilo
r opt
imiz
ate;
•
Un
sist
em d
e ca
lcul
are
şi m
ecan
ism
de
aplic
are
a ch
eltu
ielil
or ju
dici
are
tran
spar
ent,
echi
libra
t şi a
cces
ibil;
•
Proc
es d
e fi
nanţ
are
a si
stem
ului
jude
căto
resc
uni
fica
t, co
ordo
nat ş
i con
ecta
t la
nece
sită
ţile
real
e al
e si
stem
ului
jude
căto
resc
; •
Proc
edur
a de
sel
ecta
re,
num
ire
şi p
rom
ovar
e a
jude
căto
rilo
r ba
zată
pe
crite
rii
obie
ctiv
e şi
tra
nspa
rent
e, g
aran
tînd
inde
pend
enţa
sis
tem
ului
ju
decă
tore
sc im
plem
enta
tă;
• M
anag
emen
tul ş
i an
aliz
a st
rate
gică
în m
ater
ie d
e bu
geta
re a
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
cons
olid
ate;
•
Cap
acita
tea
de a
utoa
dmin
istr
are
şi in
depe
nden
ţa s
iste
mul
ui ju
decă
tore
sc c
onso
lidat
e.
1.
2.
Spor
irea
tran
spar
enţe
i şi e
fici
enţe
i
Mod
ul d
e fu
ncţio
nare
şi o
rgan
izar
e a
sist
emul
ui ju
decă
tore
sc a
l Rep
ublic
ii M
oldo
va d
enot
ă pr
oble
me
esen
ţiale
la c
apito
lul e
fici
enţă
şi t
rans
pare
nţă.
Le
gisl
aţia
pro
cesu
ală
nu c
ontr
ibui
e la
exa
min
area
efe
ctiv
ă şi
cu
cele
rita
te a
cau
zelo
r; te
hnol
ogiil
e in
form
aţio
nale
nu
sînt
larg
apl
icat
e, d
eşi a
cest
ea
ar c
ontr
ibui
nu
doar
la
asig
urar
ea c
eler
ităţii
exa
min
ării
cauz
elor
, dar
, la
fel,
pot
să c
onfe
re u
n ca
ract
er m
ai t
rans
pare
nt p
roce
sulu
i de
înf
ăptu
ire
a ju
stiţi
ei; m
ecan
ism
ul e
xist
ent d
e as
igur
are
a pr
actic
ii ju
dici
are
unif
orm
e nu
est
e fu
ncţio
nal;
sist
emul
căi
lor
de a
tac
are
un c
arac
ter
mai
mul
t hao
tic,
decî
t sis
tem
ic ş
i nu
cont
ribu
ie la
val
orif
icar
ea p
rinc
ipiu
lui s
ecur
ităţii
rap
ortu
rilo
r ju
ridi
ce; s
peci
aliz
area
jude
căto
rilo
r la
niv
elul
fie
căre
i ins
tanţ
e nu
es
te a
sigu
rată
, fap
t car
e af
ecte
ază
calit
atea
hot
ărîr
ilor j
udec
ător
eşti
adop
tate
; pro
cese
le ju
dici
are
şi a
ctiv
itate
a in
stitu
ţiilo
r de
auto
adm
inis
trar
e nu
sîn
t su
fici
ent d
e tr
ansp
aren
te, c
eea
ce a
limen
teaz
ă ne
încr
eder
ea s
ocie
tăţii
în s
iste
mul
jude
căto
resc
per
ans
ambl
u.
Rap
ortu
l de
eval
uare
ate
stă
lipse
sem
nifi
cativ
e de
efi
cien
ţă în
sis
tem
ul ju
decă
tore
sc d
in M
oldo
va, m
enţio
nînd
exp
res,
inte
r al
ia: l
ipsa
tran
spar
enţe
i în
fun
cţio
nare
a in
stan
ţelo
r ju
decă
tore
şti;
inef
icie
nţa
regl
emen
tări
lor
proc
edur
ale,
incl
usiv
rep
artiz
area
com
pete
nţei
într
e in
stan
ţele
jude
căto
reşt
i pe
16
oriz
onta
lă ş
i pe
ver
tical
ă, s
iste
mul
căi
lor
de a
tac;
util
izar
ea l
imita
tă a
ins
trum
ente
lor
e-ju
stiţi
e; l
ipsa
rep
artiz
ării
alea
tori
i a
cauz
elor
; lip
sa u
nei
polit
ici d
e ca
litat
e pe
ntru
inst
anţe
le d
e ju
deca
tă, p
recu
m ş
i lip
sa u
nor
cadr
e de
dica
te s
au m
etod
olog
ii pe
ntru
ela
bora
rea
şi a
plic
area
ace
stei
pol
itici
; et
c.
În v
eder
ea e
difi
cări
i unu
i sis
tem
jude
căto
resc
tran
spar
ent ş
i efi
cien
t, au
fos
t pre
văzu
te o
ser
ie d
e in
terv
enţii
spe
cifi
ce p
entr
u sp
orir
ea tr
ansp
aren
ţei
inst
ituţii
lor
şi m
ecan
ism
elor
din
cad
rul
auto
adm
inis
trăr
ii ju
decă
tore
şti:
optim
izar
ea r
egle
men
tări
lor
proc
esua
le a
pro
cedu
rilo
r ju
decă
tore
şti
şi
asig
urar
ea tr
ansp
aren
ţei a
cest
ora;
apl
icar
ea m
ai la
rgă
şi m
ai e
fici
entă
a te
hnol
ogiil
or in
form
aţio
nale
atît
în c
adru
l pro
cesu
lui d
e în
făpt
uire
a ju
stiţi
ei,
prec
um ş
i pe
ntru
adm
inis
trar
ea s
iste
mul
ui j
udec
ător
esc;
ree
xam
inar
ea p
rinc
ipiil
or c
ăilo
r de
ata
c şi
cre
area
mec
anis
mel
or p
entr
u as
igur
area
une
i pr
actic
i ju
dici
are
unif
orm
e; p
rom
ovar
ea s
peci
aliz
ării
jude
căto
rilo
r; a
sigu
rare
a ce
leri
tăţii
pro
cesu
lui
de e
xam
inar
e a
cauz
elor
de
cătr
e in
stan
ţele
ju
decă
tore
şti.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
1.2.
1. S
pori
rea
tran
spar
enţe
i m
ecan
ism
elor
şi i
nstit
uţiil
or a
utor
ităţii
au
toad
min
istr
ării
jude
căto
reşt
i
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 2.
Reg
ulam
ente
le C
onsi
liulu
i Sup
erio
r al M
agis
trat
uri a
dopt
ate;
3.
Info
rmaţ
iile
priv
ind
activ
itate
a in
stitu
ţiilo
r aut
orită
ţilor
jude
căto
reşt
i pu
blic
ate
şi a
ctua
lizat
e.
1.2.
2. U
tiliz
area
efi
cien
tă ş
i fu
ncţio
nală
a s
iste
mul
ui in
form
aţio
nal
jude
căto
resc
, inc
lusi
v ge
stio
nare
a do
sare
lor e
lect
roni
ce, r
epar
tizar
ea
alea
tori
e a
cauz
elor
, înr
egis
trar
ea
audi
o a
şedi
nţel
or d
e ju
deca
tă;
cons
olid
area
sup
ortu
lui I
T ş
i cu
pers
onal
cal
ific
at p
entr
u îm
bună
tăţir
ea
sist
emul
ui in
form
aţio
nal j
urid
ic
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Inst
anţe
le ju
decă
tore
şti
1. E
valu
area
func
ţionă
rii P
rogr
amul
ui d
e G
estio
nare
Info
rmaţ
iona
lă a
D
osar
elor
(PG
ID) ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 3.
Sis
tem
ul in
form
aţio
nal j
udec
ător
esc
perf
ecţio
nat;
4. S
iste
mul
de
dist
ribu
ire
alea
tori
e a
dosa
relo
r per
fecţ
iona
t şi
impl
emen
tat;
5. S
iste
mul
de
cons
titui
re a
com
plet
elor
de
jude
cată
şi d
esem
nare
a
preş
edin
ţilor
com
plet
elor
de
jude
cată
cre
at ş
i im
plem
enta
t; 6.
Sis
tem
ul d
e în
regi
stra
re a
udio
/vid
eo a
şed
inţe
lor d
e ju
deca
tă e
fect
iv
impl
emen
tat;
7. A
sigu
rare
a fi
ecăr
ei in
stan
ţe c
u su
port
ul te
hnic
refe
ritor
la P
GID
şi
echi
pam
entu
l nec
esar
înre
gist
rări
i aud
io a
şed
inţe
lor;
8. C
urri
cula
pen
tru
inst
ruir
ea p
erso
nalu
lui ş
i jud
ecăt
orilo
r ela
bora
t; 9.
Jud
ecăt
orii
şi p
erso
nalu
l ins
tanţ
elor
inst
ruit.
1.
2.3.
Rev
izui
rea
regu
lilor
pro
cedu
rale
în
ved
erea
opt
imiz
ării,
spo
riri
i tr
ansp
aren
ţei ş
i efi
cien
ţei p
roce
sulu
i de
înfă
ptui
re a
just
iţiei
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 3.
Rap
ort d
e m
onito
riza
re a
func
ţionă
rii s
iste
mul
ui; j
udec
ător
esc
din
pers
pect
iva
tran
spar
enţe
i şi e
fici
enţe
i ace
stui
a el
abor
at ş
i dis
emin
at.
17
1.2.
4. C
rear
ea u
nui m
ecan
ism
car
e ar
ga
rant
a un
ifor
miz
area
pra
ctic
ii ju
dici
are
şi a
sigu
rare
a re
spec
tări
i pr
inci
piul
ui s
ecur
ităţii
rapo
rtur
ilor
juri
dice
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
urte
a Su
prem
ă de
Ju
stiţi
e C
urţil
e de
ape
l C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 3.
Mec
anis
m c
are
gara
ntea
ză u
nifo
rmiz
area
pra
ctic
ii ju
dici
are
şi
resp
ecta
rea
prin
cipi
ilor s
ecur
ităţii
rapo
rtur
ilor j
urid
ice
crea
t şi e
fect
iv
impl
emen
tat.
1.2.
5. S
pori
rea
efic
ienţ
ei d
rept
ului
pr
oces
ual p
rin
revi
zuir
ea s
iste
mul
ui
căilo
r de
atac
şi r
epar
tizar
ea
com
pete
nţel
or în
tre
inst
anţe
le
jude
căto
reşt
i pe
axa
oriz
onta
lă,
prec
um ş
i sim
plif
icar
ea ş
i cla
rifi
care
a si
stem
ului
căi
lor d
e at
ac
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
urte
a Su
prem
ă de
Ju
stiţi
e
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 3.
Sis
tem
ul c
ăilo
r de
atac
şi c
ompe
tenţ
ele
revi
zuite
şi i
mpl
emen
tate
; 4.
Uni
form
izar
ea c
ăilo
r ord
inar
e de
ata
c;
5. U
nifo
rmiz
area
term
enel
or d
e at
ac ş
i îm
bună
tăţir
ea p
roce
sulu
i de
info
rmar
e de
spre
hot
ărîr
ea ju
decă
tore
ască
; 6.
Lim
itare
a te
mei
urilo
r pen
tru
căile
ext
raor
dina
re d
e at
ac.
7. R
apor
t ana
litic
cu
priv
ire
la im
plem
enta
rea
mod
ific
ărilo
r leg
isla
tive
lega
te d
e ex
erci
tare
a că
ilor d
e at
ac.
1.2.
6. A
sigu
rare
a sp
ecia
lizăr
ii ju
decă
tori
lor p
e ca
uze
spec
ific
e
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. S
iste
m d
e sp
ecia
lizar
e a
jude
căto
rilo
r ela
bora
t; 3.
Cur
suri
pen
tru
spec
ializ
area
jude
căto
rilo
r des
făşu
rate
.
1.2.
7. R
eviz
uire
a fu
ncţio
nări
i in
stitu
ţiei j
udec
ător
ului
de
inst
rucţ
ie,
în v
eder
ea in
clud
erii
aces
tuia
în
corp
ul ju
decă
tore
sc c
omun
în c
alita
te
de ju
decă
tori
spe
cial
izaţ
i în
mat
eria
re
spec
tivă
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
anţe
le ju
decă
tore
şti
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 3.
Cur
suri
de
inst
ruir
e co
ntin
uă d
esfă
şura
te;
4. S
tabi
lirea
pro
cedu
rii d
e nu
mir
e a
jude
căto
rilo
r de
inst
rucţ
ie;
5. A
naliz
a im
plem
entă
rii m
odif
icăr
ilor ş
i mod
alită
ţii d
e ex
erci
tare
a
func
ţiei d
e ju
decă
tor d
e in
stru
cţie
. 1.
2.8.
Exa
min
area
opo
rtun
ităţii
cre
ării
sist
emul
ui d
e in
stan
ţe a
dmin
istr
ativ
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Stud
iu e
labo
rat ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e.
1.2.
9.
Opt
imiz
area
pr
oces
ului
de
ex
amin
are
a ca
uzel
or
de
că
tre
inst
anţe
le ju
decă
tore
şti
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
1. C
adru
l leg
isla
tiv o
ptim
izat
; 2.
Sta
ndar
dele
cu
priv
ire
la d
urat
a ex
amin
ării
cauz
elor
ela
bora
te;
3. C
ursu
rile
de
inst
ruir
e a
jude
căto
rilo
r în
dom
eniu
l ges
tionă
rii
dosa
relo
r şi a
regu
lilor
cu
priv
ire
la a
mîn
area
exa
min
ării
cauz
elor
de
sfăş
urat
e;
4. M
ecan
ism
ul e
lect
roni
c de
ver
ific
are
a du
rate
i exa
min
ării
cauz
elor
el
abor
at ş
i im
plem
enta
t. R
ezul
tate
sco
ntat
e:
• U
n si
stem
jude
căto
resc
car
e ex
amin
ează
cau
zele
tran
spar
ent,
prom
pt ş
i cal
itativ
;
18
• U
n si
stem
cla
r, un
ifor
m ş
i log
ic d
e co
ntes
tare
a h
otăr
îrilo
r jud
ecăt
oreş
ti;
• M
ecan
ism
pen
tru
asig
urar
ea u
nei p
ract
ici j
udic
iare
uni
form
e cr
eat;
• Sp
ecia
lizar
ea ju
decă
tori
lor a
sigu
rată
; •
Prog
ram
inte
grat
de
gest
iona
re a
dos
arel
or re
vizu
it şi
func
ţiona
l; •
Mec
anis
mul
căi
lor d
e at
ac re
vizu
it şi
opt
imiz
at;
• St
atut
ul ju
decă
toru
lui d
e in
stru
cţie
mod
ific
at.
1.
3. R
idic
area
pro
fesi
onal
ism
ului
per
soan
elor
impl
icat
e în
efe
ctua
rea
just
iţiei
şi r
espo
nsab
ilită
ţii a
cest
ora
Un
sist
em j
udec
ător
esc
care
nu
este
ori
enta
t si
stem
ic s
pre
prom
ovar
ea p
rofe
sion
alis
mul
ui p
erso
anel
or c
are
part
icip
ă în
pro
cesu
l de
înf
ăptu
ire
a ju
stiţi
ei ş
i ca
re n
u co
nsol
idea
ză c
onst
ant
prin
cipi
ul r
espo
nsab
ilită
ţii j
udec
ător
ilor
faţă
de
soci
etat
e, a
re t
oate
şan
sele
să
fie
grav
afe
ctat
de
subi
ectiv
ism
, să
activ
eze
în c
ondi
ţii d
e ob
scur
itate
şi s
ă pr
omov
eze
prot
ecţia
uno
r int
eres
e co
rpor
ativ
e.
Rap
ortu
l de
eva
luar
e su
blin
iază
pro
blem
a lip
sei
resp
onsa
bilit
ăţii
şi t
rans
pare
nţei
ins
tanţ
elor
jud
ecăt
oreş
ti, c
a fi
ind
un i
mpe
dim
ent
apar
te î
n fu
ncţio
nare
a si
stem
ului
jus
tiţie
i di
n M
oldo
va ş
i po
ate
fi d
eter
min
ată
de u
rmăt
orii
fact
ori:
exp
erie
nţa
insu
fici
entă
a s
iste
mul
ui j
udec
ător
esc
în
perc
eper
ea s
a ca
ram
ură
a pu
teri
i cu
adev
ărat
inde
pend
entă
; apl
icar
ea a
proa
pe a
buzi
vă a
invi
olab
ilită
ţii ju
decă
tori
lor f
aţă
de o
rice
fel d
e ră
spun
dere
; m
enta
litat
ea „
club
ului
înch
is”
cu p
rivi
re la
acc
esul
la p
rofe
sie
şi p
rom
ovar
ea ie
rarh
ică,
car
e îm
pied
ică
aflu
xul „
cadr
elor
tine
re”,
pre
cum
şi a
cces
ul
prof
esio
nişt
ilor
mai
exp
erim
enta
ţi di
n al
te s
ub-s
ecto
are
ale
sist
emul
ui j
urid
ic;
lipsa
une
i de
term
inăr
ii c
lare
a s
emni
fica
ţiei
încă
lcăr
ii et
ice
sau
disc
iplin
are,
con
seci
nţel
or a
cest
ora,
pr
oced
uri
inac
cesi
bile
şi
obsc
ure
de e
xam
inar
e a
pret
inse
lor
încă
lcăr
i di
scip
linar
e; l
ipsa
uno
r so
ndaj
e a
utili
zato
rilo
r se
rvic
iilor
ins
tanţ
elor
, ca
re a
r pe
rmite
eva
luar
ea p
erfo
rman
ţei
sist
emul
ui j
udec
ător
esc;
lip
sa r
epar
tizăr
ii al
eato
rii
a do
sare
lor,
sten
ogra
fier
ii tu
turo
r a
udie
rilo
r sa
u ut
iliză
rii s
pori
te a
inst
rum
ente
lor
info
rmaţ
iona
le e
-jus
tiţie
în
gest
iona
rea
dosa
relo
r; li
psa
unei
pre
siun
i efe
ctiv
e as
upra
ins
tanţ
elor
jud
ecăt
oreş
ti di
n pa
rtea
com
unită
ţii j
urid
ice
şi
a s
ocie
tăţii
in
gene
ral;
lipsa
obl
igaţ
iei
jude
căto
rilo
r de
a r
apor
ta o
inf
luen
ţă
abuz
ivă,
lips
a re
spon
sabi
lităţ
ii pe
ntru
neî
ndep
linir
ea o
blig
aţiu
nii d
e ra
port
are.
În s
copu
l co
nsol
idăr
ii pr
ofes
iona
lism
ului
sis
tem
ului
jud
ecăt
ores
c în
cal
itate
de
valo
are
fund
amen
tală
, ca
re s
ă as
igur
e va
lori
fica
rea
prin
cipi
ilor
inde
pend
enţe
i at
ît a
jude
căto
rilo
r, cî
t şi
a î
ntre
gulu
i si
stem
, a e
fici
enţe
i ac
estu
ia, p
recu
m ş
i a
resp
onsa
bilit
ăţii
jude
căto
rilo
r fa
ţă d
e so
ciet
ate,
sîn
t ne
cesa
re i
nter
venţ
ii si
stem
ice
şi i
nter
cone
ctat
e la
niv
elul
sis
tem
ului
jud
ecăt
ores
c, î
n ge
nera
l, şi
act
ivită
ţii f
iecă
rui
jude
căto
r în
par
te.
Ace
ste
inte
rven
ţii v
or f
i or
ient
ate
spre
uni
fica
rea
cond
iţiilo
r de
acc
eder
e în
pro
fesi
e; a
mel
iora
rea
proc
esul
ui d
e fo
rmar
e şi
ins
trui
re a
jud
ecăt
orilo
r; re
vizu
irea
sis
tem
ului
şi
met
odel
or i
nstr
uiri
i co
ntin
ue a
jud
ecăt
orilo
r şi
a p
erso
nalu
lui
auxi
liar
din
cadr
ul s
iste
mul
ui j
udec
ător
esc;
cre
area
unu
i m
ecan
ism
de
eval
uare
per
iodi
că a
per
form
anţe
lor j
udec
ător
ilor,
baza
t pe
crite
rii o
biec
tive
şi c
are
să c
ontr
ibui
e la
aut
oepu
rare
a ef
icie
ntă
a si
stem
ului
; co
nsol
idar
ea
rolu
lui
şi
func
ţiilo
r in
spec
tori
lor
jude
căto
reşt
i, în
sc
opul
fo
rtif
icăr
ii pr
oced
urilo
r de
au
to-c
ontr
ol
şi
efic
ienţ
ei
supr
aveg
heri
i ad
min
istr
ativ
e a
sist
emul
ui j
udec
ător
esc
pe i
nter
ior;
rev
izui
rea
sist
emul
ui a
bate
rilo
r di
scip
linar
ea ş
i a
proc
edur
ilor
de e
xam
inar
e a
aces
tora
; re
form
area
ins
tituţ
iei
imun
ităţii
jud
ecăt
orilo
r şi
exc
lude
rea
priv
ilegi
ilor
impr
opri
i fu
ncţii
lor
şi s
tatu
tulu
i ju
decă
tori
lor;
cre
şter
ea n
ivel
ului
de
prof
esio
nalis
m a
l în
treg
ului
sis
tem
pri
n in
trod
ucer
ea f
uncţ
iei
de r
efer
ent
al j
udec
ător
ului
: pr
ecum
şi
crea
rea
unui
sis
tem
per
man
ent
de e
valu
are
a pe
rfor
man
ţelo
r si
stem
ului
jud
ecăt
ores
c pr
in i
ntro
duce
rea
sist
emul
ui d
e fe
ed-b
ack,
baz
at p
e co
lect
area
şi
sist
emat
izar
ea o
pini
ei p
artic
ipan
ţilor
în
proc
edur
ile ju
dici
are.
19
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
1.3.
1. A
sigu
rare
a un
ei p
regă
tiri
adec
vate
a
jude
căto
rilo
r, pr
ocur
orilo
r şi
alto
r ac
tori
di
n se
ctor
ul
just
iţiei
, in
clus
iv
prin
re
form
area
şi
ef
icie
ntiz
area
ac
tivită
ţii
Inst
itutu
lui N
aţio
nal a
l Jus
tiţie
i
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii C
onsi
liul S
uper
ior a
l Pr
ocur
orilo
r U
niun
ile p
rofe
siilo
r lib
eral
e di
n se
ctor
ul
just
iţiei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Sis
tem
ul d
e pr
egăt
ire
iniţi
ală
şi c
ontin
uă a
act
orilo
r din
se
ctor
ul ju
stiţi
ei m
odif
icat
; 3.
Pro
gram
e de
inst
ruir
e a
form
ator
ilor d
in c
adru
l IN
J el
abor
ate
şi im
plem
enta
te;
4. E
xige
nţel
e fa
ţă d
e fo
rmat
orii
INJ
elab
orat
e şi
apl
icat
e;
5. R
apor
t de
mon
itori
zare
a im
plem
entă
rii r
efor
mei
INJ.
1.3.
2. R
eviz
uire
a pr
ogra
mel
or I
nstit
utul
ui
Naţ
iona
l al J
ustiţ
iei
în v
eder
ea a
sigu
rări
i co
resp
unde
rii a
cest
ora
nec
esită
ţilor
rea
le
de in
stru
ire
a ju
decă
tori
lor,
proc
uror
ilor ş
i al
tor
acto
ri d
in s
iste
mul
just
iţiei
şi p
entr
u a
evita
dub
lare
a cu
rric
ulei
uni
vers
itare
In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii C
onsi
liul S
uper
ior a
l Pr
ocur
orilo
r M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. S
onda
j pri
vind
nec
esită
ţile
de in
stru
ire
a ac
tori
lor d
in
sect
orul
just
iţie
desf
ăşur
at;
2. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
3. P
rogr
ame
de in
stru
ire
elab
orat
e şi
impl
emen
tate
; 4.
Met
ode
mod
erne
de
inst
ruir
e el
abor
ate.
1.3.
3. U
nifi
care
a si
stem
ului
de
acce
dere
în
pro
fesi
a de
jude
căto
r
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Reg
ulam
ent a
l Con
siliu
lui S
uper
ior a
l Mag
istr
atur
ii el
abor
at ş
i ado
ptat
; 3.
Com
isie
uni
că d
e ex
amin
are
pent
ru a
bsol
venţ
ii IN
J şi
pe
rsoa
nele
cu
vech
ime
în m
uncă
cre
ată.
1.
3.4.
Cre
area
unu
i si
stem
de
eval
uare
pe
riod
ică
a pe
rfor
man
ţelo
r ac
tori
lor
din
sect
orul
jus
tiţie
i ba
zat
pe c
rite
rii
clar
e,
obie
ctiv
e şi
tran
spar
ente
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
anţe
le ju
decă
tore
şti
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
U
niun
ile p
rofe
siilo
r lib
eral
e di
n se
ctor
ul
just
iţiei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. C
rite
rii d
e ev
alua
re p
erio
dică
a p
erfo
rman
ţelo
r ela
bora
te;
3. P
roie
cte
de re
gula
men
te in
tern
e al
e ac
tori
lor d
in s
ecto
rul
just
iţiei
ela
bora
te ş
i ado
ptat
e;
4. R
apor
t de
anal
iză
a im
plem
entă
rii c
rite
riilo
r de
eval
uare
.
20
1.3.
5. C
rear
ea m
ecan
ism
elor
de
măs
urar
e a
perf
orm
anţe
lor s
iste
mul
ui
jude
căto
resc
pri
n ut
iliza
rea
sond
ajel
or d
e op
inie
a ju
stiţi
abili
lor (
feed
-bak
)
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1.
Met
odol
ogie
ela
bora
tă;
2.
Sond
aje
priv
ind
eval
uare
a pe
rfor
man
ţelo
r des
făşu
rate
; 3.
Rez
ulta
tele
son
daje
lor s
inte
tizat
e şi
dat
e pu
blic
ităţii
.
1.3.
6. C
onso
lidar
ea ro
lulu
i ins
pecţ
iei
jude
căto
reşt
i şi c
lari
fica
rea
atri
buţii
lor
aces
teia
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Reg
ulam
ent a
l Con
siliu
lui S
uper
ior a
l Mag
istr
atur
ii m
odif
icat
. 1.
3.7.
R
eviz
uire
a sp
ectr
ului
ab
ater
ilor
disc
iplin
are
şi p
roce
duri
i di
scip
linar
e în
ve
dere
a aj
ustă
rii
aces
tora
rea
lităţ
ilor
din
sist
em ş
i sta
ndar
delo
r eur
open
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Spe
ctru
l aba
teri
lor d
isci
plin
are
revi
zuit
şi a
just
at;
4. M
ecan
ism
nou
de
exam
inar
e a
cauz
elor
ce
ţin d
e ră
spun
dere
a di
scip
linar
ă im
plem
enta
t. 1.
3.8.
Ref
orm
area
inst
ituţie
i im
unită
ţii
jude
căto
rilo
r
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Inst
ituţia
imun
ităţii
refo
rmat
ă.
1.3.
9. C
onso
lidar
ea s
iste
mul
ui
jude
căto
resc
pri
n in
trod
ucer
ea fu
ncţii
lor
de re
fere
nt (a
sist
ent a
l jud
ecăt
orul
ui) ş
i m
odif
icar
ea s
tatu
tulu
i şi a
trib
uţiil
or
gref
ieri
lor
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
In
stan
ţele
jude
căto
reşt
i M
inis
teru
l Jus
tiţie
i In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Fun
cţiil
e de
refe
rent
intro
duse
; 4.
Atr
ibuţ
iile
gref
ieru
lui r
eviz
uite
; 5.
Cur
ricu
la p
entr
u in
stru
irea
iniţi
ală
şi c
ontin
uă e
labo
rată
; 6.
Cur
suri
le d
e in
stru
ire
iniţi
ală
şi c
ontin
uă a
refe
renţ
ilor
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
desf
ăşur
ate.
R
ezul
tate
sco
ntat
e:
• In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Jus
tiţie
i fun
cţio
nal ş
i cap
abil
să a
sigu
re p
regă
tirea
pro
fesi
onal
ă in
iţial
ă şi
con
tinuă
a ju
decă
tori
lor;
•
Un
sist
em e
fect
iv d
e ad
mite
re în
func
ţia d
e ju
decă
tor;
•
Un
sist
em e
fica
ce d
e tr
ager
e la
răsp
unde
re d
isci
plin
ară
a ju
decă
tori
lor;
•
Rol
ul in
spec
ţiei j
udic
iare
con
solid
at;
• O
pol
itică
de
eval
uare
a c
alită
ţii p
erfo
rman
ţei
inst
anţe
lor
jude
căto
reşt
i, fu
ndam
enta
tă p
e in
dica
tori
de
perf
orm
anţă
cla
r de
fini
ţi, t
rans
pare
nţi
şi
măs
urab
ili p
entr
u ju
decă
tori
şi i
nsta
nţel
e ju
decă
tore
şti,
şi c
are
să in
clud
ă un
sis
tem
de
eval
uare
a p
erfo
rman
ţei i
nsta
nţel
or ju
decă
tore
şti d
e că
tre
„util
izat
orii
fina
li”.
21
PIL
ON
UL
2.
Just
iţia
Pena
lă
Obi
ectiv
ul s
trat
egic
: E
ficie
ntiz
area
pro
cesu
lui
de i
nves
tigaţ
ie p
re-j
udic
iară
în
vede
rea
gara
ntăr
ii re
spec
tări
i dr
eptu
rilo
r om
ului
, as
igur
ării
secu
rită
ţii fi
ecăr
ei p
erso
ane
şi d
imin
uări
i niv
elul
ui c
rim
inal
ităţii
A
bord
area
pro
blem
elor
jus
tiţie
i pe
nale
din
Rep
ublic
a M
oldo
va î
n cu
prin
sul
prez
ente
i St
rate
gii
a fo
st o
rien
tată
în
cinc
i di
recţ
ii st
rate
gice
: 2.
1 R
eviz
uire
a co
ncep
tulu
i şi
pro
cedu
rii
faze
i pr
e-ju
dici
are;
2.2
. C
onso
lidar
ea p
rofe
sion
alis
mul
ui ş
i in
depe
nden
ţei
proc
urat
urii;
2.3
. C
onso
lidar
ea
capa
cită
ţilor
pro
fesi
onal
e in
divi
dual
e şi
inst
ituţio
nale
de
inve
stig
are
a in
frac
ţiuni
lor;
2.4
. Mod
erni
zare
a si
stem
ului
de
cole
ctar
e a
date
lor
stat
istic
e şi
a
celu
i de
eval
uare
a p
erfo
rman
ţelo
r pr
ofes
iona
le la
niv
el in
divi
dual
şi i
nstit
uţio
nal;
2.5.
Um
aniz
area
pol
itici
i pen
ale
şi c
onso
lidar
ea m
ecan
ism
ului
de
asi
gura
re a
dre
ptur
ilor v
ictim
elor
. Efi
cien
tizar
ea ju
stiţi
ei p
entr
u m
inor
i. Pe
ntru
fiec
are
din
dire
cţiil
e st
rate
gice
a fo
st e
labo
rat u
n şi
r de
dom
enii
de
inte
rven
ţie s
peci
fică
, aşa
cum
est
e ar
ătat
în ta
bele
le d
e m
ai jo
s.
2.1.
Rev
izui
rea
conc
eptu
lui ş
i pro
cedu
rii f
azei
pre
-jud
icia
re
O p
robl
emă,
în c
eea
ce p
rive
şte
faza
pre
-jud
icia
ră, o
con
stitu
ie li
psa
unui
con
cept
şi a
une
i pro
cedu
ri c
lare
, dat
fiin
d fa
ptul
că
nu s
înt d
elim
itate
cla
r co
mpe
tenţ
ele
orga
nelo
r de
urm
ărir
e pe
nală
, ia
r le
gisl
aţia
pro
cesu
al p
enal
ă es
te î
n an
umite
pri
vinţ
e co
ntra
dict
orie
, de
oare
ce s
e at
estă
lip
sa u
nei
dist
incţ
ii de
fact
o în
tre
subo
rdon
area
iera
rhic
ă a
orga
nelo
r de
urm
ărir
e pe
nală
faţ
ă de
sup
erio
rii l
or a
dmin
istr
ativ
i din
pun
ct d
e ve
dere
al d
ezvo
ltări
i pr
ofes
iona
le ş
i ch
estiu
nilo
r di
scip
linar
e, p
e de
o p
arte
, şi
sub
ordo
nare
a fu
ncţio
nală
a o
rgan
elor
de
urm
ărir
e pe
nală
faţ
ă de
ace
leaş
i pe
rsoa
ne î
n co
ntex
tul
unui
caz
de
urm
ărir
e pe
nală
con
cret
, pe
de a
ltă p
arte
. La
fel,
exis
tă c
azur
i în
car
e m
ai m
ulte
org
ane
de u
rmăr
ire
pena
lă a
u co
mpe
tenţ
e si
mila
re, c
eea
ce d
uce
la u
n an
umit
haos
în s
iste
m.
Din
ace
ste
mot
ive
este
nec
esar
ă în
trep
rind
erea
uno
r ac
ţiuni
de
inte
rven
ţie o
rien
tate
spr
e: î
mbu
nătă
ţirea
leg
isla
ţiei
proc
esua
l pe
nale
, în
ved
erea
ex
clud
erii
dubl
ării
de c
ompe
tenţ
e; c
onso
lidar
ea s
tatu
tulu
i şi
com
pete
nţel
or o
rgan
elor
de
urm
ărir
e pe
nală
, în
mod
spe
cial
urm
înd
a fi
con
solid
at
stat
utul
Min
iste
rulu
i Afa
ceri
lor I
nter
ne ş
i rev
izui
t sta
tutu
l Cen
trul
ui p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi a
Cor
upţie
i.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
2.
1.1.
C
onso
lidar
ea
inst
ituţio
nală
a
Min
iste
rulu
i Afa
ceril
or In
tern
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
1. C
once
pţia
de
refo
rmă
a M
inis
teru
lui A
face
rilor
Inte
rne
impl
emen
tată
; 2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.
2.1.
2.
Rev
izui
rea
stat
utul
ui
Cen
trul
ui
pent
ru C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi a
Cor
upţie
i
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi a
1. C
once
ptul
de
revi
zuir
e a
stat
utul
ui C
entr
ului
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or E
cono
mic
e şi
a C
orup
ţiei e
labo
rat;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i
22
Cor
upţie
i ad
opta
t. 2.
1.3.
Cla
rifi
care
a ro
lulu
i şi
com
pete
nţel
or o
rgan
elor
pro
cura
turi
i şi
celo
rlal
te o
rgan
e de
urm
ărir
e pe
nală
, pr
ecum
şi a
le a
pără
rii (
cadr
ul le
gal ş
i in
stitu
ţiona
l)
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e
Serv
iciu
l Vam
al
Cen
trul
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or E
cono
mic
e şi
a
Cor
upţie
i U
niun
ea A
voca
ţilor
1. C
once
ptul
cu
priv
ire
la fa
za p
re-j
udic
iară
ela
bora
t; 2.
Pro
iect
ul d
e m
odif
icar
e a
Cod
ului
de
proc
edur
ă pe
nală
şi a
al
tor a
cte
norm
ativ
e el
abor
at ş
i ado
ptat
; 3.
Pro
iect
ele
de m
odif
icar
e a
cadr
ului
inst
ituţio
nal ş
i pla
nul d
e im
plem
enta
re e
labo
rate
şi a
dopt
ate.
2.1.
4. O
ptim
izar
ea p
roce
duri
lor d
e in
vest
igar
e op
erat
ivă
şi u
rmăr
ire
pena
lă
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e
Serv
iciu
l Vam
al
Cen
trul
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or E
cono
mic
e şi
a
Cor
upţie
i
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Cor
apor
tul d
intr
e ac
tivita
tea
orga
nelo
r ope
rativ
e de
in
vest
igaţ
ie ş
i org
anel
e de
urm
ărir
e pe
nală
cla
rifi
cat;
4. T
rain
ing-
uri p
entr
u co
labo
rato
rii a
utor
ităţil
or re
leva
nte
orga
niza
te ş
i des
făşu
rate
.
2.1.
5. P
erfe
cţio
nare
a le
gisl
aţie
i pro
cesu
al
pena
le în
ved
erea
înlă
tură
rii
cont
radi
cţiil
or e
xist
ente
între
ace
asta
şi
stan
dard
ele
exis
tent
e în
dom
eniu
l pr
otec
ţiei d
rept
urilo
r om
ului
şi l
iber
tăţil
or
fund
amen
tale
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi a
C
orup
ţiei
Serv
iciu
l Vam
al
1. S
tudi
u de
eva
luar
e a
perf
orm
anţe
i sis
tem
ului
de
just
iţie
pena
lă p
rin
pris
ma
juri
spru
denţ
ei C
ED
O e
labo
rat ş
i re
com
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Pro
pune
ri d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
lega
l şi i
nstit
uţio
nal
elab
orat
e şi
ado
ptat
e
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
O p
roce
dură
pen
ală
de in
vest
igar
e ef
icie
ntă
şi c
onfo
rmă
stan
dard
elor
inte
rnaţ
iona
le;
• Le
gisl
aţia
pro
cesu
ală
pena
lă a
just
ată
stan
dard
elor
eur
open
e.
2.2.
Con
solid
area
pro
fesi
onal
ism
ului
şi i
ndep
ende
nţei
pro
cura
turi
i
La m
omen
tul a
ctua
l, se
ate
stă
o lip
să a
inde
pend
enţe
i fun
cţio
nale
a p
rocu
rori
lor
faţă
de
supe
rior
ii ie
rarh
ici l
a ex
amin
area
cau
zelo
r, co
ndiţi
onat
ă de
aş
a-nu
mitu
l pri
ncip
iu s
tatu
tar
de „
subo
rdon
are
neco
ndiţi
onat
ă” ş
i de
un s
til v
ertic
al d
e ad
min
istr
are
a si
stem
ului
. Pro
curo
rii s
ubor
dona
ţi se
buc
ură
de u
n dr
ept m
ai c
urîn
d il
uzor
iu d
e a
solic
ita in
stru
cţiu
ni s
cris
e în
sco
pul c
onte
stăr
ii ac
esto
ra. Î
n ac
elaş
i tim
p, p
otri
vit u
nei a
naliz
e co
mpa
rativ
e cu
al
te ţ
ări
euro
pene
, M
oldo
va a
re u
n nu
măr
rel
ativ
mar
e de
pro
curo
ri p
e ca
p de
loc
uito
r, di
n ac
est
mot
iv a
r tr
ebui
efe
ctua
t un
stu
diu
în s
copu
l cl
arif
icăr
ii ne
cesi
tăţil
or d
e pe
rson
al a
le o
rgan
elor
pro
cura
turi
i în
ved
erea
opt
imiz
ării
num
ărul
ui d
e pr
ocur
ori.
O a
ltă d
efic
ienţ
ă es
te c
apac
itate
a
23
insu
fici
entă
a
proc
uror
ilor
de
exer
cita
re
a at
ribu
ţiilo
r de
se
rvic
iu,
din
mot
ivul
lip
sei
de
inde
pend
enţă
, ab
ilită
ţi,
com
pete
nţe
şi
inst
ruir
e co
resp
unză
toar
e.
Un
rol
impo
rtan
t în
sis
tem
ul p
rocu
ratu
rii
îl ar
e C
onsi
liul
Supe
rior
al
Proc
uror
ilor,
orga
n fu
ncţia
de
bază
a c
ărui
a es
te a
sigu
rare
a ad
min
istr
ării
efic
ient
e a
inst
ituţie
i pr
ocur
atur
ii. R
egle
men
tări
le a
ctua
le s
unt,
pe a
locu
ri e
vazi
ve,
chia
r şi
lac
unar
e în
cee
a ce
pri
veşt
e re
glem
enta
rea
sta
tutu
lui
Con
siliu
lui S
uper
ior a
l Pro
curo
rilo
r.
În l
umin
a ce
lor
expu
se,
se c
onst
ată
nece
sita
tea
efec
tuăr
ii un
or i
nter
venţ
ii sp
ecia
le o
rien
tate
spr
e: m
odif
icar
ea l
egis
laţie
i în
sen
sul
conf
erir
ii in
depe
nden
ţei i
nter
ne ş
i rea
le a
pro
curo
rilo
r, pr
in e
xclu
dere
a po
sibi
lităţ
ii un
or in
stru
cţiu
ni il
egal
e, in
clus
iv v
erba
le, d
ate
de c
ătre
pro
curo
rii i
erar
hic
supe
rior
i; re
exam
inar
ea p
roce
duri
i de
aut
oriz
are
a ac
ţiuni
lor
proc
uror
ilor
iera
rhic
inf
erio
ri d
e că
tre
proc
uror
ii ie
rarh
ic s
uper
iori
; ex
amin
area
op
ortu
nită
ţii l
ichi
dări
i pr
ocur
atur
ilor
spec
ializ
ate;
sta
bilir
ea c
rite
riilo
r şi
pro
cedu
rii
clar
e şi
tra
nspa
rent
e pe
ntru
sel
ecta
rea,
num
irea
şi
prom
ovar
ea
proc
uror
ilor;
revi
zuir
ea p
roce
duri
i de
num
ire
a Pr
ocur
orul
ui G
ener
al ş
i a a
djun
cţilo
r ace
stui
a; re
exam
inar
ea re
gulil
or d
e ră
spun
dere
a p
rocu
rori
lor ş
i ex
clud
erea
im
unită
ţii g
ener
ale
a ac
esto
ra;
fort
ific
area
cap
acită
ţilor
Con
siliu
lui
Supe
rior
al
Proc
uror
ilor
aces
tuia
şi
mod
ific
area
leg
isla
ţiei
în a
cest
se
ns.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
2.2.
1. R
eviz
uire
a pr
oced
urii
de n
umir
e şi
de
mite
re
a Pr
ocur
orul
ui
Gen
eral
şi
a
adju
ncţil
or
aces
tuia
şi
st
abili
rea
unor
cr
iteri
i cla
re ş
i tra
nspa
rent
e de
sel
ecta
re a
ca
ndid
aţilo
r la
aces
te fu
ncţii
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
Con
stitu
ţiei e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat,
3. C
rite
rii d
e se
lect
are
a ca
ndid
aţilo
r la
func
ţia d
e Pr
ocur
or
Gen
eral
şi a
djun
cţii
lui e
labo
rate
şi a
prob
ate.
2.2.
2. S
tabi
lirea
cri
teri
ilor ş
i pro
cedu
rii
clar
e şi
tran
spar
ente
pen
tru
proc
edur
a de
se
lect
are,
num
ire
şi p
rom
ovar
e a
proc
uror
ilor
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat
şi
adop
tat;
3. N
oi c
rite
rii d
e se
lect
are,
num
ire
şi p
rom
ovar
e a
proc
uror
ilor e
labo
rate
şi a
dopt
ate;
4
. Noi
inst
ituţii
pen
tru
sele
ctar
ea, n
umir
ea ş
i pro
mov
area
pr
ocur
orilo
r cre
ate.
2.
2.3.
For
tific
area
cap
acită
ţilor
C
onsi
liulu
i Sup
erio
r al P
rocu
rori
lor î
n ve
dere
a as
igur
ării
adm
inis
trări
i efi
cien
te
a in
stitu
ţiei p
rocu
ratu
rii
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Bug
et a
decv
at C
onsi
liulu
i Sup
erio
r al P
rocu
rori
lor a
loca
t.
2.2.
4.
Def
inir
ea
clar
ă a
com
pete
nţel
or
orga
nelo
r pro
cura
turi
i
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t.
24
2.2.
5. E
xam
inar
ea o
port
unită
ţii l
ichi
dări
i pr
ocur
atur
ilor s
peci
aliz
ate
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Str
uctu
ra o
rgan
elor
pro
cura
turi
i mod
ific
ată.
2.
2.6.
Exa
min
area
nec
esită
ţilor
de
pers
onal
ale
org
anel
or p
rocu
ratu
rii ş
i el
abor
area
pro
pune
rilo
r pen
tru
optim
izar
ea n
umăr
ului
de
proc
uror
i
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat.
2.2.
7. D
emili
tari
zare
a in
stitu
ţiei
proc
urat
urii,
incl
usiv
pri
n ex
amin
area
op
ortu
nită
ţii a
cord
ării
stat
utul
ui d
e m
agis
trat
pro
curo
rilo
r
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Inst
ituţia
pro
cura
turi
i dem
ilita
riza
tă.
2.2.
8. A
sigu
rare
a in
depe
nden
ţei i
nter
ne a
pr
ocur
orilo
r, pr
in e
xclu
dere
a po
sibi
lităţ
ii un
or in
stru
cţiu
ni il
egal
e, in
clus
iv o
rale
, de
căt
re p
rocu
rori
i ier
arhi
c su
peri
ori ş
i re
exam
inar
ea p
roce
duri
i de
auto
riza
re a
ac
ţiuni
lor p
rocu
rori
lor i
erar
hic
infe
rior
i de
căt
re p
rocu
rori
i ier
arhi
c su
peri
ori
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t.
2.2.
9. R
eexa
min
area
regu
lilor
de
răsp
unde
re a
pro
curo
rilo
r şi e
xclu
dere
a im
unită
ţii g
ener
ale
a ac
esto
ra
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Rol
ul, s
tatu
tul ş
i cap
acită
ţile
orga
nelo
r de
auto
adm
inis
trar
e a
proc
urat
urii
cons
olid
ate;
•
Cap
acită
ţile
de p
erso
nal a
le p
rocu
ratu
rii o
ptim
izat
e;
• U
n si
stem
al o
rgan
elor
de
proc
urat
ură
inde
pend
ent î
n ex
erci
tare
a co
mpe
tenţ
elor
sal
e;
• Pr
oced
ura
de n
umir
e a
Proc
uror
ului
Gen
eral
şi a
djun
cţilo
r ace
stui
a re
vizu
ită;
• C
rite
riile
şi p
roce
dura
de
sele
ctar
e, n
umir
e şi
pro
mov
are
a pr
ocur
orilo
r sta
bilit
e;
• Si
stem
ul d
e ră
spun
dere
a p
rocu
rori
lor f
uncţ
iona
l. 2.
3. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţil
or p
rofe
sion
ale
indi
vidu
ale
şi in
stitu
ţiona
le d
e in
vest
igar
e a
infr
acţiu
nilo
r
Cap
acită
ţile
insu
fici
ente
ale
org
anel
or d
e ur
măr
ire
pena
lă,
incl
usiv
lip
sa a
bilit
ăţilo
r şi
ins
trui
rii
core
spun
zăto
are,
con
stitu
ie u
nele
din
mot
ivel
e in
vest
igăr
ii şi
urm
ărir
ii pe
nale
inef
icie
nte.
În
Rap
ortu
l de
eval
uare
est
e m
enţio
nat c
ă or
gane
le d
e dr
ept ş
i ale
pro
cura
turi
i din
Mol
dova
, pre
cum
şi
sist
emul
just
iţiei
pen
ale
în g
ener
al, î
ntîm
pină
dif
icul
tăţi
în a
plic
area
tehn
icilo
r spe
cial
e de
inve
stig
are
(ope
rativ
e), c
are
sînt
util
izat
e în
con
trac
arar
ea
25
form
elor
org
aniz
ate,
lat
ente
sau
sof
istic
ate
de i
nfra
cţiu
ni,
incl
usiv
a i
nfra
cţiu
nilo
r de
cor
upţie
. A
cest
fap
t se
dat
orea
ză î
n sp
ecia
l ca
drul
ui j
urid
ic
depă
şit,
în s
peci
al f
iind
vorb
a de
Leg
ea c
u pr
ivir
e ac
tivita
tea
oper
ativ
ă de
inv
estig
aţii
din
1994
, pre
cum
şi
prac
tica
opac
ă a
pune
rii
în a
plic
are
a ac
este
i le
gi. Î
n co
nsec
inţă
, act
ivită
ţile
spec
iale
de
inve
stig
are
în R
epub
lica
Mol
dova
sub
min
ează
sis
tem
ul j
ustiţ
iei
pena
le p
rin
redu
cere
a ef
icie
nţei
lu
i, pr
ecum
şi p
rin
inca
paci
tate
a de
a r
espe
cta
stan
dard
ele
rele
vant
e în
dom
eniu
l dre
ptur
ilor
omul
ui, c
um a
r fi
exi
genţ
a cl
arită
ţii ş
i pre
dict
ibili
tăţii
ca
drul
ui d
e re
glem
enta
re (c
azul
Iord
achi
şi a
lţii v
. Mol
dova
jude
cat l
a C
ED
O).
Într
u am
elio
rare
a si
tuaţ
iei
din
aces
t do
men
iu s
e im
pune
ope
rare
a un
or i
nter
venţ
ii sp
ecif
ice
pent
ru:
impl
emen
tare
a un
or m
etod
e m
oder
ne d
e in
vest
igar
e şi
urm
ărir
e pe
nală
; mod
ific
area
legi
slaţ
iei ş
i ins
trui
rea
core
spun
zăto
are
a pe
rsoa
nelo
r im
plic
ate
în a
cest
e pr
oces
e; s
peci
aliz
area
act
orilo
r fa
zei p
re-j
udic
iare
şi p
rom
ovar
ea e
fect
uări
i urm
ărir
ii pe
nale
, în
caz
de n
eces
itate
, în
grup
uri i
nter
depa
rtam
enta
le.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
2.
3.1.
Impl
emen
tare
a un
or m
etod
e m
oder
ne d
e in
vest
igar
e şi
urm
ărir
e pe
nală
(t
ehno
logi
i inf
orm
aţio
nale
, exp
ertiz
e m
oder
ne e
tc.)
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i Se
rvic
iul V
amal
Se
rvic
iul d
e In
form
aţii
şi
Secu
rita
te
1. M
etod
e m
oder
ne d
e in
vest
igar
e şi
urm
ărir
e pe
nală
apl
icat
e;
2. T
rain
ing-
uri p
entr
u pe
rsoa
nele
inst
ituţii
lor i
nter
esat
e or
gani
zate
şi d
esfă
şura
te.
2.3.
2. Îm
bună
tăţir
ea c
apac
ităţil
or
prof
esio
nale
ale
per
soan
elor
impl
icat
e în
ac
tivită
ţile
de in
vest
igar
e şi
urm
ărir
e pe
nală
In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e
Serv
iciu
l de
Info
rmaţ
ii şi
Se
curi
tate
C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i Se
rvic
iul V
amal
1. P
rogr
ame
de in
stru
ire
elab
orat
e şi
impl
emen
tate
; 2.
Inst
ruir
ea p
erso
anel
or im
plic
ate
în a
ctiv
ităţil
e de
in
vest
igar
e şi
urm
ărir
e pe
nală
real
izat
ă.
2.3.
3. S
pori
rea
capa
cită
ţilor
şi
reco
nsid
erar
ea lo
culu
i şi r
olul
ui c
entr
elor
de
exp
ertiz
ă ju
dici
ară
şi a
exp
erţil
or
judi
ciar
i
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
Min
iste
rul S
ănăt
ăţii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Cen
trel
e de
exp
ertiz
ă ju
dici
ară
refo
rmat
e.
2.3.
4. P
rom
ovar
ea ş
i efi
cien
tizar
ea
efec
tuăr
ii ur
măr
irii
pena
le, î
n ca
z de
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t;
26
nece
sita
te, î
n gr
upur
i in
terd
epar
tam
enta
le (
“tas
k-fo
rce”
gru
p)
Inte
rne
Cen
trul
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or E
cono
mic
e şi
C
orup
ţiei
Serv
iciu
l Vam
al
2. N
orm
e in
terd
epar
tam
enta
le e
labo
rate
şi i
mpl
emen
tate
.
2.3.
5. A
mel
iora
rea
capa
cită
ţilor
pr
ofes
iona
le a
le a
ctor
ilor f
azei
pre
-ju
dici
are,
pri
n as
igur
area
spe
cial
izăr
ii ac
esto
ra
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i Se
rvic
iul V
amal
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. S
iste
m d
e sp
ecia
lizar
e a
acto
rilo
r faz
ei p
re-j
udic
iare
el
abor
at;
3. C
ursu
ri p
entr
u sp
ecia
lizar
ea a
ctor
ilor i
mpl
icaţ
i în
faza
pre
-ju
dici
ară
desf
ăşur
ate.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Prof
esio
nalis
mul
per
soan
elor
impl
icat
e în
act
ivită
ţile
de in
vest
igar
e şi
urm
ărir
e pe
nală
fort
ific
at;
• C
apac
ităţil
e ce
ntre
lor d
e ex
pert
iză
judi
ciar
ă co
nsol
idat
e;
• Pr
oced
ura
de u
rmăr
ire
pena
lă e
fici
entiz
ată
şi m
oder
niza
tă.
2.4.
Mod
erni
zare
a si
stem
ului
de
cole
ctar
e a
date
lor
stat
istic
e şi
a c
elui
de
eval
uare
a p
erfo
rman
ţelo
r pr
ofes
iona
le l
a ni
vel
indi
vidu
al ş
i in
stitu
ţiona
l
Act
uale
le s
iste
me
de c
olec
tare
a d
atel
or s
tatis
tice
şi d
e ev
alua
re a
per
form
anţe
lor
prof
esio
nale
sîn
t înv
echi
te ş
i ine
fici
ente
. La
mom
entu
l act
ual,
fiec
are
orga
n de
urm
ărir
e pe
nală
rea
lizea
ză p
ropr
ia s
tatis
tică,
din
ace
st m
otiv
se
întîm
plă
ca r
ezul
tate
le s
tatis
tice
refe
rito
are
la
acel
aşi
indi
cato
r să
nu
core
spun
dă l
a to
ate
orga
nele
de
urm
ărir
e pe
nală
. U
na d
in p
rinc
ipal
ele
prob
lem
e re
feri
toar
e la
col
ecta
rea
date
lor
stat
istic
e es
te l
ipsa
ana
lizei
. O
altă
pr
oble
mă
maj
oră
a si
stem
ului
de
just
iţie
pena
lă o
con
stitu
ie l
ipsa
uno
r in
dica
tori
de
perf
orm
anţă
cla
ri ş
i ef
icie
nţi,
care
ar
expr
ima
nece
sită
ţile
sist
emul
ui. A
ctua
lii in
dica
tori
de
perf
orm
anţă
, obi
ectiv
ele
priv
ind
urm
ărir
ea p
enal
ă şi
apl
icar
ea le
gii s
înt i
mpe
rfec
te, a
cord
îndu
-se
impo
rtan
ţă e
xces
ivă
in
dica
tori
lor p
rivi
nd n
umăr
ul in
frac
ţiuni
lor d
esco
peri
te ş
i inv
estig
ate.
În r
apor
tul e
labo
rat d
e că
tre
Fund
aţia
Sor
os-M
oldo
va c
u pr
ivir
e la
„Pe
rfor
man
ţele
just
iţiei
pen
ale
prin
pri
sma
drep
turi
lor
omul
ui. E
valu
area
pro
cesu
lui
de tr
ansf
orm
are
a si
stem
ului
de
just
iţie
pena
lă în
Rep
ublic
a M
oldo
va”
este
men
ţiona
t : „
Impr
esia
de
ansa
mbl
u di
n in
terv
iuri
este
că
ofiţe
rii d
e ur
măr
ire
pena
lă p
erce
p în
con
tinua
re d
rept
pri
ncip
al in
dica
tor a
l act
ivită
ţii lo
r num
ărul
infr
acţiu
nilo
r des
cope
rite
pe
care
treb
uie
să le
rapo
rtez
e lu
nar s
uper
iori
lor.
Ace
sta
este
un
term
en d
epăş
it, c
are
se r
efer
ă la
mat
eria
lele
caz
urilo
r tr
ansm
ise
proc
uror
ului
, in
dife
rent
de
rezu
ltatu
l ex
amin
ării
de c
ătre
pro
curo
r a
mat
eria
lelo
r ca
zulu
i. A
proa
pe t
oţi
ofiţe
rii
de u
rmăr
ire
pena
lă a
u sp
us c
ă ac
east
ă m
ăsur
are
a pe
rfor
man
ţei
a fo
st i
nefi
cien
tă,
unii
cons
ider
înd-
o ch
iar
cont
rapr
oduc
tivă.
” Î
n ac
elaş
i rap
ort s
e m
enţio
neaz
ă: „
Proc
urat
ura
nu p
are
să a
ibă
indi
cato
ri c
ompa
rabi
li de
per
form
anţă
, îns
ă, c
u to
ate
aces
tea,
suf
eră
mar
i pre
siun
i pen
tru
a fi
naliz
a ca
zuri
le r
apid
cu
scop
ul d
e a
satis
face
cer
inţa
cel
erită
ţii u
rmăr
irii
pena
le. P
rin
urm
are,
la s
fîrş
itul f
iecă
rei l
uni e
i tre
buie
să
ofe
re e
xplic
aţii
de c
e an
umite
caz
uri
nece
sită
per
ioad
e m
ai l
ungi
de
urm
ărir
e.”
Din
ace
st m
otiv
, es
te i
mpe
rios
nec
esar
ă re
vizu
irea
mod
ului
de
stab
ilire
şi e
valu
are
a in
dica
tori
lor d
e pe
rfor
man
ţă a
org
anel
or im
plic
ate
în p
roce
sul d
e în
făpt
uire
a ju
stiţi
ei p
enal
e.
27
În c
onte
xtul
pro
blem
elor
men
ţiona
te, s
e im
pune
într
epri
nder
ea u
nor a
cţiu
ni s
peci
fice
ori
enta
te s
pre:
uni
form
izar
ea m
odal
ităţil
or d
e co
lect
are
şi a
naliz
ă a
date
lor
stat
istic
e ce
ţin
de ju
stiţi
a pe
nală
; mod
erni
zare
a si
stem
ului
de
cole
ctar
e a
date
lor
stat
istic
e; im
plem
enta
rea
unui
sis
tem
ele
ctro
nic
func
ţiona
l de
înre
gist
rare
şi e
vide
nţă
a in
frac
ţiuni
lor;
inst
ruir
ea a
ctor
ilor d
in s
ecto
r ved
erea
util
izăr
ii si
stem
elor
ele
ctro
nice
.
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
2.4.
1. A
sigu
rare
a în
regi
stră
rii ş
i ex
amin
area
opo
rtun
ităţii
dis
trib
uiri
i el
ectr
onic
e a
sesi
zări
lor c
u pr
ivir
e la
co
mite
rea
infr
acţiu
nilo
r
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i Se
rvic
iul V
amal
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Sis
tem
ele
ctro
nic
de în
regi
stra
re ş
i evi
denţ
ă a
infr
acţiu
nilo
r el
abor
at ş
i im
plem
enta
t.
2.4.
2. R
eviz
uire
a şi
uni
form
izar
ea
mod
alită
ţii d
e co
lect
are
şi a
naliz
ă a
date
lor s
tatis
tice
ce ţi
n de
just
iţia
pena
lă
C
entr
ul d
e T
elec
omun
icaţ
ii Sp
ecia
le
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
Cen
trul
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or E
cono
mic
e şi
C
orup
ţiei
Serv
iciu
l Vam
al
Serv
iciu
l de
Info
rmaţ
ii şi
Se
curi
tate
B
irou
l Naţ
iona
l de
Stat
istic
ă M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
urte
a Su
prem
ă de
Jus
tiţie
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roce
sul d
e co
lect
are
şi a
naliz
ă a
date
lor s
tatis
tice
ce ţi
n ju
stiţi
a pe
nală
mod
ific
at ş
i uni
form
izat
2.4.
3. M
odif
icar
ea in
dica
tori
lor d
e pe
rfor
man
ţă a
org
anel
or im
plic
ate
în
înfă
ptui
rea
just
iţiei
pen
ale
şi
cola
bora
tori
lor a
cest
ora
în v
eder
ea
asig
urăr
ii re
spec
tări
i dre
ptur
ilor o
mul
ui
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i Se
rvic
iul V
amal
1. S
iste
m n
ou d
e in
dica
tori
de
perf
orm
anţă
la n
ivel
indi
vidu
al
şi in
stitu
ţiona
l ela
bora
t şi t
esta
t; 2.
Sis
tem
div
ersi
fica
t de
măs
urar
e a
perf
orm
anţe
lor
la n
ivel
in
divi
dual
şi i
nstit
uţio
nal e
labo
rat ş
i tes
tat,
care
va
incl
ude
şi
măs
urar
ea c
ontin
uă a
opi
niei
pub
lice.
28
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Un
sist
em e
chid
ista
nt ş
i obi
ectiv
de
cole
ctar
e şi
ana
liză
a da
telo
r sta
tistic
e ce
ţin
de ju
stiţi
a pe
nală
; •
Indi
cato
ri d
e pe
rfor
man
ţă ş
i sis
tem
de
măs
urar
e in
divi
dual
ă şi
inst
ituţio
nală
ce
stim
ulea
ză a
ctiv
itate
a ef
icie
ntă
a or
gane
lor
/ col
abor
ator
ilor
orga
nelo
r din
sis
tem
ul d
e ju
stiţi
e pe
nală
şi r
espe
ctar
ea d
e că
tre
aces
tea
a dr
eptu
rilo
r om
ului
. 2.
5. U
man
izar
ea p
oliti
cii p
enal
e şi
con
solid
area
mec
anis
mul
ui d
e as
igur
are
a dr
eptu
rilo
r vi
ctim
elor
. Efi
cien
tizar
ea ju
stiţi
ei p
entr
u m
inor
i
Um
aniz
area
pol
itici
i pen
ale,
con
solid
area
mec
anis
mul
ui d
e as
igur
are
a dr
eptu
rilo
r vi
ctim
elor
şi e
fici
entiz
area
just
iţiei
pen
tru
min
ori s
înt p
roce
se în
cu
rs d
e de
sfăş
urar
e, c
are
la a
ceas
tă e
tapă
încă
nu
sînt
con
solid
ate
şi fi
naliz
ate.
Um
aniz
area
pol
itici
i pe
nale
con
stitu
ie o
pri
orita
te p
entr
u G
uver
nul
Rep
ublic
ii M
oldo
va, m
ăsur
i în
ace
st s
ens
au f
ost
într
epri
nse
prin
mod
ific
area
C
odul
ui p
enal
în
anul
200
9, î
nsă
aces
t pr
oces
ar
treb
ui c
ontin
uat,
deoa
rece
leg
isla
ţia p
enal
ă R
epub
lica
Mol
dova
sta
bile
şte
sanc
ţiuni
pen
ale
prea
as
pre
prin
com
para
ţie c
u le
gisl
aţia
pen
ală
a al
tor
stat
e eu
rope
ne,
iar
prob
lem
a su
prap
opul
ării
peni
tenc
iare
lor
răm
îne
actu
ală
şi p
înă
astă
zi î
n R
epub
lica
Mol
dova
.
Just
iţia
pent
ru m
inor
i co
ntin
uă s
ă ră
mîn
ă o
prio
rita
te p
entr
u G
uver
nul
Rep
ublic
ii M
oldo
va, d
at f
iind
fapt
ul c
ă, e
fort
urile
înt
repr
inse
pîn
ă ac
um î
n se
nsul
con
solid
ării
sist
emul
ui j
ustiţ
iei
pent
ru m
inor
i au
fos
t in
sufi
cien
te, d
upă
cum
pîn
ă la
mom
entu
l ac
tual
, în
Rep
ublic
a M
oldo
va n
u ex
istă
un
sist
em d
e ju
stiţi
e pe
ntru
min
ori p
riet
enos
car
e să
cor
espu
ndă
nece
sită
ţilor
cop
iilor
; dre
ptur
ile c
opiil
or v
ictim
e şi
mar
tori
ale
infr
acţiu
nilo
r în
proc
esul
pe
nal n
u sî
nt b
ine
prot
ejat
e, p
ract
icile
de
impl
emen
tare
a m
ăsur
ilor e
xtra
judi
ciar
e de
sol
uţio
nare
a c
auze
lor c
u im
plic
area
cop
iilor
nu
sînt
dez
volta
te,
sist
emul
de
prob
aţiu
ne ju
veni
lă n
u as
igur
ă se
rvic
ii ef
icie
nte
pent
ru c
opii,
con
diţii
le d
e de
tenţ
ie a
le c
opiil
or n
u sî
nt a
dapt
ate
la n
eces
ităţil
e ac
esto
ra,
sist
emul
de
cole
ctar
e şi
ana
liză
a da
telo
r cu
priv
ire
la c
opii
în c
onta
ct c
u si
stem
ul d
e ju
stiţi
e nu
asi
gură
mon
itori
zare
a şi
eva
luar
ea s
ituaţ
iei c
opiil
or ş
i pr
otec
ţia d
rept
urilo
r ace
stor
a, c
onex
iune
a di
ntre
sis
tem
ul d
e ju
stiţi
e şi
ser
vici
ile s
ocia
le d
in c
omun
itate
pen
tru
copi
i est
e sl
ab d
ezvo
ltată
, iar
asi
sten
ţa
şi r
eabi
litar
ea în
com
unita
te a
cop
iilor
car
e au
încă
lcat
lege
a s
au s
înt v
ictim
e al
e ab
uzul
ui e
ste
insu
fici
entă
, la
fel n
u ex
istă
inst
ituţii
spe
cial
izat
e:
com
plet
e sp
ecia
lizat
e de
jude
căto
ri, p
rocu
rori
sau
avo
caţi
care
ar f
i spe
cial
izaţ
i în
cauz
ele
care
impl
ică
min
orii.
Din
ace
ste
mot
ive,
est
e ne
cesa
ră în
trep
rind
erea
uno
r ac
ţiuni
de
inte
rven
ţie s
iste
mic
e şi
dur
abile
, car
e vo
r fi
axa
te p
e: a
plic
area
larg
ă a
proc
edur
ilor
sim
plif
icat
e; c
onso
lidar
ea s
iste
mul
ui ju
stiţi
ei p
entr
u m
inor
i, în
ved
erea
înl
ătur
ării
defi
cien
ţelo
r ex
iste
nte;
am
elio
rare
a m
ecan
ism
ului
de
prot
ecţie
a
vict
imel
or in
frac
ţiuni
lor.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
2.
5.1.
Lib
eral
izar
ea c
ontin
uă a
pol
itici
lor
pena
le p
rin
utili
zare
a sa
ncţiu
nilo
r şi
măs
urilo
r pre
vent
ive
ne-c
usto
dial
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
1. S
tudi
u cu
pri
vire
la p
edep
sele
pen
ale
aplic
ate
elab
orat
; 2.
Cod
ul P
enal
mod
ific
at, c
onfo
rm re
com
andă
rilo
r şi
mod
ific
ările
ado
ptat
e.
2.
5.2.
Dec
rim
inal
izar
ea le
gii p
enal
e
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă 1.
Stu
diu
cu p
rivi
re la
ped
epse
le p
enal
e ap
licat
e el
abor
at;
2. C
odul
Pen
al m
odif
icat
, con
form
reco
man
dări
lor,
şi
29
m
odif
icăr
ile a
dopt
ate.
2.
5.3.
Cre
area
con
diţii
lor p
entr
u ap
licar
ea
mai
larg
ă a
proc
edur
ilor s
impl
ific
ate
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
1. S
tudi
u cu
pri
vire
la a
plic
are
proc
edur
ilor s
impl
ific
ate;
2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
3. M
ecan
ism
e de
apl
icar
e a
proc
edur
ilor s
impl
ific
ate
impl
emen
tate
. 2.
5.4.
Con
solid
area
mec
anis
mul
ui d
e as
igur
are
a dr
eptu
rilo
r vic
timel
or
infr
acţiu
nilo
r
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
In
stitu
tul N
aţio
nal d
e Ju
stiţi
e U
niun
ea A
voca
ţilor
M
inis
teru
l Mun
cii,
Prot
ecţie
i Soc
iale
şi
Fam
iliei
M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Mec
anis
me
de a
sigu
rare
a d
rept
urilo
r vic
timel
or
impl
emen
tate
.
2.5.
5. C
onso
lidar
ea s
iste
mul
ui ju
stiţi
ei
pent
ru m
inor
i, in
clus
iv p
rin
asig
urar
ea
spec
ializ
ării
acto
rilo
r ace
stui
sis
tem
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
In
stitu
tul N
aţio
nal d
e Ju
stiţi
e U
niun
ea A
voca
ţilor
M
inis
teru
l Mun
cii,
Prot
ecţie
i Soc
iale
şi
Fam
iliei
M
inis
teru
l Edu
caţie
i M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1.
Cur
suri
inte
grat
e pe
ntru
pro
curo
ri ş
i avo
caţi
desf
ăşur
ate;
2.
Ech
ipe
mul
tidis
cipl
inar
e (a
voca
ţi, a
sist
enţi
soci
ali,
peda
gogi
, pro
curo
ri) c
reat
e în
sec
toar
e / r
aioa
ne p
ilot;
3.
Spec
ializ
area
act
orilo
r sis
tem
ului
just
iţiei
pen
tru
min
ori
asig
urat
ă;
4.
Met
odol
ogia
pri
vind
exa
min
area
cau
zelo
r cu
im
plic
area
co
piilo
r vi
ctim
e şi
su
port
ul/a
sist
enţa
ac
esto
ra
în
cadr
ul
proc
esul
ui p
enal
ela
bora
tă ş
i im
plem
enta
tă;
5.
Cad
rul
norm
ativ
pr
ivin
d m
ăsur
ile
de
cons
trîn
gere
cu
ca
ract
er e
duca
tiv ş
i îm
păca
rea
părţ
ilor m
odif
icat
şi a
dopt
at;
6.
Mec
anis
mul
de
depu
nere
a p
lînge
rilo
r de
cătr
e co
piii
afla
ţi în
det
enţie
revi
zuit
şi îm
bună
tăţit
con
form
sta
ndar
delo
r in
tern
aţio
nale
în d
omen
iul d
rept
urilo
r cop
iilor
; 7.
Proc
esul
de
cole
ctar
e şi
ana
liză
a da
telo
r sta
tistic
e pr
ivin
d co
piii
în c
onfl
ict c
u le
gea
mod
ific
at în
con
form
itate
cu
Sist
emul
indi
cato
rilo
r int
erna
ţiona
li de
just
iţie
juve
nilă
. R
ezul
tate
sco
ntat
e:
• Po
litic
ile p
enal
e um
aniz
ate;
•
Proc
edur
ile s
impl
ific
ate
şi p
edep
selo
r ne-
cust
odia
le a
plic
ate
în to
ate
cauz
ele
rele
vant
e;
• D
rept
urile
vic
timel
or in
frac
ţiuni
lor a
sigu
rate
;
• C
onso
lidar
ea u
nui s
iste
m d
e ju
stiţi
e ad
ecva
t pen
tru
min
ori.
30
PIL
ON
UL
3.
Acc
esul
la
just
iţie
şi e
xecu
tare
a ho
tărî
rilo
r ju
decă
tore
şti
3.
1. F
ortif
icar
ea s
iste
mul
ui d
e ac
orda
re a
asi
sten
ţei
juri
dice
gar
anta
te d
e st
at (A
JGS)
Asi
gura
rea
asis
tenţ
ei j
urid
ice
gara
ntat
e de
sta
t pe
rsoa
nelo
r ca
re n
u di
spun
de
mijl
oace
fin
anci
are
pent
ru a
con
trac
ta u
n av
ocat
con
stitu
ie u
nul
din
mijl
oace
le p
rinc
ipal
e de
asi
gura
re a
acc
esul
ui la
just
iţie.
Pen
tru
a fa
cilit
a cu
ade
văra
t acc
esul
la ju
stiţi
e a
celo
r ce
nu
pot s
ă-şi
ang
ajez
e un
avo
cat,
asis
tenţ
a ju
ridi
că g
aran
tată
de
stat
(A
JGS)
tre
buie
să
fie
acce
sibi
lă ş
i ca
litat
ivă.
Rep
ublic
a M
oldo
va n
u of
eră
just
iţiab
ililo
r, de
ocam
dată
, un
atar
e si
stem
de
ASJ
G,
spec
trul
ser
vici
ilor
ofer
ite f
iind
deoc
amda
tă l
imita
t şi
cal
itate
a se
rvic
iilor
une
ori
sub
nive
lul
aşte
ptăr
ilor.
Prob
lem
a ac
east
a va
de
veni
şi
mai
acu
tă d
in 2
012,
cîn
d do
ar a
voca
ţii v
or p
utea
mer
ge î
n in
stan
ţă ş
i s-
ar p
utea
ca
serv
iciil
e ac
esto
ra s
ă cr
easc
ă co
nsid
erab
il. O
altă
pr
oble
mă
a si
stem
ului
de
AJG
S es
te c
apac
itate
a ad
min
istr
ativ
ă re
dusă
a C
NA
JGS.
Con
siliu
l nu
are
un
apar
at a
dmin
istr
ativ
per
man
ent,
unic
a pe
rsoa
nă c
are
asig
ură
activ
itate
a te
hnic
o-m
ater
ială
a a
cest
uia
fiin
d un
spe
cial
ist a
l Min
iste
rulu
i Jus
tiţie
i, ca
re e
ste
resp
onsa
bil ş
i pen
tru
alte
atr
ibuţ
ii în
inte
rior
ul m
inis
teru
lui.
Ace
st s
upor
t est
e in
sufi
cien
t pen
tru
asig
urar
ea a
ctiv
ităţii
nor
mal
e şi
efe
ctiv
e a
CN
AJG
S.
În s
copu
l fo
rtif
icăr
ii si
stem
ului
de
acor
dare
a a
sist
enţe
i ju
ridi
ce g
aran
tate
de
stat
, St
rate
gia
pune
acc
entu
l pe
: im
plem
enta
rea
calit
ativ
ă a
aces
tor
prev
eder
i şi
pre
vede
div
ersi
fica
rea
tipur
ilor
de A
JGS;
alo
care
a re
surs
elor
fin
anci
are
core
spun
zăto
are
nece
sită
ţilor
rea
le a
le s
iste
mul
ui d
e A
JGS;
m
enţin
erea
avo
caţil
or p
ublic
i şi c
reşt
erea
num
ărul
ui a
cest
ora;
cre
area
şi i
mpl
emen
tare
a di
vers
elor
mec
anis
me
de p
rom
ovar
e a
cultu
rii j
urid
ice.
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
3.1.
1. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţii
de
orga
niza
re ş
i adm
inis
trar
e a
sist
emul
ui
AJG
S
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
CN
AJG
S O
fici
ile te
rito
rial
e al
e C
NA
JGS
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Apa
rat a
dmin
istr
ativ
al C
NA
JGS
crea
t; 3.
Per
sona
lul o
fici
ilor t
erito
rial
e pr
opor
ţiona
l nec
esită
ţilor
si
stem
ului
. 3.
1.2.
Div
ersi
fica
rea
tipur
ilor ş
i se
rvic
iilor
de
AJG
S în
ved
erea
asi
gură
rii
calit
ăţii
şi a
cces
ibili
tăţii
AJG
S
C
NA
JGS
Ofi
ciile
teri
tori
ale
ale
CN
AJG
S
1. T
ipur
ile s
ervi
ciilo
r de
asis
tenţ
ă ju
ridi
că g
aran
tată
de
stat
di
vers
ific
ate
şi îm
bună
tăţit
e;
2. A
voca
ţii p
ublic
i car
e ac
ordă
ser
vici
i ins
trui
ţi.
3.1.
3. Îm
bună
tăţir
ea c
alită
ţii s
ervi
ciilo
r de
AJG
S
CN
AJG
S O
fici
ile te
rito
rial
e al
e M
ecan
ism
ul d
e îm
bună
tăţir
e a
calit
ăţii
serv
iciil
or d
e A
JGS
elab
orat
şi i
mpl
emen
tat.
Obi
ectiv
ul s
trat
egic
: A
mel
iora
rea
cadr
ului
inst
ituţio
nal ş
i a p
roce
selo
r ca
re a
sigu
ră a
cces
ul e
fect
iv la
jus
tiţie
: as
iste
nţa
juri
dică
efe
ctiv
ă,
exam
inar
ea c
auze
lor
şi e
xecu
tare
a ho
tărî
rilo
r ju
decă
tore
şti î
n te
rmen
rez
onab
il, m
oder
niza
rea
stat
utul
ui u
nor
prof
esii
juri
dice
con
exe
sist
emul
ui d
e ju
stiţi
e.
31
CN
AJG
S U
niun
ea A
voca
ţilor
3.
1.4.
Cre
area
con
diţii
lor a
decv
ate
pent
ru
acor
dare
a ef
ectiv
ă a
serv
iciil
or A
JGS
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
CN
AJG
S
Res
urse
le fi
nanc
iare
aco
rdat
e pe
ntru
ser
vici
ile A
JGS
co
resp
unză
toar
e ne
cesi
tăţil
or re
ale
ale
aces
tui s
iste
m.
3.
1.5.
Pro
mov
area
cul
turi
i şi i
nfor
maţ
iei
cu c
arac
ter
juri
dic
şi re
duce
rea
nihi
lism
ului
juri
dic
C
NA
JGS
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. D
iver
se m
ecan
ism
e de
pro
mov
are
a cu
lturi
i jur
idic
e im
plem
enta
te;
2. F
uncţ
iona
litat
ea s
iste
mel
or d
e pr
omov
are
a cu
noşt
inţe
lor ş
i cu
lturi
i jur
idic
e, in
clus
iv p
rin
inst
rum
ente
le s
iste
mul
ui
asis
tenţ
ei ju
ridi
ce p
rim
are.
3.
1.6.
Cre
area
mec
anis
mel
or d
e ac
orda
re
a as
iste
nţei
juri
dice
pri
mar
e
CN
AJG
S M
inis
teru
l Jus
tiţie
i 1.
Sis
tem
ul a
sist
enţe
i jur
idic
e pr
imar
e cr
eat ş
i fun
cţio
nal;
2. E
xist
enţa
une
i reţ
ele
func
ţiona
le d
e pa
ra-j
uriş
ti la
niv
elul
co
mun
ităţil
or ru
rale
; 3.
Tes
tare
a m
ecan
ism
elor
de
asis
tenţ
ă ju
ridi
că p
rim
ară
la
nive
l urb
an p
entr
u un
ele
cate
gori
i de
pers
oane
vul
nera
bile
. R
ezul
tate
sco
ntat
e:
• A
ctiv
itate
a C
NA
JGS
îmbu
nătă
ţită;
•
Serv
icii
de A
JGS
acce
sibi
le, d
iver
sifi
cate
şi c
alita
tive;
•
Niv
elul
de
cultu
ră ju
ridi
că s
pori
t; •
Mec
anis
me
de a
cord
are
a as
iste
nţei
juri
dice
pri
mar
e fu
ncţio
nale
.
3.2.
Con
solid
area
cap
acită
ţilo
r in
stitu
ţiona
le ş
i de
zvol
tare
a pr
ofes
iona
lă a
rep
reze
ntan
ţilor
pro
fesi
ilor
cone
xe s
iste
mul
ui d
e ju
stiţi
e (a
voca
ţi, n
otar
i, m
edia
tori
, exe
cuto
ri ju
decă
tore
şti,
expe
rţi j
udic
iari
, adm
inis
trat
orii
proc
edur
ii de
inso
lvab
ilita
te, t
radu
căto
ri/in
terp
reţi)
Stra
tegi
a po
rneş
te d
e la
pre
mis
a că
un
sist
em d
e ju
stiţi
e nu
poa
te f
uncţ
iona
efe
ctiv
făr
ă ac
tivita
tea
unui
şir
de
prof
esio
nişt
i ce
con
trib
uie
la
efec
tuar
ea j
ustiţ
iei.
Stra
tegi
a in
clud
e ur
măt
oare
le c
ateg
orii
de p
rofe
sion
işti
în c
ateg
oria
pro
fesi
ilor
cone
xe s
iste
mul
ui d
e ju
stiţi
e: a
voca
ţii, n
otar
ii,
exec
utor
ii ju
decă
tore
şti,
expe
rţii
judi
ciar
i, ad
min
istr
ator
ii pr
oced
urii
de i
nsol
vabi
litat
e şi
tra
ducă
tori
i /
inte
rpre
ţii. P
robl
emel
e pr
inci
pale
ce
ţin d
e ac
tivita
tea
tutu
ror
aces
tor
prof
esii
în R
epub
lica
Mol
dova
sîn
t: (1
) ca
litat
ea s
ervi
ciilo
r of
erite
şi
(2)
orga
niza
rea
aces
tora
ca
prof
esie
sau
gru
p pr
ofes
ioni
st. A
mbe
le p
robl
eme
sînt
inte
rdep
ende
nte.
Org
aniz
area
efi
cien
tă a
pro
fesi
ilor
resp
ectiv
e co
nstit
uie
o co
ndiţi
e es
enţia
lă p
entr
u as
igur
area
ca
lităţ
ii se
rvic
iilor
, de
oare
ce d
oar
în c
adru
l un
ui g
rup
orga
niza
t po
t fi
apl
icat
e m
ecan
ism
e de
asi
gura
re a
cal
ităţii
(m
ăsur
i st
imul
ator
ii sa
u di
scip
linar
e, o
rgan
izar
ea d
e in
stru
iri,
sist
eme
de a
sigu
rare
de
răsp
unde
re c
ivilă
pro
fesi
onal
ă şi
alte
măs
uri
rele
vant
e).
Pe d
e al
tă p
arte
, se
rvic
iile
calit
ativ
e pr
esup
un u
n ni
vel a
decv
at d
e re
mun
erar
e. Î
n sp
ecia
l, în
caz
urile
ach
itări
i ser
vici
ilor
de c
ătre
sta
t, co
stur
ile a
cest
ora
treb
uie
să f
ie r
eale
şi
bine
arg
umen
tate
. În
prez
ent n
u to
ate
prof
esiil
e en
umer
ate
în c
apito
lul r
espe
ctiv
au
capa
cită
ţi or
gani
zaţio
nale
, pen
tru
a as
igur
a ca
litat
ea s
ervi
ciilo
r ac
orda
te d
e re
prez
enta
nţii
prof
esiil
or re
spec
tive
şi p
entr
u a
nego
cia
cu s
tatu
l tar
ife
pent
ru s
ervi
ciile
aco
rdat
e în
baz
a un
or d
ate
bine
arg
umen
tate
.
32
Stra
tegi
a pr
eved
e co
nsol
idar
ea c
apac
ităţil
or d
e or
gani
zare
a p
rofe
siilo
r co
nexe
sis
tem
ului
de
just
iţiei
, ast
fel î
ncît
aces
tea
să s
e im
plic
e pr
o-ac
tiv în
el
abor
area
uno
r mec
anis
me
func
ţiona
le d
e as
igur
are
a ca
lităţ
ii se
rvic
iilor
aco
rdat
e.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
3.2.
1. În
cura
jare
a de
zvol
tări
i cap
acită
ţii
repr
ezen
tanţ
ilor p
rofe
siilo
r con
exe
sist
emul
ui d
e ju
stiţi
e la
niv
el d
e un
iuni
pr
ofes
iona
le, p
unîn
d un
acc
ent s
peci
al p
e ‘c
apac
itate
a de
lide
rsim
’
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i O
rgan
ele
de
auto
adm
inis
trar
e a
fiec
ărei
pr
ofes
ii
1. S
tudi
u cu
pri
vire
la fu
ncţio
nare
a fi
ecăr
ei p
rofe
sii e
labo
rat,
reco
man
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Incl
uder
ea re
prez
enta
nţilo
r pro
fesi
ilor c
onex
e si
stem
ului
de
just
iţie
în p
roce
sele
lega
te d
e re
form
a si
stem
ului
de
just
iţie.
3.
2.2.
Ela
bora
rea
stan
dard
elor
de
calit
ate
pent
ru s
ervi
ciile
pre
stat
e de
repr
ezen
tanţ
ii pr
ofes
iilor
con
exe
sist
emul
ui d
e ju
stiţi
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i O
rgan
ele
de
auto
adm
inis
trar
e a
fiec
ărei
pr
ofes
ii
1. S
tand
arde
de
calit
ate
elab
orat
e şi
ado
ptat
e;
2. M
ecan
ism
ele
de a
sigu
rare
a c
alită
ţii e
labo
rate
şi
impl
emen
tate
.
3.2.
3. In
iţier
ea ş
i ela
bora
rea
unor
m
ecan
ism
e in
tegr
ate,
cla
re ş
i pre
cise
pr
ivin
d cr
iteri
ile ş
i m
odul
de
calc
ular
e a
plăţ
ilor
pent
ru s
ervi
ciile
pre
stat
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Org
anel
e de
au
toad
min
istr
are
a fi
ecăr
ei
prof
esii
1. S
tudi
u cu
pri
vire
la m
ecan
ism
ele
actu
ale
elab
orat
, re
com
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Rec
oman
dări
şi /
sau
act
e no
rmat
ive
de d
eter
min
are
a pl
ăţii
pent
ru s
ervi
ciile
pre
stat
e -
elab
orat
e şi
ado
ptat
e.
3.2.
4. S
tabi
lirea
uno
r cri
terii
cla
re ş
i tr
ansp
aren
te d
e ac
cede
re în
pro
fesi
e pe
ba
ză d
e m
erit,
incl
usiv
cu
impl
icar
ea
repr
ezen
tanţ
ilor s
ocie
tăţii
civ
ile
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i O
rgan
ele
de
auto
adm
inis
trar
e a
fiec
ărei
pr
ofes
ii
1. S
tudi
u cu
pri
vire
la a
cces
ul la
fiec
are
prof
esie
ela
bora
t, re
com
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.
3.
2.5.
Asi
gura
rea
inst
ruir
ii in
iţial
e şi
co
ntin
ue a
repr
ezen
tanţ
ilor p
rofe
siilo
r co
nexe
sis
tem
ului
de
just
iţie,
incl
usiv
pr
in e
xtin
dere
a ro
lulu
i IN
J în
ace
st p
roce
s
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i In
stitu
tul N
aţio
nal d
e Ju
stiţi
e O
rgan
ele
de
auto
adm
inis
trar
e a
fiec
ărei
pr
ofes
ii
1. Pr
ogra
m d
e in
stru
ire
iniţi
ală
elab
orat
şi i
mpl
emen
tat
(pen
tru
fiec
are
prof
esie
); 2. In
stru
irea
iniţi
ală
desf
ăşur
ată.
3.2.
6. P
rom
ovar
ea ş
i im
plem
enta
rea
stan
dard
elor
etic
e în
cad
rul e
xerc
itări
i pr
ofes
iilor
con
exe
sist
emul
ui ju
stiţi
ei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i O
rgan
ele
de
auto
adm
inis
trar
e a
fiec
ărei
pr
ofes
ii
Stan
dard
e / C
odur
i etic
e pe
ntru
fiec
are
prof
esie
ela
bora
te,
adop
tate
şi i
mpl
emen
tate
.
3.2.
7. C
onso
lidar
ea s
iste
mul
ui d
e
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. S
tudi
u co
mpa
rativ
cu
priv
ire
la m
odel
ele
de a
sigu
rare
de
33
asig
urar
e de
răsp
unde
re c
ivilă
pr
ofes
iona
lă
Org
anel
e de
au
toad
min
istr
are
a fi
ecăr
ei
prof
esii
răsp
unde
re c
ivilă
ela
bora
t şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
are;
2.
Sis
tem
ul d
e as
igur
are
de ră
spun
dere
civ
ilă p
rofe
sion
ală
impl
emen
tat;
3. M
ecan
ism
de
mon
itori
zare
a s
iste
mul
ui d
e as
igur
are
de
răsp
unde
re c
ivilă
inst
ituit.
3.
2.8.
For
tific
area
mec
anis
mel
or
răsp
unde
rii d
isci
plin
are
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i O
rgan
ele
de
auto
adm
inis
trar
e a
fiec
ărei
pr
ofes
ii
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2 Pr
oiec
t de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
3. M
ecan
ism
e de
trag
ere
la ră
spun
dere
a di
scip
linar
ă ap
licab
il pe
ntru
fiec
are
prof
esie
. R
ezul
tate
sco
ntat
e:
• Pr
ofes
iile
cone
xe s
iste
mul
ui d
e ju
stiţi
e –
avoc
aţi,
nota
ri, m
edia
tori
, exe
cuto
ri j
udec
ător
eşti,
exp
erţi
judi
ciar
i, ad
min
istr
ator
ii pr
oced
urii
de
inso
lvab
ilita
te, t
radu
căto
ri/in
terp
reţi:
inde
pend
ente
, cap
abile
să
se a
utoo
rgan
izez
e şi
să
pres
teze
ser
vici
i cal
itativ
e;
• Si
stem
ele
de a
sigu
rare
a ră
spun
deri
i civ
ile p
rofe
sion
ale
şi ră
spun
deri
i dis
cipl
inar
e am
elio
rate
.
3.3.
Exe
cuta
rea
efec
tivă
şi o
port
ună
a ho
tărî
rilo
r ju
decă
tore
şti
Nee
xecu
tare
a ho
tărî
rilo
r ju
decă
tore
şti
cons
titui
e o
prob
lem
ă si
stem
ică
a R
epub
licii
Mol
dova
, co
nsta
tată
şi
într
-o s
erie
de
hotă
rîri
ale
Cur
ţii
Eur
open
e pe
ntru
Dre
ptur
ile O
mul
ui. Î
n an
ul 2
010
Cod
ul d
e ex
ecut
are
a fo
st m
odif
icat
şi a
fost
ado
ptat
ă Le
gea
cu p
rivi
re e
xecu
tori
i jud
ecăt
oreş
ti. În
re
zulta
t, si
stem
ul d
e ex
ecut
are
a ho
tărî
rilo
r jud
ecăt
oreş
ti a
fost
rem
odel
at, f
iind
inst
ituit
un s
iste
m d
e ex
ecut
ori j
udec
ător
eşti
priv
aţi.
Scop
ul p
rinc
ipal
al
ace
stor
mod
ific
ări
este
asi
gura
rea
unui
sis
tem
efi
cien
t de
exe
cuta
re a
hot
ărîr
ilor
jude
căto
reşt
i. T
erm
enul
de
impl
emen
tare
a m
odif
icăr
ilor
este
de
ocam
dată
insu
fici
ent p
entr
u a
perm
ite o
eva
luar
e a
impa
ctul
ui m
odif
icăr
ilor
resp
ectiv
e, p
recu
m ş
i pen
tru
a id
entif
ica
impe
dim
ente
le în
atin
gere
a re
zulta
tulu
i sco
ntat
.
Stra
tegi
a im
pune
nec
esita
tea:
con
solid
ării
inst
ituţio
nale
a s
iste
mul
ui d
e ex
ecut
ori j
udec
ător
eşti
priv
aţi;
asig
urar
ea c
ondi
ţiilo
r nec
esar
e de
func
ţiona
re
a ex
ecut
orilo
r ju
decă
tore
şti;
eval
uare
a im
pact
ului
cad
rulu
i no
rmat
iv a
ctua
l şi
a m
ecan
ism
ului
de
impl
emen
tare
în
dom
eniu
l ex
ecut
ării
hotă
rîri
lor
jude
căto
reşt
i; el
abor
area
pro
pune
rilo
r leg
isla
tive
şi d
e po
litic
i, ar
gum
enta
te c
u da
te e
mpi
rice
, pen
tru
a co
nsol
ida
sist
emul
nou
cre
at.
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
3.3.
1.
Eva
luar
ea
impa
ctul
ui
cadr
ului
no
rmat
iv
actu
al
şi
a m
ecan
ism
ului
de
im
plem
enta
re
în
dom
eniu
l ex
ecut
ării
hotă
rîri
lor j
udec
ător
eşti
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i U
niun
ea E
xecu
tori
lor
Jude
căto
reşt
i
1. E
valu
area
impa
ctul
ui d
erul
ată;
2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.
34
3.3.
2. C
onso
lidar
ea in
stitu
ţiona
lă a
nou
lui
sist
em p
riva
t de
exec
utar
e a
hotă
rîri
lor
jude
căto
reşt
i
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i U
niun
ea E
xecu
tori
lor
Jude
căto
reşt
i
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Org
anel
e de
aut
oadm
inis
trar
e a
exec
utor
ilor j
udec
ător
eşti
crea
te ş
i con
solid
ate.
3.
3.3.
Îmbu
nătă
ţirea
sis
tem
ului
de
man
agem
ent a
l inf
orm
aţie
i şi d
e
com
unic
are,
pri
n as
igur
area
acc
esul
ui la
ba
zele
de
date
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i U
niun
ea E
xecu
tori
lor
Jude
căto
reşt
i A
utor
ităţil
e ca
re
gest
ione
ază
baze
le d
e da
te
1. C
adru
l nor
mat
iv p
entr
u as
igur
area
acc
esul
ui la
baz
ele
de
date
ela
bora
t şi a
dopt
at;
2. A
cces
ul la
baz
ele
de d
ate
asig
urat
.
3.3.
4. A
sigu
rare
a re
spec
tări
i te
rmen
elor
re
zona
bile
în
pr
oces
ul
de
exec
utar
e a
hotă
rîri
lor j
udec
ător
eşti
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Uni
unea
Exe
cuto
rilo
r Ju
decă
tore
şti
Mec
anis
mul
de
asig
urar
e a
resp
ectă
rii t
erm
enel
or re
zona
bile
în
pro
cesu
l de
exec
utar
e a
hotă
rîril
or ju
decă
tore
şti e
labo
rat ş
i ad
opta
t.
3.3.
5.
Îmbu
nătă
ţirea
m
ecan
ism
ului
de
re
cuno
aşte
re
şi
exec
utar
e a
hotă
rîri
lor
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
stră
ine
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i U
niun
ea E
xecu
tori
lor
Jude
căto
reşt
i
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. M
ecan
ism
ul d
e re
cuno
aşte
re ş
i exe
cuta
re a
hot
ărîr
ilor
inst
anţe
lor j
udec
ător
eşti
stră
ine
îmbu
nătă
ţit.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
• Si
stem
ul d
e ex
ecut
are
a ho
tărî
rilo
r jud
ecăt
oreş
ti în
cau
zele
civ
ile fu
ncţio
neaz
ă ef
icie
nt;
• Pr
oces
ul d
e ex
ecut
are
a ho
tărî
rilo
r jud
ecăt
oreş
ti es
te a
mel
iora
t.
35
PIL
ON
UL
4.
C
onso
lidar
ea i
nteg
rită
ţii a
ctor
ilor
din
sect
orul
jus
tiţie
i pr
in p
rom
ovar
ea m
ăsur
ilor
antic
orup
ţie ş
i st
anda
rdel
or e
tice
prof
esio
nale
O
biec
tivul
str
ateg
ic: P
rom
ovar
ea ş
i im
plem
enta
rea
prin
cipi
ului
tole
ranţ
ei z
ero
pent
ru m
anif
estă
rile
de
coru
pţie
în s
ecto
rul j
ustiţ
iei
Acţ
iuni
le m
enite
să
cont
ribu
ie la
con
solid
area
inte
grită
ţii a
ctor
ilor
din
sect
orul
just
iţiei
pri
n pr
omov
area
măs
urilo
r an
ticor
upţie
şi s
tand
arde
lor
etic
e pr
ofes
iona
le v
or f
i co
ncen
trat
e în
urm
ătoa
rele
dir
ecţii
str
ateg
ice:
4.1
Lup
ta e
fici
entă
cu
coru
pţia
din
sis
tem
ul d
e ju
stiţi
e; 4
.2 C
onso
lidar
ea
mec
anis
mel
or d
e im
plem
enta
re a
sta
ndar
delo
r et
ice
şi d
e co
ndui
tă a
ntic
orup
ţie la
niv
elul
tutu
ror
inst
ituţii
lor
din
sect
orul
just
iţiei
; 4.3
. Dez
volta
rea
unei
cul
turi
de
into
lera
nţă
faţă
de
feno
men
ul c
orup
ţiei d
e că
tre
orga
nism
ele
de a
utoa
dmin
istr
are
din
dife
rite
seg
men
te a
le ju
stiţi
ei.
4.1.
Lup
ta e
fici
entă
cu
coru
pţia
din
sis
tem
ul d
e ju
stiţi
e
Un
sist
em a
l ju
stiţi
ei p
erce
put
de p
opul
aţie
cor
upt
afec
teaz
ă gr
av c
redi
bilit
atea
act
ului
de
just
iţie
şi a
limen
teaz
ă ne
încr
eder
ea o
amen
ilor
în
inte
grita
tea
pers
oane
lor
care
act
ivea
ză î
n ac
est
dom
eniu
. În
Str
ateg
ia n
aţio
nală
ant
icor
upţie
pe
anii
2011
-201
5, a
prob
ată
prin
Leg
ea n
r. 15
4 di
n 22
.07.
2011
au
fost
invo
cate
dat
ele
Bar
omet
rulu
i Glo
bal a
l Cor
upţie
i din
anu
l 201
0, c
are
indi
că a
supr
a fa
ptul
ui c
ă, d
in p
ersp
ectiv
a po
pula
ţiei,
pe o
sc
ară
de la
1 la
5 ,
cele
mai
cor
upte
sîn
t con
side
rate
a f
i: or
gane
le a
face
rilo
r in
tern
e -4
,1, j
ustiţ
ia -
3,9,
par
tidel
e po
litic
e şi
fun
cţio
nari
i pub
lici -
3,8,
Pa
rlam
entu
l, ed
ucaţ
ia ş
i sec
toru
l pri
vat -
3,7.
Rap
ortu
l de
eva
luar
e a
cons
tata
t ev
entu
alel
e ca
uze
a un
ei a
tare
stă
ri d
e fa
pt î
n se
ctor
ul j
ustiţ
iei,
cum
ar
fi:
utili
zare
a in
sufi
cien
tă a
sis
tem
elor
de
decl
arar
e a
veni
turi
lor
şi p
ropr
ietă
ţii;
lipsa
tra
nspu
neri
i m
etod
elor
pen
ale
şi n
on-p
enal
e de
com
bate
re a
cor
upţie
i, m
etod
elor
pat
rim
onia
le d
e co
mba
tere
a c
orup
ţiei;
defi
cien
ţe d
e co
oper
are
într
e ag
enţii
şi
la a
plic
area
teh
nici
lor
„spe
cial
e de
inv
estig
are
(ope
rativ
e)”
împo
triv
a fu
ncţio
nari
lor
pret
inşi
cor
upţi,
în s
peci
al r
epre
zent
anţil
or p
uter
ii ju
dici
are;
niv
elul
red
us d
e sa
lari
zare
a u
nei c
ateg
orii
mar
i de
func
ţiona
ri p
ublic
i, co
mpa
rativ
cu
sect
orul
pri
vat e
tc.
Pent
ru a
asi
gura
pre
veni
rea
şi c
omba
tere
a ef
icie
ntă
a co
rupţ
iei î
n se
ctor
ul d
e ju
stiţi
e sî
nt n
eces
are
inte
rven
ţii p
reci
se, d
ar ş
i dur
e, c
are
vor f
i ori
enta
te
spre
: sp
orir
ea n
ivel
ului
de
sala
riza
re a
act
orilo
r re
leva
nţi
din
sect
orul
jus
tiţie
i; de
clan
şare
a im
plem
entă
rii
real
e şi
efi
cace
a m
ecan
ism
elor
de
veri
fica
re a
dec
lara
ţiilo
r de
veni
turi
şi p
ropr
ieta
te ş
i a d
ecla
raţii
lor d
e in
tere
se a
le a
ctor
ilor d
in s
ecto
rul j
ustiţ
iei;
intr
oduc
erea
uno
r noi
mec
anis
me
şi
cate
gori
i de
răsp
unde
re p
entr
u pe
rsoa
nele
impl
icat
e în
act
ele
de c
orup
ţie; p
reve
dere
a un
or n
oi m
ăsur
i car
e să
pre
vină
ext
inde
rea
coru
pţie
i în
sect
orul
ju
stiţi
ei;
excl
uder
ea p
e cî
t de
pos
ibil
a fa
ctor
ului
um
an d
in p
roce
sele
adm
inis
trat
ive
de g
estio
nare
a s
ecto
rulu
i ju
stiţi
e şi
apl
icar
ea t
ehno
logi
ilor
mod
erne
; in
trod
ucer
ea u
nor
regl
emen
tări
cla
re p
rivi
tor
la o
blig
ativ
itate
a de
clar
ării
infl
uenţ
elor
ile
gale
exe
rcita
te a
supr
a ex
pone
nţilo
r se
ctor
ului
ju
stiţi
ei; c
onso
lidar
ea in
stitu
ţiilo
r res
pons
abile
de
asig
urar
ea in
tegr
ităţii
şi s
ecur
ităţii
inte
rne.
36
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
4.
1.1.
Fo
rtif
icar
ea
mec
anis
mul
ui
de
veri
fica
re a
dec
lara
ţiilo
r de
ven
ituri
şi
prop
riet
ate
a ac
tori
lor d
in s
ecto
rul j
ustiţ
ie
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
omis
ia N
aţio
nală
de
Inte
grita
te
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi a
C
orup
ţiei
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Mag
istr
atur
ii C
onsi
liul S
uper
ior a
l Pr
ocur
orilo
r
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv c
u pr
ivir
e la
de
clar
area
ven
ituri
lor ş
i pro
prie
tăţil
or e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 2.
Spo
rire
a ca
paci
tăţil
or a
utor
ităţil
or re
spon
sabi
le d
e ve
rifi
care
a de
clar
aţiil
or c
u pr
ivir
e la
ven
ituri
şi p
ropr
ieta
te;
3. S
pori
rea
încr
eder
ii în
aut
orită
ţilor
resp
onsa
bile
de
veri
fica
rea
decl
araţ
iilor
cu
priv
ire
la v
enitu
ri ş
i pro
prie
tate
.
4.1.
2.
Rev
izui
rea
cadr
ului
le
gisl
ativ
în
ve
dere
a de
scur
ajăr
ii ac
telo
r de
cor
upţie
di
n se
ctor
ul j
ustiţ
iei
şi s
ancţ
ionă
rii
mai
se
vere
a in
frac
ţiuni
lor
lega
te d
e co
rupţ
ie,
în s
copu
l spo
riri
i efi
caci
tăţii
con
strî
nger
ii ju
dici
are
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală,
C
urte
a Su
prem
ă de
Jus
tiţie
M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv în
dom
eniu
l sa
ncţio
nări
i act
elor
de
coru
pţie
ela
bora
t şi a
dopt
at ş
i un
ifor
miz
area
pra
ctic
ilor j
urid
ice;
2.
Son
daj c
are
ates
tă s
căde
rea
disp
onib
ilită
ţii p
ublic
ului
de
a co
mite
act
e de
cor
upţie
; 3.
Num
ărul
per
soan
elor
con
dam
nate
pen
tru
acte
de
coru
pţie
.
4.1.
3. R
idic
area
sub
stan
ţială
a s
alar
iilor
ac
tori
lor d
in s
ecto
rul j
ustiţ
ie ş
i si
mpl
ific
area
cri
teri
ilor d
e ca
lcul
are
a sa
lari
ilor
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Min
iste
rul M
unci
i, Pr
otec
ţiei S
ocia
le ş
i Fa
mili
ei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv în
dom
eniu
l re
mun
erăr
ii ac
tori
lor d
in s
ecto
rul j
ustiţ
iei e
labo
rat ş
i ado
ptat
; 2.
Cre
şter
ea s
ubst
anţia
lă a
sal
ariil
or a
ctor
ilor d
in s
ecto
rul
just
iţiei
.
4.1.
4. R
egle
men
tare
a cl
ară
a co
mpo
rtam
entu
lui j
udec
ător
ilor,
proc
uror
ilor,
ofiţe
rilo
r de
urm
ărir
e pe
nală
, avo
caţil
or ş
i exe
cuto
rilo
r ju
decă
tore
şti î
n ra
port
cu
alte
per
soan
e în
sc
opul
com
bate
rii a
ctel
or d
e co
rupţ
ie ş
i in
stru
irea
con
tinuă
a a
cest
ora
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
A
cade
mia
de
Poliţ
ie
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Inst
ituir
ea u
nui m
ecan
ism
ope
raţio
nal d
e ra
port
are
în
cadr
ul u
nită
ţii c
u pr
ivir
e la
act
ele
de c
orup
ţie;
3. In
stru
irea
jude
căto
rilo
r, pr
ocur
orilo
r, an
gaja
ţilor
MA
I, C
CC
EC
, avo
caţil
or ş
i exe
cuto
rilo
r jud
ecăt
oreş
ti în
dom
eniu
l co
mpo
rtam
entu
lui î
n ra
port
cu a
ctel
e de
cor
upţie
.
37
Uni
unea
Avo
caţil
or
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
4.1.
5.
Exc
lude
rea
fact
orul
ui
uman
di
n pr
oces
ul
adm
inis
trat
iv
de
gest
iona
re
a do
sare
lor
prin
ap
licar
ea
tehn
olog
iilor
in
form
aţio
nale
mod
erne
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
entr
ul d
e T
elec
omun
icaţ
ii Sp
ecia
le
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Aut
omat
izar
ea to
tală
a p
roce
sulu
i de
gest
iona
re a
do
sare
lor;
3.
Mec
anis
m e
fici
ent d
e ve
rifi
care
a re
spec
tări
i pro
cesu
lui
elec
tron
ic d
e ge
stio
nare
a d
osar
elor
şi s
ancţ
iona
re a
aba
teri
lor
inst
ituit.
4.
1.6.
Incl
uder
ea p
osib
ilită
ţii d
e in
terc
epta
re a
tele
foan
elor
de
serv
iciu
a
jude
căto
rilo
r, pr
ocur
orilo
r, of
iţeril
or d
e ur
măr
ire
pena
lă ş
i a a
ngaj
aţilo
r MA
I (S
ervi
ciul
Vam
al, S
ervi
ciul
Gră
nice
ri,
CC
CE
C, D
IP) ş
i fun
cţio
nari
lor p
ublic
i
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Se
rvic
iul d
e In
form
aţii
şi
Secu
rita
te
Cen
trul
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or
Eco
nom
ice
şi C
orup
ţiei
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Mec
anis
m e
fici
ent d
e in
terc
epta
re fă
ră a
utor
izar
e a
conv
orbi
rilo
r ins
titui
t; 3.
Info
rmar
ea s
ocie
tăţii
des
pre
inst
ituir
ea a
cest
ui m
ecan
ism
.
4.1.
7. Im
plem
enta
rea
mec
anis
mul
ui d
e ve
rifi
care
la d
etec
toru
l com
port
amen
tulu
i si
mul
at a
can
dida
ţilor
la fu
ncţia
de
jude
căto
r, pr
ocur
or ş
i ofi
ţer d
e ur
măr
ire
pena
lă
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Cen
trul
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or E
cono
mic
e şi
C
orup
ţiei
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Se
rvic
iul V
amal
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Mec
anis
mul
de
veri
fica
re la
det
ecto
rul c
ompo
rtam
entu
lui
sim
ulat
a c
andi
daţil
or la
func
ţia d
e ju
decă
tor,
proc
uror
sau
of
iţer d
e ur
măr
ire
pena
lă in
stitu
it.
4.1.
8. Îm
bună
tăţir
ea c
apac
ităţil
or
unită
ţilor
resp
onsa
bile
de
asig
urar
ea
secu
rită
ţii in
tern
e
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Ang
ajaţ
ii un
ităţil
or re
spon
sabi
le d
e as
igur
area
sec
urită
ţii
inte
rne
inst
ruiţi
; 3.
Info
rmar
ea s
ocie
tăţii
des
pre
unită
ţile
resp
onsa
bile
de
asig
urar
ea s
ecur
ităţii
inte
rne.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
38
• U
n se
ctor
al j
ustiţ
iei c
are
nu to
lere
ază
şi d
escu
raje
ază
acte
le d
e co
rupţ
ie;
• U
n m
ecan
ism
efi
cien
t de
prev
enir
e şi
com
bate
re a
cor
upţie
i în
sect
orul
just
iţiei
; •
Pred
ispu
nere
a pu
blic
ului
de
a co
mite
act
e de
cor
upţie
des
cura
jată
şi d
imin
uată
. 4.
2. C
onso
lidar
ea m
ecan
ism
elor
de
impl
emen
tare
a s
tand
arde
lor
etic
e şi
de
cond
uită
ant
icor
upţie
la n
ivel
ul tu
turo
r in
stitu
ţiilo
r di
n se
ctor
ul
just
iţiei
E
xist
enţa
uno
r st
anda
rde
etic
e şi
de
cond
uită
rep
rezi
ntă
o co
ndiţi
e in
disp
ensa
bilă
a p
roce
sulu
i de
prev
enir
e a
coru
pţie
i. M
area
par
te a
act
orilo
r di
n se
ctor
ul ju
stiţi
ei a
u el
abor
at s
tand
arde
etic
e pe
ntru
pro
fesi
unile
pe
care
le e
xerc
ită. D
eşi u
nele
din
set
urile
de
stan
dard
e et
ice
sînt
în v
igoa
re d
e m
ai
mul
ţi an
i, ac
cept
area
şi a
plic
area
pra
ctic
ă a
aces
tora
nu
pare
a fi
atît
de
răsp
îndi
tă, i
nclu
siv
aces
tea
nu s
înt c
unos
cute
şi r
espe
ctat
e de
căt
re c
ei c
ăror
a li
se a
dres
ează
. Def
icie
nţe
cons
ider
abile
sîn
t ate
stat
e şi
: la
capi
tolu
l mon
itori
zări
i de
cătr
e or
gane
le d
e au
toad
min
istr
are
a m
odul
ui d
e re
spec
tare
a
exig
enţe
lor
de o
rdin
etic
şi d
e co
ndui
tă a
ntic
orup
ţie d
e că
tre
expo
nenţ
ii se
ctor
ului
just
iţiei
; pri
vito
r la
res
pons
abili
zare
a ac
tori
lor
din
sect
or p
entr
u în
călc
area
sta
ndar
delo
r; p
rivi
nd im
plic
area
insu
fici
entă
a s
ocie
tăţii
civ
ile în
pro
cesu
l de
mon
itori
zare
a c
ompo
rtam
entu
lui e
tic a
l act
orilo
r sec
toru
lui
just
iţiei
etc
.
În R
apor
tul
de e
valu
are
a fo
st m
enţio
nat
că l
ipsa
cla
rită
ţii ş
i pr
eviz
ibili
tăţii
exi
genţ
elor
pre
văzu
te d
e co
duri
le d
e co
ndui
tă p
rofe
sion
ală
şi e
tică
în
cadr
ul s
ecto
rulu
i jus
tiţie
i şi a
ltor o
rgan
e pu
blic
e re
prez
intă
una
din
cau
zele
răsp
îndi
rii c
orup
ţiei î
n ac
est s
ecto
r.
În v
eder
ea c
onso
lidăr
ii şi
ext
inde
rii
aplic
ării
stan
dard
elor
etic
e şi
de
cond
uită
ant
icor
upţie
în
cadr
ul s
ecto
rulu
i de
jus
tiţie
se
impu
n un
şir
de
inte
rven
ţii s
peci
fice
car
e vo
r fi
foc
usat
e pe
: ac
ţiuni
de
prom
ovar
e şi
con
ştie
ntiz
are
de c
ătre
act
orii
sect
orul
ui j
ustiţ
iei
a no
rmel
or d
e et
ică
prof
esio
nală
; el
abor
area
şi
unif
orm
izar
ea s
tand
arde
lor
etic
e pe
ntru
toţ
i ac
tori
i se
ctor
ului
jus
tiţie
i; sp
orir
ea c
apac
ităţil
or o
rgan
elor
res
pons
abile
de
re
spec
tare
a et
icii
prof
esio
nale
şi
orga
nelo
r de
aut
oadm
inis
trar
e a
prof
esiil
or;
impl
icar
ea m
ai l
argă
a s
ocie
tăţii
în
proc
esul
de
supr
aveg
here
a
resp
ectă
rii n
orm
elor
deo
ntol
ogic
e.
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
4.2.
1.
Uni
form
izar
ea
şi
deta
liere
a st
anda
rdel
or
etic
e pe
ntru
to
ţi ac
tori
i se
ctor
ului
just
iţiei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Pro
cura
tura
Gen
eral
ă M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
Îmbu
nătă
ţirea
şi u
nifo
rmiz
area
pre
vede
rilo
r cod
urilo
r de
etic
ă.
39
Can
cela
ria
de S
tat
Uni
unile
pro
fesi
ilor
cone
xe s
iste
mul
ui d
e ju
stiţi
e 4.
2.2.
In
stru
irea
per
iodi
că a
act
orilo
r di
n se
ctor
ul
just
iţiei
în
do
men
iul
etic
ii pr
ofes
iona
le
In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Aca
dem
ia d
e Po
liţie
1.C
ursu
ri o
rgan
izat
e şi
des
făşu
rate
; 2.
Act
orii
din
sect
orul
just
iţiei
inst
ruiţi
în d
omen
iul e
ticii
prof
esio
nale
.
4.2.
3. Îm
bună
tăţir
ea m
ecan
ism
elor
şi
spor
irea
cap
acită
ţilor
org
anel
or
resp
onsa
bile
de
resp
ecta
rea
etic
ii pr
ofes
iona
le
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Num
ărul
şi r
ezul
tate
le p
roce
duri
lor d
isci
plin
are.
4.2.
4. C
ampa
nii d
e se
nsib
iliza
re a
opi
niei
pu
blic
e cu
pri
vire
la
etic
a pr
ofes
iona
lă a
ac
tori
lor d
in s
ecto
rul j
ustiţ
iei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
urat
urii
M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
Inst
ituţii
pub
lice
mas
s-m
edia
Num
ărul
cam
pani
ilor d
e se
nsib
iliza
re d
esfă
şura
te
4.2.
5. Im
plic
area
soc
ietă
ţii în
pro
cesu
l de
supr
aveg
here
a re
spec
tări
i etic
ii pr
ofes
iona
le a
act
orilo
r din
sec
toru
l ju
stiţi
ei
C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Pro
cura
tura
Gen
eral
ă
Cur
tea
Supr
emă
de J
ustiţ
ie
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e
1.
Mec
anis
me
de im
plic
are
a m
embr
ilor s
ocie
tăţii
civ
ile în
pr
oces
ul d
e su
prav
eghe
re a
etic
ii pr
ofes
iona
le a
act
orilo
r din
se
ctor
ul ju
stiţi
ei e
labo
rate
şi i
mpl
emen
tate
; 2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.
40
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Un
sect
or a
l jus
tiţie
i cu
regl
emen
tări
uni
form
e şi
cla
re în
dom
eniu
l sta
ndar
delo
r etic
e;
• M
ecan
ism
e ef
icie
nte
de a
sigu
rare
a re
spec
tări
i etic
ii pr
ofes
iona
le;
• O
soc
ieta
te b
ine
info
rmat
ă de
spre
etic
a pr
ofes
iona
lă a
act
orilo
r din
sec
toru
l jus
tiţie
i; •
Prof
esio
nalis
m s
pori
t al a
ngaj
aţilo
r org
anel
or re
spon
sabi
le d
e re
spec
tare
a et
icii
prof
esio
nale
; •
Soci
etat
ea c
ivilă
impl
icat
ă în
pro
cesu
l de
supr
aveg
here
a re
spec
tări
i etic
ii pr
ofes
iona
le.
4.3.
Dez
volta
rea
unei
cul
turi
de
into
lera
nţă
faţă
de
feno
men
ul c
orup
ţiei d
e că
tre
inst
ituţii
le d
e au
toad
min
istr
are
din
dife
rite
seg
men
te a
le
just
iţiei
Spir
itul d
e in
tole
ranţ
ă fa
ţă d
e or
ice
man
ifes
tări
a c
orup
ţiei u
rmea
ză a
fi
inoc
ulat
nu
doar
într
egii
soci
etăţ
i, da
r cu
pre
căde
re p
e in
teri
orul
sec
toru
lui
de ju
stiţi
e. A
tît ti
mp,
cît
man
ifes
tări
le c
orup
ţiei p
ar a
fi a
ccep
tate
ca
un e
lem
ent d
e no
rmal
itate
, chi
ar d
e că
tre
acto
rii d
in s
ecto
rul j
ustiţ
iei,
evol
uţia
fe
nom
enul
ui c
apăt
ă co
nota
ţii m
ult m
ai a
larm
ante
şi e
rode
ază
însă
şi e
senţ
a st
atul
ui. G
radu
l îna
lt de
răsp
îndi
re a
ace
stui
flag
el în
sec
toru
l jus
tiţie
i est
e co
nsta
tat
în n
umer
oase
rap
oart
e de
eva
luar
e re
aliz
ate
de c
ătre
ins
tituţ
iile
naţio
nale
şi
inte
rnaţ
iona
le. F
aptu
l că
jus
tiţia
în
Rep
ublic
a M
oldo
va e
ste
grav
afe
ctat
ă de
cor
upţie
a fo
st re
cuno
scut
şi p
rin
Dec
lara
ţia P
arla
men
tulu
i Rep
ublic
ii M
oldo
va c
u pr
ivir
e la
sta
rea
just
iţiei
în R
epub
lica
Mol
dova
şi
la a
cţiu
nile
nec
esar
e în
ved
erea
îmbu
nătă
ţirii
situ
aţie
i în
dom
eniu
l jus
tiţie
i8 .
Rap
ortu
l de
eval
uare
a in
voca
t pri
ntre
cau
zele
pri
ncip
ale
a ră
spîn
diri
i cor
upţie
i în
sect
orul
just
iţiei
urm
ătoa
rele
: exe
rcita
rea
insu
fici
entă
şi i
nefi
cien
tă
a ro
lulu
i de
reg
lem
enta
re ş
i co
ntro
l de
căt
re C
SM;
inca
paci
tate
a to
tală
a c
ompo
nent
elor
de
inve
stig
are
şi j
udic
iare
a c
adru
lui
antic
orup
ţie,
care
re
zultă
în e
fect
e in
sufi
cien
t de
desc
uraj
ante
; lip
sa a
bilit
ăţilo
r, co
mpe
tenţ
elor
, ins
trui
rii,
met
odol
ogie
i şi a
bilit
ăţilo
r de
lider
ism
.
În s
copu
l am
elio
rări
i stă
rii d
e fa
pt a
larm
ante
în a
cest
dom
eniu
se
impu
ne n
eces
itate
a un
or in
terv
enţii
spe
cifi
ce p
e di
men
siun
ile: d
isem
inar
ea u
nor
bune
pra
ctic
i pen
tru
cons
olid
area
inte
grită
ţii a
ctor
ilor
din
sect
orul
just
iţiei
; dez
volta
rea
com
pone
ntel
or d
e in
stru
ire
în v
eder
ea d
escu
rajă
rii a
ctor
ilor
din
sect
orul
jus
tiţie
i de
a s
e im
plic
a în
act
e de
cor
upţie
; in
trod
ucer
ea l
a ni
vel
legi
slat
iv ş
i pr
actic
a u
nor
măs
uri
netr
adiţi
onal
e pe
ntru
pro
mov
area
in
tole
ranţ
ei fa
ţă d
e fe
nom
enul
cor
upţie
i; as
igur
area
unu
i gra
d de
des
chid
ere
mai
larg
a s
ecto
rulu
i jus
tiţie
i faţ
ă de
soc
ieta
te, i
nclu
siv
prin
dis
emin
area
in
form
aţiil
or p
rivi
tor l
a ca
uzel
e şi
per
soan
ele
pede
psite
pen
tru
impl
icar
ea în
act
e de
cor
upţie
.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
4.
3.1.
D
esfă
şura
rea
inst
ruir
ii pe
riod
ice
pent
ru
acto
rii
din
sect
orul
ju
stiţi
ei
în
dom
eniu
l com
bate
rii c
orup
ţiei
C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Aca
dem
ia d
e Po
liţie
1. C
urri
cula
ela
bora
tă;
2. In
stru
iri d
esfă
şura
te ş
i num
ărul
act
orilo
r ins
trui
ţi.
8 Hot
ărîr
ea P
arla
men
tulu
i nr.5
3 di
n 30
oct
ombr
ie 2
009
41
4.3.
2.
Încu
raja
rea
test
ării
bene
vole
pe
riod
ice
la d
etec
toru
l com
port
amen
tulu
i si
mul
at (
în s
peci
al d
e că
tre
fact
orii
de
deci
zie
din
sist
emul
just
iţiei
)
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i
1. M
ăsur
i de
încu
raja
re a
test
ării
bene
vole
per
iodi
ce la
de
tect
orul
com
port
amen
tulu
i sim
ulat
ela
bora
te ş
i apl
icat
e;
2. N
umăr
ul d
e te
stăr
i ben
evol
e de
sfăş
urat
e.
4.3.
3.
Aco
rdar
ea
unui
pu
ncta
j su
plim
enta
r
pent
ru
jude
căto
ri
şi
proc
uror
i la
pr
omov
area
în
fu
ncţie
şi
ev
alua
rea
peri
odic
ă a
aces
tora
în
cazu
l te
stăr
ii be
nevo
le
la
dete
ctor
ul
com
port
amen
tulu
i sim
ulat
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
Proi
ect d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
.
4.3.
4. F
ortif
icar
ea r
egim
ului
ave
rtiz
orilo
r de
int
egri
tate
(di
n in
teri
orul
şi
exte
rior
ul
sist
emul
ui)
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Cur
tea
Supr
emă
de J
ustiţ
ie
Con
siliu
l Sup
erio
r al
Proc
uror
ilor
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. M
ecan
ism
ul d
e fu
ncţio
nare
a re
gim
ului
ave
rtiz
orilo
r de
inte
grita
te c
reat
şi i
mpl
emen
tat.
4.3.
5. P
ublic
area
şi m
edia
tizar
ea h
otăr
îrii
jude
căto
reşt
i pr
ivin
d co
ndam
nare
a ac
tori
lor
din
sect
orul
jus
tiţie
pen
tru
acte
de
cor
upţie
C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Site
cre
at ş
i fun
cţio
nal;
3. H
otăr
îri j
udec
ător
eşti
priv
ind
cond
amna
rea
acto
rilo
r din
se
ctor
ul ju
stiţi
e pe
ntru
act
e de
cor
upţie
pub
licat
e şi
m
edia
tizat
e.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Niv
elul
cre
scut
al i
ntol
eran
ţei f
aţă
de fe
nom
enul
cor
upţie
i din
sec
toru
l jus
tiţie
i; •
Reg
imul
ave
rtiz
orilo
r de
inte
grita
te in
stitu
it şi
func
ţiona
l; •
Acc
esul
pub
licul
ui la
hot
ărîr
ile ju
decă
tore
şti p
rivi
nd c
onda
mna
rea
acto
rilo
r din
sec
toru
l jus
tiţie
i pen
tru
acte
de
coru
pţie
asi
gura
t.
42
PIL
ON
UL
5.
Con
trib
uire
a ju
stiţi
ei la
cre
şter
ea e
cono
mic
ă O
biec
tiv s
trat
egic
: D
eter
min
area
şi i
mpl
emen
tare
a m
ăsur
ilor
prin
inte
rmed
iul c
ăror
a se
ctor
ul j
ustiţ
iei v
a co
ntri
bui l
a cr
eare
a un
ui m
ediu
fa
vora
bil p
entr
u d
ezvo
ltare
a du
rabi
lă a
eco
nom
iei R
epub
licii
Mol
dova
. C
reşt
erea
eco
nom
ică
este
con
diţio
nată
de
resu
rsel
e p
oten
ţiale
exi
sten
te ş
i de
mod
ul c
um a
cest
ea s
înt u
tiliz
ate.
În
aces
t sen
s nu
ar
fi o
port
un s
ă se
fa
că tr
imite
re d
oar
la f
acto
rii d
irec
ţi de
cre
şter
e ec
onom
ică,
dar
şi l
a ce
i ind
irec
ţi pr
in c
are
este
măs
urat
ă ef
icie
nţa
sist
emul
ui f
inan
ciar
-ban
car
şi a
ce
lui
judi
ciar
în
ansa
mbl
u. P
entr
u at
inge
rea
aces
tui
obie
ctiv
au
fos
t de
term
inat
e cî
teva
dir
ecţii
str
ateg
ice
prin
pri
sma
căro
ra v
or p
utea
fi
atin
se
rezu
ltate
le s
cont
ate:
5.1
. C
onso
lidar
ea s
iste
mul
ui d
e so
luţio
nare
alte
rnat
ivă
a di
sput
elor
; 5.
2. Î
mbu
nătă
ţirea
pro
cedu
rii
de i
nsol
vabi
litat
e; 5
.3.
Mod
erni
zare
a si
stem
ului
de
evid
enţă
şi a
cces
la in
form
aţia
pri
vind
înre
gist
rare
a ag
enţil
or e
cono
mic
i.
5.1.
Con
solid
area
sis
tem
ului
de
solu
ţiona
re a
ltern
ativ
ă a
disp
utel
or
Age
nţii
econ
omic
i, în
par
ticul
ar, p
recu
m ş
i jus
tiţia
bilii
, în
gene
ral,
au u
n ac
ces
limita
t la
mod
alită
ţile
de s
oluţ
iona
re a
ltern
ativ
ă a
disp
utel
or, a
stfe
l în
cît
să l
e pe
rmită
evi
tare
a co
nsum
ării
timpu
lui
şi c
ostu
rilo
r în
cad
rul
unor
pro
cese
de
jude
cată
. În
caz
ul R
epub
licii
Mol
dova
, to
ate
litig
iile
econ
omic
e au
fos
t co
ncen
trat
e în
dou
ă in
stan
ţe s
peci
aliz
ate
(jud
ecăt
oria
eco
nom
ică
de c
ircu
msc
ripţ
ie ş
i C
urte
a de
Ape
l E
cono
mic
ă),
iar
cele
de
ordi
n ci
vil
într
e pe
rsoa
nele
fiz
ice,
chi
ar d
acă
au c
arac
ter
com
erci
al,
sînt
con
cent
rate
în
inst
anţe
le d
e dr
ept
com
un.
Ace
astă
sta
re a
luc
ruri
lor
afec
teaz
ă co
nsid
erab
il ac
tivita
tea
mic
ilor î
ntre
prin
zăto
ri, c
are
nu-ş
i pot
per
mite
sup
orta
rea
unor
che
ltuie
li co
nsid
erab
ile la
eta
pa in
iţier
ii un
ui p
roce
s de
jude
cată
, sau
, oda
tă in
iţiat
, îi p
ot a
duce
în p
ragu
l une
i stă
ri d
e in
solv
abili
tate
. Pot
enţia
lul m
etod
elor
alte
rnat
ive
de a
pro
duce
ben
efic
ii ec
onom
ice
prin
sol
uţio
nare
a lit
igiil
or la
cos
turi
mai
mic
i, în
com
para
ţie c
u co
stur
ile a
fere
nte
proc
esel
or ju
dici
are,
pre
cum
şi m
ultip
lele
ben
efic
ii de
ord
in s
ocia
l sî
nt in
voca
te d
rept
ava
ntaj
e ca
re a
r tr
ebui
să
just
ific
e ad
opta
rea
unor
pol
itici
fav
orab
ile m
etod
elor
alte
rnat
ive,
în g
ener
al, ş
i med
ieri
i, în
par
ticul
ar.
Prac
tica
med
ieri
i în
Rep
ublic
a M
oldo
va e
ste
una
mod
estă
, în
ace
eaşi
măs
ură
mod
este
fiin
d şi
stu
diile
em
piri
ce p
rivi
nd e
fici
enţa
eco
nom
ică
a ac
este
ia p
entr
u ju
stiţi
e şi
cet
ăţen
i. La
eta
pa a
ctua
lă e
ste
disp
onib
il do
ar u
n st
udiu
efe
ctua
t de
cătr
e In
stitu
tul d
e R
efor
me
Pena
le (
IRP)
, car
e tr
atea
ză
aspe
ctul
cos
turi
lor ş
i ben
efic
iilor
med
ieri
i pen
ale9 . Î
n ba
za a
cest
uia
s-a
cons
tata
t că,
în a
fara
eco
nom
isir
ii re
surs
elor
fina
ncia
re, f
olos
irea
mijl
oace
lor
alte
rnat
ive
de s
oluţ
iona
re a
dis
pute
lor
impl
ică
în s
ine
şi o
red
ucer
e co
nsid
erab
ilă a
tim
pulu
i nec
esar
pen
tru
solu
ţiona
rea
unui
litig
iu, c
eea
ce ia
răşi
re
itere
ază
idee
a ec
onom
isir
ii un
or r
esur
se f
inan
ciar
e. D
urat
a m
edie
a s
oluţ
ionă
rii d
osar
elor
est
e de
537
zile
, cee
a ce
con
stitu
ie u
n pr
ocen
t de
20%
m
ai m
are,
dec
ît în
caz
ul f
olos
irii
med
ieri
i ca
şi
met
odă
alte
rnat
ivă.
Red
ucer
ea c
ostu
rilo
r de
jud
ecat
ă nu
est
e un
ava
ntaj
ce
poat
e fi
atr
ibui
t do
ar
just
iţiab
ililo
r, da
r şi î
ntre
gulu
i sis
tem
jude
căto
resc
.
Oda
tă c
u pr
omov
area
ben
efic
iilor
util
izăr
ii m
ecan
ism
elor
alte
rnat
ive
de s
oluţ
iona
re a
dis
pute
lor
va f
i pos
ibilă
des
conc
entr
area
sol
uţio
nări
i liti
giilo
r do
ar în
inst
anţe
le d
e ju
deca
tă, r
aţio
naliz
înd
în a
cest
sen
s co
stur
ile a
dmin
istr
ativ
e (s
alar
ii, n
umăr
ul p
erso
nalu
lui a
uxili
ar, m
ater
iale
le lo
gist
ice,
etc
.).
9 Rap
ort 2
010
IRP
- Med
iere
a pe
nală
în R
epub
lica
Mol
dova
43
În a
ceas
tă o
rdin
e de
idei
, Str
ateg
ia p
ropu
ne c
a m
edie
rea
să d
evin
ă o
alte
rnat
ivă
efic
ient
ă şi
atr
activ
ă pe
ntru
just
iţiab
ili, i
ar p
entr
u ac
esta
ar
treb
ui s
ă fi
e în
soţit
ă ad
iţion
al d
e un
mec
anis
m fe
zabi
l de
recu
noaş
tere
şi e
xecu
tare
a h
otăr
îrilo
r ins
tanţ
elor
de
arbi
traj
.
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
5.1.
1. R
efor
mar
ea in
stan
ţelo
r eco
nom
ice
şi p
relu
area
exa
min
ării
cauz
elor
ec
onom
ice
de c
ătre
inst
anţe
le d
e dr
ept
com
un
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul S
uper
ior a
l M
agis
trat
urii
Inst
anţe
le ju
decă
tore
şti
Inst
itutu
l Naţ
iona
l al
Just
iţiei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Com
pete
nţel
e in
stan
ţelo
r jud
ecăt
oreş
ti ec
onom
ice
prel
uate
de
căt
re in
stan
ţele
de
drep
t com
un;
3. C
urri
cula
pen
tru
inst
ruir
ea în
dom
eniu
l exa
min
ării
cauz
elor
ec
onom
ice
(com
erci
ale)
ela
bora
tă;
4. J
udec
ător
ii in
stan
ţelo
r de
drep
t com
un in
stru
iţi.
5.1.
2. E
labo
rare
a pr
inci
piilo
r dir
ecto
are
de u
tiliz
are
a m
ecan
ism
elor
alte
rnat
ive
de
solu
ţiona
re a
dis
pute
lor (
pena
le, c
ivile
, co
mer
cial
e) ş
i dez
volta
rea
inst
ituţii
lor
arbi
traj
ului
şi m
edie
rii î
n ca
litat
e de
m
ijloa
ce a
ltern
ativ
e de
sol
uţio
nare
a
litig
iilor
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
onsi
liul d
e M
edie
re
Cam
era
de C
omer
ţ şi
Indu
stri
e In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
1. Pr
inci
pii d
irec
toar
e de
util
izar
e a
mec
anis
mel
or a
ltern
ativ
e a
disp
utel
or e
labo
rate
; 2. St
udiu
ela
bora
t şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
ate
refe
rito
are
la
dezv
olta
rea
inst
ituţii
lor a
rbitr
ajul
ui ş
i med
ieri
i; 3. Pr
oiec
t de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
refe
rito
r la
inst
ituţii
le a
rbitr
ajul
ui ş
i med
ierii
ela
bora
t şi a
dopt
at;
4. C
urri
cula
pen
tru
inst
ruir
ea m
edia
tori
lor ş
i arb
itrilo
r el
abor
ată.
5.
1.3.
Pro
mov
area
ben
efic
iilor
util
izăr
ii m
ecan
ism
elor
alte
rnat
ive
de s
oluţ
iona
re a
di
sput
elor
în s
ocie
tate
, med
iul d
e af
acer
i, co
mun
itate
a ju
ridi
că, m
ediu
l aca
dem
ic ş
i si
stem
ul ju
decă
tore
sc ş
i der
ular
ea u
nor
cam
pani
i de
info
rmar
e şi
dis
emin
are
a in
form
aţiil
or d
espr
e m
ecan
ism
ele
alte
rnat
ive
C
onsi
liul d
e M
edie
re
Cam
era
de C
omer
ţ şi
Indu
stri
e In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Uni
unea
Avo
caţil
or
1. C
ampa
nii d
e in
form
are
a p
ublic
ului
în v
eder
ea p
rom
ovăr
ii
bene
fici
ilor u
tiliz
ării
mec
anis
mel
or a
ltern
ativ
e de
sol
uţio
nare
a
disp
utel
or d
esfă
şura
te;
2. C
ampa
nii d
e in
form
are
a ac
tori
lor s
ecto
rulu
i de
just
iţie
desf
ăşur
ate;
3.
Mat
eria
lelo
r pro
moţ
iona
le re
feri
toar
e la
mec
anis
mel
e al
tern
ativ
e de
sol
uţio
nare
a d
ispu
telo
r ela
bora
te ş
i dis
trib
uite
; 4.
Eve
nim
ente
pub
lice
de m
edia
tizar
e de
sfăş
urat
e.
5.1.
4.
Îmbu
nătă
ţirea
m
ecan
ism
ului
de
re
cuno
aşte
re
şi
exec
utar
e a
hotă
rîri
lor
inst
anţe
lor d
e ar
bitr
aj
C
amer
a de
Com
erţ ş
i In
dust
rie
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. M
ecan
ism
ul d
e re
cuno
aşte
re ş
i exe
cuta
re a
hot
ărîr
ilor
inst
anţe
lor d
e ar
bitr
aj p
rom
ovat
şi î
mbu
nătă
ţit.
R
ezul
tate
sco
ntat
e:
• Si
stem
ul d
e so
luţio
nare
alte
rnat
ivă
a di
sput
elor
con
solid
at;
44
• Pu
blic
ul ş
i act
orii
sect
orul
ui d
e ju
stiţi
e in
form
aţi r
efer
itor l
a be
nefi
ciile
util
izăr
ii m
ecan
ism
elor
alte
rnat
ive
de s
oluţ
iona
re a
dis
pute
lor;
•
Num
ărul
util
izat
orilo
r ser
vici
ilor d
e ar
bitr
aj ş
i med
iere
maj
orat
; •
Inst
anţe
le e
cono
mic
e lic
hida
te.
5.2.
Îm
bună
tăţir
ea p
roce
duri
i de
inso
lvab
ilita
te
Guv
ernu
l Rep
ublic
ii M
oldo
va, c
onfo
rm M
emor
andu
mul
ui s
uplim
enta
r cu
pri
vire
la p
oliti
cile
eco
nom
ice
şi f
inan
ciar
e în
chei
ate
cu F
ondu
l Mon
etar
In
tern
aţio
nal,
şi-a
asu
mat
sar
cina
de
a m
oder
niza
pro
cedu
ra d
e in
solv
abili
tate
şi d
e di
zolv
are
a în
trep
rind
erilo
r şi
org
aniz
aţiil
or, f
apt c
e im
pune
şi
refo
rmar
ea s
iste
mul
ui d
e or
gani
zare
a a
ctiv
ităţii
adm
inis
trat
orilo
r. O
dată
cu
pron
unţa
rea
hotă
rîri
i d
e in
tent
are
a pr
oces
ului
de
inso
lvab
ilita
te,
debi
toru
l pi
erde
dre
ptul
de
folo
sinţ
ă, d
ispo
ziţie
şi
de a
dmin
istr
are
asup
ra p
ropr
iulu
i pa
trim
oniu
, ac
esta
tre
cînd
în
adm
inis
trar
ea d
irec
tă a
ad
min
istr
ator
ului
inso
lvab
ilită
ţii. Î
n ac
est c
onte
xt, e
ste
nece
sar
de a
fi m
enţio
nată
impo
rtan
ţa a
cest
ui a
ctor
în d
erul
area
pro
cedu
rii d
e in
solv
abili
tate
. O
r, ex
act
adm
inis
trat
orul
ins
olva
bilit
ăţii
ar t
rebu
i să
dis
pună
de
o bu
nă p
regă
tire
prof
esio
nală
, iar
în
aces
t se
ns s
ă ex
iste
o r
egle
men
tare
str
ictă
a
mod
ului
de
orga
niza
re a
act
ivită
ţii a
cest
uia.
C
adru
l leg
al e
xist
ent l
a m
omen
t10 n
u re
glem
ente
ază
într
-un
form
at c
ompr
ehen
siv
mod
alita
tea
de e
xerc
itare
a p
rofe
siei
de
adm
inis
trat
or în
pro
cedu
ra
de in
solv
abili
tate
sau
exe
rcita
rea
alto
r act
ivită
ţi de
adm
inis
trar
e fi
duci
ară,
în a
fara
pro
cedu
rilo
r de
inso
lvab
ilita
te, s
au re
glem
entă
ri în
cee
a ce
ţine
de
adm
itere
a în
pro
fesi
e şi
răsp
unde
rea
aces
tora
. Pr
in u
rmar
e, s
e im
pune
ado
ptar
ea u
nui
cadr
u le
gal
care
va
regl
emen
ta a
ctiv
itate
a pr
ofes
iona
lă a
adm
inis
trat
orilo
r în
ved
erea
asi
gură
rii
cele
rită
ţii
proc
edur
ii şi
des
făşu
rări
i ad
ecva
te a
act
ivită
ţii d
e ad
min
istr
are
nu n
umai
a p
roce
sulu
i de
ins
olva
bilit
ate,
dar
şi
de d
izol
vare
a î
ntre
prin
deri
lor
şi
orga
niza
ţiilo
r. A
bord
area
ace
stor
pro
blem
e pr
in p
rism
a îm
bună
tăţir
ii pr
oced
urii
de in
solv
abili
tate
con
trib
uie
dire
ct la
cre
area
unu
i med
iu f
avor
abil
pent
ru d
ezvo
ltare
a du
rabi
lă a
eco
nom
iei R
epub
licii
Mol
dova
pri
n: v
ărsă
rile
la b
uget
pen
tru
asig
urăr
i soc
iale
şi î
n m
edic
ină
de c
ătre
adm
inis
trat
orii
inso
lvab
ilită
ţii;
efic
ienţ
a şi
ca
litat
ea
adm
inis
trăr
ii pa
trim
oniu
lui
debi
tori
lor
nu
va
mai
co
ndiţi
ona
redu
cere
a ca
pita
lulu
i în
trep
rind
erilo
r în
in
solv
abili
tate
; exi
sten
ţa u
nei p
roce
duri
de
inso
lvab
ilita
te b
ine
regl
emen
tată
şi a
unu
i sis
tem
efi
cien
t de
adm
inis
trar
e a
patr
imon
iulu
i deb
itoru
lui v
a co
nstit
ui u
n fa
ctor
ce
va s
pori
atr
activ
itate
a di
n pe
rspe
ctiv
a in
vest
iţiilo
r str
ăine
.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
10 L
egea
inso
lvab
ilită
ţii n
r. 63
2-X
V d
in 1
4 no
iem
brie
200
1
45
5.2.
1. C
rear
ea c
adru
lui n
orm
ativ
nec
esar
pe
ntru
org
aniz
area
şi f
uncţ
iona
rea
efic
ient
ă a
adm
inis
trat
orilo
r pro
cedu
rii d
e in
solv
abili
tate
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
Proi
ect d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ado
ptat
.
5.2.
2. C
onso
lidar
ea s
tatu
tulu
i ad
min
istr
ator
ilor p
roce
duri
i de
inso
lvab
ilita
te în
ved
erea
asi
gură
rii
stab
ilită
ţii p
rofe
siei
, cre
şter
ea in
tegr
ităţii
şi
pro
fesi
onal
ism
ului
ace
stor
a
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
1. Pr
oiec
t de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
2. In
stru
irea
iniţi
ală
şi c
ontin
uă a
adm
inis
trat
orilo
r pro
cedu
rii
de in
solv
abili
tate
des
făşu
rată
.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Adm
inis
trar
ea p
roce
duri
i de
inso
lvab
ilita
te m
ai e
fici
entă
şi t
rans
pare
ntă;
•
Stat
utul
adm
inis
trat
orilo
r pro
cedu
rii d
e in
solv
abili
tate
con
solid
at;
• C
adru
l nor
mat
iv re
feri
tor l
a or
gani
zare
a şi
func
ţiona
rea
adm
inis
trat
orilo
r pro
cedu
rii d
e in
solv
abili
tate
îmbu
nătă
ţit.
5.3.
Mod
erni
zare
a si
stem
ului
de
evid
enţă
şi a
cces
la
info
rmaţ
ia p
rivi
nd în
regi
stra
rea
agen
ţilor
eco
nom
ici
Oda
tă c
u de
zvol
tare
a so
ciet
ăţii
info
rmaţ
iona
le, i
ntro
duce
rea
tehn
olog
iilor
info
rmaţ
iilor
şi
a co
mun
icaţ
iilor
ridi
că n
oi p
rovo
cări
pen
tru
adm
inis
traţ
ia
publ
ică,
da
r în
ace
laşi
tim
p of
eră
posi
bilit
ăţi
gen
eroa
se p
entr
u o
activ
itate
mai
efi
cien
tă ş
i m
ai a
proa
pe d
e ce
tăţe
an. A
pari
ţia n
oilo
r te
hnol
ogii
a fa
vori
zat
stoc
area
ace
stor
inf
orm
aţii
în d
ifer
ite b
aze
de d
ate,
pre
cum
şi
ofer
irea
cet
ăţea
nulu
i lib
erul
acc
es l
a ac
este
a, c
eea
ce d
uce
inev
itabi
l la
ef
icie
ntiz
area
act
ivită
ţilor
sta
tutu
lui,
a tr
ansp
aren
ţei i
nstit
uţiil
or p
ublic
e vi
s a
vis
de p
roie
ctel
e şi
act
ivită
ţile
aces
tora
, pre
cum
şi f
acili
teaz
ă of
erir
ea
serv
iciil
or p
ublic
e în
term
eni r
eduş
i. G
uver
nul î
ntre
prin
de m
ăsur
i con
stat
e în
di
recţ
ia g
uver
nări
i ele
ctro
nice
, iar
pîn
ă la
ace
st m
omen
t cet
ăţen
ii au
ac
ces
la d
ifer
ite b
aze
de d
ate
sau
pot s
olic
ita c
arev
a se
rvic
ii pu
blic
e în
regi
m o
n-lin
e: re
gist
rul b
unur
ilor i
mob
ile, r
egis
trul
org
aniz
aţiil
or c
omer
cial
e,
regi
stru
l or
gani
zaţii
lor
neco
mer
cial
e, r
egis
trul
de
stat
al
popu
laţie
i, et
c.
Or,
ar f
i in
core
ct s
ă co
nsta
tăm
că
aces
t fa
pt n
u co
nstit
uie
un p
rogr
es
impo
rtan
t în
proc
esul
impl
emen
tări
i teh
nolo
giilo
r inf
orm
aţio
nale
în s
ervi
ciul
cet
ăţea
nulu
i.
Cee
a ce
îşi
pro
pun
aces
te d
irec
ţii s
trat
egic
e, e
ste
să a
sigu
re o
bun
ă fu
ncţio
nare
ale
ace
stor
baz
e da
te. O
ast
fel
de f
uncţ
iona
re a
r pu
tea
fi a
sigu
rată
pr
in c
rear
ea u
nor
noi
mec
anis
me
de s
iste
mat
izar
e şi
int
erde
pend
enţă
a i
nfor
maţ
iilor
, cr
eînd
în
ultim
ă in
stan
ţă m
otoa
re d
e că
utar
e cu
rez
ulta
te
info
rmaţ
iona
le c
ompl
ete
şi a
cces
ibile
cet
ăţen
ilor.
O a
ltă p
robl
emă
care
poa
te fi
evi
tată
pri
n in
term
ediu
l mod
erni
zări
i ace
stor
sis
tem
e in
form
aţio
nale
, a
fi r
educ
erea
fac
toru
lui
uman
în
furn
izar
ea s
ervi
ciilo
r pu
blic
e pr
in t
ehno
logi
zare
a un
or s
ervi
cii,
care
une
ori
este
pri
vit
ca o
cau
ză a
cor
upţie
i în
se
ctor
ul p
ublic
. D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
46
5.3.
1. M
oder
niza
rea
sist
emul
ui d
e ev
iden
ţă e
lect
roni
că a
age
nţilo
r ec
onom
ici
M
inis
teru
l Eco
nom
iei
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Cen
trul
de
guve
rnar
e el
ectr
onic
ă
1. S
tudi
u ef
ectu
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. S
iste
mul
de
evid
enţă
ele
ctro
nică
a a
genţ
ilor e
cono
mic
i m
oder
niza
t.
5.3.
2. C
rear
ea u
nui r
egis
tru e
lect
roni
c un
ic d
e în
regi
stra
re a
age
nţilo
r eco
nom
ici
şi o
rgan
izaţ
iilor
nec
omer
cial
e
M
inis
teru
l Eco
nom
iei
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Cen
trul
de
guve
rnar
e el
ectr
onic
ă
1. St
udiu
real
izat
şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
ate;
2. R
egis
tru
elec
tron
ic u
nic
crea
t şi i
mpl
emen
tat.
5.
3.3.
Asi
gura
rea
acce
sulu
i lib
er la
in
form
aţia
din
regi
stre
le e
lect
roni
ce d
e în
regi
stra
re a
age
nţilo
r eco
nom
ici ş
i pr
esta
rea
de e
-ser
vici
i de
cătr
e de
ţinăt
orii
regi
stre
lor
M
inis
teru
l Eco
nom
iei
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Cen
trul
de
guve
rnar
e el
ectr
onic
ă
Sist
emul
de
acce
s la
info
rmaţ
ia d
in re
gist
rele
ele
ctro
nice
de
înre
gist
rare
a a
genţ
ilor e
cono
mic
i mod
ific
at.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Acc
esul
libe
r la
info
rmaţ
ia d
in re
gist
rele
ele
ctro
nice
de
înre
gist
rare
a a
genţ
ilor e
cono
mic
i asi
gura
t; •
Adm
inis
trar
ea p
roce
duri
i de
inso
lvab
ilita
te m
ai e
fici
entă
şi t
rans
pare
ntă;
•
Sist
emul
de
acce
s la
info
rmaţ
iile
priv
ind
agen
ţii e
cono
mic
i mod
erni
zat.
47
PIL
ON
UL
6.
Res
pect
area
dre
ptur
ilor
omul
ui în
sec
toru
l de
just
iţie
O
biec
tivul
str
ateg
ic: A
sigu
rare
a re
spec
tări
i efe
ctiv
e a
drep
turi
lor
omul
ui în
pra
ctic
ile ş
i pol
itici
le ju
ridi
ce.
Acţ
iuni
le în
drep
tate
spr
e as
igur
area
res
pect
ării
efec
tive
a dr
eptu
rilo
r om
ului
în p
ract
icile
şi p
oliti
cile
juri
dice
se
vor
axa
pe p
atru
dir
ecţii
str
ateg
ice:
6.
1. C
onso
lidar
ea r
olul
ui C
urţii
Con
stitu
ţiona
le;
6.2.
Con
solid
area
cap
acită
ţilor
Cen
trul
ui p
entr
u D
rept
urile
O
mul
ui ş
i in
stitu
ţiei
avoc
atul
ui
parl
amen
tar;
6.3
. R
espe
ctar
ea s
tand
arde
lor
inte
rnaţ
iona
le d
in d
omen
iul
drep
turi
lor
omul
ui î
n pr
ivin
ţa t
utur
or p
erso
anel
or p
riva
te d
e lib
erta
te.
Era
dica
rea
tort
urii
şi re
lelo
r tra
tam
ente
; 6.4
. Con
solid
area
sis
tem
ului
de
prob
aţiu
ne ş
i a s
iste
mul
ui p
enite
ncia
r. 6.
1. C
onso
lidar
ea r
olul
ui C
urţii
Con
stitu
ţiona
le
Dre
ptur
ile ş
i lib
ertă
ţile
fund
amen
tale
ale
om
ului
sîn
t co
nsac
rate
în
Con
stitu
ţia R
epub
licii
Mol
dova
. Sta
tul
este
obl
igat
nu
doar
să
resp
ecte
ace
ste
drep
turi
şi l
iber
tăţi,
dar
şi s
ă ed
ific
e un
mec
anis
m fu
ncţio
nal ş
i efi
cien
t pen
tru
prot
ecţia
lor f
aţă
de o
rice
încă
lcăr
i sau
inge
rinţ
e, c
hiar
dac
ă ac
este
a ar
pu
tea
eman
a di
n pa
rtea
sta
tulu
i. E
fici
enţa
fun
cţio
nări
i C
urţii
Con
stitu
ţiona
le d
epin
de n
u do
ar d
e at
ribu
ţiile
con
feri
te p
rin
Con
stitu
ţie,
dar
şi d
e pr
oces
ul n
umir
ii ju
decă
tori
lor,
stru
ctur
a or
gani
zaţio
nală
, pro
cedu
ra d
e ex
amin
are
a se
siză
rilo
r şi
ado
ptar
ea d
eciz
iilor
, cer
cul s
ubie
cţilo
r cu
dre
pt d
e se
siza
re a
Cur
ţii C
onst
ituţio
nale
, res
urse
le a
nalit
ice,
asi
gura
rea
mat
eria
lă ş
i fin
anci
ară
a C
urţii
.
Rap
ortu
l de
eva
luar
e a
punc
tat
prob
lem
ele
de b
ază,
leg
ate
de e
fici
enţa
fun
cţio
nări
i C
urţii
Con
stitu
ţiona
le ş
i an
ume:
con
form
pre
vede
rilo
r le
gale
, nu
mai
11
subi
ecţi
disp
un d
e dr
eptu
l de
a s
esiz
a C
C,
iar
sarc
ina
aces
tei
inst
ituţii
est
e do
ar d
e a
se p
ronu
nţa
asup
ra c
onst
ituţio
nalit
ăţii
legi
slaţ
iei;
cetă
ţean
ul n
u ar
e lo
cus
stan
di d
e a
sesi
za C
urte
a C
onst
ituţio
nală
, şi i
nstit
uţia
, pri
n ur
mar
e, n
u pa
rtic
ipă
la a
dmin
istr
area
just
iţiei
; CC
est
e co
mpu
să
din
6 ju
decă
tori
, iar
pen
tru
decl
arar
ea u
nei
legi
ca
fiin
d ne
cons
tituţ
iona
lă e
ste
nece
sară
o m
ajor
itate
de
4 vo
turi
con
tra
2; s
iste
mul
pro
mov
ează
o
orie
ntar
e te
nden
ţioas
ă „p
ro-c
onst
ituţio
nală
” cu
pri
vire
la
fiec
are
sesi
zare
; re
leva
nţa
CC
se
dim
inue
ază,
ţin
înd
cont
de
num
ărul
red
us d
e ca
uze
exam
inat
e de
ins
tanţ
ă; r
apoa
rtel
e an
uale
de
activ
itate
nu
sînt
făc
ute
publ
ice
şi, p
rin
urm
are,
nu
sînt
acc
esib
ile p
ublic
ului
lar
g, c
eea
ce c
ondu
ce l
a in
cert
itudi
ne ş
i int
erpr
etăr
i var
iate
cu
priv
ire
la a
ctiv
itate
a C
C.
Inte
rven
ţiile
spe
cifi
ce s
tabi
lite
pent
ru c
onso
lidar
ea r
olul
ui C
urţii
Con
stitu
ţiona
le v
or v
iza
revi
zuir
ea c
rite
riilo
r şi
pro
cedu
rii
de s
elec
tare
a
jude
căto
rilo
r; o
ptim
izar
ea n
umăr
ului
de
jude
căto
ri ş
i a
dura
tei
man
datu
lui
aces
tora
, în
sco
pul
asig
urăr
ii in
depe
nden
ţei
şi c
ompe
tenţ
ei î
nalte
a
jude
căto
rilo
r; l
ărgi
rea
cerc
ului
de
subi
ecţi
cu d
rept
de
sesi
zare
a C
urţii
Con
stitu
ţiona
le,
astf
el î
ncît
să f
ie a
sigu
rată
acc
esib
ilita
tea
de a
sol
icita
ve
rifi
care
a co
nstit
uţio
nalit
ăţii
acte
lor
norm
ativ
e de
căt
re p
erso
anel
e, d
rept
urile
şi
liber
tăţil
e co
nstit
uţio
nale
ale
căr
ora
au f
ost
încă
lcat
e, p
recu
m ş
i op
timiz
area
str
uctu
rii
orga
niza
ţiona
le i
nter
ne ş
i co
nsol
idar
ea r
esur
selo
r um
ane,
nec
esar
e pe
ntru
asi
gura
rea
calit
ăţii
înal
te a
act
elor
sup
use
exam
inăr
ii.
Ter
men
e lim
ită
48
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
In
stit
uţia
res
pons
abilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
6.1.
1. R
eviz
uire
a cr
iterii
lor d
e se
lect
are
a ju
decă
tori
lor l
a C
urte
a C
onst
ituţio
nală
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
1. C
rite
rii d
e se
lect
are
a ju
decă
tori
lor C
urţii
Con
stitu
ţiona
le
stab
ilite
; 2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.
6.1.
2. R
eviz
uire
a sp
ectr
ului
de
subi
ecţi
cu
drep
t de
sesi
zare
a C
urţii
Con
stitu
ţiona
le
şi a
pro
cedu
rii d
e ex
amin
are
a co
ntes
taţii
lor
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i 1.
Stu
diu
efe
ctua
t şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.
6.
1.3.
Con
solid
area
cap
acită
ţilor
pr
ofes
iona
le a
le c
olab
orat
orilo
r Cur
ţii
Con
stitu
ţiona
le, n
eces
are
pent
ru
asig
urar
ea c
alită
ţii în
alte
a a
ctel
or s
upus
e ex
amin
ării.
In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
Cur
tea
Con
stitu
ţiona
lă
1. C
urri
cula
de
inst
ruir
e el
abor
ată;
2. P
erso
nalu
l ins
trui
t.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Rol
ul C
urţii
Con
stitu
ţiona
le c
onso
lidat
; •
Cer
cul s
ubie
cţilo
r cu
drep
t de
sesi
zare
lărg
it:
• C
apac
ităţil
e pe
rson
alul
ui C
urţii
Con
stitu
ţiona
le s
pori
te.
6.
2. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţii
Cen
trul
ui p
entr
u D
rept
urile
Om
ului
şi i
nstit
uţie
i avo
catu
lui p
arla
men
tar
În
ved
erea
inst
ituir
ii un
ui m
ecan
ism
ne-
judi
ciar
de
apăr
are
a dr
eptu
rilo
r om
ului
în R
epub
lica
Mol
dova
, în
anul
199
8 în
tem
eiul
Leg
ii nr
. 133
49 d
in
17 o
ctom
brie
199
7, a
fos
t cr
eată
pot
rivi
t Pr
inci
piilo
r pr
ivin
d St
atut
ul i
nstit
uţiil
or N
aţio
nale
pen
tru
Prom
ovar
ea ş
i pr
otej
area
Dre
ptur
ilor
Om
ului
(P
rinc
ipiil
e de
la P
aris
), in
stitu
ţia n
aţio
nală
inde
pend
entă
pen
tru
prom
ovar
ea ş
i pro
tecţ
ia d
rept
urilo
r - C
entr
ul p
entr
u D
rept
urile
Om
ului
.
În v
irtu
tea
depu
neri
i uno
r efo
rtur
ilor s
emni
fica
tive
de c
ătre
inst
ituţie
în v
eder
ea re
aliz
ării
atri
buţii
lor l
egal
e, în
rapo
rtul
de
eval
uare
s-a
pre
ciza
t că
în
prez
ent
inst
ituţia
Cen
trul
ui p
entr
u D
rept
urile
Om
ului
, pr
ecum
şi
a av
ocat
ului
par
lam
enta
r su
feră
de
un g
rad
ridi
cat
de i
nefi
cien
ţă.
Pe d
e o
part
e ac
east
a se
dat
orea
ză fi
nanţ
ării
insu
fici
ente
a in
stitu
ţiei c
e su
bmin
ează
cap
acita
tea
Cen
trul
ui p
entr
u D
rept
urile
Om
ului
de
a an
gaja
per
sona
l, de
a fa
ce
uz d
e sp
aţii
dota
te ş
i de
a d
esfă
şura
act
ivită
ţi de
stin
ate
înde
plin
irii
man
datu
lui
său,
. pe
de
altă
par
te,
nive
lulu
i sc
ăzut
al
capa
cită
ţilor
la
nive
l in
divi
dual
şi i
nstit
uţio
nal.
În s
copu
l con
solid
ării
capa
cită
ţii C
entr
ului
pen
tru
Dre
ptur
ile O
mul
ui ş
i ins
tituţ
iei a
voca
tulu
i par
lam
enta
r est
e ne
cesa
ră c
once
ntra
rea
efor
turi
lor s
pre:
în
cura
jare
a fi
nanţ
ării
core
spun
zăto
are
a in
stitu
ţiei
avoc
atul
ui p
arla
men
tar,
care
ar
pres
upun
e e
chip
area
ins
tituţ
iei
cu r
esur
se a
decv
ate
pent
ru a
49
asig
ura
real
izar
ea t
rept
ată
şi p
rogr
esiv
ă a
oper
aţiu
nilo
r de
îm
bună
tăţir
e a
orga
niza
ţiei,
refo
rmar
ea i
nstit
uţio
nală
a C
entr
ului
, sp
orir
ea r
olul
ui
avoc
atul
ui p
arla
men
tar
în c
alita
te d
e m
ecan
ism
de
prev
enir
e şi
pro
tecţ
ie a
încă
lcăr
ii dr
eptu
rilo
r om
ului
şi
susţ
iner
ea f
uncţ
iei d
e ce
rcet
are
şi a
naliz
ă a
Cen
trul
ui p
entr
u D
rept
urile
Om
ului
şi a
voca
tulu
i par
lam
enta
r.
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
6.2.
1. R
efor
mar
ea in
stitu
ţiona
lă a
C
entr
ului
pen
tru
Dre
ptur
ilor O
mul
ui ş
i in
stitu
ţiei a
voca
tulu
i par
lam
enta
r, in
clus
iv a
mod
alită
ţii d
e nu
mir
e a
aces
tuia
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
entr
ul p
entr
u D
rept
urile
O
mul
ui
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 2.
Cad
rul i
nstit
uţio
nal a
l Cen
trul
ui p
entr
u D
rept
urilo
r Om
ului
m
odif
icat
.
6.2.
2. E
valu
area
nec
esită
ţilor
real
e pe
ntru
fi
nanţ
area
cor
espu
nzăt
oare
a in
stitu
ţiei
avoc
atul
ui p
arla
men
tar
C
entr
ul p
entr
u D
rept
urile
O
mul
ui
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r
1. A
naliz
ă ef
ectu
ată
şi re
com
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Mec
anis
m a
decv
at d
e fi
nanţ
are
a in
stitu
ţiei c
reat
.
6.2.
3. C
onso
lidar
ea a
bilit
ăţilo
r şi
com
pete
nţel
or d
e lid
eris
m,
inve
stig
are,
ce
rcet
are
şi a
naliz
ă a
cola
bora
tori
lor
Cen
trul
ui p
entr
u D
rept
urilo
r Om
ului
şi
inst
ituţie
i avo
catu
lui p
arla
men
tar
C
entr
ul p
entr
u D
rept
urile
O
mul
ui
1. M
ecan
ism
de
com
unic
are
cu a
lte in
stitu
ţii c
reat
; 2.
Inst
ruir
ea p
erso
nalu
lui r
ealiz
ată.
6.2.
4. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţil
or
avoc
atul
ui p
arla
men
tar d
e pr
otec
ţie ş
i pr
omov
are
a dr
eptu
rilo
r cop
ilulu
i
C
entr
ul p
entr
u D
rept
urile
O
mul
ui
Cap
acită
ţile
avoc
atul
ui p
arla
men
tar c
onso
lidat
e şi
aju
stat
e st
anda
rdel
or în
dom
eniu
l pro
tecţ
iei d
rept
urilo
r cop
ilulu
i.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Rol
ul ş
i cap
acită
ţile
inst
ituţie
i avo
catu
lui p
arla
men
tar c
onso
lidat
; •
Mec
anis
m d
e fi
nanţ
are
inde
pend
entă
a in
stitu
ţiei c
reat
şi r
esur
se fi
nanc
iare
cor
espu
nzăt
oare
nec
esită
ţilor
real
e al
e in
stitu
ţie a
sigu
rate
. 6.
3. R
espe
ctar
ea s
tand
arde
lor
inte
rnaţ
iona
le d
in d
omen
iul
drep
turi
lor
omul
ui î
n pr
ivin
ţa t
utur
or p
erso
anel
or p
riva
te d
e lib
erta
te.
Era
dica
rea
tort
urii
şi r
elel
or tr
atam
ente
Dre
ptul
la
liber
tate
a şi
sig
uran
ţa p
erso
anei
se
num
ără
prin
tre
valo
rile
sup
rem
e al
e un
ui s
tat
mod
ern
şi d
emoc
ratic
, ca
re e
ste
regl
emen
tat
de m
ai
mul
te a
cte
inte
rnaţ
iona
le ş
i naţ
iona
le f
unda
men
tale
. În
pofi
da g
aran
ţiilo
r in
clus
e în
legi
slaţ
ia n
aţio
nală
, pre
cum
şi e
fort
urilo
r în
trep
rins
e în
ved
erea
pr
even
irii
încă
lcăr
ii ac
estu
i dre
pt, p
ract
ica,
cu
regr
et, d
emon
stre
ază
că m
ai e
xist
ă ca
zuri
cîn
d ac
este
dre
pt e
ste
afec
tat.
Rep
ublic
a M
oldo
va c
ontin
uă
50
să s
e co
nfru
nte
cu f
enom
ene
soci
ale
nega
tive
inte
r-co
nexe
, cu
m a
r fi
tor
tura
, al
te p
edep
se o
ri t
rata
men
te c
rude
, in
uman
e sa
u de
grad
ante
, fa
pt
dem
onst
rat d
e nu
măr
ul în
grijo
răto
r de
mar
e al
cer
erilo
r de
puse
de
cătr
e ce
tăţe
nii R
epub
licii
Mol
dova
la C
urte
a E
urop
eană
a D
rept
urilo
r O
mul
ui ş
i ho
tărî
rile
favo
rabi
le a
le C
urţii
, în
spec
ial î
n pr
ivin
ţa î
ncăl
cări
i dre
ptul
ui la
libe
rtat
e şi
sig
uran
ţă.
Ace
astă
situ
aţie
, co
nfor
m R
apor
tulu
i de
eva
luar
e, s
e da
tore
ază
în p
rinc
ipal
exi
sten
ţei
cadr
ului
nor
mat
iv c
ontr
adic
tori
u şi
ine
fici
ent;
exis
tenţ
ei
sist
emul
ui d
epăş
it al
ind
icat
orilo
r de
per
form
anţă
apl
icat
de
orga
nele
de
urm
ărir
e pe
nală
; ca
paci
tăţii
lim
itate
a a
utor
ităţil
or r
espo
nsab
ile î
n ex
amin
area
plîn
geri
lor
priv
ind
aplic
area
tort
urii
sau
rele
lor
trat
amen
te: l
ipse
i abi
lităţ
ilor,
com
pete
nţel
or ş
i ins
trui
rii a
decv
ate
la n
ivel
inst
ituţio
nal ş
i in
divi
dual
în c
adru
l org
anel
or d
e ur
măr
ire
pena
lă.
Ast
fel,
luîn
d în
cal
cul
fapt
ul c
ă nu
est
e su
fici
ent
să s
e re
cuno
ască
pro
blem
a ex
iste
nţei
înc
ălcă
rilo
r dr
eptu
lui
la l
iber
tate
şi
sigu
ranţ
ă na
ţiona
lă, s
e co
nsid
eră
nece
sară
într
epri
nder
ea u
nor a
cţiu
ni î
n ve
dere
a: c
reăr
ii un
ui s
iste
m s
tand
ardi
zat d
e ev
iden
ţă a
înre
gist
rări
lor c
u pr
ivir
e la
caz
urile
de
ares
t şi
det
enţie
; efi
cien
tizăr
ii m
odul
ui d
e ap
licar
e a
măs
urilo
r pro
cesu
ale
de
cons
trîn
gere
şi p
riva
tive
de li
bert
ate;
cre
ării
cond
iţiilo
r ade
cvat
e de
det
enţie
şi
cre
ării
unui
mec
anis
m d
e re
abili
tare
a v
ictim
elor
tort
urii
şi tr
atam
entu
lui i
num
an s
au d
egra
dant
.
Dom
enii
de in
terv
enţie
spe
cifi
ce
Ter
men
e lim
ită
In
stit
uţia
res
pons
abilă
Indi
cato
rii n
ivel
ului
de
impl
emen
tare
12
lu
ni
24
luni
36
lu
ni
48
luni
60
lu
ni
6.3.
1. E
fici
entiz
area
mod
ului
de
aplic
are
a m
ăsur
ilor p
roce
sual
e de
con
strî
nger
e şi
m
ăsur
ilor p
reve
ntiv
e în
sen
sul a
sigu
rări
i ef
ectiv
e a
resp
ectă
rii d
rept
ului
la li
bert
ate
şi s
igur
anţă
fizi
că
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i C
urte
a Su
prem
ă de
Jus
tiţie
1. Pr
oiec
t de
m
odif
icar
e a
cadr
ului
no
rmat
iv
elab
orat
şi
ad
opta
t; 2. M
ecan
ism
efi
cien
t de
mon
itori
zare
a a
inst
ituţii
lor
care
ap
lică
măs
uri
proc
esua
le
de
cons
trîn
gere
şi
m
ăsur
ilor
prev
entiv
e cr
eat.
6.3.
2. D
ezvo
ltare
a ba
zei t
ehni
co –
m
ater
iale
şi a
infr
astr
uctu
rii î
n co
nfor
mita
te c
u st
anda
rdel
e eu
rope
ne în
to
ate
locu
rile
pri
vativ
e de
libe
rtat
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Proc
urat
ura
Gen
eral
ă M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne
Cen
trul
pen
tru
Com
bate
rea
Cri
mel
or E
cono
mic
e şi
C
orup
ţiei
Min
iste
rul S
ănăt
ăţii
Min
iste
rul P
rote
cţie
i
1. V
olum
ul re
surs
elor
fina
ncia
re m
ajor
at;
2. N
oi e
difi
cii c
onst
ruite
şi c
ele
vech
i ren
ovat
e;
3. Im
plem
enta
te m
ijloa
ce te
hnic
e m
oder
ne p
entr
u as
igur
area
pr
even
irii
tort
urii.
51
Soci
ale
şi F
amili
ei
Min
iste
rul E
duca
ţiei
6.3.
3. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţil
or
repr
ezen
tanţ
ilor i
nstit
uţiil
or re
spon
sabi
le
de p
riva
rea
de li
bert
ate
(pol
iţie,
sis
tem
ul
peni
tenc
iar,
CC
CE
C, i
nstit
uţiil
e ps
ihia
tric
e, in
tern
ate
psih
o-ne
urol
ogic
e ş
i az
iluri
) de
prev
enir
e şi
com
bate
re a
to
rtur
ii ş
i rel
elor
trat
amen
te
C
entr
ul p
entr
u D
rept
urile
O
mul
ui
Mec
anis
mul
Naţ
iona
l pe
ntru
pre
veni
rea
tort
urii
1. M
onito
riza
rea
cont
inuă
a lo
curi
lor d
e de
tenţ
ie e
fect
uată
; 2. Pr
oiec
t de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat.;
3. M
ecan
ism
ul n
aţio
nal d
e pr
even
ire
a to
rtur
ii co
nsol
idat
; 4. Pe
rson
alul
din
cad
rul m
ecan
ism
ului
naţ
iona
l de
prev
enir
e a
tort
urii
inst
ruit.
6.3.
4. C
rear
ea u
nui
sist
em s
tand
ardi
zat
şi
prot
ejat
îm
potr
iva
man
ipul
ărilo
r de
ev
iden
ţă
şi
înre
gist
rare
cu
pr
ivir
e la
re
ţiner
e, a
rest
şi d
eten
ţie.
Pr
ocur
atur
a G
ener
ală
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e C
entr
ul p
entr
u C
omba
tere
a C
rim
elor
Eco
nom
ice
şi
Cor
upţie
i M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. S
iste
m n
ou d
e ev
iden
ţă ş
i înr
egis
trar
e el
abor
at ş
i im
plem
enta
t; 2.
Per
sona
lul r
espo
nsab
il de
evi
denţ
ă şi
înre
gist
rare
cu
priv
ire
la re
ţiner
e, a
rest
şi d
eten
ţie in
stru
it;
3. S
iste
m d
e co
ntro
l şi m
onito
riza
re a
pro
cesu
lui d
e ev
iden
ţă
şi în
regi
stra
re e
labo
rat ş
i apl
icat
.
6.3.
5. C
omba
tere
a ef
icie
ntă
a fa
ptel
or d
e to
rtur
ă şi
rele
trat
amen
te
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i 1.
Cad
rulu
i nor
mat
iv re
leva
nt u
nifo
rmiz
at;
2. P
edep
se p
enal
e pe
ntru
act
e de
tort
ură
mod
ific
ate;
3.
Mec
anis
m d
e do
cum
enta
re a
act
elor
de
mal
trat
are
îmbu
nătă
ţit;
4. Im
plic
area
spo
rită
a v
ictim
elor
în p
roce
sul d
e ex
amin
are
a ca
zuri
lor d
e m
altr
atar
e;
5. In
stru
ire
priv
ind
mod
ul d
e in
vest
igar
e a
cazu
rilo
r de
mal
trat
are
desf
ăşur
ată.
6.
3.6.
Cre
area
mec
anis
mel
or e
fect
ive
de
reab
ilita
re a
vic
timel
or t
ortu
rii
şi r
elel
or
trat
amen
te
M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
1. F
ond
pen
tru
reab
ilita
rea
vict
imel
or c
reat
; 2.
Num
ărul
per
soan
elor
car
e au
ben
efic
iat d
e se
rvic
iile
de
reab
ilita
re.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Cul
tura
de
zero
tole
ranţ
ă fa
ţă d
e fa
ptel
e de
mal
trat
are
împă
rtăş
ită, r
ecun
oscu
tă ş
i pro
mov
ată;
•
Un
mec
anis
m d
e ap
licar
e a
măs
urilo
r pro
cesu
ale
de c
onst
rîng
ere
şi m
ăsur
ilor p
reve
ntiv
e îm
bună
tăţit
; •
Locu
rile
de
dete
nţie
pre
vent
ivă
şi a
lte lo
curi
de
dete
nţie
– c
onfo
rme
stan
dard
elor
inte
rnaţ
iona
le.
6.4.
Con
solid
area
sis
tem
ului
de
prob
aţiu
ne ş
i a s
iste
mul
ui p
enite
ncia
r Si
stem
ul d
e pr
obaţ
iune
din
Rep
ublic
a M
oldo
va a
fos
t cre
at în
200
7 od
ată
cu c
rear
ea O
fici
ului
Cen
tral
de
Prob
aţiu
ne, î
nsă
nici
pîn
ă as
tăzi
nu
avem
un
sis
tem
con
solid
at ş
i ef
icie
nt.
Lips
a ef
icie
nţei
sis
tem
ului
de
prob
aţiu
ne e
ste
dete
rmin
ată
de m
ai m
ulţi
fact
ori,
cum
ar
fi:
lipsa
cap
acită
ţilor
52
ofiţe
rilo
r se
rvic
iulu
i de
prob
aţiu
ne ş
i a O
fici
ului
Cen
tral
de
Prob
aţiu
ne, i
nclu
siv
a ab
ilită
ţilor
, com
pete
nţel
or ş
i ins
trui
rii;
inef
icie
nţa
mec
anis
mul
ui
de in
stru
ire
cont
inuă
; soc
ieta
tea
neim
plic
ată
în m
ăsur
a ne
cesa
ră în
act
ivita
tea
de p
roba
ţiune
; aut
onom
ia in
stitu
ţiona
lă f
orm
ală;
lips
a co
oper
ării
într
e su
b-se
ctoa
rele
pro
baţiu
ne ş
i pen
itenc
iar;
lips
a re
glem
entă
rilo
r leg
ale
în c
eea
ce p
rive
şte
serv
iciil
e de
pos
t-as
iste
nţă;
res
urse
le u
man
e in
sufi
cien
te ş
i al
ţi fa
ctor
i. Î
n vi
rtut
ea s
ituaţ
iei
crea
te,
se c
onst
ată
nece
sita
tea
intr
oduc
erii
unui
con
cept
mod
ern
de p
roba
ţiune
car
e să
asi
gure
ech
ilibr
ul d
intr
e si
gura
nţa
com
unită
ţii ş
i nec
esita
tea
de re
abili
tare
în s
ocie
tate
a d
elic
venţ
ilor,
la fe
l est
e ne
cesa
r să
fie
mod
ific
ată
legi
slaţ
ia în
ace
st s
ens.
Si
stem
ul p
enite
ncia
r răm
îne
a fi
o p
robl
emă
a R
epub
licii
Mol
dova
, fiin
d su
b-fi
nanţ
at c
ontin
uu m
ai b
ine
de 2
0 de
ani
. În
Rap
ortu
l de
eval
uare
au
fost
m
enţio
nate
urm
ătoa
rele
def
icie
nţe
ale
sist
emul
ui p
enite
ncia
r: „
supr
apop
ular
ea în
inst
ituţii
le d
e ar
est;
cond
iţii g
ener
ale
de d
eten
ţie p
roas
te (
cond
iţii
sani
tare
, igi
enă,
hra
nă);
act
ivită
ţi de
mun
că, e
duca
ţiona
le ş
i soc
iale
gr
eu a
cces
ibile
; îng
rijir
e m
edic
ală
şi a
sist
enţă
psi
holo
gică
sub
niv
elul
nec
esar
; m
ediu
nes
igur
şi d
isci
plin
ă pr
oast
ă, s
ub-c
ultu
ră c
rim
inal
ă pe
rsis
tent
ă, fa
cilit
ată
de g
radu
l îna
lt de
ocu
pare
şi î
ntre
ţiner
ea d
eţin
uţilo
r în
încă
peri
de
tip
dorm
itor;
sch
emă
nead
ecva
tă a
faci
lităţ
ilor d
e ar
est,
esco
rtă
şi a
ranj
amen
te lo
gist
ice.
” O
altă
pro
blem
ă o
form
ează
mod
ul d
e re
crut
are
a pe
rson
alul
ui
sist
emul
ui p
enite
ncia
r, ca
re s
e fa
ce d
e ob
icei
uni
late
ral,
după
cum
maj
orita
tea
cola
bora
tori
lor v
in d
in rî
ndur
ile p
oliţi
ei, p
ăstr
îndu
-şi g
rade
le m
ilita
re.
Măs
urile
de
inte
rven
ţie p
ropu
se în
cad
rul p
reze
ntei
Str
ateg
ii vo
r fi
ori
enta
te s
pre:
rev
izui
rea
polit
icii
de a
ngaj
are
şi r
ecru
tare
în s
iste
mul
pen
itenc
iar
şi d
emili
tari
zare
a co
mpr
ehen
sivă
a s
iste
mul
ui p
enite
ncia
r; d
ezvo
ltare
a şi
im
plem
enta
rea
polit
icilo
r de
rea
bilit
are
şi i
nteg
rare
soc
ială
, in
clus
iv
plan
ific
area
indi
vidu
ală
a ex
ecut
ării
pede
psei
şi c
rear
ea u
nui r
egim
ava
nsat
pro
gres
iv d
e de
tenţ
ie; p
rom
ovar
ea ş
i im
plem
enta
rea
stan
dard
elor
etic
e în
ca
drul
ser
vici
ilor d
e pr
obaţ
iune
şi s
iste
mul
ui p
enite
ncia
r.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
6.4.
1. In
trod
ucer
ea u
nui c
once
pt m
oder
n de
pro
baţiu
ne c
are
să a
sigu
re e
chili
brul
di
ntre
sig
uran
ţa c
omun
ităţii
şi n
eces
itate
a re
abili
tări
i în
soci
etat
e a
delic
venţ
ilor
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t.
6.4.
2. A
sigu
rare
a au
tono
mie
i in
stitu
ţiona
le a
ser
vici
ului
pro
baţiu
ne
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Min
iste
rul M
unci
i, Pr
otec
ţiei S
ocia
le ş
i a
Fam
iliei
1. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t. 2.
Sch
ema
de p
erso
nal r
eviz
uită
; 3.
Ser
vici
ul d
e pr
obaţ
iune
reor
gani
zat.
53
6.4.
3. A
sigu
rare
a co
ntin
uită
ţii p
roce
sulu
i de
pro
baţiu
ne in
divi
dual
izat
înce
pînd
cu
etap
a pr
esen
tinţia
lă ş
i ter
min
înd
cu
serv
iciil
e po
st-a
sist
enţă
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Mun
cii
Prot
ecţie
i Soc
iale
şi a
Fa
mili
ei
Min
iste
rul E
cono
mie
i In
stan
ţele
jude
căto
reşt
i A
utor
ităţil
e ad
min
istr
aţie
i pu
blic
e lo
cale
In
stitu
tul N
aţio
nal a
l Ju
stiţi
ei
1. Pr
oiec
t de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
2. M
ecan
ism
ul d
e tr
atam
ent
indi
vidu
aliz
at a
ben
efic
iaril
or
serv
iciil
or d
e pr
obaţ
iune
ela
bora
t şi i
mpl
emen
tat;
3. C
urri
cula
de
inst
ruir
e el
abor
ată;
4. C
onsi
lieri
i de
prob
aţiu
ne ş
i jud
ecăt
orii
inst
ruiţi
.
6.4.
4. C
onso
lidar
ea p
arte
neri
atel
or d
intr
e se
rvic
iul d
e pr
obaţ
iune
şi a
lte o
rgan
izaţ
ii pu
blic
e sa
u pr
ivat
e, m
embr
i ai s
ocie
tăţii
ci
vile
, fam
ilii ş
i com
unită
ţi în
ved
erea
pr
omov
ării
reab
ilită
rii ş
i inc
luzi
unii
soci
ale
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. R
olul
act
iv a
l con
silie
rilo
r de
prob
aţiu
ne p
entr
u va
lori
fica
rea
part
ener
iate
lor d
intr
e se
rvic
iul d
e pr
obaţ
iune
cu
alte
org
aniz
aţii
publ
ice
sau
priv
ate,
mem
bri a
i soc
ietă
ţii
civi
le, f
amili
i şi c
omun
ităţi;
2.
Impl
icar
ea a
ctiv
ă a
orga
niza
ţiilo
r neg
uver
nam
enta
le în
ac
tivita
tea
de re
abili
tare
şi r
eint
egra
re.
6.4
.5. C
onso
lidar
ea s
iste
mul
ui d
e în
aint
are
şi e
xam
inar
e a
plîn
geri
lor
refe
rito
are
la a
ctiv
itate
a se
rvic
iilor
de
prob
aţiu
ne ş
i la
sist
emul
pen
itenc
iar
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
1. S
tudi
u ef
ectu
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t.
6.4.
6. R
eviz
uire
a po
litic
ii de
ang
ajar
e şi
si
stem
ului
de
recr
utar
e în
inst
ituţii
le
peni
tenc
iare
şi d
emili
tari
zare
a co
mpr
ehen
sivă
a s
iste
mul
ui p
enite
ncia
r
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i 1.
Stu
diu
efec
tuat
şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
3. D
emili
tari
zare
a si
stem
ului
pen
itenc
iar r
ealiz
ată.
6.4.
7. P
rom
ovar
ea ş
i im
plem
enta
rea
stan
dard
elor
etic
e în
cad
rul s
ervi
ciilo
r de
prob
aţiu
ne ş
i la
sist
emul
pen
itenc
iar
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i
Stan
dard
e / C
odur
i etic
e el
abor
ate,
ado
ptat
e şi
impl
emen
tate
.
6.4.
8. D
ezvo
ltare
a şi
impl
emen
tare
a po
litic
ilor d
e re
abili
tare
şi i
nteg
rare
so
cial
ă, in
clus
iv p
lani
fica
rea
indi
vidu
ală
a ex
ecut
ării
pede
psei
şi c
rear
ea u
nui r
egim
av
ansa
t pro
gres
iv d
e de
ţiner
e, s
usţin
ere
a pr
ogra
mel
or c
ogni
tive
(com
port
amen
tale
)
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Edu
caţie
i M
inis
teru
l Mun
cii ş
i Pr
otec
ţiei S
ocia
le
1. S
tudi
u ef
ectu
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
oliti
ci d
e re
abili
tare
şi i
nteg
rare
soc
ială
revi
zuite
şi
impl
emen
tate
; 3.
Mec
anis
m d
e pl
anif
icar
e in
divi
dual
ă a
exec
utăr
ii pe
deps
ei
crea
t.
6.4.
9. O
feri
rea
unor
act
ivită
ţi ed
ucat
ive,
oc
upaţ
iona
le ş
i alte
act
ivită
ţi so
cial
e de
ţinuţ
ilor
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Mun
cii,
Prot
ecţie
i Soc
iale
şi
1. M
ăsur
i edu
cativ
e, o
cupa
ţiona
le ş
i a a
lte m
ăsur
i soc
iale
pe
ntru
deţ
inuţ
i ela
bora
te;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i
54
Fam
iliei
M
inis
teru
l Edu
caţie
i
adop
tat;
3. M
ecan
ism
e de
stim
ular
e a
activ
ităţil
or o
cupa
ţiona
le
aplic
ate;
4.
Mec
anis
m d
e m
onito
riza
re a
impl
emen
tări
i act
ivită
ţilor
; ed
ucat
ive,
ocu
paţio
nale
şi a
alte
act
ivită
ţi so
cial
e cr
eat.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Sis
tem
ul d
e pr
obaţ
iune
şi s
iste
mul
pen
itenc
iar m
oder
niza
t, ef
icie
ntiz
at ş
i con
solid
at;
• C
apac
itate
a sp
orită
a O
fici
ilor d
e pr
obaţ
iune
de
a ge
stio
na ş
i sup
rave
ghea
per
form
anţa
con
silie
rilo
r de
prob
aţiu
ne;
• C
apac
itate
a sp
orită
a In
stitu
tulu
i Naţ
iona
l al J
ustiţ
iei î
n do
men
iul i
nstr
uiri
i con
tinue
pen
tru
cons
ilier
ii de
pro
baţiu
ne;
• C
apac
ităţil
e de
incl
uziu
ne s
ocia
lă a
ex-
cond
amna
ţilor
fort
ific
ate
şi e
ste
redu
s nu
măr
ul in
frac
ţiuni
lor r
ecid
ive;
•
Con
diţii
le în
cad
rul i
nstit
uţiil
or p
enite
ncia
re c
ores
pund
sta
ndar
delo
r int
erna
ţiona
le în
mat
erie
.
55
PIL
ON
UL
7.
Un
sect
or b
ine
coor
dona
t, ad
min
istr
at ş
i res
pons
abil
Obi
ectiv
ul s
trat
egic
: C
oord
onar
ea,
stab
ilire
a şi
del
imita
rea
atri
buţii
lor
şi r
espo
nsab
ilită
ţilor
act
orilo
r pr
inci
pali
din
sect
orul
jus
tiţie
i, pr
ecum
şi a
sigu
rare
a di
alog
ului
inte
rsec
tori
al
Acţ
iuni
le o
rien
tate
spr
e cr
eare
a şi
edi
fica
rea
unui
sec
tor
al ju
stiţi
ei b
ine
coor
dona
t, ad
min
istr
at ş
i res
pons
abil
vor
fi a
xate
pe
trei
dir
ecţii
str
ateg
ice:
7.
1. C
oord
onar
ea a
ctiv
ităţil
or a
ctor
ilor s
ecto
rulu
i jus
tiţie
i; pl
anif
icar
ea s
trat
egic
ă şi
dez
volta
rea
polit
icilo
r; 7
.2. A
rmon
izar
ea c
adru
lui i
nstit
uţio
nal ş
i le
gal d
in s
ecto
rul j
ustiţ
ie c
u st
anda
rdel
e eu
rope
ne, 7
.3. C
oord
onar
ea a
sist
enţe
i don
ator
ilor e
xter
ni.
7.1.
Coo
rdon
area
act
ivit
ăţilo
r ac
tori
lor
sect
orul
ui ju
stiţi
ei; p
lani
fica
rea
stra
tegi
că ş
i dez
volta
rea
polit
icilo
r
Car
acte
rul s
peci
fic
al s
ecto
rulu
i jus
tiţie
i rez
idă
în im
posi
bilit
atea
impl
emen
tări
i une
i pol
itici
şi s
trat
egii
de re
form
ă co
eren
tă în
lips
a un
ei c
oord
onăr
i. R
apor
tul d
e ev
alua
re a
sta
bilit
def
icie
nţe
impo
rtan
te în
efo
rtur
ile n
aţio
nale
de
coor
dona
re a
ref
orm
ei s
ecto
rial
e ex
tinse
, car
e ar
put
ea f
i cau
zate
de
urm
ător
ii fa
ctor
i: st
ilul
oare
cum
pre
cipi
tat
de e
labo
rare
a p
oliti
cilo
r; p
ersp
ectiv
a pe
ter
men
scu
rt d
ecît
pe t
erm
en m
ai l
ung
a in
iţiat
ivel
or d
e re
glem
enta
re ş
i rev
izui
re in
stitu
ţiona
lă; l
ipsa
con
ştie
ntiz
ării
depl
ine
şi p
reve
deri
i im
plic
aţiil
or b
uget
are
a re
form
elor
pla
nifi
cate
; lip
sa c
onsu
ltări
lor
cu u
n gr
up e
xtin
s de
par
tene
ri în
pro
cesu
l de
impl
emen
tare
a re
form
elor
, inc
lusi
v se
ctor
ul p
riva
t şi s
ocie
tate
a ci
vilă
; atit
udin
ea re
lativ
am
biva
lent
ă a
sist
emul
ui ju
decă
tore
sc, c
omun
ităţii
avo
caţil
or s
au a
alto
r as
ocia
ţii s
ecto
rial
e fa
ţă d
e un
rol
pos
ibil
mai
act
iv ş
i o in
flue
nţă
mai
mar
e în
ela
bora
rea
polit
icilo
r; l
ipsa
cap
acită
ţii p
arte
neri
lor
din
cadr
ul s
ecto
rulu
i de
a a
duce
con
trib
uţii
la s
trat
egia
com
ună
de r
efor
mar
e a
sect
orul
ui p
rin
elab
orar
ea
capi
tole
lor s
trat
egic
e pe
ntru
fiec
are
sub-
sect
or.
Doa
r o
refo
rmă
bine
coo
rdon
ată
poat
e as
igur
a m
odif
icăr
i sis
tem
ice
şi d
urab
ile în
sis
tem
ul ju
stiţi
ei, p
revă
zute
în d
omen
iile
de in
terv
enţie
spe
cifi
că
ale
Stra
tegi
ei. P
entr
u as
igur
area
via
bilit
ăţii
refo
rmei
est
e ne
cesa
ră m
enţin
erea
unu
i dia
log
şi in
tera
cţiu
ni c
onst
ante
din
tre
dive
rşii
acto
ri a
i sec
toru
lui
just
iţiei
, pr
ecum
şi
cons
olid
area
cap
acită
ţilor
şi
abili
tăţil
or a
cest
ora
de p
lani
fica
re s
trat
egic
ă, n
eces
are
pent
ru i
mpl
icar
ea p
lena
ră î
n pr
oces
ul d
e im
plem
enta
re a
ref
orm
elor
şi
reac
ţionă
rii
rapi
de l
a or
ice
even
tual
e im
pedi
men
te î
n ca
drul
ace
stui
pro
ces.
Est
e ne
cesa
r să
se
asig
ure,
că
fiec
are
inst
ituţie
a s
ecto
rulu
i va
dev
eni
un p
artic
ipan
t re
spon
sabi
l a
refo
rmei
, ca
re v
a re
cuno
aşte
nec
esita
tea
inte
rven
ţiilo
r di
n St
rate
gie
şi v
a of
eri
toat
ă su
sţin
erea
nec
esar
ă pr
in in
term
ediu
l con
sulta
ţiilo
r şi e
xper
tizel
or, p
osib
ile g
raţie
exp
erie
nţei
în c
adru
l uno
r dom
enii
dist
inct
e al
e se
ctor
ului
, pen
tru
a as
igur
a ra
pidi
tate
a şi
efi
caci
tate
a re
form
ei în
cad
rul f
iecă
rui p
ilon;
va
fi r
espo
nsab
ilă p
entr
u at
inge
rea
obie
ctiv
elor
gen
eral
e şi
spe
cifi
ce a
le r
efor
mei
nu
doa
r în
faţ
a in
stitu
ţiilo
r pr
ofes
iona
le s
au c
orpo
rativ
e, d
ar ş
i în
faţ
a în
treg
ii so
ciet
ăţi.
În a
cest
sco
p es
te n
eces
ară
crea
rea
unui
mec
anis
m d
e co
ordo
nare
şi m
onito
riza
re a
ref
orm
ei; î
mbu
nătă
ţirea
pro
cesu
lui d
e co
ordo
nare
a e
labo
rări
i şi d
ezba
teri
lor
publ
ice
pe m
argi
nea
proi
ecte
lor
acte
lor
norm
ativ
e, i
nclu
siv
cu i
mpl
icar
ea î
n ac
est
proc
es a
var
iilor
ins
tituţ
ii şi
pro
fesi
i di
n ca
drul
sec
toru
lui;
fort
ific
area
abi
lităţ
ilor
şi c
apac
ităţil
or d
e pl
anif
icar
e st
rate
gică
nu
doar
ale
col
abor
ator
ilor
Min
iste
rulu
i Ju
stiţi
ei,
dar
şi a
rep
reze
ntan
ţilor
înt
regu
lui
sect
or;
asig
urar
ea c
olab
orăr
ii ac
esto
r in
stitu
ţii î
n pr
oces
ul d
e pl
anif
icar
e, e
labo
rare
, im
plem
enta
re ş
i m
onito
riza
re a
măs
urilo
r şi
dec
iziil
or r
ealiz
ate
în c
adru
l do
men
iilor
spe
cifi
ce d
e in
terv
enţie
, pri
n in
term
ediu
l asi
gură
rii u
nui s
chim
b de
info
rmaţ
ii ef
icie
nt d
intr
e to
ate
inst
ituţii
le s
ecto
rulu
i.
56
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
7.1.
1. C
onso
lidar
ea c
apac
ităţii
M
inis
teru
lui J
ustiţ
iei d
e in
tera
cţiu
ne c
u ac
tori
i sec
toru
lui j
ustiţ
ie în
pro
cesu
l pr
egăt
irii
prop
uner
ilor l
egis
lativ
e ş
i m
onito
riză
rii i
mpl
emen
tări
i ace
stor
a
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i 1.
Ana
liza
func
ţiilo
r şi s
truc
turii
real
izat
ă;
3. P
roie
cte
de a
cte
norm
ativ
e el
abor
ate
şi a
dopt
ate;
2.
Sub
divi
ziun
ile re
leva
nte
reor
gani
zate
şi c
onso
lidat
e;
4. S
iste
me
inte
rne
de s
timul
are
aplic
ate;
5.
Per
sona
lul i
nstr
uit.
7.1.
2. C
rear
ea ş
i sus
ţiner
ea g
rupu
rilo
r de
lucr
u pe
lîng
ă M
inis
teru
l Jus
tiţie
i în
vede
rea
coor
donă
rii ş
i mon
itori
zări
i im
plem
entă
rii f
iecă
rui p
ilon
din
Stra
tegi
e
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i şi
act
orii
rele
vanţ
i ai
sect
orul
ui ju
stiţi
ei
1. G
rupu
rile
de
lucr
u fo
rmat
e;
2. M
ecan
ism
ul d
e m
onito
riza
re c
reat
şi a
plic
at;
3. M
embr
ii gr
upur
ilor d
e lu
cru
inst
ruiţi
.
7.1.
3. C
onso
lidar
ea ro
lulu
i Con
siliu
lui
coor
dona
tor p
entr
u re
form
a or
gane
lor d
e dr
ept î
n ve
dere
a as
igur
ării
dial
ogul
ui
efic
ient
din
tre
acto
rii s
ecto
rulu
i de
just
iţie
A
ctor
ii se
ctor
ului
just
iţiei
Reu
niun
ile p
erio
dice
ale
Con
siliu
lui c
oord
onat
or p
entru
re
form
a or
gane
lor d
e dr
ept o
rgan
izat
e şi
des
făşu
rate
.
7.1.
4. R
eorg
aniz
area
şi c
onso
lidar
ea
capa
cită
ţilor
şi c
ompe
tenţ
elor
uni
tăţii
re
spon
sabi
le d
e pl
anif
icar
e st
rate
gică
şi
mon
itori
zare
din
cad
rul M
inis
teru
lui
Just
iţiei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
ance
lari
a de
Sta
t 1.
Ana
liza
func
ţiilo
r şi s
truc
turii
real
izat
ă;
2. R
egul
amen
tul d
e fu
ncţio
nare
mod
ific
at;
3. P
erso
nalu
l ins
trui
t.
7.1.
5. D
ezvo
ltare
a ca
paci
tăţii
fiec
ărei
in
stitu
ţii im
plic
ate
în p
roce
sul d
e
refo
rmar
e a
sect
orul
ui ju
stiţi
e de
a
part
icip
a în
pro
cesu
l de
refo
rmă
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i şi
act
orii
sect
orul
ui
just
iţiei
1. A
naliz
a fu
ncţii
lor ş
i str
uctu
rii re
aliz
ată;
2.
Reg
ulile
inte
rne
de fu
ncţio
nare
mod
ific
ate;
3.
Per
sona
lul i
nstr
uit.
7.
1.6.
Cre
area
con
diţii
lor p
entr
u co
labo
rare
a co
ntin
uă în
tre
repr
ezen
tanţ
ii un
ităţil
or re
spon
sabi
le d
e pl
anif
icar
e st
rate
gică
şi m
onito
riza
re d
in c
adru
l in
stitu
ţiilo
r din
sec
toru
l de
just
iţiei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i şi
act
orii
sect
orul
ui
just
iţiei
1. P
erso
anel
e re
spon
sabi
le p
entr
u pl
anif
icar
ea s
trat
egic
ă şi
m
onito
riza
re d
esem
nate
şi i
nstr
uite
; 2.
Reu
niun
i per
iodi
ce c
omun
e or
gani
zate
şi d
esfă
şura
te.
7.1.
7. C
rear
ea ş
i men
ţiner
ea u
nui s
iste
m
de c
olec
tare
, ana
liză
şi s
chim
b de
in
form
aţii
rele
vant
e în
tre
prin
cipa
lele
in
stitu
ţii d
in s
ecto
rul
just
iţiei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i şi
act
orii
sect
orul
ui
just
iţiei
Sist
emul
de
cole
ctar
e, a
naliz
ă şi
sch
imb
reci
proc
de
info
rmaţ
ii şi
dat
e di
ntre
repr
ezen
tanţ
ii se
ctor
ului
de
just
iţie
crea
t şi a
plic
at în
pra
ctic
ă.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
57
• C
apac
ităţil
e M
inis
teru
lui J
ustiţ
iei d
e in
tera
cţiu
ne, p
lani
fica
re s
trat
egic
ă şi
mon
itori
zare
con
solid
ate;
•
Cap
acită
ţile
acto
rilo
r di
n se
ctor
ul j
ustiţ
iei
în m
ater
ie d
e pl
anif
icar
e st
rate
gică
, mon
itori
zare
şi
impl
icar
e ac
tivă
în p
roce
sul
de r
efor
mă
sînt
co
nsol
idat
e,
• S
chim
bul r
ecip
roc
de in
form
aţii
dint
re a
ctor
ii ju
stiţi
ei e
fici
entiz
at;
• R
efor
ma
sect
orul
ui d
e ju
stiţi
ei c
oord
onat
ă şi
impl
emen
tare
a ac
este
ia m
onito
riza
tă.
7.2.
Arm
oniz
area
cad
rulu
i ins
tituţ
iona
l şi l
egal
din
sec
toru
l jus
tiţie
cu
stan
dard
ele
euro
pene
În
sco
pul c
onst
ituir
ii un
ui s
ecto
r al j
ustiţ
iei b
ine
coor
dona
t, ad
min
istr
at ş
i res
pons
abil
este
nec
esar
ă cr
eare
a ca
drul
ui le
gisl
ativ
şi i
nstit
uţio
nal,
care
să
cont
ribu
ie l
a co
mpa
tibili
tate
a se
ctor
ului
jus
tiţie
i st
anda
rdel
or e
urop
ene.
Ace
st f
apt
ar c
ontr
ibui
la
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
cal
ităţii
înv
ăţăm
întu
lui
juri
dic
supe
rior
, cal
ităţii
pro
cesu
lui d
e el
abor
are
a ac
telo
r nor
mat
ive,
acc
esul
ui li
mita
t al s
ocie
tăţii
la in
form
aţiil
e cu
car
acte
r jur
idic
şi c
ontr
adic
ţiilo
r le
gisl
aţie
i naţ
iona
le c
u no
rmel
e dr
eptu
lui c
omun
itar.
Pr
inci
pale
le d
omen
ii de
inte
rven
ţie o
rien
tate
spr
e ar
mon
izar
ea c
adru
lui i
nstit
uţio
nale
şi l
egal
din
sec
toru
l jus
tiţie
i cu
stan
dard
ele
euro
pene
vor
viz
a:
îmbu
nătă
ţirea
pro
gram
elor
de
inst
ruir
e în
cad
rul
facu
ltăţil
or d
e dr
ept;
perf
ecţio
nare
a ca
lităţ
ii el
abor
ării
acte
lor
norm
ativ
e în
sco
pul
asig
urăr
ii st
abili
tăţii
, pre
vizi
bilit
ăţii
şi c
lari
tăţii
le
gisl
aţie
i; sp
orir
ea a
cces
ului
pub
licul
ui la
rg la
act
ele
norm
ativ
e pr
in a
sigu
rare
a ca
lităţ
ii şi
acc
esib
ilită
ţii m
ai
bune
a b
azel
or o
fici
ale
de d
ate
juri
dice
; îm
bună
tăţir
ea p
roce
sulu
i de
arm
oniz
are
a le
gisl
aţie
i naţ
iona
le c
u le
gisl
aţia
Uni
unii
Eur
open
e.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
7.2.
1. E
valu
area
şi î
mbu
nătă
ţirea
cal
ităţii
în
văţă
mîn
tulu
i jur
idic
sup
erio
r din
R
epub
lica
Mol
dova
pri
n pr
ism
a co
resp
unde
rii b
unel
or p
ract
ici e
urop
ene
şi
prin
cipi
ilor d
e la
Bol
ogna
M
inis
teru
l Edu
caţie
i In
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
înt
supe
rior
1. E
valu
ările
ext
erne
real
izat
e şi
reco
man
dări
form
ulat
e;
2. P
rofe
sori
i ins
trui
ţi;
3. C
urri
cula
învă
ţăm
întu
lui j
urid
ic s
uper
ior m
odif
icat
ă şi
ap
licat
ă.
7.2.
2. Î
mbu
nătă
ţirea
pro
cesu
lui d
e cr
eaţie
le
gisl
ativ
ă în
ved
erea
asi
gură
rii
stab
ilită
ţii, p
revi
zibi
lităţ
ii şi
cla
rită
ţii
legi
slaţ
iei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i C
ance
lari
a de
Sta
t 1.
Stu
diu
elab
orat
şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Pro
iect
de
mod
ific
are
a ca
drul
ui n
orm
ativ
ela
bora
t şi
adop
tat;
3. A
naliz
a ex
-ant
e ef
ectiv
impl
emen
tată
; 4.
Per
sona
lul i
mpl
icat
în p
roce
sul d
e cr
eaţie
legi
slat
ivă
inst
ruit.
7.
2.3.
Spo
rire
a ac
cesu
lui p
ublic
ului
la
acte
le n
orm
ativ
e (b
aza
de d
ate)
Min
iste
rul J
ustiţ
iei
Cen
trul
de
guve
rnar
e el
ectr
onic
ă
1.St
udiu
ela
bora
t şi r
ecom
andă
ri fo
rmul
ate;
2.
Baz
a de
dat
e a
acte
lor n
orm
ativ
e re
vizu
ită ş
i acc
esib
ilă.
58
7.2.
4. Î
mbu
nătă
ţirea
pro
cesu
lui d
e ar
mon
izar
e a
legi
slaţ
iei n
aţio
nale
cu
legi
slaţ
ia U
niun
ii E
urop
ene
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Ext
erne
şi I
nteg
rări
i E
urop
ene
Can
cela
ria
de S
tat
1. S
tudi
u el
abor
at ş
i rec
oman
dări
form
ulat
e;
2. P
roie
ct d
e m
odif
icar
e a
cadr
ului
nor
mat
iv e
labo
rat ş
i ad
opta
t; 3.
Cap
acită
ţile
inst
ituţio
nale
ale
Cen
trul
ui d
e ar
mon
izar
e a
legi
slaţ
iei c
onso
lidat
e;
4. P
erso
nalu
l im
plic
at în
pro
cesu
l de
arm
oniz
are
a le
gisl
aţie
i na
ţiona
le c
u le
gisl
aţia
Uni
unii
Eur
open
e in
stru
it.
Rez
ulta
te s
cont
ate:
•
Prem
izel
e pe
ntru
îmbu
nătă
ţirea
învă
ţăm
întu
lui j
urid
ic s
uper
ior d
in R
epub
lica
Mol
dova
cre
ate;
•
Cal
itate
a sp
orită
a p
roie
ctel
or d
e ac
te n
orm
ativ
e el
abor
ate;
•
Acc
esul
pub
licul
ui la
baz
ele
de d
ate
a ac
telo
r nor
mat
ive
spor
it;
• Le
gisl
aţia
naţ
iona
lă re
leva
ntă
arm
oniz
ată
cu le
gisl
aţia
Uni
unii
Eur
open
e.
7.3.
Coo
rdon
area
asi
sten
ţei d
onat
orilo
r ex
tern
i Pî
nă n
u de
mul
t, un
a di
n de
fici
enţe
le m
ajor
e le
gate
de
coor
dona
rea
asis
tenţ
ei d
onat
orilo
r ex
tern
i a
fost
abs
enţa
unu
i fo
r de
con
sultă
ri p
ublic
e în
ca
drul
sec
toru
lui
de j
ustiţ
ie,
care
să
asi
gure
un
dial
og p
erm
anen
t di
ntre
don
ator
ii şi
ins
tituţ
iile
inte
rnaţ
iona
le c
are
dezv
oltă
pro
iect
e în
sec
toru
l ju
stiţi
ei, p
recu
m ş
i să
con
trib
uie
la d
irec
ţiona
rea
sist
emic
ă şi
coo
rdon
ată
a as
iste
nţei
don
ator
ilor
pent
ru d
omen
iile
cele
mai
nec
esar
e şi
pre
veni
rea
dubl
ării
asis
tenţ
ei d
onat
orilo
r. D
eşi M
inis
teru
l Jus
tiţie
i a in
stitu
it de
ja u
n fo
r per
man
ent p
entr
u co
ordo
nare
a as
iste
nţei
don
ator
ilor,
în c
ontin
uare
, est
e ne
cesa
ră f
ortif
icar
ea a
cest
ui i
nstit
ut ş
i ad
apta
rea
lui
pent
ru c
oord
onar
ea a
sist
enţe
i do
nato
rilo
r ex
tern
i pr
in d
irec
ţiona
rea
focu
sată
a a
cest
eia
în
vede
rea
atin
geri
i sc
opur
ilor
şi i
mpl
emen
tări
i m
ăsur
ilor
de i
nter
venţ
ie s
tabi
lite
de S
trat
egie
. D
e as
emen
ea,
este
nec
esar
ă cr
eare
a un
ui r
eţel
e de
sc
him
b a
info
rmaţ
iilor
din
tre
repr
ezen
tanţ
ii se
ctor
ului
neg
uver
nam
enta
l, ca
re d
esfă
şoar
ă ac
tivită
ţi în
sec
toru
l ju
stiţi
ei,
pent
ru a
rmon
izar
ea ş
i un
ific
area
efo
rtur
ilor
şi a
xare
a ac
esto
ra p
e ob
iect
ivel
e, p
revă
zute
de
Stra
tegi
e. A
cest
e do
uă m
ecan
ism
e de
coo
rdon
are
treb
uie
să o
bţin
ă un
car
acte
r in
tegr
at ş
i int
erco
nect
at, p
entr
u a
asig
ura
un n
ivel
înal
t de
sine
rgie
în p
roce
sul d
e im
plem
enta
re a
Str
ateg
iei,
prec
um ş
i în
scop
ul p
reve
niri
i dub
lări
i şi
fra
gmen
tări
i as
iste
nţei
don
ator
ilor,
prec
um ş
i în
ved
erea
con
solid
ării
efor
turi
lor
repr
ezen
tanţ
ilor
palie
rulu
i ne
guve
rnam
enta
l în
pro
cesu
l de
re
form
are
a se
ctor
ului
just
iţiei
.
D
omen
ii de
inte
rven
ţie s
peci
fice
T
erm
ene
limită
Inst
ituţ
ia r
espo
nsab
ilă
In
dica
tori
i niv
elul
ui d
e im
plem
enta
re
12
luni
24
lu
ni
36
luni
48
lu
ni
60
luni
7.3.
1. S
tabi
lirea
şi
men
ţiner
ea u
nui
mec
anis
m c
oord
onat
de
coop
erar
e cu
do
nato
rii e
xter
ni în
sec
toru
l jus
tiţie
în
vede
rea
impl
emen
tări
i Str
ateg
iei
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i 1.
Mec
anis
mul
de
coop
erar
e cu
don
ator
ii ex
tern
i ado
ptat
; 2.
Reu
niun
ile p
erio
dice
cu
dona
tori
i ext
erni
org
aniz
ate
şi
desf
ăşur
ate.
59
7.3.
2. C
rear
ea u
nui c
adru
de
schi
mb
de
info
rmaţ
ii în
tre
sect
orul
neg
uver
nam
enta
l şi
act
orii
sect
orul
ui ju
stiţi
ei în
ved
erea
im
plem
entă
rii S
trat
egie
i
M
inis
teru
l Jus
tiţie
i A
ctor
ii se
ctor
ului
just
iţiei
1. C
adru
l sch
imbu
lui d
e in
form
aţii
crea
t şi i
mpl
emen
tat;
2. R
euni
unile
per
iodi
ce a
le re
prez
enta
nţilo
r sec
toru
lui
negu
vern
amen
tal ş
i act
orii
sect
orul
ui ju
stiţi
ei o
rgan
izat
e şi
de
sfăş
urat
e.
R
ezul
tate
sco
ntat
e:
• A
sist
enţa
don
ator
ilor e
ste
mai
coo
rdon
ată,
focu
sată
şi o
rien
tată
spr
e di
recţ
iile
prio
rita
re a
le s
ecto
rulu
i jus
tiţie
i; •
Coo
rdon
area
efi
cien
tă d
intr
e ac
tori
i sec
toru
lui j
ustiţ
iei ş
i sec
toru
l neg
uver
nam
enta
l, im
plic
at în
act
ivită
ţile
de re
form
ă a
sect
orul
ui ju
stiţi
ei.
60
Partea 6. IMPLICAŢII FINANCIARE
Implementarea SRSJ presupune o serie de costuri şi cheltuieli financiare necesare pentru atingerea obiectivelor propuse. Pentru implementarea Strategiei va fi elaborat planul acţiunilor de finanţare a sectorului. Sursele de finanţare pentru implementarea SRSJ vor fi:
1) bugetul de stat, în limitele cheltuielilor alocate/aprobate instituţiilor implicate; 2) proiectele şi programe de asistenţă tehnică şi financiară externă din partea donatorilor; 3) sponsorizări şi alte surse acceptate în condiţiile legii.
În vederea asigurării coerenţei la nivel intern în materie de finanţare a întregului sector al justiţiei, cheltuielile aferente implementării SRSJ vor fi interconectate cu prevederile CCTM pentru anii 2012-2014.
61
Partea 7. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI
Responsabilitatea pentru implementarea obiectivelor şi domeniilor de intervenţie specifice incluse în SRSJ va aparţine tuturor instituţiilor responsabile identificate în strategie. Pentru fiecare pilon strategic vor fi create grupuri de lucru permanente, care vor fi responsabile pentru elaborarea planurilor de lucru anuale comune şi pentru avansarea tuturor activităţilor identificate în cadrul fiecărui pilon strategic. Grupurile de lucru vor fi create şi vor funcţiona în cadrul Ministerului Justiţiei. În ele vor fi incluşi reprezentanţii actorilor din sectoarele justiţiei vizate în pilonii strategici, care vor fi desemnaţi de instituţiile respective şi reprezentanţi ai societăţii civile. Aceştia din urmă vor fi selectaţi de Ministerul Justiţiei în baza unei invitaţii publice şi în funcţie de experienţa, motivarea şi implicarea anterioară a reprezentanţilor societăţii civile în procesul de reformă a sectorului de justiţie. De asemenea, Ministerul Justiţiei va invita instituţiile străine şi internaţionale care activează în domeniul justiţiei şi sînt prezente în Republica Moldova să delege experţi pentru a participa la activităţile grupurilor de lucru. Coordonarea activităţii dintre toate grupurile de lucru va fi asigurată de către o subdiviziune responsabilă a Ministerului Justiţiei. Reuniunile grupurilor de lucru vor avea ca obiectiv evaluarea stadiului implementării Strategiei şi a planurilor de acţiuni aferente, precum şi formularea de sugestii şi recomandării privind măsuri pentru actualizarea acestora. Asistenţa tehnică pentru activitatea grupurilor de lucru va fi asigurată de către Ministerul Justiţiei, asigurîndu-se că activităţile adecvate identificate sînt îndeplinite, monitorizate şi raportate în perioada de timp stabilită şi se atinge rezultatul final anticipat. Astfel, ţinînd cont de rolul important al coordonării în vederea implementării cu succes a Strategiei, este necesar să fie creată în cadrul Ministerului Justiţiei o subdiviziune specializată responsabilă de coordonarea implementării Strategiei. În aceeaşi ordine de idei, structura specializată a Ministerului Justiţiei, pe lîngă coordonarea implementării Strategiei va acorda asistenţă tehnică grupurilor de lucru permanente. Ministerul Justiţiei va solicita asistenţa Delegaţiei Uniunii Europene şi a altor donatori prezenţi în Republica Moldova în vederea obţinerii suportului financiar şi intelectual la crearea şi menţinerea subdiviziunii specializate în cadrul Ministerului Justiţiei, responsabile de coordonare implementării SRSJ. În afară de crearea aranjamentelor eficace de guvernare, implementarea cu succes a Strategiei depinde în mare parte de capacităţile instituţiilor sectorului de justiţie de a elabora analize şi recomandările afiliate de politici pentru problemele cheie identificate în prezenta strategie. La fel, Consiliul coordonator pentru reforma organelor de drept va evalua periodic procesul de implementare a strategiei şi va evalua gradul de realizare a obiectivelor strategiei. Colectarea informaţiilor despre progresele realizate în vederea atingerii indicatorilor definiţi în Strategie şi diseminarea acestei informaţii va reprezenta o componentă cheie a monitorizării şi evaluării iniţiativelor de reformare dezvoltate în sectorul justiţiei din Republica Moldova. Un indicator va fi modul de măsurare care va ajuta la determinarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor şi nivelului de realizare al acestora. În lumina aranjamentelor descrise mai sus pentru implementarea SRSJ, subdiviziunea responsabilă din cadrul Ministerului Justiţiei va institui şi va menţine un sistem de monitorizare a progresului de bază al
62
SRSJ. Informaţia colectată şi sistematizată de către Ministerul Justiţiei privind progresele realizate în implementarea Strategiei va fi prezentată periodic Consiliului coordonator pentru reforma organelor de drept.
63
Partea 8. ANALIZA RISCURILOR IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI Implementarea cu succes a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei depinde de o serie de factori, în primul rînd de implicarea deplină şi dedicaţia reprezentanţilor instituţiilor sectorului de justiţie şi de voinţa fermă a factorilor de decizie – Parlamentul şi Guvernul, în special de a-şi asuma adoptarea şi implementarea amendamentelor legislative şi a politicilor propuse în SRSJ. Reieşind din contextul social, politic şi juridic actual, precum şi din experienţa implementării altor documente strategice de către Republica Moldova, pot fi evidenţiate următoarele riscuri majore cu care este asociată implementarea SRJS şi soluţii propuse pentru evitarea sau diminuarea acestora:
1) Instabilitatea politica. Implementarea Strategiei implica adoptarea unui şir de acte normative, inclusiv modificarea Constituţiei, precum şi elaborarea şi implementarea coerentă a acestor acte şi a unui şir de politici. Acestea necesită voinţa fermă şi coerentă a Parlamentului şi a Guvernului. Soluţia prezentată de SRSJ în vederea evitării sau cel puţin a diminuării acestui risc este mecanismul de adoptare a SRSJ de către Parlament, după un proces de consultare publica şi implicare a reprezentanţilor tuturor partidelor de guvernămînt. Acest mecanism ar trebui sa asigure aderarea membrilor Guvernului şi Parlamentului la angajamentele asumate de aceste instituţii, indiferent de apartenenţa politică a membrilor acestora.
2) Rezistenţa la reformă a reprezentanţilor instituţiilor sectorului de justiţie. În Republica Moldova este deja înrădăcinată tradiţia diferenţelor între prevederile actelor normative şi practica implementării acestora, ca urmare în primul rînd a rezistenţei reprezentanţilor instituţiilor şi profesiilor libere conexe de a urma cu exactitate prevederile legii, precum şi modificarea permanentă şi deficienţele cadrului normativ. SRSJ a prevăzut diminuarea acestui risc printr-o serie de măsuri şi anume: crearea unui mecanism de monitorizare a implementării strategiei, inclusiv prin implicarea reprezentanţilor instituţiilor responsabile; organizarea unui şir de activităţi de instruire în vederea explicării şi implementării coerente a modificărilor aprobate; promovarea politicilor de zero toleranţă faţă de manifestările de corupţie în sectorul de justiţie; consolidarea capacităţii de auto-administrare a sistemului judecătoresc, procuraturii şi a profesiilor juridice conexe sistemului de justiţie. Mecanismul de coordonare a implementării SRSJ va implica activităţi de educare a publicului şi de implicare plenară a societăţii civile în monitorizarea şi implementarea SRSJ.
3) Capacitatea limitată de prognozare şi alocare a resurselor financiare necesare implementării SRSJ, inclusiv capacitatea redusă pentru asimilarea resurselor alocate implementării segmentelor SRSJ. Implementarea SRSJ implică atît resurse financiare considerabile, cît şi resurse umane profesioniste pentru prognozarea cheltuielilor necesare, coordonarea acestora cu instituţiile relevante la adoptarea bugetului de stat, coordonarea în vederea obţinerii asistenţei tehnice externe. SRSJ a prevăzut mecanismul de coordonare a implementării SRSJ, cît şi crearea sau consolidarea subdiviziunilor de planificare strategică în fiecare instituţie a sectorului de justiţie în vederea planificării coordonate a proceselor de reforma şi de implementare a acestora. De asemenea, Ministerul Justiţiei va crea o subdiviziune specializată în vederea implementării SRSJ, care va avea ca sarcină coordonarea asistenţei tehnice străine acordate sectorului justiţiei şi colaborarea cu
64
Cancelaria de Stat în vederea monitorizării alocării resurselor financiare naţionale şi străine pentru implementarea SRSJ. Suplimentar la aceste riscuri majore, Ministerul Justiţiei este conştient de posibilitatea apariţiei altor probleme care ar putea submina implementarea consecventă a SRSJ. Astfel, realizarea SRSJ implică participarea deplină a tuturor părţilor interesate – factorul politic, executiv, sistemul judecătoresc, procuratura, profesiile juridice conexe sistemului de justiţie, mecanismele naţionale de protecţie a drepturilor omului, mediul academic, societatea civilă, sectorul privat, donatorii. Ministerul Justiţiei, ca instituţie responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul justiţiei, va întreprinde toate măsurile necesare pentru a nu admite emergenţa riscurilor previzibile şi imprevizibile, iar în cazul declanşării acestora va depune eforturi maxime pentru a atenua impactul negativ al acestora asupra implementării SRSJ. În acest context, Ministerul Justiţiei va consolida capacităţile sale şi ale instituţiilor implicate pentru implementarea măsurilor stabilite în SRSJ, cît şi implicarea tuturor părţilor interesate.