Studiul de analiza a mediului antreprenorial

in Regiunea de Vest

Întocmit

Cojocărescu Simona Maria

Coordonator activitate consiliere antreprenoriat

Cuprins

Preambul

1. Analiza mediului antreprenorial în zona Vest

2. Motivatia de a deveni antreprenor

3. Atitudini și percepții legate de antreprenoriat

4. Competențele și abilitățile antreprenorului

5. Educația antreprenorială și influența ei asupra dezvoltării antreprenoriatului

6. Rolul femeii în antreprenoriat

7. Dezvoltarea afacerilor pe bază de cooperare cu alte entități

8. Dezvoltarea afacerilor pe bază de diverse acțiuni

8.1 Acțiuni de dezvoltare durabilă prin dezvoltarea de produse, tehnologii sau servicii

8.2 Acțiuni de sprijinire a tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și

eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

8.3. Acțiuni de implementare a utilizării și calității TIC în procesul de producție/ furnizare de

bunuri, prestare de servicii și/ sau execuție de lucrări

8.4 Acțiuni de consolidare a cercetării, a dezvoltării tehnologice și/sau a inovării, prin derularea

de activități specifice

8.5 Acțiuni de inovare socială

9. Rezultatele chestionarului din Regiunea Vest

10. Concluzii

11. Anexe – Studii de caz

11.1 Studiu de caz Botineștean Letiția

11.2 Studiu de caz Caruntu Sonia

11.3 Studiu de caz Cricovean Pfau Mihai

11.4 Studiu de caz Suhaida Ioan

11.5 Studiu de caz Tomesc Ciprian

12. Bibliografie

Preambul

O definire interesantă a antreprenoriatul este ca orice încercare de a crea un business nou, cum

ar fi propriul angajat, o nouă afacere sau expansiunea unei afaceri existente, de către o persoană, o

echipă sau de către afacere existentă. Antreprenoriatul este un ingredient vital în mixul dezvoltării

economice, are capacitatea de a determina prezentul și viitorul veniturilor și al locurilor de muncă.

Încurajarea și dezvoltarea antreprenoriatului este un important obiectiv politic pentru cei mai mulți

factori de decizie și politicieni.

Etimologia cuvântului antreprenoriat provine din limba franceză, cu înțelesul de „întreprindere”, fiind o activitate independentă, bazată pe riscul propriu și orientată spre obținerea sistematică a profitului, ca și rezultat. Cu alte cuvinte, antreprenorul este persoana care și-a pornit propria afacere și în consecință și-a asumat riscul pentru ea.

În ceea ce privește profilul antreprenorului, există o multitudine de caracteristici reprezentative, fundamentate în diverse studii de specialitate.

În același timp, antreprenoriatul este un motor puternic pentru creșterea economică. Se

înființază noi companii, apar noi locuri de muncă, se încurajează abilități și capacități noi, se creează

oportunități. Termenul de antreprenoriat a devenit tot mai folosit deoarece este asociat cu

dezvoltarea economică. În prezent, antreprenorii sunt încurajați în toată lumea să identifice noi

oportunități de afaceri și să le transforme în afaceri de succes, cu scopul de a crea locuri de muncă

noi.

Antreprenoriatul este important deoarece contribuie la dezvoltarea economică prin creșterea

eficienței economice, aplicarea inovării la nivelul piețelor, crearea de locuri de muncă noi. Se

încurajează învățarea pe tot parcursul vieții, precum și acceptarea schimbării, care ar trebui să nu

mai fie privită ca o amenințare.

Spre deosebire de alte domenii de cercetare, studiul antreprenoriatului reprezintă un domeniu

de interes atât pentru teoreticieni, cât și pentru practicanți. Acest dublu interes a fost materializat

prin numeroase lucrări de specialitate, cercetare de piață, sinteze statistice, dar și articole realizate

de specialiști cu experiență în practică, pasionați de importanța și complexitatea sistemului

antreprenorial.

Studiul antreprenoriatului este o provocare, ca și metodele de măsurare și monitorizare ale

activității antreprenoriale.

1. Analiza mediului antreprenorial în zona Vest

Zona de Vest este compusă din 4 județe situate geografic în partea vestică a României: Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș.

Conform datelor Registrului Comertului, la 31.08.2020, în zona de vest există 93.717 de firme, ceea ce reprezintă 9,2% din totalul firmelor din România.

Situația asociaților persoane fizice distribuiți pe cele 4 județe este următoarea:

Sursa: ONRC Cel mai bine reprezentat este județul Timiș, care are un volum dublu față de următorul

clasat, județul Arad. Pe ultimul loc este situat județul Caraș Severin. Ca și grupe de vârstă, situația este următoarea:

Sursa: ONRC În reprezentare grafică, situația numărului de antreprenori pe grupe de vârstă este

următoarea:

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

Zona de Vest - număr asociați / acționari persoane fizice

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Arad 20.986 30.920 2.575 8,33 7.546 24,40 8.874 28,70 6.282 20,32 5.643 18,25Caraş-Severin 9.356 13.656 1.045 7,65 3.245 23,76 3.709 27,16 2.945 21,57 2.712 19,86Hunedoara 16.714 23.444 2.184 9,32 5.470 23,33 6.486 27,67 5.215 22,24 4.089 17,44Timiş 46.661 67.886 5.558 8,19 18.153 26,74 19.693 29,01 13.256 19,53 11.226 16,54Total Regiunea Vest 93.717 135.906 11.362 34.414 38.762 27.698 23.670

Peste 60 ani

Statistica persoanelor juridice active in functie de varsta asociatilor/actionarilorla data de 31.08.2020

JUDET Nr. persoane juridice active

Nr. asociati/ actionari

persoane fizice

Distributia asociati/actionari dupa varstaPana la 29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani

Sursa: ONRC Cei mai numeroși sunt antreprenorii având vârsta în intervalul 40-49 ani (38.762 persoane

din totalul de 135.906, adică 28%), apoi cei cu vârsta în intervalul 30-39 ani (34.414 persoane din totalul de 135.906, adică 25%). Cel mai puțin reprezentați sunt antreprenorii cu vârsta sub 29 ani, doar 11.362, ceea ce reprezintă doar 8,3% din totalul numărului de antreprenori. O explicație ar fi prezența barierelor de intrare în afaceri (lipsa capitalului de lucru, a informației, mediul de afaceri ostil, lipsa unor programe corespunzatoare pentru stimularea tinerilor intreprinzatori, corupția, etc) dar și lipsa de experiență, în plus mulți tineri din România se hotărăsc să emigreze în Europa pentru locuri de muncă.

În funcție de vârstă, situația este următoarea, pe fiecare județ din cele 4 ale regiunii:

Sursa: ONRC

11.362

34.414 38.762

27.698 23.670

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

Pana la 29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani

Distribuția pe grupe de vârstă a antreprenorilor în Regiunea Vest

8% 25%

29%

20%

18%

Arad - număr asociați / administratori persoane fizice în

funcție de vârstă

Pana la 29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-59 ani

Peste 60 ani

Sursa: ONRC

Sursa: ONRC

8% 24%

27% 21%

20%

Caraș Severin - număr asociați / administratori

persoane fizice în funcție de vârstă

Pana la 29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-59 ani

Peste 60 ani

9% 23%

28%

22%

18%

Hunedoara - număr asociați / administratori persoane fizice în

funcție de vârstă

Pana la 29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-59 ani

Peste 60 ani

Sursa: ONRC Conform datelor Registrului Comertului, la 31.08.2020, în zona de vest există 38.298 de

PFA/II/IF, ceea ce reprezintă 10% din totalul entităților de acest gen din țară. În ceea ce privește distribuția asociaților în funcție de gen, situația este următoarea:

Distributia pe sexe a asociatilor/actionarilor persoanelor juridice active la 31.08.2020

JUDET Nr. persoane juridice active

Nr. asociati/ actionari

persoane fizice

Distributia asociati/actionari pe sexe

Femei Barbati Nr. % Nr. %

Arad 20.986 30.920 11.362 36,75 19.558 63,25 Caraş-Severin 9.356 13.656 5.040 36,91 8.616 63,09

Hunedoara 16.714 23.444 9.574 40,84 13.870 59,16 Timiş 46.661 67.886 24.770 36,49 43.116 63,51

TOTAL 93.717 135.906 50.746 37,34 85.160 62,66 Sursa: ONRC Se observă că per total numărul femeilor este de 50.746, ceea ce reprezinta 37% din

numărul total de antreprenori. Deci peste o treime din numărul total de antreprenori este reprezentat de femei, ceea ce este o pondere importantă comparativ cu alte țări din Europa și din lume.

8% 27%

29% 19%

17%

Timiș - număr asociați / administratori persoane fizice în

funcție de vârstă … Pana la 29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-59 ani

Sursa: ONRC În ceea ce privește repartiția pe județe, cel mai bine din Regiunea Vest femeile sunt

reprezentate în județul Hunedoara – 9.574 femei din totalul de 23.444 antreprenori, ceea ce înseamnă 41%.

50.746

85.160

Distributia asociatilor / actionarilor pe sexe în Regiunea

Vest

Femei

Barbati

2. Motivația de a deveni antreprenor

Decizia de a începe o nouă afacere este rezultatul unor atitudini, percepții și intenții individuale stabilite într-un context social, cultural și politic care ar putea susține sau nu această decizie. Unele societăți au tradiții îndelungate în antreprenoriat și comerț în timp ce în altele, în tranziție, antreprenoriatul reprezintă o caracteristică relativ nouă. Indiferent de contextul cultural, succesul depinde de mulți factori, care implică acționari sau investitori, angajați, clienți, furnizori, dar și sprijinul familiei și al prietenilor.

Fiecare persoană are motivația sa personală pentru orice acțiune, însă pentru a deveni antreprenor nu se poate vorbi de foarte multe motive. La nivel mondial, un studiu GEM 2020 (Global Entrepreneurship Monitor 2019/2020 Global Report) relevă faptul că opțiunea de a deschide un business cu scopul de a încerca ceva nou, a face o diferență variază de la 2/10 la 7/10, ceea ce reprezintă o dovadă încurajatoare că există o voință colectivă pentru viitoarea susținere a afacerilor.

O altă motivație foarte întâlnită este aceea a obținerii unui venit mai mare, ceea ce este un impuls logic, fundamental, pentru apariția oricărui business. Cu toate aceste, în țări ca Norvegia sau Polonia acest motiv este indicat de mai puțin de 20% dintre antreprenori, în timp ce în țări ca India, Pakistan sau Italia este invocat de peste 80% dintre antreprenori. Se remarcă faptul că noua generație de antreprenori tind să aibă aspirații în moduri noi, creative, bazate pe valori sensibil diferite față de vechea generație.

De asemenea, continuarea unei tradiții familiale este importantă în business, parțial reflectând cultura națională și normele sociale. Contează și natura afacerii, unele putând fi mai ușor transferate în cadrul familiei (de exemplu serviciile juridice, medicale sau de altă natură). Polonia și India se află printre țările cu cea mai mare pondere a continuității în materie de business (peste 80%), în timp ce Marea Britanie și Coreea de Sud se află la polul opus, sub 10%.

Un alt răspuns des folosit la întrebarea „De ce ați devenit antreprenor?” este lipsa locurilor de muncă din economie, sau raritatea acestora. În economiile mai puțin dezvoltate, este un motiv realmente determinant, deoarece în acest fel antreprenoriatul se dovedește a fi un susținător al dezvoltării. Din 50 de economii naționale analizate, în 35 peste jumătate din persoanele care au început un business nou au marcat aceasta opțiune.

Varianta de a cunoaște un antreprenor cu succes și de a îi prelua modelul de viață este un alt motiv pentru care se poate începe o afacere. Există studii care au demonstrat că în special tinerii preferă să urmeze modele, să înceapă business-uri dacă au abilitatea de a percepe oportunități de afaceri.

Un factor de constrângere pentru începerea unei afaceri poate fi și teama de eșec. Conform unui studiu realizat în anul 2020, în România teama de eșec nu este o preocupare importantă pentru potențialii antreprenori români.

Dacă analizăm femeile comparativ cu bărbații antreprenori, în general femeile sunt mai mult focusate pe obiective decât bărbații, un procent mai mare de femei declară că doresc o schimbare în viață, sau că doresc să câștige mai mult.

Este important pentru începerea unei afaceri și gradul de auto-încredere în capacitățile și abilitățile proprii, deoarece acestea au influență asupra succesului și longevității viitorului business.

În plus, faptul de a fi antreprenor oferă libertate atât de mișcare, cât și ca utilizare a timpului, perspectiva unei dezvoltări personale, de a relaționa de la egal la egal cu alți antreprenori, de afi propriul tău șef.

În chestionarul nostru am inclus întrebarea „Cum ați luat decizia de a deveni antreprenor?” cu următoarele variante de răspuns:

-Am avut o idee de afacere -Am urmat un exemplu care m-a inspirat -Din dorința de a fi propriul meu șef și a avea libertate de decizie -Pentru a ajuta alți oameni -Pentru venituri in plus -Altele:...

3. Atitudini și percepții legate de antreprenoriat

Atitudinile și percepțiile legate de antreprenoriat sunt analizate de Global Entrepreurship

Monitor (GEM) utilizând 7 indicatori: percepția cu privire la oportunitățile de business, percepția asupra propriilor competențe, teama de eșec, intențiile antreprenoriatului, antreprenoriatul ca alternativă de carieră, statutul acordat antreprenorilor de succes și atenția media oferită antreprenorului.

Decizia de a începe o nouă afacere este rezultatul aptitudinilor, percepțiilor și intențiilor

individuale, aplicate într-un context economic, social, politic și cultural care pot susține sau îngreuna decizia. Unele societăți dețin tradiție și experiență în antreprenoriat, în timp ce la altele acesta reprezintă o caracteristică nouă, de tranziție. Indiferent de contextul cultural, o afacere de succes implică susținerea unor acționari, aici presupunem investitori, angajați, clienți, furnizori, dar și suportul familiei și prietenilor.

Antreprenoriatul este un fenomen social și cultural, care se reflectă în chestionarul aplicat de GEM: dacă se cunoaște o persoană care a pornit o afacere recent, dacă există în zonă oportunități de a începe o afacere, și cât de ușor este în zonă a începe o afacere. Cunoașterea unei persoane care a început recent o afacere este un indiciu asupra conștientizării antreprenoriatului, ca și aprecierea costurilor și beneficiilor asociate, poate furniza un potențial antreprenor. De asemenea, înseamnă expunerea la modele și mentori, la factori de motivație, la dorința de succes, furnizează conexiuni cu posibili acționari sau consultanță adecvată.

Căutarea de oportunități pentru a începe un business poate indica faptul că potențialul pentru inovare există, de asemenea indică o capacitate de a recunoaște astfel de oportunități.

Pentru a considera dacă este ușor sau nu a începe o afacere reflectă cum percep oamenii mediul de afaceri, ca facil sau cu constrângeri pentru activitatea antreprenorială.

Unele economii au politici și condiții favorabile pentru antreprenoriat, iar altele nu, chiar dacă mediul de afaceri este puternic dezvoltat. Pe de altă parte, în unele economii slab dezvoltate pot exista puține constrângeri asupra activității de business, în timp ce alte economii au medii incerte de afaceri sau alte provocări, cum ar fi lipsa partenerilor de valoare sau piețe slab dezvoltate pentru produse.

Oricum, există o asociere clară între percepția oportunităților și percepția ușurinței de a înființa o afacere. Luați împreună, acești doi indicatori pot arăta dacă oamenii recunosc oportunitățile și dacă au capacitatea de a acționa pa baza oportunităților. De asemenea, ei arată măsura în care oamenii percep mediul de afaceri ca fiind bogat în oporunități, precum și condițiile care există pentru a profita de aceste oportunități. Pot exista multe oportunități, însă și bariere care să împiedice fructificarea acestora.

Percepția despre sine însuși Un factor important pentru a începe sau nu o afacere, având un efect important asupra

succesului și longevității afacerii, este auto-percepția sau percepția despre sine însuși. Acesta

presupune răspunsul la întrebarea daca, și în ce măsură, persoana în cauză se vede pe sine însăși în postura de potențial antreprenor.

GEM analizează răspunsul la întrebarea dacă persoanele au abilitățile, cunoștințele si experiența de a începe o nouă afacere, dacă văd oportunități adecvate, dacaă ar începe afacerea din perspectiva posibilității de eșec.

Teama de eșec Conform unui studiu realizat de Anichiti, A și Butnaru, G. în anul 2020, in Romania teama de

esec nu are o legatura directa puternica cu intentia antreprenorială, cu apetitul de a deschide Start-up-uri, ceea ce se explică parțial prin cultura existentă. De asemenea, în cazul României nu există de asemenea nici o legătură directă puternică între nivelul de educație sau venituri și intenția antreprenorială. În schimb există o legătura directă între oportunitățile oferite, încrederea în propriile capacități, networking și intențiile antreprenoriale.

Talentul antreprenorial Un alt factor care contribuie la decizia de a porni sau nu o afacere, precum și lansele de

succes, poate fi perspectiva sau dispoziția individuală a fiecăruia: dacă are simțul oportunității, dacă este proactiv sau creativ, dacă are un plan de carieră pe termen lung și acționează în acest sens.

De multe ori oamenii încep afaceri nediferențiate, de tipul „și eu”, construite doar prin imitație, aceste afaceri fiind dificil de susținut într-un mediu competitiv, deoarece nu dau suficiente motive de cumpărat clienților, în comparație cu concurența. Din contră, alte persoane mai inovative creează fundația pentru business-uri unice, sustenabile, ceea ce duce la progresul și chiar transformarea mediului de afaceri, la îmbunătățirea vieții oamenilor. Astfel, o perspectivă pe termen lung este sugestivă pentru o abordare strategică a vieții, permițând construcția unei cariere cu o valoare adăugată semnificativă.

Atitudinile și percepțiile, inclusiv auto-percepțiile variază considerabil atât între economii, cât și în cadrul lor, unele dintre aceste diferențe au implicații substanțiale pentru nivelul și durabilitatea activității antreprenoriale.

Conform sondajelor GEM, proporția adulților care se consideră posibili antreprenori este cea mai mare în Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.

Oportunități bune de a începe afaceri sunt cel mai mult cotate în Polonia și Norvegia, aici se consideră că este ușor de început un business. La polul opus se află Japonia, Taiwan și Coreea de Nord.

În ceea ce privește proporția în care indivizii se auto-percep ca având aptitudini, cunoștințe și experiență pentru a începe o afacere, proporția este mai mare de 50% în toate economiile analizate din Orientul Mijlociu (excepție Israel), Africa și America Latină, cu toate că în aceste zone o treime din persoanele care vîd oportunități de afaceri manifestă teamă de eșec.

Aproximativ 70% din persoanele intervievate în țări ca Iordania, Egipt, Madagascar, Maroc văd rareori oportunități de afaceri, în comparație cu mai puțin de 30% în țări ca Olanda și Italia.

În chestionarul nostru, întrebările referitoare la temele din acest capitol sunt:

24. Cum v-ati autocaracteriza ca persoană, referitor la risc:

-Imi place riscul, mă regăsesc in dictonul „Dacă nu riști, nu câștigi” -Consider că riscul mare duce la rezultate pozitive -Apreciez un risc moderat -Un risc mai mic este benefic pentru orice -Încerc să nu risc nimic, pe cât posibil

27. Alegeti 3 din cele mai importante calitati ale unui antreprenor:

-adaptabilitatea -inovarea -capacitatea de a nu renunța în fața obstacolelor -viziunea -grija pentru oameni -altele

4. Competențele și abilitățile antreprenorului

Studierea caracteristicilor antreprenorilor a debutat la mijlocul secolului 20, prin unificarea

abordărilor din economie, psihologie, sociologie și management, cu scopul de a răspunde la

întrebările de genul: Cine este un antreprenor? Ce anume îl motivează? Ce trăsături îl definesc?

Înițial, studiul antreprenoriatului s-a confruntat cu provocări conceptuale, cercetătorii încercând să

dezvolte un cadru solid teoretic și instrumente de măsură corespunzătoare.

Cu toată diversitatea caracteristicilor personale, analiza literaturii științifice și experiențele

practice ale antreprenorilor necesită, pentru a se putea adapta și supraviețui în mediul de afaceri,

existența unor caracteristici definitorii cum sunt: dedicația totală, angajamentul total și capacitatea

de muncă susținută, apetitul la riscuri profesionale, creativitate, spirit de inovare, inițiativă,

perseverență, ambiție, încredere în sine, flexibilitate, abilitatea de adaptare la schimbare, abilitatea

de analiză.

În anii 80, discrepanțele din literatura de specialitate au dus la concluzia unor cercetători că nu

există corelație între personalitate și antreprenoriat.

Teoria BIG Five, bazată pe chestionare, a sintetizat cinci trăsături de personalitate ca rezultat al

unei cercetări elaborate și extensive. Aceste cinci trăsături sunt:

1) Nevrotism – caracteristica unor persoane cu trăsături nevrotice, cu stări emoționale

accentuate, având accente negative (teamă, angoasă, depresie). Aceștia sunt de obicei

persoane care au nevoie de suport emoțional pentru a depăși stările emoționale.

Comportamentul oscilant este determinat de un dezechilibru emoțional.

2) Extravertire – prezintă caracteristicile unor persoane comunicative, sociabile, extrovertite,

cu o bună prezență socială, cu o abilitate specială de a comunica, care se simt bine în

societate și de aceea caută interacțiunea cu alte persoane. Oscilația comportamentală este

surprinsă în trăsături de extravertire – introvertire.

3) Deschiderea către experiențe – caracteristica persoanelor de a fi deschise la experiențe

senzoriale, cu sens artistic, cu înclinații artistice, animate de interese intelectuale, curiozitate

științifică (în special științe naturale), apropiate de natură și în general atrase de o viață în

armonie cu natura și frumusețea. Comportamentul este asociat cu deschiderea la experiențe

– un mod restrâns, conservator, care include și preferința pentru lucruri familiare.

4) Agreabilitate- caracteristica persoanelor plăcute, non-agresive, animate de bunăvoința

pentru copii, pentru animale și mediul înconjurător, în general pentru cei din jurul lor, cu

rezistență la frustrări. Comportamentul este asociat cu polaritatea agreabil – non agreabil în

relațiile interpersonale.

5) Conștiinciozitate – caracteristica persoanelor ordonate, care preferă medii de lucru bine

structurate și controlate, capabile să susțină munca și concentrarea pe termen lung pentru

obținerea rezultatelor propuse, care doresc să investească muncă susținută și să nu fie

distrase de alte tentații. Acest factor este în relație cu succesul profesional, indiferent de

domeniul de activitate.

Un studiu al Global Entrepreneurship Monitor clasifică antreprenorii în două tipuri, în funcție de

motivele pentru care aceștia au început afacerile: necesitate sau oportunitate. Această clasificare a

început tot mai mult să ajungă în centrul literaturii contemporane de specialitate, fiind utilizată de

mai mulți autori.

Studiul GEM 2015, care este cel mai recent studiu publicat în care apar și date din România, rata

activității antreprenoriale de început (TEA) a fost de 10,8%. Aceasta înseamnă că 10,8% din populația

activă a acționat pentru începerea unei afaceri (strângere fonduri, construire plan de afaceri, etc) sau

deja deține o companie cu o vechime de cel mult 3,5 ani. România se află la mijlocul clasamentului,

ocupând poziția 30 dintr-un total de 60 de poziții.

În termeni de intenții antreprenoriale, 29% dintre respondenții din România au dosit să deschidă

o afacere, ceea ce o situează pe locul 16 mondial, mult deasupra mediei de 12,12% pentru restul

Europei. GEM include și date privind indicatorul Teama de eșec, care pentru România are valoarea

de 40,5% - aproape de medie Uniunii Europene, care este de 39,86%.

Un studiu din anul 2020 realizat de G. Branza, Al. Anichiti analizează trăsăturile de personalitate

ale antreprenorilor români, care contribuie la înțelegerea caracteristicilor și atitudinilor. Educația

antreprenorială este un aspect important în decizia de a înființa o afacere, în același timp rolul

antreprenoriatului în economie a crescut constant de-a lungul timpului, în prezent economia se

confruntă cu provocări majore. În acest context antreprenoriatul se distinge ca o forță semnificativă,

care poate avea un impact considerabil asupra creșterii economice și a progresului social prin

stimularea inovării, crearea de locuri de muncă și responsabilitatea socială.

Directorul General al Fondului Monetar International, Dna Georgieva, a afirmat ca pandemia

COVID-19 a determinat încetarea multor activități pe plan global, ceea ce în schimb va cauza șocuri

economice majore. Din acest motiv, sunt necesare acțiuni coordonate pentru a re-starta global

sistemele antreprenoriale.

În condițiile unei posibile crize economice, afacerile noi și tinere sunt un ingredient important

pentru refacerea economiei. În acest scop, trebuie făcuți pașii necesari pentru a ajuta și stimula atât

antreprenorii existenți, cât și cei potențiali, deoarece aceștia sunt creatori de locuri de muncă și

prosperitate.

De aceea, se impune schimbarea atitudinii societății în general vizavi de antreprenori prin

recunoașterea publică a succesului și evidențierea contribuției antreprenorilor la prosperitatea

statului și a cetățenilor.

Începerea unei afaceri se bazează pe o multitudine de factori, care au fost subiectul cercetării a

numeroși specialiști din diverse domenii de activitate, cum ar fi sociologia, psihologia și economia. În

principal, procesul de transformare a unei persoane într-un antreprenor este influențat de 4

categorii de factori. Aceștia sunt: factori de situație pozitivă sau negativă, factori sociologici,

psihologici sau economici. Evaluarea șanselor de succes într-un mediu de afaceri solicită analizarea

unei game largi de factori: motivație, aptitudini manageriale, training și experiență, surse de

finanțare, cunoașterea legislației, afacerea prospectă. Deci, o înțelegere corespunzătoare a mediului

de afaceri necesită înțelegerea premiselor economice, iar în strânsă corelație cu acestea, a

caracteristicilor și competențelor antreprenorilor, corelate cu adaptarea permanentă la cererile și

dinamica mediului de business.

Pentru a analiza aceste caracteristici, luăm în considerare următoarele aspecte:

Activitatea antreprenorială a crescut în ultimele 2 decenii

Au existat mai mulți factori care au contribuit la această creștere, cum ar fi tehnologiile

avansate, competiția în creștere între furnizori, încetinirea creșterii economice și economiile în

schimbare

Activitățile antreprenoriale sunt privite ca un mijloc de revitalizare a economiilor în stagnare, ca

o metodă de rezolvare a șomajului în economiile în dezvoltare și ca un motor al progresului

economic.

În chestionarul nostru, întrebările referitoare la temele din acest capitol sunt:

* In ultimii doi ani, ati participat la programe de instruire în antreprenoriat? Da Nu * Cum v-ati autocaracteriza ca persoană, referitor la risc: -Imi place riscul, mă regăsesc in dictonul „Dacă nu riști, nu câștigi” -Consider că riscul mare duce la rezultate pozitive -Apreciez un risc moderat -Un risc mai mic este benefic pentru orice -Încerc să nu risc nimic, pe cât posibil * Alegeti 3 din cele mai importante calitati ale unui antreprenor: -adaptabilitatea -inovarea -capacitatea de a nu renunța în fața obstacolelor -viziunea -grija pentru oameni -altele

5. Educația antreprenorială și influența ei asupra dezvoltării

antreprenoriatului

Antreprenoriatul este o activitate extrem de complexă, antreprenorul trebuind să aibă

cunoștințe din domenii variate. Prin urmare, învățarea este esențială pentru succesul demersului antreprenorial. Dar unde, cum, de la cine să învețe sunt întrebări legitime atât din punct de vedere teoretic, al cercetătorilor fenomenului antreprenorial, cât și din punct de vedere practic, al întreprinzătorilor din viața reală.

Educația antreprenorială este vitală pentru succesul ca proprietar al unei afaceri. Identificarea abilităților antreprenoriale și strategia pentru a clădi o afacere de suces cu mijloace puține este subiectul atâtor studii și articole încât a creat programe universitare în toată lumea. Ele sunt premisa succesului în carieră, chiar dacă aceasta nu presupune neaparat să inițiezi o afacere.

Deși aceste noțiuni pot constitui programe universitare de sine stătătoare, curricula de antreprenoriat acoperă bazele fiecăreia din ele, fie că sunt studii universitare sau cursuri de inițiere sau specializare cum sunt ele cunoscute în educația adulților din România. Este firesc ca, pregătindu-te să devii conducător de afacere, să ai nevoie să cunoști toate aspectele muncii. Se poate învăța cum se construiește un plan de afacere, cum se identifică și se păstrează clienții, cum se găsesc resurse financiare fără de care afacerea nu poate porni. Se poate învăța din teorie dar și din exemple cum se minimizează riscurile, cum se iau cele mai bune decizii privind gestiunea fondurilor și resurselor firmei, cum se identifică noi oportunități.

Importanța educației antreprenoriale este legată direct de câtă experiență în domeniu pot dobândi cei care o studiază și cât pot învăța din aceasta. Un posibil antreprenor poate ajunge la concluzia că are întâi nevoie să lucreze, să dobândească experiență și apoi să pornească ca liber întreprinzător. Va fi poate nevoit să înceapă să găsească contacte, să facă cercetare de piață sau de produs înainte de a începe propria afacere.

Un alt aspect important al educației antreprenoriale este înțelegerea tendințelor în dezvoltarea afacerilor. Lumea financiară este în continuă schimbare, piețele se diversifică sau se specializează și acest lucru trebuie înțeles.

5.1. Caracteristici Cursurile de antreprenoriat și experiența de mentorat start-up-uri facilitează identificarea

câtorva caracteristici ale celor care au curajul și priceperea de a pune în practică ce au învățat la aceste cursuri. Iată câteva dintre ele:

-Creativitatea - Un semn distinctiv al tinerilor antreprenori de succes este faptul că tind să fie plini de idei. Ideile pot veni de oriunde, dar trebuie să fii deschis pentru ele și să te uiți tot timpul. Nu te mulțumi doar să visezi - antrenează-te pentru a face din gândirea creativă o parte din rutina ta.

-Asumarea riscurilor - S-ar putea ca antreprenorii la început de drum să constate că sunt singurul lor avocat atunci când vine vorba de susținerea ideilor, că acestea nu au nici o valoare dacă nu sunt însoțite de un plan de punere în practică. Un spirit antreprenorial merge mână în mână cu asumarea riscurilor. E o caracteristică necesară a antreprenorului să-și dea seama până unde poate

merge cu asumarea riscurilor, niciodată nu trebuie să depășească ceea ce își poate permite, altminteri poate rămâne cu nimic. Însă, dacă sunt cuceriți de ideea de a încerca o afacere, asta înseamnă cel mai probabil că sunt în direcția corectă.

-Setea de cunoaștere – Este foarte bine când antreprenorii au studii de specialitate, dacă se înscriu la cursuri sau sunt absolvenți de MBA, un titlu râvnit de mulți. E un prim pas minunat, dar nu e destul. E nevoie de studiu continuu, trebuie citit mult, trebuiesc folosite la maxim sursele de informare. Faptul că găsim informație în cantitate mare pe Internet e o provocare – antreprenorul trebuie să știe să filtreze informația și să o asimileze rapid pentru a face față concurenței. Informarea și lectura trebuie să devină un obicei pentru tot restul carierei, deoarece aceasta este o sursă de învățare pe tot parcursul vieții.

-Socializarea - este aproape imposibil pentru antreprenor să evite interacțiunea socială. Antreprenorul e capabil să-și vândă imaginea și să-și creeze rețele. Rețeaua este esențială de la momentul în care acesta se gândește doar să devină antreprenor, din perioada studenției, deoarece conexiunile sunt acelea care duc la oportunități. Așadar, antreprenori în devenire, prezentați-vă și faceți o impresie bună tuturor celor cu care intrați în contact.

-Pasiune - O concepție greșită comună este că antreprenoriatul înseamnă numai bani pe care să-i păstrezi pentru tine. Total greșit, este mult mai mult – e o viață dedicată punerii în practică a ideilor care pot aduce bani sau pot aduce pierderi.

Inovația este importantă în antreprenoriat. În lumea extrem de concurențială în care trăim, ideile inovatoare sunt cele care te vor separa de restul.

“Întrucât trăim într-o epocă a inovației, o educație practică trebuie să pregătească un om pentru o muncă care încă nu există și care nu poate fi încă definită în mod clar.“ - Peter Ferdinand Drucker

“Inovația este favorizată de informațiile culese din noile conexiuni; din perspective obținute prin călătoriile în alte discipline sau locuri; de la rețelele active, colegiale și limitele fluide, deschise. Inovația provine din cercurile de schimb în curs, în care informațiile nu sunt doar acumulate sau stocate, ci create. Cunoașterea este generată din nou de conexiuni, care nu mai erau acolo înainte.“ – Margaret J. Wheatley.

Punerea în practică a ideilor și inovația: “Inovația este procesul de transformare a ideilor într-o formă fabricabilă și

comercializabilă.“ - Watts Humprey. “Învățarea și inovația merg mână în mână. Aroganța succesului este să gândești că ceea ce ai

făcut ieri va fi suficient pentru mâine. Inovația prin definiție nu va fi acceptată la început. Este nevoie de încercări repetate, demonstrații interminabile, repetiții monotone înainte ca inovația să poată fi acceptată și interiorizată de o organizație. Acest lucru necesită răbdare.“ – Warren Bennis.

“Învățarea și inovarea merg mână în mână. Aroganța succesului este să gândești că ceea ce ai făcut ieri va fi suficient pentru mâine. “ – William Pollard.

5.2.Rolul învățării continue în educația antreprenorială Asistăm la un efort conjugat al Statului Român și al Uniunii Europene de a favoriza și finanța

înființarea de afaceri pentru începători prin programe specifice. În România, lansarea unor astfel de programe se bazează pe interesul tot mai mare față de activitățile antreprenoriale. 70% dintre români consideră că antreprenoriatul este motorul creșterii economice, potrivit studiului realizat în perioada 28 februarie - 07 martie 2019 la nivel national de către Reiffeisen Bank (https://www.bankingnews.ro/raiffeisen-bank-antreprenoriat.html). Tot din acest studiu mai rezultă că dintre românii angajați:

-mai bine de jumătate (50,6%) ar dori să devină antreprenori; -34% dintre românii care sunt angajați se gândesc să își deschidă propria afacere, cu condiția

să obțină finanțare de la o bancă; -1 din 2 români declară că ar renunța la statutul de angajat, dar consideră că principalul

obstacol pentru o afacere la început de drum este reprezentat de impredictibilitatea mediului fiscal și de nivelul ridicat al taxelor (74% dintre respondenți).

Fie că se adresează angajaților, șomerilor, diasporei, studenților, toate aceste programe au ceva în comun: pregătirea antreprenorilor.

Metodele de pregătire agreate și care și-au dovedit eficiența sunt cursurile de formare în antreprenoriat organizate clasic, față în față, sau online. La aceste cursuri participanții deprind cunoștințe teoretice și practice de bază. Față de cursurile universitare, acest tip de formare este mai simplă, se adresează tuturor categoriilor de antreprenori începători și furnizează noțiuni pe care aceștia sunt obligați să le deprindă dacă doresc ca afacerea pe care preconizează să o deschidă să aibă succes. În aceste cursuri, aspiranții în antreprenoriat învață noțiuni despre elementele-cheie în conducerea unei afaceri: resursele materiale și bănești, resursele umane, piața, clienții și furnizorii.

În prezent, cu privire la educația antreprenorială, se constată apariția de elemente importante:

-piața de training este suprasaturată de oferte sub forma de: cursuri (traininguri) workshopuri, cursuri webinar, podcasturi și alte asemenea oferte. Puține sunt, însă, cele în care în afară de cursurile propriu-zise se realizează și implementarea de facto a celor predate la traininguri.

-au apărut domenii noi în pregătirea antreprenorului, cum sunt: -pregătirea pentru lucrul la domiciliu; -obținerea de comportamente noi și folosirea intensivă a instrumentelor online; -investiții în timp și resurse care să-i permită antreprenorului să se cunoască mai bine; -organizarea spațiului de muncă în care prevalează digitalul; -orientarea antreprenorului către tehnologie și nu numai focusarea pe client; -organizarea de cursuri online în domeniul Blockchain Technologies: În era digitală, locul de muncă se redefinește, oamenii pot lucra de oriunde există o legătură

la internet. Lucrul online presupune și redefinerea interacțiunii echipelor și rolurilor jucate de fiecare membru al echipei. În aceste condiții devin importante valorile comune, cultura organizațională, interacțiunea cu roboții și, nu în final, obiectivele organizației. Toate acestea conduc la schimbări în ceea ce privește:

-luarea de decizii la nivel managerial prin analiza datelor (data driven decision making); -profilul angajatului în spațiul de lucru digital, munca lui devenind transparentă pentru toată

echipa; -comportament orientat spre colaborare; -situarea la loc central a inovației favorizată de diversitatea opiniilor; -educația antreprenorială axată pe sporirea abilităților și capacităților de a depăși

obstacolele neprevăzute cum este pandemia Covid 19. 5.3.Mentoratul și monitorizarea unei afaceri Majoritatea cursurilor în domeniul antreprenoriatului indiferent de nivelul lor, se

concentrează pe analizarea procesului de creare a firmelor; o dată decizia de creare luată, procesul de învățare se consideră încheiat, trecând complet cu vederea procesul intern care îi conduce pe oameni către acea decizie. Mentoratul și monitorizarea afacerii este un proces de durată, care poate dura 18 luni, timp în care antreprenorul începător este ajutat, ghidat și pe cât posibil ferit de greșeli. În acest mod, finanțatorul se asigură că banii lui sunt bine investiți și duc spre bunăstare, iar antreprenorul primește un ajutor care, în alte condiții, ar fi fost plătit cu sume importante.

Oricât de surprinzător ar părea, nu se cunoaște efectul pe care pregătirea pentru antreprenoriat îl are asupra succesului companiei la început. Relativ puține cercetări au analizat direct beneficiile oferite de educația antreprenorială; iar rezultatele de până acum sunt departe de a fi concludente.

Majoritatea studiilor privind formarea antreprenorială analizează dacă persoanele care au primit această educație funcționează mai bine ca antreprenori decât cei care nu au făcut-o. Studiile efectuate de cercetătorii de la Universitatea din Arizona, Universitatea din New York și alte instituții au descoperit că persoanele care au primit educație antreprenorială funcționează mai bine la conducerea propriilor afaceri.

Cu toate acestea, aceste studii nu arată neapărat că educația antreprenorială determină o mai bună performanță a întreprinderii. Aceiași oameni care sunt buni în a-și conduce propriile afaceri ar putea fi, de asemenea, cei mai interesați să studieze antreprenoriatul. Drept urmare, primirea pregătirii antreprenoriale și performanța companiei start-up sunt corelate, dar educația nu determină neapărat performanța.

Cercetătorii au efectuat câteva experimente pentru a analiza efectul pregătirii antreprenoriale pe un grup de aspiranți în antreprenoriat care au urmat cursuri de specialitate la o universitate din SUA. Astfel, au obținut rezultate mixte pentru efectele antrenamentului. Antreprenorii care au beneficiat de instruire au înregistrat vânzări mai mari, dar fără să aibă marje de profit mai mari sau mai mulți angajați. De asemenea, antreprenorii instruiți au obținut un nivel mai ridicat la capitolul inovație și evitarea riscurilor. Cursurile nu au ajutat însă la întelegerea modificărilor în legislația fiscală, salarizarea personalului, diversificarea activității. De asemenea, proporția celor care au avut dificultăți în afaceri este aceeași și pentru cei care au urmat cursuri de antreprenoriat și pentru cei care nu au urmat cursuri de specialitate. Concluzia la care a ajuns fundația care a inițiat studiul este aceea că studiile antreprenoriale ajută dar nu sunt garanția

succesului și că nu există dovezi consistente că formarea antreprenorială îmbunătățește performanța afacerilor.

5.4.Educație pentru antreprenori Nevoile educaționale ale unui antreprenor diferă de cele ale unui proprietar de afaceri, deși

nu foarte mult. Un proprietar de afaceri va controla adesea o flotă de personal, în timp ce un antreprenor ar putea lucra în mod autonom sau ar putea externaliza părți din întreținerea afacerii sale către alte persoane cu educația/ calificările corespunzătoare.

Este bine evidențiat faptul că unii dintre cei mai buni antreprenori din lume și-au început activitatea după ce au abandonat studiile superioare. Unul dintre cele mai recente exemple în acest sens a fost Mark Zuckerberg, care a creat Facebook din dormitorul său și a părăsit imediat colegiul, când platforma de socializare a început să crească. Un alt exemplu - Richard Branson, probabil unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori ai generației noastre, a fost dislexic și nu a urmărit niciodată o cale în învățământul superior.

Desigur, la fel ca mulți proprietari de afaceri, antreprenorii pot dori să se autoeduce nu numai pentru a reduce cheltuielile generale, dar și pentru a menține controlul asupra organizației lor. Calificările în domeniul contabilității, marketingului și administrării afacerilor vor rămâne utile pe parcursul întregului ciclu de viață al afacerii unui antreprenor, dar și al carierei acestuia.

5.5.Educație pentru proprietarii de afaceri Există o varietate de cursuri și grade pe care proprietarii de afaceri le pot completa; acestea

variază de la GCSE (Certificat General de Educație Secundară) în studii de afaceri, până la masterat și doctorat. Un exemplu de proprietari de afacere cu calificare, adesea aleg soluția să finalizeze câțiva ani după ce au absolvit o facultate un MBA (Master of Business Administration). Aceste cursuri pot fi adesea studiate cu fracțiune de normă pe parcursul a doi ani, astfel încât să se poată organiza activitatea pe lângă studiu.

Mulți proprietari de afaceri aleg să nu urmeze traseul de învățământ și nu există nicio obligație ca să o facă. Cu toate acestea, rămâne un mod util de a progresa înțelegerea funcționării interioare a unei afaceri și poate face viața antreprenorului, mai ușoară pe termen lung.

Proprietarii de companii pot dori să cerceteze calificările în discipline precum marketing, contabilitate și administrarea afacerilor. Aceste tipuri de calificări ar putea juca un rol crucial în conducerea afacerii și ar putea face diferența în timp.

Autoeducarea în afaceri este o modalitate excelentă de a reduce cheltuielile generale ca proprietar de firmă, permițând proprietarului să își asume mai multă responsabilitate în cadrul afacerii, mai degrabă decât să externalizeze servicii prin intermediul unor consultanți costisitori. Pe de altă parte, proprietarii de afaceri pot fi obligați legal să completeze anumite cursuri sau certificări legate de industria lor.

Există întotdeauna riscul ca timpul necesar obținerii calificărilor să fie în detrimentul afacerii. Acesta este motivul pentru care ar trebui luate în considerare toate opțiunile și evaluat dacă este mai eficient din punct de vedere al costurilor sau dimpotrivă, mai ușor e să fie externalizate unele responsabilități.

În chestionarul nostru, întrebările referitoare la temele din acest capitol sunt: *. Vă rugam sa ne indicati nivelul d-vs de studii: -studii gimnaziale -studii liceale -studii postliceale -studii superioare -studii postuniversitare, MBA *. Care este experiența d-vs în domeniul principal de activitate al firmei? Mai mică de 2 ani Intre 2 – 5 ani Intre 5-10 ani Intre 10-20 ani Peste 20 ani *. In ultimii doi ani, ati participat la programe de instruire în antreprenoriat? Da Nu

6.Rolul femeii în antreprenoriat

6.1.Analiza la nivel mondial Pe plan mondial, un indicator care măsoară activitatea antreprenorială este TEA (Total

Entrepreneurial Activity), reprezintă procentul din populația de vârstă adultă (între 18 și 64 de ani) care este fie în curs de a începe o afacere (mai nouă de 3 luni), fie deține o afacere cu vechime între 3 luni și 42 de luni. Conform raportului GEM 2018-2019 (Global Entrepreneurship Monitor), procentul mondial mediu TEA pentru femei este de 10,2%, reprezinta peste ¾ din procentul mondial mediu TEA pentru bărbați.

În țările puternic dezvoltate, acest procent este mai mic, 8,4%, iar în țările sub-dezvoltate are o valoare de 15,5%. Cele mai mari valori ale TEA pentru femei se regăsesc în Africa sub-sahariană (21,8%) și în America Latină (17,3%), se explică prin faptul că necesarul de subzistență implică femeile în participarea la activități care generează venituri, chiar dacă tradițional femeile sunt percepute ca mame și soții, în timp ce bărbații sunt cei care asigură traiul. Prin contrast, în Europa se întâlnesc cele mai mici valori pentru TEA la femei.

În ceea ce privește vârsta, cel mai mult încep afaceri tinerii sub 35 ani, iar cel mai mult se angajează în afaceri persoanele din economiile cu venituri reduse, în timp ce în țările dezvoltate predomină persoanele mai în vârstă. Acest trend se corelează cu motivațiile, în sensul că în țările dezvoltate persoanele vârstnice au mai multe resurse pentru a începe activitatea, iar în țările sărace motivația o reprezintă lipsa veniturilor, a surselor de subzistență.

Datele globale indică faptul că femeile obțin profituri mai mari decât bărbații, corelat cu nivelul de educație. În țările cu venituri mici, bărbații cu studii superioare încep mai mulți afaceri decât femeile cu aceleași studii, însă în țările dezvoltate această diferență se echilibrează.

Analiza sugerează că femeile cu educație mai scăzută sunt mai dispuse să deschidă afaceri, indiferent de tipul de economie. Pe de altă parte, femeile cu studii superioare în economiile dezvoltate nu sunt tentate să deschidă afaceri, probabil din cauza faptului că își găsesc locuri de muncă cu ușurință. Pe de altă parte, în țările subdezvoltate femeile nu au alte oportunități de a obține venituri sau alte opțiuni de carieră, multe neavând nici studii ele nu au dorința de a crește afacerea sau de a angaja multe persoane. Lipsa educației sau a studiilor duce la inhibarea aspirației de creștere și a încrederii în forțele proprii.

În ceea ce privește afacerile cu vechime analizele GEM arată că pe măsură ce crește nivelul veniturilor la nivel național, numărul femeilor care dețin afaceri este mai mic decât numărul bărbaților. La nivel mondial, femeile dețin afaceri în proporție de aproximativ 2/3 din numărul total de afaceri deținute de bărbați.

Dorința de a își crește afacerea este abordată cu prudență de femei față de bărbați, pe plan mondial femeile antreprenori care așteaptă creșterea afacerii sunt cu aproximativ 10% mai puține decît bărbații antreprenori. Un motiv posibil este prudențialitatea, dorința de a controla afacerea mai bine, caracteristici care în general se suprapun peste caracteristicile genului feminin.

Referitor la renunțarea la afaceri, pe plan mondial se constată că femeile renunță mai greu la antreprenoriat, cu 10% mai puțin decât bărbații, trend care se păstrează același de-a lungul anilor de observație. Concluzia este că femeile au capacități mai bune de supraviețuire în planul afacerilor,

probabil ca urmare ca unei atitudini mai conservatoare sau a faptului că se mulțumesc cu marje mai mici de profit.

Motivele pentru care femeile închid afaceri sunt diverse, dar aproximativ jumătate din motive este reprezentat de lipsa profitului sau pierderi. Motivele sunt similare cu cele raportate de antreprenorii bărbați. Alte motive des întâlnite sunt: vânzări/achiziții de afaceri, pensionare, alte oportunități, sau motive personale. Se observă că renunțarea nu reprezintă neapărat un eșec, ci mai degrabă încadrarea într-un mers firesc al vieții, într-un ciclu natural.

Problema lipsei de capital este întâlnită, în condițiile în care 16% din femeile care renunță la antreprenoriat invocă acest motiv. Este o opinie demonstrată prin studii că există o discriminare în obținerea de finanțări pentru antreprenorii femei, în defavoarea bărbaților.

De fapt, dacă evitarea eșecului ar fi foarte importantă, practic nimeni nu și-ar mai asuma riscuri, nu s-ar mai deschide afaceri. Fiecare generație nouă produce persoane ambițioase, curajoase și deschise la risc, care continuă deschiderea de afaceri și duc economia mai departe.

În ceea ce privește tipul de industrie în care performează femeile, există unele industrii percepute a fi abordate în mod tradițional doar de femei sau doar de bărbați. De exemplu industria retail sau vânzări en-gross sunt considerate tradițional predominate de femei.

6.2.Analiza în Europa Din datele oficiale ale Uniunii Europene (3) publicate, rezultă că în Europa numărul de femei

antreprenor reprezintă doar o mică parte din numărul total de antreprenori. În anul 2018 aprox. 10% dintre femeile cu vârstă activă din Europa aveau statutul de

antreprenor, în timp ce pentru bărbați procentul era de 18%. Domeniile de activitate cel mai des întâlnite pentru femei erau cu precădere în domeniile

software, sănătate și biotehnologie. În general, concluziile studiului arată că femeile întâmpină obstacole în plus față de bărbați,

cum ar fi: accesul la finanțări adecvate, la rețele profesionale, accesul la informații corecte, diverse stereotipuri, reguli tradiționale, etc.

6.2.1 Sectorul privat Lipsa finanțărilor împiedică oportunitățile de afaceri. Există anumiți investitori în Europa care

oferă finanțare în special femeilor, pentru a suplini pe piață accesul oarecum îngrenat al antreprenorilor femei la finanțare. Finanțarea se acordă după îndeplinirea unor criterii stricte legate de aspectele financiare și planurile de afaceri.

O barieră des întâlnită este lipsa de informare cu privire la opțiunile de finanțare, precum și lipsa investitorilor, în special a invesitorilor – femei. Într-un cerc de afaceri în care există femei se ajunge mai ușor la înțelegeri comune, inclusiv accesul noilor veniți se face mai facil pentru femei.

În ceea ce privește accesarea creditelor bancare, aceasta este mai mult practicată, fiind mai accesibilă, însă doar pentru firme cu istoric, având o situație financiară stabilă și solidă. Femeile în general au o atitudine mai conservatoare față de risc, contractând credite bancare fie de valori mai mici, fie pe perioade mai scurte de timp. În anumite țări femeile se confruntă cu cerințe în plus față

de antreprenorii bărbați pentru accesarea fondurilor necesare dezvoltării afacerilor, chiar dacă acestea dovedesc sustenabilitate.

Atunci când sursele private nu reușesc să facă față nevoilor de finanțare din piața antreprenorială, se poate pune problema ca finanțarea să se facă prin mecanisme de stat. În statele europene există programe publice de suport, oferite atât din partea statelor, cât și al autorităților regionale sau publice. În plus, multe inițiative sunt finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, Inițiativa Horizon 2020 sau alte programe ale Uniunii Europene.

6.2.2 Sectorul public La nivel european, sectorul public oferă suport femeilor antreprenor pentru a preîntâmpina

eșecul în afaceri. În 16 state europene finanțele publice au luat inițiativa de a acorda suport femeilor antreprenori, prin măsuri tipice cum ar fi granturile, creditele sau schemele de creditare, creditele fiscale.đar și fondurile de investiții sau investiții de tip „angel”. Ultimele sunt oferite de cele mai multe orin în cooperare cu bănci, fonduri de investiții sau alți investitori, conform unor criterii stricte. Există un focus pe idei și afaceri inovatoare.

Multe scheme suport promovează anumite sectoare de business, cum sunt IT, produse digitale, aplicații mobile, știința vieții, tehnologii curate sau sectorul de mediu. În general sunt eligibili antreprenori femei din manufacturi, servicii, turism sau agro-industrie. În paralel, acceleratoarele și incubatoarele de afaceri furnizează spații unde afacerile pot lua ființă și crește, în compania investitorilor potențiali.

De asemenea, există programe de training, evenimente de rețea și mentorat. Aceste tipuri de programe conțin în general patru categorii de scheme de finanțare: 1) Granturi, premii cash sau recompense – sunt acordate deseori unui grup țintă specific, de

exemplu antreprenori cu idei de afaceri pentru start up. Anumite state pot lua în considerare grupuri țintă ca: femei aflate în șomaj, femei cu dizabilități sau cooperative formate cu preponderență din membri femei, iar finanțările se pot acorda prin combinarea cu programe de suport cum sunt: mentorate, coaching, suport afaceri.

2) Împrumuturi sau scheme de garantare a împrumuturilor – instituțiile statului sau autoritățile publice, împreună cu băncile, acordă microcredite cu dobțnzi preferențiale sau cu dobândă zero, firmelor cu antreprenoriat femei, fie unei afaceri existente, fie unui start up. Se pot selecta beneficiarii prin condiții de cifră de afacere sau număr de angajați, se asemenea se pot asocia acordările de credite cu scheme de suport și consultanță în practica de afaceri.

3) Credite fiscale – sunt măsuri care se iau pentru a recompensa femeile antreprenor în inovare și dezvoltarea afacerilor

4) Fonduri de investitii sau de tip „business angel” – în anumte țări se aplică această formă de investiție, care poate fi de capital (equity), de tip ”angel” sau alte forme de investiție.

Ca și rezultate, suportul sistematic acordat femeilor antreprenori are un impact pozitiv semnificativ asupra capacității lor antreprenoriale, cum ar fi la personal angajat, încrederea în forțele proprii, și altele.

Problema egalității de gen nu privește doar femeile, ci întreaga societate. Atât organizațiile publice, cât și cele private au responsabilitatea de a preveni, atenua și anula discriminarea pe criterii de gen.

6.3.Considerații pe baza studiilor Microîntreprinderile sunt importante vehicule ale creșterii economice, iar femeile

antreprenori reprezintă dezvoltatori cheie ai acestor afaceri. Există o serie de factori care influențează viața femeilor, succesul sau eșecul lor. Printre aceștia, familia joacă un rol central în influența comportamentelor, opțiunilor și activităților femeilor antreprenor, atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ. Prin urmare, echilibrul dintre viața de familie și aspirațiile profesionale are inevitabil impact asupra performanțelor profesionale, ceea ce este susținut și prin studiul efectuat în Italia în anul 2016 de Cesaroni, F., Paoloni, P., care demonstrează existența unei legături puternice între femeile antreprenor și familiile lor. Concluzia studiului este că opțiunile individuale ale femeilor de a deveni antreprenori și caracteristicile afacerilor nu pot fi înțelese în întregime decât în contextul dimensiunii familiale.

Dacă în cercetările anterioare, deciziile femeilor de a deveni antreprenori au fost interpretate ca o necesitate sau o datorie, mai degrabă decât un rezultat al alegerii libere și al aspirațiilor profesionale, alte cercetări mai recente arată că familiile pot juca un rol central în experiențele lor antreprenoriale, nu numai ca o sursă de constrângeri, obligații sau datorii, ci și ca resurse și suport.

Persoanele care provin din familii cu afaceri sunt mai înclinate în a urma aceeași cale, întrucât membrii aceleiași familii împărtășesc aceleași principii, valor și comportamente. De asemenea, familiile își transmit informații, cunoștințe și competențe, favorizând un proces de învățare, care încurajează membrii aceleiași familii să aleagă o carieră antreprenorială. În ceea ce privește femeile din familie, acestea sunt mai puțin predispuse față de bărbați de a-și alege o astfel de carieră, de obicei sunt îndemnate, conform tradițiilor sociale și culturale, în a pune accentul pe rolul lor de soții și mame în cadrul familiei. Se induce în general ideea ca pentru femei cariera joacă un rol secundar.

Flexibilitatea antreprenoriatului este un factor important pentru femeile antreprenor de succes, care sunt foarte implicate în afacere, dar își doresc să petreacă mult timp cu familia. Pe lângă familia de proveniență, este important și rolul familiei noi formate în urma căsătoriei. Atunci când au copii mici, programul de muncă flexibil al antreprenorului este un avantaj important în viața lor de tinere mame, față de un program rigid de lucru, ca și simplu angajat.

În ceea ce privește motivele pentru care femeile încep afaceri, cel mai des întâlnite sunt urmatoarele două:

Motive de necesitate – de exemplu lipsa locurilor de muncă duce la necesitatea de a înființa o afacere

Motive de oportunitate – începerea unei afaceri este o oportunitate de a își satisface ambițiile sau de a îndeplini obiective – financiare, profesionale, etc.

Femeile antreprenor au capacitatea de a integra familia, comunitatea și afacerea, întrucât ele nu își văd afacerea ca fiind o entitate separată, ci ca un sistem interconectat de relații. Rolul femii

de mamă, soție sau fiică vor continua să influențeze puternic experiența antreprenorială, fie să o susțină, fie să o frâneze.

În chestionarul nostru am inclus întrebările: *. Antreprenorul este: femeie, barbat *. Numarul de femei angajate din total salariati este: -nu exista femei angajate, -mai mic sau egal cu 30%, -intre 30% si 50%, -peste 50%

7. Dezvoltarea afacerilor pe bază de cooperare cu alte entități

7.1 Defini’ia economiei colaborative Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun

a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde crearea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun. În limbile de origine anglo-saxonă „economia colaborativă” este adesea numită și economia în comun (sharing economy), economie de la persoană la persoană („peer-to-peer” ori P2P), economie integrată (mesh economy) sau consum colaborativ. Aceste sisteme există într-o multitudine de forme și folosesc frecvent puterea calculatoarelor pentru a permite accesul la informație persoanelor, companiilor, organizațiilor neguvernamentale si guvernelor, acces la informație care permite distribuirea, împarțirea și refolosirea excesului de bunuri și servicii. Un punct de vedere prevalent este că dacă informația despre bunuri este disponibilă pe scară largă atunci valoarea acelor bunuri poate să crească atât pentru companii cât și pentru persoane și comunitați.

Consumul colaborativ, ca fenomen, este o categorie de înțelegeri cu caracter economic în care participanții au acces în comun la bunuri și servicii. Acesta diferă de sistemul actual unde fiecare participant este singurul proprietar al bunului sau serviciului consumat. Adeseori acest model este posibil folosind tehnologia și comunitațile P2P.

Modelul de economie colaborativă este folosit în piețe online cu caracter general precum eBay, sau în piețe online specializate cum ar fi: cazare direct la persoană particulară (Airbnb), împrumut de bani (Lendingclub), transport cu mașina particulară în zona urbană (Uber), schimb valutar (www.Midpoint.com) etc.

Modelul economic al economiei integrante se bazează pe folosirea în comun sau integrarea atât a calificării și a experienței participanților, cât și a bunurilor și serviciilor. În plus, modelul este ajutat de tehnologie care face mai eficientă legătura între oameni, bunuri și servicii, având ca rezultat formarea de comunități, organizații și modele de activitate noi, atât private cât și publice. Tehnologii noi IT, precum cea mobilă, internetul, rețele de comunicații, media socială , imprimante 3D, senzori permit persoanelor și organizațiilor să folosească în comun resursele existente în loc să aștepte pentru sectorul privat sau guvern ca să ofere bunurile și serviciile dorite. Aceste modele de tipul persoană-persoană creează oportunități noi pentru persoane, comunități, guverne și corporații să aibă tranzacții și să colaboreze.

Economia colaborativă implică trei categorii de actori: -prestatorii de servicii care partajează activele, resursele, timpul și/sau competențele –

aceștia pot fi persoane fizice care oferă servicii în mod ocazional sau prestatori de servicii care acționează în cadrul exercitării profesiei (prestatori de servicii profesionale);

-utilizatorii acestora; -intermediari care pun în legătură – prin intermediul unei platforme online – prestatorii cu

utilizatorii și care facilitează tranzacțiile dintre cele două părți (platformele colaborative).

7.2. Categorii de piețe de consum colaborativ -Piețe de redistribuire Un sistem de consum colaborativ se bazează pe trecerea bunurilor uzate (sau cumpărate și

nefolosite) de la proprietarul care nu le mai dorește către cineva care le dorește. Aceasta este o alternativă la metoda „reduce, refolosește, reciclează, repară” de tratare a deșeurilor. În anumite piețe bunurile pot fi gratis, precum pe Freecycle sau Kashless. În alte piețe bunurile sunt oferite la schimb sau văndute, precum pe eBay, craigslist sau uSell. Deasemenea este în creștere numărul de piețe specializate pentru haine de designer (Copious, Vestiaire Collective, BuyMyWardrobe și Grand Circle).

-Mod de viață colaborativ Acest sistem se bazează pe asocierea persoanelor cu nevoi sau interese asemănătoare ca să

folosească în comun, sau să schimbe între ei, active nepalpabile precum timp, spațiu, competențe sau bani.

7.3. Forme ale economiei colaborative Diferitele modalități de operare în cadrul economiei colaborative își au originea în cele mai

vechi instincte umane: de cooperare, de a împărți, generozitate, dorințe individuale și flexibilitate. Aceste modalități includ trocul, datul cu împrumut de bani sau bunuri, schimbul în natură, închiriatul, oferirea de cadouri, sau donații precum și forme de proprietate în comun cum ar fi cooperativele. Multe din cele mai populare modele sunt bazate pe ceea ce se numește „piață bilaterală” care este o piață unde o platformă online este construită și întreținută de cineva (companie, organizație, guvern) cu scopul de a facilita activități economice colaborative. Majoritatea platformelor sunt construite folosind tehnologia informației. Cele mai des întâlnite forme includ:

-Piețe P2P (persoană – persoană) În acest model persoanele au tranzacții directe cu alte persoane țn cadrul unei piețe

bilaterale bazată pe o platformă online. Ele nu sunt sisteme P2P pure, în sensul că există o piață centrală online care facilitează tranzacțiile. Exemple: Airbnb, Taskrabbit, Uber.

-Piețe de educație Aceste platforme permit participanților să se învețe unii pe alții și să câștige bani în același

timp. Acest model nou este diametral opus modelului vechi educativ unde un profesor cu certificare este singurul autorizat să învețe pe alții. În modelul nou oricine poate fi un „mini expert” într-o anumită arie și să-și împartă cunoștințele cu alții. Astfel se inundă piața cu educatori capabili și se reduce costul educației pentru toți. Exemple: Italki, StudySoup, Udemy.

-Platforme crowdfunding Aceste modele folosesc de asemenea o piață bilaterală care permit persoanelor să ofere

finanțare întreprinzătorilor, artiștilor, civic programelor și proiectelor sociale. Exemple: KickStarter și IndieGoGo.

-Piețe de inovație Aceste piețe permit atât persoanelor simple cât și specialiștilor să folosească în comun

capitalul lor intelectual ca să rezolve probleme. Exemple: architectureforhumanity, innocentive. -Platformă administrație de stat – mediu de afaceri

Activitatea administrației de de stat la toate nivelele de a permite accesul la date în formă electronică incurajează semnificativ inovații in legătura cu schimbul de date.

-Platformă administrație de stat – cetățeni Creșterea cererilor de către cetațeni pentru o guvernare transparentă și colaboratoare

creează modele și forme noi de colaboare democratică. Un exemplu: inițiativa președenției americane „Open Government”.

7.4. Principii de bază ale economiei colaborative Printre principiile economiei colaborative se numără: - Valoarea nefolosită este valoare pierdută - Deșeuri ca materie primă - Acces, nu proprietate - Informație transparentă și liberă - Încredere şi reciprocitate - Densitatea urbană favorizează colaborarea 7.5 Avantaje și dezavantaje ale economiei colaborative Principalul avantaj al economiei colaborative este acela că permite o alocare mai eficientă a

resurselor în economie, prin prisma utilizării acelor active neutilizate, aflate „în așteptare” (autoturisme, proprietăți imobiliare, capital etc.). Economia colaborativă reprezintă o modalitate eficientă pentru reducerea poluării și a cheltuielilor. În plus, economia colaborativă promovează și acordă prioritate prețurilor ieftine și costurilor reduse, relațiile interpersonale având un rol important.

Un alt avantaj este că dezvoltarea acestui model economic a condus la crearea de locuri de muncă, determinând totodată beneficii substanțiale pentru consumatori, dar și presiune concurențială suplimentară asupra companiilor tradiționale.

Capacitatea acestor modele de afaceri de a crea noi piețe pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative, prin activarea acelor furnizori și consumatori ce nu ar fi apelat la serviciile tradiționale este un alt avantaj.

În același timp, însă, principalul risc din punct de vedere concurențial îl constituie acumularea unui număr mare de participanți din piață în cadrul unei singure platforme, ceea ce ar putea conduce la crearea unei poziții dominante. În acest fel, s-ar limita concurența între platforme și s-ar reduce stimulentele de intrare pe piață a unor noi platforme concurente. De asemenea, există riscul ca platforma dominantă să impună restricții nejustificate furnizorilor de servicii. Conform datelor obținute în cadrul studiului, cererea pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative a crescut constant în România.

7.6 Perspective pentru economia colaborativă Economia colaborativă mai este numită: – economia în comun (sharing economy)

– economie de la persoană la persoană („peer-to-peer” ori P2P) – economie integrată (mesh economy) Într-o rezoluţie adoptată pe 15 iunie 2017, Parlamentul European subliniază necesitatea unei

strategii europene care să garanteze respectarea drepturilor participanţilor la economia colaborativă. În raport se precizează că „UE ar trebui să valorifice întregul potențial al economiei colaborative, asigurând în același timp competiția corectă, drepturile muncitorilor și respectarea impozitelor”.

Economia colaborativă are un impact asupra vieții și a mijloacelor de trai și evoluția acesteia este strâns legată de dezvoltarea tehnologiei, în primul rând digitalizarea. În prezent, servicii pentru care în urmă cu doar 10 ani trebuia să alocăm un anumit timp, se află la un click distanță.

Va fi influențată o gamă largă de industrii și sectoare de servicii, de la finanțe, transporturi, cazare, mass-media, la producție creativă și de software. De asemenea, va fi influențată și legislația în vigoare, astfel încât schimbările survenite să fie reflectate de către aceasta.

8. Dezvoltarea afacerilor pe bază de diverse acțiuni

8.1 Acțiuni de dezvoltare durabilă prin dezvoltarea de produse, tehnologii sau servicii Conceptul de dezvoltare durabilă a avut ca punct de pornire criza ecologică mondială 1929-

1933 şi s-a dezvoltat mai apoi prin înglobarea tuturor sferelor economico-sociale şi umane. Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului, şi caută în primul rând conservarea și îmbunătățirea calităţii mediului înconjurător.

Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între progresul economic şi social, fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei.

Ideea care stă la baza acestui concept este aceea de a asigura o calitate mai bună a vieţii pentru toţi locuitorii planetei, atât pentru generaţia prezentă, cât şi pentru generaţiile viitoare.

Dezvoltarea durabilă aduce în prim plan un nou set de valori care va ghida viitorul model de progres economic şi social, valori ce vizează mai ales omul şi nevoile sale prezente şi viitoare, mediul natural – protejarea şi conservarea acestuia, precum şi atenuarea deteriorării actuale a ecosistemelor.

Definiţia cea mai cunoscută dezvoltării durabile este aceea dată de către Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun" cunoscut şi sub numele de Raport Brundtland: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

Dezvoltarea durabilă este definită de o serie de aspecte: -Compatibilitatea dintre mediul antropic şi mediul natural; -Egalitatea de şanse între generaţii care coexistă şi se succed în timp şi spaţiu; -Situarea pe primul plan a securităţii ecologice în locul maximizării profitului; -Compatibilitatea strategiilor naţionale de dezvoltare cu cerinţele extinderii

interdependenţelor în plan geo-economic şi ecologic; -Asigurarea bunăstării generale punând accentul pe calitatea creşterii economice durabile; -Integrarea organică dintre capitalul natural şi cel uman, în cadrul unei categorii globale ce îşi

redefineşte obiectivele economice şi sociale şi îşi extinde orizontul de cuprindere în timp şi spaţiu; -Trecerea la o nouă strategie cu faţă natural-umană, în care obiectivele dezvoltării

economice şi sociale să fie subordonate deopotrivă dezvoltării omului şi însănătoşirii mediului. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite, adoptată la 25 septembrie 2015,

stabilește un cadru global pentru realizarea dezvoltării durabile până în 2030. Acesta include un set ambițios de 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) și 169 de obiective conexe pe care să le aibă în vedere țările și părțile interesate.

Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă sunt: 1.Fără sărăcie 2. Fără foamete 3. Stare bună de sănătate și bunăstare 4. Educație de calitate

5. Egalitate de gen 6. Apă curată și salubritate 7. Energie accesibilă ca preț și curată 8. Condiții de muncă decente și creștere economică 9. Industrie, inovare și infrastructură 10. Reducerea inegalităților 11. Orașe și comunități durabile 12. Consum și producție responsabile 13. Politici climatice 14. Viața subacvatică 15. Viața terestră 16. Pace, justiție și instituții puternice 17. Parteneriate pentru obiective UE a avut un rol esențial în elaborarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

a Organizației Națiunilor Unite și, împreună cu statele sale membre, s-a angajat în punerea în aplicare a agendei, atât la nivelul UE, cât și prin susținerea – în cadrul politicilor sale externe – a eforturilor de aplicare în alte țări, în special în cele care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Aspectele esențiale ale dezvoltării durabile în toate cele 10 priorități ale Comisiei Juncker sunt: locuri de muncă, creștere și investiții (prioritatea 1), o piață digitală unică (prioritatea 2), energie mai sigură, abordabilă și durabilă (prioritatea 3), o piață internă mai profundă și mai echitabilă (prioritatea 4), o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă (prioritatea 5), relații comerciale deschise și echitabile (prioritatea 6), justiție și drepturi fundamentale (prioritatea 7), migrație (prioritatea 8), un actor mai puternic pe plan mondial (prioritatea 9) și o uniune a schimbărilor democratice (prioritatea 10).

În 2010, ca o continuare a dezvoltării durabile a UE, a fost adoptată Strategia Europa 2020 de promovare a creșterii inteligente (bazată pe: educație, cercetare, inovare), durabile (bazată pe reducerea emisiilor de carbon, eficiență energetică, resurse regenerabile) și incluzive (crearea de noi locuri de muncă, reducerea sărăciei etc.). Alături de statele membre și respectând principiul subsidiarității, UE s-a angajat să devină lider în punerea în aplicare a Agendei 2030 și, implicit, a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă.

Întreprinderile au un rol crucial în tranziția către durabilitate. În ultimele decenii, atât din proprie inițiativă, cât și încurajate de autoritățile publice, un număr tot mai mare de întreprinderi au integrat în misiunea lor, ca element esențial, responsabilitatea socială și de mediu. Din ce în ce mai multe întreprinderi consideră ODD (Obiectivele de Dezvoltare Durabilă) drept parte integrantă a strategiei lor privind competitivitatea și creșterea. Acestea au înțeles că un comportament responsabil în afaceri poate contribui la profituri și o creștere mai durabile, la noi oportunități de piață și la crearea de valoare pe termen lung pentru acționari.

Cu toate acestea, este evident că se pot depune mai multe eforturi. La nivelul UE, eforturile prin care se urmărește identificarea unei serii de măsuri adecvate și de modalități concrete de

promovare a unui comportament mai durabil în afaceri aduc rezultate suplimentare și consolidează avantajul competitiv al întreprinderilor din UE în acest domeniu.

8.2 Acțiuni de sprijinire a tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și

eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor Pentru a menține creșterea temperaturii, în contextul schimbărilor climatice, la mai puțin de

2ºC, Consiliul European a reconfirmat în februarie 2011 obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95% până în 2050 față de nivelurile din 1990, în contextul reducerilor preconizate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice pe care trebuie să le realizeze grupul țărilor dezvoltate. Acest lucru este în concordanță cu poziția adoptată de liderii mondiali în cadrul acordurilor de la Copenhaga și Cancun. Aceste acorduri conțin angajamentul de a elabora strategii de dezvoltare pe termen lung cu emisii reduse de dioxid de carbon. Unele state membre au luat deja, sau sunt pe cale de a lua, măsuri în acest sens, inclusiv stabilirea de obiective pentru 2050 în materie de reducere a emisiilor.

Cercetarea și dezvoltarea, demonstrarea și introducerea timpurie a unor tehnologii precum diversele forme de exploatare a surselor de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de captare şi stocare a dioxidului de carbon, rețelele inteligente și tehnologia pentru vehiculele hibride și electrice sunt de o importanță capitală pentru garantarea introducerii ulterioare a acestora în mod rentabil și pe scară largă. În plus, utilizarea tot mai eficientă a resurselor, de pildă reciclarea deșeurilor, o mai bună gestionare a deșeurilor și schimbările comportamentale, precum și consolidarea capacității de rezistență a ecosistemelor pot juca un rol important. De asemenea, vor fi necesare eforturi neîntrerupte de consolidare a cercetării în domeniul tehnologiilor de reducere a impactului schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

Electricitatea va juca un rol important în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Analiza arată că acest sector poate elimina aproape în totalitate emisiile de CO2 până în 2050, oferind perspectiva înlocuirii parțiale a combustibililor fosili utilizați în sectorul transporturilor și în cel al încălzirii. Deși electricitatea va fi utilizată tot mai mult în aceste două sectoare, consumul total de energie electrică ar trebui să crească numai în limitele ratelor de creștere istorice, grație ameliorării continue a eficienței. Va trebui implementată la scară largă o gamă variată de tehnologii existente, inclusiv tehnologii mai avansate, precum cele fotovoltaice, al căror preț va continua să scadă, devenind astfel, cu timpul, mai competitive.

Pentru a putea contribui la tranziția spre un sistem european de transporturi mai eficient și mai durabil, inovarea tehnologică trebuie să acționeze asupra a 3 factori principali: eficiența vehiculelor (noi motoare și materiale, inovare în domeniul proiectării), utilizarea mai ecologică a energiei (carburanți și sisteme de propulsie noi), o mai bună utilizare a rețelei și realizarea de operațiuni mai sigure (sisteme informatice și de comunicare).

Sectorul construcțiilor oferă oportunități de reducere a emisiilor cu costuri reduse și pe termen scurt, în primul rând prin îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Analiza Comisiei arată că emisiile din acest sector ar putea fi reduse cu aproximativ 90% până în 2050, ceea ce reprezintă o contribuție peste medie pe termen lung. Acest lucru subliniază importanța realizării

obiectivului Directivei reformate privind performanța energetică a clădirilor , care prevede că, începând din 2021, consumul de energie al clădirilor noi va trebui să fie aproape egal cu zero.

Ca și în sectorul transporturilor, trecerea la consumul de energie electrică (inclusiv pompe și acumulatoare de căldură) și de energie din surse regenerabile (de exemplu, încălzirea pe bază de energie solară, biogaz, biomasă) cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv în cadrul sistemelor de termoficare urbană, ar urma să contribuie la protejarea consumatorilor împotriva majorării prețurilor la combustibilii fosili și să aducă beneficii semnificative în materie de sănătate.

Analiza Comisiei arată că emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul industrial ar putea fi reduse cu 83-87% în 2050. Aplicarea unor procese și echipamente industriale mai avansate și mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și al consumului de energie, intensificarea reciclării, precum și utilizarea tehnologiilor de reducere a altor emisii decât cele de CO2 (de exemplu, de metan și de oxizi de azot), ar putea contribui semnificativ la reducerea emisiilor cu cel puțin 50%.

Pe măsură ce industria va profita de pe urma oportunităților oferite de economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, nevoia de a asigura o forță de muncă calificată, în special în sectorul construcțiilor, în sectorul tehnic, în sectorul ingineriei și al cercetării va deveni tot mai stringentă. În acest scop va fi necesară formarea profesională orientată a forței de muncă existente în sensul oportunităților de ocupare a unor locuri de muncă ecologice, abordarea penuriei emergente de competențe și încurajarea acestor competențe în sistemele de educație.

Acordul de la Paris oferă o direcție clară și ambițioasă pentru investițiile în inovarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Punerea în aplicare a angajamentelor ambițioase de la Paris privind schimbările climatice asumate de UE reprezintă în prezent o prioritate și depinde în mare măsură de o tranziție de succes către un sistem energetic curat, dat fiind că două treimi din emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de producția și utilizarea energiei.

Este nevoie de soluții inovatoare pentru a mobiliza investițiile în domeniul energiei, al transporturilor, al industriei și al tehnologiilor informației și comunicării și trebuie să se acorde o mai mare atenție politicilor în domeniul eficienței energetic.

8.3. Acțiuni de implementare a utilizării și calității TIC în procesul de producție/ furnizare de

bunuri, prestare de servicii și/ sau execuție de lucrări Tehnologiile informationale si de comunicatii (TIC) este un concept utilizat ca sinonim extins

pentru tehnologia informației (IT), ca termen mai general folosit referitor la integrarea sistemelor de telecomunicații, rețele de calculatoare, software, sisteme de depozitare date, sisteme audio-vizuale.

Utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicatii (sigla in engleza IT, Information Technology) in procese operationale, informationale si respective decizionale constituie un demers strategic al intreprinderilor.

Internetul si tehnologiile mobile pot fi considerate ca noi tehnologii informationale si de comunicatie (NTIC). Majoritatea intreprinderilor folosesc infrastructuri TIC in care retelele de calculatoare locale sunt cuplate la reteaua Internet, iar pe structura lor se dezvolta aplicatii informatice si sisteme informationale ce valorifica serviciile Internet/Intranet/Extranet.

Internetul este o infrastructura cu multiple functionalitati. Aplicatiile din lumea afacerilor se dezvolta folosind Web (Comunicare interna/externa, E-learning, Vanzari/cumparari,

Produse/Servicii, Marketing si Serv clienti, Publicare informatii, Veghe informationala, Sisteme colaborative, Sisteme informationale).

Tehnologiile Internet si Server Web stau la baza dezvoltarii de aplicatii e-business. Intranet-ul este un 'internet al intreprinderii'. El permite partajarea informatiilor in marile intreprinderi.

Intranet-ul se constituie în: -platforma de integrare si schimb de informatii in intreprindere -structura ideala pentru a face colective informatiile si cunostintele-suport pentru fluxul de

lucru -un punct de intrare unic pentru sistemul Informational al intreprinderii -un cadru propice pentru capitalizarea si valorificarea cunostintelor. Extranet-ul este un Intranet construit si utilizat de o intreprindere si unul sau mai multi

parteneri cu scopul de a partaja o parte dintre informatiile intreprinderii (conform unui protocol prestabilit).

Un portal presupune: -interfata unica; -un punct unic de acces pentru toate informatiile si cunostintele; -punerea la dispozitia utilizatorilor de date structurate sau nestructurate si din surse diferite -posibilitatea de a defini profilul adaptat fiecarui utilizator; -disponibilitatea instrumentelor de cercetare avansata. Cadrul de analiza globala a efectelor potentiale ale utilizarii TIC ia in calcul, in acelasi timp,

organizarea (structuri, definire roluri), strategia (alinierea strategiei TIC la strategia organizatiei), procesele de management si persoanele.

TIC înglobează următoarele tipuri de resurse și procese: a) Procese de management - Participare la procesul de management; - Inteligenta problemelor; - Rapiditatea si calitatea deciziilor; - Utilizarea MO; b) Persoane: - Evolutia sarcinilor (prin dezvoltarea autocontrolului); - Aptitudinea de a analiza; c) Organizare - Aplatizarea structurii organizatiei; - Gradul de centralizare/descentralizare; - Formalizarea si standardizarea procedurilor; d) Strategie - TIC o resursa strategica; - Ajutor in elaborarea strategiei TIC constituie un factor structurant pentru organizatii. Impactul TIC asupra structurilor

organizationale face referire la:

- reducerea numarului de niveluri ierarhice (aplatizarea structurii),utilizarea TIC insemnand facilitati sporite de comunicare, coordonare si respectiv control;

- ameliorarea coordonarii pe verticala si respectiv pe orizontala, utilizarea TIC ameliorand comunicarea si, ceea ce este mai important, formalizand si standardizand procedurile.

Utilizarea TIC poate avea o multitudine de efecte asupra proceselor de management, dintre care mentionam:

- cresterea calitatii si rapiditatii deciziilor, ca urmare a cresterii inteligentei organizationale prin utilizarea sistemelor de ajutor in decizie;

- identificarea mai precisa si mai rapida a problemelor, in baza unei surse informationale mai vaste (informatii interne, informatii externe) si a unor modele de explorarea a datelor si de identificare a problemelor;

- valorizarea memoriei organizationale (care se poate materializa intr-o diversitate de forme: baza de date, baza de cunostinte, baza de cazuri) in procesele de management.

Utilizarea TIC are efect asupra definirii rolurilor in organizatii. Aceasta poate viza: gradul de specializare, nivelul imbogatirii sarcinilor si intarirea controlului, uniformizarea aparenta a posturilor de lucru. Utilizarea TIC constituie un important factor de schimbare si inovatie. O buna cunoastere a efectelor potentiale ale utilizarii TIC fundamenteaza o buna alegere manageriala.

Provocari pentru sistemul informational din intreprinderi -Reprezentari pertinente Este important ca sistemul informational sa asigure reprezentari pertinente a evenimentelor

si proceselor din subsistemul operational (lumea reala). O reprezentare va fi pertinenta daca ea satisface utilizatorul sau, intr-un context de luare a deciziilor.

-Completitudinea reprezentarilor este rar atinsa. Ea se defineste de o maniera relativa de catre un utilizator si un model de decizie dat. Gradul de precizie corespunde nivelului de detaliu inclus in reprezentare. Pertinenta nu creste obligatoriu cu gradul de finete al reprezentarii.

-Punctualitatea (respectarea restrictiilor de timp) presupune ca reprezentarea datelor sa fie facuta la moment util procesului decizional. Caracterul de actualitate a reprezentarii est un factor esential al pertinentei.

-Fiabilitatea (gradul de incredere in sursa) traduce exactitudinea informatiei. Forma de reprezentare determina rapiditatea perceperii informatiei de catre utilizator si are impact asupra procesului de rezolvare a problemelor.

În business, TIC pot avea diverse utilizări precum: crearea și managementul documentației în format electronic (utilizarea email-urilor, tehnologiilor cloud și altor mijloace de schimb de informații); managementul clienților și/sau furnizorilor, crearea prezentărilor electronice etc.

În dezvoltarea afacerilor, concret utilizarea TIC se poate reflecta în: -achiziția de echipamente, aplicații și software TIC; -utilizarea dispozitivelor portabile (SmartPhone, tableta, PC) în derularea activității; -număr de utilizatori ai TIC în desfășurarea activității; -utilizarea unor platforme online de comunicare; -utilizarea unei rețele de intranet;

-utilizarea sistemelor de securitate și protecție a datelor (copierea informațiilor pe dipozitive externe, antivirus, firewall etc.);

-existența unei pagini web a companiei și promovarea activității prin acest mijloc (e-marketing, publicitate online);

-utilizarea unui sistem informatic de management al companiei (managementul clientelei, managementul contabil, managementul furnizorilor etc.);

-utilizarea unui serviciu de online banking (plata facturi, efectuare transferuri bancare, etc.); -utilizarea platformelor de e-guvernare și e-administrație (plăți taxe, depuneri documente); -flexibilizarea muncii prin teleworking; 8.4 Acțiuni de consolidare a cercetării, a dezvoltării tehnologice și/sau a inovării, prin

derularea de activități specifice În noul context al competitivității globale, progresul tehnologic este recunoscut a reprezenta

unul din elementele cheie ale unei dezvoltări economice sustenabile; un loc central în această ecuație este reprezentat de sectorul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI).

La nivel organizațional, respectiv în domeniul politicii de resurse umane, societățile orientate spre cercetare, dezvoltare și inovare pot influența pozitiv strategia și rezultatele activităților pe care le realizează în acest domeniu prin încurajarea, la nivel individual, a propriilor angajați să exploreze și să adopte noi modalități de a gândi.

-Implicare efectiva in activitati de cercetare-dezvoltare tehnologica, cu scopul orientat spre inovare, conform unei strategii a firmei;

-Produsele/serviciile firmei sunt/vor fi realizate in conceptie proprie sau prin colaborari incluzand elemente innovative, avand elemente de nouate (se specifica)

-Procesele de executie, de productie de realizare produse si servicii au/vor avea elemente de noutate (se specifica) realizate prin conceptie proprie sau prin colaborari

Organizaţiile care gestionează produse şi tehnologii au fost construite pe o puternică bază de cercetare şi dezvoltare şi sunt constant în căutarea de oportunităţi pentru a se diversifica în pieţele de produse noi. Activităţile lor de management strategic încearcă să mobilizeze active complementare pentru a intra cu succes pe aceste pieţe. În industrie, cercetarea este mult mai generică şi poate implica atât cunoştinţe ştiinţifice noi, cât şi utilizarea cunoştinţelor ştiinţifice vechi pentru a produce un produs nou.

Există trei domenii strategice de finanţare a CDI în companii: - CDI pentru afaceri existente, respectiv menţinerea concurenţei şi garantarea faptului că un

produs/ serviciu existent nu este depăşit; - CDI pentru noi afaceri – noi oportunităţi de afaceri vor fi identificate de către manageri şi

vor include dezvoltarea tehnologică; - CDI pentru explorare de afaceri. Presupune acumularea continuă a cunoştinţelor în

domenii care se poate, eventual, dezvolta afacerea de bază. Din punct de vedere al CDI, baza tehnologica a companiei poate fi clasificata după cum

urmează: 1) tehnologii de bază

2) tehnologii complementare 3) tehnologii periferice 4) tehnologii emergente. Ciclul Cercetare-Dezvoltare-Inovare include trei secvenţe, definite mai jos: Cercetare ştiinţifică: reprezintă activitatea având ca scop găsirea de noi cunoştinţe cu privire

la materie, natură şi societate. În funcţie de natura cunoştinţelor, aceasta poate fi: - cercetare de bază (sau fundamentală) - activitate experimentală sau teoretică iniţiată pentru acumularea de noi cunoştinţe privind

aspectele fundamentale ale fenomenelor şi faptelor observabile, fără să se aibă în vedere o aplicaţie specifică.

Cercetarea fundamentală analizează proprietăţi, structuri şi relaţii, pe baza cărora se formulează ipoteze şi teorii noi.

- cercetare aplicativă – este orientată spre găsirea de noi soluții, tehnologii sau produse pe baza rezultatelor cercetării fundamentale. Reprezintă o investigare originală, fiind însă orientată, în principal, spre un scop sau obiectiv practic specific.

Dezvoltare: defineşte activităţile bazate pe rezultatele cercetării fundamentale şi aplicative legate de producerea de noi materiale, produse şi servicii. Cuprinde activităţi de proiectare şi activităţi experimentale de verificare a soluţiilor adoptate în procesul de proiectare.

Inovare: defineşte activităţile care asigură aplicarea rezultatelor din cercetare-dezvoltare în diverse domenii de activitate, pentru obţinerea de rezultate utile. Indiferent că este vorba de asimilarea unor noi produse, tehnologii, structuri, metode de conducere sau modele economice noi, inovarea poate determina avantaje pentru organizaţie, pentru societate, pentru indivizi.

Inovarea este motorul esenţial al creşterii în economia de piaţă. Abilitatea de a inova este crucială nu numai pentru supravieţuirea companiilor individuale, ci pentru sustenabilitatea întregii economii a societăţii moderne.

Rezultatele din inovare ale organizaţiilor depind din ce în ce mai mult de structurile şi mecanismele create la nivel naţional pentru sprijinirea inovării, care reprezintă componente ale sistemului naţional de inovare. În contextul globalizării, abordarea ca sistem a inovării a depăşit graniţele unei ţări, fiind realizată şi la nivel european şi regional. Corelarea acţiunilor prin strategii armonizate la nivel naţional, regional şi european reprezintă o caracteristică esenţială a sistemelor de guvernanţă actuale.

Procesele de inovare pot fi foarte diferite ca obiectiv, conţinut şi complexitate, începând de la îmbunătăţirea unei tehnologii prin achiziţia de noi echipamente şi încheind cu proiectele complexe de schimbare a procesului de afacere. Activităţile de pe acest lanţ pot fi grupate după obiectivul lor în trei domenii/ secvenţe distincte: concepţie, dezvoltare şi implementare.

1)Concepţia - are ca obiectiv găsirea unor idei de produse/servicii noi sau îmbunătăţite, destinate pieţei actuale sau unor pieţe noi. Ideile noi pot proveni din mediul intern (de la structuri specializate de cercetare sau de la angajaţi din alte compartimente) şi/ sau din mediul extern (de la clienţi, furnizori şi alte entităţi). Ideile pot fi generate spontan sau pot rezulta din activităţi

organizate – workshop-uri sau sesiuni de brainstorming. Dintre ideile emise doar o parte ajung în faza următoare.

În continuare se trece la analiza fezabilităţii conceptului de produs, care presupune investigaţii şi colectarea de informaţii, precum şi realizarea de modele şi prototipuri. Evaluarea conceptului poate duce la abandonare, dacă analiza arată că realizarea noului produs nu se justifică din punct de vedere tehnic şi/ sau economic, fiind preferabilă sistarea procesului de inovare în acest stadiu decât mai târziu. În mod obişnuit, au loc procese iterative de evaluare şi rafinare a ideilor. La sfârşitul acestei etape se stabilesc proiectele de dezvoltare care vor fi realizate, având în vedere şi fondurile necesare.

2)Etapa de dezvoltare Se referă la proiectarea produsului şi a tehnologiilor de fabricaţie. Scopul acestei etape este

stabilirea soluţiilor constructive şi tehnologice care să permită realizarea obiectivelor din tema de proiectare. Soluţiile adoptate de proiectanţi se regăsesc în documentaţia tehnică, care include documente referitoare la produs (desene, memorii justificative, etc.), respectiv la tehnologie (planuri de operaţii sau fişe tehnologice, etc.). Eficienţa procesului de inovare depinde hotărâtor de modul cum se realizează proiectarea, etapă care determină în cea mai mare măsură viteza de asimilare a noilor produse/servicii, costurile şi calitatea lor.

3)Implementarea soluţiilor Ultima etapă este cea de aplicare a rezultatelor procesului de dezvoltare şi constă în crearea

sistemului de producție care să facă posibilă realizarea noului produs/serviciu. Procesul de implementare presupune:

- procurarea sau realizarea echipamentelor necesare producţiei; - organizarea producţiei şi a muncii; - asigurarea resursei umane adecvate pentru deservirea sistemului; - stabilirea metodelor de promovare, vânzare/ distribuţie etc. Crearea unui cadru organizațional adecvat este o problemă fundamentală în managementul

inovării. Conform tendinţelor actuale privind evoluţia structurilor pentru inovare, găsirea şi introducerea inovației în întreprinderi presupune existenţa unor compartimente specializate, laboratoare şi alte structuri similare. Forma actuală de organizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare este echipa de proiect, coordonată de un manager de proiect.

Pentru a stimula investițiile private în CDI, la nivel internațional, guvernele alocă din ce în ce mai multe resurse publice sub formă de subvenții sau stimulente fiscale.

8.5 Acțiuni de inovare socială 8.5.1 Definire și caracteristici Conform definiției date de Comisia Europeană, inovarea sociala înseamnă acea inovare care

are un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite. Sunt apreciate în special inovări referitoare la dezvoltarea și aplicarea de noi idei (privind produse, servicii, sisteme și procese sau modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp creează

noi relații sau colaborări sociale, fiind benefice pentru societate și stimulând capacitatea de a acționa a societății.

Diferenţa dintre inovare, ca activitate umană creatoare de nou, şi Inovarea Socială (IS) este că a doua derivă din prima, prin faptul că are un caracter practic, nu poate fi desprinsă de utilitatea practică, respectiv să se rezume doar la aspecte teoretice, pur academice şi se adresează şi influențează direct viaţa şi activitatea socială. Inovarea Sociala este o modalitate de a iniția și implementa o gamă foarte largă de activități și practici orientate spre abordarea problemelor sociale sau satisfacerea nevoilor umane.

O caracteristică a inovării sociale este aceea că ea răspunde unei probleme sociale sau unei nevoi sociale nesatisfăcute. Inovația socială fiind soluție la o problemă socială, această soluție poate avea mai multe forme: poate fi o activitate sau un serviciu inovativ (sau mai multe), poate fi o schimbare de proces, de produs, o schimbare organizațională sau de finanțare (Forumuri pentru Inovație Socială). Poate fi o idee care, odată pusă în practică, rezolvă provocări actuale sociale, culturale, economice și de mediu pentru binele indivizilor și al societății.

Ca o consecință, efectele Inovării Sociale se extind dincolo de îndeplinirea imediată a nevoilor. Există un aspect normativ al definiției Inovării Sociale, prin faptul că are efecte care - într-o serie de moduri diferite – vizeaza să îmbunătățească societatea. Altfel spus, inovațiile sociale au rolul să îmbunătățească oportunitățile pe termen lung pentru indivizi și / sau comunități sau să producă mai multa eficienta pentru ca societatea să poată face față provocărilor sale.

Din punctul de vedere strict legat de firmele nou infiintate Inovarea Socială poate fi definita si ca dezvoltarea și implementarea de noi idei (produse, servicii și modele) pentru a satisface nevoile sociale (mai eficient decat solutiile existente) și a crea noi relații sociale sau colaborări. Aceasta reprezintă noi răspunsuri la solicitările sociale actuale, care afectează procesul de interacțiune socială. In inovarea sociala se porneste de la necesitatile sociale pentru care se intervine cu solutii inovative.

În general, termenul inovație socială este folosit pentru a descrie: • transformarea societății; • un model de management organizațional; • antreprenoriatul social; • dezvoltarea de noi produse, servicii și programe; • un model de guvernare, de abilitare și de consolidare a capacităților. Etapele inovării sociale sunt: 1. Generarea de idei prin înțelegerea nevoilor și identificarea soluțiilor potențiale; 2. Dezvoltarea şi realizarea prototipului; 3. Evaluarea, dezvoltarea pe scară largă şi difuzarea; 4. Învățarea și evoluția. 8.5.2. Clasificarea inovațiilor sociale Inovația socială nu este produsă cu scopul de a satisface nevoile unui individ anume sau ale

grupului său de proveniență, ci are un impact la nivel macro. Există multe cazuri de inovații economice care produc la rândul lor beneficii societății în ansamblu, nu numai utilizatorilor

individuali. Faptul că noile tehnologii de comunicare au permis cercetătorilor să comunice depăşind barierele de distanță a avut un impact pozitiv nu numai asupra individului, dar şi asupra comunității ştiințifice din care face acesta parte.

După întinderea și gradul impactului lor, inovațiile sociale pot fi: 1) incrementale – continuarea unor îmbunătățiri anterioare; 2) radicale – indică schimbări discontinue sau inițiale; 3) sistemice – descriu schimbări în sistemele tehnologice, manageriale și organizaționale După tipul de beneficiari ai schimbării, inovațiile sociale pot fi adresate: 1) unor grupuri și categorii sociale specifice, care împărtășesc o caracteristică și o problemă

comună (persoane cu dizabilități, tineri, persoane care lucrează în același sistem, domeniu); 2) unor comunități locale, unor persoane aflate în proximitate geografică (locuitorii unui

cartier, ai unui oraș sau ai unei regiuni); 3) membrilor unei societăți în ansamblu, în sensul în care mai devreme sau mai târziu toți

vor beneficia direct de impactul inovației (de exemplu, introducerea unui tip nou de comunicare între medic și pacient pe baza sistemelor informatice)

4) utilizatorilor individuali care decid să adopte inovația, au stimulentele necesare pentru a suporta costurile adoptării şi, prin utilizarea lor, produc efecte asupra unor grupuri şi comunități mai largi.

Definite în relație cu calitatea vieții, inovațiile sociale pot fi clasificate și în funcție de categoria socială pe care au produs îmbunătățiri:

1) angajare și viața profesională 2) accesul la resurse economice 3) familia și gospodăria 4) viața în comunitate și participarea socială 5) sănătatea 6) cunoaștere, educație și formare. 8.5.4. Organizații sociale Termenul de organizație socială descrie organizații ale societății civile care au ca scop

domeniul social și îmbunătățirea calității vieții, pe una sau mai multe dintre dimensiunile sale. În acest caz, generarea de idei noi începe de la problemele și preocupările unei anumite comunități sau, mai rar, ale unui anumit individ. Generarea de posibilități este legată de practică, imaginație, contribuții ale beneficiarilor sau utilizatorilor. Modelul este dezvoltat ca prototip, dar la o scară foarte restrânsă înainte de a fi atras suportul și resursele unor donatori. Prototipurile pot avea forma unor noi inițiative (start-ups), ale unor incubatoare, ale unor proiecte pilot care testează ideile din mers. Difuzarea inovației în acest sector este mai lentă decât în alte sectoare deoarece necesită mobilizarea unor aliați și parteneri mai diverși, iar susținerea financiară este mai complexă.

Există opinii ce susțin democratizarea inovației în sensul că actorii inovatori sunt recunocuți a fi şi indivizii simpli, utilizatorii de servicii şi produse, persoanele care se confruntă frecvent cu o problemă socială pentru care au dezvoltat soluții proprii. Actorii inovatori pot fi nu numai membri ai unei elite antreprenoriale, politice sau birocratice, ci pot fi comunități întregi în care membrii se angajează într-un proces de schimbare treptată, de găsire de noi modalități de soluționare a

problemelor pe care le împărtășesc celorlalți și le testează împreună cu aceștia. S-a identificat ca inovația socială este realizată de către trei categorii: indivizii, mişcările sociale şi organizațiile.

În cazul privind incluziunea socială și combaterea sărăciei, următoarele exemple pot fi teme de inovare socială:

-crearea și consolidarea de parteneriate pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitățile marginalizate / persoanele aflate în risc de sărăcie / persoanele aparținând grupurilor vulnerabile, dar și pentru identificarea unor soluții practice, inovative de a răspunde problemelor identificate, bazate inclusiv pe valorificarea de bune practici la nivel național sau din alte state membre;

-metode inovative de implicare activă a membrilor comunității în operațiunile sprijinite, inclusiv pentru depășirea barierelor de ordin moral sau care țin de cutumele din societate /etnice;

-valorificarea oportunităților locale în identificarea soluțiilor propuse; -activități și inițiative care vizează promovarea egalității de șanse, non discriminarea etc. Câteva dintre modelele comune de întreprinderi sociale sunt următoarele: 1)Compensare încrucișată – Un grup de clienți plătește serviciul. Profiturile acestui grup sunt

utilizate pentru subvenționarea serviciului pentru un alt grup, defavorizat. 2)Taxa pentru serviciu – Beneficiarii plătesc direct pentru bunurile sau serviciile furnizate de

întreprinderea socială. 3)Ocuparea forței de muncă și formarea competențelor – Scopul principal este să ofere

salarii, dezvoltarea competențelor și formarea locurilor de muncă beneficiarilor: angajaților. 4)Intermediar de piață – Întreprinderea socială acționează ca intermediar sau distribuitor

către o piață extinsă. Beneficiarii sunt furnizorii de produse și / sau servicii care sunt distribuite pe o piață internațională.

5)Suport independent – Întreprinderea socială livrează un produs sau serviciu pe o piață externă care este separată de beneficiar și impactul social generat. Fondurile sunt utilizate pentru a sprijini programe sociale adresate beneficiarului.

6)Cooperativă – O afacere cu scop lucrativ sau nonprofit, care este deținută de membrii săi care utilizează, de asemenea, serviciile sale, oferind practic orice tip de bunuri sau servicii.

9. Rezultatele chestionarului din Regiunea Vest

Proiectul „Start Antreprenor – Idei de business prind viață în Regiunea Vest” este alături de

antreprenorii din Regiunea Vest, prin analiza mediului de afaceri în care oamenii cu inițiativă pot să își dezvolte proiectele antreprenoriale.

Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar adresat antreprenorilor din Regiunea Vest, disponibil pentru a fi completat în perioada 25.08.2020 – 11.01.2021. Chestionarul a fost postat pe site-ul proiectului, www.startup-plus.ro.

Chestionarul a fost trimis catre 300 de adrese ale unor firme existente din Regiunea Vest, iar studiul are la bază răspunsurile primite de la 114 antreprenori.

Întrebările chestionarului nu s-au dorit a fi exhaustive, au fost concepute astfel încât să atingă aspectele cele mai importante aspecte în domeniile:

-Educație și formare antreprenorială -Competențe și abilități antreprenoriale -Aptitudini și percepții antreprenoriale -Rolul femeii în antreprenoriat -Accesul la finanțare -Dezvoltarea afacerilor pe bază de cooperare cu alte entități, prin acțiuni de dezvoltare

durabilă, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, implementarea utilizării TIC, inovare socială.

-Efectul crizei COVID 19 asupra afacerilor Din cei 114 antreprenori care au răspuns întrebărilor chestionarului „Antreprenoriat

Regiunea Vest”, 92% conduc afaceri cu o vechime mai mică de 3 ani și 97% derulează afacerea în mediul urban.

-Ponderea repondenților pe cele 4 județe din Regiunea Vest este:

Arad 21% Caraș Severin 9%

Afaceri cu o vechime mai mică de 3 ani

92%

Afaceri în mediul urban

97%

Hunedoara 38% Timiș 32%

-Forma de organizare a firmelor repondenților este:

98% - Microîntreprindere 2% - Întreprindere mică

-Spații de desfășurare a activității:

11% - 1 spațiu (sediul social) 46% - 2 spații (sediul social și un punct de lucru) 43% - Mai multe spații (sediul social și mai multe puncte de lucru)

21%

9%

38%

32%

Repartiția pe județe a repondenților

Arad

Caraș Severin

Hunedoara

Timiș

98%

2%

Forma de organizare Microintreprindere Intreprindere mica

În marea lor majoritate, firmele utilizează 2 spații sau mai multe pentru desfășurarea activității, în principiul sediul social este diferit de spațiul de producție sau servicii.

-Domeniul principal de activitate:

12% Producție 44% Servicii 11% Comerț 14% Transporturi 13% Hoteluri și Restaurante 6% Altele: Sanatate

Cei mai mulți repondenți au domeniul principal în servicii, în timp ce restul domeniilor de activitate sunt echilibrate. -Antreprenorul este femeie:

58% - Da 42% - Nu

11%

46%

43%

Spații de desfășurare a activității

1 spațiu

2 spații

Mai mult de 2 spații

12%

44%

11%

14%

13%

6%

Domeniul principal de activitate

Producție

Servicii

Comerț

Transporturi

HoReCa

Altele

Este important că ponderea femeilor în total antreprenori este peste 50%, ceea ce demonstrează că în ultima perioadă se revigorează rolul femeii în anteprenoriat.

-Varsta antreprenorului este in intervalul:

9% - Mai puțin de 30 ani 17% - Între 30 – 39 ani 37% - Între 40 – 49 ani 37% - Între 50 – 59 ani 0% - Peste 60 ani

Cei mai mulți antreprenori respondenți au vârsta între 40-49 ani, respectiv între 50-59 ani, ceea ce revelează faptul că în România antreprenoriatul nu a fost foarte atractiv pentru persoanele tinere.

-Care este numarul de angajati:

85% - mai mic sau egal cu 3 11% - între 4 si 9 3% - între 10 si 50 1% - intre 51 si 250 0% - peste 250

Femei antreprenor

58%

9%

17%

37%

37%

0%

Vârsta antreprenorilor

Mai puțin de 30 ani

Între 30 – 39 ani

Între 40 – 49 ani

Între 50 – 59 ani

Peste 60 ani

Majoritatea covârșitoare a firmelor antreprenorilor respondenți au mai puțin de 3 angajați.

-Numarul de femei angajate din total salariati este:

13% - nu există femei angajate 19% - mai mic sau egal cu 30% 46% - intre 30% si 50% 22% - peste 50%

Doar 13% din firmele participante la chestionar nu au femei angajate, ceea ce demonstrează amploarea participării femeilor la forța de muncă. -Care a fost totalul vânzărilor firmei în anul 2019?

66% - sub 100.000 lei 25% - între 100.001 și 500.000 lei 8% - între 500.001 și 1.000.000 lei 1% - peste 1.000.000 lei

85%

11%

3% 1% 0%

Numărul de angajați Mai mic sau egal cu3

Intre 4 si 9

Intre 10 si 50

Intre 51 si 250

Peste 250

13%

19%

46%

22%

Număr femei angajate

Nu există femeiangajate

Mai mic sau egal cu30%

Între 30% și 50%

Peste 50%

-Produsele/serviciile vândute în anul 2019 au fost vândute în proporție de peste 50%:

71% - În același județ 26% - În alte județe din țară 3% - Exportate

Cele mai multe din afacerile din Regiunea Vest adresează suita de produse sau servicii pe piața locală, mai exact populației județului unde își desfășoară activitatea. Pentru piața națională doar un procent de 26% oferă produse și servicii, în timp ce pentru export doar 3%.

-In cursul anului 2019, ați avut în vedere atingerea unui indicator de performanță?

11% - Da 89% - Nu

66%

25%

8%

1%

Total vânzări 2019

sub 100.000 lei

între 100.001 și 500.000 lei

între 500.001 și 1.000.000 lei

peste 1.000.000 lei

71%

26%

3%

Produse vândute în proporție mai mare de 50%

În același județ

În alte județe din țară

Exportate

Doar 11% din totalul firmelor au urmărit indicatori de performanță în cursul anului 2019, ceea ce indică nevoia de educare antreprenorială. -In anul fiscal 2019, firma a făcut investiții în active fixe? (achiziții sau extinderi, modernizări, renovări de clădiri, echipamente, vehicule)

13% - Da 87% - Nu

Doar 13% din totalul firmelor au făcut investiții în active fixe în cursul anului 2019, ceea ce indică nevoia de resurse financiare, precum și a unor planuri de dezvoltare.

-Firma operează cu instrumentele financiare:

87% - Conturi curente în bănci 3% - Cec si/sau bilet la ordin 0% - Conturi de depozit în bănci 0% - Acțiuni la alte firme 10% - Niciunul din cele de mai sus

11%

89%

Stabilirea unor indicatori de performanță

Da

Nu

13%

87%

Investiții în active fixe anul 2019

Da

Nu

În timp ce 87% din totalul firmelor deține conturi curente la bănci, doar 3% utilizează instrumentele financiare de debit, în timp ce 10% nu folosesc niciun instrument financiar.

-Firma a contractat în ultimul an o facilitate de credit de la o instituție financiară?

9% - Da 91% - Nu

Doar 9% din totalul firmelor au contractat în ultimul an o facilitate de credit, fie pentru capital de lucru, fie pentru investiții.

-În perioada 2020-2021 firma intenționează să aplice pentru obținerea de fonduri europene?

41% - Da 11% - Nu 48% - Încă nu am decis

87%

3% 0%

0%

10%

Instrumente financiare

Conturi curente înbănci

Cec si/sau bilet laordin

Conturi dedepozit în bănci

Acțiuni la alte firme

9%

91%

Firma a contractat în ultimul an o facilitate de credit

Da

Nu

Aproximativ jumătate din totalul firmelor încă nu a decis dacă doresc să aplice pentru fonduri europene, ceea ce se explică și prin faptul că încă nu se cunoaște oferta de programe care se va desfășura în perioada următoare, dupa finalizarea perioadei 2014-2020.

-Vă rugam sa ne indicati nivelul d-vs de studii:

0% - studii gimnaziale 21% - studii liceale 1% - studii postliceale 64% - studii superioare 14% - studii postuniversitare, MBA

Marea majoritate a antreprenorilor au studii superioare (64%), cei cu studii liceale reprezintă 24%.

-Care este experiența d-vs în domeniul principal de activitate al firmei?

43% - Mai mică de 2 ani

41%

11%

48%

În perioada 2020-2021 firma intenționează să aplice pentru obținerea de fonduri europene

Da

Nu

Încă nu am decis

0%

21%

1%

64%

14%

Nivelul de studii al antreprenorilor studii gimnaziale

studii liceale

studii postliceale

studii superioare

studiipostuniversitare,MBA

13% - Intre 2 – 5 ani 13% - Intre 5-10 ani 23% - Intre 10-20 ani 8% - Peste 20 ani

Dacă 43% din totalul antreprenorilor au mai puțin de 2 ani experiență în domeniul de activitate, 23% dintre ei au experiență de 10-20 ani.

-In ultimii doi ani, ati participat la programe de instruire în antreprenoriat?

74% - Da 26% - Nu

-Cum v-ati autocaracteriza ca persoană, referitor la risc:

19% - Imi place riscul, mă regăsesc in dictonul „Dacă nu riști, nu câștigi” 16% - Consider că riscul mare duce la rezultate pozitive 56% - Apreciez un risc moderat 9% - Un risc mai mic este benefic pentru orice 0% -Încerc să nu risc nimic, pe cât posibil

43%

13% 13%

23%

8%

Experiența în domeniul principal de activitate Mai mică de 2

aniIntre 2 – 5 ani

Intre 5-10 ani

Intre 10-20 ani

Peste 20 ani

74%

26%

Participare la programe de instruire în antreprenoriat în ultimii 2 ani

Da

Nu

Se constată că majoritatea antreprenorilor se declară ca fiind persoane cu risc moderat (56%), dar există doar 9% care declară că nu sunt dispuse la riscuri. -Cum ați luat decizia de a deveni antreprenor?

62 raspunsuri - Am avut o idee de afacere 21 raspunsuri - Am urmat un exemplu care m-a inspirat 48 raspunsuri - Din dorința de a fi propriul meu șef și a avea libertate de decizie 22 raspunsuri - Pentru a ajuta alți oameni 36 raspunsuri - Pentru venituri in plus 8 raspunsuri - Altele

19%

16%

56%

9%

0%

Apetitul la risc Imi place riscul, mă regăsesc in dictonul „Dacă nu riști, nu câștigi” Consider că riscul mareduce la rezultate pozitive

Apreciez un risc moderat

Un risc mai mic este beneficpentru orice

Încerc să nu risc nimic, pecât posibil

0

10

20

30

40

50

60

70

Am avut oidee deafacere

Am urmat unexemplu carem-a inspirat

Din dorința de a fi

propriul meu șef și a avea libertate de

decizie

Pentru a ajuta alți oameni

Pentruvenituri in

plus

Altele

Cum s-a luat decizia de a deveni antreprenor

Argumentul cel mai des întâlnit pentru decizia de a deveni antreprenor este ideea unei afaceri, urmată de dorința de a avea libertate de decizie, ca și dorința de a avea venituri în plus.

-Alegeti 3 din cele mai importante caracteristici ale unei afaceri:

71 raspunsuri - Valoarea profitului si a indicatorilor financiari 120 raspunsuri - Importanța/Calitatea produselor/serviciilor 14 raspunsuri - Cultura organizației 48 raspunsuri - Nivelul de satisfacție al angajatilor 89 raspunsuri - Continuitatea afacerii

Cel mai important la o afacere se apreciază a fi importanța/ calitatea produselor/ serviciilor, iar cel mai puțin se pune accent pe cultura organizațională.

-Alegeti 3 din cele mai importante calitati ale unui antreprenor:

84 raspunsuri - adaptabilitatea 65 raspunsuri - inovarea 87 raspunsuri - capacitatea de a nu renunța în fața obstacolelor 69 raspunsuri - viziunea 37 raspunsuri - grija pentru oameni

0

20

40

60

80

100

120

140

Valoarea profitului sia indicatorilor

financiari

Importanța/Calitatea produselor/serviciilor

Cultura organizației Nivelul de satisfacție al angajatilor

Continuitatea afacerii

Cele mai importante caracteristici ale unei afaceri

Cel mai important la un antreprenor se consideră a fi capacitatea de a nu renunța în fața obstacolelor, în strânsă apropiere se află adaptabilitatea.

-Care e gradul de satisfactie a majoritatii angajatilor din firma?

Foarte mulțumiți 1 - 27% 2 - 19% 3 - 8% 4 - 27% 5 - 19%

Extrem de nemulțumiți

0102030405060708090

100

adaptabilitatea inovarea capacitatea de a nu renunța în

fața obstacolelor

viziunea grija pentruoameni

Cele mai importante calități ale unui antreprenor

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

Foarte multumiți

Extrem de nemulțumiți

Gradul de satisfacție al angajaților

Angajații foarte mulțumiți au un procent important (27%), dar si cei nemulțumiți au o valoare similară, ceea ce arată că trebuie depus un efort sporit de motivare a angajaților.

-Cat de ușor a fost să găsiți salariații potriviți atunci când ați făcut angajări?

Foarte greu 1 - 16% 2 - 24% 3 - 27% 4 - 17% 5 - 16%

Foarte ușor

Se observă că există o repartiție comparabilă între gradele de ușurință cu care antreprenorii au găsit persoanele pentru angajare, rezultă în general un grad mediu în dificultatea de a găsi angajați potriviți.

-Alegeti pe o scala de la 1 la 5 gradul în care ați întâmpinat probleme cu personalul angajat (disciplinare sau demisii fără preaviz)?

Fără probleme 1 - 73% 2 - 5% 3 - 15% 4 - 7% 5 - 0%

Foarte multe probleme

16%

24%

27%

17%

16%

Ușurința de a găsi angajații

Foarte greu

Greu

Mediu

Ușor

Foarte ușor

Marea majoritate a repondenților nu au avut probleme cu personalul angajat, există totuși aproximativ o pătrime din persoanele angajate care creează probleme diverse.

-Vă rugăm indicați ce măsuri ați putea lua pentru promovarea sprijinirii tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor

58 răspunsuri - protecția mediului înconjurător 58 răspunsuri - achiziționarea de materiale/produse din surse nepoluante 25 răspunsuri - reducerea consumului de apă 45 răspunsuri - reducerea consumului de energie electrică

Cel mai puțin se estimează că reducerea consumului de apă nu se poate face, în general se pune accent pe achiziționarea de materiale/produse din surse nepoluante.

73%

5%

15%

7%

0%

Probleme cu personalul angajat

Fără probleme

Puține probleme

Mediu

Multe probleme

Foarte multeprobleme

010203040506070

protecția mediului înconjurător

achiziționarea de materiale/produse

din surse nepoluante

reducereaconsumului de apă

reducereaconsumului de

energie electrică

Măsuri pentru promovarea sprijinirii tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și

eficiență dpdv al utilizării resurselor

-Vă rugăm indicați ce măsuri ați putea lua pentru promovarea concretă și utilizarea TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) prin implementarea unor soluții TIC în procesul de producție/ furnizare de bunuri, prestare de servicii si/sau execuție de lucrări

30 răspunsuri - achiziționarea de tehnică de calcul 32 răspunsuri - achiziționarea de echipamente automatizate complet sau parțial 6 răspunsuri - Altele: - software

-Vă rugăm indicați ce măsuri ați putea lua pentru promovarea inovării sociale:

47 răspunsuri - aplicarea principiului nediscriminării sociale în recrutarea angajaților 48 răspunsuri - păstrarea unui mediu de muncă sigur 64 răspunsuri - oferirea de oportunități egale fiecărui individ 46 răspunsuri - stabilirea unui cod de bune practici 22 răspunsuri - stabilirea unui cod deontologic al angajatului

Cele mai multe răspunsuri sunt centrate pe oferirea de oportunități egale fiecărui individ.

05

101520253035

achiziționarea de tehnică de calcul

achiziționarea de echipamente automatizate

altele: - software

Măsuri pentru promovarea concretă și utilizarea TIC

010203040506070

aplicarea principiului

nediscriminării sociale în recrutarea angajaților

păstrarea unuimediu de

muncă sigur

oferirea de oportunități

egale fiecărui individ

stabilirea unuicod de bune

practici

stabilirea unuicod deontologic

al angajatului

Măsuri pentru promovarea inovării sociale

-Vă rugăm indicați ce măsuri ați putea lua pentru promovarea cercetării, dezvoltării tehnologice și/sau inovarea

5 răspunsuri - Donații 20 răspunsuri - sprijin acordat școlilor/universităților/spitalelor 33 răspunsuri - cursuri de instruire pentru salariati Altele: 2 răspunsuri – colaborare cu Universități

Se consideră că măsura cea mai eficientă ar fi cursurile de instruire pentru salariați, fiind și metoda cea mai rapidă, care ar putea produce efecte imediate. -Vă rugăm indicați ce măsuri ați putea lua pentru promovarea dezvoltării durabile

Răspunsul dvs. 24 răspunsuri - Colectarea selectivă a deșeurilor 21 răspunsuri - Reciclarea deșeurilor 14 răspunsuri - Utilizarea de echipamente nepoluante

Se consideră cea mai importantă măsură cea de colectare selectivă a deșeurilor, este o metodă care se poate aplica la toate tipurile de activități.

-Care este impactul asupra afacerii dvs a crizei COVID 19?

05

101520253035

donații sprijin acordat școlilor/

universităților/ spitalelor

cursuri de instruirepentru salariati

altele – colaborare cu Universități

Măsuri pentru promovarea cercetării, dezvoltării tehnologice și/sau inovarea

05

1015202530

Colectarea selectivă a deșeurilor

Reciclarea deșeurilor Utilizarea deechipamentenepoluante

Măsuri pentru pentru promovarea dezvoltării durabile

Foarte mare 1 - 51% 2 - 14% 3 - 24% 4 - 8% 5 - 3%

Nu există impact

Mai mult de jumătate din afaceri au fost afectate puternic de criza COVID 19, ceea ce reflectă impactul puternic al crizei.

-Vă rugăm bifați măsurile pe care le-ați luat pentru reducerea impactului crizei COVID 19:

9 răspunsuri - Reducerea personalului 34 răspunsuri - Reducerea programului de lucru 62 răspunsuri - Diversificarea produselor și serviciilor 28 răspunsuri - Vânzări online 37 răspunsuri - Renegocierea termenelor de plată cu furnizorii și/sau clienții 22 răspunsuri - economia colaborativă Altele: 6 răspunsuri –Munca de acasă 3 răspunsuri – Solicitarea de ajutor nerambursabil

51%

14%

24%

8%

3%

Impactul asupra afacerii dvs a crizei COVID 19

Foarte mare

Mare

Mediu

Mic

Nu există

Cei mai mulți repondenți au luat măsura de diversificare a produselor/ serviciilor, ceea ce reflectă adaptabilitatea antreprenorilor, care caută soluții pentru afacere.

-Menționați în ce măsură se integrează firma în economia colaborativă:

Foarte mult 1 - 11% 2 - 11% 3 - 57% 4 - 13% 5 - 8%

Deloc

0

10

20

30

40

50

60

70

Reducereapersonalului

Reducereaprogramului de

lucru

Diversificarea produselor și

serviciilor

Vânzări online Renegocierea termenelor de

plată cu furnizorii și/sau

clienții

Economiacolaborativă

Altele

Măsurile pe care le-ați luat pentru reducerea impactului crizei COVID 19

11%

11%

57%

13%

8%

Integrarea firmei în economia colaborativă

Foarte mult

Mult

Mediu

Puțin

Deloc

Mai mult de jumătate din totalul firmelor sunt integrate în economia colaborativă, se reflectă importanța colaborării între antreprenori pe toate planurile.

10. Concluzii

Deoarece procesul de informare despre antreprenoriat în general și promovarea sa în mediul de afaceri în special, precum și accesibilitatea la volume mari de informații sunt indiscutabile, devine o adevărată provocare identificarea surselor relevante.

În ceea ce privește viitorul, societatea evoluează în permanență, iar criza actuală reprezintă un catalizator puternic al transformării. Impactul asupra întregii societăți se manifestă atât economic, cât și psihologic și social. Schimbările aduse de această criză vor fi majore atât la nivel macroeconomic - geopolitic/ social, cultural cât și la nivel microeconomic – comunicare online, socializare virtuală, munca de acasă și reașezarea unor echilibre precum viața profesională vs personală, spațiu public vs privat.

Antreprenorul va continua să facă ceea ce face și în prezent: își va deplasa gândirea în zona de inovare, va găsi idei noi, va face uz de oportunitățile pe care le va descoperi și/sau pe care le va crea, și va obține succes sau eșec, în funcție de mulți factori. Cadrul de analiză și acțiune are în vedere atât problematica generală a crizelor cât și particularitățile situației generate de criza COVID-19 definită de incertitudine ridicată.

Ca o concluzie generală, rezultă că din punctul de vedere al antreprenoriatului, crizele aduc nu numai probleme ci și oportunități. Antreprenorii inovativi sunt primii care caută să profite de acestea.

11.ANEXE - STUDII DE CAZ

11.1 STUDIU DE CAZ ANTREPRENORIAT

Letiția Botineștean

Prăjiturile Letiției SRL

Studiul de caz este realizat pe baza unui interviu, pornind de la punctele cheie ale unei afaceri de succes.

Se prezinta cazul unei firme - laborator de cofetărie.

• Obiect(e) de activitate: Laborator de cofetărie (Cod CAEN 1072 – Fabricarea biscuiților, pișcoturilor)

• Mărime (cifră de afaceri; număr de angajaţi):

Cifra de afaceri: 104.146,45 lei la 31.08.2020

Număr de angajaţi: 4

• Stadiu de dezvoltare în relaţie cu ciclul de viaţă: În ascensiune

• Istoric: Firma a fost înființată în mai 2019

• Viziune: - îmbunătățirea modului de alimentație al populației prin oferirea de produse de cofetărie proaspete și naturale

• Misiune: - producția și livrarea de produse de cofetărie de calitate, din produse naturale

• Obiective:

- îmbunătățirea sănătății populației, prin oferirea de produse de cofetărie proaspete, naturale și de calitate;

- protejarea mediului înconjurător prin evacuarea în siguranță și reciclarea deșeurilor;

-responsabilizarea resurselor umane ale firmei pentru a crește calitatea serviciilor către clienţi;

-asigurarea unor condiţii de muncă optime pentru personalul angajat;

-promovarea valorilor de bază ale firmei prin participări la târguri și expoziții.

• Luarea deciziilor în firmă : - direct de către antreprenor

• Programe de formare, calificare, perfecţionare: Curs cofetar, Curs bucătar, Curs de antreprenoriat în anul 2018.

• Fluctuaţie de personal: Nu a existat de la înființare până în prezent

• Absenteism: Absenteismul este inexistent în firmă.

CARACTERISTICI ANTREPRENORIALE

1. Care este cel mai important lucru pentru dv. în derularea afacerilor dv.? Este satisfația clienților care gustă din prăjituri, mulțumirea mea de a livra produse de calitate

2. Ce vă motivează? Faptul că ajut oamenii, am două angajate care au probleme și au nevoie neapărat de locul de muncă, ne ajutăm reciproc

3. Care este motivul pentru care ati demarat afacerea? Aveam nevoie de venituri mai mari, după o nenorocire survenită în familie, un accident

4. Ce anume vi s-a parut cel mai greu la demararea afacerii? Faptul că nu aveam bani de pornire, că trebuia să organizez un laborator și aveam nevoie de ajutor financiar

5. Ce anume ati face altfel acum, daca ati putea? Aș achiziționa de la început echipamente de lucru mai multe și de capacitate mai mare.

6. Cum se reflecta afacerea in viata dvs personala, familiala? Soțul meu lucrează în firmă, mă ajută cu distribuția și aprovizionarea, familia se împletește cu firma și sunt împreună tot timpul

7. Ce părere aveți legat de hazard / incertitudine? Sunt foarte deschisă la risc, e un risc în permanență pe care trebuie să mi-l asum

8. Cat de mult vă consultați cu alți antreprenori? Foarte mult mă consult și mă ajut, ăn permanență mă consult cu alți antreprenori

9. Aveţi o orientare (strategică) flexibilă în afaceri? Da, sunt flexibilă din fire și mă adaptez la situații

10. Aveţi tot timpul iniţiative pe care vreţi să le puneţi în aplicare? Da, îmi place să inovez mereu, inclusiv la rețetele folosite, la producție, dar și la organizare

11. Aveţi tot timpul încredere în sine? Da, deși uneori îmi este greu

12. Sunteţi tot timpul „pe poziţii” şi nimic nu vă clinteşte? În general, da.

13. Aveţi o nevoie puternică de „a fi la putere” şi de a controla tot timpul tot ce se întâmplă? Da, pentru că dacă scapi puțin controlul, nu mai știi ce se întâmplă cu adevărat

14. Ce anume din activitatea d-vs vă dă cea mai mare satisfacție? Lucrul bine făcut, bucuria oamenilor care gustă prăjiturile mele

15. Vedeţi în succes o recompensă pentru toate eforturile dv.? Da

16. În ce măsură (caracteristici indezirabile):

• aveţi un sens al invulnerabilităţii? Nu, mă simt de multe ori vulnerabilă

• sunteţi impulsiv(ă)? Nu

• aveţi impulsul de a controla mai mult decât ar fi nevoie? Nu

• sunteţi perfecţionist(ă)? Da, într-o anumită măsură, dar fără exces

17. Aveţi mereu idei creative? Căutaţi mereu noi produse şi servicii pentru clienţii dv.? Da, la mine fiecare tort este un unicat, atât ca rețetă, cât și ca ornare

18. În ceea ce priveşte modul cum faceţi afaceriea, învăţaţi cel mai mult şi mai bine:

• prin interacţiuni reale, „pe teren”?

♦ prin adaptarea informaţiilor generale la situaţiile concrete pe care le întâlniţi în afaceri? Da

19. Sunteţi afiliat la patronate, camere de comerţ etc. în scopul de a rezolva probleme comune? Nu, dar voi avea în vedere

20. Ce anume căutați cel mai mult la oamenii pe care doriți să îi angajați? Seriozitate

21. Aveţi suficientă încredere în colaboratorii dv., astfel încât să le delegaţi sarcini şi responsabilităţi? Da, altfel nu s-ar putea lucra în echipă

22. Vă conduceţi afacerile cu responsabilitate pentru toate părţile implicate (clienţi, angajaţi, furnizori, mediul înconjurător etc.)? Da

23. Care este principala dumneavoastră preocupare în momentul de faţă? Să trec cu succes peste criza COVID 19, care îmi afectează comenzile și vânzarea

CARACTERISTICI ANTREPRENORIALE

Letiția Botineștean are un parcurs profesional mai aparte, care demonstrează că ambiția și determinarea sunt calități care pot schimba destinul unui om și al celor din jurul său. A început liceul la vârsta de 30 de ani, mărturisind că „a scăpat de acasă”, unde avea o viață de gospodină, cu tot ce implică acest lucru. A terminat la 33 de ani liceul în Lugoj, imediat după aceasta continuând cu Facultatea de Asistență Socială în cadrul Universității 1 Decembrie din Alba Iulia, urmând o vocație. Imediat dupa terminarea facultății, a urmat la Timișoara un Master in domeniul Asistență socială spirituală.

În timpul studiilor liceale s-a angajat, ca să devină independentă financiar, la început muncitor într-o fabrică, apoi la o cofetărie, inițial la spălat de vase, apoi vânzătoare, deși cei de acasă erau de părere

că unei gospodine cuminți i-ar sta mai bine acasa, doar cu gospodăria. A trecut peste toate barierele convenționale, dorind să își câștige singură existența, oferind cu bucurie celorlalți – copii asistați sociali din cadrul Centrului de zi pentru copii Patriarh Miron Cristea din Faget, localitatea natală, unde s-a angajat ca și asistent social.

Pentru că Letiția are ce oferi, oricui, din inima sa – un zâmbet, o încurajare, un serviciu mic sau mare, o prăjitură... și multe altele. Când stai în preajma ei sau o asculți realizezi că e un om cu suflet mare, care nu poate sta deoparte de problemele celorlalți: se implică.

Cum a apărut pasiunea pentru prăjituri? De mic copil, mergând la nunțile din satul natal Bichigi de lângă Făget, participa la făcutul prajiturilor, i se părea fascinant și a început să strângă rețete într-un caiet vechi. La 12 ani a pregătit în secret prima ei prăjitură – Riga Jancsi – făcând o surpriză părinților. Mai târziu, la o nuntă din Povergina – un alt sat învecinat – a fost provocată să orneze un tort. A făcut-o cu brio, și de atunci au început să curga comenzile de la vecini, rude, prieteni. Letiția lucra singură, acasă, încercând diverse rețete.

Când în viața sa a apărut o nenorocire, a avut nevoie de bani, ceea ce a fost un impuls de a deschide o afacere, în plus apariția proiectului Start Antreprenor i-a fost de mare ajutor.

A început afacerea punând la dispoziție clădirea – o parte din locuința familială – ea cu soțul său Nelu, formând o echipă eficientă și puternică. Mărturisește că nu mai au timp de nimic, nici „să pună morcovi în grădină”. Produsele sunt foarte căutate, de acum capacitatea de producție este prea mică, au nevoie de alte echipamente – malaxor de 50 litri, aparat pentru pastă de zahăr, și multe altele.

Din 03.08.2020 a mai facut încă 2 angajări – cofetar patiser și lucrător bucătărie – având în vedere creșterea comenzilor. Pe cele 2 angajate le privește deja ca făcând parte dintr-o „mare familie”.

Povestind despre clienții ei – un eveniment recent, la o nuntă în Arad la un restaurant unde au dus prăjituri – relatează cum prăjiturile de la Candy Bar s-au epuizat în 2 ore, astfel încât a trebuit să aducă de urgență altele, iar nuntașii erau impresionați de prăjituri, întrebând cine este și cum le face. Ulterior restaurantul a solicitat-o pentru un contract. Dealtfel, are mai multe contracte încheiate, cu cofetării, supermarkete, fast food.

Pentru viitor va încheia si alte contracte, momentan o încurcă puțin criza COVID 19, evenimentele programate nu mai au loc, dar găsește modalități de atenuare a crizei.

Recomandarea noastră este să alinieze prețurile la piață, deoarece practică adaosuri relativ mici, pentru o echilibrare a încasărilor și plăților.

11.2 STUDIU DE CAZ ANTREPRENORIAT

Artemisia Belladona SRL

Caruntu Sonia Arleziana

Studiul este realizat pe baza unui interviu, analizeaza punctele cheie ale unei afaceri de succes.

INTRODUCERE

Se prezinta cazul unei firme cu obiect de activitate producția și comercializarea de cosmetice: săpunuri, creme, șampoane, geluri, parfumuri, etc.

� Obiect de activitate principal: 2042 - Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice

� Mărime (cifră de afaceri; număr de angajaţi):

-Cifra de afaceri: 63.742 lei la 30.09.2020

-Număr de angajaţi: 2

� Stadiu de dezvoltare în relaţie cu ciclul de viaţă: În ascensiune

� Istoric: Firma a fost înființată în iunie 2019

� Viziune: - accesul la produse cosmetice naturale intr-un mod simplu și inteligent

� Misiune: - îmbunătățirea calității vieții oamenilor prin accesul la produse cosmetice de calitate

� Obiective: -pătrunderea în piață și câștigarea unei cote în piață; - protejarea mediului înconjurător și a consumatorilor prin utilizarea de materii prime în produse cât mai naturale; - responsabilizarea factorului uman din firmă astfel încât procesul de vânzare să se desfășoare la standarde de calitate.

� Luarea deciziilor în firmă : - direct de către antreprenor

� Programe de formare, calificare, perfecţionare: Facultatea de Farmacie din cadrul Universității Vasile Goldiș – Arad (2013), Student doctorand la Școala Doctorală de Biologie din cadrul Institutului de Științe ale Vieții Arad, Master în Formularea și evaluarea produsului dermato-cosmetic la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara (2020), Master în Limba Engleză pentru Afaceri la

Universitatea Vasile Goldiș Arad (2010), Curs de Competențe Antreprenoriale – Interlog Com SRL (2018).

� Fluctuaţie de personal: la finele lunii aprilie 2020 datorită pandemiei de Coronavirus, un angajat a plecat din firmă, dar imediat a fost angajată altă persoană, pe aceeași poziție.

. � Absenteism: Absenteismul este inexistent în firmă.

CARACTERISTICI ANTREPRENORIALE

1. Care este cel mai important lucru pentru dv. în derularea afacerilor dv.? Calitatea produselor pe care le dezvolt și le produc, dar și promovarea lor este foarte importantă

2. Ce vă motivează? Mă motivează feedback-ul consumatorilor, în special când ei spun că au auzit de brandul nostru: L”Arlesienne - Artisan skincare.

3. Care este motivul pentru care ati demarat afacerea? Am avut ca model pe bunica mea, care era farmacistă, prepara medicamente și diverse amestecuri în farmacie, dar făcea și acte, am văzut mersul afacerii și am observat din asta. Aveam ca hobby prepararea de săpunuri și ulterior creme, mi-a plăcut să fac asta.

4. Ce anume vi s-a parut cel mai greu la demararea afacerii? La început nu am știut deloc chestiuni administrative, legat de autorizări, acte, nici nu am avut poate foarte multă încredere în forțele mele.

5. Ce anume ati face altfel acum, daca ati putea? Aș face altfel promovarea, aș avea alte pretenții și aș ști de la început ce standarde anume să impun partenerilor în promovare.

6. Cum se reflecta afacerea in viata dvs personala, familiala? Momentan afacerea mea îmi ocupă tot timpul și este totul pentru mine, practic se suprapune peste viața mea familială.

7. Ce părere aveți legat de hazard / incertitudine? Sunt conștientă de hazard, sunt hotărâtă să găsesc soluții la orice, am mare încredere că voi găsi resurse, în acest lucru mă ajută mult credința mea.

8. Cat de mult vă consultați cu alți antreprenori? Am câțiva prieteni antreprenori cu care discut, mă interesează experiența lor și cum se descurcă în tot felul de situații, însă deciziile le iau singură.

9. Aveţi o orientare (strategică) flexibilă în afaceri? Da, încerc să profit de orice oportunitate pentru a găsi soluții, de exemplu gelul antibacterian pe care l-am produs în situația pandemiei coronavirus.

10. Aveţi tot timpul iniţiative pe care vreţi să le puneţi în aplicare? Da, practic nu stau și aștept să vină vânzările, ci dacă văd că se întâmplă ceva, vreau să fac și eu lucruri care să schimbe situația spre mai bine. (de exemplu mi-am diversificat producția de geluri).

11. Aveţi tot timpul încredere în sine? Am încredere, însă nu tot timpul, uneori am momente de nesiguranță.

12. Sunteţi tot timpul „pe poziţii” şi nimic nu vă clinteşte? Pentru mine nu este o opțiune să renunț, mi-am șters practic din vocabular această variantă.

13. Aveţi o nevoie puternică de „a fi la putere” şi de a controla tot timpul tot ce se întâmplă? Cred că da, în afacerea mea am nevoie să controlez totul.

14. Ce anume din activitatea d-vs vă dă cea mai mare satisfacție? Momentul când prepar produse și îmi iese preparatul așa cum mi-am imaginat și cum am vrut, mă gândesc mereu că este similar pentru mine cu o operă de artă.

15. Vedeţi în succes o recompensă pentru toate eforturile dv.? Da, dacă succesul înseamnă apreciere, atunci pentru mine este suficient în această etapă.

16. În ce măsură (caracteristici indezirabile):

� aveţi un sens al invulnerabilităţii? Nu, nu am acest sentiment

� sunteţi impulsiv(ă)? Da, sunt impulsivă, aceasta uneori ma ajuta, alteori nu

� aveţi impulsul de a controla mai mult decât ar fi nevoie? Cred ca da, uneori incerc sa mă abțin, însă am acest impuls

� sunteţi perfecţionist(ă)? Da, de exemplu la un targ de produse unde am participat, o studentă care era în practică a aranjat pe rafturi produsele în alt mod decât viziunea mea, lucrurile au fost imediat remediate

17. Aveţi mereu idei creative? Căutaţi mereu noi produse şi servicii pentru clienţii dv.?. – da, inainte când lucram doar pentru mine imi veneau ideile in timp ce faceam produse, acum e mai greu, deoarece trebuie diverse analize, dosare, multe acte... acum trebuie să mă delimitez la un echilibru între ce s-ar vinde și ce aș vreau eu.

18. În ceea ce priveşte modul cum faceţi afacerea, învăţaţi cel mai mult şi mai bine:

� prin interacţiuni reale, „pe teren”? da, la vanzare, deoarece atunci simt cel mai bine feedbackul clienților.

φ prin adaptarea informaţiilor generale la situaţiile concrete pe care le întâlniţi în afaceri? -

19. Sunteţi afiliat la patronate, camere de comerţ etc. în scopul de a rezolva probleme comune? Nu

20. Ce anume căutați cel mai mult la oamenii pe care doriți să îi angajați? Sa le placa domeniul, sa fie interesati, să vină cu drag la muncă

21. Aveţi suficientă încredere în colaboratorii dv., astfel încât să le delegaţi sarcini şi responsabilităţi? Nu suficient, dar ma straduiesc în privința aceasta.

22. Vă conduceţi afacerile cu responsabilitate pentru toate părţile implicate (clienţi, angajaţi, furnizori, mediul înconjurător etc.)? Da, de exemplu recent am schimbat recipienții din plastic cu recipienți din sticla pentru protecția mediului înconjurător.

23. Care este principala dumneavoastră preocupare în momentul de faţă? Lucrez la noi tipuri de produse, la care doresc să am o campanie de promovare și să apară inainte de sărbătorile de Crăciun.

DATE DEMOGRAFICE CU PRIVIRE LA ANTREPRENOR

Sonia Arleziana Căruntu s-a născut în 1986 în Arad, profesional a avut un traseu impresionant, a muncit mereu, accentul în existența sa a fost pe muncă.

Pasiunea pentru farmacie și prepararea medicamentelor a deprins-o din copilărie, fiind crescută de bunica sa care era farmacistă. Stând zilnic în farmacie, Sonia observa prepararea medicamentelor, vânzarea, oameni care căutau leacuri pentru diverse afecțiuni, dar și partea de acte. Inițial a urmat o facultate de limbi străine (limba engleză). în ultimul an de limbi străine s-a înscris la Facultatea de Farmacie. Crezuse că va fi prea greu, însă lucrând a început să îi placă, mai ales că din copilărie i-a rămas în suflet această meserie.

Ulterior a lucrat în două farmacii timp de 5 ani, împreună cu o fostă profesoară de la facultate. În acest timp, a fost și asistent universitar la Facultatea de Farmacie din Arad, predând Botanică Farmaceutică și Farmacognozie în cadrul orelor de laborator, lucrând ca și doctorand la Școala Doctorală de Biologie din cadrul Institutului de Științe ale Vieții Arad.

La început au fost experimente, acasă, cu săpunuri sau creme, pe care le făcea în bucătărie, prin tot felul de metode, utilizând vase de diferite forme și mărimi. După ce s-a mutat într-o locuință mai mare, avea un colț amenajat, cu birou, tablă de scris pe care scria rețetele, avea astfel un control mai bun.

Încetul cu încetul prietenii aflau de produsele Soniei și le apreciau, la o scară mică, însă visul prindea contur. A ajutat-o programul din fonduri europene, derulat prin proiectul Start Antreprenor – Idei de business prind viață în Regiunea Vest. S-a înscris în acest program, și-a construit pas cu pas firma, prin muncă, observație, învățare, idei, curaj.

Produsele sunt: săpunuri, creme, șampoane, geluri, parfumuri, etc după rețete proprii, studiate și verificate, omologate. Pentru Sonia, fiecare produs final este o creație proprie, un produs artistic în care pune știință, observație, imaginație, experiență, dar și grijă și gânduri bune pentru oamenii care îl vor folosi.

În principal, vânzările se fac online, însă participă la târguri de câte ori este posibil, în principal cele organizate în Regiunea Vest. Are livrari la farmacii din Arad și Timișoara, dar consideră că cel mai important în vânzare este prezentarea live a produselor, întâlnirea față în față cu consumatorii. Se ajută mult și de rețelele sociale, unde oamenii mulțumiți pot promova mai departe produsele. A avut mai multe apariții în televiziunea și presa locală.

A învățat că tinerii sunt un segment important, mult mai receptiv și deschis pentru produsele noi, naturale, sunt mai activi, reprezintă un segment important.

A lucrat și cu studenți în practică, pe viitor dorește să se extindă și să mai aibă nevoie de încă o persoană pentru producție, în prezent angajata se ocupă cu preponderență de vânzări.

Este un vis împlinit, iar pandemia Covid a determinat să găsească produse noi, care se pretează momentului, așa a apărut gelul dezinfectant, un produs care se vinde foarte bine.

Recomandarea noastră este să se concentreze pe vânzări, prin campanii direcționate pe grupuri țintă, care să aducă creșteri de vânzări.

11.3 STUDIU DE CAZ ANTREPRENORIAT

Nexusdental Smile SRL

Cricovean Pfau Mihai

Studiul este realizat pe baza unui interviu, analizeaza punctele cheie ale unei afaceri de succes.

Se prezinta cazul unei firme cu obiect de activitate servicii de sănătate – cabinet medical stomatologic

• Obiect(e) de activitate: Activități de asistență stomatologică (Cod CAEN 8623)

• Mărime (cifră de afaceri; număr de angajaţi):

Cifra de afaceri: 111.572,40 lei în perioada 01.03 - 31.08.2020

Număr de angajaţi: 2

• Stadiu de dezvoltare în relaţie cu ciclul de viaţă: În ascensiune

• Istoric: Firma a fost înființată în mai 2019

• Viziune: - îmbunătățirea sănătății populației prin oferirea de servicii medicale dentare de calitate

• Misiune: - practicarea de servicii medicale stomatologice de calitate

• Obiective:

- scăderea numărului de persoane cu probleme stomatologice, prin profilaxie si tratamente corespunzătoare;

- protejarea mediului înconjurător prin evacuarea în siguranță a deșeurilor toxice;

-responsabilizarea resurselor umane ale firmei pentru a crește calitatea serviciilor către pacienţi;

-asigurarea unor condiţii de muncă bune pentru personalul angajat;

-dezvoltarea valorilor de bază ale firmei prin traininguri şi participări la activități științifice.

• Luarea deciziilor în firmă : - direct de către antreprenor

• Programe de formare, calificare, perfecţionare: Curs de antreprenoriat în anul 2018. Pe plan profesional, a urmat an de an cursuri, seminarii, a participat la congrese medicale, urmând o educație medicală continuă.

2011: Curs „Interdisciplinaritatea în medicina dentară” (Prof. Univ. Dr. Ecaterina Ionescu și Prof. Univ. Dr. Alexandru Bucur), Hunedoara

2012: Congresul Internațional de Medicină Dentară Ediția a XVII-a ZILELE MEDICALE BĂNĂȚENE, MEDICINA MILENIULUI III, Timișoara

Congresul de Medicină Dentară „Denta Orădeană 2012”, Oradea

2013: Simpozionul ,,Stomatologia Noului Mileniu”, București

Curs ,,Management performant bazat și pe tehnologia informației în medicină dentară”, Timișoara

2015: Congresul Internațional de Medicină Dentară Ediția a XX-a ZILELE STOMATOLOGICE BĂNĂȚENE, Timișoara

Curs ,,De la proiect la execuție și rezultat final”, Hunedoara

2017: Simpozionul ,,Importanța recunoașterii manifestărilor orale ale unor afecțiuni generale, Hunedoara

Congresul ,,Conceptul profilactic în stomatologie”, Arad

2018: Congresul ,,Confluențe interdisciplinare în stomatologia modernă”, Arad

Simpozionul ,,Reabilitarea orală: de la simplu la complex”, Hunedoara

2019: Congresul ,,Stomatologia românească între aspirații și posibilități”, Deva

Zilele Medicinii Dentare Sibiene, eveniment organizat de Colegiul Medicilor Stomatologi Sibiu și de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

În iulie 2020 a fost semnat un protocol de colaborare între Nexusdental Smile SRL și Facultatea de Medicina si Farmacie Oradea în vederea contribuirii cu informații pentru articolele științifice și acceptarea de studenți în practică în cadrul cabinetului.

• Fluctuaţie de personal: Nu a existat de la înființare până în prezent

• Absenteism: Absenteismul este inexistent în firmă.

CARACTERISTICI ANTREPRENORIALE

1. Care este cel mai important lucru pentru dv. în derularea afacerilor dv.? Echipa operatorie – tehnicienii cu care pot colabora, servicii bune, astfel încât clienții să aprecieze, echipamente de lucru de calitate, dotări tehnice moderne

2. Ce vă motivează? Satisfacția profesională și financiară, lucrul efectiv cu pacienții

3. Care este motivul pentru care ati demarat afacerea? Dorința de a crește, de a face altceva

4. Ce anume vi s-a parut cel mai greu la demararea afacerii? Amenajarea spatiului, relația cu echipele de constructori, birocrația

5. Ce anume ati face altfel acum, daca ati putea? Aș alege alți constructori, alte firme furnizoare de echipamente, având experiența de acum

6. Cum se reflecta afacerea in viata dvs personala, familiala? Am puțin timp pt familie, primesc sfaturi pe care le accept sau nu

7. Ce părere aveți legat de hazard / incertitudine? Exista mult hazard, eu sunt puțin receptiv la risc

8. Cat de mult vă consultați cu alți antreprenori? Cam cu 40% din cunoștințele mele – relativ puțin, însă învăț și din experiențele lor

9. Aveţi o orientare (strategică) flexibilă în afaceri? Da, sunt flexibil și mă adaptez

10. Aveţi tot timpul iniţiative pe care vreţi să le puneţi în aplicare? Aproape intotdeauna, mă gândesc mereu ce aș putea schimba

11. Aveţi tot timpul încredere în sine? Da

12. Sunteţi tot timpul „pe poziţii” şi nimic nu vă clinteşte? În general, da.

13. Aveţi o nevoie puternică de „a fi la putere” şi de a controla tot timpul tot ce se întâmplă? Da

14. Ce anume din activitatea d-vs vă dă cea mai mare satisfacție? Faptul că mă caută pacienții, că am caietul plin de programări

15. Vedeţi în succes o recompensă pentru toate eforturile dv.? Da

16. În ce măsură (caracteristici indezirabile):

• aveţi un sens al invulnerabilităţii? Nu

• sunteţi impulsiv(ă)? Nu

• aveţi impulsul de a controla mai mult decât ar fi nevoie? Nu

• sunteţi perfecţionist(ă)? Da

17. Aveţi mereu idei creative? Căutaţi mereu noi produse şi servicii pentru clienţii dv.? Da

18. În ceea ce priveşte modul cum faceţi afaceriea, învăţaţi cel mai mult şi mai bine:

• prin interacţiuni reale, „pe teren”?

♦ prin adaptarea informaţiilor generale la situaţiile concrete pe care le întâlniţi în afaceri? Da

19. Sunteţi afiliat la patronate, camere de comerţ etc. în scopul de a rezolva probleme comune? Sunt afiliat la Colegiul Medicilor Stomatologi din România

20. Ce anume căutați cel mai mult la oamenii pe care doriți să îi angajați? Promptitudine, energie, seriozitate

21. Aveţi suficientă încredere în colaboratorii dv., astfel încât să le delegaţi sarcini şi responsabilităţi? Da

22. Vă conduceţi afacerile cu responsabilitate pentru toate părţile implicate (clienţi, angajaţi, furnizori, mediul înconjurător etc.)? Da

23. Care este principala dumneavoastră preocupare în momentul de faţă? Să fiu pregătit să preiau toți pacenții și să le ofer servicii de calitate.

DATE DEMOGRAFICE CU PRIVIRE LA ANTREPRENOR

După terminarea studiilor liceale, antreprenorul Mihai Cricovean-Pfau a urmat cursurile Facultății de Medicină și Farmacie la Universitatea Oradea, iar din anul 2011 a practicat medicina stomatologică ca și angajat la un cabinet stomatologic.

În anul 2019 a înființat firma Nexusdental Smile SRL, ca și asociat unic, dorind după cum spune „a crește, a face altceva”. Sigla firmei este creată de antreprenor, un design particular și ușor de reținut, un desen pornind de la inițiala M a prenumelui.

Pentru promovare a folosit un mix de marketing, pornind de la satisfacția pacienților, combinată cu promovarea pe mai multe canale – rețele sociale, pagină web, firmă luminoasă, afișe, diseminare pliante. După cum se vede și pe pagina web a firmei (www.nexusdentalsmile.ro) : „În centrul atenţiei noastre se află OMUL, pacientul, care cu suferinţele sale ne trece pragul”. Această afirmație se constituie ca un motto al activității, medicul este căutat de cunoștințe ale pacienților mulțumiți.

În cabinet atmosfera este plăcută, multă lumină, atenție la detalii, sala de așteptare dă o ambianță liniștitoare și sigură. Se respectă regulile de igienă, circuitele standard pentru mediu steril.

Prin proiectul Start Antreprenor a reușit dotarea cabinetului cu echipamentele necesare, parțial și partea de instrumentar medical, într-un spațiu proprietate personală. În prezent firma are doi angajați, medicul stomatolog și o asistentă medicală.

Ca și antreprenor, Mihai Cricovean-Pfau a organizat amenajările spațiului, s-a ocupat de toată logistica și obținerea autorizațiilor, acumulând experiență, declară că acum ar ști să facă altfel alegerile echipei de constructori.

Pentru pacienți sunt folosite echipamente actuale, puternice, de exemplu un echipament pentru depistarea cancerului oral, medicul Mihai este puternic implicat în profilaxie și prevenția afecțiunilor pacienților. Pune accent pe tratamente nedureroase, acordă o deosebită importanță pacientului, care este consiliat și telefonic.

Pentru viitor va încheia un contract de colaborare cu un implantolog, pentru a răspunde mai bine nevoilor pacienților, își propune să extindă dotările cabinetului prin achiziția unui scaner intraoral și a altor echipamente actuale.

Recomandarea noastră este să mai caute alți colaboratori de valoare, astfel încât să se poată concentra pe calitatea actului medical.

11.4 STUDIU DE CAZ ANTREPRENORIAT

Sah Mat Agasi SRL

Suhaida Ioan Gabriel

Studiul este realizat pe baza unui interviu, analizeaza punctele cheie ale unei afaceri de succes.

INTRODUCERE

Se prezinta cazul unei firme cu obiect de activitate vânzări ambulante în mediul urban și rural de scule, unelte și produse pentru uz casnic.

• Obiect de activitate principal: Comert cu ridicata al altor bunuri de uz gospodaresc (cod CAEN 4649)

• Mărime (cifră de afaceri; număr de angajaţi):

-Cifra de afaceri: 216.004 lei la 31.08.2020

-Număr de angajaţi: 2

• Stadiu de dezvoltare în relaţie cu ciclul de viaţă: În ascensiune

• Istoric: Firma a fost înființată în iunie 2019

• Viziune: - Creșterea nivelului de viață al populației din mediul urban și rural prin oferirea de unelte, echipamente și produse pentru uz casnic de calitate

• Misiune: - livrarea de unelte, echipamente și produse pentru uz casnic în mediul urban și rural de calitate

• Obiective: - dotarea promptă a gospodăriilor din mediul urban și rural cu unelte, echipamente și produse pentru uz casnic actuale, de calitate; - protejarea mediului înconjurător prin furnizarea de unelte și echipamente cât mai nepoluante; asigurarea unor condiţii de muncă optime pentru personalul angajat; responsabilizarea factorului uman din firmă astfel încât procesul de vânzare să se desfășoare la standarde de calitate.

• Luarea deciziilor în firmă : - direct de către antreprenor

• Programe de formare, calificare, perfecţionare: Curs Antreprenoriat, 2018

• Fluctuaţie de personal: În luna aprilie 2020 d-na Suhaida Ancuta (asistent manager) a intrat în concediu de creștere și îngrijire copil, dar din iunie poziția a fost ocupată de către d-nul Șuhaidă Adrian.

. • Absenteism: Absenteismul este inexistent în firmă.

CARACTERISTICI ANTREPRENORIALE

1. Care este cel mai important lucru pentru dv. în derularea afacerilor dv.? Relatia cu clientii, construită de-a lungul timpului – om cu om; desi se pot intampla destul de multe probleme, se rezolva orice problema, este importantă increderea reciprocă si respectul.

2. Ce vă motivează? Mă motivează faptul de a avea cel mai bun pret, cel mai bun produs, creșterea veniturilor.

3. Care este motivul pentru care ati demarat afacerea? Cunoșteam tipul acesta de afacere, stiam sigur ca se poate, aveam si un ajutor din partea Fondurilor Europene.

4. Ce anume vi s-a parut cel mai greu la demararea afacerii? Birocrația, actele, inclusiv cele care se depun lunar.

5. Ce anume ati face altfel acum, daca ati putea? M-as asigura de la inceput sa am un stoc de marfa mult mai mare, care mi-ar permite flexibilitate mai mare cu clienții, negocieri de preț.

6. Cum se reflecta afacerea in viata dvs personala, familiala? Se intrepatrund, eu sunt tot timpul la munca, fiind disponibil pentru clienți, poate am gresit ca nu am pus o bariera de la început.

7. Ce părere aveți legat de hazard / incertitudine? Sunt foarte deschis la risc, în viață trebuie sa iti asumi riscuri, sa iesi din zona de confort ca sa prosperi.

8. Cat de mult vă consultați cu alți antreprenori? Enorm, din pacate aceștia majoritatea sunt concurenti, trebuie sa ii asculti si sa le „furi” ideile. E o discutie, apoi tragi linie si faci calcule in capul tau...

9. Aveţi o orientare (strategică) flexibilă în afaceri? Foarte flexibila, nici nu se pune problema, pot sa vand orice produs, nu există limite.

10. Aveţi tot timpul iniţiative pe care vreţi să le puneţi în aplicare? Da, dar un pic cu teama, deoarece trebuie sa iti asumi un risc.

11. Aveţi tot timpul încredere în sine? Da, 100%.

12. Sunteţi tot timpul „pe poziţii” şi nimic nu vă clinteşte? Nu tot timpul, trebuie să mă adaptez. Mai sunt anumite cazuri... ba nu iti da unul banii... trebuie să fii maleabil.

13. Aveţi o nevoie puternică de „a fi la putere” şi de a controla tot timpul tot ce se întâmplă? Nu tot timpul, pt ca trebuie sa mai vina si alte puncte de vedere...

14. Ce anume din activitatea d-vs vă dă cea mai mare satisfacție? Să vând produsul care este pe raft, să văd că s-a vandut, că l-am incasat... să am produse bune...

15. Vedeţi în succes o recompensă pentru toate eforturile dv.? Da, intotdeauna

16. În ce măsură (caracteristici indezirabile):

• aveţi un sens al invulnerabilităţii? Da, datorita relatiei mele solide cu clienții

• sunteţi impulsiv(ă)? Da, ma ajuta în genul meu de activitate, în vânzări

• aveţi impulsul de a controla mai mult decât ar fi nevoie? Nu

• sunteţi perfecţionist(ă)? Da, cam 80%

17. Aveţi mereu idei creative? Căutaţi mereu noi produse şi servicii pentru clienţii dv.? Da, este o preocupare constanta, este esența afacerii mele.

18. În ceea ce priveşte modul cum faceţi afacerea, învăţaţi cel mai mult şi mai bine:

• prin interacţiuni reale, „pe teren”? da, deoarece vezi clar ce se vinde, ambalare, deteriorare, decolorare, etc

♦ prin adaptarea informaţiilor generale la situaţiile concrete pe care le întâlniţi în afaceri?

19. Sunteţi afiliat la patronate, camere de comerţ etc. în scopul de a rezolva probleme comune? Nu

20. Ce anume căutați cel mai mult la oamenii pe care doriți să îi angajați? Sa fie seriosi, corecti.

21. Aveţi suficientă încredere în colaboratorii dv., astfel încât să le delegaţi sarcini şi responsabilităţi? Da, in mare parte.

22. Vă conduceţi afacerile cu responsabilitate pentru toate părţile implicate (clienţi, angajaţi, furnizori, mediul înconjurător etc.)? Da

23. Care este principala dumneavoastră preocupare în momentul de faţă? Creșterea stocurilor și a vânzărilor

DATE DEMOGRAFICE CU PRIVIRE LA ANTREPRENOR

Spiritul antreprenorial e ceva ce se poate învăța, dar sunt și oameni care au o înclinație deosebită pentru aceasta. Se poate spune despre Ioan Gabriel Șuhaidă că este un întreprinzător înnăscut, genul de persoană care nu renunță la a încerca, la a construi, la a găsi soluții, a inova, a face lucrurile să meargă.

A început lucrul în vânzări de la vârsta de 19 ani, imediat după terminarea liceului în Reșița, localitatea natală. Profilul de vânzări: scule și unelte, timp de 10 ani și-a perfecționat tehnicile de vânzare, limbajul, atitudinea. A început o afacere ca antreprenor, împreună cu un prieten, având ca obiect de activitate turismul, luând în locație de gestiune o pensiune pe Muntele Semenic, însă criza economică și unele discuții cu asociatul l-au facut să încheie această afacere.

Din anul 2019 s-a deschis firma Sah Mat Agasi SRL, unde își pune în aplicare cunoștințele de vânzare, cu pasiune, cu energie și entuziasm. Este o afacere de familie, a implicat-o încă de la început pe soția Anca, alături de care formează o echipa reușită

Afacerea constă în aprovizionarea cu mărfuri pentru uz casnic (scule, unelte, diverse produse) a magazinelor sătești, consolidarea unor relații pe termen lung cu aceste magazine, livrarea de produse de calitate, încasarea rapidă. I-a fost de mare ajutor proiectul Start Up Antreprenor – Idei de business prind viață în Regiunea Vest, deoarece a putut achiziționa un autovehicul nou pentru transport mărfuri, logistica necesară.

După cum ne dezvăluie antreprenorul: „Orice produs pus in stoc, dacă îl lasi, de exemplu 3 luni... este un produs care nu aduce profit, este pe minus pt ca nu ai rulat banii... Regula mea este: orice produs nevandut in 45 zile începe să scadă din venituri...”.

Este mândru de relațiile pe care le-a construit, pune accent pe corectitudine, în tot ceea ce implică relații: cu clienți, cu furnizori, cu angajați, cu toată lumea. Folosește orice discuție relevantă (cu clienți, furnizori, competitori) ca pe o oportunitate de a-și crește afacerea, este deschis la nou și are idei inovatoare.

Firea sa impulsivă nu este un impediment, din contră, îl ajută în vânzări, dându-i idei rapide sau ieșiri din situații mai dificile.

Firma s-a dezvoltat rapid, chiar situația de criză COVID 19 a constituit pentru genul aceste de afacere un ajutor, deoarece oamenii de la țară nu se mai deplasează în orașele mari, ci își fac cumpărături la micile magazine sătești.

Idealul său este să își mărească afacerea, astfel încât „Să fiu un adevarat antreprenor, să am un gestionar, 2 livratori, 2 agenti, sa nu mai fac muncă brută”.

Recomandarea noastră este să găsească un agent de vânzări care să preia din munca de teren, astfel încât să se poată concentra pe extinderea pieței.

11.5 STUDIU DE CAZ ANTREPRENORIAT

Laboratorul de Toxicologie SRL

Tomescu Ioan

Studiul este realizat pe baza unui interviu, analizeaza punctele cheie ale unei afaceri de succes.

INTRODUCERE

Se prezinta cazul unei firme cu obiect de activitate – activități de testări și analize tehnice etc.

� Obiect de activitate principal: 7120 - Activitati de testari si analize tehnice

� Mărime (cifră de afaceri; număr de angajaţi):

-Cifra de afaceri: 36.788 lei în perioada 26.03.2020 - 30.09.2020

-Număr de angajaţi: 2

� Stadiu de dezvoltare în relaţie cu ciclul de viaţă: În ascensiune

� Istoric: Firma a fost înființată în iunie 2019

� Viziune: - de a deveni cel mai bine cotat laborator de analize tehnice al spațiilor de lucru din zona de vest a țării

� Misiune: - îmbunătățirea calității mediului de lucru al angajaților prin oferirea de servicii de înaltă calitate privind investigarea mediului și a condițiilor de muncă pentru angajați

� Obiective: -pătrunderea în piață și câștigarea unei cote importante în piață;

- protejarea mediului înconjurător și a angajaților prin determinări precise și eficiente a condițiilor de lucru;

- responsabilizarea factorului uman din firmă astfel încât procesul de vânzare să se desfășoare la standarde de calitate.

� Luarea deciziilor în firmă : - direct de către antreprenor

� Programe de formare, calificare, perfecţionare: Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Aurel Vlaicu – Arad (2004), Curs de Competențe Antreprenoriale – Interlog Com SRL (2018).

� Fluctuaţie de personal: nu a fost cazul

� Absenteism: Absenteismul este inexistent în firmă.

CARACTERISTICI ANTREPRENORIALE

1. Care este cel mai important lucru pentru dv. în derularea afacerilor dv.? Dezvoltarea firmei, în principal, creșterea cifrei de afaceri, e important să creștem continuu.

2. Ce vă motivează? Mă motivează faptul că afacerea există, funcționează, crește, eu în general sunt un om ambițios și nu accept pierderi.

3. Care este motivul pentru care ati demarat afacerea? În principal a fost motivul financiar, am găsit o nișă de piață în domeniul testărilor și analizelor tehnice și am fost hotărât să fac ceva, mai ales accesând și programul Start Antreprenor.

4. Ce anume vi s-a parut cel mai greu la demararea afacerii? Cel mai greu a fost pentru mine partea administrativă, în special obținerea abilitării din partea Ministerului Sănătății, care conținea și Avizul de conformitate pentru laborator.

5. Ce anume ati face altfel acum, daca ati putea? Ca și derulare, nu aș schimba nimic, însă ca localizare în timp, regret că nu am început mai demult, mai ales că acum trecem prin pandemia Covid 19

6. Cum se reflecta afacerea in viata dvs personala, familiala? Afacerea îmi consumă mult timp, aceasta mă afectează pe plan familial, însă trebuie să învăț să îmi gestionez timpul mai bine pentru a ajunge la un echilibru.

7. Ce părere aveți legat de hazard / incertitudine? Pentru mine hazardul nu e un inconvenient major, îmi plac provocările, însă îmi place si să fac calcule, nu sunt genul care să se arunce în mare, fara a sti sa inoate.

8. Cat de mult vă consultați cu alți antreprenori? Mă consult destul de puțin, sunt puține firme similare în țară, în general mă concentrez singur pe găsirea de soluții.

9. Aveţi o orientare (strategică) flexibilă în afaceri? Da, în permanență caut nișe de piață, de exemplu acum, în situația pandemiei, ne-am orientat și pe analize și teste pe partea de exterior, mediul înconjurător.

10. Aveţi tot timpul iniţiative pe care vreţi să le puneţi în aplicare? Da, am idei în permanență și mă gândesc cum le pot fructifica.

11. Aveţi tot timpul încredere în sine? Da, pot să spun că la cote maxime, deși uneori poate fi un defect.

12. Sunteţi tot timpul „pe poziţii” şi nimic nu vă clinteşte? Până acum, da. Sper că voi fi și în continuare.

13. Aveţi o nevoie puternică de „a fi la putere” şi de a controla tot timpul tot ce se întâmplă? Nu neapărat, uneori deleg sarcini și am încredere în colaboratori.

14. Ce anume din activitatea d-vs vă dă cea mai mare satisfacție?

Faptul că reușesc să fac ce mi-am propus, că duc la bun sfârșit ceea ce am început.

15. Vedeţi în succes o recompensă pentru toate eforturile dv.?

Momentan nu neapărat, însă pe viitor sigur că da..

16. În ce măsură (caracteristici indezirabile):

� aveţi un sens al invulnerabilităţii? Nu, pentru că oricine este vulnerabil

� sunteţi impulsiv(ă)? Uneori da, uneori nu, în funcție de conjunctură și moment.

� aveţi impulsul de a controla mai mult decât ar fi nevoie? Nu, este suficient să controlez strictul necesar

� sunteţi perfecţionist(ă)? Cam în proporție de 80%

17. Aveţi mereu idei creative? Căutaţi mereu noi produse şi servicii pentru clienţii dv.?. – da, deoarece trebuie să mă adaptez în permanență la schimbările din piață.

18. În ceea ce priveşte modul cum faceţi afacerea, învăţaţi cel mai mult şi mai bine:

� prin interacţiuni reale, „pe teren”? -

φ prin adaptarea informaţiilor generale la situaţiile concrete pe care le întâlniţi în afaceri? Da, mă folosesc mult de experiența acumulată

19. Sunteţi afiliat la patronate, camere de comerţ etc. în scopul de a rezolva probleme comune? Nu

20. Ce anume căutați cel mai mult la oamenii pe care doriți să îi angajați?

Seriozitatea, pentru că dacă o persoană este serioasă, poate învăța și te poți baza pe ea

21. Aveţi suficientă încredere în colaboratorii dv., astfel încât să le delegaţi sarcini şi responsabilităţi? Da.

22. Vă conduceţi afacerile cu responsabilitate pentru toate părţile implicate (clienţi, angajaţi, furnizori, mediul înconjurător etc.)?

Da, 100%, acesta este și misiunea afacerii mele.

23. Care este principala dumneavoastră preocupare în momentul de faţă?

Atragerea de clienți noi, dezvoltarea afacerii pentru determinările de mediu, contracararea efectelor pandemiei Covid 19.

DATE DEMOGRAFICE CU PRIVIRE LA ANTREPRENOR

Originar din Lipova, Ioan-Ciprian Tomescu s-a născut în 1982, este inginer mecanic și are experiență profesională în companii mari, astfel că a decis să încerce antreprenoriatul și pe cont propriu.

A lucrat la început ca logistician gestiune flux într-o companie de producție, ulterior devenind Director Logistică, apoi Director Producție, timp de 9 ani.

Are experiență și în implementarea proiectelor din fonduri europene, participând la 2 proiecte, având în subordine zeci de angajați.

În timpul unui control de rutină la firma la care lucra, privind nivelul noxelor la care sunt supuși angajații, a avut ideea de a își deschide o afacere în acest domeniu de activitate. Firma a primit o amendă, a devenit preocupat de protejarea personalului și de încadrarea în limitele corecte pentru expuneri de vibrații, zgomot, noxe, substanțe poluante. A realizat că protejarea vieții și a mediului înconjurător este pe primul loc când vorbești de mediul de muncă al unor oameni care își petrec o treime din viața lor la locul de muncă.

Serviciile oferite sunt măsurători în incinta și în proximitatea locului de desfășurare a activității întreprinderilor pentru: vibrații, zgomot, iluminat, analize microclimat, compuși volatili, pulberi, câmp electric, etc.

Când a apărut proiectul Start Up Plus – Start Antreprenor, Idei de business prind viață în Regiunea Vest, Ioan Tomescu a realizat că este momentul optim să înceapă o afacere în acest domeniu. A urmat cursurile de antreprenoriat, și-a scris singur planul de afaceri și a câștigat concursul de planuri de afaceri, clasându-se pe primul loc.

A deschis firma, cea mai mare problemă a fost birocrația, în principal până a reușit deschiderea laboratorului, datorită Abilitării din partea Ministerului Sanatatii, necesare pentru funcționare.

Firma nefiind cunoscută, a început promovarea door-to-door, la companii din zona industrială a Aradului, dovedind cu profesionalism că știe ce face și de ce este capabil. A angajat o doamnă inginer chimist cu experiență și studii aprofundate. Studiază în permanență și tratează cu seriozitate și profesionalism fiecare circumstanță.

Ulterior au apărut clienții mulțumiți, care aduc alți clienți, astfel că în 5 luni a încheiat 20 de contracte. Aceasta în condițiile în care și clienții sunt afectați de pandemia Covid 19 și fiecare firmă își face calcule stricte privind cheltuieliel și cash-flow-ul. Clienții sunt firme mari și mici, în principal firme din industria auto, dar si construcții, servicii, firme care au condiții mai grele de lucru pentru angajați.

Pe viitor dorește să crească, să se extindă, să aplice cele mai noi tehnologii de lucru, să fie flexibil și să respecte standarde înalte de calitate.

Pandemia Covid l-a determinat să gândească servicii noi, care se pretează momentului, așa au apărut analizele pentru mediul exterior și mediul înconjurător.

Recomandarea noastră este să utilizeze și rețelele sociale pentru promovare, prin campanii direcționate pe grupuri țintă, care să aducă creșteri de vânzări.

12. Bibliografie 1) Anichiti, A, Butnaru, G., - Perceptions on Entrepreneurial Start Up Intent Using a Study

Based on Global Entrepreneurship Monitor Data: Evidence from Romania, Ecoforum, Vol. 9, Issue 2(22), 2020

2)Agentia Nationala pentru Protectia Mediului - http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare-durabila

3)https://www.bankingnews.ro/raiffeisen-bank-antreprenoriat.html 4)G. Branza, Al. Anichiti - An Analysis of Romanian Entrepreneurs’ Personality Traits –

Ecoforum, Vol. 9, Issue 3(23), 2020 5)Comisia Europeană - DOCUMENT DE REFLECȚIE CĂTRE O EUROPĂ DURABILĂ PÂNĂ ÎN 2030

- https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/rp_sustainable_europe_ro_v2_web.pdf 6)Comisia Europeană - Anexa I CONTRIBUȚIA COMISIEI JUNCKER LA OBIECTIVELE DE

DEZVOLTARE DURABILĂ - https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/ reflection_ paper_sustainable_annexi_ro.pdf

7)Comisia Europeană - COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 - https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0112:FIN:RO:PDF

8)https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_colaborativ%C4%83 9)EY Romania – Barometrul afacerilor de tip startup din Romania – Editia a treia, martie

2019 - eyromania.ro 10)https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2017-0195_RO.html 11)Cesaroni, F., Paoloni, P. Are family ties an opportunity or an obstacle for women

entrepreneurs? Empirical evidence from Italy. Palgrave Commun 2, 16088 (2016). https://doi.org/10.1057/palcomms.2016.88

12)EY Romania – Barometrul afacerilor de tip startup din Romania – Editia a treia, martie 2019 - eyromania.ro

13)Ghenea, Marius – Antreprenoriat, Ed. Universul Juridic, 2011 14)GEM Women’s Entrepreneurship Report 2018/2019 15)Global Entrepreneurship Monitor 2019/2020 Global Report 16)Ghenea, Marius – Antreprenoriat, Ed. Universul Juridic, 2011 17)Studiu: Implicațiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurențial și a

politicii de concurență – www.consiliulconcurentei.ro 18)Industrial Relations. Female entrepreneurship: Public and Private Funding, Research

Report 19)KPMG - Stimulentele fiscale și creșterea economică în România – 2017 -

https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/ro/pdf/Researchinnovation_web.pdf 20)Matei, A. – Inovația socială, o hartă tematică – Revista Inovația Socială nr. 2/2009, pp 86-

107

21)Nitulescu, G. – La drum prin economia colaborativă – Reporter Global, 26 Nov 2019, https://reporterglobal.ro/la-drum-prin-economia-colaborativa/

22)Perceptions of the Entrepreneurial Start-Up Intent Using a Study Based on Global Entrepreneurship Monitor Data: Evidence from Romania (Anichiti, Al., Butnaru, G., Ecoforum, vol. 9, 2020)

23)Popescu, M. – Managementul Inovarii – Ed. Universității Transilvania din Brașov, 2016 24)Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei 2030 25)Vasile, D., Vulturescu, V. - Inovarea tehnologică – modalitate de creștere a

competitivității, Economie Teoretică și Aplicată, Volumul XIX (2012), No. 10(575), pp. 130-150 26) Șoim. H, Boiță, M., Maniov, V. - Simpozion cu participare internațională - Antreprenoriat

și inovare în secolul 21 – Vasile Goldiș University Press Arad, 2020