tea romanilor in viziunea istoricilor document

5/13/2018 tea Romanilor in Viziunea Istoricilor Document - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/tea-romanilor-in-viziunea-istoricilor-document 1/4

Princoschi Ion Daniel

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Românii sunt un popor romanic (latin) a crui etnogenez (proces deformare) a cunoscut trei etape:*civilizatia geto-dac supus cuceririi romane,*sinteza daco-roman realizat în urma procesului de romanizare*adaosul slav din secolele VI-VII.

Romanitatea reprezint un element esential al identittii lingvistice si culturalea poporului român.

Originea latin si vechimea românilor pe aceste meleaguri estesubliniat în istoriografia Evului Mediu. Primii autori apartin lumii bizantine, unde identitatea etnic a românilor era bine cunoscut. Într-un tratat militar, Strategikon (secolul al VII-lea), datoritalimbii, acestia erau numiti romani, termen întâlnit mai târziu si laîmpratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959) care, în lucrarea saDespre administrarea imperiului, preciza c ³acestia se mai numesc i romani pentru c au venit din Roma si poart acest nume pân în ziua de astzi´. Acestaspect a fost confirmat în cronica sa de Ioan Kynnamos, care a strbtutteritoriile nord-dunrene: ,, se zice c sunt veneti demult din Italia´.La fel ca i bizantinii, ungurii au întreinut un contact permanent cu românii,romanitatea acestora fiindu-le cunoscut. Notarul anonim al regeluiBela afirma în cronica sa, Faptele ungurilor (Gesta Hungarorum), c, lasosirea lor, ungurii au gsit în Panonia slavi, bulgari i ³blachi, adic pstorii

romanilor .́ La fel, ungurii, condui de seful lor Tuhutum, i-au gsit înTransilvania (sec. IX-X) pe români i pe slavi.

Valah:nume dat in evul mediu pomanilor de la sud si nord de dunare de alte popoare

1




Un secol mai târziu, Simon de Keza nota în Gesta Hunnorum etHungarorum, c românii erau în Panonia la venirea hunilor, iar în vremea luiAttila romanii, locuitori ai oraelor, s-au înapoiat în Italia, doar ³vlahii³, careerau pstorii si agricultorii acestora, rmânând de bunvoie în Panonia.

Intrarea spatiului românesc în sfera de interese a Romei si a misionarilor eiface ca papalitatea s ia cunostint despre existenta românilor si apartenenta lor la ³ritul grecilor´, nelegitm în viziunea curiei papale. Mai târziu, odat cudesfsurarea luptei antiotomane a Trilor Române, interesul european fat deromâni a sporit, manifestându-se în preocuprile umanistilor fat de originea siistoria acestora. Poggio Bracciolini a fost printre primii umanisti care au afirmatoriginea roman a poporului român. Pe lâng numeroase elemente comunelimbii latine i romane, el a constatat existenta la românii nord-dunreni a uneitraditii referitoare la descendenta lor dintr-o colonie fondat de Traian.Contemporanul su, Flavio Biondo, afirma despre românii cu care se întâlnisela Roma c ³invocau cu mândrie originea lor roman³, iar cu Enea Silvio

Piccolomini, devenit pap sub numele de Pius al II-lea, ideea originii romane aacestora a intrat în circuitul stiintific european.Istoriografia româneasc este prezent prin Nicolaus Olahus, umanisttransilvnean de faim european, el însusi de origine român, care în lucrareasa Hungaria (1536), este primul care susine unanimitatea de neam, limb,obiceiuri si religie a românilor. Deasemenea, Johannes Honterus, originar dinBrasov, înscrie în harta sa (1542) numele ³Dacia´ pentru întreg teritoriul locuitde români. Mai sunt si cronicarii moldoveni: Grigore Ureche, în Letopiseul

Trii Moldovei si Miron Costin, în De neamul moldovenilor, care vorbescdespre originea noastr latin: ³ De la Râm ne tragem i cu a lor cuvinte ni-i

amestecat graiul ³. Stolnicul Constantin Cantacuzino, în Istoria Trii

Românesti, precum i Dimitrie Cantemir, în Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, au subliniat continuitatea de via a dacilor sub stpânirearoman, unitatea si continuitatea românilor.Odat cu cronicarii moldoveni i munteni, cunosctori ai scrierilor umaniste,chestiunea unanimittii este transferat din sfera traditiei în cea a istoriografiei, pentru ca coala Ardelean s fac din aceasta o arm în lupta de emanciparenational si social a românilor transilvneni.

Politizarea romanittii românilor, pân în secolul al XVIII-lea,continuitatea românilor în tinuturile carpato-dunrene era considerat un faptnormal i logic. Însusi împratul Austriei, Iosif al II-lea (1780-1790), îi

considera pe români ³incontestabil, cei mai vechi si mai numerosi locuitori aiTransilvaniei .́ Dar, pentru populatia majoritar a Transilvaniei , începe lupta pentru drepturi politice refuzate secole de-a rândul de ctre ³natiunile privilegiate´. A fost elaborat Supplex Libellus Valachorum (1791), memoriu prezentat Curtii de la Viena, în care se subliniaz c românii sunt cei mai vechilocuitori ai Transilvaniei, fiind urmasi ai colonistilor lui Traian.

Rit : Confesiune religioas; religie; spec. veche credin religioas. ± Din ngr. ríton, lat. ritus,fr. rite. Curiei: 1. Diviziune a tribului la romani. 2. Administraie pontifical a bisericii romano-catolice. ±

Din lat.curia. 2




În aceast atmosfer a fost lansat ³teoria imigrationist´ a lui Franz Sulzer,din Istoria Daciei Transalpine, potrivit creia românii nu se trag din colonistiiromani din Dacia, aceasta fiind prsit în întregime odat cu retragereaaurelian. Prin urmare, românii s-au nscut ca popor la sud de Dunre, undevaîntre bulgari si albanezi, de la care au preluat influente în limb, precum icredinta ortodox. De aici, ei au emigrat ctre mijlocul secolului al XIII-lea dinsudul Dunrii în Transilvania, unde îi vor gsi stabiliti pe unguri si pe sasi. Printeoria sa, Sulzer sfida prerea unanim din cultura si stiinta istoric europeancare îi considera pe români urmasi ai romanilor lui Traian. Istoricul englez E.Gibbon, autor al unei celebre istorii a Imperiului Roman (1787), arta c înDacia, dup retragerea aurelian, a rmas ,,0 parte însemnat din locuitorii ei,care mai mare groaz aveau de migrare decât de stpânitorul got´ . De laacesti locuitori vor deprinde migratorii³agricultura si plcerile lumii civilizate´.

Netemeinicia afirmatiilor lui Sulzer a fost reliefat dereprezentantii ScoliiArdelene (S. Micu, Gh. Sincai, P. Maior, I. Budai-Deleanu), dar ide crturarii sasi (L. Toppeltinus, J. Troster).

Mai târziu, dup realizarea dualismului austro-ungar (1867),imigrationismul este readus cu i mai mult trie în dezbaterile istoricilor dectre un geograf austriac, Robert Roesler. Teoria lui Sulzer este reluat siîmbogtit în lucrarea Studii româneti. Cercetri asupra istoriei vechi aromânilor si va fi denumit ³roeslerian´. Ideile principale sustinute de aceastacaut s demonstreze exterminarea dacilor în urma rzboaielor cu romanii,cauz care a contribuit si la disparitia vechilor toponimii dacice; romanizarea nuse putea efectua în cei 165 de ani de stpânire roman, iar, pentru c dacii

rmasi în viat traiau izolati, Dacia a rmas pustie la retragerea aurelian; poporul roman si limba român s-au format în sudul Dunrii.Scopul acestor teorii era limpede: anularea argumentelor istorice ale românilor în lupta politic din Transilvania si justificarea pozitiei privilegiate detinute dectre maghiari, sasi si secui. Teoria roeslerian a fost combtut cu succes delucrrile istoricilor români B.P. Hasdeu si A. D. Xenopol.

Mai târziu, investigatiile stiintifice conduse de marii nostri istorici ilingvisti ± N. Iorga, V. Pârvan, C. Daicoviciu, Gh.I. Brtianu, Al. Rosetti, C.C. Giurescu, alturi de cercetarea arheologic, au fcut progrese remarcabile,infirmând teoria imigrationist. Pe aceeasi pozitie s-au situat si multi istorici

strini -Th. Mommsen, I. Jung, C. Patsch, P. Mackendrick, care consider cromânii sunt urmasii daco-romanilor si c s-au format ca popor în DaciaTraian.

3




Bibliografie

y Mariana Gavrila, Vasile Manea ± Istorie: Bacalaureat, Ed. Aula, 2010

y Zoe Petre ( coordonator ), Istorie, Manual pentru clasa a XII-a, EdituraCorint, p. 44-47.

y Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie, Manual pentru clasa a XII-a,Editura Niculescu, p. 31-38.

y Valentin Bluoiu, Maria Grecu, Istorie, Manual pentru clasa a XII-a,Editura Didactic i pedagogic, R.A., p. 68-79.

y Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica,Octavian Osanu, Emil Poam, Relu Stoica, Istorie, Manual pentru clasa a

XII-a, Editura Gimnasium, p. 37-39; 41-43.y Alexandru Barnea ( coordonator ), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade,

Bogdan Teodorescu, Istorie, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, p. 30-35.

y Ioan Scurtu, Constantin Dinc, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, AurelConstantin Soare, Istorie, Manual pentru clasa a XII-a, EdituraEconomic Preuniversitaria, p. 38-42.

y Felicia Adscliei, Liviu Lazr, Istorie, Manual pentru clasa a XII-a,Editura Corvin, p. 46-53.

4

tea romanilor in viziunea istoricilor document

Documents