terapii educationale la copiii supradotati

8/17/2019 Terapii Educationale La Copiii Supradotati

1/12

TERAPII EDUCAŢIONALE LA COPIII SUPRADOTAŢI

CUPRINS

Definirea copilului supradotat

Argumente de ordin general referitoare la faptul că învăţământul general nu este

potrivit i pentru copiii supradotaţi

Scurt istoric

Principalele forme de orientare sau programe de instruire pentru copiisupradotaţi!

I. Accelerarea studiilor II. Îmbogăţirea studiilor


2/12

Definirea copilului supradotat

Din punct de vedere pedagogic, copil suradotat este considerat acel copil care

învaţă mai repede şi cu mai multă uşurinţă volumul de cunoştinţe propus unui grup de

o anumită vârstă din care el face parte.

Din punct de vedere psihologic, este supradotat copilul a cărui vârstă mintală este

superioară celei cronologice.

Din punc de vedere social, copilul supradotat ( cerativ) este copilul care obţine

rezultate deosebite în planul creativităţii sau utilităţii sociale a activităţii sale.

Din punct de vedere biologic, se consideră supradotat copilul al cărui sstem

nervos central prin structura şi funcţionarea sa îl face apt pentru deosebita capacitate

de memorare! învăţare şi de raţionament.

Argumente de ordin general referitoare la faptul că învăţământul general nu

este potrivit i pentru copiii supradotaţi

". #apiditatea cu care înţeleg supradotaţii duce curând la plictisirea lor în clasă,

generând astfel sentimente de frustrare şi obişnuindu!$ să nu facă efort,

sarcinile propuse putând să le îndeplinească facil%

&. 'e iroseşte timp în clasele obişnuite şi cu duratele standard, ei putând, în fapt,

să achiziţioneze conţinuturile mai rapid, rămânându!le astfel vreme pentru

reflecţie şi cercetări personale%

. hiar şi în cazul când se acordă un avans de unul sau de doi ani la debutul

şcolarităţii ( sau ulterior), unii dintre supradotaţi, în clasele obişnuite, iarăşivor depăşi nivelul mediu sau superior al clasei, fără a mai lua în seamă faptul

că cei superior dotaţi în plan intellectual nu sunt, în plan psihoafectiv, în

aceeaşi măsură de ,, maturi*, precum noii lor colegi de clasă mai în vârstă%

+. -istenţa unui risc al lacunelor în cunoştinţe la copiii supradotaţi , care ,, sar*

o clasă şi aceasta cu efecte ulterioare defavorabile.


3/12

Scurt istoric

n '/0, primele şcoli pentru elevi e-cepţionali au apărut în anul "1"2. le au

fost organizate iniţial de către 'hearer. 0u fost înfiinţate clase separate pentru

elevii supradotaţi în leveland, 3os 0ngeles, #ochester, 4e5 6or7, Detroit. 8ai

târziu şcolile înfiinţate pentru elevi supradotaţi erau mai degrabă şcoli particulare

decât publice. 9pinia cu privire la caracteruldăunător al selectării elevilor dotaţi

devine din ce în ce mai răspândită.

n /#'' s!a acordat de asemenea atenţie diri:ării instruirii elevilor

e-cepţionali, dar s!a mers într!o cu totul altă direcţie decât în ţările capitaliste.

0ctivităţile cu copii supradotaţi erau organizate în afara clasei, , dezvoltându!se

reţeaua caselor de cultură sau a palatelor culturale care funcţionau cu cabinete şi

centre de interese.;otuşi, adversarii procedeului de selectare a elevilor dotaţi

susţineau că dezvoltarea economiei şi a culturii contemporane necesită nu o elită

de oameni dotaţi, ci ridicarea nivelului de instruire şi a capacităţilor maselor largi.

#evenind la '/0, astăzi, omisia '/0 pentru educaţie a stabilit trei tipuri de

programe de educaţie diferenţiată pentru supradotaţi<! un curriculum care promovează procesele înalt cognitive%

! strategii de instruire care adaptează conţinutul curricum!ului la stilul de

învăţare a copiilor supradotaţi şi=sau talentaţi ( ca ritm, e-tensie şi

profunzime)%

! organizarea de grupări speciale ale anumitor copii supradotaţi în clase

speciale,clase de onoare, seminarii, laboratoare etc.

>o- ("1?1) enumeră următoarele forme de ,, oferte* educative posibile pentrucopiii supradotaţi şi=sau talentaţi<

! şcoli speciale%

! admiterea precoce în şcoală%

! admiterea precoce în gimnaziu sau liceu în grupe de avansaţi%

! ,,saltul* peste o clasă%

! accelerarea predării unor materii%

! clase accelerate sau îmbogăţirea studiilor în ritm normal%

! studiul individual%


4/12

! tutori , mentori şi programe individuale de lucru%

! individualizarea instruirii în clasă.

>o- propune fie organizarea, în diferite şcoli de la nivelul unei localităţi mai mari,

de cursuri pentru nivelurile şi disciplinele( copiii supradotaţi fiind îndrumaţi acolo

unde regăsesc domeniul şi nivelul corespunzător intereselor lor), fie organizarea în

fiecare şcoală pentru aceşti elevi, de cursuri în concordanţă cu cerinţele lor( rămânând

în contact cu colegii de vârstă) şi predate de profesorii şcolii sau de alţi specialişti

invitaţi.

8odalităţi principale de diferenţiere a instruirii pentru cei supradotaţi acţionează,

mai ales, în trei direcţii ( accelerarea, îmbogăţirea , gruparea)<

a. în ritm normal sau accelerat, cu începerea studiilor mai timpuriu sau

odată cu ceilalţi copii%

b. e-tensiv şi=sau în profunzime ( pentru cei supradotaţi avansaţi şi cu

cunoştinţe de:a serioase în anumite domenii)%

c. grupând copiii după anumite criterii şi caracteristici.

Diferitele discipline ale curriculum!ului vor trebui deci şi ele adaptate la aceste

diferenţieri sau combinaţii ale celor trei forme de instruire specializată pentru

supradotaţi.

Principalele forme de orientare sau programe de instruire pentru copii

supradotaţi

I" Accelerarea studiilor< este o tehnică de adaptare a timpului de studiu la

ritmul şi capacitatea individuală a elevului.0ccelerarea studiilor generală sau specifică

va trebui totdeauna să ţină cont atât de vârstă cât şi de nivelul resurselor intelectualeale copilului. @rocesul de evaluare a efectelor accelerării studiilor , la elevi supra

dotaţi va trebui să vizeze<

! studierea efectelor primare ale admiterii timpurii( cognitive, sociale,

psihologice) atât elevii cu performanţe superioare cât şi la cei cu

performanţe medii%

! evaluarea calităţii studiilor celor admişi de timpuriu în şcoală şi studiul

efectelor secundare, în timp, asupra celor supradotaţi.


5/12

Despre accelerare se susţine, uneori, în mod eronat, că toate formele pot fi

reduse la ,, saltul* peste o clasă, etapă de şcolarizare sau de învăţare şi că ar avea

consecinţe negative din punct de vedere social sau psihoafectiv. n general,

accelerarea studiilor nu presupune modificări profunde în programele şi metodele de

instruire a copiilor supradotaţi, ci doar de ritm, mai accelerat şi de durată, mai scurtă

de parcurgere a studiilor ( care sunt urmate şi de ceilalţi copi din învăţământul

generala, dar în ritmul şi durata clasică).#imul rapid de asimilare a unui volulm

important de informaţii le crează unora dintre supradotaţi o disponibilitate temporală,

pe care aceştia o utilizează, adesea, alegând din posibila ofertă socială, activităţi

e-traşcolare punctiform adecvate intereselor lor, suplimentându!se asfel gama

disponibilităţilor şcolare destinate supradotaţilor şi cu alte programe nonşcolare dar

cu potenţial educativ şi de instruire.

#orme ale accelerării studiilor elevilor supradotaţi( #oggers, "11&)<

". Admiterea precoce sau accesul timpuriu în coală.

opii supradotaţi, care dovedesc că au resurse intelecuale pentru a îndeplini

sarcinile şcolare propuse, pot fi admişi în clasa $ cu "!& ani mai devreme decât vârsta

oficială de şcolarizare. 0dmiterea precoce în clasa $ se acordă unui copil supradotat ca

a împlinit A,A BC ani la data începerii anului şcolar, care a fost recomandat de

psihologul unităţii şi de educatoarea sau acest lucru a fost cerut de părinţi şi a cărui

precocitate a fost reconfirmat de o comisie medico!psihopedagogică.

&. $$Saltul% peste o clasă.

8etoda ,,saltul peste o clasă* porneşte de la ipoteza că astfel cei supradotaţi se

vor regăsi într!un grup de copii de acelaşi nivel mintal, dar de care în fapt diferă mult

de ei prin mecanismele funcţionării intelectuale , interese, imagine de sine, resursecreative etc.în cazul saltul peste o clasă , varianta şcolară a admiterii! precoce se

modifică nivelul de studiu care i se oferă elevului şi nu conţinutului instruirii. levii

supradotaţi cu potenţiale de învăţare deosebite ,, sar* peste o clasă, în mod e-cepţional

două, dar nu consecutive,forma are cele mai mari efecte academice şi sociale între

clasele a $$$!a şi a $!a ale învăţământului primar, pentru că nu ridică probleme

deosebite de adaptare socială şi=sau psihologică.

&"$$ 'coala fără clase%


6/12

8odul concret de activitate presupune că un anumit număr de profesori

lucrează cu câţiva elevi, care se regrupează frecvent, pentru a realiza anumite sarcini

sau în funcţiede interesele lor. Erupările elvilorsunt eterogene ca nivel de vârstă ale

acestora şi sunt făcute pe criteriul tipului de probleme de rezolvat, interese şi motivaţii

comune, realizarea unor lecţii şi teme în mod interdisciplinar% progresul este reflectat

de dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a elevilor, a abilităţilor, îndemânării,

înţelegerii etc. şi nu în funcţie de secvenţe temporale predominante ale diferitelor

etape şi niveluri ale currivulum!ului.

("Compactarea curriculum)ului

urriculum!ul obişnuit de la mai multe materii este adaptat la lipsurile şi

potenţialele fiecărui elev, aceasta având astfel posibilitatea să!l parcurgă mai rapid,

oferindu!i!se, totodată, posibilitatea de a se concentra pe zonele în care are lacune,

evidenţiate prin evaluarea curentă. ompactarea curriculun!ului este, totodată un

mi:loc prin care elevul începe iecare an şcolar de la actualul să!u nivel de performanţă

de la fiecare disciplină, oferindu!se în acest fel posibilitatea ca el să parcurgă mai

rapid unele etape şi conţinuturi de învăţare. 8etoda are efecte pozitive semnificative

asupra rezultatelor şcolare din domeniul obiectelor ştiinţifice şi mai ales, la

,,matamatici*. ompactarea curriculum!ului este o tehnică de prezentare a

cunoştinţelor şi de instruire, care permite elvilor supradotaţi să depăşească anumite

etape ale activităţii şcolare, dacă ei ştiu de:a aceste conţinuturi evaluate prin teste de

cunoştinţe sau le pot substitui prin îndeplinirea altor sarcini mai comple-e.

@rocesul compactării curriculum!ului are trei fa*e<

". definirea scopurilor şi anticiparea efectelor anumitor lecţii sau

segmente ale instruirii ( identificate prin analiza de conţinut a

manualelor, inclusiv a celor alternative), pentru a se decide care

dintre elemente vor fi incluse într!un program individual de învăţarea unor cunoştinţe diferite, în mod compactat%

&. identificarea elevilor care sunt capabili să atingă obiectivele

propuse, prin evaluări individuale repetate% procesul este e-trem de

dificil de realizat , pentru că va trebui să se anticipeze care copii vor

fi candidaţi la o îndeplinire mai rapidă şi mai completă a unor

conţinuturi compactate , în ce ritm de accelerare şi ce volum de

cunoştinţe%


7/12

. furnizarea cunoştinţelor într!un mod accelerat, îmbogăţire ca volum

şi într!o manieră interdisciplinară.

+" $$ ,elescoparea% studiilor -claselor."

;elescoparea studiilor semnifică parcurgerea integrală a conţinutului tradiţional

al programei învăţământului general, dar în perioade de timp mai scurte% metoda se

dovedeşte eficace, în cadrul claselor omogene de elevi supradotaţi în domeniul

academic general şi cu acelaşi ritm de avans la toate materiile. 8etoda constă în

asimilarea de către elevii supradotaţi, în mod concomitent, a materiei din două clase

succesive, cu parcurgerea unui curriculum, desfăşurat pe durata de !+ ani de studiu,

în &! ani. @rogramul elevului este astfel reorganizat de!a lungul unui ciclu încât

durata studiilor se scurtează cu un an şcolar, rar doi.

/" 0nscrierea simultană - înrolarea concurentă.

levul cu resurse intelectuale deosebite se înscrie şi la a doua şcoală ( de profil

diferit şi de nivel superior) sau participă doar la unele cursuri , ore ( adesea de nivel

universitar).

1" Accelerarea predării numai unor teme sau materii -accelerarea parţială.

8etoda constă în a propune elevilor care pot depăşi, la anumite obiecte ,

ritmul obişnuit de parcurgere a materiei, un altul mai rapid şi deci adecvat resurselor

lor% la rstul disciplinelor progresul lui va fi la fel cel al clasei sale.

2" 0nscrierea celor supradotaţi la niveluri avansate de studii- pentru

anumite cursuri $ la 3)4 discipline..

levul astfel plasat va participa la cursuri de un nivel mai avansat decât cel al

clasei sale de origine sau=şi mai accelerat ca ritm de parcurgere a materiei, el putând

astfel ( după evaluări repetate) să primească ,,credite* în vederea admiterii lui lanivelul la care participase doar parţial.

5" Sistemul mentoratului

8etoda constă în a pune împreună un mentor, e-pert într!un anumit domeniu

cu un ,,novice* dotat şi motivat formând o relaţie interpsihologică de învăţare.

8entorul trebuie să pună accent în instruirea sa pe următorii factori<

! să indice cunoştinţele şi strategiile cognitive care duc la soluţionarea

problemelor%! să!i spună copilului ceea ce trebuie să fie făcut%


8/12

! să!l însoţească în e-aminarea datelor problemelor%

! să!i sugereze strategiile adecvate%

! să!i prezinte modelele, e-plicându!i!le.

36" Sistemul creditelor

8etoda se bazează pe corelaţia ridicată e-istentă între evaluările finale din

liceu, anumite subsecvenţe sau domenii ale acestuia ( la care un elev supradotat poate

obţine în avans performanţe şi implicit ,, credite* pentru etapele ulterioare de studii) şi

e-igenţele concursurilor şi e-amenelor de admitere la niveluri superioare de

studii.levul realizează astfel o economie de timp şi implicit îşi crează posibilitatea de

a!şi focaliza eforturile pe zone mai reduse de muncă intelectuală.

33" Admiterea precoce - în liceu sau în învăţământul superior.

opiii supradotaţi , pe baza creditelor acumulate sau altor evaluări pot fi

admişi, cu timp de lucru integral, în licee sau învăţământ superior fără ca aceştia să!şi

mai studiile etapei anterioare ( gimnaziu sau liceu).

Contraargumentările accelerării studiilor pentru copii supradotaţi

ontraargumentările accelerării studiilor pentru copii supradotaţi reflectă de

fapt diferitele concepţii asupra naturii educaţiei precum şi efectele ei sociale şi

psihoafective , şi vizează<

". 0ccelerarea îl lipseşte pe copilul supradotat de prile:ul de a!şi trăi

copilăria%

&. opii supradotaţi care urmează programe accelerate sunt din punct de

vedere intelectual maturi, dar social şi emoţional sunt dezavanta:aţi faţă de

colegii lor mai vârstnici ( în cazul admiterii precoce şi saltul peste un nivel

sau clasă)

. 3ipsa stimulării lor ( în clasele obişnuite) care ar putea genera plictisealaă

ar putea fi eliminată mai adecvat prin alte mi:loace%+. ducaţia nu consistă în compartimentarea sau organizarea logică a

secvenţelor de învăţare şi în scăderea timpului dedicat anumitor activităţi.

A. 0ccelerarea într!o măsură foarte mare poate să fie foarte stimulatoare ( dar

şi dificilă ca volum de muncă pentru elev)dar să nu fie atât utilă în

dezvoltarea generală a individului%

C. 0ccelerarea nu poate să ia în seamă toate inegalităţile ritmului de

maturizare a copilului%


9/12

?. 0ccelerarea poate să ducă la serioase goluriîn dezvoltarea individuală,

afectând calitatea performanţelor ulterioare ( @asso5, "1A2)

II" 0m7ogăţirea studiilor! se referă la suplimentarea conţinutului programelor

disciplinelor e-istente şi în învţâmântul general , dar şi la alte domenii speciale sau

activităţi, care pot fi puncte de interes ale uonr copii supradotaţi.

mbogăţirea studiilor înseamnă programe ale căror conţinuturi sunt alcătuite,

doar parţial, din cunoştinţe care se studiază de copiii din învăţământul general,

utilizând în întregime timpul lor de învăţare iar restul cunoştinţelor incluse în aceste

programe de îmbogăţire a studiilor sunt alcătuite din informaţii aprofundate despre

subiecte punctuale, de interes cognitiv al copiilor supradotaţi vizând finalităţi ca

sporirea creativităţii, autorealizarea personală şi profesională, stimularea gândirii

logice.

@rincipalele activităţi care stau la baza alcătuirii unor programe de de studii

îmbogăţite pentru copii supradotaţi sunt<

! suplimentarea conţinutului unor discipline din programele obişnuite,cu

date noi aprofundate ale fiecărui domeniu%

! introducerea unor discipline noi sau capitole suplimentare la cele e-istente%

! efectuarea de e-cursii de documentare active, după un plan anticipat de

observare şi care să răspundă unor focare de interese precise%

! realizarea de proiecte reale, individuale sau de grup care să permită

utilizarea creatoare a cunoştinţelor asimilate.

8odelul triadic de îmbogăţire a învăţării, propus în "1?? în '/0, are

următoarele tipuri de activităţi<

". activităţi e-ploratorii (cu o parte a copiilor supradotaţi)%

&. instruire în grup%

. investigarea unor probleme= situaţii reale în mod individual sau în grupurimici.

Argumente pentru menţinerea copiilor supradotaţi în clasele lor normale de

vârstă i oferirea de programe de îm7ogăţire a cunotinţelor

". 4u este nevoie de o organizare administrativă discriminatorie pentru

individualizarea învăţământului pentru copii supradotaţi în clasele obişnuite,

pentru că aceasta face parte din responsabilităţile fireşti ale profesorului%


10/12

&. valorile democratice şi dezvoltarea calităţilor de lider se învaţă şi se practică

în grupurile eterogene%

. clasele normale asigură foarte bine creşterea şi dezvoltarea anumitor

caracteristici intelectuale, sociale, emoţionale şi fizice%

+. atenţia, creativitatea şi bogata gândire a copiilor supradotaţi au un efect

stimulator pentru calitatea învîţării tuturor copiiilor din clasă%

A. copiii supradotaţi învaţă mai mult în orice fel de clasă, dacă programul lor

este îmbogăţit.

Contraargumentele derulării activităţii de îm7ogăţire a cunotinţelor în

clasele eterogene

". diferenţele individuale sunt întinse pe o arie prea largă pentru ca profesorul să

poată face faţă la o asemenea diversitate%

&. copiii supradotaţi în clasele speciale au mai multe ocazii de a intra în contact

cu alţi supradotaţi, decât în clasele obişnuite, favorizând o învăţare mai

performantă%

. copii supradotaţi vor fi submotivaţi în clasele eterogene, profesorul rezervând

mai mult timp pentru elevii mai slabi la învăţătură%

+. copiii supradotaţi îi pot a:uta pe copii mai slabi sau mediocri din clasă dar îşi

cheltuiesc din timpul lor de învăţare%

A. copiii supradotaţi, dar cu rezultate şcolare sub posibilităţile lor sunt mai

favorizaţi în clasele normale, unde rezultatele lor devin acceptabile( dar

oricum sub potenţialul lor de învăţare)%

C. a lucra împreună cu alţii nu este în mod necesar singura cale de a dezvolta

relaţiile sociale adecvate.

III" 'coli$ clase speciale i învăţarea cooperantă n şcolile cu clase speciale pentru copiii supradotaţi, timpul şcolar efectiv

destinat disciplinelor şcolare este, desigur, redus, de regulă la :umătate, datorită

vitezei lor mari de asimilare% intervalul devenit liber fiind utilizat pentru finalizarea

unor teme individuale sau de grup, documentării în sectoare de interes personal,

instruirii în tehnicile de muncă individuală etc.regruparea în clase specializate a

acestor copii este dificilă şi costisitoare ( oferă prile:ul numirii unui profesor

specializat în învăţarea copiilor , individualizarea predării).0vanta:ele funcţionării şcolilor special


11/12

! asigurarea unei culturi generale superioare%

! dezvoltarea aptitudinilor speciale%

! interstimularea%

! e-istenţa unui nivel ridicat al moralului de grup%

! organizarea activităţii didactice în clase de dimensiuni mici%

! dotare materială superioară.

n clasele speciale, se predă la un nivel avansat faşă de cele

comune.0vanta:ele acestora sunt<

! se pot organiza pentru un număr mai redus de elvi decât şcolile speciale%

! ,, segregarea* de generaţia de vârstă , a elevilor selectaţi, este atenuată,

elevii dotaţi rămânând integraţi în şcoala obişnuită.

Dezavanta:ele şcolilor speciale<

! selecţia elevilor este mai muţin riguroasă şi admiterea mai permisivă%

! încărcătura mai mare de subiectivism în repartizarea profesorilor la aceste

clase%

! nivelul pregătirii psihopedagogice şi de specialitate este în general mai

coborât decât al celor selecţionaţi pentru predarea în şcolile speciale%

! baza materială şi informaţională la care au acces elevii claselor speciale

este mai slabă, fiind proiectată să acopere cerinţele întregii mase de elevi şi

ai şcolii obişnuite.

0nalizând toate aceste tipuri educaţionale părintele copilului supradotat poate

avea posibilitatea de a alege oricare alternativă de instruire având în vedere faptul că<

! eficienţa instruirii este mai ridicată pentru copiii supradotaţi, atunci când

aceştia sunt grupaţi în clase speciale%

! accelerarea studiilor, pentru ma:oritatea copiilor supradotaţi, are mai multeefecte pozitive decât dezavanta:e%

! nu este recomandat a se renunţa la studierea unor discipline de cultură

generală, dar acestora li se poate dedica mai puţin timp dat fiind ritmul şi

capacitatea lor de asimilare, iar timpul devenit astfel disponibil se poate

utiliza pentru îmbogăţirea şi aprofundarea studiilor în domenii precise de

interes deosebit%


12/12

! trebuie utilizate toate prili:urile de lucru în comun, cu copii de diverse

niveluri de performanţe, avându!se permanent obiective reale, practice sau

teoretice, treptat crescătoare în dificultate şi importanţă socială.

8i7liografie!

Fandura 3. B Elevii dotaţi şi dirijarea instrurii lor , ditura Didactică şi @edagogică,

Fucureşti, "1?2

reţu . B Psihopedagogia succesului, ditura @olirom, $aşi, "11?

Gigău 8. B Copiii supradotaţi, ditura ' Htiinţă I ;ehnică '0, Fucureşti, "11+

terapii educationale la copiii supradotati

Documents