Revi

stă

econ

omic

ă /

Tipă

rită

în 9

500

exem

plar

e /

Dis

trib

uită

în ju

deţe

le: C

luj,

Mur

eş, B

istr

iţa-

Năs

ăud,

Alb

a, A

rad,

Sib

iu, H

argh

ita,

Cov

asna

, Bra

şov,

Sat

u M

are,

Mar

amur

eș, S

ălaj

, Bih

or, H

uned

oara

, Tim

iş şi

Buc

ureş

ti

23-25 pag. 820 de ani cu Școala PostlicealăDimitrie Cantemir

26,27 Renaşterea Broker Cluj

Daw Bența colorează România

Preţ: 8 lei

5-7

pag.

pag.

pag.

FondatorAurelian GRAMA

www.transilvaniabusiness.ro

Nr. 20 / An III /mai 2012

Istoria brandului Gerovital

Informația care dă putere

ESENțIAL

www.transilvaniabusiness.ro

REDACȚIARedactor şef: Claudiu Pădureanclaudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro 0744-566.444

Redactori şef adjunct: Ionuț Opreaionut.oprea@transilvaniabusiness.ro 0721-197.559Redactori:Sorin Trocan Arminiu PădureArina Moldovan Andreea CosteaIoana Lucăcel Adrian RusFotoreporter: Cristina GânjDTP: Răzvan MateiCorectură: Erika Mărginean

ADMINISTRAȚIADirector Mkt. N-V: Dorel Vidicandorel.vidican@transilvaniabusiness.ro (0736-651.166)Director Mkt. Centru: Florin Marcelflorin.marcel@transilvaniabusiness.ro (0740-075.219)Director Pub. N-V: Rada Morarrada.morar@transilvaniabusiness.ro (0744-641.313)Director Pub. Centru: Marius Morarmarius.morar@transilvaniabusiness.ro (0746-130.439)Director Vânzări: Nicu Popnicu.pop@transilvaniabusiness.ro (0740-115.167)Dir. res. umane Anamaria GramaDir. difuzare: Attila Szanto (0755-044.851)Trafic manager: Emo Veres

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj,Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita,Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj,Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL Cluj

ISSN 2068 - 5424Adresă redacție și administraţie:Cluj-Napoca, Eftimie Murgu 18/6

Târgu Mureș, str. Primăriei, nr. 1Tel/Fax: 0265-215.613

www.transilvaniabusiness.rowww.tb.com.ro

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Cine organizează un eveniment despre antre-prenoriat și dorește ca participanții să rămânăși cu o amintire frumoasă, dar și cu niscaiva în-vățături din domeniul business-ului, are puținesoluții la îndemână. Probabil că ați ghicit, una

din acestea poartă numele de Marius Ghenea. L-am urmărit pe charis-maticul antreprenor care scrie istorie la emisiunea „Arena Leilor” susținândo prelegere de aproape 50 de minute la „Întâlnirea Partenerilor Caparol”de la Târgu-Mureș, din 17-18 mai. I-am lecturat apoi, în zilele care auurmat, cartea „Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunități și suc-ces în afaceri”, trăgând câteva concluzii care mi s-au părut interesante.1) Atunci când pui bazele unei afaceri, întrebarea pe care ar trebui să ți-o adresezi nu ar trebui să se limiteze la „Ce câștig eu?”, ci să continue cu„Ce au de câștigat angajații, clienții, partenerii și investitorii din acest busi-ness?”2) Nu e de ajuns să ai o idee pentru a demara o afacere de succes,deoarece ideea e doar începutul unui proiect care poate fi sau nu viabil,succesul depinzând de multe variabile. O idee bună trebuie susținută deun plan clar și de o oportunitate reală existentă în piață.3) Antreprenorii nu se nasc, ci se fac. Chiar dacă există o componentăînnăscută, pentru un business de succes este nevoie și de abilități, know-how și o rețea de contacte.4) Înainte de a te gândi cum să faci rost de suma (de obicei mare) de banicare îți lipsește pentru startul afacerii, trebuie să te preocupe alte aspectecum ar fi competențele și pregătirea proprie, caracteristicile și concurențapieței și resursele umane de care poți dispune. Abia după lămurirea înmod pozitiv a aspectelor respective poți spune în sfârșit că ai nevoie debani.5) Oricine poate deveni un antreprenor pentru că nu ai nevoie dediplomă, examen sau vreo școală specială pentrua fonda o companie.Totuși, deși teoretic oricine poate deveni antreprenor, nu oricine ajungeun antreprenor de succes.6) Multe afaceri pornite cu prea mulți bani nu realizează succes de busi-ness, ci sunt mai degrabă afaceri care eșuează destul de rapid, atunci cândantreprenorul sau sursa primară a banilor constată că sumele cheltuiteau fost nechibzuite.7) O afacere de succes nu se naște în 1-2 ani. E nevoie de timp. “Lămâilese coc în doi ani, dar perlele doar în șapte-opt ani”, argumentează MariusGhenea.Ce ar mai fi de spus? Poate doar că cine vrea să dezvolte o afacere de suc-ces și nu are un Marius Ghenea, e bine să facă rost de el. Sau măcar de ocarte semnată de „Leu”..

Alex TOTH

Marius Ghenea și secretele succesului SUMAR

pag. 12-17

pag. 5-7Cover Story:

Daw Bența colorează România

pag. 22

pag. 30,31

pag. 32,33

pag. 18-21

Educație: Universitatea Petru Maior îşi schimbă dinamica

Educație: USAMV Cluj are o ofertă generoasă pentru admitere

Old business: Drama naționalizării minelor de aur

Turism: 25 de milioane de euro în infrastructură, la Sovata

Educație: Azamfirei aduce un suflu nou la UMF Târgu Mureş

pag. 49

Eveniment: Made by Amprenta.Cine e premiat?

pag. 40,41

Turism: Safari în Carpați

Design și Layout:Creatica Media

Tipărit la:Mediaexpert Târgu Mureș

Regia de publicitate:Midas Media Bucureşti

1

Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968) Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)alin.bolbos@transilvaniabusiness.roalex.toth@transilvaniabusiness.ro

Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului

2

știri

Brinel, 1 milion euro într-un centru de dateFurnizorul clujean de soluţii informatice, Brinel, va investi aproximativ un milion deeuro pentru un centru de date. Compania condusă de către Marcel Borodi estimeazăcă 20 de noi clienţi vor apela la serviciile oferite prin viitorul centru de date, iar printrecele mai căutate servicii ar fi „Platform as a service”, „Storage as a service” şi „DataRecovery”. „Valoarea investită în centrul de date Brinel va fi de aproximativ un milioneuro, însă compania va continua să aloce resurse şi să susţină clienţii pentru un nousalt tehnologic şi organizaţional. Pe piaţa locală, companiile au devenit conştientede modul în care virtualizarea conduce la o productivitate sporită prin automatizareaIT-ului, la reducerea costurilor operaţionale şi la asigurarea securităţii infrastructurii”,a declarat Borodi.

Salina Turda, cel mai bun proiect turisticÎn cadrul ConcursuluiNaţional de Proiectedin Administraţia Pu -blică Locală „Cele bu -ne să se-adune”,pro iectul „Salina Turda”a primit cele maimulte laude. Cel maiimportant obiectivturistic din Turda aluat premiul şi pentrucel mai bun proiect înturism al unei admi -nistraţii locale dinRomânia. Anunţul afost făcut de către primarul din Turda, Tudor Ştefănie, chiar pe blogul său şivine să încununeze o muncă de aproape doi ani şi o investiţie de 5.800.000de euro. „Cred că am câştigat pentru că am avut cel mai spectaculos proiectdin concurs, a fost o schimbare uriaşă între felul în care arăta obiectivulînainte şi după lucrări. A fost cu totul neobişnuit, pe lângă alte proiecte în-scrise, cu piste de schi sau parcuri. Sunt utile şi acestea, desigur, dar noi amavut şi unicitate, şi spectacol, şi un mare impact asupra dezvoltării zonei”, adeclarat directorul Salinei Turda, Ovidiu Mera.

Peste nouă milioane de lei pentru transportul publicReprezentanţii Primăriei clujene au semnat contractul de finanţare cu bani europenia programului de ticketing în Cluj-Napoca. Întregul proiect de „modernizare şi ex-tindere a sistemului de transport public în comun în zona metropolitană Cluj - etapaI” are o valoare totală de nouă milioane de euro, din care aproape șapte milioanevin din fonduri europene. Cu aceşti bani vor fi modernizate cele 87 de staţii de trans-port în comun, dar va fi realizat şi un sistem electronic de ticketing, prin care clujeniipot cumpăra non-stop biletele de autobuz. În acelaşi timp, vor mai fi montate 136de validatoare a legitimațiilor de călătorie în staţii şi alte 327 de validatoare în mi-jloacele de transport în comun.

Patru milioane de lei pentru un centru de afaceriPrimăria municipiului Satu Mare derulează un proiect european în valoare de900.000 de euro, aproximativ patru milioane de lei, pentru realizarea unui centrutehnologic, de inovare şi afaceri în oraş. Municipalitatea a câştigat respectivul proiect,însă doar 1,3 milioane de lei reprezintă finanţarea nerambursabilă. Restul de până lapatru milioane a fost completat din bugetul local. Viitorul centru tehnologic va firidicat pe locul unei foste Şcoli Generale, iar termenul de implementare este de 18luni.

Aproape un milion de lei pentru iluminatPrimăria din Satu Mare derulează un proiect propriu, în valoare de 850.000 delei, pentru iluminatul public din oraş. Finanţat din bugetul local, proiectulînseamnă contractarea de servicii de întreţinere a iluminatului public stradalşi ornamental în municipiu. Deocamdată, municipalitatea sătmăreană se aflăîn plină organizare a procedurii de licitaţie deschisă pentru atribuirea contrac-tului de achiziţie publică de servicii pentru reţeaua de iluminat public. Ter-menul limită pentru depunerea cererilor de documente este 1 iunie, iardeschiderea ofertelor va avea loc pe 5 iunie, atunci când va fi ales agentul eco-nomic, cu care va fi încheiat un contract-cadru pentru 24 de luni.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

CLUJ

SATU MARE

Ştefan Bucătaru, încă un an la TeraplastActualul director general al TeraplastBistriţa, Ştefan Bucătaru, va mai rămâne înfuncţie cel puţin încă un an. Decizia a fostluată de către Consiliul de Administraţieal companiei furnizoare de soluţii şi sis-teme în domeniul instalaţiilor şi con-strucţiilor, care a fost mulţumit deactivitatea Teraplast din mai 2011 încoace,atunci când Bucătaru, 46 de ani, l-a în-locuit în funcţie pe Florin Urîte. TeraplastBistriţa a avut o cifră de afaceri anul trecutde 209,3 milioane de lei, iar conducereacompaniei speră ca la finalul lui 2012 afa -cerile să urce cu peste 17%, până la 246,3 de milioane lei. Pe de altă parte, furnizorul bistriţean va investiun milion de euro pentru un nou sistem de profile pentru tâmplărie, dar vor fi bani investiţi şi pentrudezvoltarea unor noi produse rotoformate, precum şi pentru menţinerea capacităţilor logistice.

A fost inaugurat sistemul de management al deşeurilorCele cinci staţii de transfer de deşeuri şi cinci centre decolectare, care fac parte din sistemul de management aldeşeurilor din Bistriţa-Năsăud, au fost inaugurate în aprilie,cu o întârziere de aproape o lună. Investiţia a fost de 8,5milioane de lei, iar localităţile care vor beneficia de respec-tivul sistem sunt Bistriţa, Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi şiGalaţii Bistriţei. Staţiile de transfer de deşeuri au şase sau10 poziţii pentru containere şi patru sau opt containerede 32 de metri cubi, precum şi un acoperiş deasupra po -ziţiilor, un drum circular şi o cabină pentru personal. Deasemenea, centrele de colectare sunt dedicate deşeurilorvoluminoase, deşeurilor din echipamente electrice şi elec-tronice şi deşeurilor menajere periculoase din gospodării.

3

știri

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

BRAșOVPreh şi-a dublat afacerileCompania germanăPreh, producătoare decomponente auto pen-tru Volkswagen, Audi,BMW sau Daimler, a în-registrat o cifră de afa -ceri uriaşă în primultrimestru al anului. Ast-fel, comparativ cu a -ceeaşi perioadă a lui2011, Preh a avut afaceride 18,4 milioane deeuro, cu peste 85% maimari decât anul trecut. În acest sens, compania care îşi desfăşoară activitatea înparcul industrial din Braşov se aşteaptă la afaceri totale de până la 70 de milioanede euro la finalul anului în curs, cu peste 40% mai mult decât în 2011. „Trendulpieţei rămâne uşor crescător, existând totuşi un grad de incertitudine în ceea cepriveşte predictibilitatea evoluţiei vânzărilor în trimestrele 3 şi 4. Pe de altă parte,principalii noştrii clienţi, constructorii auto germani Audi, VW, BMW sau Daimlerau în continuare previziuni de creştere a vânzărilor până la finalul anului”, a declaratdirectorul general Preh România, Mihaela Forgaciu.

Auchan a cumpărat o parte din CoresiGrupul Auchan a achiziţionat, pentru o sumă ce se apropie de 20 de milioanede euro, o mare parte din proiectul imobiliar Coresi Braşov. ReprezentanţiiAuchan au cumpărat bucata respectivă de la Flavius Investiţii, care rămâne,astfel, doar cu o parte din întreaga platformă, inclusiv câteva spaţii de birouri.În următoarele zile este de aşteptat ca oficialii Auchan şi Immochan, diviziaimobiliară a Auchan, să îşi anunţe planurile de pe fosta platformă TractorulBraşov. Coresi Braşov conţine şi un proiect de retail de peste 80.000 de metripătraţi, iar Auchan va avea un hypermarket pe 16.000 de metri pătraţi.

Spital privat cu investitori străiniDivizia imobiliară a grupului francez Auchan, Immochan România, speră săaducă câţiva investitori străini în Braşov, care să construiască un spital privat.Oficialii de la Immochan au spus că acei investitori, dacă vor veni, vor testaîn premieră piaţa din România. „Purtăm negocieri cu un operator străin îndomeniul medical care vrea să deschidă un spital în Braşov. Investitorii re-spectivi încă nu au intrat pe piaţa din România”, a declarat managing directoral Immochan România, Tatian Diaconu.

10 mil. euro pentru curcani la CodleaGrupul de firme ce aparţine de Galli Gallo va construi cel mai modern complex decreştere a curcanilor pe care societatea îl are în România. Investiţia, în valoare deaproximativ 10 milioane de euro, va fi făcută în localitatea braşoveană Codlea, acolounde vor fi create, cu această ocazie şi 500 de locuri noi de muncă. Din cei 10 mil-ioane de euro, aproximativ două milioane vin din fonduri structurale, iar diferenţaeste acoperită prin credite bancare şi surse proprii. „Este vorba de o nouă linie com-pletă de procesare a cărnii de curcan pentru care se va porni o amplă campanie deangajări, la noua investiţie urmând să-şi desfăşoare activitatea 500 de noi salariaţi”,a declarat proprietarul grupului Galli Gallo, Cătălin Munteanu. Termenul de finalizarea lucrărilor la viitorul complex, ce va fi ridicat pe o suprafaţă de 1,5 hectare, este 31decembrie 2012. Din grupul Galli Gallo fac parte firmele Broilerom, Avigal, Avicodşi Difano, toate bazate pe industria cărnii de pui şi de curcan.

Hutchinson România se extindeCompania Hutchinson România se pregăteşte de o nouă extindere, prevăzutăpentru 2013, după ce, la începutul acestui an, suprafaţa de producţie pe careo deţine la Braşov a crescut până la 17.000 de metri pătraţi. Conformreprezentanţilor companiei producătoare de piese pentru industria auto, ex-tinderea de anul viitor va fi cam de aceeaşi valoare ca cea din 2012, finalizatădupă o investiţie de patru milioane de euro. În acelaşi timp, se vor crea şi încă250 de locuri noi de muncă. „Demararea noii producţii reprezintă o etapăfoarte importantă pentru continuarea planurilor de dezvoltare ale uzineiHutchinson din Braşov. Rezultatele economice aferente anului 2011 core-spund obiectivelor iniţiale, iar indicatorii pentru anul 2012 prevăd o creşterecu 50% a volumului activităţii comparativ cu 2011. Un aspect ce se urmăreştea fi dezvoltat pentru anul în curs este lărgirea portofoliului de clienţi pe piaţainternă”, au declarat reprezentanţii companiei.

Salonul Energiei şi Salonul Inventatorilor în Baia MareCamera de Comerţ şi Industrie Maramureş va organiza două dintre cele mai im-portante saloane din acest an. Astfel, în 24 şi 25 mai, Salonul „Energii Regenerabilesi Alternative”, dar şi Salonul Inventatorilor îi aşteaptă pe băimăreni cu cele mai in-teresante produse în domeniu. Printre obiectivele salonului dedicat energiei senumără promovarea firmelor de profil, prezentarea publicului larg a unei game vari-ate de echipamente şi tehnologii de producere a energiei regenerabile, dar şi infor-marea publicului larg şi specializat în legătură cu legislaţia în domeniul energieiregenerabile. Din tematica acestei ediţii a salonului face parte Energia Solară, Pompede Căldură, Biogaz, Energia din lemn şi Hidroenergie. De asemenea, organizarea târ-gului de invenţii este şi un prilej de evaluare a potenţialului inovativ şi, totodată, unbun prilej de a expune idei şi brevete sau de întâlnire cu inventatorii şi invenţiileacestora din diferite domenii.

Inserv construieşte un cartier în ConstanţaGrupul de firme băimărean Inserv va construi 17 blocuri sociale într-uncartier din Constanţa. Compania maramureşeană a câştigat licitaţia la careau participat mai mulţi ofertanţi din ţară, iar proiectul ar urma să fie final-izat până la finalul lunii octombrie 2012. Viitorul cartier social va deserviaproximativ 2.000 de locuitori ai oraşului de la malul mării care au ocondiţie materială precară. “Am prezentat un proiect de calitate, care aînsemnat reducerea cantităţii pe parte de confecţie metalică cu circa 10tone. În plus, am adus un planşeu de lemn la etajul I şi etajul II, un elementcare a făcut ca acest cost al lucrării să scadă semnificativ. Deci, per total,ideea de proiectare ne-a adus practic această lucrare”, a declarat directorulexecutiv al Inserv S.A., Dragoş Gheorghe.

MARAMUREŞ

4

știriCOVASNAMARAMUREŞ

ARAD

TIMIŞ

Uzină electrică, modernizată cu 350.000 de euroPrima uzină electrică din Baia Mare, ridicată în secolul XX, va fi reabilitatăpentru 350.000 de euro de Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice ElectricaDistribuţie Transilvania Nord SA, noii proprietari ai uzinei. Lucrările vor fiexecutate de firma Prompt Servit, iar clădirea va fi reabilitată şi extinsă. Dealtfel, până acum în incinta uzinii au mai fost construite diferite edificii, iaracum îşi are sediul şi compania SDEEE Baia Mare.

Secuiana, afaceri cu peste 20% mai mari

Producătorul de confecţii Secuiana a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane leiîn primul trimestru al anului. Societatea din Covasna şi-a mărit, astfel, cu 23% cifrade afaceri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal datorită exporturilor.„În primul trimestru nu s-au produs schimbări considerabile pe piaţa internă, aceastacontinuând să stagneze. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei în perioada următoare,nu se întrevăd evoluţii spectaculoase”, a declarat directorul general de la Secuiana,Laszlo Dobra. Compania speră acum la o creştere cu până la 10% a afacerilor peîntreg anul, comparativ cu 2011, atunci când a avut o cifră de afaceri de 5,4 milioanede euro. Secuiana mizează pe o evoluţie pozitivă pe pieţele externe.

Workshop pentru biomasa forestieră la SfântuGheorgheAgenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat, la sediul Asociaţiei GreenEnergy, din Sfântu Gheorghe, un workshop regional pentru valorificarea biomaseiforestiere în scopul producerii de energie. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectuluiPromoBio şi este doar unul din seria celor trei astfel de acţiuni ce vor urma. Printreobiectivele principale ale acestor workshop-uri se numără identificarea şi sprijinireaunor proiecte pilot în domeniul biomasei forestiere şi elaborarea unui plan regionalde acţiune în vederea creşterii utilizării biomasei pentru producerea de energie.„Proiectul PromoBio va sprijini iniţierea unor proiecte pilot în Regiunea Centru pentruvalorificarea biomasei forestiere locale, prin implicarea directă a partenerilor proiec-tului, în special a Bioenergy2020, un institut de cercetare din Austria şi a Institutuluide Cercetări Forestiere din Finlanda, care vor oferi instruire iniţiatorilor proiectelorpilot şi asistenţă în întocmirea documentaţiilor necesare dezvoltării proiectelor”, adeclarat directorul general ADR Centru, Simion Creţu.

Timişoara, capitala IT-uluiTimp de două zile, în 15 şi 16mai, Timişoara va fi centrulde interes al IT-ului româ-nesc, odată cu evenimentulIT Congress 2012. Organizatde către ETA2U, în com-plexul Expovest cele mai im-portante firme din domeniu,ca HP, Dell, IBM, Microsoft,Lenovo sau Symantec îşi dauîntâlnire cu peste 1.000 despecialişti şi factori de deciziedin companii private şi instituţii publice. „Ne bucură faptul că tot mai mulţiproducători de tehnologie îşi manifestă interesul pentru acest eveniment şide asemenea ne bucură dorinţa de participare din partea comunităţii pro-fesioniştilor IT care a depăşit zonă geografică de proximitate regională. Dince în ce mai mult acest eveniment se transformă într-un eveniment cuadresare naţională, fapt care răsplăteşte pe deplin pasiunea şi seriozitatea pecare ETA2U a puso în organizarea evenimentului şi în promovarea noutăţilorîn tehnologia IT”, a declarat directorul executiv al ETA2U, Stelian Câmpianu.

Peste 6 milioane de lei pentru Şugaş BăiPrimăria Sfântu Gheorghe derulează un proiect, susţinut şi din fonduri europene,pentru amenajarea şi modernizarea staţiunii Şugaş Băi. „Crearea şi modernizarea in-frastructurii de agrement Şugaş Băi, municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna”este numele proiectului care are o valoare de 6,2 milioane de lei şi presupune con-strucţia unei baze de agrement de aproximativ 300 de metri pătraţi, dar şi a unuibazin pentru agrement şi chiar a unei piste de biciclete. Vor mai fi construite şiterenuri de minigolf şi de sporturi extreme, dar va fi renovată şi o fostă clădire cu băicalde. Prin punerea la punct a bazei Şugaş Băi ar urma să crească şi numărul turiştilorcare vizitează această regiune a judeţului Covasna. Durata de realizare a proiectuluieste de trei ani.

Spitalul Judeţean, modernizat din fonduri propriiSpitalul Clinic Judeţeande Urgenţă Arad vasuferi o serie de lucrăride încălzire şi climati-zare în valoare de465.000 de euro. Dinaceastă sumă, 4% estedestinată lucrărilor deproiectare, în timp cediferenţa de 96%înseamnă doar lucrăride execuţie, însă toţibanii vor veni din fonduri bugetare. Va fi organizată o licitaţie, iar firma careva veni cu cel mai mic preţ va încheia un contract de achiziţii publice. Con-form aradon.ro, nu orice companie poate să participe la licitaţie. Ofertantulcare va executa lucrările trebuie să facă dovada încheierii, semnării şi în-deplinirii în ultimii cinci ani de activitate a cel mult trei contracte de naturăsimilară, din care un contract să aibă valoarea de minimum 1.000.000 lei,fără TVA.

5

Cover story

www.transilvaniabusiness.ro

Daw Bența colorează românia

“Caparol, prin partenerii săi, a devenit o familie care a reușit să treacă peste vremurilegrele care au fost în ultimii ani și care sunt sigur că o să reușească prin dumneavoastrăsă meargă înainte.” Așa și-a început discursul Remus Aurel Bența, managerul general al companiei DAW Bența România, cu ocazia „Întâlnirii Partenerilor Caparol din România”, organizată în perioada 17-18 mai, de Hotel Grand din Târgu-Mureș.

Text: Alex TOTH

În cadrul evenimentului, Remus Aurel Bența a făcuto trecere în revistă a istoricului Grupului DAW dinGermania, de la înființare și până în prezent, precumși a companiei DAW Bența România, intrată pepiață în urmă cu 11 ani. “Produsele și tot ce a rezul-tat din dezvoltările Grupului DAW ne-au poziționatca și lider în domeniul calității. Suntem lideri depiață în țările germanice, Germania, Austria și în Tur-cia, avem o poziție puternică în Europa, o compe-tență tehnică și o capacitate de inovație, capacitățide producție moderne, o gamă vastă de produse șio capacitate inovativă, inclusiv în ceea ce înseamnădesign”, a afirmat omul de afaceri.Potrivit acestuia, de-a lungul deceniilor GrupulDAW și-a păstrat independența, ajungând înprezent cea mai mare companie privată din Uni-unea Europeană din domeniul producției devopsea. “Este important să ai o identitate, este im-portant este să ai personalitate acumulată într-ocompanie și o viziune pe termen lung”, a arătatRemus Aurel Bența.

Resursa umană, cel mai puternic capitalReferindu-se la punctele tari ale companiei pe careo reprezintă, Remus Aurel Bența a subliniat impor-tanța factorului uman, care alături de tehnologiereprezintă principalele atuuri prin care DAW BențaRomâniei intenționează să își dezvolte afacerile înperioada următoare. „Resursa umană este cel maiputernic capital. Personalul este unul cu experiențăîn piața națională și regională, specifică unei afaceride familie. Din punct de vedere al tehnologiei,putem spune că avem cei mai buni oameni care lu-crează în cercetare și dezvoltare. Există propriilepatente și formule, produse și sisteme și vor mai ficâteva surprize din punctul de vedere al produselorpe care le vom lansa în perioada următoare. Dinpunct de vedere al brandurilor, Grupul DAW dețineun portofoliu complet care are capacitatea săacopere toate segmentele de piață. Nu în ultimulrând, DAW deține cea mai eficientă unitate de pro-ducție din Europa, în Germania, iar unitățile localesunt bine așezate în vederea acoperirii pieței. Astfel,din evaluările pe care le-am făcut față și de ceînseamnă competiția, concurența și strategiile,

putem spune că Grupul DAW are suficiente capa -cități interne de a crește mai rapid decât concurențaîn următorii ani, atât la nivel european cât și aici, înRomânia”, a precizat Remus Aurel Bența.

Proiect de 3 milioane de euroÎn acest an, DAW Bența România a demarat unproiect de investiții care are ca obiectiv creșterea ca-pacității de producție la vopsele, creșterea capacitățiide stocare a materiilor prime și semifabricatelor, opti-mizarea producției și colorării produselor, precum șioptimizarea timpilor de lucru în producție. „Valoarea

acestuia este de aproximativ 2 milioane de euro, iarbugetul total de investiții, dacă mă refer la bugetultotal al companiei, este de aproape 3 milioane de euro.Ne bucurăm că am obținut 50% din acești bani dinfonduri nerambursabile. A fost o surpriză foarte plă-cută să vedem că echipa noastră de suport a făcut odocumentație de nota 10 pentru că din lista de 150de companii internaționale cu domiciliul în Româniacare au aplicat, am ocupat locul 10 în acest clasamental punctajului”, a spus Remus Aurel Bența.Investiția va fi finalizată în februarie 2013 și va aveaca efect mărirea capacității de producție de la simplula triplu. “Avem nevoie de parteneri puternici princare să acoperim această capacitate și să vopsimRomânia, cum se spune”, a afirmat omul de afaceri.

Premiu din partea UBB Cluj NapocaTotodată, Remus Aurel Bența a anunțat că în data de26 aprilie 2012 compania pe care o conduce a primitpremiul pentru „Cel mai de succes Joint Venture alafacerilor de familie” acordat de Facultatea de Businessdin cadrul Universității “Babes Bolyai” (UBB) din ClujNapoca. „Pentru noi acest premiu este onorant. Deasemenea, în ideea de a transfera și a putea comunicacu studenții, viitorii manageri ai companiilor, am fostcooptat în Consiliul Consultativ al Facultății de Busi-ness. Credem în compania Daw Bența, credem în ceînseamnă potențialul ei, avem în spate o companieputernică care pune mare accent pe resursa umană,peste 4.500 de oameni care lucrează în acest grup șiprin transferarea de produse și experiență din Germa-nia considerăm că în perioada imediat următoare ne

6

cover story“Din punct de vedere al obiectivelorpe care ni le propunem, ne dorim săutilizăm un portofoliu vast de bran-duri și produse pentru a fi prezenți pesegmente de piață viabile, atât pepiața utilizatorilor profesioniști, cât șipe piața de retail. De asemenea, neinteresează să fim mai prezenți și săacaparăm piața de vopsele. În zonatermoizolațiilor suntem foarte binepoziționați cu sistemele Caparol, dardorim să obținem rezultate maibune în zona de vopsele. Ne dorim săconsolidăm și să dezvoltăm rețeauade parteneri care să beneficieze deproduse și de experiența GrupuluiDAW. Vrem să adaptăm permanentprodusele noastre la tendința pieții.”

Remus Aurel Bența, managerul general al companiei DAW Bența România

vom clasa printre primii trei jucători din domeniu, dinRomânia”, a subliniat Remus Aurel Bența.

Invitație la Caparol Club Tot în cadrul evenimentului, managerul general alcompaniei Daw Bența România a anunțat înființareaCaparol Club, în cadrul căruia profesioniștii dindomeniu vor avea posibilitatea de a face schimb deexperiență și de a-și prezenta produsele și oportu-nitățile de business. „Este o idee pe care o avem deceva vreme. Caparol Club se dorește a fi o comuni-tate a profesioniștilor din domeniu, în ideea de aputea împărtăși experiența lor din proiecte versus ex-periența noastră și potențialul nostru de cercetare șidezvoltare. Pe de altă parte, ne dorim să ne fidelizămpartenerii și am considerat că acest club, această fam-ilie care - repet, este la al 11-lea an de activitate - estedoar o formalizare deoarece în practic el exista șipână acum, într-o formă neoficializată”, a explicatomul de afaceri.

Aprecieri din partea lui Marius GheneaInvitatul special al „Întâlnirii Partenerilor Caparol dinRomânia” a fost Marius Ghenea, o somitate îndomeniul afacerilor din România, care a apreciatfaptul că deși de la înființare și până în prezentGrupul DAW a cunoscut o dinamică impresio -nantă, a rămas, totuși, o companie antreprenorială,de familie. “Am fost încântat să văd în prezentareadomnului Bența faptul că vorbim despre afaceriantreprenoriale și iată că și o companie cum e DAWdin Germania, fondată cu un secol și ceva în urmă,

trecută prin cinci generații, rămâne în continuare ocompanie antreprenorială, de familie”, a afirmatMarius Ghenea.

Tradiție de 11 ani în RomâniaCompania Daw Bența România este prezentă pepiața românească din anul iunie 2001, având plat-forma la Sâncraiul de Mureș. „Atunci am încercat sătransferăm aici din experiența de piață a concernu-lui Caparol Germania, o afacere de familie de la1895. Am reușit să fim cunoscuți în România, pen-tru soluțiile de top și produsele de cea mai bună ca -litate”, a precizat Remus Aurel Bența.

Se lucrează la capacitate maximăÎn acest moment, compania Daw Bența România lu-crează la capacitate maximă. “Avem 4.500 de tone/ande vopseluri pe care le producem în România, alăturide fabrica de adezivi, fabrica de tencuieli, 16.000 detone/an, și fabrica de polistiren expandat, aproxima-

tiv 200.000 metri cubi/an. Capacitatea de vopsea lu-crează la capacitatea maximă în acest moment și prinaceastă investiție vom tripla producția și vom ajungela 15.000 de tone/an. Va fi o tehnologie de ultimă oră,de ultimă generație”, a afirmat managerul general alcompaniei Daw Bența România.

7

cover story

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

A notable event for the contruction materials industry in romania took place between 17th-18th ofMay at târgu Mureş. Daw Benţa company, one of the first three names on the paint local market,gathered it partners from all over the country in the saloons of Grand Hotel to thank them for theircollaboration, but also to let them know the company news. remus Aurel Benţa, the manager of DawBenţa, presented them the investment projects for this year that will settle the company on the topof the paint producers.

summary

8

AFACERi

Brandul Gerovital se află în portofoliul Farmec Cluj-Napoca din anul 1967, când Farmec a devenit primulproducător de creme şi emulsii Gerovital H3 Evolutionprof. dr. Ana Aslan din România. Din iunie 2008, com-pania Farmec deţine drepturile integrale de utilizare amărcii Gerovital, iar în prezent este unicul deţinător almărcii, după ce aceasta a fost utilizată anterior și de ofabrică bucureșteană.

Cum a început totulPrimele produse Gerovital se adresau femeilor ajunseîn pragul vârstei de 40 de ani, când tenul arată primelesemne de îmbătrânire. În timp, odată cu dezvoltareapieţei de cosmetice, diversificarea gamelor de produse,dar şi pentru a ţine pasul cu cerinţele tot mai diverseale consumatorilor şi cu noile tehnologii de fabricare,brandul Gerovital a evoluat. Sub umbrela lui se aflăastăzi numeroase produse noi, inovatoare, cu formulărideosebite.

Portofoliul de produse bogatăAlături de gama tradiţională Gerovital H3 prof. dr. AnaAslan, care se regăseşte şi în prezent în portofoliul com-paniei, Farmec a lansat în 2010 gamă Gerovital H3 Evo-lution, o gamă antiîmbătrânire care are ca bazăingrediente revoluţionare formulări deosebite şi timpide acţiune mai scurţi în obţinerea efectelor.Gama Gerovital Plant, lansată în 1985, a trecut printr-un prim proces de modernizare în 2004, când special-iștii clujeni au eliminat coloranţii. În 2010, gama a fostrelansată într-o formulă nouă, fără conservanţi, fărăparabeni, cu extract organic de floare de colţ obţinutdin culturi organice din Alpii Elveţieni şi un complexde plante autohtone, recunoscute pentru beneficiilelor. Noua gamă Gerovital Plant acoperă un program

întreg de îngrijire: faţă, corp, păr.Pentru consumatoarelor tinere, sub brandul Gerovitalse regăseşte gama Gerovital Plant Stop Acnee, specialcreată pentru îngrijirea tenului cu probleme de acnee,iar pentru persoanele care caută produse ce adreseazăprobleme specifice, există gama Gerovital Plant Trata-ment, care include produse pentru îngrijirea şi trata-mentul părului, Gerovital BodySlim, o gamă specialcreată pentru masajul de slăbit sau gama dermatocos-metică Gerovital Plant Forte.Special pentru vară, există noua linie de protecţie so-lară Gerovital Sun lansată anul trecut, ce cuprinde 14produse cu o formulă inovatoare, ce au la bază uncomplex bio protector, bogat în rodie, care se regăseştefie sub formă de ulei organic, fie sub formă de extracteco certificat, fără parabeni şi fără oxibenzonă.

Gerovital – un brand recunoscut în întreaga lume”Brandul Gerovital s-a bucurat întotdeauna deaprecierea consumatorilor, atât a celor autohtoni, câtşi a celor din afara graniţelor ţării, dovadă stau nu-meroasele premii pe care le-a câştigat de-a lungul tim-pului. Astfel, Crema Hidratantă Gerovital Plant a fostdesemnată Produsul Anului 2011, la categoria “Cremăde față”, în urma voturilor a 4000 de respondenţi. Totîn 2011, Gerovital s-a plasat pe primul loc între mărciledin Transilvania în „Top 50 branduri fascinante dinRomânia”, conform studiului realizat de Unlock MarketResearch pentru Revista Biz”, spun reprezentanții con-ducerii fabricii Farmec SA.De asemenea, conform datelor furnizate de Nielsenpentru anul 2011, brandul Gerovital ocupă locul II dinpunct de vedere cantitativ şi valoric pe segmentul în-grijire faţă, în timp ce pe segmentul tratamente părocupă locul I.În ceea ce priveşte aprecierea consumatorilor din afaraţării, dacă în anii 1960, produsele Gerovital au atras per-sonalităţi şi vedete, ca Marlene Dietrich, Claudia Car-dinale sau Salvador Dali, astăzi, gama Gerovital este unadintre cele mai vândute game la export. Produsele re-alizate la Cluj ajung în peste 30 de ţări din Europa, Asia

şi America de Nord, unele dintre principalele pieţe fiindJaponia, Liban, Emiratele Arabe Unite şi tări din Europa,cum sunt Ungaria, Spania, Italia sau Grecia.

Sponsor principal al EchipeiOlimpice a RomânieiPrin brandul său Gerovital, compania Farmec SA se im-plică şi în proiecte de responsabilitate socială. Printrecele mai importante campanii sociale desfăşurate anultrecut şi care se va continua şi în acest an, este „Hai săaducem România acasă”, prin care Farmec susţineEchipa Olimpică a României la Jocurile Olimpice din2012, ca sponsor principal. ”Parteneriatul încheiat cuComitetul Olimpic şi Sportiv Român este justificat demisiunea socială a mărcii Gerovital, de a susţine mărcileromânesti, atât în ţară cât şi în străinătate, mai ales căvalorile Gerovital sunt apropiate spiritului olimpic îngeneral şi valorilor româneşti în particular”, spunreprezentanții conducerii fabricii clujene.

Ana Florescu

Unul dintre cele mai faimoase branduri românești este reprezentatde Gerovital. Brandul creat de profesorul Ana Aslan a ajuns în proprietatea unei fabrici clujene, condusă de familia Turdean.

Compania clujeană Farmec SA deține unul dintre cele mai faimoase branduri din România

Istoria brandului Gerovital

Promoție olimpică

Pentru că acest an stă sub semnul Olimpiadei dela Londra, campania „Hai să aducem Româniaacasă” se continuă cu promoţia Aur, Argint şi UnBronz Perfect, prin care Farmec va dona un pro-cent din vânzările generate de Gerovital Sun înperioada 1 iunie – 12 august, Echipei Olimpice aRomâniei. Consumatorii care vor participa lapromoţie vor avea ocazia să câştige, prin tragerela sorţi, câte o medalie de argint cu însemneleOlimpiadei, sub formă de pandantiv, la fiecare15 minute sau una dintre cele 10 medalii de aurîn valoare de 1.000 de euro fiecare.

e Gerovital brand is a part of the Farmec Cluj portofolio since 1967, when Farmec became the firstproducer of cremes ans emulsions Gerovital H3 Evolution prof. Dr. Ana Aslan from Romania. FromJune 2008 Farmec Company hold the integral rights to utilize the Gerovital brand, and nowadays it isthe single owner of the brand, after a period when it was used by a fabric from Bucharest. e firstGerovital products were created for women around 40, when the skin shows its marks of aging.

Summary

10

consultanță juridică

Se încearcă astfel o adaptare din mers a prevede -rilor noii reglementări civile, o reglare a efectelorinerente acesteia ca urmare a concluziilor trase înurma analizării situaţiilor create în cele 6 luni de laintrarea sa în vigoare. Vom prezenta în continuaremodificările pe care le considerăm cele mai impor-tante prin prisma implicaţiilor practice ale aces-tora.

Punerea în întârziere a debitoruluiPunerea în întârziere reprezintă în fapt o cerereprin care creditorul îi solicită debitorului său exe-cutarea obligaţiei ce i se cuvine, care a ajuns la sca-denţă. Aceasta se realizează fie printr-o notificareexpediată prin intermediul executorului judecă-toresc, fie chiar prin introducerea cererii dechemare în judecată.Importanţa instituţiei punerii în întârziere rezultădin efectele specifice acesteia. Mai exact creditorulva putea solicita daune interese pentru neexe-cutarea obligaţiei aferente doar de la momentulpunerii în întârziere a debitorului său. Importanţapractică a instituţiei este evidenţiată cel mai bineîn situaţia în care creditorul lasă să treacă o pe-rioadă îndelungată de timp de la data scadenţeicreanţei sale, până la momentul formulării cereriide chemare în judecată. În această situaţie, în mă-sura în care nu a procedat anterior la punerea înîntârziere a debitorului, creditorul va putea solicitadaune interese doar de la momentul demarării de-mersului în justiţie pierzând acest drept pentru pe-rioada de timp scursă până la acel moment.În cuprinsul vechii reglementări se făcea o dis-tincţie foarte clară între comercianţi şi necomer-cianţi atât în ceea ce priveşte punerea în întârziere,cât şi posibilitatea acordării unui termen de graţiepentru executarea obligaţiei. Astfel în cadrul raporturilor juridice de drept civilexistă obligaţia punerii în întârziere ca o condiţiepreliminară pentru posibilitatea solicitării dedaune interese, cu excepţia unor situaţii limitativeîn care aceasta opera de drept, debitorul avândposibilitatea de a beneficia de un termen de graţiepentru executarea obligaţiei ce îi incumbă.

În cadrul raporturilor juridice de drept comercialavând în vedere celeritatea şi caracterul dinamicspecific acestora debitorul era pus de drept în în-târziere la scadenţa obligaţiei, creditorul neavândobligaţia îndeplinirii unor demersuri în acest sens.Totodată, în cazul obligaţiilor comerciale, benefi-ciul termenului de graţie era exclus.Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil s-a produs o aşa zisă unificare a dispoziţiilor de dreptcivil cu cele de drept comercial nemaiexistând re-glementări distincte pentru cele două ramuri aledreptului. În aceste condiţii, instituţia punerii în în-târziere a debitorului se aplică atât în ceea cepriveşte raporturile civile, cât şi pe cele stabiliteîntre profesionişti, noţiune mai largă ce o includeşi pe cea de comerciant.Potrivit formulării iniţiale a normelor de aplicare aNoului Cod Civil, instituţia punerii în întârziere acreditorului se aplică şi obligaţiilor născute ante-rior intrării acestuia în vigoare, dar care erau sca-dente la un termen ulterior. Conform noilormodificări punerea în întârziere este necesară doarpentru obligaţiile născute după intrarea în vigoarea noii reglementări civile.Prin urmare, ca rezultat al noii modificări, debitoriiale căror obligaţii de natură comercială au luatnaştere anterior adoptării noului cod, fiind sca-dente la o dată ulterioară, sunt de drept puşi în în-târziere la data împlinirii termenului de platăneputând beneficia de un termen de graţie înacest sens. Din contră, pentru obligaţiile de aceastănatură născute ulterior adoptării acestuia, esteaplicabilă procedura punerii în întârziere, fiind in-cidentă inclusiv acordarea unui termen rezonabilpentru executarea obligaţiei.

Încetarea destinaţiei folosinţei comuneO modificare deosebit de importantă operată prinintermediul noilor modificări vizează regimulîncetării destinaţiei de folosinţă comună pentrupărţile comune din clădirile cu mai multe etaje sauapartamente aparţinând unor proprietari diferiţi.Problema analizată prezintă importante valenţepractice.

Astfel în cadrul clădirilor compuse din mai multespaţii cu destinaţie de locuinţă sau altă destinaţieaparţinând unor proprietari diferiţi există maimulte elemente ce sunt destinate folosinţei co-mune. În cazul de faţă interesează acele anexecărora le poate fi conferită o altă destinaţie, inclu-siv de natură comercială. Este vorba despre maga-zii, pivniţe, debarale şi uscătorii ce pot fitransformate, în funcţie de suprafaţa lor utilă pre-cum şi de poziţionarea imobilului cu pricina, dupăcaz în apartamente, spaţii comerciale, birouri,sediu pentru o societate comercială, etc. Acelaşiregim este aplicabil şi acoperişurilor sau podurilorcomune ale unor astfel de clădiri care pot fimansardate şi înstrăinate ca şi proprietate exclu-sivă unor terţe persoane.Pentru ca aceste spaţii comune să poată fi trans-formate conform celor expuse anterior este nece-sară încetarea prealabilă a destinaţiei lor defolosinţă comună. Numai în acest mod este posi-bilă înstrăinarea spaţiului cu pricina către o per-soană interesată fie prin înstrăinarea cotelor părţiîn baza acordului tuturor coproprietarilor, fie prinsistarea stării de coproprietate cu acordarea desultă. Este esenţial de reţinut faptul că, potrivit dis-poziţiilor legale, partajul unor astfel de spaţii esteposibil doar după încetarea destinaţiei de folosinţăcomună.Sub imperiul vechii reglementări, având în vedereregimul de drept comun al coproprietăţii precumşi legislaţia în materia asociaţiilor de copropri-etari, s-a stabilit că încetarea destinaţiei de folo -sinţă comună în cazul unor astfel de spaţii poatefi decisă doar prin acordul tuturor coproprieta -rilor. Regula unanimităţii astfel impusă a ridicatserioase probleme în ceea ce priveşte transfor-marea spaţiilor în cauză conform destinaţiilorarătate anterior. Astfel era suficientă opoziţiaunui singur coproprietar pentru compromitereaîntregului proiect.În aceste condiţii, în redactarea iniţială a art. 658alin 1 din Noul Cod Civil, s-a stabilit că încetareadestinaţiei de folosinţă comună pentru astfel despaţii se poate hotărî motivat cu o majoritate dedouă treimi din numărul coproprietarilor. Estevorba despre o schimbare radicală, regula unani -mităţii fiind înlocuită cu o majoritate care permite

Modificări privind interpretarea şi aplicarea Noului Cod CivilÎn decursul lunii aprilie a fost adoptată legea 60/2012 privind aprobarea Or-donanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unormăsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil.Prin actul normativ în cauză au fost aduse modificări atât în ceea ce priveştelegislaţia conexă ce asigură interpretarea Noului Cod Civil, fiind însă modifi-cate chiar şi articole din cuprinsul acestuia.

anihilarea unor eventuale refuzuri abuzive de ex-primare a acordului. Trebuie spus că, în practică,adeseori această regulă a necesităţii acordului tu-turor coproprietarilor era speculată de către uniidintre aceştia pentru obţinerea unor sume de banisuplimentare.Pe de altă parte prin eliminarea reguli unanimităţiise putea ajunge la situaţia în care un coproprietarsă fie lipsit, împotriva voinţei sale, de dreptul săuasupra unui astfel de spaţiu comun, ce a avut uncaracter esenţial în momentul achiziţionării unuiapartament în imobilul respectiv. Spre exemplu, opersoană care a achiziţionat un astfel de aparta-ment, tocmai în considerarea existenţei uneipivniţe sau a unei terase comune, se vedea lipsitde dreptul său asupra unor astfel de spaţii prin de-cizia unei majorităţi calificate.Prin ultimele modificări operate asupra Noului

Cod Civil regula acordului tuturor coproprietarilorpentru încetarea destinaţiei de folosinţă comunăa spaţiilor comune din astfel de imobile a fost rein-trodusă în noua formulare a art. 658 alin. 1. Serevine astfel la practica existentă anterior intrăriiîn vigoare a Noului Cod Civil când instanţele auadmis cererile de sistare a coproprietăţii asupraunor astfel de părţi comune chiar şi în lipsa acor-dului tuturor coproprietarilor, doar în situaţia încare prin acest demers drepturile legitime ale celorcare refuzau să îşi exprime acordul nu erau încăl-cate.În final considerăm că modificările aduse NouluiCod Civil după o perioadă extrem de scurtă dela intrarea sa în vigoare sunt de natură să aducăatingere predictibilităţii şi stabilităţii de care tre-buie să se bucure un act normativ de o aseme-nea anvergură. Astfel de modificări ar fi fost

oportune doar după analizarea efectelor practiceale dispoziţiilor necesar a fi modificate, or astfelde efecte nu au putut fi corect observate în in-tervalul foarte scurt de timp scurs până înprezent.

Adrian CârsteaAvocat Colaborator

consultanță juridică

sediul central BucureştiBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, Româniatel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

sediul secundar clujCalea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, Româniatel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

12

EduCațiE

Rep.: Care sunt liniile de dezvoltare pe care le vedețiastăzi posibile la Universitatea Petru Maior (UPM)?Călin Enăchescu: Liniile de dezvoltare ale UPM au învedere obiectivele strategice enunţate în Planul Manage-rial pentru mandatul de rector corespunzător perioadei2012-2016 şi asumate de comunitatea UPM cu ocaziaalegerilor structurilor de conducere din luna februarie aacestui an. Obiectivul strategic principal este ca UPM să-şi continue evoluţia ascendentă calitativă şi cantitativă depână acum, respectându-şi pe deplin deviza sa „O univer-sitate pentru comunitate”, având în vedere atât comuni-tatea regională, dar şi cea naţională, devenind ouniversitate cu o activitate managerială modernă şi antre-prenorială, cu o structură simplă şi dinamică, cu o cer -cetare performantă şi cu un corp profesoral de înalt nivelacademic, cu studenţi satisfăcuţi de procesul de instruireşi de condiţiile sociale oferite de universitate. Din acest obiectiv strategic principal derivă şi celelalteobiectivele de dezvoltare ale UPM pe care le menţionezpe scurt:• Onorarea, la un standard cât mai ridicat, a obligaţiileasumate faţă de studenţii care aleg ca loc de formare pro-fesională şi spirituală universitatea noastră. • Mobilizarea întregii comunităţi academice a UPM pen-tru ca instituţia să-şi îmbunătăţească standardul de clasi-ficare, păstrându-şi identitatea şi prestigiul academicacumulat pe parcursul celor peste cinci decenii de exis-tenţă. • UPM va duce o politică de ridicare a nivelului activităţiide cercetare efectuate de corpul său didactic şi de cătrestudenţi. • UPM îşi va continua efortul de a se integra în „Aria Eu-ropeană a Învăţământului Superior” prin menţinerea şi ex-tinderea bogatei sale reţele de relaţii academiceinternaţionale. • UPM trebuie să-şi menţină şi să-şi amplifice rolul săuactiv pe multiple planuri în viaţa comunităţii mureşeneprin implicarea sa în proiectele Consiliului Judeţean Mureş,Primăriei Târgu Mureş şi a altor instituţii din judeţ, precumşi unităţi economice, sociale şi culturale reprezentative. • UPM va asigura studenţilor săi, pe parcursul anilor destudiu, posibilitatea unei dezvoltări armonioase în planştiinţific, cultural, social şi civic, oferindu-le condiţii pentruca acest proces să fie unul firesc şi cu rezultate certe.Aceste elemente strategice reprezintă liniile directoare dedezvoltare a UPM pentru perioada următoare, acesteafiind permanent actualizate şi adaptate conform real-ităţilor economice şi sociale din arealul mureşean şi dinRomânia.

Atuurile UPMRep.: Ce atuuri are UPM în faţa celorlalte universităţidin zona Transilvaniei, atuuri de care absolvenţii delicee trebuie să ţină seama?

C.E.: Datorită structurii sale flexibile, UPM are capacitateade adaptare continuă a ofertei de specializări la cerinţelemediului socio-economic şi acordarea ei cu cadrul cali-ficărilor superioare şi cu nivelul obiectivului general al uni-versităţii – de creştere a nivelului de ierarhizare auniversităţii şi a domeniilor de studii.UPM promovează în procesul de învăţământ tehnologiileeducaţionale avansate bazate pe IT prin dotarea genera -lizată a sălilor de curs cu calculatore, videoproiector şismartboard-uri, producerea de materiale multimedia caresă vină în sprijinul actului de predare-învăţare, postareacursurilor, seminariilor, îndrumătoarelor de laborator şi deproiect, a temelor de casă etc. pe paginile WEB ale fiecăreidiscipline. Din anul universitar viitor vom implementa sis-temul de evaluare SRS (Sistemul de Răspuns al Stu-denţilor) care permite evaluarea cunoştinţelor în timp real,în timpul derulării activităţilor didactice, utilizând echipa-mente de comunicare inteligente, ceea ce reprezintă opremieră a sistemului educaţional românesc.De asemenea, raportat la dimensiunea UPM, avem unnumăr foarte mare de acorduri internaţionale de coop-erare cu 74 de universităţi europene din Austria, Belgia,Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Ungaria,Italia, Irlanda, Norvegia, Spania, Malta, din care peste 50în cadrul Programului ERASMUS. Aceste programe decooperare asigură sprijin pentru studenţi în scopul efec-tuării unei perioade de studiu de 1 semestru sau 1 an ac-ademic într-o universitate dintr-o ţară europeană, curecunoaşterea formală a perioadei respective, precum şistagii de predare pentru cadrele noastre didactice.De asemenea, UPM are în vedere crearea de masterateinternaţionale cu participarea unor universităţi parteneredin străinătate prin intermediul unor programe europeneşi încheierea de protocoale cu universităţi partenere dinstrăinătate pentru recunoaşterea reciprocă a diplomelorşi acordarea de diplome duble. O atenţie deosebită se acordă în cadrul UPM creşteriiofertei de discipline opţionale şi facultative adresate stu-denţilor, vizând îmbunătăţirea şi extinderea pregătirii lorinformatice (ECDL, Academia CISCO, Academia ORACLEetc.) şi a cunoaşterii a cel puţin două limbi străine de cir-culaţie internaţională. Abilităţile lingvistice şi informatice

reprezintă o condiţie obligatorie a obţinerii unui loc demuncă corespunzător pentru un absolvent cu studii su-perioare.În ceea ce priveşte obţinerea de competenţe practice înUPM se organizează întâlniri anuale cu angajatorii caresunt principalii beneficiarii a rezultatelor activităţii univer-sitare, cu scopul adaptării planurilor de învăţământ la cer-inţele mediului socio-economic. În acest sens aş menţionacrearea unor condiţii corespunzătoare de efectuare a prac-ticii, prin organizarea de „târguri de practică” undepartenerii economico-sociali îşi prezintă oferta de practicăşi convenţiile de practică. Numai în ultimele 2 săptămânis-au organizat 3 astfel de întâlniri cu mediul de afaceri şianume cu concernul american Emerson, cu asociaţiaCONFINDUSRIA a firmelor italiene din judeţul Mureş şicu TechHub Mureş, asociaţia firmelor de IT din judeţulMureş.Construcţia unei cariere pentru absolvenţii UPM are uncaracter complex, a cărei componentă majoră este edu-caţia academică. Aceasta se reflectă în performanţa ab-solvenţilor noştri la locul de muncă, dar şi în satisfacţiaangajatorilor privind competenţele absolvenţilor noştri.Primul studiu de clasificare a universităţilor (UniversityRanking), având la baza opinia mediului de afaceri şi a ab-solvenţilor a fost realizat de organisme neutre - companiagermană Kienbaum Management Consultants în cola -borare cu revista Capital, în 2009. Este primul studiu con-ceput şi realizat în România, după toate rigorile ştiinţifice,pentru măsurarea gradului de încredere şi satisfacţie faţăde universităţile româneşti. Din 84 de universităţi de statşi private, UPM se situa, în 2009, pe locul 12, o poziţie maimult decât onorabilă.

Planuri de viitorRep.: Unde vedeți UPM în următorii 5 ani, având învedere clasificarea universităților făcută de MinisterulEducației în 2011?C.E.: În primul rând trebuie să menţionez faptul că actualaclasificare făcută de Ministerul Educaţiei în 2011 a stârnitun puternic val de nemulţumiri prin faptul că aceastăclasificare nu a fost transparentă, universităţile ne-cunoscând criteriile de clasificare şi prin faptul că indica-

Rectorul Călin Enăchescu are un planfoarte clar pentru a transforma universi-tatea mureșeană într-una dintre celemai dinamice unități de învățământ dinTransilvania.

Universitatea Petru Maior îşi schimbă dinamica

13

EduCațiE

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

torii folosiţi au fost ponderaţi de factori cantitativi în de-favoarea celor calitativi. De asemenea, calitatea actuluipedagogic a avut o pondere nesemnificativă în raport cucriteriile ştiinţifice. Cu alte cuvinte nu are o relevanţă preamare modul în care îţi faci datoria de dascăl atâta timpcât publici articole în reviste de specialitate. De aceea înierarhizările instituţionale care au avut în vedere indicatoricalitativi de performanţă UPM a obţinut rezultate buneşi foarte bune. De exemplu, în anul 2009, ARACIS, în urmaevaluării instituţionale a acordat UPM calificativul de uni-versitate cu “Grad de încredere ridicat”. În acest nou context, UPM a trebuit să-şi reconsiderestrategia de cercetare şi cea educaţională, acordând oatenţie deosebită strategiei de cercetare fără a afecta cal-itatea activităţii didactice. În acest sens aş menţiona faptulcă în UPM a fost elaborată o strategie care vizează proce-sul de autoevaluare a posibilităţilor de îmbunătăţire anivelului de ierarhizarea a universităţii, respectiv aldomeniilor de studiu, proces derulat la nivelul departa-mentelor şi facultăţilor. Acest proces va evidenţia caresunt resursele interne pe care le vom putea mobiliza înacest scop şi limitele pe care le vom putea atinge. Înfuncţie de această autoevaluare, se vor putea lua în analizacomunităţii din UPM, funcţie şi de legislaţia în vigoare lamomentul respectiv, soluţii instituţionale care să asigurecontinuitatea funcţionării procesului didactic şi ştiinţificimpus de normele de calitate naţionale specifice.Principalul criteriu în măsurarea performanţei unei uni-versităţi, din perspectiva societăţii, ar trebui să fie inserţiaprofesională a absolvenţilor şi performanţa lor ca angajaţişi ca antreprenori. După cum arată toate cercetărileasupra evoluţiei în carieră a absolvenţilor noştri, aproxi-mativ 50% dintre ei lucrează încă din perioada studenţiei,iar absolvenţii înregistrează cote foarte ridicate ale in-serţiei profesionale (peste 80% in primele luni de la ab-solvire). De asemenea, în ciuda condiţiilor mai puţinfavorabile iniţiativei private, între 10 şi 15 % dintre stu-denţi / absolvenţi îşi înfiinţează firme proprii, ceea cedemonstrează o atitudine proactivă a tinerilor noştri ab-solvenţi, competenţe de administrare a afacerilor şi ogaranţie că se pot auto-susţine, creând, în acelaşi timp şilocuri de muncă. Suntem încrezători în capacitatea UPM de a se clasificape o treaptă superioară în procesul de clasificare a univer-sităţilor chiar dacă actualul sistem de clasificare dezavan-tajează universităţile mici şi medii datorită indicatorilorcantitativi. Căile şi metodele pentru realizarea acestuideziderat este important să fie identificate şi asumateprintr-un efort colectiv al cadrelor didactice şi al stu-denţilor împreună cu comunitatea mureşeană în care fi-inţăm şi în care avem rădăcinile spirituale. Este importantsă conştientizăm faptul că UPM se constituie într-un polîn jurul căruia gravitează o parte importantă a vieţii spiri-tuale şi ştiinţifice a zonei geografice în care ne aflăm.

Rep.: Ce strategii veți adopta pe termen scurt pentrua spori veniturile din resurse proprii ale UPM?C.E.: Finanţarea din resurse bugetare asigură aproximativ65% din veniturile necesare ale UPM. De aceea acordămo importanţă deosebită creşterii veniturilor proprii carese bazează pe venituri obţinute din taxele de şcolarizareşi pe veniturile obţinute din proiecte, contracte de cerc-etare şi servicii educaţionale. Consider că UPM trebuie sădevină o universitate antreprenorială care să poată atrageinteresul mediului economic în realizarea unor proiectede colaborare. UPM prin specialiştii săi trebuie să devinăo referinţă în arealul mureşean, un centru de competenţăla care să apeleze toţi agenţii economici şi sociali.

Rep: Ce metode de creștere și promovare a branduluiUPM și a ofertei sale educaționale aveți în vedere înmandatul Dvs.?C.E.: Campania de creştere şi promovare a brandului şi aimaginii UPM în conştiinţa publică trebuie să aibă un car-acter permanent şi să se concretizeze prin toate canalelemediatice (presă scrisă, audio, video, internet). Strategiade comunicare şi promovare a imaginii se axează pe trans-parenţă, pertinenţă şi eficienţă în transmiterea informaţi-ilor despre UPM. Conform planului strategic avem învedere mai multe activităţi:• crearea brandului UPM, care să definească realizările şirezultatele incontestabile obţinute în domeniile de interespentru viitorii studenţi şi să contribuie la îmbunătăţireaimaginii instituţiei noastre;• permanentizarea activităţilor de promovare denumitegeneric “Porţile deschise ale UPM”.• elaborarea unor materiale promoţionale, în special pen-tru noile programe de studii, pentru atragerea celor maibuni candidaţi din ţară şi din străinătate;• dezvoltarea unui portofoliu de relaţii cu mass-media;• intensificarea relaţiilor publice (participarea la târguri depromovare a ofertei educaţionale, la expoziţii interne şi in-ternaţionale, la diverse manifestări ştiinţifice şi culturale);• implicarea studenţilor în promovarea imaginii instituţiei;• participarea profesorilor şi a studenţilor în cadrul unoremisiuni radio şi tv, realizate pe baza unor parteneriate cumedia locală, în care se va prezenta activitatea din mediulacademic – progrese, cercetare, studenţi merituoşi etc.;• organizarea unor cicluri de conferinţe educaţionale înliceele din judeţ pentru atragerea viitorilor studenţi.

Profil de studentRep.: Care este profilul studentului pe care îl cautăastăzi UPM? Ce şanse îi oferă universitatea mure -şeană? Daţi-ne câteva exemple de absolvenţi ai UPMcare au ajuns departe...C.E.: Un student ideal este caracterizat de atitudinea po -zitivă faţă învăţare şi de iniţiativă în sensul în care acesta

se implică activ în procesul educaţional, participând latoate activităţile extracuriculare, asumându-şi responsabil-ităţi suplimentare faţă de cele pe care le implică statutulde student.De fapt avem mulţi studenţi foarte talentaţi care s-au re-marcat şi care se remarcă permanent în cadrul activităţiloreducaţionale prin rezultatele foarte bune la învăţătură şiîn cadrul diferitelor competiţii la care reprezintă UPM. Aşputea menţiona doar câteva astfel de rezultate recente:Echipa Universităţii “Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureş, de la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administra-tive, specializarea Drept, s-a clasat pe locul patru la fazainternaţională a concursului de pledoarii „Telders Inter-national Law Moot Court Competition”, organizat în pe-rioada 27-28 aprilie la Palatul Păcii din Haga. De asemenea,studenţii mureşeni au fost distinşi cu premiul pentru celmai bun memoriu al respondentului, iar un membru alechipei a fost nominalizat la categoria „Cel mai bunpledant.”Andrei Palade, student în anul III la Facultatea de ŞtiinţeJuridice şi Administrative, specializarea Drept, din cadrulUniversităţii „Petru Maior” Târgu-Mureş, a câştigat con-cursul internaţional de pledoarii „Oxford InternationalModel United Nations”, desfăşurat în perioada 28-31 oc-tombrie în Anglia. Concursul a fost o simulare afuncţionării Curţii Internaţionale de Justiţie. Au participatstudenţi de la universităţi de renume cum ar fi Oxford,Cambridge, Heidelberg, Atena, Timişoara, Târgu-Mureş şichiar de la o universitate din China. Anul acesta concursul "Széchenyi Futam" a gazduit peste40 echipe din Ungaria cu tematica vehicule cu energie al-ternativă. Concursul este unul cu tradiţie, motivat de is-toria Gyor-ului în domeniul autovehiculelor (Raba, mainou Audi), organizat de Universitatea Szechenyi, AudiUngaria şi alţi sponsori importanţi, după Formula OneRegulations (FIA). Echipa UPM a participat la proba ve-hicule pneumatice unde a luat locul 5. Rezultatul impor-tant care însoţeşte acest loc 5, este titlul de onoare pentrucel mai bun proiect şi cea mai bună echipă participantă.În 10 mai echipa va participa la alt concurs organizat deBosch Rexroth la Eger, unde sa speram ca va avea, deasemenea, rezultate bune.Aş mai menţiona câţiva dintre absolvenţii ultimelor pro-moţii ai UPM care au avut un parcurs de succes în carieră:Felix Zaharia - Absolvent UPM în 2004, specializarea Ad-ministraţie Publică, are o cariera de succes în cadrul Minis-terului Afacerilor Externe (MAE), Director adjunct pentruDrept Internaţional şi Tratate, Ministerul Afacerilor Externe.László Z. Péter - Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere,specializarea Matematică-Informatică, promoţia 1999,astăzi cunoaşte o carieră de succes, ocupând în prezentfuncţia de Executive Manager, Global Markets and GroupTreasury IT, Commonwealth Bank Of Australia. Mocian Horaţiu - Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe şiLitere, specializarea Informatică, Masterand la ImperialCollege London, Marea Britanie.Zaharia Tudor - Absolvent al Facultăţii Inginerie, spe-cializarea Calculatoare, promoţia 1999, care este research-assistant la Vrije University of Amsterdam, Olanda.Paşcan Oana Zenaida - Absolvent al Facultăţii de Inginerie,specializarea Inginerie Economică Industrială, promoţia1999, Masterand in Inginerie Aerospaţială la Universite deLiege, in prezent doctorand la Universite de Liege, Belgia.Dragos Marian, PhD, - Absolvent al Facultăţii de Inginerie,specializarea Inginerie Economică Industrială, promoţia2001, Global Project Manager la Sandoz şi Global eCom-pliance Manager la Sandoz.

e Rector Călin Enăchescu has a very clear plan to transform this Targu Mures university in oneof the most dynamic school of Transylvania. “e development of uPM is designed to reach thestrategic objectives presented in the Managerial Plan of the rector for 2012-2016 and assumed bythe uPM community when they ellected its leading structures in February 2012. e main goal isthat uPM should continue its ascending evolution (both calitative and quantitative) under itsslogan “an university for community”, focused both on regional and national community. uPMshould become an university with a modern managerial activity, a simple and dynamic structurewith performant research and an high level academic staff, with students fully satisfied by the in-struction process and the social conditions offered by us.”

Summary

14

educaţie

Din anul 1995, Erasmus a devenit o subcomponentăa programului Socrates al Uniunii Europene, iar din2007 este component al Life Long Learning Program,care încurajează cooperarea între instituţiile edu-caţionale din ţările participante şi acordă, în acelaşitimp, un respect deosebit diversităţii culturale şilingvistice. Ideile care stau la baza noii structuri suntsinergia, flexibilizarea şi simplificarea procedurilor ad-ministrative şi financiare. Programul își propune săcrească volumul mobilității studenților și a perso -nalului educațional în întreaga Europă, astfel încât,până în 2012, în cadrul programului Erasmus și al pro-gramelor predecesoare, mobilitatea să ajungă la celpuțin trei milioane de participanți.

AdresabilitateComponenta Erasmus se adresează învăţământuluisuperior şi îşi propune armonizarea programelor deînvăţământ, dezvoltarea calităţii în învăţământul su-perior, promovarea cooperării transnaţionale întreuniversităţi, consolidarea, extinderea şi dezvoltareaSistemului European de Credite Transferabile (ECTS)şi a Suplimentului de Dimplomă, destinate să fa-ciliteze recunoaşterea academică a diplomelor şi ca -lificărilor obţinute la universităţile partenere.

Erasmus – paşaportul studenţilor de la UPM în universităţile europeneErasmus este cel mai important şi mai amplu pro-gram al Comunităţii Europene în domeniul educaţiei.Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş depuneprimul contract instituţional la Bruxelles în 1998, iarîn anul universitar 1999 - 2000, primii studenţi Eras-mus pleacă în mobilităţi (doi studenţi, în Irlanda), iaracum a ajuns la acorduri bilaterale cu 74 de univer-

sităţi europene, din care peste 50 în Programul Eras-mus. Aproximativ 50 de studenţi ai universităţii be -neficiază anual de mobilităţi de studiu Erasmus. Înacelaşi timp, circa 15 studenţi de la universităţi eu-ropene vin la Universitatea „Petru Maior”. Ei sunt în-matriculaţi şi studiază alături de colegii lor români.Toate mobilităţile beneficiază de recunoaştere şiechivalare academică. Astfel, după terminarea primului an de studiu, stu-denţii pot petrece o perioadă de minimum trei lunişi maximum 12 luni într-o universitate parteneră dinUE. Studenţii Erasmus participă la cursuri la univer-sităţile gazdă, dau examene, realizează proiecte şi lu-crări, primesc note şi credite transferabile și se întorccu foaia matricolă care le atestă îndeplinirea progra-mului de studiu şi le asigură recunoaşterea academicăa perioadei de studiu.

Câţiva studenţi Erasmus în Europa: „Mă numesc Andrei Suciu, iar în perioada iulie-oc-tombrie 2010 am beneficiat de un plasament depractică Erasmus la firma Eidostech Consultores SL,din Bilbao, Spania. Eidostech este o firmă de consul-tanţă al cărei obiect de activitate este managementulproiectelor internaţionale de cercetare. În cele treiluni petrecute în stagiul de practică la firma Eidostechşi în oraşul Bilbao, am avut şansa să învăţ o mulţimede lucruri noi legate de elaborarea şi gestiuneaproiectelor cu finanţare internaţională, am învăţatlimba spaniolă, am văzut o mulţime de locuri fru-moase şi am cunoscut oameni de diverse naţional-ităţi. A fost o perioadă deosebit de frumoasă, pe caremi-o voi aminti multă vreme, şi recomand oricui săparticipe la un astfel de stagiu de practică, din care ainumai de câştigat. De asemenea, Spania, dar mai aleszona Ţării Bascilor este o regiune deosebit de fru-

moasă, cu oameni primitori, ce merită vizitată şi caturist” (Andrei Suciu, beneficiar al unei mobilităţi deplasament, Eidostech Consultores SL, Spania, an uni-versitar 2010-2011). „Decizia de a participa la această mobilitate este, defapt, prima parte a mobilităţii, de altfel şi cea mai grea,după părerea mea. M-am înscris la concursul pentrubursele Erasmus în anul II de studiu, urmând să be -neficiez de aceasta în primul semestru din anul III. Înmomentul înscrierii aveam de ales între Franţa şi Gre-cia. Prima mea opţiune a fost Franţa, deoarece amavut ocazia să o vizitez înainte şi mi-a plăcut foartemult şi, mai mult decât atât, îmi doream să aprofun-dez limba franceză. Ca orice student care este intere-sat să plece, am avut foarte multe întrebări şi temeri.Mi-a fost teamă că nu mă voi putea descurca atât dedeparte de casă, singură şi necunoscând limbafranceză foarte bine. Era prima dată când mă aflamîntr-o astfel de situaţie, care la momentul respectivmi se părea una foarte dificilă. Am avut şi sprijinulpărinţilor, care m-au încurajat să plec, iar acest lucrum-a ajutat foarte mult să iau în cele din urmă decizia.Mi-am spus că orice ar fi, sunt doar cinci luni şi chiardacă este greu, nu am nimic de pierdut, ci doar decâştigat. Și am avut dreptate. Consider sincer că a fostcea mai bună decizie pe care am luat-o. Cursurile, dinpunctul meu de vedere, nu sunt mai dificile decât lanoi, singura dificultate este limba franceză, dar dupăo perioadă de două, trei săptămâni, necesare pentruacomodare, aceasta nu mai reprezintă o problemă.Cu ce am rămas în urma acestei experienţe? Am în-văţat limba franceză, mi-am îmbunătăţit limba en-gleză, am vizitat o mulţime de locuri frumoase, suntmai încrezătoare în mine, ştiind că sunt capabilă sămă descurc departe de casă şi de lucrurile şi locurilecunoscute mie, am câştigat o mulţime de prieteni dediferite naţionalităţi, am învăţat să preţuiesc mai multceea ce am, mi-am schimbat complet mentalitatea şiplanurile de viitor. Pentru mine experienţa Erasmus a

Programul Erasmus a fost lansat în anul 1987, sub forma unui program destinat sprijinirii studenţilor în scopul efectuării unei perioade de studiu într-o altă ţară europeană cu recunoaşterea formală a perioadei respective.

Programul Erasmus şi unificarea Europei prin studenţi

15www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

educaţie

fost o experienţă nemaiîntâlnită, din care am avutnumai de câştigat. Am învăţat, m-am distrat, amtrăit... în adevăratul sens al cuvântului.De ce ai nevoie ca să devii student Erasmus? Nu enevoie decât de curaj pentru a face primul pas, de alua hotărârea de a fi student Erasmus. Nu e nevoie săalegeţi neapărat Franţa. Sunt sigură că în orice ţară veţialege să plecaţi nu veţi avea decât de câştigat”(Cătălina Cotfas, beneficiară a unei mobilităţi Erasmusde studiu, Universite de Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines, Franţa, an universitar 2010-2011).„Experienţa Erasmus e diferită pentru fiecare studentîn parte, dar sunt sigură că e una plăcută pentrumarea majoritate. Această experienţă te pregăteştepentru viaţă, te învaţă să te descurci pe cont propriuşi îţi oferă independenţă. Dar un lucru deosebit laacest program e faptul că ţi se oferă posibilitatea săcunoşti şi să faci diferenţa între culturi şi, de aseme-nea, să apreciezi tot ceea ce trăieşti, ştiind că e doarpentru o perioadă limitată de timp” (Maria NataliaSzekely, beneficiară a unei mobilităţi Erasmus destudiu, FH Kufstein, Austria, an universitar 2011-2012).„Am lăsat în Spania, odată cu întoarcerea mea, o păr-ticică din mine, pentru că am cunoscut oameni mi-nunaţi cu care am să păstrez legătura şi pe care spersă-i revăd în curând. Un lucru care mi-a plăcut foartemult la Universidad Castilla-La Mancha este relaţiadintre profesor şi student: e mult mai apropiată, nuse face prezenţa la toate materiile, dar sălile sunt plinede studenţi.Până la finalul semestrului am învăţat destul de binelimba spaniolă. Experiența Erasmus e mult mai amplăşi cuprinde mult mai multe aspecte decât s-ar credela început. Viaţa ţi se schimbă, iar lumea în carepășeşti îşi clădeşte un loc în mintea ta, te învaţă să fiimai deschis şi receptiv la o cultură nouă, să apreciezidiferenţele şi să te bucuri de ele” (Alexandra Căliman,beneficiară a unei mobilităţi Erasmus de studiu, Uni-versidad Castilla-La Mancha, Spania, an universitar2011-2012).

Studenţi Erasmus din Europala UPM:„Am ales să studiez în Târgu Mureş pentru că venisemdeja în România acum doi ani, în vacanţă şi mi s-apărut o ţară frumoasă, iar locuitorii, foarte simpaticişi ospitalieri. Vroiam să ştiu mai multe... În general, îmi

plac mult ţările Europei Centrale şi de Est, găsesc căsunt foarte festive şi vii. Nu văd mari diferenţe întreuniversitatea mea şi Universitatea „Petru Maior”, defapt, sunt foarte similare: săli de curs, profesori, stu-denţi, un chioşc... Am impresia că studenţii de-aici aunişte ani frumoşi de studenţie ...de studiu, bineînţeles,dar, în egală măsură, şi de petreceri! Cursurile parfoarte interesante şi au un nivel bun. În ceea cepriveşte petrecerile, în weekend (de joi şi până du-minică) nu se opresc! Rezidenţa universitară e mereuanimată, e foarte interesant. Integrarea mea aici n-apus probleme. Am fost luat în grijă de două studente- tutor, încă de la venirea mea aici şi ne înţelegemfoarte bine. Ne vedem frecvent în timpul săptămânii.Mi-am făcut buni prieteni români, pe care îi văd desşi în fiecare seară cunosc persoane noi, foarte simpa -tice... Petrec nişte momente frumoase în Târgu-Mureș. Unui student străin care vrea să vină săstudieze în Târgu Mureş i-aş spune să nu ezite, să vinăşi să descopere România şi pe români, care sunt cuadevărat foarte ospitalieri şi calzi. Cred că francezii, deexemplu, au mult de învăţat aici!” (Antoine Pharipou,IUFM de Versailles, Franţa). „La început, când le-am spus părinţilor şi prietenilorcă voi merge în România, aproape toţi au fost şocaţi,deoarece imaginea României în Europa de Vest nu ecea mai bună. Motivul este că singurul lucru pe carelumea îl aude despre România se referă la organizaţiilede infractori care acţionează în Austria.Nu mi-a păsat însă de opinia publică, am venit aici şitrebuie să mărturisesc că ceea ce am găsit este cutotul diferit faţă de ceea ce se aşteaptă lumea pornindde la „informaţiile” existente în Europa de Vest. Oraşule, în general, frumos, universitatea e în bune condiţiişi sunt multe universităţi din Vest care ar fi mulţumitesă aibă aşa clădiri şi echipamente moderne. Ceilalţistudenţi pe care îi cunosc sunt toţi foarte amabili. Amcunoscut foarte multă lume şi mi-am făcut prieteniîncă din primele zile aici. Târgu Mureş este un oraşfrumos, nici prea mare, nici prea mic. Sunt petreceriprivate, dar şi multe cluburi. Aş sugera şi vizitarea altorlocuri din Transilvania: Cluj, Sibiu, Sighişoara. Pentrumine este o experienţă grozavă să fiu aici şi mă bucurcă n-am ales altă destinaţie.” (Marcel Francan, FHSKufstein Tirol, Austria)

EDuCAțiE

16

Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, com-ponentă a sistemului educaţional de stat dinRomânia, se constituie ca o universitate pentru co-munitate, care pregăteşte tineri din judeţul Mureşşi din judeţele limitrofe, dar şi studenţi proveniţidin diverse regiuni ale ţării. Circa 4.000 de studenţi,masteranzi şi doctoranzi îşi desăvârşesc idealul uni-versitar la Universitatea „Petru Maior”, pregătindu-se în domeniile ingineriei, filologiei, informaticii,istoriei, relaţiilor internaţionale, dreptului, admi -nistraţiei publice, managementului şi contabilităţii. Domeniile de studii au fost promovate în funcţiede profilul economico-social şi cultural al zonei,dar şi în funcție de aspirațiile viitorilor studenți,masteranzi sau doctoranzi. Astfel, după patru anide studii în cazul studenţilor de la specializările dindomeniul Ingineriei, respectiv Drept, şi după treiani la absolvenţii de la Ştiinţe şi Litere, şi din dome-niul știinţe economice și administrației publice sedeschid perspective în carieră în cele mai diversedomenii. Pentru absolvenţii de Inginerie, perspec-tivele în carieră înseamnă angajarea în sectoare aleproducţiei industriale, în cercetarea ştiinţifică şitehnologică, în servicii comerciale sau de expertizăşi în învăţământul tehnic. În cazul absolvenţilor dela Facultatea de Ştiinţe şi Litere, perspectivele încarieră sunt dintre cele mai atrăgătoare: studenţiide la Informatică au în faţă posibilitatea de a se an-gaja în companiile specializate în IT, pentru absol-venţii de la specializările din domeniul filologiei şiistoriei, şansa de a se dedica unei cariere didactice,dar şi de a lucra într-o bibliotecă, muzeu, arhive, înpresă sau institute de cercetare; pentru studenţiide la relaţii internaţionale, în mod absolut, se pre-figurează posibilitatea de a lucra în diplomaţie saucompanii internaţionale. Facultatea de Ştiinţe Eco-nomice, Juridice şi Administrative oferă specializăridin domenii de succes: management, marketing,finanţe-bănci, contabilitate.Astăzi, când încercăm să identificăm soluții laproblemele provocate de criza financiară şi eco-nomică globală, societatea are nevoie, mai mult caoricând, de oameni bine pregătiţi, capabili săpăstreze elementele de diversitate ale societăţii, aleştiinţei şi învăţământului, să redea oamenilor în-credere într-un viitor frumos. Universitatea „PetruMaior”, prin calitatea corpului didactic și a servici-ilor educaționale, oferă miilor de tineri șansa îm-plinirii idealului universitar, al formării unei carierede succes.

„Universitatea înseamnă năzuinţa omului spre Întreg”Z. Grocholewski

Oferta educaţională a Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş

CALENDARAdmitere 2012 / Licenţă

Sesiunea iulie

Învăţământ de zi16-20 iulie înscrieri20-21 iulie proba de competenţă lingvistică pentru specializarea

Limbi moderne aplicate (LMA)

21 iulie afişare rezultate, contestaţii23-25 iulie înmatriculări, depuneri cereri de redistribuire26 iulie afişare rezultate după înmatriculări şi redistribuire, contes-taţii27-28 iulie înmatricularea candidaţilor după redistribuire29 iulie afişare rezultate finale

Învăţământ cu frecvenţă redusă17-21 iulie înscrieri22 iulie afişare rezultate, contestaţii24 iulie-26 iulie înmatriculare candidaţi admişi27 iulie afişare rezultate finale

Sesiunea septembrie

10-14 septembrie înscrieri 14-15 septembrie proba de competenţă lingvistică pentru specializarea

Limbi moderne aplicate (LMA)15 septembrie afişare rezultate, contestaţii17-19 septembrie înmatriculare candidaţi admişi20 septembrie afişare rezultate finale

EDuCAțiE

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro 17

Facultatea de Inginerie

Facultatea de Ştiinţe şi Litere

Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative

Oferta educaţională pentru ciclul de studii universitare de licenţă 2012-2013A

DM

iTERE 2012Studii universitare de licenţă

Reporter: De curând aţi fost investit oficial înfuncţia de rector al Universităţii de Medicină şi Far-macie Târgu Mureş. Cu ce gânduri începeţi acestmandat?Prof. dr. Leonard Azamfirei: Eu am venit în faţa co-munităţii academice şi, dacă vreţi, în faţa comunităţiiTârgu Mureşului pentru că UMF-ul este o instituţie deinteres public, nu doar de interes academic, cu o in-tenţie declarată în planul managerial de a aduce unsuflu nou peste ceea ce a fost până acuma bun în uni-versitate. Şi obiectivele pe care mi le-am propus înplanul managerial o să încerc să le îndeplinesc într-omăsură cât mai mare. Sunt două categorii de obiec-tive: cele care pot fi îndeplinite prin prisma unor de-cizii interne pe care eu, ca rector, Consiliul deadministraţie, Senatul le putem lua şi care nu incitădecât reorganizări, reaşezări de fonduri pe care le areuniversitatea şi anume o strategie pe termen scurt şimediu. Şi a doua categorie de proiecte sunt cele careau nevoie şi de o finanţare serioasă şi vom căutaresursele necesare, cu speranţa că în acest mandat,într-o măsură cât mai mare, să poată să fie îndepli nite.

Rep.: V-aţi gândit că veţi veni la conducerea uni-versităţii într-un moment aşa de tensionat?L.A.: Sincer, nu. Mandatul de rector pe care eu l-ampreluat este totalmente atipic. Probabil nici un rectornu a fost pus într-o asemenea situaţie: să preia o uni-versitate cu multe probleme interne. Pentru că acesteprobleme interne solicită o energie suplimentară, însăeu nu le exclud pe cele care apar în fiecare zi şi careţin de managementul curent al universităţii.

Rep.: În ce măsură a bulversat procesul educaţionalaceste tensiuni create între cadrele didactice?L.A.: Procesul didactic şi viaţa curentă universitară nua fost afectată într-o măsură foarte mare. Cadrele di-dactice, studenţii şi-au făcut treaba şi în această pe-

rioadă mai tulbure şi, eu nu am îngrijorări din punctulacesta de vedere. Din contră, verificând şi contribuindla rapoartele anuale ale fostului rector al universităţii,raportul meu de decan al Facultăţii de Medicină amvăzut faptul confirmat de cifre: lucrurile au mers într-o direcţie bună comparativ cu anul anterior. Îngrijo-rarea mea este legată doar de alterarea relaţieiinterumane şi acesta este un lucru care induce oare-care tristeţe, pentru că oamenii, indiferent că suntromâni, că sunt maghiari, trăiesc într-o universitatecare are un spirit academic foarte generos prindefiniţie şi relaţiile dintre ei trebuie să rămână aceleaşisau să fie ameliorate, chiar dacă uneori, vrând nevrând,suntem puşi de viaţă în tabere opuse.

Rep.: Veţi încerca să convingeţi absolvenţii de liceucă merită să aleagă UMF Târgu Mureş, cu promisi-unea că vor avea parte de un învăţământ de cali-tate?L.A.: Este o prioritate pe termen scurt, i-aş spune pri-oritatea numărul unu. Imaginea universităţii a avut desuferit din cauza acestei tulburări, mai ales prin prismaunor informaţii care fie că au fost distorsionate, fie căau fost transmise în mod intenţionat diferit faţă de re-alitate. Eu înţeleg reacţia umană, subiectivă a oricăruielev de liceu, părinte, care atunci când vede că într-unloc zona este mai tulbure, îşi caută o altă zonă mailimpede. Noi am gândit deja o strategie prin care

această imagine a universităţii să fie ameliorată. În lunamai vom avea o activitate pe care am intitulat-o Zileleporţilor deschise, în care vom invita toţi elevii dinliceele judeţului, oricine doreşte să vină să viziteze uni-versitatea cu un program care va fi o surpriză. Pot săspun că va fi mai pe mintea elevilor construit, mai fundacă pot să zic aşa, un program care să introducă unpic în joacă, un pic în serios un potenţial student înactivitatea de zi cu zi a unui student la medicină. Unfel de curs, de lucrări practice, un fel de examen în careelevii de liceu să fie părţi active, să vadă cam ce se în-tâmplă într-o universitate şi să vadă că lucrurile aicimerg normal în adevăratul sens al cuvântului.

Rep.: Care este oferta educaţională pentru anuluniversitar 2012-2013?L.A.: Oferta educaţională se referă practic la oferta delocuri pe care noi am afişat-o pe site-ul universităţii.

Leonard Azamfirei aduce un suflu nou la UMF Târgu MureşDupă o perioadă de controverse și tensiuni, la Universitatea de Medi-cină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş lucrurile încep să se aşeze pe unfăgaş normal, iar noua conducere a instituţiei a luat în calcul toate vari-antele prin care să reaşeze imaginea UMF Târgu Mureş pe poziţia carea fost odinioară. Noul rector, prof.dr. Leonard Azamfirei, speră săgăsească un echilibru şi înţelegere în relaţia cu cadrele universitare, in-diferent de etnie, pentru a crea mediul propice studentului de a învăţamedicina la cele mai înalte standarde.

18

eDUcAție

After a period of tensions and controversies, at the University of Medicine and Pharmacy (UMF)Târgu Mureş, the things start to settle, the new managerial team of the institution took into con-sideration several posibilities to regain the position held in the past by the unviversity. e newRector, Professor Doctor Leonard Azamfirei, hopes to find the right solution for a peaceful collab-oration of all Professors, beyond their nationality, to create a good academic environment forstudents, so that they can learn medicine at high standards.

Summary

Este aceeaşi ca şi anul trecut, cu singura diferenţă căanul acesta nu vom mai avea program de moaşe. Amluat decizia ca să nu mai şcolarizăm moaşe începândcu anul I, cei care sunt înmatriculaţi vor continua pro-gramul până la absolvirea lor, pentru că ar fi ineficientdin punct de vedere financiar, nefiind prea cerutămeseria, în acest moment, pe piaţa de angajare.

Rep: Ce greutăţi vor avea de înfruntat absolvenţiide liceu pentru a ocupa un loc la UMF?L.A.: Pe de o parte s-a schimbat puţin metodologiade admitere. Din acest an nu se va mai ţine cont demedia din timpul anului, ci doar de media de la ba-calaureat. Asta probabil că va crea o dificultate sau celpuţin o reaşezare de strategie din partea candidaţilor.Pe de altă parte am luat hotărârea ca o parte dintreîntrebările care vor fi date la admitere, la medicină, săfie întrebări făcute imediat înaintea probei de ad-mitere. Asta am făcut-o cu scopul ca să diminuăm im-pactul negativ pe care îl are pentru un candidatpregătirea pentru admitere exclusiv dintr-un volumde întrebări care nu va conţine câteva mii de întrebări,dar face ca învăţarea să fie una strict bazată pe între-bări şi răspunsuri fără să permită să înţeleagă deseorimecanismele ştiinţei pe care ei le învaţă pentru ad-mitere. Şi în al treilea rând am pus o probă de admitereşi la specialităţile de trei, patru ani. Până acum era doarexamen de dosar, pentru că, totuşi, chiar dacă nivelulacestei probe de admitere este diferit faţă de ad-

miterea la programul de medicină, eu nu accept săavem programe de mâna întâi cum este medicina, iarprogramele de la asistenţă medicală, de la nutriţie, bal-neo să fie oarecum considerate Cenuşăresele univer-sităţii. Nouă ne trebuie studenţi buni şi la medicină, laasistenţă medicală şi la nutriţie şi la educaţie fizică.

Rep.: Investiţia în infrastructură a fost o continuăpreocupare de-a lungul anilor. Veţi continuaproiectele începute?L.A.: Rămân în continuare o prioritate, pentru că ex-istă o serie de proiecte începute care trebuie finalizate.Este extrem de important şi eu sper să înceapă cât maicurând construirea Centrului integrat de farmacie,unde deja avem aprobată finanţarea şi urmează să de-marăm procedurile de licitaţie şi selecţia construc-torului. Evident că va fi un proiect de foarte mareamploare, care va dura câţiva ani până se va finaliza.Suntem avansaţi cu procedurile de proiectare şi inclu-siv de dotare a unui Centru de simulare şi abilităţipractice. Eu sper ca acesta să fie chiar din acest an şicred că va fi un lucru de mare impact, pentru că vacompleta şi va ameliora o zonă în care trebuie săpunem accent foarte mare ca studenţii să aibă şi abi -lităţi practice de performanţă când termină facultatea,nu doar cursurile teoretice pe care ei oarecum le în-vaţă. E vorba de partea practică pe care ei o făceau laspital, acolo unde numărul de bolnavi este cum este,

unde poţi să faci tehnicile pe care le înveţi teoretic,unde trebuie să ţii cont de drepturile pacienţilor careacum sunt altfel decât înainte. Nu poţi să faci, de pildă,o perfuzie pe un pacient de nenumărate ori sau ori-care altă examinare care va provoca un disconfort şipoate pacientul să refuze o asemenea cooperare, cutoate că un student trebuie să înveţe aceste tehnici.Pe de altă parte acest centru eu îl văd dezvoltat petermen mediu şi lung mult mai puternic şi, dacă se vadovedi că este un proiect viabil şi, în alte părţi s-adovedit a fi aşa, el va deveni într-o etapă ulterioară uncentru de instruire pentru medicii rezidenţi, la nivel deperformanţă, în sensul în care vor putea să facă anu-mite tipuri de operaţie prin simulare, tehnici de en-doscopie şi această zonă de simulare este un universvirtual practic infinit. Dacă ai infrastructura necesarăşi softurile necesare, aproape orice situaţie pe care ogăseşti în lumea reală o poţi aplica repetitiv până cândstudentul sau rezidentul ajunge să facă o manoperăsau tehnică aşa cum trebuie şi poate să fie şi evaluatobiectiv în momentul în care ştie această tehnică. Nuîn ultimul rând, un alt obiectiv este legat de un centrude cercetări medicale. Este necesar să fie o structurăde acest fel, funcţională, care să întrunească cel puţindouă obiective: pe de o parte să asigure şi în universi-tate infrastructura necesară pentru a face perfor-manţă, care să se cuantifice în lucrări ştinţificevaloaroase care să ajungă în revistele de circulaţie in-ternaţională şi asta să contribuie la clasificarea maibună a universităţii noastre şi pe de altă parte, de cenu, să aducă şi bani.

A consemnat Arina MOLDOVAN

19

eDUcAție

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

”Oferta educaţională sereferă practic la oferta delocuri pe care noi am afişat-o pe site-ul universităţii. Esteaceeaşi ca şi anul trecut, cusingura diferenţă că anulacesta nu vom mai aveaprogram de moaşe. Am luatdecizia ca să nu mai şcola -rizăm moaşe începând cuanul I, cei care sunt înmatri -culaţi vor continua progra-mul până la absolvirea lor”

Leonard Azamfirei.

În ediţia din anul 2009 a Competiţiei CorectitudiniiUniversitare, organizată de Coaliţia pentru UniversităţiCurate, instituţiei i s-a acordat titlul de “Cea maicorectă universitate” din România. Criteriile de evalu-are au fost transparenţă şi corectitudine administra-tivă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei,management financiar.De-a lungul anilor, printr-o serie de proiecte, stu-denţilor li s-au asigurat noi oportunităţi de formare şidezvoltare profesională, toate acestea ducând lacrearea unui spaţiu universitar autentic.

Studiu la standarde occiden-taleLa nivelul disciplinelor de specialitate există labora-toare cu o dotare corespunzătoare standardelor decalitate prevăzute de autoritatea competentă îndomeniu(ARACIS) şi în concordanţă cu tematicalucrărilor de laborator. Există şase laboratoare mul-tidisciplinare înzestrate cu aparatură de ultimă ge -neraţie, iar la Facultatea de Farmacie un laboratorde testare a medicamentului acreditat GLP. Sălile depredare dispun de tehnici de predare şi comunicarecare facilitează activitatea cadrului didactic şi recep-tivitatea fiecărui student. În ceea ce priveştecercetările preclinice, studenţii beneficiază debiobaza proprie a universităţii.Pentru aprofundarea cunoştinţelor teoretice, stu-

denţii au la dispoziţie una dintre cele mai modernebiblioteci universitare din România, dotată la stan-darde occidentale cu 132 de calculatoare, servere şitoată tehnologia IT necesară funcţionării în reţea. Întotal sunt şase săli de lectură, destinate atât stu-denţilor cât şi cadrelor didactice, cele destinate stu-denţilor fiind structurate pe ani de studii şi facultăţi.În viitorul apropiat se va înfiinţa un centru de si -mulare în vederea dezvoltării abilităţilor practice alestudenţilor şi ulterior pentru instruirea rezidenţilordin specialităţile cu un pronunţat caracter practic,dotat cu echipament de ultimă oră. În prezent, în universitate se derulează o serie deproiecte finanţate prin POSDRU, ale căror obiectiveinclud formarea doctorală şi post-doctorală, dez-voltarea curriculară, organizarea de stagii inovatoarede practică, înfiinţarea unor noi programe de master,dezvoltarea de noi standarde de calitate în învăţămân-tul superior medical.

Medicina dentară studiată într-un centru unic în RomâniaStudenţii, viitori stomatologi, studiază într-unmodern Centru Integrat de Medicină Dentară cereuneşte toate disciplinele specifice domeniului,sub un singur acoperiş. Ansamblul de clădiricuprinde tot ceea ce înseamnă aparatură pentruspaţiul clinic, necesar pentru tratamentul pa-

cienţilor, 84 de unituri dentare, diferenţiate cro-matic, în cele cinci clinici pe servicii de diagnosticşi triaj. În structura centrului se regăsesc săli detratament, săli de cursuri pentru studenţi, săli delucrări practice şi demonstraţii, sală de operaţie, fil-tru operator şi sală de reanimare, laboratoare in-terdisciplinare de simulare stomatologică şi detehnică dentară. Tot aici există un laborator desimulare cu 16 module, unde pe nişte manechinecu aspectul unui om, studenţii învaţă să şlefuiască,să construiască un dinte, şi abia ulterior urmând sălucreze pe un subiect uman.

“Casă nouă” pentru Facultatea de FarmacieUn plan îndrăzneţ pe care conducerea universităţii l-a demarat deja este noul sediu al Facultăţii de Farma-cie, un Centru Integrat de Învăţământ Farmaceutic.Proiectul se află deja în stadiul obţinerii avizelor soli -

20

educațieUMF Târgu Mureş, un spaţiu universitar autenticCu o activitate neîntreruptă de peste 65 de ani, Universitateade Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş este o instituţie deprestigiu, un aşezământ de educaţie complexă, acreditatănaţional şi recunoscută la nivel internaţional.

citate în certificatul de urbanism şi prevede realizareaunui ansamblu compus din trei corpuri de clădire peo suprafaţă de 6.555 metri pătraţi. Va fi dotat cu unlaborator interdisciplinar de cercetare farmaceuticăcu infrastructură, ce va cuprinde, grupat pe modulecaracteristice, domeniile principale de analize farma-ceutice, biologie experimentală, aplicaţii clinice şi ex-

perimentale în domeniul medicamentelor, precum şibiotehnologia şi protecţia mediuluiCentrul va asigura accesul la pregătirea şi educaţia îndomeniul farmaceutic, în conformitate cu cerinţele,reglementările şi normele naţionale şi europene. Pen-tru că UMF Târgu Mureş este singura universitate dinţară care deţine o grădină botanică, procesul edu-

caţional al studenţilor este întregit de prilejul de a stu-dia pe viu plantele medicinale, în acest spaţiu aca-demic existând o istorie a cercetării, în special îndomeniul plantelor medicinale.

Confortul studenţilor, o prioritateUniversitatea deţine patru cămine studenţeşti cu o ca-pacitate de cazare de 1.176 locuri, dotate cu internet înfiecare cameră, oficiile echipate cu cuptor cu mi-crounde, aragaz, băi la fiecare etaj cu maşini de spălat.Totodată studenţii pot servi mesele principale ale zileila cantina universităţii ce are o capacitate de 80 delocuri.Campusul universitar beneficiază de o bază sportivăformată dintr-o sală de sport, patru terenuri de tenis,două terenuri de minifotbal, sala de forţă şi fitness cefuncţionează cu prioritate atât pentru desfăşurareaorelor din programa de învăţământ, cât şi pentrupracticarea sportului în timpul liber. Pe viitor va existao nouă sală de sport şi un bazin de înot, executatpână în prezent în proporţie de 50%. Nu în ultimulrând baza sportivă va fi dotată cu o pistă de atletismsituată în jurul noii săli de sport şi a terenurilor deminifotbal.

Ofertă educaţională bogatăUniversitatea derulează programe de studii de licenţăpentru specializările Medicină, Asistenţă MedicalăGemerală, Balneofiziokinetoterapie şi Recuperare, Nutriţieşi Dietetică, Educaţie Fizică şi Sportivă, Medicină Dentară,Tehnică Dentară, Farmacie şi Asistenţă de Farmacie. Pro-gramul de masterat cuprinde: Master în Laboratorul clinic,Nutriţie Clinică şi comunitară, Managementul Serviciilorde Sănătate şi Calitatea medicamentului, alimentului şimediului. Universitatea asigură condiţiile necesare con-tinuării formării profesionale prin studii doctorale, şi studiipostuniversitare: rezidenţiatul şi cursurile postuniversitarede formare continuă.

Arina Moldovan

21www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

educație

22

edUcAțIe

În afară de sesiunea din iulie, va mai exista o a douaadmitere, în septembrie, pentru locurile rămase liberedin prima sesiune, la cele patru facultăţi ale USAMV,Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură,Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii şi Facultateade Medicină Veterinară.Anul acesta, USAMV scoate la concurs, la nivel de li-cenţă, la zi, în total, 1.563 de locuri, atât bugetate, câtşi cu taxă. De asemenea, la învăţământul la distanţă(ID) şi cu frecvenţă redusă (IFR), mai sunt disponibilealte 325 de locuri, toate cu taxă. Cele mai multe locurila admiterea în USAMV se află la Facultatea de Horti-cultură - 565, urmată de Facultatea de Agricultură, cu498 de locuri. Pentru înscrierea la concursul de ad-mitere la USAMV Cluj-Napoca candidaţii trebuie săse prezinte la ghişeele special amenajate pentru ad-mitere la fiecare facultate a USAMV.

Condiţii speciale pentru olimpiciAbsolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat careau obţinut premiile I, II, şi III la olimpiadele şcolare şila concursuri şcolare naţionale, în cel puţin unul dinultimii doi ani de studiu, se pot înscrie în învăţământuluniversitar în anul 2012-2013 fără susţinerea admiterii,la specializări corespunzătoare disciplinelor la care aufost distinşi cu premii. Candidaţii la studiile univer-sitare de licenţă care au obţinut în perioada studiilorliceale distincţii (premiile I, II, III, menţiuni sau premiispeciale) la olimpiadele şcolare internaţionale re-cunoscute de MECTS, beneficiază de dreptul de-a seînscrie, fără susţinerea concursului de admitere, pelocurile finanţate de la buget, la cursurile a două spe-cializări. De această prevedere se poate beneficia o sin-gură dată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.”Înmatricularea olimpicilor se va face pe baza listeiconcursurilor naţionale şi internaţionale, aprobată deMinisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului(MECTS). Aceştia se vor adresa prin cereri scrise con-ducerii USAMV care va decide asupra solicitărilor. În-matricularea olimpicilor ce îndeplinesc aceste condiţiise va face în limitele cifrei de şcolarizare aprobată pen-tru anul universitar 2012-2013, fără taxă de studii laforma de învăţământ de zi. Olimpicii distinşi la disci-pline care nu se regăsesc în specializările universităţiipot fi înscrişi, la cerere, peste numărul de locuri apro-bat la forma de învăţământ cu taxă de studii, de zi sauînvăţământ la distanţă şi învăţământ cu frecvenţă re-dusă”, spun reprezentanții universității clujene.

Modalitate de admitereAdmiterea candidaţilor la ciclul de licenţă, pe locuriledin domeniile şi programele de studii scoase la con-curs, se face pe baza principiului general „opţiunea batemedia” la Facultatea de Agricultură, Horticultură,Zootehnie şi Biotehnologii. La Facultatea de MedicinăVeterinară se aplică principiul ,,media bate opţiunea”.Selecţia candidaţilor la studiile universitare de licență(pe domenii si programe) va fi făcută după mediaobţinută la bacalaureat. Candidaţii pentru programelede studii organizate într-o limba străină, vor susţineobligatoriu o probă de competenţă lingvistică notatăcu admis/ respins. Rezultatele concursului de admitere,verificate şi aprobate de Comisia de Admitere a uni-versităţii vor fi aduse la cunoştinţa celor interesaţi prinafişare la avizierele universităţii şi pe www.usamvcluj.ro.Locurile vacantate după prima sesiune de admitere vorfi scoase la concurs în 6-21 septembrie 2012.

Taxe de înscriere şi şcolarizareTaxele de înscriere sunt de 90 de lei, la toate facultăţiledin cadrul USAMV, cu excepţia Facultăţii de MedicinăVeterinară, la care înscrierea este 120 de lei. Pentrustudiile de licenţă şi master sunt scutiţi de taxă de în-scriere copiii personalului didactic în activitate, copiiiorfani de cel puţin un părinte, copiii personalului aux-iliar din USAMV Cluj-Napoca, o singură dată, la spe-cializarea unde depun actele în original. Taxa deînscriere şi taxa de şcolarizare la studiile doctorale va firedusă cu 50% pentru angajaţii USAMV Cluj-Napoca.

Studenţii admişi la învăţământul cu taxă la studii de li-cenţă sau master care provin din mediu rural, copiii ab-solvenţilor Universităţilor de Știinţe Agricole şiMedicină Veterinară din Cluj-Napoca, precum şi ceiorfani (cu vârsta maximă de 26 ani) vor beneficia de oreducere a taxelor de şcolarizare cu 20%.

Ana Florescu

USAMV Cluj are o ofertă generoasă pentru admitereMai sunt aproape două luni pânăla începerea primei sesiuni de admitere de anul acesta la Universitatea de Ştiinţe Agricole şiMedicină Veterinară (USAMV) din Cluj.

Calendarul admiterii la USAMV• înscrierea candidaţilor la concurs se va desfăşuraîn perioada 16-22 iulie 2012, între orele 8.00-16.00• susţinerea probei de competenţă lingvistică înziua de 22 iulie 2012, între orele 8.00-13.00• afişarea rezultatelor preliminare în ziua de 22 iulie2012, între orele 16.00-20.00• depunerea eventualelor contestaţii se va face în22 iulie 2012, între orele 18.00-22.00, 23 iulie 2012,între orele 08.00-13.00• afişarea rezultatelor finale în ziua de 24 iulie 2012,între orele 8.00-20.00• încheierea Contractelor de studiu se va face în pe-rioada 24–27 iulie 2012, între orele 8.00-16.00• afişarea situaţiei contractării şi glisare în ziua de28 iulie 2012, ora 16.00• încheierea Contractelor de studiu în urma glisăriise va face în perioada 30–31 iulie 2012, între orele8.00-16.00• afişarea rezultatelor finale după glisare în ziua de31 iulie 2012, între orele 8.00-16.00• A doua sesiune de admitere va avea loc în pe-rioada 06-21 septembrie 2012

ere are almost two months till the beginning of the first session of admission at the University ofAgricultural Science and Veterinary Medicine (USMAV). After this session in July it will be another, inSeptember, for the places still available at that time at the four faculties of the USMAV: Faculty ofAgriculture, Faculty of Horticulture, Faculty of Animal Science and Biotechnologies and that of Vet-erinary Medicine. is year, the USMAV educational offer consists in a total of 1,563 places. It offersalso for distance learning and low frequency 325 places.

Summary

23

edUcAțIe

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Cu o evoluţie strâns corelată cu dinamica foarte marea pieţei muncii de resort, Şcoala Postliceală DimitrieCantemir a atins în clipa de faţă un nivel înalt al calităţiiîn educaţie, având peste 4.500 de profesionişti formațiîn domeniul sanitar şi farmaceutic, care s-au integrat cusucces în viaţa socio – profesională. Şcoala PostlicealăDimitrie Cantemir este localizată în partea de est a mu-nicipiului Târgu-Mureş, în cel mai mare cartier al oraşu-lui - Tudor Vladimirescu, pe str. Bodoni Sándor, nr. 3-5,în cadrul Campusului Dimitrie Cantemir. Misiunea șiviziunea unității de învățământ prevăd crearea condiţi-ilor de acces la educaţie de calitate şi înaltă performanţăpentru tineri şi adulţi în vederea formării ca oameni şiprofesionişti de carieră - integraţi în dimensiunea euro-peană a cerinţelor vieţii şi pieţei muncii. Serviciile oferiteau la bază calitatea, performanţa, promovarea valoriloreuropene, egalitatea şanselor. Şcoala încurajează com-petiţia şi performanţa şi promovează ca valori cheie: de-schiderea - către nou, în relaţiile interumane, cătrebunele practici europene şi pentru parteneriat - dez-voltarea personală, creşterea eficienţei şi activitate deechipă. Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir Târgu-Mureş utilizează curriculum naţional pentru toate spe-cializările existente şi de perspectivă. “Eficienţa externăa furnizorului de educaţie este indicatorul de bază alrentabilităţii investiţiei în unitatea de învăţământ. Efi-cienţa externă reprezintă procentul de absolvenţi care,în timp util şi în condiţii optime, reuşesc inserţia pepiaţa muncii de profil - în specializarea pentru care uni-tatea de învăţământ respectivă i-a şcolarizat (şi în carecursanţii au investit). Şcoala Postliceală Dimitrie Can-

temir Târgu-Mureş este caracterizată printr-o eficienţăexternă dintre cele mai mari în România”, explică prof.Lucian Cepoi, directorul Şcolii Postliceale “Dimitrie Can-temir” din Târgu-Mureş. De la înfiinţare şi până înprezent, Şcoala Postliceală “Dimitrie Cantemir” dinTârgu-Mureş a format peste 4.500 de profesionişti îndomeniul sanitar şi farmaceutic, care s-au integrat cusucces în viaţa socio – profesională.

Istoric și perspectiveŞcoala Postliceală Dimitrie Cantemir Târgu-Mureş afost înfiinţată în anul 1992 și are ca obiect de activitateorganizarea de învăţământ postliceal: asistent de med-icină generală, asistent medical de farmacie şi agent deturism - ghid. Dintre absolvenți, peste 10%, lucreazăastăzi în spaţiul comunitar: Italia, Belgia, Spania, Ger-mania, Portugalia, Ungaria, Franţa, etc. “Este demn deremarcat că inserţia socio - profesională a absolvenţilorunităţii noastre, între anii 1995 şi 2009, este caracteri-zată de un coeficient de fezabilitate de peste 0,91”, maiprecizează Lucian Cepoi. Din oferta educaţională aŞcolii au făcut parte, de-a lungul celor aproape douădecenii de activitate, următoarele specializări: Birotică- Secretariat, Tehnician Dentar, Administraţie şi Servicii,Administraţie Hotelieră şi Turism, Funcţionar Bancar,Asistent de Gestiune, etc. În anul 1995 a fost creată Bi -blioteca Serafim Duicu. Dezvoltarea continuă a bi -bliotecii face ca în clipa de faţă fondul de carte despecialitate să depăşească 10.000 de titluri corelate cuplanurile de învăţământ şi programele analitice pe dis-

cipline specifice specializărilor în care Şcoala este furni-zor de educaţie. “Primele Autorizări ale Şcolii au fostobţinute între anii 1999 şi 2001, iar din data de18.12.2009, Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir Târgu-Mureş este unitate de învăţământ acreditată, făcândparte din sistemul naţional de învăţământ (O.M. 6207/ 18.12.2009). În anul 1996 a fost înfiinţată specializareaAsistent Medical de Farmacie, iar din 1999 Şcoalaconţine în oferta educaţională şi specializarea AsistentMedical Generalist. Din 2002 Şcoala Postliceală Di -mitrie Cantemir îşi desfăşoară activitatea în cadrulCampusului Dimitrie Cantemir, alături de Universitateacu acelaşi nume. Sălile de curs, laboratoarele şi cabi-netele de specialitate beneficiind de dotare materialăgenerală şi de specialitate la standarde europene, Bib-lioteca Serafim Duicu şi Căminul Junior reprezintăatributele unui învăţământ european de excepţie”, sin-tetizează directorul Lucian Cepoi. Proiectul de Dez-voltare al Şcolii prevede pentru anii care vor urmacreşterea continuă a calităţii educaţionale, permanentamodernizare a dotării materiale de specialitate, dez-voltarea continuă a bazei materiale generale, con-strucţia de noi clădiri, laboratoare şi cabinete despecialitate. Prin atingerea indicatorilor specifici, strate-gia Şcolii doreşte transformarea bibliotecii în Centru deInformare şi Documentare. Vor fi stabilite noi partene-riate educţionale şi de interes comunitar cu unităţi ad-ministrative europene, şcoli similare din ţară şicomunitatea europeană, iar oferta educaţională a Şcoliiva cuprinde noi specializări - mereu în corelaţie cu ce -rinţele reale ale pieţei muncii naţionale şi europene.

Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemirpoate conferi, după 20 de ani de expe-riență în pregătirea cursanților, garanțiasuccesului profesional pentru absolvenți.Peste 4.500 de absolvenți sunt activi îndomeniul sanitar sau farmaceutic da-torită unității de învățământ, iar acumexistă conexiuni cu agenți economici ex-terni și o suită de facilități pentru ca noispecialiști să-și poată contura un traseuprofesional de succes.

20 de ani de instruire sănătoasă

e Postliceal School “dimitrie cantemir” can offer, after twenty years ofeducational experience, a strong chance for the proffesional succes of itsgraduates. Over 4500 of them are now active in the medical and pharma-ceutical system, and there are now connexions with some economic agentsand several facilities so that new specialists can have a succesful career infield. e vision and the mission assumed by this school is to provide per-formant conditions and high standard education for young and adults, sothey can be integrated and succesfully respond to the demands of the ac-tual work market.

Summary

24

EDUCAțIE

“În vederea promovării absolvenţilor noştri, atât în ţarăcât şi în străinătate, Şcoala Postliceală “Dimitrie Can-temir” din Târgu-Mureş colaborează numai cu firme deplasament din Uniunea Europeană acreditate de gu-vernele ţărilor de origine, ceea ce asigură deplină cre -dibilitate şi nu există costuri suplimentare, ascunse.Aceste firme, cu variaţii de la caz la caz, se implică înmod profesional în facilitarea procesului de adaptare aabsolvenţilor, la noile condiţii socio-profesionale, reîn-tregirea familiei şi la nevoie, obţinerea cetăţeniei, asis-tenţă în integrarea socială, adaptarea la obiceiurileculturale, continuarea cursurilor de limbă străină,adaptarea la situaţia de a fi singur, într-o ţără străina, fărăfamilie, fără prieteni, etc. Contractele se semnează peperioade de trei, şase, 12 luni, cu posibilitate de prelun-gire, având asigurate cazarea şi masa. Pentru a avea unfeedback perfect obiectiv a acestei promovări, păstrămo strânsa legătură cu absolvenţii plecaţi în ţările UniuniiEuropene, inclusiv cu angajatorii lor, atât de stat, cât şiprivaţi. Pentru absolvenţii noştri care decid să se alăturesistemului de sănătate din România, încercăm săobţinem un feedback, de la unităţile unde cursanţiinoştri îşi desfăşoara stagiu clinic, prin întâlnire de lucrucu aceştia, încercând să obţinem de la ei un feedbackfoarte specializat. Coroborând toate aceste informaţii,şcoala noastră încearcă corelarea permanentă a progra-mului de studiu cu necesităţile şi cerinţele teoretice şipractice ale celor mai în măsura să definească acestecerinţe, unităţile, instituţiile şi agenţii economici de spe-

cialitate, anagajatorii de stat şi privaţi din ţară şi străină-tate) prin adăugarea în programa şcolară – pe lângăcurriculum naţional – a unor module de specialitate,de aprofundare sau extindere, sub forma de CDS-urisau cursuri de formare, perfecţionare şi specializare”, ex-plică managerul Lucian Cepoi, rețeta succesului externpentru absolvenți.

Strategie integratăŞcoala dispune în 2012 de un complex de resurse mate-riale şi umane care asigură condiţiile necesare unui niveloptim de instruire teoretică și aplicativă. “Pe tot parcursuldezvoltării unităţii noastre de învăţământ am avut ca pri-oritate, asigurarea personalului didactic competent şi abazei materiale necesare atingerii obiectivelor legate deinstruirea teoretică şi practică şi formării profesionale per-manent corelate cu nevoile reale ale pieţei muncii interneşi externe. Personalul didactic al Şcolii este reprezentat decadre didactice foarte bine definite din punct de vedereprofesional, fapt reflectat de rezultatele foarte bune aleabsolvenţilor școlii. Baza materială, conformă cu normeleeuropene şi standardele naţionale de specialitate, utilizatăîn sălile de curs şi laboratoare, permite un grad optim deeducaţie teoretică şi instruire practică, această din urmăefectuându-se şi în instituţii / unităţi / agenţi economicide profil (Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spital Clinic deUrgenţă Mureş, S.M.U.R.D., farmacii, puncte farmaceuticeşi depozite farmaceutice, agentii de turism, etc.)”, mai de-

Oferta educațională

PROFIL MEDICAL•Specializarea: Asistent medical generalist•Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică•Calificarea profesională: Asistent medical general-ist•Nivelul: 3 avansat•Forma de învăţământ: la zi•Durata studiilor: 3 ani•Taxa de înscriere: 60 RON•Taxa de şcolarizare: 1.440 RON / an, achitabilă în 6rate - prima rată se achită la momentul înscrierii.•Oportunităţi de plasament pe piaţa muncii: cadrumedical în reţeaua sanitară de stat şi particulară,clinici, laboratoare, specializare în obstetrică - gine-cologie, chirurgie, interne ATI, paramedici, etc.* La toate specializările Şcolii Postliceale nu estenecesarădiploma de bacalaureat, ci un certificat de absolvirea XII clase.

PROFIL MEDICAL•Specializarea: Asistent medical de farmacie•Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică•Calificarea profesională: Asistent medical de farma-cie•Nivelul: 3 avansat•Forma de învăţământ: la zi•Durata studiilor: 3 ani•Taxa de înscriere: 60 RON•Taxa de şcolarizare: 1.440 RON / an, achitabilă în 6rate - prima rată se achită la momentul înscrierii.•Oportunităţi de plasament pe piaţa muncii: titularde punct farmaceutic, coordonator activitate pro-ducţie sau desfacere a produselor medicamentoaseîn farmacii cu circuit închis şi deschis, operator pânăla şef de depozit de produse farmaceutice* La toate specializările Şcolii Postliceale nu estenecesarădiploma de bacalaureat, ci un certificat de absolvirea XII clase.

PROFIL TURISM•Specializarea: Agent de turism - ghid•Domeniul: Turism•Calificarea profesională: Agent de turism - ghid•Nivelul: 3 avansat•Forma de învăţământ: la zi•Durata studiilor: 2 ani•Taxa de înscriere: 60 RON•Taxa de şcolarizare: 1.440 RON / an, achitabilă în 6rate - prima rată se achită la momentul înscrierii.•Oportunităţi de plasament pe piaţa muncii: con-ducere, coordonare şi administrare în cadrulagenţiei de turism, organizator turism, dealer serviciituristice, tour - operator, agent de marketing şi pub-licitate în turism, manager în turism (Şcoala acordăsuportul logistic necesare obţinerii Brevetului demanager în turism.)* La toate specializările Şcolii Postliceale nu estenecesară diploma de bacalaureat, ci un certificat deabsolvire a XII clase.

Înscrieri:În fiecare an înscrierile vor avea loc între: 11 iulie - 31 iulie și 1 septembrie - 15 septembrie, între orele 10 – 17,de luni până vineri. Documentele necesare înscrierii / înmatriculării: diplomă de bacalaureat (original) sauadeverinţă (certificat de absolvire) a liceului, certificat de naştere (original), certificat de căsătorie (original),carte de identitate, adeverinţă de la medicul de familie din care rezultă starea de sănătate a candidatului (val-abilitate 5 zile). Taxa de înscriere este de 60 RON, iar taxa de şcolarizare este de 1.440 RON / an, achitabilă în6 rate - prima rată se achită la momentul înscrierii. Elevii cu situaţii financiare precare pot depune la secretariat,cererea de bursă socială anexând documentele doveditoare (pensie de urmaş, cupon de pensii pentru eleviisusţinuţi financiar, etc.). Taxa anuală de şcolarizare include toate adeverinţele, documentele, situaţiile, etc.,aşadar nu există, pe parcursul anului şcolar, alte taxe suplimentare.

25www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

EDUCAțIE

taliază Lucian Cepoi. Simbol al culturii şi spiritualităţiimureşene, Campusul Dimitrie Cantemir este o structurămodernă, capabilă să ofere condiţii excelente pentru ac-tivităţile ştiinţifice şi educative. Prin modernizarea per-manentă, designul ergonomic, locaţia şi permanentadezvoltare a dotării de specialitate, Campusul asigurăcondiţii optime de instruire şi recreere a elevilor, devenindun habitat educaţional complet şi complex la standardeeuropene şi internaţionale. Campusul este gazda zilnicăa comunităţii elevilor, a activităţilor didactice edu-caţionale şi culturale. Sălile de curs, laboratoarele, cabi-netele şi biblioteca oferă spaţiul corespunzător şi adecvatactivităţilor ştiinţifice, elevii beneficiind de un cadru re-laxant, funcțional, curat, special conceput pentru a facilitaprocesul educativ. Biblioteca Serafim Duicu este un su-port real pentru procesul de învăţământ şi pentru cerc-etare, reprezintă un centru de circulaţie activă ainformaţiei, atât în interiorul instituţiei, cât şi în cadrulspaţiului educaţional extern. Instrument de colaborareinteractivă, naţională şi internaţională cu instituţii similare,biblioteca este un instrument de formare şi desăvârşirenu numai profesională cât şi culturală - pentru elevi şiprofesori. Oferta educaţională a Şcolii este rezultatulcoroborării informaţiilor de profil ale pieţei muncii cu

datele furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş,Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, InstitutulJudeţean şi Naţional de Statistică şi cu rezultatele studiilorde piaţa muncii (comandate de către Şcoala şi realizatede către firme specializate). Oferta educaţională a Şcoliieste permanent corelată cu Planurile Regional şi Local deAcţiuni în Învăţământ, cu Strategia de Dezvoltare eco-nomico - socială a Consiliului Judeţean Mureş, cu Strate-gia Managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureşşi cu Strategia de reformă sanitară naţională şi locală -pentru a răspunde cerinţelor manifestate pe piaţalocurilor de muncă din judeţ şi ţară. “Pentru extindereaaplicabilităţii ofertei educaţionale la nivelul pieţei UniuniiEuropene sunt studiate sursele ce reflectă situaţia şi di-namica pieţelor muncii europene - capabile de a asimilaforţa de muncă specializată din România”, a încheiat Lu-cian Cepoi. Activitatea şcolară se desfăşoară în douăschimburi, între orele 8:00 - 20:00, de luni până vineri in-clusiv. Activitatea aplicativă, stagiile de instruire practică,se desfăşoară în conformitate cu legislaţia şi normativeleîn vigoare, în cadrul clinicilor, farmaciilor, S.M.U.R.D., lab-oratoarelor, unităţi ş instituţii de profil.

Facilităţi oferite cursanţilor• Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir are colaborăricu parteneri din toate ţările Uniunii Europene pen-tru asigurarea locurilor de muncă• La absolvirea studiilor se facilitează obţinerea decontracte de muncă în străinătate cu salariu de 2.000- 2.500 Euro / lună + cazare şi masă• Pentru următorii 5 ani prin aceste parteneriate,Şcoala pune la dispoziţie viitorilor absolvenţi 1.650locuri de muncă pentru Asistenţi Medicali Gener-alişti şi 980 locuri de muncă pentru absolvenţii deAsistenţi Medicali de Farmacie• Cursurile se predau prin intermediul sistemuluimultimedia, folosind metode interactive centrate peelevi• Cursurile sunt postate pe site-ul Scolii• Relaţia profesor / elev este una cordială de perma-nentă colaborare• Elevii sunt implicaţi în toate activităţile inclusiv înluarea deciziilor majore ale conducerii Şcolii• Promovarea faţă de agenţii economici de profil învederea angajării în ţară şi Uniunea Europeană• Burse sociale acordate cursanţilor cu situaţii finan-ciare precare• Posibilităţi de cazare în căminul studenţesc dotatla standarde europene cu mobilier modern, grupsanitar propriu, încălzire centrală• Participarea la schimburi de experienţă, parteneri-ate, cursuri conexe de formare profesională, activităţisuplimentare benevole, voluntariate, summerschool - intermediate / stipendiate de Şcoală• Accesul permanent la Biblioteca Serafim Duicu, labazele de date ale acesteia şi Centrul de Docu-mentare şi Informare• Participarea gratuită la sesiunile şi simpozioaneleorganizate de Şcoală• Acces permanent la Cabinetul de Consiliere, Psi-hoterapie, Orientare Profesională şi Informare edu-caţională şi vocaţională• Acces permanent la internet• Participarea la concursuri sportive, campionate defotbal, volei, şah, etc., cu premii oferite de Şcoală• Burse sociale se acorda elevilor cu situaţii financiareprecare. Anual, Şcoala utilizează un procent de 3-5%din excedentul financiar pentru acordarea de bursesociale - adică aproximativ 20 de burse anuale

Cursuri de formare:Centrul de formare Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş funcţionează, începând cu anul 2011, în baza parteneriatuluidintre Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş. Centrul de for-mare Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş organizează, sub egida Consiliul Naţional de Formare Profesională aAdulţilor, cursuri de formare profesională, cursuri de specializare şi cursuri de perfecţionare - în specializări multsolicitate pe piaţa forţei de muncă din ţară şi străinătate. În conformitate cu legislaţia şi normativele în vigoare,cursurile de formare, perfecţionare şi specializare oferă absolvenţilor competenţele necesare şi dreptul legal de apractica meseriile / specializările standardizate conform Codului Ocupaţiilor din România. Înscrierile, cursurile(teoretice şi aplicative) se desfăşoară la sediul Centrului de formare Dimitrie Cantemir din cadrul CampusuluiDimitrie Cantemir. Diplomele obţinute sunt eliberate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării.Tineretului şi Sportului - având recunoaştere naţională şi europeană. Cursuri de formare organizate: asistent man-ager - durata: 128 ore, taxa: 690 RON; formare de formatori - durata: 128 ore, taxa: 690 lei; comunicare în limbagermană / franceză / italiană - durata: 120 ore, taxa: 450 lei - fiecare nivel (bază, perfecționare, specializare);manager în activitatea de turism - durata: 240 ore, taxa: 690 lei; îngrijitoare de copii - durata: 158 ore, taxa: 690 lei;îngrijitoare de bătrâni - durata: 257 ore, taxa: 690 lei; maseur - durata: 380 ore, taxa: 890 lei.

Broker Cluj (BRK) a obţinut în primele trei luni ale an-ului 2012 un profit net de 4,25 milioane de lei(aproape un milion de euro), în creştere cu 86% faţăde intervalul similar din 2011, potrivit raportărilorlunare publicate de companie. Avansul profitului s-adatorat cel mai probabil lichidării unor active dinportofoliu, în condiţiile în care volumul de acţiuni in-termediate de societate nu s-a majorat. De altfel, chiarGrigore Chiș, directorul general, a declarat recent căfirma nu a revenit pe profit din activitatea operaţion-ală şi că acest lucru se va întâmpla cel mai probabildin a doua parte a anului curent.

Noua strategieDe unde atâta optimism din partea directorului gen-eral al Broker Cluj? Foarte simplu. Compania mizeazătot mai mult pe clienții care au evoluat. Iniţial, SSIF-urile au fost construite pentru a deservi grupurile maride acţionari, celebrii cuponari. Broker Cluj s-a dez-voltat de-a lungul anilor pentru acest tip de clienţi, cuo structură teritorială vastă şi sute de angajaţi. Azi,după restructurare, au rămas în picioare doar agenţiileprofitabile: Iaşi, Botoşani, Suceava, Ploieşti, Piteşti,Craiova, Timişoara, la care se adaugă Sucursala Bu-cureşti şi sediul central de la Cluj. Toate cu mai puţinde 100 de angajaţi. Apoi, conducerea companiei a pusla punct o strategie din mai mulți pași pentru re-

lansarea afacerilor. Întâi, Broker a achiziţionat anul tre-cut de la o firmă din India un soft de administrare careva da posibilitatea clienţilor de a-şi administra într-unsingur cont toate investiţiile. "Un proiect foarte valorospentru noi, softul va fi pus în funcțiune într-un termenextrem de scurt. Suntem aproape gata de lansare. Înpremieră în România, clienţii noștri vor avea un singurportofoliu atât pentru acţiunile de pe bursă, cât şipentru cele internaţionale şi un singur managemental cash-ului pentru toate instrumentele de investiţii.Ei vor putea tranzacționa acțiuni pe principalele burseale lumii!", a conchis Chiş. În opinia sa, casele de bro-keraj din România trebuie să țină pasul cu vremurile,dacă vor să rămână în picioare. “În ultimii ani, comi-sioanele de tranzacționare au scăzut constant, dincauza crizei și a pieței tot mai concurențiale. Dacă înurmă cu 4-5 ani, un intermediar câștiga chiar 2% la otranzacție, azi comisionul e undeva pe la 0,3 %. Elimpede că foarte puține SSIF-uri trăiesc din acestecomisioane. Noi suntem pregătiți pentru viitor. Vre-murile noi înseamnă globalizare, clienți super-infor-mați și super-educați. Prin această nouă platformă anoastră, clienții vor avea posibilitatea de a cumpăraacțiuni la companii uriașe din lume, cum ar fi Apple,Coca-Cola, Samsung, Toyota, General Motors etc.Deși câștigurile vor fi mai mici, aceste companii listateatrag tocmai prin siguranța și stabilitatea lor. Una e săîi recomand unui client să cumpere acțiuni la Apple,pentru că o să crească puțin în urma lansării unui nousuperprodus, decât să-i recomand acțiuni mai riscantela nu știu ce fabrică din România, de care n-a auzit ni-meni!” explică Grigore Chiș.O altă noutate din strategia Broker Cluj sunt serviciileadiacente serviciului de tranzacționare clasic, cum ar

fi împrumuturile pentru clienți. Mai exact, pentruclienții Broker, decontarea tranzacțiilor va fi făcută la20 de zile lucrătoare, și nu la trei zile, cum este înprezent. Pe baza unui contract sau a unei anexe la con-tract, clientul va gira cu portofoliul său suma pe care oare de achitat, iar Broker va suporta costurile respectiveacordându-i clientului un răgaz de 20 de zile.Al treilea pas al strategiei, nu neapărat în această or-dine, este lansarea unor produse noi, produse struc-turate în special.În fine, compania mizează mult mai mult pe interac-tivitate cu potenţialii clienţi şi va organiza diverse con-ferinţe de specialitate în parteneriat cu Bursa de ValoriBucureşti şi Sibex, la care vor fi invitaţi şi studenţi in-teresaţi de piaţa de capital.

Alin Bolbos

Renaşterea Broker clujDacă în perioada ei de glorie, prin 2006, Broker Cluj era comparată cu uriașele SIF-uri,având o valoare de piață de peste 150 de milioane euro, criza economică și tensiunile lanivel de management au îndoit destul de serios compania clujeană. Redobândirea strălu-cirii de altădată este însă țelul noii conduceri a celei mai mari case de brokeraj din Româ-nia, dacă luăm în calcul valoarea capitalului social și a capitalurilor proprii. Grigore Chiș,directorul general, face echipă bună cu Mihai Buliga, președinte al Consiliului de Adminis-trație, și rezultatele încep deja să se vadă. Ce strategie au aceștia?

Pe creştere

În Topul caselor de Brokeraj cu cele mai multerulaje pe segmentul acţiuni şi Unităţi de fondde la Bursa de Valori din luna aprilie 2012, Bro-ker s-a situat pe locul 6, cu o valoare a tranza-cțiilor de 42,8 milioane lei, reprezentând 4,53%din totalul tranzacțiilor.La 31 martie 2012 Broker cluj avea active îngestionare în valoare de 83,4 milioane lei (19,3milioane euro), în creştere cu 15,7% faţă de în-ceputul anului, când valoarea activelor se cifrala 72,08 milioane lei (16,8 milioane euro).creşterea valorii activelor s-a datorat în prin-cipal evoluţiei pozitive a bursei din acest debutde an, în condiţiile în care o mare parte din ac-tivele deţinute de Broker cluj sunt acţiuni lis-tate pe bursă. De la începutul anului principaliiindici ai BVB au consemnat aprecieri impor-tante, de 22% pe indicele BeT şi de 24% pe in-dicele BeT-fi.

26

afaceri

Suntem prima casă de brokerajdin România care face pasul pro-fesionist spre globalizare. Nimenialtcineva nu oferă clientului posi-bilitatea de a avea un singurportofoliu pentru tranzacțiile in-terne și cele internaționale și unsingur cash management. Con-curența oferă doar un link. Imagi-nați-vă un magazin. Într-o camerăgăsești anumite produse, dacă în-trebi unde sunt celelalte, vânză-torul te trimite afară din magazin,unde trebuie să faci niște forma -lități, iar apoi marfa o găsești înaltă direcție. Aceasta e diferențaîntre noi şi concurenţă!

Grigore Chiș,director general SSIF Broker SA

Dar omul care cunoaște cel mai bine noile produse și ser-vicii ale Broker Cluj este cel care se va ocupa detranspunerea lor în realitate, adică Darie Moldovan – spe-cialist în produse noi și Market Making. „Coordonezaceste două activități pentru Broker Cluj. Market Making,o activitate pe care am început-o de vreun an încoace,înseamnă crearea de lichiditate în piață, în sensul în careun Market Maker, în orice moment al pieței are cotații devânzare-cumpărare pe un anumit instrument financiar(acțiuni, derivate, obligațiuni). Market Maker-ul are rolulde a da încredere în instrumentul respectiv potențialuluiinvestitor. Dacă tu, ca investitor, știi că un instrument areîn spate un Market Maker atunci ai mai multă încrederesă-l tranzacționezi, pentru că știi că la fel de ușor precuml-ai cumpărat ai șanse mari să-l și vinzi, în profit. Nu suntmulți Market Makeri în România, e o activitate la începu-turi la noi, dar în creștere. Acesta câștigă din mici diferențede preț, își anulează mereu riscul pe o altă piață, ori îșiasumă riscul pe aceeași piață, mergând cu un profit maimic, dar căutând un rulaj mare. Eu am fost inițiatorul aces-tei activități la Broker Cluj. Evident, după ce am stabilit un

mod de lucru, preia altcineva acest instrument, eu ur-mând să caut instrumente/ oportunități noi. E adevărat,nu toate încercările ce le-am avut au mers bine. Dar, im-portant e să avem idei noi și să încercăm” povestește DarieMoldovan, unul dintre cei mai experimentați oameni dinpiața de capital românească.Marea provocare pentru el este însă transpunerea în prac-tică a produselor noi ale companiei. “Trebuie să facem odistincție între produse și servicii. Când vorbim de un in-strument financiar pe care-l dezvoltăm noi, îl importăm,îl introducem pe piață – acela îl numim produs, iar o plat-formă de tranzacționare nouă, un sistem mai relaxat dedecontare – acestea sunt servicii. Și atunci, produsele aces-tea noi sunt strict legate de activitatea de Market Making.Nu e destul să denumești un produs, trebuie să creezipiață și lichiditate pentru el. Pe partea de servicii – plat-forma de tranzacționare e foarte importantă pentruclienții noștri. Pentru un investitor/speculator e atractiv săaibă toate instrumentele în același soft și ecran. Platformanoastră se numește Multi-Market – pentru că seconectează la mai multe piețe deodată, și Multi Asset –

asset în sensul de instrument – adică pot avea în acelașiloc și acțiuni și contracte futures și produse structurate.Multi Market, Multi Asset. E ceva care va fi perceputfoarte favorabil de investitori” crede Darie Moldovan. Deasemenea, specialistul Broker Cluj crede în atractivitateaserviciului T+20, adică decontarea întârziată a tranzacțiiloranunțată și de directorul general Grigore Chiș. Foarte op-timist este Darie Moldovan când vine vorba despre vi-itoarele produse structurate pe care le va oferi companiaclujeană. “Produsele structurate sunt niște instrumente fi-nanciare construite de o firmă emitentă pe baza altor in-strumente financiare. De exemplu, există deja produse pepiața românească având la bază aur, petrol, sau indicelegerman DAX. Cumpărând acest instrument, nu cumperiprodusul în sine, adică aur, petrol – ci câștigi sau pierzi dinvalorizarea sau devalorizarea prețului acestora. Până acumpentru acestea aveam doar contracte futures, cu scadențăla două luni, de exemplu, deci foarte perisabile. Produsulnostru structurat se va numi Turbo și va avea la bază in-dicele Dow Jones, probabil cel mai cunoscut indice bursier,reprezentativ pe piața americană. Turbo va fi destinat înspecial speculatorilor, care-și doresc câștig mare, cu risculaferent. Poate fi însă și o investiție de portofoliu, pe termenmai lung” povestește Darie Moldovan despre surprizapregătită clienților Broker. Dar surprizele vor fi mult maimulte, însă coordonatorul produselor noi de la Brokercrede că e prea devreme pentru a fi devoalate: ”într-o fazăurmătoare, intenționăm să lansăm și alte produse struc-turate, care pot să aibă ca activ suport acțiuni, mărfuri,monede. Nu putem spune mai multe acum, dar cliențiinoștri se vor bucura în curând!”.

Surpriza Turbo – Dow Jones

27

afaceri

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

if , in its time of glory, Broker Sa cluj was compared with the huge Sifs, having a market value of150 millions euros, the economic crisis and the tensions at the managerial level “bent” pretty seri-ously the company. e new leading team is willing to regain “the old shinning” status of thebigest broker house in romania, if we take into consideration the social capital and its own capi-tals. Grigore chiş, the General Manager, is collborating very well with Mihai Buliga, President ofthe administration council, and the results can already be seen.

Summary

Ceremonia a fost găzduită de sala de şedinţe a PrimărieiTârgu-Mureş, iar banii contractaţi de la BERD sunt nece-sari pentru a acoperi cofinanţarea de 10,32 la sută, carerevine operatorului regional AQUASERV, din valoareatotală de 110,8 milioane de euro a proiectului “Extin-derea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată înjudeţul Mureş”, cofinanţat din Fondul de Coeziune.„Pentru Târgu-Mureş înseamnă o reabilitare şi o extin-dere a reţelei de apă şi canalizare care va avea 63 de kilo-metri. Pentru judeţul Mureş, proiectul înseamnăreabilitarea magistralei Sărmaşu - Târgu-Mureş, de olungime de aproximativ 46 de kilometri, o magistralănouă care o să deservească Valea Nirajului cu uzina deapă nouă de la Miercurea Nirajului de o lungime de 33de kilometri şi o conductă care o să deservească Pănetşi Band, de 20 de kilometri lungime”, a declarat inginerulSergiu Horobeţ, directorul general al SC CompaniaAQUASERV SA. „Lucrările trebuie să se termine la sfârşi-tul anului 2015”, a completat inginerul Sergiu Horobeţ.

Parteneriat BERD -AQUASERVDirectorul BERD România, Claudia Pendred, a subliniatexcelenta colaborare existentă în ultimii 17 ani între in-stituţia pe care o reprezintă şi SC Compania AQUASERVSA. “Îmi face plăcere să fiu astăzi aici cu ocazia semnăriiacestui acord de împrumut. Aceasta reprezintă de fapta treia cooperare cu Compania AQUASERV, al treilea îm-

prumut către companie începând cu 1995. Acest acordde finanţare către AQUASERV este format din douătranşe. Una reprezintă cofinanţarea proiectului finanţatdin Fondul de Coeziune, în valoare de 11,4 milioane deeuro, care va finanţa extinderea şi modernizarea infra-structurii de apă şi canalizare în judeţ, iar a doua tranşă,de 4,5 milioane de euro, reprezintă refinanţarea actualu-lui împrumut care cofinanţează proiectul ISPA, evidentîn condiţii mai avantajoase, inclusiv ridicarea garanţieimunicipalităţii”, a precizat Claudia Pendred.

Dobândă avantajoasăManagerul financiar al SC Compania AQUASERV SA,Elek Takacs, a explicat că în ceea ce priveşte niveluldobânzii, aceasta este mai mică cu 1 la sută decât ceapracticată în vechiul împrumut contractat de la BERD.“Dobânda este la nivelul pieţei, este referinţă la Euribor,în funcţie de fluctuaţia Robor pe piaţa europeană vafluctua şi la noi dobânda şi faţă de împrumutul vechicare se refinanţează în acest nou contract, dobânda ascăzut cu peste un punct procentual, deci sunt condiţiiavantajoase pentru regiune”, a subliniat Elek Takacs.

Bani şi pentru Staţia de Epurare Târgu-MureşO zi mai târziu, joi, 19 aprilie, conducerea SC CompaniaAQUASERV SA a semnat contractul de lucrări cu obiec-

tul „Reabilitarea Staţiei de Epurare - linia nămoluluiTârgu-Mureş” din cadrul proiectului “Extinderea şi re-abilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţulMureş”, cu firma asocierea Sociedad Anonima, de Obrasy Servicios - Copasa - Ain Active S.L. - SC Lasprom SRL,autoritatea contractantă fiind SC Compania AQUASERVSA Târgu-Mureş. Au fost prezenţi la eveniment, Aurel Lazăr (SCLasprom SRL), Maria Concepcion Diaz de Busta-mante Calbello (AIN Active SL Spania), Ciprian But-năraşu (Copasa), Andres Martinez Gonzales (directorSociedad Anonima, de Obras y Servicios - Copasa,Spania), ingineri Sergiu Horobeţ (director general SCCompania AQUASERV SA) şi inginer Csaba Bauer(manager Ape Uzate, SC Compania AQUASERV SA).“Contractul va avea o durată de 32 luni de la data în-ceperii, cu o valoare maximă plătibilă de 28.066.726,07de lei, la care se adaugă TVA, conform legislaţiei învigoare”, a explicat directorul AQUASERV, inginerulSergiu Horobeţ.

28

infrAstructură

Conducerea SC Compania AQUASERV SA a semnat miercuri, 18 aprilie, uncontract de credit în valoare de 11,4 milioane de euro cu Banca Europeanăpentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - BERD, împrumut acordat pe o perioadăde 15 ani, cu un termen de graţie de patru ani.

Apă potabilă şi canalizarela standarde europene de la AQUASERV

Aria de acoperire a proiectului

Localităţi:Târgu-Mureş 23,2 milioane euroLuduş 18,4 milioane euroTârnăveni 13,7 milioane euroSighişoara 10,8 milioane euroReghin 10,7 milioane euroIernut 7,7 milioane euroCristuru Secuiesc 4 milioane euro

Aducţiuni:Voiniceni - Sărmaşu 11,8 milioane euroValea Nirajului 7,2 milioane euroPănet - Band 2,3 milioane euro

Primul contract de lucrări,semnatDe asemenea, ca urmare a semnării contractului de fi-nanţare pentru proiectul referitor la “Extinderea şi reabi -litarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţulMureş”, cofinanţat din Fondul de Coeziune, a fost orga-

nizată procedura de achiziţie publică pentru adjude-carea primului contract de lucrări din cadrul proiectului. În urma finalizării acesteia, la sediul SC CompaniaAQUASERV SA Târgu-Mureş a avut loc în data de 28martie 2012 semnarea contractului de lucrări ce are caobiect „Reabilitare şi extindere fază terţiară pentru Staţiade Epurare Reghin” cu firma Passavant Roediger GmbH

din Germania. “Autoritatea contractantă este SC Com-pania AQUASERV SA Târgu-Mureş. Contractul are o du-rată de 36 luni de la data începerii lucrărilor şi o valoaremaximă plătibilă a contractului de 22.978.010,06 lei lacare se adaugă TVA, conform legislaţiei în vigoare”, a sub-liniat inginerul Sergiu Horobeţ. La eveniment au partic-ipat reprezentanţii firmei câştigătoare a licitaţieiinternaţionale şi conducerea SC Compania AQUASERVSA Târgu-Mureş.

Alex TOTH

29

infrAstructură

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Principalele lucrări în cadrul proiectului:târgu-Mureş- Reabilitarea staţiei de epurare - linia nămolului;- Reabilitarea/extinderea sistemului de alimentarecu apă potabilă şi a sistemului de canalizare, staţiide pompare apă potabilă, staţii de pompare apeuzate şi conducte de refulare, sistem SCADA lanivelul ariei de operare.reghin- Reabilitare şi extindere faza terţiară pentru staţiede epurare;- Extinderea reţelei de canalizare, staţii de pompareape uzate şi conducte de refulare.târnăveni- Reabilitarea staţiei de tratare a apei;- Extinderea reţelei de canalizare, staţii de pompareapă uzată şi conducte de refulare;- Reabilitarea staţiei de epurare.Luduş- Construirea unei noi staţii de epurare;- Reabilitarea staţiei de tratare a apei, extindere sis-teme de alimentare cu apă potabilă şi sisteme decanalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii depompare ape uzate şi conducte de refulare.iernut- Reabilitarea staţiei de epurare;- Reabilitarea staţiei de tratare a apei;- Extinderea sistemului de alimentare cu apă, ex-tinderea sistemului de canalizare menajer, con-strucţie staţii de pompare apă uzată şi conductede refulare.sighişoara- Reabilitarea staţiei de tratare a apei;- Reabilitare conducte de aducţiune, extinderereţele de apă potabilă şi canalizare, staţii de pom-pare apă potabilă, staţii de pompare apă uzată şiconducte de refulare.cristuru secuiesc- Reabilitarea staţiei de tratare a apei;- Extinderea sistemului de canalizare şi construcţiestaţii de pompare apă uzată şi conducte de refu-lare.Miercurea niraj- Captare şi staţie de tratare a apei.Aducţiune Voiniceni - sărmaşu- Reabilitarea conductei de aducţiune, staţii depompare şi rezervoare apă potabilă.Band - Pănet- Construcţie conductă de aducţiune, staţii depompare, rezervor apă potabilă.Valea nirajului- Conductă de aducţiune.

De unde vin banii? sursa de finanţare Procent suma (euro)Fondul de coeziune UE 76,23% 84.518.530Buget de stat 11,66% 12.926.364Împrumut operator 10,32% 11.442.000Bugete locale 1,79% 1.988.671total 100,00% 110.875.965

Circa 300.000 de beneficiari Proiectul reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş în domeniul serviciilorde alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. Finanţarea europeană, de care vor beneficia aproximativ300.000 de oameni, urmează să contribuie la creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publicede alimentare cu apă potabilă şi de canalizare - epurare, până la nivelul celor din Uniunea Europeană. „Proiec-tul este deosebit de important pentru Mureş, n-a existat până acum în judeţ o aplicaţie de această talie, evorba de aproape 111 milioane de euro care vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, re-abilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă, construirea uneia noi, construirea unei staţii deepurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente”, a declarat inginerul Sergiu Horobeţ, director ge -neral al SC Compania AQUASERV SA.

e managing team of AQuAsErV sA company has signed a credit contract of 11,4 millionseuros with BErD, credit offered for 15 years. e ceremony was hosted by the meeting room ofthe targu-Mures city Hall. e money contracted from BErD are necessary to cover the 10.32percent of co-financing, the part of the regional operator AQuAsErV, from the 110,8 millionseuros of the project “ e extend and rehabilitation of the water infrastructure and used water inthe county of Mures”, financed from the cohesion fond.

summary

30

old business

Încă din primele săptămâni de după instaurarea regimuluicomunist, una dintre țintele predilecte ale celor careserveau noul regim a fost combaterea „burghezilor” caredețineau mine de aur. Tragedia produsă este comparabilă,ca intensitate, cu cea provocată de colectivizarea pămân-turilor agricole. Însă puține pagini s-au scris despre dramaoamenilor care și-au văzut confiscată agoniseala de oviață. Mulți dintre locuitorii Apusenilor au pierit uciși înbeciurile Securității. Alții au fost torturați cu cruzime și autrecut prin temnițele comuniste.

BlestemulPeste satele de pe Valea Arieșului, comunismul a căzut caun blestem. Reprezentanții noului regim au început să îivâneze pe cei care dețineau acțiuni la minele de aur, la„băile” private. Miza nu era doar confiscarea minelor careasigurau traiul pentru miile de familii de „băieși”, ci și con-fiscarea aurului adunat de aceștia. Generații întregi demineri au adunat, gram cu gram, prețiosul praf galben, pecare îl păstrau ca o asigurare împotriva primejdiilor viitoru-lui. Iar norii care se adunau în acele zile de după războideasupra Munților Apuseni erau negri cum nu se maivăzuseră încă de pe vremea răscoalei lui Horea. IstoriculGheorghe Petrov, de la Muzeul Național de Istorie al Tran-silvaniei și de la Centrul de Investigare a Crimelor Comu-nismului, își amintește tragedia care i-a lovit familia. „Eramcopil, însă țin bine minte toate amănuntele, pentru căbunicul meu, care a murit pe când aveam șase ani, mi le-a repetat de zeci de ori. Bunicul meu dinspre parteamamei avea acțiuni la o mină de aur din Almașu Mare,lângă Zlatna. Nu era el acționarul majoritar, însă tot a intratîn atenția noului regim”, spune istoricul Gheorghe Petrov.Aurul scos din măruntaiele Apusenilor le aducea prosper-itate harnicilor mineri, chiar dacă el era exploatat cu mi-jloace rudimentare. Bunicul lui Petrov, Gheorghe Jurca,locuia într-o periferie a Abrudului, Gura Cornii. Prietenul

său de o viață și asociatul la mina de aur din Almașu Mareera baciul Andreica. „Într-o noapte, un detașament de Se-curitate a venit în Valea Cornii. Au coborât militari înar-mați dintr-o dubă neagră și l-au luat pe baciul Andreica.L-au dus la Securitatea din Abrud, unde l-au torturat cucruzime, ca să le spună unde și-a ascuns aurul. Securiștii i-au percheziționat locuința. Au demontat inclusivpragurile de la uși. Pe baciul Andreica l-au băgat și l-auținut, în plină iarnă, într-un butoi cu apă rece, în care tur-nau gheață”, spune Gheorghe Petrov. După mai multe zile

de tortură, Andreica le-a dezvăluit locul unde ținea ascunsun borcan plin cu praf de aur. Erau vreo cinci kilograme,adunate cu trudă într-o viață de miner. Baciul Andreicanu a scăpat doar cu confiscarea aurului. Securiștii l-au în-chis în temniță și l-au eliberat abia în anul 1964, odată cuceilalți deținuți politici. Însă a murit la scurtă vreme dupăeliberare, din cauza torturilor suferite.

Ascuns în lagărul de deținuțiLa rândul său, Gheorghe Jurca a intrat în vizorul Securității.Atunci când a văzut că baciul Andreica a fost arestat, s-agândit să fugă. A reușit să se ascundă și apoi a trecut prin

nenumărate peripeții până când a ajuns în Dobrogea.Acolo, una dintre fiicele sale lucra ca asistentă medicală.Aceasta l-a ascuns într-un loc în care nu le-ar fi venit nicio-dată în minte securiștilor să îl caute: într-un lagăr de deți -nuți politici. Fiica lui Gheorghe Jurca îi îngrijea pe aceștideținuți, care lucrau la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Maimult de un an, Gheorghe Jurca a lucrat, la rândul său, laconstruirea canalului. Apoi, cu credința că lucrurile s-aumai liniștit, a decis să se întoarcă acasă. Ajuns în GuraCornii, el a fost rapid depistat de securiști. A fost ridicat și

dus la sediul Securității din Abrud. Acolo, pentru a scăpa,el le-a predate securiștilor câteva zeci de grame de aur, pecare le ținea ascunse într-o bucătărie de vară și care nufuseseră găsite de aceștia, în ciuda perchezițiilor repetate.Deși a renunțat la aurul familiei sale, Gheorghe Jurca a fostbătut de securiști și a fost urmărit multă vreme. Acum,nepotul său, istoricul Gheorghe Petrov, face parte dinechipa celor patru voluntari ai Centrului de Investigare aCrimelor Comunismului care străbat, pe banii lor, toatăRomânia pentru a găsi victimele executate de Securitateîn stil mafiot. Arheologii Centrului de Investigare aCrimelor Comunismului dezgroapă osemintele celor ucișide securiști, pe care le reînhumează creștinește.

Comuniștii au confiscat ”băile” de aur din Munții Apuseni într-o manieră la fel de cumplită ca și cea în care au făcut colectivizarea. La 70 deani de la drama confiscării aurului scos din străfundurile pământului, localnicii sunt de părere că doar repornirea minelor de aur poate în-depărta spectrul sărăciei care s-a cuibărit în Munții Apuseni.

Drama naționalizării minelor de aur

4,2 miliarde de dolari va fi contribuția direct în economia României a proiectului minier de la Roșia Montană

19 miliarde de dolari va fi contribuția direct, indirectă și indusă a proiectului minierde la Roșia Montană

2.300 de noi locuri de muncă directe vor fi create în etapa de constructive a minei, împreună cu peste 4.200 de locuri de muncă indirecte

70 milioane de dolari vor fi investiți în programul destinat protejării patrimoniului din Roșia Montană

31

old business

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Confiscarea de la Roșia MontanăConfiscarea minelor și a aurului a fost pusă în practică lafel peste tot în Munții Apuseni. În Roșia Montană, Secu-ritatea a făcut la fel ca la Gura Cornii, spune fostul minerNelu Oprișa. „Noi, toţi din familia noastră, numai în dome-niul mineritului am lucrat... Noi tot timpul am tras sprezona noastră, cu toate că înainte era cu repartiţie, trebuiasă îţi faci stagiul de trei ani, dar tot timpul lucrai cu gândulcă termini şi revii acasă, adică la Roşia Montană, acolounde este inima noastră, a familiei Oprişa. Bunicii mei aufost proprietari de mine, şteampuri au avut, până lanaţionalizare, când s-a terminat”, explică Oprişa. Dinpoveştile bunicilor, el a aflat cum se desfăşura mineritul înperioada interbelică. „Nu erau instrumente, iar cele careerau, erau foarte rudimentare. Din unele galerii, minereulse scotea cu o corfă, adică cu un coş în spate. Şi, în general,lucrau copiii, pentru că, lucrând copiii, galeriile se făceaucu o secţiune mult mai mică, deci era mai puţină muncă.Bătrânii ştiau unde şi cum să caute. Apoi, minereul seducea la şteampuri, la moară adică, şi apoi se scotea aurul,cât ieşea. Nu erau cantităţi foarte mari”, spune Nelu Oprişa.„Unele familii o duceau bine, altele o duceau prost”,adaugă inginerul minier.Însă, după venirea comunismului, toate bunurile propri-etarilor de mine au fost confiscate. Istoricii comparădrama naţionalizării bunurilor minerilor cu cea a colec-tivizării. „Au venit şi le-au spus comuniştii: de mâine, numai aveţi ce căuta aici!”, rezumă Nelu Oprişa manieraabruptă în care a fost făcută naţionalizarea bunurilorminerilor. În perioada comunistă, a fost realizată trecereade la mineritul mai mult sau mai puţin artizanal la ex-ploatarea industrială a zăcămintelor de aur. În ciuda ostil-ității lor față de mineri, comuniștii au înțeles că minerituleste singura soluție viabilă pentru această zonă.

Miner în timpul comunismuluiNelu Oprişa este un locuitor tipic din Roşia Montană. Deşia fost plecat, ani la rând, la studii şi în stagiatură, ca inginerminier, el s-a întors în localitatea natală. La 51 de ani şi dupăpeste două decenii de muncă în subteran, el s-a pensionatşi a devenit membru al unei organizaţii neguvernamen-tale. Deşi după nume pare sută la sută moţ, el reprezintăAsociaţia Culturală a Maghiarilor din Abrud şi Roşia Mon-

tană. „Mama mea era unguroaică”, descâlceşte, cu unzâmbet, misterul apartenenţei sale la organizaţia maghiar-ilor din Roşia Montană. Nelu Oprişa militează, în calitatede membru al acestei organizaţii culturale, pentru păs-trarea tradiţiilor comunităţii maghiare, dar şi pentru în-ceperea proiectului minier pe care îl promoveazăcompania Roşia Montană Gold Corporation. În opinia luiOprişa, acest proiect este singura şansă a comunităţii lo-cale de a-şi recâştiga prosperitatea şi de a-şi păstra carac-terul multicultural. „Aici am avut români, unguri, germanişi francezi. Francezii au venit ca să construiască barajele şiau rămas aici. Toţi aceştia au venit pentru aur”, povesteşteOprişa. Fostul inginer miner este interesat şi de protecţiamediului. El afirmă că exploatarea cu cianuri nu este nicipe departe atât de periculoasă precum încearcă să acred-iteze o serie de organizaţii ecologiste, care se opun proiec-tului minier. Iar faptul că în familia Oprişa, grija pentruprotecţia naturii este una cu adevărat sinceră este doved-ită şi de faptul că fiica inginerului minier, în vârstă de 20de ani, este studentă la Facultatea de Mediu din Alba Iulia.Oprişa a terminat şcoala generală în Roşia Montană. Liceull-a făcut la „Horea, Cloşca şi Crişan” din Abrud, iar studiilesuperioare şi le-a făcut la Facultatea de Mine – secţia Sub-teran - din Petroşani. A urmat o stagiatură de trei ani înBanat, la Moldova Nouă, aşezare minerească de pe malulDunării, iar apoi s-a întors în Roşia, unde a muncit neîn-trerupt 17 ani, până când s-a pensionat, odată cuînchiderea exploatării aurului. „Am început de la un sim-plu inginer, cu etapele respective: şef de schimb, şef decarieră, şef de mină şi apoi, director adjunct, inginer şef laRoşia Montană, în ultimii şapte ani, până în 2006, când s-a închis firma de stat, RoşiaMin”, îşi rezumă Oprişa, încâteva cuvinte, viaţa. Inginerul Oprişa îşi aminteşte cum decurgea o zi obişnuităde muncă. El locuia la doi kilometri depărtare de mină şipleca pe jos, pentru a-şi face înviorarea de dimineaţă. Plecala 5.30, la 6.00 era la muncă, iar la 7.00 începea activitatea.Ca şef, îi plăcea să ajungă întotdeauna înaintea angajaţilorsăi. O oră dura verificarea activităţii derulate de celelalte

schimburi. Minerii veneau, cei mai mulţi, direct îmbrăcaţiîn salopete şi cizme de cauciuc, cu toate că aveau şi vestiarela locul de muncă. În acea perioadă, Roşia Montană for-fotea de viaţă. Nici de Revelion oamenii nu opreau lucrul.

Singura șansăAcum, însă, centrul oraşului pare un muzeu, animat doarde câţiva turişti. Nelu Oprişa spune că singura şansă a lo-calităţii este reîntoarcerea la minerit. „Mă doare lipsalocurilor de muncă. Ţi-era drag să vezi Roşia animată. Oa-menii se întâlneau, discutau una-alta, mai ieşeau la unşpriţ, mai aveau grijă de grădinile cu flori, se ajutau unii peceilalţi, obiceiurile minereşti...”, îşi aminteşte inginerul.Oprişa este convins că locuitorii Roşiei Montane nu pottrăi din culesul fructelor de pădure, al ciupercilor ori dinmeşteşuguri tradiţionale. În plus, aceştia nici nu ştiu să facăagricultură, pentru că zona este puţin prielnică cultivăriiplantelor ori creşterii animalelor. El îşi aduce aminte că, înprimii ani după Revoluţie, planurile conducerii RoşiaMinerau să extindă exploatarea.

Claudiu Pădurean

Viitorul poate suna bine

Viitorul a adus însă altceva, iar din cauza propri-etarului, statul român, numărul angajaţilor a scăzuttreptat. Dacă în 1990, mina avea 1.200 de angajaţi,în 2006, la închidere, mai erau doar 370. Noulproiect minier, al companiei Roşia Montană GoldCorporation, ar urma să aducă mii de locuri demuncă, directe şi indirecte. Acestea ar duce la dis-pariţia şomajului în zonă. Iar cele 70 de milioane dedolari care vor fi investite în reabilitarea patrimo-niului ar permite, în sfârşit, dezvoltarea turismuluişi diversificarea economiei locale.

e communists had confiscated the gold mines from Apuseni Mountains on the same fiercefulmanner as they did the collectivization. After 70 years of that drama, the local people still considerthat only the reopening of their old traditional mines can banish the specter of poverty from theApuseni.

summary

Renumele staţiunii Sovata a depăşit graniţele ţăriinoastre prin existenţa unicului lac helioterm din Eu-ropa, Lacul Ursu, proprietăţile curative ale apei sărateşi nămolului din apa lacului permiţând astfel dez-voltarea turismului balnear şi hotelier. La toate aces-tea au contribuit asigurarea infrastructurii necesare,privind drumurile, parcurile, introducerea canalizăriişi a sistemului de alimentare cu apă potabilă, a in-vestiţiilor pentru crearea de zone de agrement. Pri-marul oraşului Sovata, Peter Ferenc a implementat şiderulat de-a lungul a 12 ani de mandat o serie deproiecte privind modernizarea staţiunii, însă investiţi-ile nu se opresc aici, edilul având încă multe obiectivede atins pe viitor.

Reporter: Care este stadiul actual al dezvoltării in-frastructurii în Sovata?Peter Ferenc: Ceea ce pot să consider ca un lucrupozitiv este că, în mare, dezvoltarea infrastructurii ru-tiere este rezolvată. Aş aminti, de asemenea, realizareacelei mai mari investiţii din Sovata de către CompaniaNaţională de Investiţii, prin programul pentru oraşesub 50.000 de locuitori, privind reabilitarea staţiei deepurare, a uzinelor de apă şi a 40 de km de reţea decanalizare şi de apă. Asta înseamnă că momentanstaţiunea Sovata este 100% acoperită cu reţea nouăde apă şi canalizare. Staţia de epurare, una dintre celemai moderne din ţară, este deja în funcţiune, iar apeleuzate care sunt colectate din staţiune şi întregul oraşsunt efectiv epurate în această staţie cu trei trepte,cum prevăd toate directivele Uniunii Europene. PeOrdonanţa 7 am avut încă un program de canalizare

pentru zonele periurbane, care a cuprins zona Stânade Vale.Suntem în al treilea an de când am finalizat progra-mul PHARE cu dezvoltarea infrastructurii rutiere înoraşul Sovata, ceea ce înseamnă că aleile şi drumurileau fost puse la punct. Pot să spun că acum aproapetoate străzile şi aleile sunt asfaltate, iar trotuarele re-abilitate. Totodată a fost realizat acum trei ani şi par-cul din faţa hotelurilor, pentru că noi încercăm săîntreţinem toate parcurile şi spaţiile verzi în aşa felîncât să ofere o ambianţă plăcută pentru turiştii carevin în Sovata. În total, cele trei proiecte se ridică cupuţin la peste 20 de milioane de euro.

Rep.: Ce investiţii aveţi acum pe rol?P.F.: Am câştigat două proiecte foarte importantepentru staţiune. Unul este deja în stadiul de finalizareşi anul acesta va fi şi predat. Este vorba de reabilitareaLacului Tineretului de lângă Pensiunea Tivoli, pe osuprafaţă de 2 hectare. Acest lac de agrement, undeexistă posibilităţi de îmbăiere într-un lac cu apădulce, va oferi şi plimbări cu barca. Lacul preia toateapele pluviale din dealul Cireşelul care este deasupraLacului Ursu, fiind un lac tampon ce nu permite caîn cazul ploilor torenţiale să intre toată apa cu aluvi-uni în Lacul Ursu, fiind dirijată doar cantitatea nece-sară de apă pentru a crea acea folie de apă dulcedeasupra lacului sărat. Acum câţiva ani noi am făcutun proiect, în baza căruia, cu o nouă tehnologie, prinaşezarea unui strat de nămol în toată chiuveta lacului,se împiedică permeabilizarea întregii zone. Am mutatbarajul puţin mai în spate. Proiectul a fost finanţat de

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cusuma de 2 milioane de euro. Sperăm să îl dăm înfolosinţă în luna iulie.Un alt proiect este Drumul Sării, un proiect european,în valoare de 1,7 milioane de euro, la care am avutdeja licitaţia. Au fost patru oferte şi în scurt timp vafi desemnată firma câştigătoare. Sperăm ca în aceastălună să semnăm deja şi contractul, ca să înceapă lu-crarea. Durata lucrărilor va fi de 18 luni. Practic valega toate investiţiile din Sovata. Vor fi două alei destudii în pădurile din jurul Lacului Ursu cu popasurişi panouri cu informaţii. Va cuprinde și un turn deobservare de 28 metri, de unde se va vedea toatăstaţiunea şi împrejurimile, ce va fi montat deasupraLacului Ursu, în cel mai înalt vârf. Pe lângă asta se vaface legătura dintre Lacul Ursu şi Lacul Tineretului cuun sistem de alei. O altă investiţie în valoare de aproximativ 150.000euro, care este pe rol, pe un alt program european,este biroul de informaţii turistice, proiect ce a fostdeja declarat eligibil şi urmează ca în perioada urmă-toare să fie construit centrul de informare turistică încentrul staţiunii. Mai avem un proiect pe Programul Naţional de Dez-voltare Rurală de 1,5 milioane euro, ce vizează reabil-itarea a 18 km de drumuri forestiere din Sovata, fiindinclusă şi zona forestieră din jurul lacurilor.

Rep.: Cum plănuiţi, pe viitor, să vă aduceţi aportulla dezvoltarea turismului balnear în Sovata?P.F.: Aici trebuie să existe o colaborare. Este o situaţiefericită în Sovata, unde toate investiţiile autorităţiipublice locale se combină cu investiţiile societăţilorprivate, creând astfel o ambianţă deosebită. Primullucru pe care trebuie să-l facem în viitor este să avemo infrastructură turistică destul de mare, cu foartemulte locuri de cazare. Înseamnă că acei turişti caresosesc în Sovata trebuie să aibă cât mai multe posi-bilităţi de îmbăiere, de agrement şi de petrecere atimpului liber. În opinia mea trebuie delimitate per-soanele care vin la Sovata pentru a se trata, de celecare vin pentru distracţie. De aceea, dorim ca acest

32

TURISM

25 de milioane de euro îninfrastructură, la Sovata

centru din jurul Lacului Ursu să rămână tot mai multpentru tratament şi să creem cât mai multe punctede agrement pentru cei care doresc să se distreze.Avem planuri, dar aşteptăm să se deschidă perioadade finanţare a proiectelor, 2014-2020. Am dori să dez-voltăm partea de agrement şi cea balneară printr-unaqua parc, prin care să degrevăm puţin din povaracare este acum pe Lacul Ursu, iar pentru sezonul deiarnă să dezvoltăm o zonă schiabilă de la înălţimea

de 1700 de metrii, în aşa fel încât să putem crea şi unsezon hibernal de trei, patru luni. Astfel am aveaturişti tot anul, iar indicatorii de umplere a staţiuniis-ar îmbunătăţi foarte mult.

Rep.: Sfârşitul lunii mai marchează o mare sărbă-toare, Zilele Lacului Ursu. Ce înseamnă acesteveniment pentru oraşul Sovata?P.F.: Pe lângă multele lucruri care se cunosc despre

Lacul Ursu este şi data naşterii acestui lac, 27 mai. Adevenit o serbare a întregului oraş. Cel mai importantlucru este ca nu numai turiştii care vin în Sovata, ci şilocuitorii acestei localităţi să simtă într-adevăr că exis -tă o sărbătoare.

A consemnat Arina MOLDOVAN

TURISM

Situat în nordul Capitalei (Băneasa), aproape de douădintre principalele noduri de comunicație aeriană dinBucurești, dar nu departe de centru, Phoenicia GrandHotel este un hotel elegant, impunător și totodată de-osebit de primitor. “Pentru noi contează ceea ce esteimportant pentru dumneavoastră, de aceea confortulși starea de bine vă invită să ne treceți pragul, să lăsațila intrare grijile cotidiene și să vă bucurați de serviciipersonalizate și oaze de relaxare. Vă invităm să călă-toriți în lumea Phoenicia și să vă bucurați de mo-mentele frumoase pe care le puteți petrece în fiecaredintre locurile special concepute pentru a vă oferi fieo stare de relaxare fie una de distracție și bună dispo -ziție. Va puteți delecta cu savoarea unei cafele aro-mate la barul din lobby sau puteți pătrunde înatmosfera de poveste a cafenelei orientale care văîmbie cu aromele intense ale narghilelei și ale ceaiuluioriental. Desigur și serviciile business vă stau la dispoz-iție”, transmite echipa Phoenicia. În total, PhoeniciaGrand Hotel vă ofera: 348 camere și apartamente, 4restaurante, 7 săli de conferință, baruri, cafenea orien-tală, night club, club de biliard, centru SPA, salon deînfrumusețare, parcare spațioasă, internet gratuit întoate zonele din hotel, casă de schimb valutar, ATM.

Investiție majoră pe litoralPhoenicia Hotels & Resorts operează și un complexunic pe litoral, Phoenicia Holiday Resort, un nou con-cept turistic in România gândit pentru a găzdui înmod special familii cu copii, oferind tot confortulnecesar pentru odihnă, relaxare dar și distracție șibună dispoziție. Situat în Mamaia Nord, la 150 demetri de plajă, complexul este cea mai spectaculoasăinvestiție din ultimii ani, acoperind o suprafață totalăde 100.000 de mp, din care peste 60.000 de mp repre -zintă construcția efectivă. Ultramodernul perimetrude vacanță asigură în prima fază peste 1.200 de locuride cazare, în 420 de apartamente, completate de oparcare cu 400 de locuri, restaurante, baruri, terase,cafenea orientală, piscine și cascade, locuri de joacăpentru copii, club de biliard, centru de jocuri. “Estenevoie de optimism pentru a nu uita să căutăm re-laxarea într-o monotonie plină de stres şi lipsită de sig-

uranţă pentru ziua de mâine. Noi cei care am ales tur-ismul suntem conştienţi că aceasta este latura pozitivăa societăţii indiferent de unde ne aflăm. Turismul estepartea care încarcă sufletul cu poveşti de iubire. Tur-ismul este şcoala fericirii, iar zâmbetele de pe buzelefiecărui oaspete mulţumit ne împing un pas înainte.Dacă în toată industria eficienţa se traduce prin profit,în turism eficienţa se calculează prin numărul deturişti care pleacă fericiţi. Târgul de turism adună toţi

acei oameni care se aseamănă în gândire şi în atingereascopului de a trăi momente cât mai frumoase alăturide cei tragi”, a declarat Mohammad Murad, preşed-intele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc,cu ocazia Târgului de Turism al României. MohammadMurad este și proprietarul grupului Phoenicia Hotels& Resorts.

Ionuț OPREA

35

tuRiSm

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Phoenicia, destinația completăGrupul Phoenicia Hotels & Resorts esteunul dintre cele mai mari lanțuri hote-liere din România - fiind un brandromânesc. Adresându-se atât turismuluide business cât și celui de leisure, Phoeni-cia Hotels & Resort a cunoscut o expan-siune puternică în ultimii ani, oferind înprezent peste 6.000 de locuri de cazareîn Bucuresti și pe litoralul Mării Negre.Toate opțiunile sunt disponibile pewww.phoenicia.ro.

Phoenicia Hotels and Resorts Group is one of the bigest chains of hotels in Romania – an entirelyRomanian brand. Doing both business and leisure tourism, Phoenicia Hotels and Resorts experi-enced a strong expansion in the last years, offering now over 6,000 places in Bucharest and at theBlack Sea. All this options are available at www.phoenicia.ro.

Summary

36

TuRISM

Cu ocazia celei de-a V-a ediții a evenimentului HotelTourism & Leisure Investment Forum, desfășurat în pe-rioada 24 – 26 aprilie 2012, au fost acordate premii pen-tru 28 de companii și nume importante din industrie,alese din peste 400 de nominalizări, la următoarele ca -tegorii: Hotels & Meeting Venues, Restaurante, Baruri șiCluburi, Leisure, Turism, Distincție pentru Experiență șiExcelență. Câștigătorii au fost desemnați prin cumula-rea votului exercitat de juriul format din 16 profesioniștiai industriei cu votul public, oricine având posibilitateade a vota online, pe site-ul evenimentului.

Destinația: “Transilvania”Cea mai bună destinație a anului a fost desemnată“Transilvania și cetățile săsești”. Premiul a fost înmânatPrimăriei Oraşului Râşnov, reprezentată la gală de pri-marul Adrian Ioan Veştea, însoţit de Constantin Ungure-anu, preşedintele Asociaţiei Turism-Rosenau. HotelTourism & Leisure Investment Conference a apreciat ac-tivitatea Primăriei Râşnov de protejare şi restaurare amonumentului naţional Cetatea Râşnov, agenda deevenimente culturale 2011 a Cetăţii Râşnov, apreciată cafiind cea mai bogată şi prestigioasă agendă desfăşuratăanul trecut dintre monumentele istorice transilvănene,activitatea de promovare a patrimoniului naţional tran-silvănean prin activitatea Centrului de informare pentrupatrimoniu deschis în Cetatea Râşnov încă din anul 2009(proiect realizat în colaboare cu UNESCO şi AsociaţiaMioritics), activitatea de susţinere a proiectului ItinerariulBisericilor fortificate din Transilvania, singurul circuitromânesc dezvoltat de ,,Institutul pentru Itinerarii Cul-turale Europene al Consiliului Europei”. „Este o onoare

acest premiu, un semn că suntem pe drumul bun, unîndemn să continuăm astfel şi o certitudine că atât pen-tru Râşnov, cât şi pentru Transilvania, turismul culturalreprezintă partea frumoasă din identitatea noastră şi osursă economică importantă, faţă de care avem o sin-gură obligaţie importantă: să o îngrijim şi să o pro-movăm cu chibzuinţă”, a declarat primarul Veștea.

Sibiul are SPA-ul anuluie Spa Hilton Sibiu a fost ales Spa-ul anului în cadrulaceleiași gale. e Spa Hilton Sibiu a fost votat spa-ulanului atât de comisia de jurizare formată din experțide top, reprezentanți ai principalelor segmente ale in-dustriei hoteliere și ale ospitalității precum și de cei12.000 votanți online care au participat la procesul dealegere a câștigătorilor. Amplasat în incinta hoteluluiHilton, la ieşirea din Sibiu, pe Calea Dumbrăvii, e SpaHilton Sibiu poate reprezenta destinaţia pentru relaxareşi refacere a celor care doresc o evadare pentru câtevazile cu scopul de a-şi oferi atenţia şi răsfăţul ce îi fac săse simtă persoane speciale. “Premiul câștigat înseamnăo recunoaștere oficială pentru munca depusă de oechipă tănără, dinamică care a crezut în misiuneaasumată de cei care preţuiesc stilul de viaţă sănătos.Echipa e spa Hilton Sibiu şi-a propus obiective în-drăzneţe şi a construit cu răbdare şi perseverenţă pemarginea valorilor promovate de misiunea asumată:profesionalism, servicii de cinci stele, preocuparea pen-tru satisfacerea la cel mai înalt de calitate a dorinţelor şinevoilor oaspeţilor prin servicii personalizate. Misiuneape care ne-am asumat-o a fost să demonstrăm că prinimplicare, dăruire, pasiune şi multă muncă se poate

reuşi într-un domeniu în care înainte de a scoate profiteste necesar mult efort pentru a construi noi menta -lităţi, pentru a educa şi convinge că dincolo de răsfăţulpe care şi-l pot permite doar puţini dintre noi, Spaînseamnă stil de viaţă sănătos. Evoluţia businessului Spaîn hotelul Hilton din Sibiu, demonstrează încă o datăîn plus avantajul pe care îl poate aduce spa-ul în hotel”,a declarat Liliana Paraipan director general Eden Spa,operator al e Spa Hilton Sibiu.

Premii și recunoaștereLinia aeriană a anului a fost votată Tarom. “Mulțumimmult pentru premiul acordat și pentru încrederea acor-dată companiei naționale. Ne bucurăm foarte tare căîntr-un mediu atât de concurențial am rămas preferațiidvs. și vă invităm la bordul avioanelor noastre”, a spusRodica Cazanciuc director comercial Tarom. Rising starmanager al anului într-un hotel este Carmina Gal - Ge -neral Manager Ana Hotels Poiana Brașov. “Este o muncăenormă în spatele acestei meserii. Vreau să mulțumescîn primul rând oamenilor care mi-au acordat încredereși mi-au dat locația pe mâini. Mulțumesc celor care m-au votat, clienților noștri și juriului”, a spus Carmina Gal.Antreprenorul anului a fost desemnat Dragoș Anastasiu,președintele grupului Eurolines. “Dacă mă întreba cinevaînainte de eveniment ce disctincție m-ar bucura, dintretoate care s-au dat, i-aș fi răspuns în felul următor: înprimul rând nu prea îmi place să primesc premii, prefersă le dau, cu atât mai puțin de la un juriu căruia îi aparțin,ceea ce s-a întâmplat acum. Dar dacă totuși ar trebui sămă bucur pentru un premiu, este cel legat de antre-prenoriat pentru că după 17 ani în business, ajungândla 14 firme pe care încerc să le coordonez astăzi, și dupăcinci ani de Arena Leilor, cuvântul antreprenor îmi estefoarte drag. Dar știți de ce? Din două motive: unul pen-tru că DEX își cam bate joc de acest cuvânt, dacă vețivedea, la antreprenor spune: deținător de antepriză și aldoilea motiv - în general România nu reușește să ridicenoțiunea de antreprenor la valoarea pe care o merită,foarte mulți dintre antreprenorii României fiind consi -derați hoți. Îmi este drag acest termen pentru că antre-prenoriatul nu are de-aface nimic cu hoția și nimic de-a

Premiile anului în turism28 de companii și profesioniștidin industria de turism și ospi-talitate au fost premiați la GalaPremiilor de Excelență, pe 24aprilie 2012, în cadrul unei re-cepții organizate la JW MarriottBucharest Grand Hotel.

28 companies and professionals from tourisn industry were awarded at the Exellency Award Gala on24th of April 2012, during a reception at JW Marriott Bucharest Grand Hotel. e Fifth Edition of theHotel Tourism and Leisure Investment Forum, held between 24 and 26 April 2012, awarded prizes for28 companies and important names in the field, chosen from over 400 nominees, at the followingcategories: Hotels and Meetings Venues, Restaurants, Bars and Clubs, Tourism, Experience and Excel-lency. e winners were chosen by a jury of 16 professionals in the industry and also by public vote.

Summary

TuRISM

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

face cu faptul că deții o antrepriză, are ceva de–a facecu riscul, curajul, cu inovația și poate cu cel mai impor-tant lucru - încrederea, o noțiune care din păcate înRomânia a cam lipist. Vă mulțumesc că v-ați gândit lamine în legătură cu antreprenoriatul, este o plăcere săduc acest lucru mai departe și să contribui în țaraaceasta la dezvoltarea antreprenoriatului, o voi face înnumele turismului românesc. Proiectul probabil pentrucare unii m-ați votat - parteneriatul dintre Eurolines șiTUI este unul important pentru industria turistică darsper că nu este adevăratul motiv pentru care ați datacest vot”, a spus Dragoș Anastasiu.

Hotelurile anuluiDisctinții “hotelul anului în privința abordării politicii demediu” au fost acordate pentru Athenee Palace Hilton,București și Vega, Mamaia. “Țin să vă mulțumesc în nu-mele întregii echipe a hotelului pentru că ne onorațidin nou cu acest premiu și vă invit la mare să vă bucu-rați de zile frumoase”, a spus Răzvan Dobre, sales & mar-keting manager la Hotel Vega. Cel mai popular hotel al

anului (hoteluri economice și de clasă medie) a fost de-semnat Caro Hotel, București, iar Central Plaza din PiatraNeamț a primit premiile pentru lansarea hotelieră a an-ului și cea mai buna strategie de renovare și îm-bunătățire a hotelului. Hotelul anului (hoteluri de lux,doar cele de 4 și 5 stele) este și în acest an Radisson Blu,București. “În mod sigur acest premiu merge cătrecolegii mei. Evident că am făcut foarte multe promisiunicătre public acum 4 ani de zile la deschidere, dar amavut norocul să fim o echipă extraordinară care a fostîn stare și s-a bucurat să îndeplinească aceste promisiunicătre public. Ce vă pot promite este că vom continuasă facem promisiuni despre strandarde înalte în indus-tria ospitalității și în mod sigur ne angajăm că le vom șiîndeplini”, a spus Adrian Adam, director de vânzări șimarketing al Radisson Blu.

“Seniorii”Pentru “contribuție excepțională la dezvoltarea indus-triei” au fost premiați Radu Enache - președintele Fe -derației Industriei Hoteliere din România și GeorgeCopos, președintele Ana Hotels. Enache a pledat pentrucreșterea calității serviciilor dar și a tarifelor, iar Coposs-a arătat optimist și a dedicat premiul angajaților.“Vreau să mulțumesc tuturor pentru această nomi-nalizare. Sigur este ceva nou pentru mine să vorbesc înnumele FIHR, e o nouă religie pe care o slujesc și înaceastă situație pe lângă lucrurile pe care le știți foartebine, lipsa infrastructurii, fiscalitate exagerată, pro-movare foarte scăzută, aș vrea să vă ridic un singurlucru: amintiți-vă de anii 2008/09 în care plaja de tarifeîntre o stea și cinci stele curgea de la 35 de euro până la186 euro. În anul 2010, plaja era între 15 la 67 de euro.Vreau să fac un apel, haideți, cel puțin hotelierii, să re-nunțăm la canibalizarea aceasta a prețurilor, să încercămsă ridicăm înapoi tarfiele, prin calitate de servicii, printr-o foarte bună prestație. Se uită la noi alte capitale încare tariful se învârte la 220 de euro. Realitatea este căîn PIB turismul este 1, 9,%, agregat e 3.2, așteptăm ca in-dustria turismului să fie într-adevăr un lucru foarte im-portant pentru PIB-ul României. Vă mulțumesc foartemult pentru această onoare”, a spus Radu Enache. “Suntextrem de onorat în această seară pentru acest premiu.Aș vrea să mulțumesc celor care au realizat această galăpentru că este o muncă deosebită și totul este frumos,acum, aici în România. Va fi și mâine sunt convins deasta. Dar meritul nu este al meu, știam că voi primi acestpremiu pentru că am muncit mult în acești ani, mai alesîn ultimii trei ani de zile și am făcut investiții foarte maricâteva zeci de milioane de euro în hotelurile Hilton,Crown Plaza, Poiana Brașov și Eforie Nord. Meritul esteal celor peste 1.000 de angajați care sunt la Ana Hotels,sunt mândru de ei și acesta este premiul lor”, a încheiatGeorge Copos.

Ionuț OPREA

Premiile 2012 Gala Evensys, locuri I

HOTELS & MEETING VENuESHotelul anului pentru secțiunea turism de agre-mentLux Garden, AzugaLocația anului pentru conferințe și întâlniri de afac-eriJW Marriott Bucharest Grand HotelPensiunea anuluiPensiunea Contelui Kalnoky, Covasna

RESTAuRANTE, BARuRI & CLuBuRIBarul anuluiBordellos, BucureștiClubul anuluiBamboo, BucureștiRestaurantul anuluiCasa di David, BucureștiRestaurantul tradițional românesc al anuluiCaru' Cu Bere, București

LEISuRECel mai bun eveniment al anuluiFestivalul George EnescuInvestiția anuluiHanu' Berarilor Casa Elena Lupescu, București

TuRISMCea mai bună agenție de turismHappy TourCea mai bună agenție de turism business și MICEAccent Travel & EventsCea mai bună agenție de turism incomingKarpaten TurismCel mai bun website de rezervări onlinewww.paravion.roCompania de închirieri auto a anuluiAvis RomaniaCel mai bun jurnalist de turism al anuluiMirabela Tiron

În general, noțiunea de safari este asociată cu Africa.Turismul de tip safari a cunoscut o dezvoltare extra-ordinară în ultimele decenii, când preocupările de tipeco au devenit tot mai larg răspândite. Dacă, în trecut,cei care participau la safari aveau ca obiectiv”recoltarea” cât mai multor trofee vânătorești, acum,animalele exotice sunt ”vânate” cu ajutorul obiec-tivelor aparatelor de fotografiat ori de filmat și maipuțin cu lunetele ori cu cătarea armelor de foc.

Colț neîmblânzit al EuropeiÎnsă turismul de tip safari poate fi realizat și într-unuldintre ultimele colțuri neîmblânzite ale Europei. Zoneledin Transilvania și, în general, Munții Carpați devin des-tinații tot mai populare în Europa de Vest. Și asta pen-tru că personalități precum Prințul Charles al MariiBritanii, moștenitorul coroanei Regatului Unit, oriRegele Juan Carlos al Spaniei aleg să își petreacă scurtevacanțe în această regiune. Dacă Majestatea Sa, RegeleSpaniei, participă la partide de vânătoare organizateprin pădurile Carpaților Orientali, Alteța Sa Regală,Prințul Charles of Wales, preferă excursiile în care poateadmira peisajele superbe ale Transilvaniei. Pasiunea saa fost moștenită și de fiul său mai mic, Prințul Harry,care, în acest an, și-a petrecut Paștele în Transilvania,unde a vizitat proprietățile deținute de tatăl său înaceastă regiune, precum și proprietățile unor aristocrațiardeleni, care se numără printre prietenii Alteței SaleRegale, Principele Charles.

Turism de tip safariOmul de afaceri Andras Albert a descoperit interesulpentru această nișă de turism în cursul numeroaselorsale călătorii din Europa Occidentală. Așa că a decis

să investească și să creeze propriul său parc de animalesălbatice, care poate oferi o experiență de neuitat detip safari celor care vizitează satul Izvoarele. Drept ur-mare, a cumpărat mai multe parcele, care însumeazăpeste 300 de hectare de teren, pe care le-a împrejmuit.Apoi, a obținut autorizațiile necesare pentru a creșteanimale sălbatice și a început popularea parcului zoocu specii adaptate zonei reprezentate de această partea Carpaților Orientali. ”Mizăm în principal pe cerbicarpatini, mufloni și lopătari”, spune Andras Albert.”Vin tot mai mulți turiști. Organizăm excursii specialepentru ei, în grupuri de până la 10 – 12 persoane”, maispune omul de afaceri din Odorheiul Secuiesc. Defapt, Andras Albert deține două ”țarcuri”, unul desti-nat creșterii mistreților, în localitatea Mereni, și altuldestinat creșterii cerbilor, în satul Izvoarele. ”Țarcul de

cerbi are o suprafață de 320 de hectare. În această regiune pitorească trăiesc în mediul lor na -tural căprioare, cerbi şi mufloni. Cele câteva poteci şigardurile au fost intervenţia noastră minimă şi nece-sară în frumuseţea sălbatică a naturii.Toate țarcurile sunt împrejmuite, cu gard electric,făcut așa cum trebuie, așa cum am văzut eu că se faceîn Noua Zeelandă, în Germania sau în Austria. Și, prac-tic, în condiții seminaturale, creștem animale sălbatice.Avem autorizație pentru asta. Furajele le producemnoi”, spune cu mândrie proprietarul parcului de ani-

male. În prezent, la Izvoarele, pe cele 320 de hectare,trăiesc peste 400 de animale. 300 sunt exemplare decerbi carpatini, 52 sunt lopătari, iar restul sunt mufloniși câteva exemplare de căpriori. La Izvoarele, ciutelepar îmblânzite, iar unele se apropie atât de mult deoameni încât pot fi mângâiate fără probleme, în timpce masculii își poartă falnici coarnele, ca pe o coroanăregală. În țarcul de la Mereni, cu o suprafață de 390 dehectare, trăiesc între 800 și 1.000 de porci mistreți, Totacolo, omul de afaceri Andras Albert crește și o co-munitate de porci din rasa Mangalița. Este vorba deo rasă semisălbatică, specifică acestor regiuni din Tran-silvania. Rasa Mangalița, care are statutul de rasătradițională de porc, este considerată de către mulți”chef-i” renumiți, drept premisa pentru o adevăratădelicatesă culinară. În primul rând, carnea produsă de

această rasă de porc are un conținut extrem de redusde colesterol. În al doilea rând, este vorba de un gustspecific rasei Mangalița, care amintește de fripturilepreparate de bunici, ale căror animale creșteau fărăaditivi alimentari și fără formule savante, create în la -boratoarele universităților. Faptul că rasa Mangalița afost dintotdeauna apreciată este evidențiat și deprimele cărți de bucate publicate în Transilvania.Unele dintre ele, de exemplu, menționează rețeta frip-turii de Turda. Aceasta presupune faptul că fecare bu-cată de carne de porc din rasa Mangalița trebuie

40

turIsM

Unul dintre cele mai frumoase parcuri zoo din România este, totodată, o afacere de succes. În satul Izvoarele, din comuna Zetea, județulHarghita, omul de afaceri Andras Albert a amenajat un adevărat paradis al sălbăticiunilor, pe o suprafață de peste 300 de hectare. Parcul deanimale sălbatice de la Izvoare (Ivo) a devenit rapid un punct de atracție pentru turiștii români şi străini dornici să admire cerbi în habitatullor natural, dar și să se bucure de priveliștea unor specii reaclimatizate în România, precum muflonii.

Safari în Carpați

320 de hectare are parcul de animale sălbatice din Izvoarele

390 de hectare are țarcul de mistreți din Mereni

300 de cerbi trăiesc în parcul din Izvoarele

2,5 tone de furaje consumă pe zi animalele de la Mereni

lăsată la frăgezit în lapte, iar abia apoi este prăjită înuntura obţinută tot de la acest porc.

Repopulare cu mufloniAnimalele care populează cele două țarcuri deținute deAlbert Andras nu provin doar din România. De exem-plu, exemplarele de cerb au fost aduse din Austria, dinUngaria și din România, din mai multe regiuni. La rândullor, cerbii lopătari au fost aduși din Ungaria, acolo undeexistă încă numeroase comunități din această rasă deanimale. Muflonii au fost aduși tot din Ungaria. În zonaHarghitei, este vorba de o inițiativă curajoasă, careînseamnă, practic, repopularea Munților Carpați cu mu-floni. Documentele istorice și izvoarele arheologice aratăcă această specie de oaie sălbatică popula odinioarăregiunile care alcătuiesc azi România. Însă, pentru că mu-flonii constituiau un trofeu vânătoresc foarte apreciat, eiau fost vânați intensiv. În Evul Mediu, această specie adispărut de pe teritoriul României. Acum, exemplarelede mufloni aduse de Andras Albert se simt în largul lorîn parcul de animale din satul Izvoarele. Și asta deși mulțidintre cunoscuții omului de afaceri din Odorheiul Se-cuiesc au fost, la început, sceptici în legătură cu capaci-tatea muflonilor de a se adapta condițiilorpedoclimatice din această zonă a Carpaților Orientali.Andras Albert povestește cum i-a venit ideea de a mizape creșterea muflonilor. ”Muflonul este o specie de viitor.Are o carne foarte gustoasă, dar este și trofeul pe care îlvisează orice vânător. Însă cu creșterea muflonilor sun-tem încă la început. Atunci când am avut ideea, toatălumea a zis că suntem într-o zonă prea înaltă și că specia

trăiește mai la șes, pentru că muflonii sunt foarte vul-nerabili la frig. Noi avem mufloni de patru ani și nu amavut probleme”, spune Andras Albert, în condițiile încare Harghita s-a confruntat cu una dintre cele mai greleierni din ultimele decenii.

Planuri de viitorPlanurile de viitor ale omului de afaceri Andras Albertse leagă de creșterea eficienței economice a exploatăriicelor două parcuri pe care le deține. Și asta pentru căafacerea este mare consumatoare de resurse. Turmelede porci mistreți ori de porci din rasa Mangalița din țar-cul de la Mereni consumă, în fiecare zi, circa 2,5 tone defuraje. La rândul lor, animalele sălbatice din parcul de ani -male de la Izvoarele consumă alte circa 1,5 tone de furaje,iar cantitățile sunt mai mari în timpul sezonului rece.Tocmai de aceea, Andras Albert este preocupat demenținerea unui echilibru optim între efectivele de ani -male și resursele oferite de spațiul în care trăiesc acestea.”Anul acesta, vom recolta 100 de exemplare de cerbi”,afirmă omul de afaceri harghitean, care este el însuși unpasionat vânător. De fapt, Andras Albert a creat un circuit foarte intere-sant, bazat pe pasiunea sa pentru vânat și pentrulocurile natale, dar și pe experiența acumulată ca ma -nager al unor afaceri de succes. În zona Izvoarele, eldeține una dintre cele mai frumoase vile turistice dinCarpați, Vila Honor. Cu 10 camere, ea oferă servicii deînaltă calitate. Astfel că turiștii care doresc să vizitezeparcul de animale sălbatice din localitatea Izvoarele auoportunitatea să se cazeze în vila impresionantă, con-

struită din materiale naturale, precum lemnul ori piatra.De asemenea, carnea de vânat, dar și cea de porc dinrasa Mangalița este prelucrată într-una dintre cele maimoderne fabrici de procesare a vânatului din România– singura funcţională în momentul de faţă în România- deținută tot de Andras Albert, în satul Izvoarele. Nuîn ultimul rând, cei care doresc să beneficieze de ser-viciile turistice oferite de Vila Honor au ocazia să gusteaceste preparate, servite la mesele oferite de restauran-tul unității turistice. Există, tot în Izvoarele, și singuraherghelie de cai islandezi din România. Este vorba de orasă de cai cu o talie intermediară între cea a cailorobișnuiți și cea a poneilor, dezvoltată în condiții de izo-lare, vreme de peste un mileniu, în Islanda. Acești caisunt urmașii animalelor transportate de către vikingiicare au colonizat Islanda. Rasa a fost menținută în starede puritate, ca urmare a unor legiuiri adoptate încă dinEvul Mediu. Una dintre cele mai drastice este legislațiacare interzice inclusiv reîntoarcere pe insula din nordulOceanului Atlantic a cailor care au părăsit țărmurile Is-landei. Albert Andras are la Zetea (lângă Izvoarele) sin-gura herghelie de cai islandezi, renumiți pentrublândețea lor și pentru faptul că sunt cei mai potrivițicai pentru cei care doresc să învețe tainele călăriei.

Claudiu Pădurean

41www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

turIsM

Trasee turisticeTuriștii care aleg să meargă în satul Izvoarele au multeposibilități de petrecere a timpului liber. Pe lângă ex-cursiile cu mașini de teren prin parcul de animalesălbatice, în care pot să vadă comunitățile în mediullor natural, ei au ocazia să închirieze, pentru excursiicălare, caii islandezi. Cu unii dintre aceștia pot mergepână în zona vârfului Harghita Mădăraș, într-o ex-curie de o zi. Apoi, există tabere de călărie pentrucopii. Astfel că, în această zonă, oamenii pot face de-opotrivă turism gastronomic, turism de tip ecvestruori turism de tip safari. Sau, pur și simplu, se potodih ni în aerul parfumat al Carpaților Orientali.

”Țarcul de cerbi are o suprafață de 320 dehectare. Toate țarcurile sunt împrejmuite,cu gard electric, făcut așa cum trebuie, așacum am văzut eu că se face în Noua Zeelandă, în Germania sau în Austria. Și,practic, în condiții seminaturale, creștemanimale sălbatice. Avem autorizație pen-tru asta. Furajele le producem noi”

Andras Albert

One of the most beautiful zoo parks in romania is also a succesful bussines. In the village ofIzvoarele, the in commune of Zetea, Harghita county, the buissnesman Andras Albert has oga-nized a real wildlife sanctuary on 300 hectars of land. e wildlife park from Izvoarele (Ivo)quickly became an attraction for romanian and foreign tourists willing to admire deers in theirnatural habitat and to enjoy the view of some species reacclimatized in romania, as the wildsheep (“muflonul”).

summary

Proiectul “Strategii de dezvoltare locală în Zona Met-ropolitană Oradea (ZMO)” a luat sfârşit în luna aprilieşi a avut drept rezultat stabilirea a 12 strategii care săasigure evoluţia economico-socială a zonei. “Finanţatprin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Ca-pacității Administrative, proiectul, a avut drept obiectivîmbunătăţirea durabilă a capacităţii administraţiilorpublice din ZMO. Pe parcursul celor 18 luni detranspunere în practică, au fost organizate cursuri pen-tru reprezentanţii de management din cadrul primări-ilor ZMO, cursuri pentru personalul de execuţie şi aufost actualizate cele 12 strategii de dezvoltare pentruOradea şi comunele din ZMO, strategii corelate într-undocument de referinţă cu impact metropolitan”, spunedirectorul ZMO, Ciprian Barna.

Principalele problemePentru a stabili însă care sunt cele mai bune măsuri,consultanţii au identificat mai întâi principalele pro -bleme cu care se confruntă locuitorii din Bihor.Pe primul loc în topul “nemulţumirilor”, se află infrastruc-tura. Comunicarea dintre comune este deficitară din pri -cina drumurilor nemodernizate care are trebui să le legeîntre ele. Tot infrastructura rutieră este şi cea careîmpiedică investitorii să aleagă aceste zone, din cauza ac-cesului dificil al utilajelor, dar şi a forţei de muncă.Un alt aspect negativ este îmbătrânirea accentuată a po -pulaţiei şi scăderea natalităţii. “Dacă se continuă aşa, în es-timativ 10-15 ani, populaţia de vârsta a treia va fi cea mainumeroasă din judeţ şi va pune mare presiune asuprapopulaţiei active. Rezultatul va fi lipsa forţei de muncă”, aexplicat şi Cristi Belei, reprezentantul firmei de consultanţăAddvances Iaşi şi consultant al proiectului.Nu în ultimul rând, Oradea şi comunele ei limitrofe stauprost la capitolul promovare. Obiectivele care ar puteastârni interesul nu sunt aduse în atenţia potenţialilorturişti. Astfel, zona are de pierdut atât locuri de muncă,care ar putea fi create pe segmentul turism, cât şi lacapitolul servicii sau comerţ, pentru că economia localănu este încurajată prin atragerea de noi consumatori.“În afară de Băile Felix, staţiune cunoscută în toatăRomânia, nu există în această zonă o promovare au -tentică, prin care să se indice că Oradea este de faptpoarta Europei”, a subliniat Cristi Belei.

Investiţiile aduc investiţiiÎn paralel cu proiectul european care urmărea dez-voltarea localităţilor din ZMO, municipalitatea a elabo-rat un plan propriu de dezvoltare pentru Oradea.Ambele planuri au avut însă un punct comun: atragereamai multor investitori. “Ne-am bucurat să remarcăm căstrategia de dezvoltare elaborată pentru Oradea în urmaproiectului corespunde cu cea gândită de primărie”, aspus viceprimarul Florica Cherecheş.Aceasta a subliniat că urmăreşte atragerea investitorilorşi crearea de locuri de muncă, prin cele trei Parcuri In-dustriale. Concret, Oradea are la ora actuală parcul Eu-robusiness, pentru care administratorii au semnatcontracte cu 26 de investitori, dar dezvoltă în paralelealte două parcuri industriale. Pentru Eurobusiness 2,

primăria a primit solicitări din partea a patru companiiîncă de la începutul anului 2012, cu toate că obiectivulnu exista încă cu acte în regulă. În parcul 24 de hectare,împărţite în 26 de parcele, terenul va costa 8 euro/mp.Aici, vor fi promovate două tipuri de afaceri: cele axatepe producție (industrie ușoară, nepoluantă) și cele deservicii/comerț.Pe lângă preţul accesibil al terenului primăria va investişi investeşte bani pentru a le asigura acestor noi com-panii toate utilităţile care le sunt necesare pentru obună funcţionareChiar dacă investitorii vin la Oradea însă, o problemămajoră pe care primăria vrea să o rezolve este lipsa forţeicalificate de muncă. Trendul din ultima vreme, impusde societatea civilă, a dus la transfomarea tinerilor în ab-solvenţi de studii superioare cu orice preţ, indiferentdacă este vorba despre învăţământul de stat sau cel par-ticular.Cel puţin la nivelul judeţului Bihor însă, acest aspect aadus un mare minus pe piaţa muncii. “Majoritatea in-vestitorilor s-au plâns că în Oradea nu există potenţialiangajaţi care să aibă calificările cerute de ei”, explică vi-ceprimarul Florica Cherecheş.Ea mai spune că este o problemă de mentalitate, princare copiii au fost convinşi că a fi meseriaş este un lucruruşinos.

“Pe termen lung trebuie să adaptăm educaţia tinerilorla nevoile curente ale angajatorilor. Cea mai bună soluţieeste să reînfiinţăm Şcolile de Arte şi Meserii. În acelaşitimp trebuie să depunem eforturi pentru a schimbamentalităţile părinţilor dar şi ale copiilor”, crede vicepri-marul.

Infrastructură de calitateStrategia de dezvoltare a Oradei mai vizează şi infra-structura de calitate, de la extinderea aeroportului ladrumul express de pe Ecaterina Teodoroiu, dar şipunerea în valoare a patrimoniului ori investiţiile în zonede recreere de la ştranduri şi grădini publice la parcuriîn fiecare cartier.Intenţia primăriei este de a decongestiona traficul depe principalele artere din oraş, prin construirea uneişosele laterale, din bani europeni, care să asigure accesulîn Oradea fără a mai străbate centrul oraşului. Valoarealucrării este evaluată la 9,5 – 10 milioane de euro fărăTVA, ar trebui să înceapă în toamnă şi va dura doi ani.În ce priveşte Aerorportul Oradea, pe site-ul oficial alMinisterului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) aapărut în luna mai un anunț referitor la acceptareaproiectului care vizează reabilitarea si modernizarea dinfonduri europene a Aeroportului Oradea. În valoare de

Oradea pariază pe bani europeni

42

AdMiniStrAţiE

Zona Metropolitană Oradea aelaborat printr-un proiect cu f i-

nanţare europeană 12 strategii dedezvoltare pentru municipiul

reşedinţă de judeţ şi pentru cele 11comune vecine. Investiţiile în infra-

structură, promovarea turistică şiatragerea investitorilor prin faci -

lităţi deosebite sunt “armele” princare administraţia locală vrea să

îmbunătăţească “poarta Europei”.

e Oradea Metropolitan Area has ellaborated, through an European project, 12 strategies to de-velop the capital of the county and its 11 neighbor communes. e infrastructure investments,the promotion of the tourism and the attraction of the investors are the “weapons” used by thelocal administration to improve “the Gate of Europe”.

Summary

aproximativ 32 milioane euro (18 milioane - contribuțiadin fonduri europene), proiectul „se află pe agendaComitetului de Monitorizare a Programului Opera-tional Sectorial Transporturi ce va avea loc în aceastălună, ocazie cu care se vor analiza posibilitățile de re-alocare a unor sume în vederea asigurării finanțării pen-tru acest proiect”, după cum spun reprezentanțiiMinisterului. Astfel, aeroportul ar putea deveni în timpviabil şi pentru zboruri internaţionale, cerinţă expresă aoamenilor de afaceri din Bihor.Nu în ultimul rând strategia urmăreşte creşterea ca lităţiiactului medical prin specializarea personalului sanitarşi prin crearea de noi centre medicale, reducereapoluării, creşterea calităţii serviciilor hoteliere şi creş tereacalităţii vieţii prin investiţii publice, de la parcări la as-faltări şi la spaţii verzi nou create.Şi dacă tot se pregăteşte cu drumuri bune, trafic de-congestionat, facilităţi fiscale şi forţă de muncă binepregătită, Oradea mai are un atu prin care să-şi spore-ască numărul turiştilor.Şi de această dată, ea pariază tot pe atragerea de fondurieuropene, indiferent dacă este vorba despre restaurareaCetăţii Oradea, transformarea Pieţei Unirii în zonă piet-onală, sau pur şi simplu restaurări de clădiri în centrulistoric.La ora actuală, primăria derulează proiectul VITO (In-tegrated urban Development of Vital Historic Townsas Regional Centers in South Eastern Europe).Principalele rezultate generate de colaborarea cu 11orașe și instituții din țări precum Austria, Ungaria,Moldova, Italia, Slovenia, Slovacia, Grecia și Croația arfi o serie de studii de fezabilitate aferente unor proiectedestinate modernizării/refacerii centrului istoric alOradiei, dar și un studiu referitor la marketingul stradal.Viceprimarul Florica Cherecheș a subliniat mai ales im-

portanța elaborării Ghidului de bune practici destinatproprietarilor de imobile din zona centrală, acolo undeoperațiunile de renovare/ reabilitare nu pot fi haotice,ci ele trebuie să respecte anumite rigori, inclusiv cro-matice.Managerul proiectului VITO, Dumitru Sim, spune că,în afară de Ghidul de bune practici invocat mai sus,din banii câștigați prin proiectul girat de MinisterulDezvoltării Regionale și Turismului au mai fost realizatepliante de promovare, un studiu de analiză referitor la”domeniile sinergetice pe patrimoniu local, turism șicultură”, respectiv o strategie de turism urban.

Cu paşi miciLa fel ca Oradea, comunele din Zona Metropolitanăau început uşor să profite de facilităţile proiectelor cufinanţare europeană pentru a-şi depăşi lipsurile. Cumprincipala problemă în aceste comune este tot infra-structura rutieră, alături de infrastructura de utilităţi,aceste două direcţii sunt principalele vizate de primari.Cel mai recent proiect care a dat roade în acest sens afost în comuna Nojorid şi s-a realizat prin programulRuralinfatrans. Proiectul a vizat îmbunătăţirea infra-structurii de transport rutier la nivelul zonelor trans-frontaliere reprezentate de Nojorid şi de Nagyrabe dinUngaria. “Obiectivul general constă în îmbunătățirea facilitățilorde transport din zona rurală de frontieră în timp ceobiectivele specifice se axează pe pregătirea și imple-mentarea unor investiții specifice în infrastructura detransport cu impact transfrontalier”, explică directorulZMO, Ciprian Barna.Concret, proiectul presupune modernizarea DrumuluiComunal 64 sat Apateu-DN 79 (aproximativ 6 km de

drum) la nivelul comunei Nojorid respectiv construcțiaunei secțiuni de aproximativ 1 km de drum la nivelulcomunei Nagyrabe. Prin modernizări, va fi redus gradulde izolare pentru aproximativ 3.000 de oameni şi dru-mul va asigura mobilitatea populaţiei atât la nivel rural,cât şi în zona de frontieră.“Comuna Nojorid are 5.000 de locuitori şi 17 sate. În cepriveşte infrastructura, avem un drum judeţean, 792ALeş-Tinca şi cinci drumuri comunale. Din totalul de 35de kilometri de drum la nivelul comunei, 22 sunt asfal-taţi”, a subliniat primarul Mircea Crainic. Primarul a maiatras atenţia asupra importanţei modernizării infra-structurii, în condiţiile în care Nojorid are 8,6% din to-talul drumurilor comunale din Zona MetropolitanăOradea.Prezentă la lansare, Sandorne Gyarmati, primarul dinNagyrabe, a spus că pentru locuitorii din comuna eiacest proiect este important pentru că oamenii trăiescdin agricultură, iar principalul angajator din zonărămâne primăria. Prin modernizarea infrastructurii,primăriţa speră să atragă investitorii. “În Nagyrabeavem 32 de kilometri de drum, iar la finalul acestuiproiect ajungem la o infrastructură rutieră pe asfalt de98% pe raza comunei”, a spus aceasta.Bugetul total alocat prin proiect este de 1.702.096,80Euro, din care cofinanţarea UE (prin Fondul Europeande Dezvoltare Regională) este de 1.446.782,28 Euro(85%), cofinanţarea națională este de 255.314,52 Euro(11,16%) iar contribuţia comunei Nojorid si Nagyrabeeste de 68.005,20 Euro (3,84 %).Lucrările au început în august anul trecut, sunt fin a -lizate în proporţie de 80%, și urmează să fie inaugurateîn septembrie 2012.

Andreea Costea

AdMiniStrAţiE

Potrivit președintelui CJ Mureș, Lokodi Edith Emőke,lucrările la viitoarea groapă ecologică de gunoi ajudețului vor fi finalizate până în toamna acestui an.Firma constructoare, Hidroconstrucția SA, sucursalaArdeal Cluj, depune eforturi susținute în acest sens.“Contractul de execuție cu constructorul s-a semnatîn noiembrie 2011. Lucrările au demarat după to -pirea zăpezii. Într-un an constructorul, care e o firmăfoarte serioasă și cu o experiență foarte bogată, seobligă ca la toamnă să finalizeze lucrările tocmai căștie situația din județul Mureș”, a declarat LokodiEdith Emőke.

Proiect de 188,2 milioane de leiProiectul este finanțat de Uniunea Europeană prinFondul European de Dezvoltare Regională, în cadrulProgramului Operațional Sectorial Mediu, Axa prio -ritară 2 - „Dezvoltarea sistemelor de management in-tegrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istoricecontaminate”, Domeniul Major de Intervenție 2.1 -„Dezvoltarea sistemelor integrate de management aldeșeurilor și extinderea infrastructurii de management

al deșeurilor” și are o valoare de 188,2 milioane de lei,aproximativ 45,2 milioane de euro. „Proiectul „Sistemde management integrat al deșeurilor solide în județulMureș” este destinat tuturor celor 580.000 de locuitoriai județului Mureș, precum și celor 102 autorități pu -blice locale municipale, orășenești și comunale alejudețului Mureș asociate în ADI Ecolect Mureș. Va -loarea proiectului, fără TVA, este de 188,2 milioane delei, din care 131,37 milioane de lei provin din fondurilestructurale ale Uniunii Europene, 29,55 milioane de leidin bugetul național și 27,3 milioane de lei din bugetuljudețean”, a precizat Lokodi Edith Emőke.

Platforma administrativă,primul pasManagerul de proiect din partea Hidroconstrucția SA,sucursala Ardeal Cluj, inginerul Corneliu Naic, a afir-mat că echipa pe care o coordonează și-a propus săfinalizeze prima celulă de depozitare a deșeurilor pânăla sfârșitul anului 2012. „Construcția a fost demaratăîn 24 noiembrie anul trecut. Se lucrează la excavațiipe celula 1 și la platforma de tratare mecanico-bio-

logică. Lucrările de excavație la platforma administra-tivă sunt finalizate și demarăm săptămâna viitoareconstrucția”, a declarat inginerul Corneliu Naic. „Avândîn vedere faptul că deșeurile sunt o problemă înMureș, am făcut un fel de pariu cu noi că la sfârșitulanului să putem primi deșeuri în această celulă”, a maispus inginerul Corneliu Naic.

44

investiţii45,2 milioane de euro pentru deșeurile MureșuluiConducerea Consiliului Județean (CJ) Mureș a prezentat, recent, stadiul lucrărilor la proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide în Județul Mureș”. Întâlnirea cu mass media a avut loc pe teren, pe amplasamentul viitorului depozit de deșeuri din comuna Sânpaul.

Măsuri prioritare aleproiectului

- Realizarea unui depozit zonal conform normelorde siguranță și protecție a mediului ale Uniunii Eu-ropene, care va deservi întreg județul Mureș, am-plasament în comuna Sânpaul;- Realizarea unei instalații de tratare mecano-biolo -gică a deșeurilor, amplasament comuna Sânpaul;- Realizarea unei stații de transfer, unei stații desortare și a unei stații de compostare pentru zonaTârgu-Mureș, amplasament comuna Cristești;- Închiderea depozitelor neconforme: Târgu-Mureș- Cristești, Reghin, Iernut, Luduș și Sovata;- Achiziția de echipamente necesare pentrucolectarea și transportul deșeurilor reciclabile șibiodegradabile: euro-containere, pubele, unitățicompostare, mijloace de transport;- Implementarea colectării separate a deșeurilor re-ciclabile (hârtie-carton, plastic-metal, sticlă) șibiodegradabile, atât în mediul urban cât și în mediulrural;- Campanie de informare și conștientizare a cetățe-nilor privind importanța colectării selective și a re-ciclării deșeurilor.

„Construcția a fost demarată în 24 noiembrie anul trecut. Se lucrează la excavații pecelula 1 și la platforma de tratare mecanico-biologică. Lucrările de excavație la plat-forma administrativă sunt finalizate și demarăm săptămâna viitoare construcția”

inginer Corneliu Naic

Condiții demne de UniuneaEuropeanăManagerul de proiect al CJ Mureș, Radu Spinei, a ex-plicat că la finalizarea proiectului deșeurile depozitatela Sânpaul vor respecta cu fidelitate toate condițiileimpuse de Uniunea Europeană. “Avem o suprafață deaproximativ șapte hectare. Deja s-au conturat dru-murile de acces și de incintă. Obiectivul general alproiectului este implementarea unui nou sistem degestionare a deșeurilor la nivel județean, bazat pe re-cuperarea, sortarea și reciclarea materialelor refolosi-bile și reducerea cantității de deșeuri care se eliminăprin depozitare, în condiții de protecție a mediului șia sănătății populației”, a spus Radu Spinei.

Ce se va face?Potrivit graficului proiectului, depozitul zonal de laSânpaul va avea trei celule, cu o suprafață totală decinci milioane de metri cubi. Prima celulă va fi ex-ploatată între anii 2012-2017, iar celulele 2 și 3 în pe-rioada 2018-2033. De asemenea, la Sânpaul va ficonstruită și o stație de tratare mecano-biologică deo capacitate de 65.000 de tone/an, iar la amplasamen-tul Târgu-Mureș - Cristești va fi realizată o stație detransfer de o capacitate de 65.000 de tone/an, o stațiede sortare de o capacitate de 28.000 de tone/an și ostație de compostare de o capacitate de 10.000 detone/an.

Alex TOTH

45www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

investiţii

Principalele contracte de serviciiși lucrări aferente proiectului

Contract de servicii „Asistență tehnică și super-vizarea lucrărilor de construcții - sistem de Manage-ment integrat al Deșeurilor în județul Mureș”- valoare: 10.080.149,64 lei plus tvA- Data semnării contractului: 11 martie 2011- termen de execuție: 30 de luni- stadiul investiției: în derulare

Contract de tip proiectare și execuție „Construcțiadepozitului zonal de deșeuri, a instalației de trataremecano-biologică și închiderea depozitelor necon-forme în județul Mureș”- valoare: 100.750.643,84 lei plus tvA- Data semnării contractului: 3 noiembrie 2011- termen de execuție: 18 luni- stadiul investiției: în derulare

Contract de tip proiectare și execuție „Construcțiastației de transfer, stației de sortare și stației de com-postare Cristești - județul Mureș, România”- valoare: 24.342.638,52 lei plus tvA- Data semnării contractului: 12 decembrie 2011- termen de execuție: 9 luni- stadiul investiției: în derulare

Contract de „Furnizare de echipamente pentru sis-tem integrat de gestionare a deșeurilor în județulMureș, România”- valoare estimată: 23.420.327,76 lei plus tvA- Data estimată a semnării contractului: august 2012- termen de execuție: 12 luni- stadiul investiției: pregătire procedură de licitație

execuție drum de acces la depozitul zonal sânpaul- investiție în sarcina CJ Mureș (costuri neeligibile)- valoarea investiției: 2.785.000 lei, inclusiv tvA- stadiul investiției: finalizată

Utilități electrice pentru amplasamentul depozitu-lui zonal sânpaul- investiție în sarcina CJ Mureș (costuri neeligibile)- valoarea investiției: 820.732 lei, inclusiv tvA- stadiul investiției: finalizată

Drum acces și utilități pentru amplasamentulCristești-vălureni- investițiile revin în sarcina municipiului târgu-Mureș (costuri neeligibile)- stadiu de realizare: lucrările nu au fost încă de-marate

“Avem o suprafață de aproximativ șapte hectare. Deja s-au conturat drumurile deacces și de incintă. Obiectivul general al proiectului este implementarea unui nousistem de gestionare a deșeurilor la nivel județean, bazat pe recuperarea, sortarea șireciclarea materialelor refolosibile și reducerea cantității de deșeuri care se eliminăprin depozitare, în condiții de protecție a mediului și a sănătății populației”

Radu Spinei

e County Council (CJ) Mureş recently presented the stage of the project “integrated Manage-ment system of the solid Waste in Mureş County” . e Meeting with the mass-media happenedon the terain, at the location of the future garbbage deposit in sânpaul. According to the Presi-dent of CJ Mureş, Lokodi edith emőke, the work to the future ecological waste deposit of thecounty will be finished till the end of the year.

summary

De fapt, firma lui Igor Peev, la origine clujean, a fostmutată după 1989, din Germania în România. În anii1980, societatea din Germania a colaborat cu Fac-ultatea de Farmacie din Cluj-Napoca, pentru fabri-carea de tincturi din plante specifice florei noastre,exportate apoi ca materii prime pentru fabricareade medicamente homeopate. După mutarea firmeilângă Cluj-Napoca, la Rădaia, în 1992 a început efec-tiv activitatea acesteia, care era, de fapt, o contin-uare a muncii din Germania, iar clienţii erau tot deacolo. “Personalul angajat a învăţat de la specialiştiigermani şi s-a supus rigorilor nemţeşti”, dezvăluieunul dintre secretele succesului Carmen Ponoran,directorul ştiinţific al companiei PlantExtrakt. Totgermanii făceau un audit o dată pe an, care era maimult un dialog cu partea română, din care toţiaveau de învăţat. “PlantExtrakt a fost prima firmă în-fiinţată în România pe acest specific, iar atunciknow-how nu exista la noi”, a mai spus CarmenPonoran. Aceasta a precizat că până în 1995, activi-tatea PlantExtrakt a însemnat export în Germania,Italia, India şi Pakistan. “India este cea mai mare piaţăde homeopatie din lume”, a mai declarat directorulştiinţific al companiei cu sediul în Rădaia. Apoi,firma clujeană a mai colaborat şi cu companiiprezente pe piaţa italiană, unde acestea au vândutatât tincturi mamă, cât şi extracte gemoterapice(din muguri de plante). “Gemoterapia este foartedezvoltată în Franţa şi Italia, dar în ultima vreme le-am luat-o înainte”, spune Carmen Ponoran. Pro-dusele gemoterapice au fost introduse pe piaţa dinRomânia din 1995. Dacă, iniţial, erau produse 30 deextracte gemoterapice, acum PlantExtrakt produce67 astfel de soluții pentru tratarea bolilor. De câtevaluni, a fost lansată o gamă nouă de produse, gamaPolygemma - combinaţii de extracte de gemoter-apice îndelung verificate în practica medicală, care

se bucură de o bună primire pe piaţă, ca toate pro-dusele fabricate la PlantExtrakt – un brand asociatlucrului bine făcut, produsului de calitate.Fabricaţia de medicamente homeopate este un altdomeniu de activitate al firmei, unde, ca şi în cazul ex-tractelor gemoterapice, Laboratoarele PlantExtrakt aufăcut pionierat în România. “Medicii, chiar dacă nusunt instruiţi în domeniul homeopatiei în facultate,au posibilitatea formării lor postuniversitare prin cur-suri recunoscute de Ministerul Sănătăţii, ce se fina -lizează cu obţinerea unui atestat”, a mai declaratCarmen Ponoran.

Între medicamente şi suplimente alimentareÎn timp ce remediile homeopate sunt încadrate în ca -tegoria medicamentelor, extractele gemoterapice suntsuplimente alimentare. “Pentru a înregistra un produsîn categoria medicamentelor durează între trei şi cinciani, pe când procedura pentru suplimentele ali-mentare este mai puţin complicată şi se aplică, con-form legislaţiei în vigoare şi produselor din plante”, aprecizat directorul ştiinţific al PlantExtrakt. Dar, fie căsunt medicamente sau suplimente alimentare, toateprodusele care sunt fabricate la PlantExtrakt respectăregulile de bună practică de fabricaţie specifice dome-niului farmaceutic, iar fluxurile de fabricaţie sunt cer-tificate BPF (GMP) de către Agenţia Naţională aMedicamentului.

Au adus Echinacea în RomâniaUna dintre plantele medicinale cele mai cunoscute şiexploatate pentru proprietăţile ei curative este Echi-nacea, originară din America de Nord. “Noi am adusEchinacea în România şi am aclimatizat-o aici, în cul-turile proprii”, a explicat Carmen Ponoran. În afară deEchinacea, firma prelucrează multe alte plante, iarnumărul lor depăşește 300 de specii. “Caracteristicaextractelor fabricate de noi este dată de prelucrarea

plantelor în stare proaspătă, nu uscate, pentru a păstratot complexul de substanţe pe care le conţine planta”,mai spune directorul ştiinţific. În afară de culturile pro-prii, PlantExtrakt prelucrează foarte multe plante dinflora spontană, astfel că are un întreg departamentagricol care recoltează în mod controlat aceste plante.De altfel, firma este certificată ecologic şi pentru cul-turile organice şi pentru recoltarea ecologică aplantelor din flora spontană, certificare care este reîn-noită în fiecare an.

O echipă unităPlantExtrakt este un business complex și integrat, carepornește de la cultivare / recoltare / prelucrare deplante şi până la promovarea medicală desfăşurată deo echipă specializată.Cea care a pus bazele departamentului de calitate alPlantExtrakt este Neli Olah, venită în această firmă di-rect de pe băncile Facultăţii de Chimie, în 1996. Estedoctor în tehnici cromatografice (metode analitice deidentificare a compuşilor dintr-o plantă). Ea conduce

Puterea naturii, prinsă în granule şi extracte vegetalePiaţa produselor naturiste este una în plină expansiune în România. Laboratoarele PlantExtrakt din Cluj au prins startul devreme, pentru că au fost înfiinţate la sfârşitul anului 1991.

Laboratoarele PlantExtraktîn cifre

- peste 60 de hectare de teren cultivat cu plantemedicinale - peste 300 de specii de plante prelucrate- peste 4.000 de medicamente homeopate-peste 100 de produse fitoterapice si gemoterapice- cifra de afaceri pe 2011: 12.000.000 lei- export în Ucraina, Kazahstan, Ţările Baltice, Ger-mania, Japonia, Austria şi India şi contracte în ne-gociere cu parteneri din alte cinci ţări.

46

aFaCERI

e market of the naturist products is growing in Romania. e PlantExtrakt laboratories startedits activity soon, because they were founded at the end of 1991. In fact, the firm of Igor Peev wasmoved from Germany to Romania, after 1989. During the 80s, his company from Germania col-laborated with the Faculty of Pharmacy from Cluj for the production of the extracts from plantsspecific to our area.

Summary

Departamentul de Calitate, Cercetare şi Dezvoltare şieste, de asemenea, absolventă a Facultăţii de Farmacie.Departamentul agricol este condus de inginerulagronom Alexandru Tokes, care lucrează şi el încă din1995 în cadrul PlantExtrakt, tot de cum a terminat fac-ultatea.Nu în ultimul rând, la succesul produselor PlantEx-trakt contribuie şi Carmen Ponoran, directorul şti-inţific al societăţii, de formaţie farmacist. “În 1990,lucram la singura farmacie homeopată din România,

care funcţiona la Bucureşti. În 1994, m-am mutat laCluj şi de atunci lucrez la PlantExtrakt ”, povesteşte far-macista. Acestora se adaugă întreagă echipă a firmeiclujene, care acum numără 150 de persoane, din carepeste un sfert lucrează în cercetare-dezvoltare şi asig-urarea calităţii.

Ana Florescu

Domeniu în plină expansiune

Din anul 2010, a fost înfiinţată asociaţiaRomână de Gemoterapie şi Homeopatie, con-dusă de medicul Simona Niţu. Despre planurilecompaniei şi ale asociaţiei, Camelia Ponoranspune că: “Dorim să iniţiem cât mai mulţimedici în domeniul gemoterapiei. aceasta esteo terapie naturală, dar poate fi considerată şio punte de trecere de la terapia clasică lahomeopatie. Pe de altă parte, asociaţia îşipropune să sprijine şi dezvoltarea home-opatiei, aflată în continuă ascensiune la noi înţară”. Un element specific al activităţii asoci-aţiei sunt cursurile de iniţiere, dar şi de spe-cializare în gemoterapie şi homeopatie care seadresează exclusiv medicilor şi farmaciştilor.Însă amploarea pe care a luat-o producţia deextracte gemoterapice şi medicamente home-opate a avut loc iniţial la presiunea pacienţilor,nu la cea a medicilor. “am fost motivaţi defeed-back-ul de la pacienţi”, a mai spus direc-torul ştiinţific al PlantExtrakt. În această lună,va avea loc la Mamaia a III-a ConferinţăNaţională de Gemoterapie cu participare inter-naţională, organizată de asociaţia Română deGemoterapie şi Homeopatie al cărui sponsoreste PlantExtrakt. acolo va fi lansată lucrarea“acta gemmotherapeutica”, care reuneşte lu-crări ale unor specialişti cu experienţă îngemoterapie, precum şi un nou produsgemoterapic fabricat la PlantExtrakt, obţinutdin muguri de măr, care se va găsi în curând pepiaţă. De asemenea, invitatul special al confe -rinţei va fi dr.Fernando Pitera, autorul celei maicomplete lucrări de până acum în domeniulgemoterapiei, tradusă în limba română de dr.Sorina Sorescu, vicepreşedinte al asociaţiei şiuna dintre cele mai cunoscute experte îngemoterapie din România.

Homeopate veterinare

Cercetătorii științifici din Cluj lucrează la o nouă linie de medicamente veterinare. Este vorba demedicamente homeopate, folosite pentru tratarea cailor. aceste medicamente au un mare avantaj,reprezentat de faptul că ele pot fi folosite și pentru tratarea cailor pentru sport, care, înainte de com-petiții, sunt supuși controlului antidoping. Medicamentele homeopate au avantajul că nu se află pelista substanțelor interzise, spune președintele asociației Veterinare Ecvine din România, conferențiaruluniversitar Iancu Morar.Medicina veterinară homeopată ar putea deveni obiect de studiu la Universitatea de Științe agricolăși Medicină Veterinară, spune Carmen Ponoran. În țările germanice, medicina veterinară homeopatăare o tradiție îndelungată. În România, însă, aceste metode sunt relativ noi, pentru că, până acum,medicina veterinară s-a bazat pe produse chimice.

“În 1990, lucram la singura farmacie homeopată din România, care funcţiona la Bucureşti. În 1994, m-am mutat la Cluj şi de atunci lucrez la PlantExtrakt ”

Carmen Ponoram

47www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

aFaCERI

48

aFaCErI

Criza de pe piața construcțiilor și a materialelor de con-strucție i-a împărțit pe managerii din domeniu în douăcategorii: cei învinși și cei care au învins criza. Din ultimacategorie face parte Sabin Fărcaș, managerul grupuluiEurosynergy impreuna cu echipa sa. El a reușit să îșiconsolideze afacerea, să o dezvolte și să exploreze noidirecții chiar în timp ce piața se prăbușea. Grupul clu-jean Eurosynergy a scăpat nevătămat de perioada ceamai neagră a crizei, iar acum managerul său privește cuîncredere spre viitor.

Cărămidă pe cărămidăEchipa Eurosinergy a mizat pe produse inovatoare, carei-a permis să cucerească nișe semnificative de piață,încă de la fondarea grupului clujean, în primii ani dedupă Revoluție. Eurosynergy a început să aducă înRomânia cărămizile din sticlă, de cea mai bună calitate,produse de grupul Seves din Italia. În prezent, estevorba de cel mai important şi dinamic producător decărămidă din sticlă de pe piața globală, cu fabrici înItalia, Cehia, Brazilia, China ori Germania. În anii în careEurosynergy a adus noile cărămizi, cu un aspect de-osebit, cărămizile din sticlă de pe piața româneascăerau de un singur fel: cele de culoare verde, folosite maiales pentru închideri. Însă, după ce Eurosynergy a aduspe piață cărămizi cu un aspect inovator, produsele dinsticlă concepute de artiștii italieni au devenit un produsde design, care pot fi folosite pentru fațade ori inte-rioare. Încet-încet, calitatea și frumusețea cărămizilordin sticlă aduse de Eurosynergy în România s-au impus,iar compania clujeană s-a transformat într-un jucătorremarcat prin seriozitate și dinamism, cu o reţea de dis-tribuţie naţională şi o prezenţă prin intermediulreţelelor de bricolaj în toată ţara.

Apa trece, pietrele rămânÎnsă nici chiar în cei mai buni ani ai pieței construcțiilor,când cererea de cărămidă de sticlă creștea necontenit,Sabin Fărcaș nu a uitat că afacerea sa este una de nișă,extrem de expusă fluctuațiilor pieței, și a decis să facăceea ce mulți manageri au neglijat total în anii care auprecedat declanșarea crizei: diversificarea surselor devenit pentru reducerea riscurilor. Așa că, încă de acumșapte ani, el a creat Eurosynergy Stone Division, com-panie care a intrat pe piața comerțului și prelucrăriipietrei naturale. La fel ca şi în cazul cărămizilor din sticlă,Sabin Fărcaș a mizat pe produse de calitate. Este vorbade travertin, marmură, calcare, dar și granit ori onix. Iar

o mare cantitate din piatra ornamentală pe care Eu-rosynergy o aduce pe piața românească provine dinTurcia, Italia sau Grecia, adică din acele cariere din careerau extrase, cu multe secole în urmă, blocurile de pi-atră care erau transformate, în mâinile unor artizani orimeșteri pricepuți, în elemente decorative pentru tem-plele greceşti, palatele senatorilor romani ori nobililorbizantini. În timp ce ceilalți jucători de pe piațaromânească vindeau toate tipurile de piatră naturală,managerul Eurosynergy s-a concentrat pe travertin, orocă cunoscută în România cel puţin ca şi aspect sautextură, nu neapărat după nume, datorită travertinuluide Borsec care este prezent pe numeroase clădiri dinCluj-Napoca sau a travertinului de Banpotoc din carecelebrul Constantin Brâncuşi a cioplit Poarta Sărutuluişi Masa Tăcerii. Compania clujeană aduce diferite plăcide forme regulate, cu grosimi cuprinse între 1-3 cen-timetri, dar și plăci de dimensiuni mari, cunoscute subdenumirea de „lastre”, de 2,50x1,70 metri, folosite pen-tru crearea unor elemente arhitecturale. Angajații Eu-rosynergy nu fac doar comerț cu travertinul importat,ci pot și să taie, să profileze ori să cioplească roca no-bilă, manual sau cu ajutorul unor instalații perfor-mante, maşini de tăiat cu disc sau cu jet de apă. Finețeacu care lucrează angajații Eurosynergy permite re-alizarea unor medalioane din combinații de piatră,care includ, de exemplu, travertinul, marmura, granitul,dar și inserturi de metal ori sticlă. Unii dintre meșteriiangajați de Eurosynergy provin din renumitele dinastiide pietrari din Viștea, din familii care au sculptat, întrealtele, elementele decorative pe pe fațadele PalatuluiParlamentului din Budapesta ori Casei Poporului dinBucurești.

Ingredientele succesuluiCalitatea pietrei și îndemânarea meșterilor, combinatecu seriozitatea managementului şi dezvoltarea dinresurse financiare proprii, au fost ingredientele succe-sului Eurosynergy. Managerul Sabin Fărcaș este modest.”Noi suntem o companie mică, de nişă, știm unde neeste locul. Suntem o mână de oameni, care muncimîmpreună de mulţi ani şi încercăm să ne facem treabacât mai bine. Fără colegii mei, parte dintre ei sunt şiasociaţii mei în Eurosynergy Stone Division, nu aş fireuşit să fac ceea ce mi-am propus.”, spune Sabin Făr-caș, contrazis, însă, de cifrele oficiale, care arată că Eu-rosynergy este principalul importator de cărămizi dinsticlă din România, cu o prezenţă națională în majori-tatea reţelelor de bricolaj, dar și unul dintre principaliiimportatori de travertin și marmură din țară. Acesteingrediente ale succesului au permit Eurosynergy Clujsă performeze pe o piață a cărămizilor din sticlă care aajuns, la sfârșitul lui 2011, la doar o treime din nivelulpe care îl avea în 2008. Pentru 2012, Sabin Fărcaș es-timează că scăderea va continua. ”Până când nu va re-porni creditul ipotecar, lucrurile vor rămâne la fel pepiața imobiliară şi implicit pe piaţa materialelor de con-strucţii”, spune managerul Eurosynergy, companie carea cunoscut toate avatarurile pieței din 1994, de când afost fondată la Cluj. ”Noi am compensat scăderea ac-centuată de pe piața cărămizii din sticlă cu creșteri alevânzărilor de piatră naturală”, spune Sabin Fărcaș.

Claudiu Pădurean

Un business tare ca piatraManagerul Eurosynergy, Sabin Făr-caș, pare să fie tipul de manager carea construit o afacere tare ca piatra,mai ales pe vreme de criză. De fapt,afacerea sa este bazată chiar pepietre. Este vorba de pietre naturale,care pot aduce fastul bizantin încasele ardelenilor.

Sabin Fărcaş, the Eurosynergy manager, looks to have built a business strong as a rock, now in the time ofcrisis. In fact the business is based on rocks. It is about natural rocks that can bring a sort of Byzantine el-legance in the houses from Transylvania. e crisis in the real estate and in the construction materials do-main split the managers in the field into two categories: the defeated and the winners. Sabin Fărcaş, themanager of Eurosynergy, and his team belong to the second category. He managed to consolidate hisbusiness, develop and exploit new directions while the market was going down. is holding from Clujpassed well the darkest period of the crise, and now its manager is looking with trust to the future.

Summary

49www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

EvEnImEnT

Instituțiile media au misiunea dificilă de a-i alege pe ceimai merituoși reprezentanți ai societații şi de a-i premiapentru contribuțiile aduse dezvoltării oraşului Cluj-Napoca şi Transilvaniei în anul 2011 în diferite domenii,precum cultură, sport, business sau medicină.

Ce spun organizatorii“În cei opt ani în care am organizat acest eveniment, amavut onoarea să văd recunoașterea unor adevărate valoriculturale și sociale ale Transilvaniei. Oameni cu un carac-ter remarcabil și o cultură deosebită au pășit pe scena depremiere a evenimentului” – a declarat Cristina Szasz, di-rector de PR al agenției Amprenta Advertising, organiza-torul evenimentului.Agenția clujeană Amprenta Advertising activează depeste 10 ani în domeniul publicității și este organizatoareamai multor evenimente desfășurate în Transilvania.Decebal Cotoc, președintele agenției clujene, men ționează:“Presa din Cluj-Napoca și din Transilvania este activă, avemjurnaliști foarte bine pregătiți și instituții de presă recunos-cute la nivel național. Premiile Media de Excelențăînseamnă, de fapt, un eveniment și un concept care nu facealtceva decât să reconfirme an de an existența și valoareapresei clujene”.“Mă bucur să avem alături de noi parteneri puternici șide încredere din mass media care au reușit să demon-streze încă o dată că la Cluj se face jurnalism și se facebine. Sunt, totodată, nerăbdător să îi văd pe scenă re-cunoscandu-și fiecare valorile clujene” – a mai spuspreședintele Amprenta Advertising.La eveniment au fost prezenți, de-a lungul celor opt edițiiorganizate până acum, celebri oameni de televiziune pre-cum Mihai Găinușă alături de întreaga echipă a Cârco-tașilor, Cristi Brancu, Robert Turcescu, Raluca Lăzăruț,Mihaela Rădulescu și multi invitați din mass media re-gională.

Eveniment moderat de Virgil IanțuAnul acesta, organizatorii l-au invitat la Cluj pe Virgil Ianțuîn calitate de moderator și au pregatit un moment spe-cial cu Narcis Iustin Ianău, o voce inegalabilă de la“Românii au talent”.Partenerul oficial al evenimentului este Cosmote România.

Evenimentul este organizat cu sprijinul companiei Elec-trogrup, alături de partenerii acestei ediții: BCR, ChristianTour, Romfulda, Megamix, BS Group Demolation, Akan-tus Hotel, SSIF Broker, Studium Green Campus, Eletric-Group, Amera Tower, Jidvei, Unishowroom, Casa Pitas şiElectrica –Distribuție Transilvania Nord.

Cristina Vlad

Clujul păstrează tradiţia promovării celor mai valoroase contribuţii aduse comunității locale, prin cea de anoua ediţie a celui mai mare eveniment de PR din Transilvania: premiile media de excelență. Premiile suntacordate de redacții unor personalități remarcabile.

Secretele din culisele evenimentuluiCristina Szasz a vorbit despre organizarea evenimentului de PR

Reporter: Care este cel mai dificil aspect în or-ganizarea evenimentului Premiile Media de Ex-celență?Cristina Szasz.: Nu pot să spun că exista un singuraspect dificil, sunt multe lucruri dificile, însă în ace-lași timp sunt deosebit de plăcute și satisfăcătoaredin punct de vedere profesional în toate etapeleorganizarii evenimentului. Dar cred că cel mai dificile alegerea nominalizărilor, pentru că în cadrulevenimentului acordăm și noi, ca organizatori, unpremiu. De fiecare dată avem în minte o mulțimede opțiuni, iar în momentul în care ne hotărâmasupra persoanei căreia să îi acordăm premiul, măgândesc că vor fi încă 100 de ediții, deci vom puteapremia 100 de oameni de valoare.

Rep.: Care a fost cea mai pretențioasă vedetă in-vitată în cadrul evenimentului?CS: Nu am avut așa ceva. Adică, nu am avut vedetepretențioase. Dincolo de imaginea pe care unelevedete o creează pe micul sau marele ecran, amfost foarte impresionată de modestia și bunul simțde care au dat dovadă toți cei invitați la eveniment.Mă bucur că i-am cunoscut pe fiecare dintre ei, măbucur că i-am avut ca invitați în cadrul evenimen-tului și mă străduiesc în fiecare an să invit oamenideosebiți.

Rep.: Ce pregătiți anul acesta în cadrul eveni-mentului Premiile Media?CS: În primul rând, voi avea plăcerea să îl cunoscpe Virgil Ianțu, care a acceptat invitația de aprezenta acest eveniment. În al doilea rând, ampregătit un moment excepțional cu Narcis IustinIanău care va susține două recitaluri în cadrulevenimentului și, nu în ultimul rând, sesiunile depremii care și anul acesta vor fi excepționale.

Rep.: Ce alte evenimente organizează Amprentaanul acesta?CS: După cum cred că știți, în data de 17 iunie laTârgu-Mureș și în data de 18 iunie la Cluj-Napocava avea loc un mega concert Goran Bregovic &Wedding and Funeral Band, organizat de agențiaAmprenta, iar în această toamnă avem în plancâteva concerte și evenimente pentru publicul larg,pe care urmează să le anunțăm cât de curând.

Pe cine vor premia jurnaliștii clujeni

Clujul îşi premiază valorile în cadrul celei de-a 9-a ediţiia Premiilor Media de Excelenţă

Cluj keeps its tradition to promote the most valuable contributions to the local community through thenineth edition of the greatest Pr event in Transylvania: the excellency media awards. e prizes areawarded by to some remarkable personalities. e media institutions have the delicate mission to choosethe most meritous representatives of the local society, and to award them for their contributions to thedevelopment of city of Cluj in several domains as culture, sport, business or medicine in the year of 2011.

Summary

Reporter: De ce trebuie înregistrată marca ? Delia ciurea: Deoarece, potrivit legislaţiei în vigoare înmaterie de proprietate intelectuală, numai prin înregis-trare la oficiile competente, titularul mărcii, persoană fi -zică sau juridică, dobândeşte drepturi exclusive deexploatare a mărcii respective pentru produsele/serviciilepentru care a fost înregistrată şi dreptul de a-i împiedicape alţii să comercializeze produse similare sau identicesub aceeaşi marcă sau sub o marcă similară, de natură săcreeze confuzie pentru public. Ca regulă, dreptul la marcăaparţine primului depunător al cererii.

Drept exclusivRep: Cât de important este ca o firmă să îşi protejezemărcile? D.C. Numai titularul unei mărci înregistrate va putea inter -zice terţilor utilizarea mărcii fără consimţământul său, be -neficiind de dreptul de exploatare exclusivă a mărciirespective. Fără înregistrare, investiţiile unei organizaţii încomercializarea unui produs se pot risipi, deoarece firmerivale pot utiliza aceeaşi marcă sau o marcă similară pânăla confuzie pentru produse similare ori identice. În aceastăsituaţie, clienţii pot fi induşi în eroare, astfel încât săcumpere produsul firmei concurente, crezând că este pro-dusul unui anumit producător. Consecinţele - în situaţiadată - pot fi scăderea profitului întreprinderii, crearea con-fuziei pentru clienţii acesteia şi chiar aducerea de prejudiciireputaţiei şi imaginii societăţii, mai ales dacă produsul con-curenţei este de calitate inferioară. Astfel, clienţii vor ob-serva o calitate fluctuantă a produselor, fapt ce va duce lascăderea reputaţiei mărcii, şi, implicit, la scăderea vânzărilor,inclusiv a produselor comercializate chiar de către titularulmărcii. Cele două efecte cumulate (creşterea vânzării pro-duselor concurenţei şi scăderea reputaţiei mărcii) deter-mină cu siguranţă scăderea profitului deţinătorului legitimal unei mărci neînregistrate. Având în vedere valoarea măr-cilor şi importanţa pe care acestea o pot avea în deter-minarea succesului de piaţă al unor produse, este necesarca societăţile să se asigure că mărcile pe care le utilizeazăsunt înregistrate, pe pieţele unde îşi comercializează pro-dusele sau îşi prestează serviciile. Numai în aceste condiţiio marcă poate furniza protecţie titularului, asigurându-idreptul exclusiv de a o utiliza pentru desemnarea unor pro-duse şi servicii sau pentru a autoriza un terţ să o utilizeze

în schimbul unei plăţi. Este vorba aici de licenţierea mărciiînregistrate în schimbul unei redevenţe.De asemenea, în exercitarea dreptului său exclusiv asupramărcii, titularul poate cere despăgubiri oricarui terţ careo foloseşte după publicarea mărcii sale în Buletinul Oficialal Proprietăţii Industriale. Calculul despăgubirilor pentruprejudiciile cauzate titularilor de mărci se face potrivitdreptului comun. După publicarea mărcii în Registrul naţional al mărcilor,titularul ei are la îndemână mijloace juridice specifice deapărare, cum ar fi acţiunea în contrafacere sau acţiuneaîn concurenţă neloială. Marca face parte din fondul de comerţ al unei firme, cuvaloare economică în sine. Marca înregistrată permite proprietarului, administratoru-lui titlului de marcă, să procedeze la evaluarea mărcii, în

vederea stabilirii cât mai reale a patrimoniului firmei sale.Evaluarea mărcii este astfel, o componentă a evaluăriifirmei.Valoarea economică a mărcii este cea care stabileștepreţul, în cazul în care se doreşte transferul dreptului deproprietate asupra mărcii prin cesiune.

Firmele românești mizează totmai mult pe mărciRep: Conştientizează firmele româneşti aceasta nece-sitate de a înregistra propriile mărci?D.c.: Desigur, firmele româneşti conştientizează acestlucru. Conştientizarea se produce printr-o bună colabo-rare cu consultanţii juridici sau prin problemele pe carele întâmpină mediul de afaceri dacă nu-şi înregistreazămarca la oficiile de mărci competente.

Rep: Ce trebuie să facă un solicitant pentru a înregis-tra o marcă?D.c.: Modul în care se obţine certificatul de înregistrarea mărcii pe plan naţional este reglementat prin legea

naţională şi prin tratatele şi convenţiile la care Româniaeste parte. Solicitantul completează o cerere care se depune la

OSIM, în mod direct sau prin reprezentant.Cererea de înregistrare cuprinde principalele elemente deidentificare a mărcii, precizarea claselor de produse şi ser-vicii pentru care se cere protecţia mărcii şi pentru caremarca va fi folosită. Se anexează cererii dovada plăţii taxeide depunere şi publicare a cererii de înregistrare a mărciiîn Buletinul Oficial al Proprietăţii Industriale (BOPI) învederea formulării de către persoanele interesate deopoziţii la înregistrare.Este util pentru solicitant în etapa de înregistrare a cereriisă consulte un consilier autorizat în proprietate industri-ală, care va face o cercetare documentară privind exis-

Marca înregistrată, „aur” pentru firmeEste ştiut faptul că în spatele unui brand se află un nume de succes. Acest nume,împreună cu sigla aleasa şi / sau un slogan care formează marca firmei, trebuie în-registrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) din România sau la ofici-ile europene sau internaţionale similare, în functie de viitoarea piaţă a mărciirespective. Doctor în economie, expert european în proprietate intelectuală-industri-ală, deţinătoarea Agenţiei de Proprietate Industrială Acta Marque, Delia Ciurea, ex-plică beneficiile protejării mărcilor.

1.272 de lei costă înregistrarea unei mărci în românia

1.050 de euro costă protejarea unei mărci la nivel european

Mărci înregistrate cu ajutorul Acta Marque

Printre mărcile care au fost înregistrate cu spri-jinul acta Marque se află club Midi, firma deproduse din carne cosm-fan, Happy kids, La Pi-azzetta, Şcoala elf, OSUT (Organizaţia Stu-denţilor din Universitatea Tehnică).

50

afaceri

tenţa unor mărci identice sau similare care s-ar putea săi se opună, în perioada de opoziţii.De asemenea, împreună cu consilierul, în funcţie de activitateaprezentă şi de cea vizată în viitor, să aleagă cât mai eficientclasele de produse şi servicii menţionate în cerere.Consilierul autorizat îi prezintă solicitantului care apeleazăla serviciile lui informaţiile necesare pentru înţelegerea mo -dului în care se desfăşoară procedura de examinare a cereriişi asupra şanselor de succes în obţinerea protecţiei mărcii.În anumite cazuri prevăzute de lege, reprezentarea soli -citantului prin mandatar autorizat este obligatorie.Pentru mărcile comunitare şi cele internaţionale, cererilese depun la oficiile competente, respectiv la Oficiul deArmonizare a Pieţei Interne (OAPI) şi Organizaţia Mon-dială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI).

Rep.: Cât durează obţinerea protecţiei mărcii şi câtcostă? D.c.: La OSIM, dacă o marcă nu întâmpină opoziţii dinpartea terţilor, procedura de înregistrare durează întreșase şi nouă luni. La fel şi în cazul mărcilor comunitare. Referitor la costuri, acestea diferă în funcţie de felul mărciişi de numărul claselor de produse şi servicii stabilite încerere. De exemplu, pentru o marcă naţională combinată,

alcătuită din nume şi elemente figurative, cerută pentruo clasă de produse şi servicii, taxele legale percepute deOSIM se ridică la suma de 1.272 lei. Pentru o marcă înregistrată în UE, taxele de înregistrare aunei cereri cuprinzând trei clase de produse şi servicii seridică la 1.050 de euro. Perioada până la înregistrare în procedura internaţionalăeste dată, în final, de perioadele de timp până la înregis-trare la fiecare oficiu naţional desemnat. În principiu, estecuprinsă între nouă luni şi un an.Cât despre taxele de înregistrare, pentru a vă face o idee,vă dau un exemplu: pentru o marcă combinată, color,provenind din România, cu cinci clase de produse/ser-vicii, pentru care se dorește protecţie în nouă state (Ger-mania, Franţa, Italia, Danemarca, Marea Britanie, China,

Statele Unite, Irlanda şi Ungaria) prin Sistemul de laMadrid (depunere internaţională), taxa finală este de4.882 de franci elveţieni.

Pierderi cauzate de mărcineînregistrateRep.: Cât pierde economia românească pentru că in-venţii sau inovaţii nu au fost protejate?D.c.: Nu am cunoştinţă să se fi făcut o analiză sau vreunraport despre cât pierde economia românească. Aici tre-buie luat în consideraţie şi ce valoare adăugată ar aduceo anumită invenţie, pentru că nu toate contribuie lacreşterea produsului intern brut. În definitiv, activitateainovatoare dintr-o ţară reflectă foarte fidel cum sunt alo-cate resursele acelei ţări - dacă acestea nu sunt direcţion-ate spre cercetare şi dezvoltare aplicativă sau soluţiiletehnice (invenţiile) emanate din cercetare şi dezvoltarenu sunt puse în aplicare, în principiu toate resursele alo-cate sunt pierdute sau valorificarea lor este amânată.

Ana Florescu

Numai titularul unei marci înregistrate va putea interzice terţilor utilizarea mărcii fără consimţământul său, beneficiind de dreptul de exploatare exclusivă a mărcii respective.

Delia Ciurea

Voucher de inovareRep.: În calitate de practician, ce modificări le -gislative aţi face pentru a îmbunătăţi mecanis-mul juridic din România în acest domeniu?D.c.: În ceea ce priveşte mecanismul juridic îndomeniul valorificării invenţiilor, există aşa-numi-tul "voucher de inovare", introdus de AutoritateaNaţională pentru Cercetare Ştiinţifică, precum şio serie de programe de finanţare pentru IMM-uri,din bugetul de stat, derulate prin Agenţia pentruIMM-uri. Singura problemă pentru aceste iniţia-tive este că sunt validate de timp şi au nevoie deo politică consecventă pe termen lung pentru a-şi arăta roadele.În cursul lunii aprilie 2010, legea mărcilor (Legeanr.84/1998, privind mărcile şi indicaţiile geografice)a fost amendată, cea mai importantă prevederereferindu-se la lipsa examinării motivelor relativede respingere. În momentul de faţă, principala modificare legisla-tivă care s-ar impune ar fi cea cu referire la mo-tivele concrete pentru care se poate depunecontestaţie după publicarea în BOPI a Deciziei deadmitere la înregistrare a mărcii depuse. Consi -derăm că acestea ar trebui să fie diferite de cele re-glementate pentru posibilitatea formulării deopoziţii la înregistrare. Din experienţa perioadeicare a urmat acestei prevederi legale, am constatatnemulţumirea solicitanţilor de mărci înregistratecărora li s-au formulat contestaţii la admitereamărcii la înregistrare, pentru aceleaşi motive regle-mentate de lege pentru formularea de opoziţii.

51www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

afaceri

it is well-known that behind of a brand is a succesful name. is name, along with the symbol and/orthe slogan, represent the trademark of the company. ey need to be registed at OSiM in romania orat the similar international officies, taking into consideration the market that is targeted for the spe-cific product. Delia ciurea, Ph.D. in economy, european expert in intellectual-industrial property andthe owner of acta Marque industrial Property agency, explains the benefits of protecting the marks.

Summary

52

agricultură

Un alt record a fost numărul participanţilor - 146 defirme şi instituţii. VINVEST a reunit 23 de producătoride vin, 7 distribuitori de vin, 17 companii de serviciidin industria vinului, 32 de parteneri cu produse şi ser-vicii. “O delegaţie de 51 de jurnalişti din Bucureşti, darşi un reprezentant al publicaţiei spaniole La Van-guardia, au fost în Salonul VINVEST, dar şi în vizite delucru la Cramele Recaş şi Wine Princess. În cele trei zileale ediţiei a IX-a a Salonului VINVEST au venit zeci de

delegaţii de profesionişti din întreaga ţară, dar şi dinBelgia, Serbia şi Ungaria”, a explicat Adriana Nica, di-rector PR al Vinvest.

Premii numeroaseUn eveniment important pentru industria vinului îlreprezintă şi Concursul Naţional de Vinuri şi BăuturiAlcoolice VINVEST, ajuns în acest an la cea de-a VII-aediţie. Desfăşurat în zilele premergătoare Salonului, re-spectând regulamentul Organizaţiei Internaţionale aViei şi Vinului (OIV), Concursul a adunat 132 deprobe, ce au fost jurizate de experţi degustători, mem-bri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România(ADAR). Competiţia a fost co-organizată de Organi-zaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV)şi ADAR. Au fost premiate 39 de probe, oferindu-se17 medalii de argint, 18 medalii de aur, iar patru pro-ducători de vin au reuşit să obţină Marea Medalie deAur (MMA). Jidvei a câştigat MMA cu vinul spumantRomantine, Vincon cu vinars „Jad”, Recaş cu CabernetSauvignon „Castel Huniade” şi Staţiunea de CercetareMurfatlar cu Pinot Gris. Medaliaţii cu aur au fost:Cramele Recaş cu 4 medalii, Jidvei, Gârboiu, WinePrincess şi Vincon au primit câte 2 medalii de aur, iarCrama Oprişor, Ferdi, Rovit, Staţiunea de CercetareBlaj, Vigna şi Domeniile Sâmbureşti au primit câte omedalie de aur. Medaliile de argint au fost câştigatede Crama Oprişor – 5 medalii, Fine Wine – 3 medalii,iar câte una a revenit Cramelor Alcovin, Budureasca,Domeniile Boieru, Domeniile Anastasia, Intervit, Jidvei,Crama Gârboiu, Vigna şi Vincon. Medaliile au fost în-mânate într-un cadru festiv, sâmbătă, în cea de-a douazi a Salonului VINVEST.

Tradiție și farmec„Ne pregătim de un deceniu de promovare a indus-triei vinului. Ediţia a IX-a din 2012 a însemnat pentru

noi un fel de repetiţie cu public pentru marele eveni-ment pe care îl pregătim în 2013. Mă bucur că pu -blicul timişorean se dovedeşte tot mai aproape de celoccidenta,l atât în privinţa numărului mare de parti -cipanţi, cât şi în interesul de a degusta vinuri de cali-tate. Constat şi mă bucură că vinurile româneşti auridicat ştacheta calităţii, fiind la egalitate şi uneori de-păşind produsele din zonele viticole renumite”, a de-clarat expert degustător Lucia Pîrvu, organizatorSalonul VINVEST. „Mă bucur că în sfârșit calitatea vi -nului începe să fie apreciată. Pe parc ursul celor treizile de salon și dvs ați constatat că este o adevăratămândrie să fii român deoarece putem crea de la zerolucruri minunate. Astăzi putem concura cu mari pro-ducători de vin, producători cu experiență de talie

Ediţia a IX-a a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara a stabilit noirecorduri în privința interesului pentru piața autohtonă de vin. 10.000 de persoaneau vizitat evenimentul organizat la Centrului Regional de Afaceri, în perioada 6-8aprilie, a fost aproape de 10.000 de persoane.

Regal de vinuri la Vinvest

Ioan Georgiu și Florin Voloaca de la Recaș

Dr. ing. Petre Badea, președintele juriului Dan Boboc, președintele ADAR

Lucia Pîrvu, director VINVEST

mondială. Din spate vin tinerii, oameni care își puntoată pasiunea, tot ce pot ca să realizeze lucruri câtmai bune. Dacă acum șapte – opt ani trebuia săschimbi mai multe restaurante ca să găsești un vinbun astăzi găsești opt sau zece soiuri bune și asta tre-buie să fie o mândrie pentru toți românii. Vinul esteîn esență un aliment, cel mai mare dar pe care ni l-adat natura”, a completat Adrian Rădulescu, președin-tele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.“Suntem onorați că Vinvest a ales încă o dată CentrulRegional de Afaceri pentru salonul de vinuri. Iată căCentrul de Afaceri a intrat într-o structură internațion-ală de promovare și că arătat rolul pe care îl are pentrudezvoltarea județului nostru. Acest salon e un modelde organizare, credem că cei aproximativ 160 de par-ticipanți au beneficiat de sprijinul nostru. Ceea ce nepropunem în continuare, avem de gând, și lucrăm laun program de promovare a vinurilor românești pepiețele unde CCIAT ajunge”, a încheiat Emil Mateescu,membru al Comitetului Director al Camerei de Com-erț Industrie și Agricultură Timișoara. “Sunt foartefericit că ADAR și-a adus aportul la acest salon de elită.Mai mult, am asociat un concurs de vinuri aflat la ceade-a VI-a ediție. De-alungul anilor am putut observao curbă ascendentă a calității vinului și datorită fap-

tului că mulți producători au reușit să acceseze fon-duri europene. Ce este important de reținut, pe lângăconcurența dintre producători, e important ca ei săaibă o aplecare mai mare spre marketing, promovarespre piață, să găsim consumatori mai mulți, să ducemmesajul că vinul este un aliment, un produs elaborat.Să ne vedem cu bine la anul când vom sărbători 10ani de Salon”, Dan Boboc, președinte ADAR.

Nicolae POP

53www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

agricultură

Conform Oficiului Național al Viei și Produselor Vi-tivinicole (ONVPV), producția autohtonă de vin aînsumat 4.058.168 hl în anul 2011, din care vin nobil2.166.049 hl, majoritatea vin alb – 1.494.383 hl. În2011, bilanțul comerțului intracomunitar cu vin in-clude peste 7,59 milioane litri vânduți în UE, însăimportul din UE totalizează peste 79,81 milioanelitri. În spațiul extracomunitar au fost vânduți peste2,02 milioane litri, iar din spațiul extracomunitar aufost importați peste 3.3 milioane litri.

e nineth Edition of international Wine Saloon ViNFESt timişoara settled new records of interestfor the local wine market. 10,000 people visited the event organized by the regional Business centrein 6th-8th of april.

Summary

54

agriculTură

Reporter: Multă vreme în România oamenii nuştiau să aleagă decât între vinuri albe şi vinuri roşii.Cât de mult au evoluat lucrurile la nivelul per-cepţiei în societate? Cât de mult au câştigat oa-menii din acest punct de vedere în educaţia de aalege şi de consuma un vin bun?Marian Timofti: În România, ultima tendinţă careeste spre binele consumatorului, întegii ţări săspunem, pentru că vom redeveni acel producător „desperiat” pentru concursurile internaţionale. Deci lu-crurile au evoluat în bine, în sensul că, de mai mulţiani, mă refer la perioada de după Revoluţie, s-a în-ceput producţia vinurilor seci, cum ar fi feteasca nea-gră, şi aici ar trebui menţionat că prima feteascăneagră sec din România s-a produs de către AureliaVişinescu. Majoritatea vinurilor au luat această ten -dinţă, de a fi vinificate în sec, deci fără rest de zaharuri,nefermentate. Mă refer aici la tămâioasa românească,la feteasca albă... Imaginaţi-vă că la ultima competiţiede la Bucureşti a fost prezentă grasa de Cotnari vinifi-cată în sec, în vreme ce tămâioasa şi grasa de Cotnariau fost vinuri întotdeauna dulci. Faptul că au fost vini-ficate în sec oferă posibilitatea de a asocia aceste soiurişi la alte feluri de mâncare, nu numai la desert. Vinuls-a născut întotdeauna sec.Transformarea lui îndemisec, demidulce a făcut-o omul din mai multemotive: ori neştiinţa de a-l vinifica ori aciditateaterenului foarte ridicată a dus la adăugarea zahăruluiîn must, la fermentare, care era permisă cândva, însăacum e interzisă în toată Europa. Au rezultat vinuricare erau mai dulci, mai băubile, să spun aşa, care nulăsau acea senzaţie amară sau nu aveau o aciditateatât de ridicată, care să creeze un disconfort.

O personalitate recunoscută pentruactivitatea desfăşurată, Marian Timofti încurajează propagarea culturii vinului adevărat în rândulromânilor. Acesta este şi un susţină-tor al soiurilor româneşti de struguri,din care ies vinuri de o calitate de-osebită. Marian Timofti este preşed-inte al Organizaţiei Somelierilor dinRomânia şi somelier profesionist cu oexperienţă de 20 de ani în domeniu.Cunoscutul somelier este adeptulpromovării soiurilor autohtone devin, în detrimentul unora importate,precum Pinot Gris.

Soiurile autohtone, asul din mâneca podgoriilor din România

”Europa ne ajută să reconstruim România viti-vinicolă de altădată. Suntem privilegiaţi pentrucă României i s-a acordat cea mai mare suprafaţă de reconversie viti-vinicolă, 250.000 dehectare. Şi nu numai că ni s-a dat voie să cultivăm această suprafaţă, ni se dau anual 42 demilioane de euro, care sunt absorbiţi 100%, pentru viticultură. Tot Europa ne învață că trebuiesă dăm prioritate soiurilor autohtone, pentru că ştim şi noi că dacă vom fi singurii concurenţila suta de metri, o să câştig şi eu, chiar dacă am o 100 de kilograme, fiind singur în cursă”

Marian Timofti, președintele Organizației Somelierilor din România.

Reporter: Însă cum stau lucrurile, la ora actuală?Marian Timofti: La ora actuală, micii producători şi, da-torită lor, putem spune că în România are loc o schim-bare în domeniul viti-vinicol, au demostrat că a aveapuţine hectare înseamnă să faci vinuri de calitate. A aveapuţine hectare înseamnă să îţi permiţi să te joci cu două-trei cisterne de vin, chiar dacă, ferească Dumnezeu, seîntâmplă o greşeală, pierderea nu este uriaşă. Marii pro-ducători mizează în continuare pe cantitatea pe care ofăceau şi care erau foarte căutată. Cea mai bună demon-straţie la ceea ce am spus este faptul că marii producătoriprecum Murfatlar, Cotnari, Jidvei au demonstrat la ul-timul târg care a avut loc la Bucureşti, că au înţeles undebat micii producători, care este trendul actual al pieţei:vinuri de bună calitate, vinuri seci, realizate într-o pro-ducţie restrânsă, tocmai pentru a da calitate şi fiecaredintre aceşti trei mari producători ai României şi-au des -chis o cramă separată de cea care realizează cantităţile,cele care fac volumul. De exemplu, Cotnariul şi-a făcuto mică cramă, a chemat un mare oenolog care lucreazăîn Africa de Sud, dar care este român, Răzvan Macici, să-i ajute la a vinifica câteva vinuri în serie redusă, de foartebună calitate. Şi Jidveiul a trecut la realizarea unor vinuriîntr-o producţie restrânsă, apelând la serviciile oenologu-lui Marc Dworkin, actual oenolog la o cramă din Bul-garia, Enira, care are vinuri şi în România. Iată că bulgariiau cumpărat teren în România să facă vinuri, ca sădemonstreze că avem un teren foarte bun şi că putemface vinuri foarte bune.

O țară privilegiatăReporter: Pentru că aţi vorbit de mici producători,iată că există în zona văii Mureşului, în podişul Târ-navelor, o serie de mici producători, cu ar fi Domeni-ile Boieru de la Ciumbrud sau cei care produc subbrandul Mugurel, de la Blaj care valorifică soiulFetească Regală, eventual un cupaj cu Pinot gris sauChardonay, la un nivel foarte bun. Vreau să vă în-treb cum vi se pare tendinţa de a pune accent pesoiuri româneşti? Aţi vorbit de Fetească Neagră,Fetească Albă, Feteasca Regală, Tămâioasă, Că-darcă, în zona Miniş, Băbească şi aşa mai departe...Marian Timofti: Suntem privilegiaţi ca ţară. Europane ajută să reconstruim România viti-vinicolă de altă-dată. Suntem privilegiaţi pentru că României i s-a acor-dat cea mai mare suprafaţă de reconversie viti-vinicolă,250.000 de hectare. Şi nu numai că ni s-a dat voie săcultivăm această suprafaţă, ni se dau anual 42 de mi -lioane de euro, care sunt absorbiţi 100%, pentru viti-cultură. Tot Europa ne învață că trebuie să dămprioritate soiurilor autohtone, pentru că ştim şi noi cădacă vom fi singurii concurenţi la suta de metri, o săcâştig şi eu, chiar dacă am o 100 de kilograme, fiind sin-gur în cursă. Dacă voi intra în competiţie cu străinii,care sunt mai agili decât mine, nu voi câștiga. De aceeae bine să ne promovăm soiurile autohtone, să punemîn valoare ceea ce soiurile româneşti reuşesc să ne dea.Europa spune: „Vă ajutăm să cultivaţi soiuri nobile.

Încercaţi să vă cultivaţi cel puţin 60% soiurile auto-htone şi să vi le promovaţi”. Şi mă refer aici la soiurilecare au început deja să renască: Zghihara de Huşi,Şarba, Băbeasca Neagră, Băbeasca Gri, Cadarca şi alteşi alte soiuri care au început să renască din cenuşa lor,pentru că au fost îndepărate pentru că dădeau vin încantităţi foarte mici, ceea ce regimul comunist nu-şidorea. Îşi dorea cantitate, nu calitate. Şi iată că miciiproducători nu fac altceva decât să renască acestesoiuri, să fie unici producători chiar de un anumit soi.Aici poate intra chiar şi Domeniul Coroanei Segarceacu acest Frontignan de Segarcea, cum se numea pevremea Regelui Carol I şi care astăzi se numeşteTămâioasă Rose. Încet-încet, România îşi promoveazăadevăratele soiuri autohtone care au dat dintotdeaunavinuri foarte bune.

O inițiativă curajoasăReporter: Cum vi se pare faptul că în 2011, la Jidveiau decis să producă vin de gheaţă? Poate să fie oiniţiativă de succes pentru România?Marian Timofti: Pentru prima dată am aflat de un vinde gheaţă produs în Brazilia. Toată lumea era debuso-lată. Apăruse o ştire pe site-urile de specialiatte că înBrazilia s-a produs primul ice wine. Ştim că 2011 a fosto iarnă foarte grea. Jidveiul şi, am aflat, şi Murfatlarul auprofitat imediat de această iarnă pentru a realiza unvin ce nu este uşor de produs, pentru care mai trebuiesă ai şi mare noroc să ai la dispoziţie toate circum-stanţele pentru producerea unui astfel de vin. Este deapreciat curajul lor de a sacrifica câteva hectare, a lelăsa peste iarnă, pentru că aceşti struguri se culeg, deobicei, în luna februarie, cam la minus 8, minus 10grade şi se storc împreună cu gheaţa depusă pe ei. Tre-buie să ţinem cont de faptul că bobiţa este stafidită,întrucât procesul de hrănire al bobiţei are loc invers,viţa de vie extrăgând seva din bobiţă, dar nu poate ex-trage şi zaharurile care s-au adunat acolo, şi atuncistafida aceea dă o cantitate redusă de vin, de aceea sestoarce împreună cu gheaţa depusă pe ea. Apreciezcurajul oricărui producător care ia o astfel de iniţiativă.

Ana Florescu

55www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

agriculTurăCe este un somelierPână acum câțiva ani, meseria de somelier nici nu exista în mod oficial în românia. cei care practicăaceastă meserie sunt persoane specializate, care continuă o tradiție nobilă, și care știu să asociezevinul cu mâncarea. Somelierii trebuie să stea bine cu toate cele cinci simțuri și sunt absolvenții unuicurs, care, în lume, durează câteva luni, în care învață cum să deguste un vin și cum să îi găseascăcel mai potrivit fel de mâncare.

Marian Timofti, a well-known personality inthe field, encourages the development of “thewine culture” among romanians. He is also asupporter of the local grape varieties that pro-vide a high-quality wine. Marian Timofti is thePresident of the romanian Someliers Organisa-tion and a professionist somelier with 20 yearsof experience in the field. He is for the promo-tion of the local varieties of wine over the im-ported ones, as Pinot gris.

Summary

56

AgRICUltURă

Reporter: În ce măsură credeți că eradicarea decala-jelor dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene dinpunctul de vedere al economiei agrare poate să fie re-alizată ca urmare a aplicării Noii Politici Agricole Co-mune a Uniunii? Știu că este unul dintre obiectiveledumneavoastră...Dacian Cioloș: Da! Însă, să spun, pentru o eradicare to-tală a decalajelor care există este greu de spus un termen.Pentru că, uitați, chiar și între vechi state membre, Italiasau Spania, de exemplu, între sudul și nordul Italiei suntdiferențe mari. La fel, în Spania, chiar în Franța sau în altestate membre. Ceea ce este important pentru mine esteca oportunitățile pentru toate regiunile europene să fie,pe cât posibil, similare, pentru ca cei care doresc să sedezvolte, cei care au idei sau proiecte să poată să o facă.Și aceasta este ambiția Politicii Agricole Comune Refor-mate, după 2013: ca oportunitățile care sunt puse la dis-poziția agricultorilor, a regiunilor, să poată să fie, pe câtposibil, aceleași.

Italia, Olanda și Belgia au cele mai mari subvențiiReporter: A propos de oportutinități, aici vorbim și deun nivel asemănător al subvențiilor, care va fi con-cretizat după anul 2014. Totuși, vor exista unele difer-ențe între subvențiile pe care le primesc pe care leprimesc fermierii din Franța și cele pe care le primescfermierii din România. Vreau să vă întreb cum pot finivelate cât mai mult aceste diferențe.Dacian Cioloș: Vreau să vă spun că diferența cea maimare nu este între Franța și România, pentru că Franțanu are cele mai mari subvenții din Uniunea Europeană șiRomânia nu le are pe cele mai mici. Cele mai mari sub-venții europene la hectar sunt în Olanda, în Italia, în Belgiași sunt undeva în jur de 400 de euro – peste 400 de euro-, iar cele mai mici sunt în Țările Baltice și sunt sub 100 deeuro. România este în momentul de față la 100 și ceva deeuro și cu propunerile legislative pe care noi le-am făcuto să ajungă cam la 200 de euro media la nivel național,media europeană fiind undeva la 260 de euro. Deci, e im-portant de reținut, pentru că se vorbește de multe ori cănoi, în România, avem subvențiile cele mai mici și ei, înEuropa de Vest, au subvențiile cele mai mari. În Vest, cumvă spuneam, între Franța, care are undeva cam două sutăoptzeci și ceva – 290 de euro la hectar și Italia vecină, careare 400 de euro și ceva – aproape 500 de euro la hectar- și acolo sunt diferențe! Deci, ceea ce dorim prin aceastăReformă este să nivelăm puțin aceste diferențe mari, sămergem spre o convergență care nu va însemna neaparategalitate, pentru că și condițiile de producție sunt diferite,dar sigur că diferențe atât de mari de la unu la patru nupot fi justificate. Și atunci obiectivul este să reducemaceste decalaje. Pe de altă parte, vreau să spun că, dincolode aceste plăți la hectar, România are o alocare bugetarăpentru Programul de Dezvoltare Rurală mult mai maredecât multe alte state membre. Cred că numai Poloniaare o alocare bugetară totală pentru dezvoltare rurală mai

mare decât are România. Deci trebuie luată în conside -rare și această oportunitate care există pentru Româniași nu există pentru statele membre din Vestul Uniunii Eu-ropene, de a folosi banii europeni pentru investiții, pentruinstalarea tinerilor agricultori, pentru susținere în zone de-favorizate, pentru măsuri de agromediu, pentru organi-zarea producătorilor și așa mai departe.

Măsuri specifice pentruzonele de deal și de munteReporter: Și o ultimă întrebare. Practic, din 2015, nuvor mai exista cote de lapte. Cum credeți că va afectaaceastă măsură piața europeană?Dacian Cioloș: Păi, nu am așteptat să-și facă efectulaceastă decizie de eliminare a cotelor de lapte. Asta se vaîntâmpla din 2015. Am decis deja - și a fost unul din prin-cipalele mele obiective politice, după ce am preluat man-datul de comisar european – am propus un regulamenteuropean care permite producătorilor de lapte să nego-cieze colectiv prețurile și cantitățile de lapte furnizate cuprocesatorii în contracte colective. Și pot să meargă înRomânia, de exemplu, ar putea fi cel mult trei mari orga-nizații de producători care să negocieze regional, înRomânia, un preț al laptelui pe o anumită durată delivrare. Deci această contractualizare ar da un anumitgrad de securitate producătorilor în ceea ce priveșteprețul laptelui și cantitățile livrate fără să le pună limitelecare sunt puse de cotele de lapte, când nu poți să pro-duci mai mult decât ai cota. Așadar, din 2015 încolo, pro-ducătorii de lapte vor putea să producă atâta cât vorputea să vândă și pentru cât pot să își găsească piață.

Deci, nu vor avea constrângerea cotelor de lapte care e -xistă în momentul de față, dar vor avea un element desiguranță, care este această posibilitate de a negocia colec-tiv contractele, deci inclusiv prețurile și cantitățile. Și pânăîn 2015, până la sfârșitul mandatului meu, eu mi-am luatangajamentul politic să mai venim cu o analiză pe sectorullapte și să devem dacă mai e nevoie și de alte măsuri desprijin, de reglementare, care să protejeze producătorii,mai ales din zonele defavorizate, din zonele de deal și demunte, unde riscul dispariției producției de lapte dupăce dispar cotele de lapte este mai mare. Deci am de gândsă văd ce măsuri specifice pot fi luate pentru aceste zone.

Claudiu Pădurean

Comisarul european pentru Agricultură, sălăjeanul Dacian Cioloș, a anunțat două măsuri importante care vor fi luate de Comisia Euro-peană. Este vorba de creșterea nivelului de subvenții de care vor beneficia fermierii români, precum și de eliminarea cotelor de lapte din 2015.

Cioloș: România va avea o subvenție europeană de 200 de euro/ha

200 de euro vor primi agricultorii români drept subvenție

290 de euro este subvenția de care beneficiază agricultorii francezi

e European Commissary for Agriculture, Da-cian Cioloş, announces two important meas-ures that will be taken by the EuropeanCommunity. It is about the increasing of thelevel of the subventions that will be destinatedto the Romanian farmers and about the elimi-nation of the milk shares 2015 (cotele de lapte2015). “ For a total disappearance of the dis-crepancies that exist is hard to say a date. Be-cause, look, even in old members of the EU asItaly and Spain, for example, between thesouth and the north of the Italy the differencesare important”, says Dacian Cioloş.

Summary

57www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

SăNătAtE

Reporter: Multă vreme, Huedinul nu era un reperpe harta medicală românească. Acum, spitalul dinHuedin a devenit un model pentru spitalele din mi-cile orașe din Transilvania, care dispune de apa -ratură mai performantă decât mult clinici dinreședințe de județ. Care este secretul acestei trans-formări?Adriana Costin: Din punctul de vedere a actualeiechipe manageriale, această transformare nu are decâtun singur argument major - nu poți oferi servicii med-icale de calitate decât dacă posezi și tehnologie adec-vată secolului în care ne găsim. Etapa medicinei bazatedoar pe simț clinic este de mult depășită. Etapa tra-heostomiei a la literatura lui Cronin are doar valoareemoțional – istorică. Nu uitați că spitalul acesta se aflăla 50 km de un centru universitar, deci concurența estereală. Aveam resursa umană, care e drept, s-a îmbunătățitconsiderabil în ultimul an, dar nu ne puteam proba lavaloarea reală decât utilizând aparatură adecvată pen-tru rigoare și performanță atât diagnostică, cât și ter-apeutică.

Rep: Care este valoarea investițiilor realizate în ul-timii ani și care au fost principalele domenii vizate?A.C.: Eu sunt manager doar din 23 noiembrie 2010,deci vă voi oferi informații doar pentru această pe-rioadă, mai exact anul 2011.Principalele domenii vizate au fost cele care asigură ocomplexitate mai mare a cazurilor din punct de vederemedical, ținând seama de posibilitatea efectuării laHuedin de consulturi interdisciplinare, întrucât avemsecțiile și compartimentele clinice de bază (ATI,Chirurgie, Ortopedie, Obstetrică-Ginecologie, Nounăscuți, Medicină Internă, Pediatrie, Psihiatrie acuți șiPsihiatrie Cronici) și un ambulator extrem de puternic,

care cuprinde multe specialități diferite de secții șicompartimente cu paturi care asigură prin consult in-terdisciplinar siguranță diagnosticului și tratamentului.Valoarea investiției în aparatură medicală în anul 2011a fost de 1.049.738,10 lei, reparații capitale 471.308,03(mare parte din sume fiind de la Consiliul Local și unproiect guvernamental), iar reparațiile curente au fostfăcute in suma de 278 948,65 lei, deci un total de1.799.994,78 lei.

Direcții de viitorRep: Care sunt direcțiile în care trebuie să vă orien-tați investițiile în perioada următoare?A.C.: Vom continua perfecționare condițiilor hotelierepe secțiile unde nu s-a efectuat încă acest lucru, vomîncerca să achiziționăm aparatură nouă de ventilațieasistată și analiză a gazelor sanguine, vom perfecta in-formatizarea spitalului (un proiect pe bani guverna-mentali, pe care sperăm să-l câștigam întrucât amdepășit deja prima fază de selecție) și vom investi înschimbarea sistemului de încălzire, care în prezent esteși scump și nesatisfăcător ca randament.

Rep: Deși Huedinul este o comunitate mică, spitaluldeservește o mare zonă din Munții Apuseni. Cât dedificil este acest lucru?A.C.: Este o problemă reală. Servim o zonă din MunțiiApuseni cu raza de 50 km și o populație arondată deaproximativ 50.000 locuitori, plus pacienți din zonalimitrofă, dar din alte județe (Bihor, Sălaj și Alba).Cazuistica este predominant de tip Urgență Medico-Chirurgicală, provenită din accidente forestiere, acci-dente rutiere și nu numai. Avem o statistică efectuatăde secția obstetrică ginecologie în care se evidențiazăcă 38% din nașteri se produc într-un interval de 1- 60minute de la internare.Pe de altă parte, mulți pacienți provin din zona mon-tană cu dificultăți reale de transport și cu condiții pre-care de supraveghere la domiciliu, ceea ce necesităsupraveghere cel puțin 24 ore foarte frecvent (pre-dominant pe foi de zi) și chiar spitalizare de lungă du-rată. Vârsta populației arondate este înaintată ceea cecrează adresabilitate crescută pentru afecțiuni cronice,care se decompensează frecvent atât datorită sărăciei,cât și datorită unei modeste educații sanitare.

Acreditare internaționalăRep: Care sunt prioritățile dvs. pentru acest an?A.C.: Avem priorități pe multe paliere. Prioritatea ma-joră este pregătirea spitalului pentru vizita programatăpentru trimestrul doi din anul 2013 a unei organizații

numită CoNAS, care va analiza spitalul utilizând peste2.000 de indicatori în vederea acreditării. Este un proceslaborios și care la final are ca și concluzie decizia dacăun spital rămâne spital și stabilește calitatea acestuiareprezentată de un număr de margarete.O altă prioritate a noastră este de a ne face cunoscuțica centru de sănătate de calitate atât prin menținereaserviciilor medicale pe care în prezent le efectuăm, câtși prin efectuarea de servicii medicale noi.

Claudiu Pădurean

În timp ce multe spitale din Transilvania se confruntă cu spectrul falimentului, în Huedin,spitalul a devenit cel mai important furnizor de servicii medicale din nordul Țării Moților.Cu o aparatură ce poate rivaliza cu cea din marile clinici clujene, dar și cu o echipă tânărăși dinamică de medici, spitalul din Huedin este un model de management performant.Modernizarea sa este cu atât mai spectaculoasă cu cât ea a avut loc într-una dintre celemai afectate comunități de criza economică, spune managerul Adriana Costin.

Modelul Huedin

”Cred că este singurul avantaj major al unuimanager de spital medic – faptul că sun-tem obișnuiți să lucrăm în echipă, pe lângăfaptul că, totuși, cunoaștem realități atâtdin punctul de vedere al punctelor forte, câtși al vulnerabilităților sistemului medicalromânesc”

Adriana Costin

Secretul succesului

Rep: Care este secretul cu ajutorul căruia ațireușit să formați o echipă atât de unită?A.C.: Eu sunt medic pediatru. Cred că este singurulavantaj major al unui manager de spital medic –faptul că suntem obișnuiți să lucrăm în echipă, pelângă faptul că, totuși, cunoaștem realități atât dinpunctul de vedere al punctelor forte, cât și al vul-nerabilităților sistemului medical românesc.Fiind un spital mai mic și localizat într-o comuni-tate relativ mică, se aplică regula localităților mici- aici nu sunt oameni indiferenți, ci doar prietenisau dușmani. Colaboratorii mei și eu am ales vari-anta prieteniei și colaborării reale.

While many hospitals from transylvania facethe specter of bankruptcy, in Huedin the hospi-tal became the most important provider ofmedical services from the Northern part ofthe Apuseni Mountains. Having a technicalequipment that can challange that of the bigclinics from Cluj and a young and dynamicteam of doctors, the Huedin hospital is a modelof performant management. “Its moderniza-tion is even more spectacular, taking into con-sideration the fact that it took place in one ofthe communities very much affected by theeconomic crisis”, says Adriana Costin, the man-ager of the institution.

Summary

Evenimentul a reunit aproximativ 90 de companii,reprezentanți ai sistemului de sănătate atât dinmediul public, cât și din cel privat, care au venit în în-tâmpinarea cadrelor specializate cu o bogată ofertăde tehnologie și aparatură destinată facilitării și îm-bunătățirii actului medical. Pe toată perioada expo -ziției, publicul vizitator a avut posibilitatea de aparticipa la prezentările susținute la standurile com-paniilor participante precum și la evenimenteleconexe pregătite de către organizatori și parteneri.BTL România a prezentat avantajele produselor pen-tru hidroterapie sau terapie shockwave. Astfel, dacăafecțiunile musculo-scheletale sunt cele maifrecvente și reprezinta al doilea motiv al incapacitățiide muncă, iar numărul pacienților cu aceste afecțiunicrește în fiecare an dramatic, terapia shockwave(SWT) este una dintre cele mai eficiente metode uti-lizate pentru tratarea durerilor asociate sistemuluimusculo-scheletal.

Cum funcționeazăShockwave este o undă acustică ce transfera ener -gie de frecvență înaltă către zona dureroasă (țesutcu boli subacute, subcronice și cronice) provocândvindecare, regenerare și procese reconstructive. Un-dele de șoc sunt caracterizate de oscilații de pre-siune, amplitudine înalta și non- periodicitate.Energia cinetică a proiectilului, creată de aerul com-primat, este transferată prin impact elastic capuluiemițător al aplicatorului. Undele de șoc generateprin acest mecanism sunt răspândite radial sauconcentrate punctiform (în funcție de capul emiță-tor folosit). Adâncimea efectivă a penetrării de-pinde de capul emițător folosit și de energiapresetată (presiunea). Valorile adâncimii de pene-trare variază de la 4 la 7 cm. O parte importantă aenergiei undelor de șoc penetrează organismul cuun puls de presiune pozitivă. Împrăștierea valuluide presiune este limitată numai de absorția redusăîn țesut. Printre efectele medicale se numără îm-bunătățirea metabolismului și microcirculației, de-tensionarea musculaturii, îmbunătățirea producțieide colagen, etc. Aparatul SWT a fost proiectat în

urma unor cercetări de lungă durată, luând în cal-cul cele mai recente rezultate. Detalii puteți găsi pewww.terapieshockwave.ro.

Promoțiile MedasCentrul Medical Medas, unul dintre principalii furni-zori de servicii medicale private din București,derulează o serie de campanii promoționale pentruînscrierile la medici de familie ori pentru monitorizarepreventivă a riscurilor sezonului cald. Astfel, cei carese înscriu în această perioadă la medici de familieMedas beneficiază de un pachet gratuit de evaluarea stării de sănătate, iar înainte de plajă și concedii, spe-cialiștii recomandă screening. Aflat pe piața serviciilormedicale private de peste 7 ani, MEDAS a cunoscuto permanentă dezvoltare, investițiile realizate în de-cursul timpului regăsindu-se atât în tehnologie cât șiîn capitalul uman. În prezent, MEDAS deține 6 clinicimedicale: MEDAS Professional, MEDAS Unirea,MEDAS Feminis, MEDAS Titan, MEDAS Gabroveni șiMEDAS Pitești, 6 laboratoare: 4 în București unul înGiurgiu și altul în Pitești, precum și 5 departamentede radiologie și imagistică medicală. Peste 1.000.000de pacienți au beneficiat până la sfârșitul anului 2011de serviciile medicale oferite de MEDAS.

Wellness acasăCompania Euritmic a detaliat la standul său filozofiaNikken, soluții pentru wellness home. ProduseleNikken ajută la tratarea oricăror afecţiuni sau blocaje,folosind magneţi speciali, raze infraroşii, ioni negativi,îmbunătăţirea starii de sănătate fiind vizibilă imediatdupă procedură. Firma japoneză Nikken a luat camodel soluţiile oferite de natură, a creat produse şitehnologii, studiate, elaborate, patentate de savanţi şia creat un concept pe baza căreia orice locuinţă sepoate transforma într-una sănătoasă şi benefică omu-lui.

Propuneri din ArdealÎnfiinţată în 2003 firma Physiomed Aparatură Me -dicală s-a dezvoltat în domeniul comercializării şi serv-

ice-ului echipamentelor de înaltă calitate pentru me -dicina fizică tradițională și inovatoare în reabilitare,sport și în medicina estetică. La Romexpo, partici-panții au putut cunoaște și terapia “Deep Oscillation”bazată pe un câmp electrostatic pulsatil ce segenerează între mâna terapeutului (sau aplicatorulmanual) şi ţesutul aflat sub tratament. Frecvenţapoate lua valori între 5-250 Hz în funcţie de indicaţiaselectată. Astfel segmentul de ţesut aflat sub trata-ment este atras electrostatic şi apoi respins, fapt careare ca rezultat o oscilaţie rezonantă (Deep Oscillation)cu efect profund şi de durată. Acest efect conduce lao recuperare a flexibilităţii şi mobilităţii între fibre şistraturi individuale, la fel ca şi la dezvoltarea şi îm-bunătăţirea irigării ţesuturilor. ARC Brașov a participatîn premieră la Rommedica și a prezentat gama Se-culife de testere de electrosecuritate și de analizoarefuncționale pentru aparatura medicală ale furnizoruluiGossen Metrawatt din Germania. Mac Farmcons Clujs-a asigurat că nicio insectă nedorită n-a intrat înRomexpo. Firma este unic distribuitor în Româniapentru Bugslock - brățări anti țânțari cu aromă natu-rală, 100% non – toxice, destinate tuturor inclusivcopiilor. Bugslock este un produs stilat, care, când estepurtat, formează o barieră aromată (cu miros delămâiță) care ține la distanță țânțarii precum și alte in-secte. Brățara conține un ulei natural – Geraniol, eușor utilizabilă, foarte confortabilă și sigură pentru în-treaga familie, funcționând aproximativ 240 ore. “Prindeschiderea dialogului dintre diferitele discipline me -dicale prezente la târg, evenimentul a urmărit să ofereo mai bună informare asupra intervențiilor și apara-turii de ultimă generație destinate să gestioneze maiușor anumite probleme de sănătate publică”, a de-clarat Andreea Bordeanu, specialist PR al Romexpo.Rommedica este un eveniment organizat de către

58

SănătAte

În perioada 24 - 27 aprilie 2012, la Romexpo, a avut loc cea de-aXXII-a ediție a celui mai important eveniment adresat specialiștilordin domeniul medical și farmaceutic, târgul Rommedica.

Privații la expoziție, ministerul la bilanț

Between 24th -27th of April 2012, at Romexpo, took place the twenty second edition of the most im-portant event addressed to the specialists from medical and pharmaceutical domain. e eventbrought together aproximatively 90 companies that represent the health system, both public and pri-vate, that came with a rich offer of equipment and technology designed to improved the medical act.

Summary

Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comerț și In-dustrie din România și cu sprijinul Colegiul Medicilordin România. În aceeași perioadă cu Târgul Inter-național de Medicină și Farmacie, în Pavilioanele C4 șiC5 din cadrul Centrului Expozițional ROMEXPO, s-adesfășurat Expoziția Internațională pentru echipa-mente de încălzire, răcire și de condiționare a aerului,Romtherm. Evenimentul a ajuns la cea de a XVII-editieși a reunit 93 de companii specifice domeniului apara-turii de control și reglaj termic, înregistrând un numărde aproximativ 4.000 vizitatori.

Raport – starea sănătății publiceMinisterul Sănătăţii a dat publicității un raport privindactivitatea instituției în perioada august 2011 – mai2012, mandat desfășurat de ministrul UDMR, RitliLadislau. Printre alte proiecte raportate drept fina -lizate, au fost amintite: inițierea în 2011 a “Programulde fertilizare in vitro şi embriotransfer”, în cadrul căruiaun număr de 579 cupluri sterile au primit aprobarepentru realizarea acestei proceduri, până în prezent

fiind efectuate un număr de 267 proceduri de fer-tilizare in vitro şi embriotransfer. Conform raportului,în anul 2012 s-a ajuns la un număr de 195 de centrefuncţionale (187 fixe şi 8 mobile), iar un număr de 50de centre sunt în procedură de înfiinţare, MinisterulSănătăţii asigurând finanţarea acestora. S-a finalizatproiectul derulat împreună cu Oxford Policy Manage-ment privind Strategia pentru medicină primară pen-tru perioada 2012-2020. Strategia are ca scopdezvoltarea medicinei primare în general şi în specialpentru zonele rurale şi slab deservite. Se are în vederemodificarea legislaţiei în ceea ce priveşte stimulentelepentru atragerea şi menţinerea personalului medicalîn aceste zone, atât din partea autorităţilor guverna-mentale cât şi prin implicarea autorităţilor locale,găsirea unor modalităţi de plată pentru performanţă,legislaţie atractivă pentru proprietatea spaţiilor în carese desfăşoară activitatea şi posibilitatea de a putea co-ordona puncte farmaceutice care să permită accesulmai facil al populaţiei deservite la medicamente.Strategia mai recomandă o evaluare a proporţiilor alo-cate plăţii prin capitaţie comparativ cu plata pe serviciişi revizuirea plăţilor pe servicii. Pentru dezvoltarea sis-

temului integrat de urgenţă s-a continuat dotarea sis-temului cu autosanitare şi elicoptere, s-au deschis noicentre SMURD, ajungând ca la ora actuală toatejudeţele ţării au o astfel de structură. În acest an se vordeschide 3 centre de operare aeriană SMURD. Minis-terul Sănătății a elaborat, împreună cu MinisterulMuncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, programului gu-vernamental - Program de interes naţional "Dez-voltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice",pentru asigurarea necesarului financiar de funcţionarea căminelor pentru persoane vârstnice rezultate prinreprofilarea unor unităţi sanitare cu paturi. Au fost re-organizate în cămine pentru bătrâni un număr 64 deunităţi sanitare. Pentru anul 2012 s-au prevăzut printransfer de capital achiziţionarea de aparatură med-icală şi echipamente de comunicare în urgenţă 77.000mii lei; pentru reparaţii capitale ale spitalelor 139.500mii lei iar pentru investiţii în spitale 111.000 mii lei. Lacapitolul cheltuieli de capital s-au finanţat: InstitutulRegional Oncologic Iaşi (102.000 mii lei), studiul defezabilitate pentru Institutul Regional Oncologic Ti -mişoara (1.000 mii lei), achiziţionarea de ambulanţe şielicoptere pentru sistemul de urgenţă (70.000 mii lei).Prin programul “Reforma sectorului sanitar – faza a II-a (APL2)”, finanţat prin două împrumuturi externeacordate de Banca Internaţională pentru Recon-strucţie şi Dezvoltare şi respectiv Banca Europeană deInvestiţii, au fost realizate următoarele investiţii: lucrăride reabilitare a secţiilor de obstetrică şi neonatologie,începute în anul 2010, la 4 spitale şi au început lu-crările de reabilitare la alte 8 spitale; au demarat lu-crările pentru reorganizarea şi mutarea UPU-SMURDîn incinta clădirii Spitalului Clinic Judeţean de UrgenţăTârgu Mureş; au demarat lucrările pentru reabilitareasecţiilor de producţie vaccin gripal şi de fiolare din In-stitutul Cantacuzino; s-au achiziţionat simulatoarepentru centrele de instruire a personalului de laSMURD şi Serviciul de Ambulanţă (cca. 700 simula-toare pentru centrele de pregătire din 16 judeţe); s-auachiziţionat echipamente pentru unităţile de primiriurgenţe din spitale (cca. 770 echipamente pentru 63spitale). S-au achiziţionat echipamente de monito -rizare pentru secţiile ATI şi Cardiologie (270 monitoarede terapie intensivă şi 21 staţii centrale de monito -rizare, distribuite la secţiile ATI din 12 spitale şi la secţi-ile de Cardiologie din 40 spitale); s-au achiziţionatechipamente pentru maternităţi: 12 tipuri de echipa-mente medicale (aproximativ 500 de echipamente),pentru dotarea a 63 de spitale.

Ionuț OPREA

59www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

SănătAteProiecte în curs de derulare

MS a lansat dezbaterea publică privind noua legecadru a sănătăţii, lucrează la reorganizarea sistemu-lui de asigurări de sănătate obligatorii şi voluntareşi revizuirea pachetului de servicii de bază acordatasiguraţilor, reorganizarea unităţilor spitaliceşti, dez-voltarea sistemului de asistenţă medicală de ur-genţă și reorganizarea sectorului de asistenţămedicală primară pentru creşterea rolului acestuiaîn cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei, pre-venirii îmbolnăvirilor, precum şi a rolului de filtruîn faţa asistenţei medicale de specialitate.

60

EvEnIMEnt

Organizatorii Business Days au preluat organizareaturneului de evenimente „Serile AS” și împreună cuAndy Szekely le-au adus la un nou format. Astfel, înperioada 8-11 mai, au fost organizate Serile AS în 4orașe: Timișoara, Cluj, București, Iași – conferințe fo-cusate pe “prosperitate”, iar încă un turneu va fi or-ganizat în luna noiembrie, focusat pe tema “relații”. Înplus, pe 16 mai, Business Days a organizat, cel mai im-portant eveniment de leadership al anului din Româ-nia, unde participanții au beneficiat de opiniile celormai buni speakeri români ai momentului pe aceastătemă: Adrian Florea, Andy Szekely, Lorand Soares-Szasz, Bogdan Comănescu și Eusebiu Burcaș, foarteapreciați și iubiți de către public, dar și de sfaturile in-vitatului din elita mondială a speakerilor: Paul Mar-tinelli. Acesta este și președintele mondial al unei școlide leadership care poartă numele celui mai citit autorde cărți despre leadership, John Maxwell.

Extinderea, obiectiv în 2012Următoarea ediție Business Days va avea loc la ClujNapoca între 27-28 iunie 2012, apoi urmează Iași între3-4 octombrie 2012 și București, între 12-13 decem-brie 2012. “Dacă anul trecut am extins proiectul Busi-ness Days la nivel național, în anul 2012 vom continuasă ducem evenimentul și către alte centre regionale,pentru a asigura o acoperire cât mai bună la nivelnațional și pentru a ajuta mediul antreprenorial dinîntreaga țară. În plus, în anul 2012, vom extinde ariade influență și către țările vecine, în special cu scopulde a facilita interacțiunea dintre firme și pentru a în-curaja spiritul de asociere ca un mod eficient de aface față provocărilor vremurilor pe care le traversăm.Crearea unei platforme de oportunități de business

networking pentru mediul de afaceri rămâne și înanul 2012 principalul scop al evenimentului BusinessDays“, explică Laszlo Pacso, organizator principal,manager de proiect. Evenimentele sunt organizate cuscopul de a dinamiza mediul de afaceri și sunt cen-trate pe subiecte de interes legate de antreprenoriatși management, oferind antreprenorilor și manage -rilor din companiile românești idei inspiraționale,ana lize pertinente, estimări ale trendurilor viitoare dindiverse domenii, business networking de calitate,posibilitatea de a învăța de la cei mai buni specialiști,de a identifica noi oportunități, de a găsi potențialiparteneri de afaceri și colaboratori. Fiecare evenimentse va derula pe parcursul a două zile și este gândit cutrei părți majore: în fiecare zi, înainte de prânz, au locdouă sesiuni de conferințe, la care participă 6-7speakeri și 1-2 moderatori. După pauză sunt progra-mate serii de câte 4 workshop-uri organizate în para-lel. În general, workshop-urile au câte doi, trei saupatru speakeri, dar există posibilitatea să fie și work-shop-uri cu câte un speaker. Seara, la finalul prezen-tărilor, se desfășoară două tipuri de sesiuni debusiness networking, organizate fie într-un cadru for-mal, fie într-unul informal – în cadrul unei degustăride vinuri celebre și de produse tradiționale specificeregiunii în care are loc evenimentul. Astfel, pe duratacelor 2 zile de eveniment, au loc în total 4 conferințeprincipale și 16 workshop-uri. Scopul conferințeloreste de a oferi factorilor de decizie din companii șiantreprenorilor o viziune din partea unor persona -lități ale lumii de afaceri despre: trendurile și ten -dințele afacerilor, idei de afaceri, exemple de afaceriși proiecte de succes, povești motivaționale și idei in-spiraționale din partea unor speakeri de calibru.Scopul workshop-urilor este de a dezvolta abilitățimanageriale și antreprenoriale necesare perioadei di-ficile pe care o traversează economia mondială șiținând cont de noua paradigmă din lumea de busi-ness, oferind atât exemple și studii de caz, cât și ate-liere de lucru interactive cu cei mai buni traineri șispecialiști ai momentului. Scopul sesiunilor de net-working este de a dezvolta spiritul și cultura de busi-ness networking în rândul oamenilor de afaceri, fiindorganizate fie un cadru plăcut-informal, fie într-uncadru formal și oferind numeroase oportunități de

interacțiune între cei prezenți. În cadrul conferințelorprezentările se vor focusa mai mult pe transferul deinformație valoroasă, pe noutăți, trenduri, analize, ideiinspiraționale și exemple motivaționale, în timp ce încadrul workshop-urilor va predomina caracterulpragmatic și aplicabilitatea practică a informațiilor.Atât la conferință, dar mai ales la workshop-uri se în-curajează interactivitatea participanților cu speakerii.

Ionuț OPREA

Ce învățați la BD:Subiectele care se vor aborda în cadrul acestorevenimente sunt centrate în jurul următoarelorteme: antreprenoriat și management de succes,resurse umane și managementul carierei, comuni-care, relații publice, business networking, businesslobby, finanțarea afacerilor, investiții, educație fi-nanciară, fiscalitate, taxare, aspecte legislative șimodalitatea în care afectează mediul de afaceri,management de proiect, managementul riscurilor,managementul schimbărilor, time management,leadership, coaching, training, dezvoltare personală,marketing, branding, vânzări, relații cu clienții, dis-tribuție, retail, logistică, tehnologie, inovație, cre-ativitate, IT&C, online, social media.

Cluj Napoca se pregătește de Business DaysÎntre 27 – 28 iunie are loc la ClujNapoca prima ediție a Business Daysîn acest oraș. Toate detaliile despreprogram și invitați le găsiți pewww.businessdays.ro.

Between 27th -28th of June, the first editionof Business Day take place in town. e or-ganizers of Business Days took over the “Ser-ile AS” series of events, and, together withAndy Szekely, brought them to a new formatin the first half of May. In 16th of May Busi-ness days organized the most important lead-ership event of the year in Romania, wherethe participants benefited by the opinions ofthe best Romanian speakers on the field:Adrian Florea, Andy Szekely, Lorand Soares-Szasz, Bogdan Comănescu and Eusebiu Bur-caş, very much appreciated by the public, andalso by the advices of one of the top mondialspeakers: Paul Martinelli.

Summary

61www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

AFACERI

Comau, firma producătoare de maşini de sudură şi asam-blare pentru mărci auto celebre, s-a mutat la Oradea încasă nouă. Companie internaţională fondată în 1973,deţinută de Fiat, Comau are la ora actuală 24 de sucursaleîn 13 ţări. Firma este unul dintre cei mai importanţi pro-ducători de tehnologii de producţie de maşini. Unul dintrei automobile din lume este realizat cu ajutorul aces-teia.Comau România era deja prezentă pe piaţa orădeană, cudouă puncte de lucru, în cartierul Ioşia, dar şi pe şoseauaBorşului. Pentru că halele deja existente nu mai acopereaunecesarul, firma a decis să inaugureze un nou sediu.Hala are o suprafaţă de 13.000 metri pătraţi şi a fost con-struită de firma Galassini. După finalizarea construcţiei,Comau a închiriat şi a dotat hala.În nou hală lucrează peste 130 de ingineri care se ocupăde proiectare. Munca lor este dublată de muncitori spe-cializaţi care realizează linii de sudură. Liniile cuprindroboți de asamblare şi automatizări. Caroseriile astfel cre-ate ajung la marile companii producătoare de maşinicum sunt Ford, Jaguar, Land Rover, Mercedes, Fiat, Re-nault şi altele."Noi furnizăm echipamente către cele mai mari uzine nunumai din Europa, ci şi din Asia, America de Sud şi StateleUnite. Aici şi proiectăm şi executăm linia de sudură.Clientul vine cu modelul maşinii, ne spune câte trebuieproduse pe an, care sunt particularităţile modelului şi înfuncţie de acestea noi proiectăm soluţia tehnică şi tre-cem la executarea liniei care va asambla maşina", a expli-cat Marco Busi, administratorul Comau România.

Facilităţi la schimb pentru locuri de muncăLa deschiderea noului sediu au participat atât oameni deafaceri cunoscuţi cât şi cei mai importanţi reprezentanţiai administraţiei locale, alături de primarul Ilie Bolojan şiviceprimarii Rozalia Biro şi Florica Cherecheş.Primarul a ţinut să sublinieze că municipalitatea sprijinăinvestiţiile prin diverse facilităţi. "Întotdeauna când ocompanie se extinde în Oradea este o bucurie pentru căacest lucru înseamnă mai multe locuri de muncă, veniturila bugetul local şi perspective pentru oraş. Aş vrea să-i fe-licit pe cei care au investit aici şi care lucrează aici", a de-clarat primarul.

Între companie şi primăria Oradea există un parteneriatîn acest sens, încheiat încă din anul 2010. Prin parteneriat,administraţia locală şi-a luat angajamentul de a moder -niza drumul de acces spre hala Comau. La schimb, in-vestitorul a promis că va face noi angajări. În 2012, drumulpromis de primărie este deja construit, iar Comau a o -perat extinderea promisă. “Când am încheiat acordul eram în jur de 200 de angajaţi.La ora actuală numărul acestora a ajuns la 337”, a subliniatMarco Busi. Administratorul a mai explicat că extinderilenu se opresc aici, cel puţin în ce priveşte angajaţii. Firmasa dorește să-şi mărească forţa de muncă până la fineleanului cu încă aproximativ 80 de oameni.Una dintre problemele cu care s-au confruntat investitoriiîn ce priveşte angajările a fost lipsa muncitorilor specia -lizaţi. “Am avut probleme cu atragerea forţei de muncăpentru că producţia de roboţi presupune lucru cutehnologie de ultimă oră, care nu se întâlneşte prea desîn România”, a mai explicat acesta.

La concurenţă cu UngariaUn alt investitor care a decis să se extindă în Oradea esteLidl. Primul magazin din oraş a fost inaugurat în data de10 mai şi le-a dat în sfârşit ocazia orădenilor să se bucurede produsele marca Lidl fără să mai treacă graniţa cu Un-garia.Prin această nouă inaugurare, Lidl şi-a adăugat cel de al137-lea magazin în lanţul pe care îl deţine în România.Magazinul este situat pe strada Fabricilor şi se întinde peo suprafaţă de 1.500 mp. Pentru început, investitorii aucreat în Oradea 22 de noi locuri de muncă, dar angajărilenu se vor opri aici.

Andreea Costea

Doi investitori de prestigiu şi-au extins business-ul în OradeaOradea continuă să atragă investitoriiatât din domeniul retail, cât şi dindomeniul producţiei auto. În mai puţinde o lună urbea de pe Crişul Repede adevenit gazdă pentru două mari com-panii. Comau şi Lidl şi-au inauguratnoile sedii şi au sporit piaţa locurilor demuncă cu peste 150 de joburi.

Putere de cumpărare

Alături de Real, Carrfour, Penny Market, Kaufland,Metro, sau Selgros, Lidl vine în completarea nevoilororădenilor şi confirmă din nou puterea decumpărare a clienţilor din urbea de pe Criş. Orădeniiau astfel acces la mărci din Europa, care provin directde la producătorii din Italia, Franţa, Germania, sauSpania.Ca element de noutate faţă de alte hypermarketuri,în premieră în România Lidl îşi îmbie clienţii cu săp-tămâni tematice. Această acţiune a debutat în ţarăîn data de 30 ianuare cu Săptămâna asiatică, urmatăde săptămâna germană, mexicană sau americană. Încadrul săptămânii tematice, clienţii au ocazia de aîntâlni cu produse alimentare specifice ţării respec-tive, inclusiv în materie de băuturi alcoolice.Reprezentanţii companiei mai spun că pariază pen-tru atragerea clienţilor şi pe produsele marcă proprie,care se bucură de succes, indiferent dacă este vorbade produse alimentare sau de produse marcă pro-prie.

Oradea is continuing to attrack investors in the production of the autos and in the retail as well.In less than a month the town on the Crisul Repede became the host of two big companies.Comau and Lidl opened their new centers, and they offered more than 150 jobs in the area.Comau is dealing with the production of welding and assembling machines for famous autobrands, while the retailer Lidl opened its first supermarket in Oradea.

Summary

"Noi furnizăm echipamente către cele maimari uzine nu numai din Europa, ci şi dinAsia, America de Sud şi Statele Unite. Aici şiproiectăm şi executăm linia de sudură. Clien-tul vine cu modelul maşinii, ne spune câtetrebuie produse pe an, care sunt particula -rităţile modelului şi în funcţie de acestea noiproiectăm soluţia tehnică şi trecem la exe-cutarea liniei care va asambla maşina"

Marco Busi

62

EnERgIE

90 de expozanți din 12 țări europene, care și-au prezen-tat produsele și serviciile și au purtat discuții cu vizitatoriide specialitate, cu persoane cheie și experți din domeniu,pentru schimb de experiență și realizarea de afaceri. Târ-gul a creat și un punct de întâlnire pentru interesulcomun pe care îl au România, Ungaria și Serbia pentruenergiile regenerabile și eficiența energetică. “În cele 3zile de târg peste 1.600 de vizitatori au pășit pragul ExpoArad Internațional. Aceștia au putut să viziteze și să intreîn discuție cu expozanții pentru a încheia afaceri și auputut participa la conferințele de specialitate din dome-niu, care au avut loc în paralel cu târgul. Ne mândrim șianul acesta cu Parcul Solar, o zonă special amenajatăunde peste 40 de expozanți, atât naționali cât și inter-naționali din domeniu, și-au prezentat serviciile și pro-dusele", a declarat Timea Szanto, Project Manager alevenimentului. "Târgul reprezintă o oportunitate extra-ordinară pentru realizarea și dezvoltarea de colaborăritransnaționale, într-un domeniu din ce în ce mai impor-tant în planul evoluției societății globale“, crede sociologLaura Gabriela Olteanu, RO4Europe. “ENREG este oocazie de a transfera informații către cei interesați dindomeniul energiei regenerabile și de a dezvolta respon-sabilitatea față de mediul înconjurător“, a declarat ex-pozantul Boros Valer, Panagroteh Service SRL.

Ediția de toamnă, la BucureștiÎn cadrul târgului au avut loc discuții importante busi-ness to business și s-a oferit de expozanți din Italia posi-bilitatea de training a unor grupuri de studenți.Evenimentul s-a bucurat și de prezența unor oficialitățidin România, Ungaria și Serbia, ceea ce demonstreazăinteresul tot mai mare pe care statul român îl acordă en-ergiilor regenerabile și interesul străinilor de a investi șide a încheia parteneriate cu România, în acest domeniu.Târgul a fost susținut de Ministerul Mediului și Pădurilorși Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a fostsponsorizat de companiile internaționale: Producție En-ergie Verde, AROS SOLAR Technology și Gunther

Wood. Pe lângă expoziție au avut loc în paralel confe -rințe și workshopuri de specialitate. Tematicile prezenteîn cadrul acestor conferințe au fost: energia solară, ener-gia din lemn, eficiența energetică, biomasa și hidroener-gia. Aceste conferințe și workshopuri au reunit în cele 3zile peste 250 de participanți naționali și internaționali,printre care și participanti din Austria, Belgia, Finlanda,Franța, Germania, Israel, Italia, Serbia, Ungaria, dar și dinStatele Unite, din California. Anul acesta, REECO vă in-vită și la cea de-a V-a ediție a celui mai mare târg pe en-ergie regenerabilă și eficiență energetică din România,RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE, care va avea loc între21-23 noiembrie 2012, la Sala Palatului din București.

Investiții noiPrima fabrică de bioetanol și biogaz din Româniaurmează să fie construită și finalizată până în 2013, înlocalitatea harghiteană Remetea. În România sectorul debiogaz se află într-un stadiu incipient de dezvoltare.Odată cu dezvoltarea sectorului de biogaz sunt necesaremodificarea legislației, dezvoltarea agriculturii și creștereanivelului general de cunoștințe cu privire la beneficiilebiogazului, pentru ca acest potențial să fie valorificat. Biogazul este un amestec de gaze, produs din materieorganic de diferite proveniențe care conține metan șidioxid de carbon. Acesta rezultă în urma unei fermentărianaerobe (în lipsa aerului), iar pentru producerea lui potfi utilizate atât materii prime vegetale, reziduri animale,cât și reziduri din industria alimentară. Procesul de pro-ducere a biogazului presupune eliminarea deșeurilor,fiind un proces 100% ecologic. Biogazul poate fi trans-

format în energie printr-un proces mult mai curat decâtarderea combustibililor fosili. România este o țară cumulte zone benefice pentru producerea de biogaz.Județul Bihor este doar un exemplu, având 12 zone încare oamenii pot scăpa de deșeurile nocive, iar în loculacestora să primească căldură, curent, îngrășământ bioși un mediu curat. Prima fabrică de bioetanol și biogazdin România urmează să fie construită și finalizată pânăîn 2013, în localitatea harghiteană Remetea. Fabrica vaproduce bioetanol utilizând produse agricole din zonă,iar din borhotul rezultat se va produce biogaz.

Sorin Trocan

A IV-a ediție a celui mai mare târgpe energie regenerabilă și eficiențăenergetică din vestul României,Enreg Energie Regenerabilă, a avutloc între 25-27 aprilie 2012, la ExpoArad Internațional.

Afaceri energetice pentru viitor

e fifth edition of the greatest fair of regenerable energy and energetic efficency from the West ofthe country, Energ Energie Regenerabila, took place between 25th-27th of May 2012 at Expo Arad In-ternational. 90 participants from 12 European countries presented their products and servicies, anddiscussed with the visitors in the field, important persons and experts of the domain, in order to ex-change their experiences and to close some deals. e fair created also a meeting point for the com-mon interest on the field for Romania, Hungary and Serbia.

Summary

Potrivit Strategiei Energetice a României, pentruperioada 2011-2035, sursele regenerabile de en-ergie vor ajunge în 2035 la o pondere de 41% dinproducția de electricitate la nivel național, înparalel cu creșterea ponderii energiei nuclear-electrice, ce va acoperi 37% din total. Este pre-văzută o investiție de peste 30 miliarde de europentru producerea celor 14.800 MW de energieelectrică din energie nucleară și din surse de en-ergie regenerabilă, până în 2035. Totodată, con-form datelor Transelectrica, în prezent înRomânia există parcuri fotovoltaice cu o capa -citate de doar 2 MW, microhidrocentrale de 400de MW și instalații pe biomasă de 25 de MW, iarpentru următorii ani sunt anunțate proiectepentru instalarea de parcuri fotovoltaice cu ocapacitate de până la 300 de MW.

Despre Grupul REECO: Organizatorul, REECO ROExpoziţii, face parte din Grupul REECO cu firmamamă în Germania şi filiale în Salzburg, Austria,Bruxelles, Belgia, Varșovia, Polonia, Budapesta, Un-garia şi Arad, România. Din 1997, aproximativ50,000 de experţi din 70 ţări participă la târgurile şiconferinţele organizate de REECO. Găsiţi mai multedetalii pe www.energy-server.com.

63www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

EnERgIE

Rep: Care este scopul REECO?Avena gall-Tamas: REECO contribuie la dezvoltareaproducției de energie regenerabilă, fiind prezent pepiața din România din 2008. Firma REECO este organi-zatoare de târguri și conferințe specializate pe energiiregenerabile. Intenția noastră este să atragem investitoriistrăini, să le facilităm intrarea pe piață. În România încer-căm să ajutăm înființarea asociațiilor de specialitate. În2008, nu exista nici o astfel de asociație. Între timp s-aînființat Asociația Română pentru Microhidroenergie- ARmHE și împreună cu ei organizăm conferințe.

Rep: România este o piață agreabilă pentru investi-torii în energii regenerabile?A.g.T.: Sunt multe firme care au venit în România, autestat piața și unele au rămas. Acest lucru este benefic

pentru România, pentru că înseamnă noi locuri demuncă. Însă, din noiembrie 2011, România are unadintre cele mai bune legislații din Uniunea Europeanăîn domeniul energiilor regenerabile. România a urcatpe locul 13 între cele mai atractive țări din lumeprivind investițiile în energie regenerabilă, conform ra-portului Country Attractiveness Indices, lansat înnoiembrie de Ernst&Young. În ceea ce priveșteeolienele, România este pe locul 10, alături de Poloniași Irlanda.

Mecca pentru investitoriRep: Cum a devenit România interesantă pentru in-vestitorii în energia regenerabilă?A.g.T.: România a devenit interesantă, o adevăratăMecca pentru investitori începând din noiembrie 2011,când a fost majorat numărul de certificate verzi acor-date. Producătorii de energie din surse regenerabileprimesc în mod gratuit certificate verzi, pe care le vândpe o piață specializată pentru un câștig în plus față deprețul propriu-zis al energiei. Producătorii de energiedin surse regenerabile sunt sprijiniți printr-o schemă-suport în valoare de 10,8 miliarde de euro, în viitoriizece ani, bani care vor fi plătiți de către toți consuma-torii din România. Mai multe voci, inclusiv oficiali aiMinisterului Economiei au admis că aceasta este unadintre cele mai generoase scheme de sprijin din Uni-unea Europeană, dacă nu cea mai generoasă. În cadrulacestei scheme, toți producătorii primesc certificateverzi pe care le vând pe o piață specializată, iar prețullor de tranzacționare este între 27 și 55 de euro pe cer-

tificat. Numai în primele două luni ale acestui an, pro-ducătorii de energie din surse regenerabile au primit438.551 certificate verzi.

Rep: Cum se primesc aceste certificate verzi?A.g.T.: Investitorii în eoliene primesc două certificateverzi pentru fiecare MWh livrat până în 2017, apoiunul, cei care produc energie fotovoltaică beneficiazăde șase certificate pe MWh, iar producătorii de energiedin biomasă primesc două certificate, cu excepția celordin culturi energetice, care primesc câte trei certificate.Autoritatea de Reglementare în Energie a elaborat ometodologie prin care va analiza încă din acest an ve -niturile producătorilor de energie regenerabilă, astfelîncât o eventuală reducere a numărului de certificateverzi să poată fi realizată de la 1 ianuarie 2013. Investi-

torii care reușesc să pună în funcțiune până la sfârșitulacestui an proiecte de energie regenerabilă vor primiun număr de certificate verzi conform legislației învigoare.-Rep: Ce prevede strategia energetică pentru Româ-nia?A.g.T.: Potrivit Strategiei Energetice a României, pentruperioada 2011-2035, sursele regenerabile de energie vorajunge în 2035 la o pondere de 41% din producția deelectricitate la nivel național, în paralel cu creșterea pon-derii energiei nuclear-electrice, ce va acoperi 37% dintotal. Este prevăzută o investiție de peste 30 miliarde deeuro pentru producerea celor 14.800 MW de energieelectrică din energie nucleară și din surse de energie re-generabilă, până în 2035. Conform datelor Transelec-trica, în prezent în România există parcuri fotovoltaicecu o capacitate de doar 2 MW, microhidrocentrale de400 de MW și instalații pe biomasă de 25 de MW, iarpentru următorii ani sunt anunțate proiecte pentru in-stalarea de parcuri fotovoltaice cu o capacitate de pânăla 300 de MW.

Rep: Care este cea mai ieftină energie? A.g.T.: Energia produsă din microhidrocentrale estecea mai ieftină energie, iar România deține o capacitateimportantă în ceea ce privește implementarea acestora.Există numeroase microhidrocentrale instalate în toatezonele țării, iar recent au fost inaugurate două, pe ValeaNeagră, din cartierul băimărean Firiza. Această investițiea costat 10 milioane de euro, iar lucrările de instalare aufost finalizate în timp record.

Rep: Cum se situează România la acest capitol?A.g.T.: Potențialul energetic al României este de apro -ximativ 5.900 MW, pentru investiții pe râuri interioare,putând să ajungă chiar și la 8.000 MW, din care 1.134MW reprezintă potențialul microhidrocentralelor. Laora actuală microhidrocentralele aflate în funcțiune auo putere instalată de 400 MW.

Sorin Trocan

10 milioane de euro este valoarea investiției în cele două microhidrocentrale din Firiza– Baia Mare

România are viitor în privința producției energiilor regenerabileOrganizatorul târgului de energie din Arad, REECO RO Expoziții, face parte din GrupulREECO cu firma mamă în Germania și filiale în Salzburg, Austria Bruxelles, Belgia, Varșovia,Polonia, Budapesta, Ungaria și Arad, România. Din 1997, aproximativ 50.000 de experți din70 țări participă la târgurile și conferințele organizate de REECO. Avena Gall-Tamas, man-ager general REECO, spune că potențialul de creștere în acest domeniu este unul imens.

Reglementare legală

Rep: Legislația încurajează construcțiile de mi-crohidrocentrale?A.g.T.: Conform legislației, pentru microhidrocen-tralele noi, sub 10 MW, investitorii primesc 3 cer-tificate verzi pe o perioadă de 15 ani pentru fiecareMWh livrat, iar pentru cele renovate se primesc 2certificate pentru 10 ani. Valoarea unui certificateste estimată la cel puțin 27 de euro.

e organizer of the energy fair in Arad, REECO RO Expoziţii, is a part of REECO group with theheadquarter in germany and subsidiaries in Salzburg (Austria), Bruxelles (Belgium), Warsaw(Poland), Budapest (Hungary) and Arad (Romania). From 1997, about 50,000 experts from 70 coun-tries have participated at the fairs and conferences organizated by REECO. “REECO has a contribu-tion to the development of the regenerable energy, being present on the market of Romania since1998. REECO organizes fairs and conferences on regenerable energy”, says Avena gall-Tamas.

Summary

Pentru oamenii de afaceri coreeni, Transilvania este oregiune strategică. Multe companii care sunt jucătorila nivel global sunt interesate de posibilitatea de a in-vesti în orașe precum Cluj, Oradea ori Alba Iulia. Pen-tru economia locală, confruntată cu un nou val derecesiune, investițiile coreene reprezintă o adevăratăgură de oxigen. Președinte al Open Bridge Consortiumși asistent consular al Ambasadei Republicii Coreea înBucurești, Park Lae Weon spune că interesul pentruinvestițiile în România este în creștere.

Reporter: O serie de mari companii coreene și-aumanifestat interesul pentru investiții în zona Clu-jului. Așa ar fi LG, Daewoo ori Hyundai. Care suntmotivele acestui interes?Park Lae Weon: Atragerea unei investiții coreene înjudețul Cluj este unul din obiectivele principale ale

Open Bridge Consortium. Există mai multe companiicoreene mari şi mijlocii prezente în România Samsung,LG, Daewoo Heavy Industry, însă majoritatea îşiderulează activităţile şi proiectele în zona de sud aRomâniei. În Transilvania, la Oradea, există însă câtevacompanii coreeene importante care au investit pesteșase milioane de euro. În ce priveşte interesul coree-nilor şi avantajele României, în 2009 s-a semnat un

acord de parteneriat strategic între România şi Coreea,România fiind singura ţară din cadrul Uniunii Eu-ropene care are un astfel de acord cu Coreea de Sud.Reamintim şi FTR (Free Trade Agreement) încheiatîntre UE şi Corea de Sud, care a intrat în vigoare la 1iulie 2011 şi care duce la înlăturarea taxelor vamalepentru importurile din Coreea de Sud şi invers.

Rep: Ce fel de investiții ar dori să realizeze oameniide afaceri coreeni?PLW: După lansarea proiectului Open Bridge Consor-tium în 2010, am avut mai multe vizite din parteacompaniilor coreene la Cluj-Napoca, vizite în cadrulEvenimentelor de Business Matchmaking organizatecu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca şi Primăriei Suwon,dar şi vizite private a mai multor oameni de afacericoreeni. Coreenii sunt interesaţi în domenii precum:

green energy, proiecte de modernizare, proiecte de in-frastructură, unităţi de producţie. agricultură, etc.

Ce companii vor să vină înTransilvaniaRep: Ce alte companii coreene mai sunt interesatede zona Transilvaniei? Din ce domenii?PLW: Am purtat discuţii cu Daewoo Electronics,Hyunday Engineering, Daewoo International, ATISCorporation. Am avut de asemenea întâlniri de afacerişi cu alte companii mici şi mijlocii interesate de găsireade parteneri locali.

Rep: Există companii ardelenești interesate de ex-pansiune în Coreea de Sud?PLW: În ce priveşte comapniile româneşti, şi în princi-pal brandurile clujene, Open Bridge Consortium areca obiectiv sprijinirea acestora în vederea intrării cuprodusele româneşti pe piaţa sud-coreeană. Cea maibună colaborare în acest sens o avem cu companiaclujeană Farmec, care participă cu produsele proprii,în luna iunie, la un târg în Busan. Pe lângă Farmecavem discuţii şi cu alte companii locale, existând in-teres şi potenţial de export pentru vinuri, miere, pro-duse naturiste, artizanat, produse agricole.

Rep: Care ar fi avantajele expansiunii în Coreea?PLW: În primul rând piaţa de desfacere şi în al doilearând resursele naturale de care România dispune. Sănu uităm densitatea de populaţie din Asia. Coreea de

Sud are o populaţie de 50 milioane de locuitori şi osuprafaţă de două ori mai mică decât a României.Coreea în acest moment importă majoritatea materi-ilor prime şi exportă tehnologie. Să dau un exemplu:90% din suprafaţa agricolă a Coreei sunt culturi deorez. Majoritatea alimentelor cu excepţia orezului suntimportate din alte ţări. Un alt avantaj este faptul căodată intraţi pe piaţa din Coreea se deschid oportu-nităţi si pentru alte pieţe asiatice: Japonia, China şizona Sud-Asia (Malaezia, Indonezia, Filipine).

Claudiu Pădurean

Tot mai mulți investitori coreeni de calibru sunt interesați de oportunitățile de afaceri din Ardeal și din Banat

Ofensivă coreeană în Transilvania

Oportunități

Rep: Care sunt modalitățile de promovare a re-lațiilor de business dintre România și Coreea?PLW: Strategia noastră de abordare sunt pro-gramele şi întâlnirile bilaterale cu sprijinul intituţi-ilor locale şi agenţiilor guvernamentale. Pentru aface afaceri, trebuie să ne cunoaştem mai bine. Par-ticiparea la diverse târguri şi expoziţii din Coreeade Sud este extrem de importantă. Nu trebuie săaşteptăm să vină coreenii la noi, ci trebuie să nefacem cunoscuţi noi în Coreea. Un alt element es-enţial pentru orice investitor sau partener estecredibilitatea informaţiilor. Orice proiect care aresprijinul instituţiilor locale (Primării, Consilii Localesau Judeţene, Agenţii de Dezvoltare, Camere deComerţ, Universităţi) sau guvernamentale (Minis-tere, Ambasada, Agenţiile din subordinea minis-terelor, etc) asigură credibilitatea acestora în faţacompaniilor interesate.Pe lângă aceste proiecte, ne dorim o promovarecontinuă a oportunităţilor pe care le oferă Româ-nia prin deschiderea în Coreea a unui birou OpenBridge Consortium cu denumirea Transilvania Cen-ter, pe modelul Korea Center de la Cluj-Napoca.Dorim prin acest centru să informăm potenţialiiparteneri/investitori coreeni de oportunităţile pecare le oferă România, oportunităţi de afaceri saude investiţii. Aceste servicii de promovare suntoferite companiilor membre în cadrul Open BridgeConsortium şi partenerilor instituţionali.

”Coreenii sunt interesaţi îndomenii precum: green energy,proiecte de modernizare, proiectede infrastructură, unităţi de pro-ducţie, agricultură etc.”

Park Lae Weon

for the Korean businessmen Transylvania is a strategic region. Many multinational companies areinterested by the possibility to invest in cities as cluj, Oradea or alba-iulia. for the local economyaffected by a new wave of recession, the Korean investments represent a real help. Mister Park LaeWeon, President of Open Bridge consortium and consular assistant at the embassy of republic ofKorea in Bucharest, says that the interest to invest in romania is increasing.

Summary

6 milioane de euro este valoarea investițiilor coreene din Oradea

afaceri

64