Revi

stă

econ

omic

ă /

Mar

tie

2011

/ T

ipăr

ită

în 8

200

exem

plar

e /

Dis

trib

uită

în ju

deţe

le: C

luj,

Mur

eş, B

istr

iţa-

Năs

ăud,

Alb

a, S

ibiu

, Har

ghit

a, C

ovas

na, B

raşo

v, S

atu

Mar

e, M

aram

ureș

, Săl

aj, B

ihor

şi B

ucur

eşti

22-24 pag. 36-37Floare de Lotus

27 Parteneriat pentru Aeroportul de la Ghimbav

pag. 33

Campionii parcurilor industriale

Nr. 7 / An II / martie 2011

Preţ: 5 lei

director fondator

Aurelian GRAMA

www.transilvaniabusiness.ro

Ultima sută de metri la Răstoliţa

E.ON mizeazăpe portofoliulverde în 2011

28–30

pag.

pag.

pag.

AFACERE

"Când vine vorba despre mobilier şi decoraţiuni, vomrăspunde mereu <<Naturlich!>> la toate solicitărileclienţilor noştri. Viziunea noastră urmăreşte schim-barea imaginii serviciilor din această industrie, printr-o abordare diferită a relaţiilor cu clienţii. Mizăm peînţelegerea dorinţelor celor care ne calcă pragul şi pefaptul că, indiferent de solicitare, noi vom putea venicu răspunsul potrivit", susţine Zsolt Bereczki, direc-torul general al companiei Larix.Serviciile specifice oferite de Naturlich vor consta înconsilierea clienţilor, pentru ca aceştia să îşi amenajezecasa mult dorită într-o manieră practică, dar în egalămăsură estetică şi inteligentă; livrarea în maximum 48de ore a pieselor cumpărate; personalizarea de mo-bilier, în funcţie de dorinţele distincte ale clienţilor, pre-cum şi servicii de montaj, la domiciliul clientului. Toateacestea stau sub semnul unei politici de preţuri orien-tate înspre consumator. Oferta magazinelor Naturlichva cuprinde atât produse realizate în fabricile propriiale companiei, cât şi produse provenite de la alţi dis-tribuitori sau producători. De asemenea, au fostsusţinute sesiuni speciale de instruire a personalului,pentru ca toţi consilierii din magazin să cunoascătemeinic produsele şi beneficiile acestora şi sa le punăcât mai bine în valoare. La Cluj, în prezent, magazinulfuncţionează cu 15 oameni, dar conducerea com-paniei va face şi alte angajări, pentru a asigura consul-tanţă şi serviciile de înaltă calitate promise clienţilor.Numărul total de angajaţi al companiei Larix din acestmoment, la nivel de ţară, este de 500 de oameni. Pla-nurile companiei sunt de a transforma întreaga reţeadeţinută în ţară în conformitate cu noua imagine. "Înprezent, avem opt magazine proprii şi alte 49 de ma -gazine partenere ale fabricilor Larix, în mai multejudeţe din România. Perspectiva noastră pentru ur-mătorii cinci ani este de a avea magazine Naturlich în

toată ţara, cel puţin câte unul în fiecare judeţ", con-firmă Victoria Cadar, director comercial al companiei.

Povestea unui brandBrandul Naturlich a fost dezvoltat de compania destrategie şi design de brand BrandTailors, din Bucureşti.Provocarea lansată de către Larix Forest echipei Brand-Tailors a fost să găsească soluţia care să transformemagazinele deţinute de către companie într-un brandpropriu, cu misiunea de a inspira consumatoruluisoluţii de mobilare şi decorare a căminului, potrivitunui comunicat remis presei. "Am încercat să generămo soluţie de brand ţinând cont de importanţa egală acelor trei coordonate ale unui brand de retail - cali-tatea şi diversitatea produselor pe care trebuie să leofere, disponibilitatea şi eficienţa serviciilor care mergînspre consumator şi experienţa plăcută decumpărare pe care acesta trebuie să o aibă", a declaratAnca Tăzlăoanu, Brand Consultant BrandTailors. "Pro-cesul de creare a acestui brand s-a bazat pe activităţicomplexe de audit asupra mărcii şi asupra categorieidin care face parte, pe workshop-uri strategice, menitesă evidenţieze obiceiurile de cumpărare şi caracteris-ticile cumpărătorilor, iar soluţia propusă de consul-tanţii companiei noastre a fost aceea de a poziţionape piaţă un magazin <<nemţesc>> cu suflet<<românesc>>, de unde şi numele cu fonetică ger-mană Naturlich, care se traduce în limba română prin<<Desigur>> sau <<Bineînţeles>>. Acest brand esteel însuşi un răspuns afirmativ la orice problemeapărute odată cu nevoia de mobilare şi decorare acasei", explică Beatrice Danis, Brand Strategist Brand-Tailors. Demersul de creare a unui nou brand de retailşi de implementare a acestuia în lanţul de magazinedeţinut de compania Larix a pornit din dorinţa pro-

ducătorului de mobilier de a crea o diferenţă pe piaţă."Vrem să arătăm că lucrurile se pot face altfel, multmai orientat înspre consumator. Vrem, totodată, săasigurăm o mai bună vizibilitate pe piaţa produselorLarix, dar, mai presus de orice, vrem să oferim con-sumatorului român mobilierul şi experienţa decumpărare pe care şi le doreşte!", susţine ZsoltBereczki.Compania Larix a fost fondată în anul 1992, la Reghin,în judeţul Mureş, o zonă cu tradiţie în prelucrarea lem-nului. În prezent, Larix îşi desfăşoară activitatea înpatru fabrici, două în Reghin, una în Aluniş (judeţulMureş) şi una în Gheorgheni (judeţul Harghita). În2007, Larix a fost distinsă cu premiul de excelenţă lacea mai importantă expoziţie de mobilă din România,BIFE Bucureşti, pentru colecţia CUBE by Larix.

Alin BOLBOS

Larix Forest se reinventează?... Naturlich!Unul dintre acţionarii Ambient, producătorul reghinean de mobilier Larix, a inaugurat pe final de februarie la Cluj un nou concept de retail de mobilier şidecoraţiuni, sub numele Naturlich. Investiţia, realizată în interiorul Ambient, secifrează la aproximativ 500.000 euro. În următorii 5 ani, compania urmăreştedeschiderea unor magazine sub brandul Naturlich în toate judeţele României.

bUN GĂSIT!

www.transilvaniabusiness.ro

Fondator: Aurelian Grama

REDACȚIARedactor şef: Alin Bolbos

0757-036.817Redactori şefi adjuncți: Ionuț Oprea

0721-197.559Vianu Mureşan0723-024.146

Redactori:Mihaela Moldovan Ovidiu VrânceanuAlexandru Toth Erika MărgineanArina Moldovan Alin ZaharieMircea Crișan Robert Matei

Fotoreporter: Cristina GânjDTP: Răzvan Matei

ADMINISTRAȚIADirector executiv: Marius MorarPublicitate:Mureș Florin Marcel (0740-075.219)

Greta Sand (0755-044.850)Cluj Dorel Vidican (0770-481.653)Maramureș Ioana Lucăcel (0728-821.542)Satu MareSălaj Daniel Mureșan (0744-583.446)Trafic manager: Emo VeresEconomist: Gia GoiaDifuzare: Szanto Atilla (0755-044.851)

Cluj Dorel Vidican (0770-481.653)

Adresă redacție și administraţie:Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1Tel/Fax: 0364-730.551

Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2Tel/Fax: 0265-215.613

Revistă economică distribuită în judeţele:Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu,Harghita,Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj,Bihor şi Bucureşti

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL Cluj

ISSN 2068 - 5424Adresă redacție și administraţie:

Cluj-Napoca,Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1

Telefon: 0040 744 664 660

www.transilvaniabusiness.ro

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Transilvania Business. 7 numere. Ajungem în 12judeţe şi la Bucureşti. Tipărim 8.500 de reviste. Amreuşit să ne armonizăm si cu ediţia în limbamaghiară. Erdely Business. Deunăzi am primit un mesaj de la un prieten dinindustrie din Budapesta. Când începem distribuţiape Ungaria?! La Braşov am avut altă surpriză. Ce zici

de o ediţie în germană?! Parcă priveam cu alţi ochi analizele de consum pu -blicitate pe printul din Austria, iar povestea IT a lui Dan Maşca despre sediulcompaniei sale REEA din Viena căpăta alte valenţe. Portalul economic va fiîn cinci limbi de circulaţie.Câtă importanţă are faptul că l-am sunat pe managerul IRUM, Mircea Oltean,care produce tractoare româneşti la Reghin, ca să-l felicit că businessul său afost remarcat şi de Money Express. E drept după ce editorii TB au realizat uncover story. Şi sunt exemple despre ardeleni şi afaceri de top care şi-au găsitloc mai întâi în paginile noastre. Abia după, în Bucureşti.Vrem să creştem interesul pentru scriitura economică sau despre lumea afa -cerilor. Le mulţumesc managerilor din Transilvania care s-au arătat deschişifilosofiei noastre de descoperire a spiritului antreprenorial ardelenesc. Sunt irlandezii atât de evoluaţi faţă de noi, de ne-au răpit o mulţime de mese-riaşi sau au cheltuit fondurile europene în ritm susţinut cu ajutorul alor noştri?!Vom căuta de St. Patrick cele mai importante afaceri via Dublin.Darurile grecilor... Urmaşii lor bancheri sau din telefonia mobilă sunt falangeleinvestitorilor eleni.Vom promova câte o businesswoman în fiecare din cele 12 judeţe de interespentru TB?! Primăvara va fi floarea adusă de femei în afaceri şi secretele lorvor da consistenţă revistei. Vom fi 7 miliarde. Apa e unul dintre elementele esenţiale ale pământului.Cine sunt şi ce filoane profesionale, dincolo de politic, au cei de la ApeleRomâne şi cei de la companiile operator regional de apă – canal. Vom ajunge şi la cele nouă parcuri industriale din Braşov, la Sibiu, la Oradea.Povestea venirii romanilor colonizatori în Dacia şi paşii ridicării castrului, a dru-murilor, a hypocaust-urilor şi a termelor comparabtiv cu planurile de dez-voltare ale Europei gestionate de Bruxelles. Vom purcede astfel la un serialdespre drumuri, canalizare, depozite ecologice, electrificare şi gaz metan.Sunt de notorietate Coandă şi Oberth în istoria aviaţiei. Într-o epocă globa -lizantă, legăturile cu avionul sunt un loc comun pentru cetăţenii planetei. Ra-diografia aeroporturilor Cluj, Sibiu şi Mureş. Cum legăm Transilvania de marilerute aviatice?!Divizia Eveniment va ara şi semăna idei, va asculta şi va nota cele mai noi tren-duri la expoziţiile de mobilă, de tehnologii şi echipamente de protecţia me -diului, la Târgul Internaţional Tehnic şi la Foresta. Atât la Cluj, cât şi la Bucureşti.Pasul următor.Intrăm pe piaţa din Ungaria.Cu gândul laViena...

Aurelian GRAMA

Cu gândul la Viena SUMAR

pag. 25

pag. 5-21

Cover Story:

Campionii parcurilor industriale

pag. 30-31

pag. 32

pag. 33

pag. 26

Opinie: Lectura coifului de aur

Afacere: Joma, partenerul campionilor

Economie: Miele Braşov începe expansiuneaîn România

Economie: E.ON mizează pe creşterea portofoliului verde în 2011

Afacere: Ferma Zootehnică, bătălia câştigatăpentru produsele româneşti

pag. 39

Eveniment: România, degustată la Biofach Nürnberg2011

pag. 38

Economie: Premium AEROTEC a început producţia la Braşov

Design și Layout:Creatica Media

Regia de publicitate:Midas Media Bucureşti

3

2

știriSATU MARE

Unicarm deschide 15-20 de magazine în 2011Compania Unicarm din judeţul Satu Mare a anunţat că îşi va continua şi anulacesta expansiunea şi va mai deschide încă 15-20 de supermarketuri, extinzându-

şi astfel reţeaua formată în prezent din55 de unităţi. "Pentru acest an ne-ampropus să deschidem între 15 şi 20 demagazine tip supermarket, în funcţiede cum vom primi finanţarea de labănci. Anul acesta va fi mai slab decât2010 şi cu mult mai slab decât aniiprecedenţi. Situaţia economică nu arecum să se îmbunătăţească, nici vorbăde aşa ceva. În primul rând, băncile nu

mai dau bani, iar oamenii nu au de unde să facă rost de bani pentru investiţii", adeclarat, pentru proprietarul Unicarm, omul de afaceri Vasile Lucuţ, citat de Me-diafax. Reprezentantul companiei a mai precizat că anul trecut Unicarm a investitîn magazine şi centre logistice aproximativ 20 de milioane de euro. Unicarmdeţine 55 de magazine, în judeţele Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Sălaj,Suceava, Bihor şi Cluj şi depozite în Timiş, Sibiu, Braşov, Iaşi, Bacău şi Bucureşti.Compania produce carne, mezeluri, conserve, articole de panificaţie, patiserie,cofetărie, lactate şi îngheţată.

Careiul primeşte bani pentru centurăCareiul va avea şosea decentură în 2013, potrivitCompaniei Naţionale deAutostrăzi şi DrumuriNaţionale (CNADNR).Lucrările vor începe la mi-jlocul acestui an, după fi-nalizarea licitaţiilor şiexproprierilor, urmând săfie realizaţi 10,46 km dedrum. Valoarea proiectu-lui este de circa 12,7 mil-ioane de euro. CNADNRva solicita executantului lucrărilor o garanţie de bună execuţie de 10% din preţulcontractului. De asemenea, termenul de finalizare a investiţiei este de 48 luni dela data atribuirii contractului. Lucrările sunt coordonate de CNADNR şi PrimăriaCarei, în timp ce sursele de finanţare sunt asigurate prin Fondul European deDezvoltare Regională (FEDR). În tot acest timp, cu toate că s-au făcut promisiunide la cel mai înalt nivel, centura municipiului Satu Mare nu va intra în finanţarenici în acest an.

Leonardo intră în Centrul Comercial MaramureşulLanţul de magazine de încălţăminte Leonardo, deţinut de omul de afaceri Florin Panea şi aflatîn insolvenţă din toamna anului 2009, a reluat procesul de extindere, simultan cu cel deînchidere a unităţilor neprofitabile, pe lista intrărilor fiind şi centrul comercial Maramureşuldin Baia Mare. “În prezent, Leonardo se află în discuţii avansate pentru deschiderea unui ma -gazin în Bucur Obor, precum şi în Maramureşul din Baia Mare în locul celui stradal închis înluna august 2010” a declarat Florin Panea, acţionarul Leonardo. Investiţia într-un magazin noudeschis se poate ridica la 30.000 - 100.000 de euro, potrivit estimarilor recente ale Casei de In-solvenţă Transilvania. Retailerul de încălţăminte a realizat profit începând cu luna septembrie2010, după doi ani de pierderi, au mai adaugat cei de la CITR.

ALBAFlorea Grup investeşte 3,5 mil. euro în acest anProducătorul de materiale de construcţii Florea Grup,companie deţinută de fraţii David şi Marcel Florea, şi-abugetat pentru 2011 investiţii în valoare de 3,5 mil. euroce prevăd realizarea unei staţii de mixturi asfaltice şi con-struirea unei fabrici de betoane. Staţia de mixturi asfalticeva fi construită cu fonduri europene în valoare de 1 mil.euro şi fonduri proprii care se ridică la 2 mil. euro. În ceeace priveşte fabrica de betoane, aceasta va fi realizată prinfinanţare din fonduri proprii în valoare de circa 1 mil. euro.În 2010, compania a investit 300.000 de euro în constru-irea unei staţii de carburanţi auto. ''Vânzările companieinoastre au fost influenţate de recesiunea economică carea afectat domeniul construcţiilor, înregistându-se toto-dată dificultăţi în recuperarea creanţelor. Pentru 2011prognozăm o uşoară creştere a cifrei de afaceri, vizibilă înspecial din al doilea semestru'', susţine Marcel Florea, unuldintre acţionarii Florea Grup.

Albalact a vândut o fermă cu 4,7 mil. euroAcţionarii Albalact au aprobat vânzarea fermei Vaidei din comuna Romoş, judeţul Hunedoara,aflată în proprietatea companiei, la preţul de 4,7 milioane de euro. Cumpărătorul – o companieolandeză specializată - va in-vesti în dezvoltarea şi extin-derea fermei, iar lapteleprodus va fi livrat în totalitatecompaniei Albalact. Repre -zentanţii Albalact nu au doritsă precizeze identitateacumpărătorului. Ferma Vaidei,aflată în proprietatea Albalactde 5 ani, asigura aproximativ8% din necesarul de materieprimă procesată de companie.Potrivit ultimelor date finan-ciare, Albalact Alba Iulia a afişat, în primele 9 luni ale anului trecut, afaceri în creştere cu 9,2%, la183,2 mil. lei. Profitul net al companiei în perioada ianuarie-septembrie a fost cu 39% mai marefaţă de acelaşi interval din 2009, de 2,4 milioane lei.

MARAMUREȘ

3

știri

www.transilvaniabusiness.ro

BIHORBISTRIȚA NĂSĂUDOradea ia credit 10 mil. euro pentru Eurobusiness ParkPrimarul din Oradea, Ilie Bolojan, a semnat cu o bancă din Austria,un contract de credit în valoare de peste zece milioane de euro,creditul urmând să fie folosit pentru cofinanţarea investiţiilor în in-frastructura de afaceri şi introducerea utilităţilor în parcul industrialEurobusiness. Primarul Ilie Bolojan a semnat cu directorul regionalal băncii austriece HYPO Niedroesterreich Gruppe Bank AG (HYPONOE), Matei Creiveanu, un contract de credit în valoare de 10,36 demilioane de euro. "Creditul este contractat de municipalitate pe operioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de trei ani. HYPO NOE afost selectată în cadrul unei proceduri de achiziţie publică la care aumai participat, în calitate de ofertanţi, Banca Comercială Română,UniCredit Tiriac Bank SA şi OTP Bank România SA. Valoarea totalăa proiectului privind asigurarea cu utilităţi publice a parcului indus-trial se ridică la 23,79 de milioane de euro, din care 9,67 de milioanede euro reprezintă fonduri europene nerambursabile şi 3,76 de mi -lioane de euro finanţare din bugetul local. Proiectul urmează să fierealizat în perioada 2011-2013 şi vizează în special construcţia infra-structurii stradale, de alimentare cu apă, de canalizare şi de ali-mentare cu energie electrică şi termică a parcului industrial aflat înproprietatea municipiului. Circa 30% din suprafaţa totală de 121 dehectare a parcului a fost deja concesionată către investitori locali şiinternaţionali, în principal producători de echipamente electroniceşi de telecomunicaţii, precum şi de componente auto.

Hotel de 5 stele inaugurat de Metropolis

Peste 12 milioane de euro a investit Metropolis Group în hotelul de 5 stele inaugurat pefinal de februarie la Bistriţa, la marginea Parcului Municipal. Lucrările au durat nouă luni,peste 1000 de oameni şi 100 de firme contribuind la finalizarea proiectului. “Stil, rafina-ment, lux! Aceste cuvinte pot descrie hotelul Metropolis, singurul de 5 stele din aceastăparte a Transilvaniei. Personal calificat, servicii de calitate, o bucătărie impecabilă, toateacestea pot fi găsite la hotelul nostru, la preţuri rezonabile, care nu depăşesc media oraşu-lui”, a declarat managerul unităţii, Alexandru Doruş. Hotelul are o suprafaţă construită de11.500 de metri pătraţi, care înseamnă 60 de camere, simple, duble, cu pat matrimonialsau apartamente, piscină, centru SPA, sală de fitness, restaurant de 200 de locuri etc.

Era Shopping Park, închiriat 90%

Dezvoltatorul imobiliar Omilos Group a semnat cinci noi contracte deînchiriere pentru prima fază operaţională ERA Shopping Park dinOradea, gradul de ocupare al proiectului ajungând astfel la 90%. Celecinci contracte de închiriere însumează o suprafaţă de 1.000 mp. Printrenoii chiriaşi se numără cafeneaua Madam Pondarosa, magazinele multibrand Replay, Diesel – Fashion Stagione si ExpoFashion, plus un alt re-tailer vestimentar local, care va deschide la jumătatea lunii martie,odată cu magazinul Sprider Stores. ERA Shopping Park va fi finalizat întotalitate în 2012 şi va avea o suprafaţă închiriabilă de 62.500 mp.Proiectul este format dintr-o galerie de cumpărături de 7.500 mpînchiriabili şi va cuprinde peste 40 de magazine, având ca ancore hy-permarketul Carrefour (15.100 mp), Bricostore (9.592 mp) si AltexMegastore (3.192 mp) – operaţionale încă din 2009, la care se adaugămagazinul Mobexpert (8.000 mp) şi Cinema City (3.000 mp). Mall-uleste programat pentru deschidere în toamna acestui an şi va avea 70de magazine şi o parcare exterioară de peste 2.000 de locuri.

Teraplast, profit mai mare cu 41% în 2010Producătorul de tuburi şiprofiluri din PVC TeraplastBistriţa (TRP) a realizat anultrecut o cifră de afaceri de212 mil. lei (49,7 mil. euro),în creştere cu 13% faţă deanul precedent, dar subnivelul bugetat la începutullui 2010, de 234 mil. lei,potrivit situaţiilor financiarepreliminare transmise Bur-sei. Profitul net a crescut cu41%, la 10,9 mil. lei (2,57 mil.euro), fiind însă sub nivelulatins în 2008, cel mai prof-itabil an al companiei. Buge-tul pe 2010 prevedea uncâştig de 10,4 mil. lei. "A fostun an dificil în special dincauza lipsei de finanţare dinpartea instituţiilor bancarepentru proiectele private,dar şi din cauza dificultăţii cu care instituţiile statului au accesat cofinanţarea pentruproiectele publice. Cu toate acestea, am reuşit să obţinem o evoluţie bună a indicatorilorfinanciari, încadrându-ne în ţintele de buget stabilite la începutul anului, şi, mai multdecât atât, am reuşit să finalizăm relocarea tuturor capacităţilor de producţie din Bistriţala Sărăţel", a declarat Florin Urîte, directorul general al Teraplast. Compania a investit anultrecut 18,9 mil. lei (4,43 mil. euro) pentru finalizarea relocării capacităţilor de producţieîn parcul industrial de la Sărăţel, care a permis creşterea capacităţilor de producţie şi re-duceri de costuri de circa 3%.

4

știriCLUJ

Salariile la Nokia au crescut cu 5,8%Salariile angajaţilor de la fabrica de telefoane mobile Nokiadin Jucu au crescut din februarie cu 5,8%, a anunţat liderulconfederaţiei sindicale Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop. De mă-sură ar urma să beneficieze şi salariaţii cu caracter temporar,angajaţi de companiile de recrutare Trenkwalder Sobis şiLugera&Makler. "Este un contract colectiv de muncă (CCM),iar cele două firme s-au obligat să-l respecte. Am fost presaţisă îl încheiem pentru că ştiam că intră în vigoare noul Cod almuncii şi că acest CCM nu va mai fi obligatoriu", a spus Pop.Salariul mediu la Nokia Cluj va fi de 1.040 lei, sumă din caresunt scăzute impozitele, astfel că angajaţii vor primi în mână700 de lei. Negocierea pentru noul CCM a început în decem-brie. Sindicatele au solicitat o creştere a salariilor de 25%, iarcompania a oferit 5%. Salariaţii Nokia lucrează în ture de câte12 ore şi primesc un salariu brut de 1.040 lei, la care se adaugăo masă caldă decontată din salariu, două sendvişuri şi patrucafele pe zi plus tichete de masă.

Investiţie de senzaţie la RomcabOmul de afaceri Zoltan Prosszer, proprietarul Romcab Târgu Mureş, şi-a propus să investeascăcirca 98 de milioane euro în următorii doi ani în producătorul de calblu, ţintind poziţia de lider re-gional pe această piaţă. Aceasta e cea mai mare investiţie anunţată de vreun producător de cabluridin România în ultimii ani şi se întâmplă la doar câteva luni după ieşirea cu succes a Romcabdin procedura de reorganizare judiciară. Prima parte a strategiei investiţionale, adică 15mil. euro, a fost demarată, urmărind creşterea capacităţilor de producţie pe segmentulde cabluri de joasă tensiune, adresat pieţei de construcţii, pieţei auto, celei de produseelectrocasnice şi a celor de telefonie. Al doilea pas, până la 98 mil. euro înseamnă intrareape noi segmente de piaţă, respectiv cabluri de medie şi înaltă tensiune, destinate trans-portului de energie la utilizatorii finali şi dintr-un oraş într-altul. “Vrem să jucăm peplan zonal şi pe piaţa Europei Centrale şi de Est. Vrem să devenim cel mai mare pro-ducător de cablu în această zonă şi cel mai competitiv pe o rază de 1500 km”, adeclarat Gombos Csaba, directorul general al Romcab Târgu Mureş.

Exclusiv Nikon, în Polus CenterUn nou magazin exclusiv Nikon,al doilea de acest tip dinRomânia, a fost inaugurat înPolus Center. Ma gazinul vaoferi întreaga gamă de modelea gigantului pro ducător foto şivă permite celor care dorescsă achi ziţioneze un produs sătesteze în incinta magazinuluioricare dintre aparatele foto,obiective, blitzuri sau accesorii.Ma gazinul Yellow Store a fostdeschis de Skin, unicul impor-tator Nikon în România. „Sun-tem bucuroşi că putem săoferim un magazin exclusivNikon în inima Transilvaniei, înoraşul în care s-a născut fotografia românească“, a spus Radu Niculescu, brand manager Nikonîn România.

SIBIUHARGHITA

Concefa, admisă în Liga BVBAcţiunile companiei de construcţii Concefa Sibiu (COFI), controlată de omulde afaceri Horaţiu Cercel, au intrat de la sfârşitul lui februarie la tranzacţionarela prima categorie a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) după ce anterior titlurileerau tranzacţionate pe segmentul XMBS (de negociere) al pieţei RASDAQ. Con-ducerea Bursei a aprobat la începutul lunii ianuarie transferul titlurilor Concefa,care este a doua mare companie de construcţii din Sibiu după cifra de afaceri.Concefa este totodată a doua firmă din sectorul construcţiilor inclusă la primacategorie a Bursei după Impact Developer & Constructor (IMP), a omului deafaceri Dan Ioan Popp. La ultimul preţ de pe piaţă, de 0,14 lei/acţiune, ConcefaSibiu are o capitalizare de 18,9 mil. euro, apropiată de cea a firmei Impact, careeste evaluată pe Bursă la 22,8 milioane de euro. Afacerile Concefa au urcat cu30,1% în primele nouă luni din 2010, ajungând la 58,6 mil. lei, iar profitul societăţiis-a majorat de şase ori, la 2,4 mil. lei.

Kaufland a inaugurat magazinul din GheorgheniRetailerul german Kaufland a deschis în februarie cel de-al 60-lea magazin dinRomânia în Gheorgheni, judeţul Harghita. Acesta este cel de-al doilea magazindeschis de Kaufland în 2011, după cel din comuna Dumbrăviţa, în apropiereaoraşului Timişoara. Kaufland, parte a grupului german Lidl Schwartz, nu aanunţat rezultatele pe 2010, dar în anul anterior a avut o cifră de afaceri de 873de milioane de euro. Kaufland activează, potrivit MEMRB, pe segmentul dis-counterilor, alături de Plus, MiniMaxDiscount, Penny Market, Penny Market XXLşi Profi. Segmentul discounterilor este cel mai extins din România, cu 408 ma -gazine. În total există în retailul modern - supermarketuri, hipermarketuri,cash&carry şi discounteri - 694 de magazine. Discounterii sunt singurul segmentcare a acoperit toate judeţele ţării. Dintre cei şase jucători de pe acest segment,Kaufland este al patrulea cel mai extins după Penny (111), Plus (106) şi Profi (83).

MUREŞ

5

COVER STORY

www.transilvaniabusiness.ro

Campionii parcurilor industrialeAutomecanica Mediaş este în topul celor mai mari parcuri industriale private din Transilvania, iarTetarom (I, II şi III) Cluj reprezintă etalonul în domeniul parcurilor industriale înfiinţate de către administraţiile judeţene. Fiecare dintre ele a avut etape şi modele diferite de dezvoltare, însă rezultatula fost acelaşi: succesul deplin. Povestea lor, spusă de proprietarii, managerii sau chiar de clienţii lor, oputeţi citi în paginile ce urmează. Povestea altor parcuri industriale din Transilvania, în ediţia viitoare.

Text: Ionuț Oprea, Alin Bolbos Foto: Cristina Gânj

Reporter: Aţi declarat că Parcurile industrialeTETAROM fac parte din cele 10 proiecte pentru unCluj de nota 10. Din perspectiva veniturilor şi alocurilor de muncă generate, cât de mult conteazăsuccesul celor trei parcuri de până acum în posi-bilitatea de a realiza celelalte 9 proiecte pentrujudeţul Cluj?Alin Tişe, preşedintele cJ cluj: Proiectele imple-mentate sau derulate de către Consiliul Judeţean nusunt gândite, înainte de orice, ca o afacere generatoarestrict de profit financiar. Administrarea unui judeţ tre-buie să ţină cont de atingerea unor anume obiective,care nu se regăsesc neaparat doar în constituirea devenituri şi sume la buget. Strategic, ne interesează de-schiderea judeţului pentru investiţii şi investitori,creerea unei infrastructuri adecvate, care să susţinădezvoltarea economică generală şi, implicit, crearea delocuri de muncă stabile şi bine plătite pentru cetăţeniijudeţului, şi nu numai. Din acest punct de vedereîncercăm să integrăm fiecare proiect într-o strategiegenerală, care are în vedere dezvoltarea generală ajudeţului. Or, pentru asta ai nevoie şi de argumente.Infrastructura de transport judeţean, Aeroportul in-ternaţional, dezvoltarea parcurilor industriale,dau împreună o imagine atractivă pentru in-vestiţii şi investitor. Fiecare, luate separat, nupot oferi întreaga imagine, fiind deci maipuţin atractive. Încercăm, să tratăm pro -blemele care ţin de strategia de dezvoltare ajudeţului în mod integrat. Proiectele se leagăîn acest context unul de altul, se articulează co-erent, interacţionează şi oferă o mai mare rată desucces.

Rep.: Care credeţi că au fost ele-mentele reper de optică si strategiedatorită cărora Clujul a reuşitsă fie un model în crearea şiimplementarea acestui tipde proiect marcaTETAROM?

Alin Tişe: Întrebarea dumneavoastră cere o altă între-bare: cum sau cu ce putem atrage investiţii impor-tante în judeţul nostru? Trebuie să oferim ceva. Iaracest ceva se regăseşte în facilităţile oferite de ParcurileIndustriale. Nu noi am inventat asta, doar că am reuşit,consider eu, să oferim un model de succes în ceea cepriveşete implementarea acestui sistem în ţara noas-tră. Sigur, am ţinut cont şi de argumentele pe care Clu-jul le are – infrastructură, centru de învăţământ şicercetare, calitatea forţei de muncă, importanţa cen-trului financiar bancar, şi alte argumente specifice.

Rep.: Cum credeţi că ar trebui sprijinită societateaadministrator pentru a extinde, dezvolta, manage-ria cu succes platformele industriale create? (altesocietăţi administrator din ţară cer posibilitatea dea deveni furnizori de utilităţi, de a accesa fonduriUE, etc prin modificarea legislatiei - nota redacţiei)Alin Tişe: Unul din proiectele noastre de viitor se

referă la creearea unui parc indus-trial, integrat în structura

societăţii TETAROM,care să producă

energie necon-venţ iona lă ,

pentru uzul

celorlalte parcuri industriale, surplusul urmând să fieoferit pe piaţa de energie. În ceea ce priveşte soci-etatea administrator, aceasta are practic toate faci -lităţile care decurg din statutul de Societate peAcţiuni. Există un Consiliu de Administraţie, soci-etatea constituie venituri şi gestionează fonduri. Pen-tru proiectele noilor parcuri, dar şi pentrumodernizarea celor existente, există în acest momentmai multe aplicaţii pentru atragerea de fonduri eu-ropene. Acestea sunt în funcţie de sursele de finanţare.Încercă în acest moment să profităm şi de calitateaConsiliului Judeţean de membru al Zonei metropoli-tane Cluj, urmând să solicite fonduri prin intermediulPlanului Integrat de Dezvoltare Urbană.

Rep.: Cum apreciaţi bugetul societăţii Tetarom pen-tru 2011 si care sunt direcţiile principale pentru2011 ale parcurilor industriale în viziunea preşe -dintelui CJ?Alin Tişe: Societatea îşi constituie propriile venituri,Consiliul Judeţean nebugetând activitatea SCTETAROM SA. Forul judeţean, în calitate de propri-etar, are o strategie coerentă de dezvoltare generală şistrategică a parcurilor industriale. Problemele care ţinde administrare, implementare a acestor strategii suntde competenţa societăţii administrator, care se bucurăde autonomia necesară în acest sens.

Rep.: Care sunt în perspectivă conceptele agreatepentru Tetarom IV si Tetarom V – parcuri logistice,parcuri de producţie a energiei, etc? Ce tipuri decompanii credeţi că vor mai investi la Cluj? Alin Tişe: În acest moment Consiliul Judeţean are oasociere cu primăria comuneie Feleacu, asumată deconsiliul judeţean în plen, respectiv de consiliul localFeleacu, pentru dezvoltarea viitorului parc logisticTETAROM IV. Este situat în imediata apropiere a mu-nicipiului reşedinţă de judeţ, şi urmează a deservi atât

celelalte parcuri, cât alte zone şi domenii dinjudeţ. Aşa cum am mai arătat înainte,

un alt proiect vizează găsirea departeneri pentru creearea

unui parc destinat produ -cerii de energie necon-

venţională.

A consemnatIonuţ Oprea

6

cOvER sTORy

TETAROM, motorul principal din strategia de dezvoltare a ClujuluiGrăbit ca întotdeauna, dar foarte amabil, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj,Alin Tişe, şi-a găsit timp pentru a acorda un interviu revistei Transilvania Busi-ness. Mai ales că subiectul era unul de interes: modelul de succes al TETAROM,invidiat/admirat de mulţi alţi şefi de administraţie locală, în anul în care com-pania aniversează 10 ani de existenţă.

Reporter: În acest an, Tetarom SA aniversează 10ani de activitate. Privind retrospectiv, care sunt prin-cipalele argumente pentru care proiectul Tetarom adevenit un model admirat de alte administraţiijudeţene din ţară?Viorel Găvrea, director general tetarom sA: În 2001când am început, a însemnat un suflu nou, poate preaîndrăzneţ prin lipsa altor modele similare în Româniala acel moment, în timp însă s-a dovedit un model desucces datorită acţiunii noastre concertate şi hotărâte.Am început într-adevăr de la 0, fără know-how, fărăproceduri speciale, doar cu o idee clară a ceea ce vroiamsă realizăm. Norocul nostru e că am beneficiat desusţinerea autorităţilor locale. Pe lângă această premisăcred că principalul motiv pentru care am ajuns 10 animai târziu un exemplu este faptul că am fost mereu de-schişi la solicitările investitorilor nostri şi satisfacţia lorpe termen lung a fost scopul nostru principal.Parcurile Industriale Tetarom sunt astăzi adevăratemodele de business în întreaga ţară, iar succesul lor adeterminat şi alte autorităţi locale şi judeţene să gene -ralizeze modelul.

Rep.: Tetarom este deja un brand recunoscut şi apre-ciat la nivel naţional. Care este politica de pro-movare a acestui brand în afara ţării,în scopul atragerii de noi clienţi?V.G.: Când am început să dămviaţă acestei viziuni, nu am avut catarget specific investitori străini.Ne-am gândit atât la cei dinRomânia cât şi la cei străini.Şansa a făcut ca unii dintre ceimai mari clienţi ai noştri să fiedouă mari companii străine:Emerson (SUA) şi Nokia(FIN). Cât despre pro-movare asta am făcut-o cum am putut noişi cum am ştiut, fărăo strategie anume.Am început prinparticiparea ladiferite conferinţe,forumuri, târguri in-ternaţionale, am par -ticipat, ne-am pre zentat, am împărţitmateriale. Dacă vreţi tipul „the old fashionway” de promovare. Din lipsa resurselorfinanciare, doar aşa am putut. Sumelede bani investite în promovarea noas-tră au fost mereu foarte mici. Astăzi,desigur, avem conturată o strategie mai

coerentă, datorită mijlocelor moderne pe care le oferămarketingul, în special cele virtuale. Cu ocazia aniversăriinoastre, am decis şi iniţierea unui proces de restyling/re-branding, pentru a ne îmbunătăţi imaginea, care trebuiesă spun, cu lipsă de modestie poate, este una bună. Tot -odată am implementat şi sistemul de calitate ISO 9000:2001 și vom face conversia la ISO 9000: 20008, ca înacest fel calitatea serviciilor noastre să fie certificată.

Rep.: Ce investiţii noi (sau de extindere) sunt

anunţate, sau chiar în derulare, în cele trei parcurideja funcţionale, Tetarom I, II şi III? Ce ştiţi despreplanurile pe termen lung ale Nokia şi Emerson?V.G.: În Tetarom I terenul este cesionat în întregime iarinvestitorii care nu au început încă edificarea proiectuluipropus, o vor face în cursul acestui an. Tot în TetaromI, prin Consiliul Judeţean Cluj, care a obţinut o finanţareeuropeană, în cadrul Planului Dezvoltat de IntegrareUrbană (PIDU), se desfăşoară un proiect în care se vordezvolta reţelele de utilităţi şi se vor construi încă 4clădiri, două pentru IMM-uri, un incubator de afacerişi una administrativă. În Tetarom III avem disponibile45 de ha, lângă Nokia, unde aşteptăm investitori.Terenul este dotat pentru a satisface exigenţele oricăruiinvestitor din punctul de vedere al utilităţilor. Compani-ile Nokia şi Emerson au planuri de dezvoltare/extindereîn parcurile Tetarom, însă cu privire la detaliile strategiceva trebui să le întrebaţi pe ele.

Rep.: Vorbind de viitor, ajungem la subiectul TetaromIV şi Tetarom V. Un parc industrial logistic şi unuldedicat producerii de energie electrică din surse so-lare. Pe ce considerente au fost alese aceste domeniide activitate şi în ce stadiu se află aceste proiecte?V.G.: Răspunsul este foarte simplu: pentru că nu existăîn această zonă. Datorită dezvoltării zonei şi a faptului

că Judeţul Cluj a devenit un nod de comunicaţiifoarte important şi aglomerat, un parc logistic(de ce nu chiar un cargo center) prin chiardestinaţia lui se impune la acest momentpentru satisfacţia unei nevoi stringente. Nuexistă în Transilvania pe o rază de 300-500km o reţea logistică sau de hub-uri caresă acopere zona din punct de vedere lo-

gistic. Cât despre energia solară, în-totdeauna am avut preocupări

„verzi”, ca să le spunem aşa. ChiarTetarom I a fost creat ca un parc

ecologic, de înaltă tehnologie,nepoluant. Suntem foarte in-

teresaţi şi de dezvoltarea îndomeniul energiilor alter-n a t i v e / r e g e n e r a b i l e .Tetarom deţine licenţă dedistribuitor şi furnizor de

energie electrică asigurând-opentru a proa pe toţi clienţii

noştri. În acest context este doar unpas spre a fi producător iar panourile foto-

voltaice sunt viitorul.

7

coVer story

www.transilvaniabusiness.ro

Tetarom - 10 ani de excelenţă. 20 0 1 – 2 0 1 1 .

Viorel Găvrea:“Tetarom - o promisiune făcută clienţilor noştri!”De câţiva ani, Clujul a devenit polul investiţiilor din România. Investitori precum Nokia, Emerson, En-ergobit dar şi alţii au schimbat faţa judeţului. Totul se datorează planurilor bine gândite ale diriguito-rilor de la Consiliul Judeţean Cluj şi managerilor Tetarom SA. După succesul primelor trei parcuri,TETAROM I, II şi III, astăzi administratorii pregătesc proiectele pentru TETAROM IV şi V. Despre toateacestea, ne vorbeşte domnul Viorel Găvrea, director general al companiei TETAROM SA.

8

COVER STORY

În această accepţiune, obiectivul major al proiectuluis-a dorit a fi furnizarea serviciilor pentru asigurarea fa-cilităţilor în afaceri, în scopul susţinerii şi stimulăriicompetenţelor din regiune în dezvoltarea şi realizareade software şi produse cu tehnologie înaltă (hightechnology), prin industrii nepoluante, cum ar fi:tehnologia informaţiei (IT), comunicaţii, electronicăaplicată etc. „Modelul implementat în TETAROM nu

este neapărat model de parcuri industriale ci, mai de-grabă, model de parcuri de business, deoarece aco -peră două zone: industriale şi de servicii şi incubatorde afaceri. Astfel, la momentul actual, TETAROM I şiII fiind contractate integral, iar TETAROM III parţial,ne concentrăm energiile şi experienţa deja dobânditecătre ocuparea integrală a acestuia din urmă şi, sprerealizarea cu succes a încă unui parc industrial

TETAROM în Cluj-Tetarom IV - Parc Logistic.”, susţinedirectorul general al TETAROM SA, Viorel Găvrea.Succesul parcurilor industriale din Judeţul Cluj, careau reuşit să atragă investitori de talia Nokia sau Emer-son, a determinat Guvernul României să încerce ge -neralizarea modelului.

Exemplul TETAROM IParcul Industrial TETAROM I a început să prindăcontur în 2002, odată cu obţinerea finanţării peproiectul Phare. Lucrările au început însă abia un anmai târziu şi au fost finalizate în 2005. Astăzi, el esteocupat integral.În prezent, Parcul Industrial TETAROM I investeşte10 milioane de euro din bani europeni în infrastruc-tură prin Programul Operaţional Regional (POR)Axa I.Potrivit calendarului stabilit cu autorităţile eu-ropene, lucrările vor fi demarate undeva în martie-aprilie anul viitor şi vor fi finalizate în iulie 2012. Lucrările la TETAROM I includ: extinderea uti -lităţilor, a căilor de acces, precum şi construcţia a 4clădiri noi.

Principale realizări în ultimii ani:

4 Finalizarea proiectului Phare Ro 0007.02.03.034 Înfiinţarea şi administrarea Incubatorului de afaceri4 Dezvoltarea crearea Parcurilor Industriale cuTETAROM II si TETAROM III4Atragerea unor investitori de top în cele trei parcuri4 Înregistrarea Mărcii TETAROM la OSIM4 Implementarea şi menţinerea unui sistem de ma -nagement al calităţii, conform standardului ISO9001:2000 şi alinierea la noul standard ISO 9001:2008

Se poate spune cu certitudine că astăzi Parcurile IndustrialeTETAROM sunt modele de business pentru creşterea per-formanţei industriale a întreprinderilor mici şi mijlocii dinRomânia. Potrivit managerilor TETAROM SA, proiectulparcurilor industriale a dorit să încurajeze creşterea eco-nomică a regiunii şi să atragă investiţii locale şi străine,aliniindu-se astfel politicii de dezvoltare regională şi naţion-ală. Şi acest proiect a fost unul reuşit.

TETAROM Cluj, un deceniu de excelenţă

Caracteristici: 4 Situat în Cluj-Napoca, Str. Tăietura Turcului nr. 47 4 Suprafaţă: 32 ha 4Grad de ocupare – 100%

4 35 parcele4Hala Multifuncţională4 Incubator de afaceri4Peste 50 clienţi

TETAROM I

9

COVER STORY

www.transilvaniabusiness.ro

Planuri de viitor

TETAROM IV - Parc logistic

TETAROM IV are 85 de hectare şi urmează să fie ridicat pe teritoriul comunei Fe-leacu, pe aliniamentul centurii de est Apahida-Vâlcele, aproape de joncţiunea din-tre centură şi drumul E60. Deşi încă nici nu s-a început construcţia lui, viitorul parc industrial, beneficiindde o localizare extrem de avantajoasă în această parte a Europei, a stârnit deja in-teresul investitorilor, chiar nume mari din domeniul logisticii din Europa. Data fi-nalizării – 2013.

TETAROM V – Parc solarMomentan, conducerea TETAROM SA se află în căutarea unei locaţii adecvatepentru un asemenea parc. Ideea managerilor TETAROM şi a responsabililor dinConsiliul Judeţean Cluj este ca în termen cât mai scurt cu putinţă energia electricăfolosită de clienţii din interiorul parcurilor TETAROM să fie produsă din surse so-lare, cu ajutorul unor panouri fotovoltaice.

Emerson SRL, proprietarul întregii suprafeţe din Parcul Industrial TETAROM IIdin Cluj este în plină dezvoltare, dorind să investească 5 milioane de euro şi săangajeze 800 de persoane în următorul an. Aceştia doresc extinderea spaţiilor debirouri cu o nouă clădire. Construcţia va începe în toamnă şi va fi gata în mini-mum 12 luni, conform Directorului General al Emerson SRL, Călin Banciu.În prezent, compania numără 600 de angajaţi. Conform contractului semnat cuConsiliul Judeţean, Emerson s-a angajat că, în cinci ani de la inaugurarea afacerii,să creeze minim 2.000 de locuri de muncă. Pe lângă clădirea de birouri, companiaamericană intenţionează să extindă pe viitor şi sectorul de producţie, cu încă treihale. Una dintre cele mai noi divizii ale companiei situate în parcul TETAROM II se axea -ză pe producerea de echipamente electrice şi electronice pentru energie solară şieoliană, „energia verde” fiind cea mai nouă preocupare a celor de la Emerson.

Fabrica Nokia a fost deschisă în urmă cu exact trei ani, în 11 februarie 2008, înurma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Nokia România a înregistrat în2009 o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de lei şi un profit net de 159,3 milioanede lei. La fix trei ani de la înfiinţare, în luna februarie, Nokia a anunţat că a atins100 de milioane de unităţi produse. Telefonul cu numărul 100.000.000 este unNokia C3, cu tastatură integrală, conexiune WiFi şi ecran TFT cu 262.000 de cu-lori. Telefonul este destinat mesageriei instantanee şi face parte din categorialow-cost.La fabrica din Jucu lucrează aproximativ 4000 de oameni, în ture de câte 12 ore.Nokia a fost al doilea mare exportator al României în 2010, atât în Uniunea Euro-peană, cât şi în afara blocului comunitar.Pe lângă suprafaţa ocupată de Nokia, în Parcul din comuna Jucu mai există încă45 de hectare libere.

Emerson, forţa americană din TETAROM II

Nokia, gigantul din TETAROM III

TETAROM II

Caracteristici:4 Situat în Cluj-Napoca, Str. Emerson Nr. 2 4 Suprafaţă: 120 ha4Grad de ocupare – 100%4Client - EMERSON SRL

TETAROM III

Caracteristici:4 Situat în Comuna Jucu 4 Suprafaţă: 154 ha – posibilitate de extindere cu 170 ha4Grad de ocupare - 60 %4Client-Nokia SRL

Clădirea a fost construită cu scopul de a susţinefirmele nou înfiinţate (start-up-urile). Firmelemici ce doresc să-şi dezvolte afacerea vor be -neficia în cadrul Incubatorului de Afaceri de in-frastructura necesară, de logistică, consultanţă,plătind pe o perioadă de 1-3 ani o chirie mo -dică. Clădirea în care este conţinut Incubatorulde Afaceri Tetarom este compusă din demisol,parter şi un etaj şi are următoarele caracteristicitehnice: suprafaţă construită 1.302 m2,suprafaţă desfăşurată: 3.367,56 m2, amenajăriexterioare (spaţii verzi, alei rutiere şi pietonale,parcare), utilităţi (apă, canal, energie termică,energie electrică , sistem de telecomunicaţii ,pază .) Din suprafaţa menţionată mai sus, 715m2 sunt spaţii destinate folosirii în regim de in-cubare, 288 m2 este spaţiul ocupat de SCTETAROM SA, o suprafaţă de 378,27 m2 repre -zintă un spaţiu multifuncţional (sală de confe -rinţe, spaţiu expoziţional) şi 1 000 m2 înseamnăalte spaţii (grupuri sanitare, oficii, centrală ter-mică, centrală de ventilaţie, adăpost protecţiecivilă etc).

10

COvER STORy

Incubatorul de afaceri, un pariu cu viitorul

În anul 2006, pe parcela nr. 2 din TETAROM I a început construcţia unei clădiri cares-a finalizat în iunie 2007, parte a unui proiect finanţat de TETAROM SA şi ConsiliulJudeţean Cluj. În acest imobil îşi are sediul administrativ compania TETAROM SA,dar cea mai importantă destinaţie a clădirii este Incubatorul de Afaceri, destinat înspecial firmelor nou înfiinţate cu profil de dezvoltare de software.

TETAROM I, 400221 Cluj-Napoca, Str. TăieturaTurcului nr. 47Incubatorul de Afaceri este amplasat în ParculIndustrial TETAROM I

Activităţile eligibile să se desfăşoare în cadrul Incuba-torului, stabilite prin regulament, sunt următoarele:4 producţie de software4 transfer tehnologic4 cercetare în domeniul tehnologiilor avansate in-clusiv a energiilor neconvenţionale4 dezvoltarea şi coordonarea de programe com-plexe din domeniul automatizărilor, software şi îngeneral IT&C 4 instruire în inginerie şi tehnologii4 programe şi proiecte europene din domeniilemai sus specificate

Perspective privind funcţionarea şi dezvoltareaIncubatorului de Afaceri TETAROM:4 continua asigurare a unor servicii eficiente can-titativ şi calitativ, responsabile, la adresa mediuluiînconjurător, să decurgă în condiţiile unei reale şipermanente preocupări pentru nevoile şidoleanţele clienţilor noştri 4 monitorizarea firmelor din IA şi asigurarea deasistenţă acestora 4 îmbunătăţirea performanţelor firmei TETAROMd.p.v. managerial, tehnic şi financiar pentru a ex-ploata cu eficienţă sporită resursele de mediu, ma-teriale şi umane în perspectiva unei dezvoltăridurabile4 asigurarea permanentă a firmelor de start-up înaşa fel încât IA să funcţioneze la capacitatea ma -ximă 4 participări la conferinţe tematice naţionale şi in-ternaţionale, participări la reuniunile organizate deAPITSIAR 4 acreditarea Incubatorului de Afaceri ca şi entitatedin infrastructura de inovare şi transfer tehnologic.

Servicii oferite:4 închirierea spaţiilor conform grilei prezentate înRegulament4 asistenţă secretarială (recepţie, fax, copiator, tele-fonie, etc)4 organizare nonexclusivă de întâlniri, conferinţe,seminarii în sala de conferinţe4 servicii de pază 4 servicii de curăţenie 4 folosire nonexclusivă a spaţiilor comune4 spaţii de parcare4 întreţinerea spaţiilor şi a reţelelor de utilităţi4 organizarea de cursuri de specialitate în limitabugetului aprobat

11

COvER STORy

www.transilvaniabusiness.ro

Compania s-a înființat în anul 1990, dezvoltându-seîn permanență și ajungând un grup de firme cu o cifrăde afaceri de 100 milioane de euro si unul dintre lideriiautohtoni în domeniul electro-energetic.

Fie că este vorba de lucrări de modernizare echipa-mente și instalații electrice sau de investiții noi îndomeniul electric, EnergoBit este un partener de bazăal companiilor de generare, transport şi distribuţie aenergiei electrice. În aceeaşi măsură, EnergoBit oferăsoluţii complete în domeniul electric tuturor celorcare construiesc parcuri industriale, complexe comer-ciale, ansambluri rezidenţiale, unităţi de producţie saualte obiective care necesită alimentarea cu energieelectrică.

Inovare permanentă șiadaptare la cerințele cliențilorGrupul EnergoBit este recunoscut pe piața de profilpentru soluțiile noi, inovative oferite, prin perfor-manțele tehnice şi calitate. Moderne, fiabile și modulare, produsele EnergoBitsunt marca proprie grupului: posturi de transformareîn anvelopă de beton gama ROBUST, celule de medietensiune gama MOD6, soft de gestiune consum ener -gie electrică ZEUS, tablouri de distribuție sau, ca nou-tate și premieră în România, soluţia tehnică

containerizată pentru partea de medie tensiune astaţiilor electrice gama ROBUST OPȚIONAL MDP șiROBUST OPȚIONAL MCP.

Smart People, Smart Company ... Smart GridEnergoBit are ca şi competenţă importantă calitateade integrator în domeniul sistemelor SCADA.Toate echipamentele din domeniul energetic, carecunosc un protocol standard de comunicaţie, pot

fi integrate în sistemele SCADA realizate de cătreEnergoBit.Flexibilitatea în alegerea echipamentelor de la diferiţiproducători conferă EnergoBit avantajul de a realizaproiecte care înglobează tehnologie performantă lapreţuri competitive.Soluţiile astfel oferite sunt adaptate cerinţelor clientu-lui, în pas cu progresul tehnologic şi în condiţii decalitate şi siguranţă.Cu o experienţă semnificativă în ingineria electrică şioperaţiile de reţea, atât pentru reţelele de transportcât şi pentru cele de distribuţie a electricităţii, Energo-Bit deţine expertiza necesară pentru a transformareţelele existente într-un sistem automatizat, inter-conectat şi controlat integral (SMART GRID).

Performanță. Calitate. AntreprenoriatCu un număr de peste 400 angajaţi, din care 160 deingineri energeticieni, cu experienţă semnificativă înproiectele energetice de profil, EnergoBit şi-a câştigatpoziţia de lider şi specialist recunoscut, prin lucrăride referinţă în domeniu, prin complexitatea acestora,timpul scurt de realizare si soluţiile tehnice oferite.

Dintre numeroasele referințe din portofoliu,menționăm realizarea cu succes a celei mai mari stațiielectrice interioare din România, cea din CotroceniMall, București.

Parcuri eolieneObţinerea energiei din surse eoliene a luat amploaretot mai mare în România, măsurătorile de vântefectuate confirmând existenţa de zone cu potenţialeolian ridicat. Cu o echipă consacrată de ingineri en-ergeticieni, pregătiţi special pentru acest domeniunou, EnergoBit s-a implicat încă de la început înproiectele de parcuri eoliene. Recunoaşterea EnergoBiteste confirmată de contractele încheiate pentruproiectele majore de parcuri eoliene din România. En-ergoBit a devenit astfel cel mai important furnizor deservicii de proiectare şi execuţie lucrări electrice îndomeniul parcurilor eoliene din România. Un proiect remarcabil în acest sens îl reprezintă antre-prenoriatul general pentru lucrările electrice din parculeolian de la Fântânele, Dobrogea – cel mai mare parceolian terestru din Europa, al cărui beneficiar esteGrupul CEZ.

ENERGOBIT – SMART PEOPLE, SMART COMPANYO idee frumoasă devenită un business de succes și inovator – aceasta este povestea En-ergoBit, care azi oferă soluția completă în electricitate: audit energetic, consultanță înprograme de eficiență energetică și energii regenerabile, proiectare și servicii de ingineriespecializate, antreprenoriat pentru instalații electrice complexe, producție de echipamentede medie și joasă tensiune, aparate de iluminat, operare instalaţii energetice.

Sediul central, Cluj-Napoca

Echipa ENERGOBIT

Dispecerat SCADA

Stația interioară Cotroceni

Floarea-soarelui și turbineCelule de medie tensiune gama MOD6

12

COvEr STOryInvestiții în dotări și tehnolo-gie. Diversificarea activității.Una dintre premisele succesului a fost permanentadezvoltare și diversificare a activității precum și in-vestițiile în tehnologie.După dublarea capacității de producție a fabricii dela Jibou, EnergoBit a început construirea la Cluj a uneinoi hale de producție de echipamente electrice, pre-conizate a se finaliza în acest an, care va îmbogățiportofoliul de produse realizate și oferite în prezentde Grup. Ca o consecință atât a dezvoltării constante a grupului

din care face parte, cât și a dorinței de a oferi aceleașiservicii performante în cât mai multe regiuni ale țării,Grupul EnergoBit și-a extins activitatea. EnergoBitCraiova este cea mai nouă sucursală a grupului Ener-goBit, creată la sfârșitul anului 2010.EnergoBit Craiova reprezintă un proiect de amploare,o componentă foarte importantă în activitatea aces-teia având la bază contractul de colaborare încheiatcu Grupul CEZ, ce constă în prestarea serviciilor dementenanță pentru rețeaua de distribuție regională aacestuia.EnergoBit ESCO este compania din cadrul GrupuluiEnergoBit înființată pentru a asigura finanțareaproiectelor de eficienţă energetică pentru parteneripublici şi privați, cu recuperarea invesțitiilor dineconomiile de energie realizate pe o perioadă de 10–15 ani. Compania acoperă toate etapele pe care le pre-supune acest tip de proiect, de la identificareamăsurilor necesare pentru economisirea energiei, laobținerea de sprijin financiar pentru proiect, imple-

mentarea proiectului, evaluarea și monitorizareaeconomiilor realizate.Recenta achiziționare de către EnergoBit a pachetuluimajoritar de acțiuni al ELM Electromontaj Cluj vinesă întregească portofoliul de servicii din domeniulelectro-energetic. Cu o experiență de peste 50 de anipe piața de profil, Electromontaj are realizateproiecte importante, atât pe plan intern cât și pe planinternațional. Compania dispune și de o fabrică deconfecții metalice, ce asigură suportul în lucrările ex-ecutate.

ValoriOamenii sunt resursa principală a EnergoBit, de aceeainstruirea profesională a personalului, precum șipregătirea constantă a acestora urmează setul de va -lori cu ajutorul căruia firma s-a dezvoltat: respect, pa-siune, profesionalism și performanță.EnergoBit privește viitorul optimist. Cei peste 20 deani de activitate au confirmat succesul acestei afaceri.Furnizarea de produse de top, diversificarea activitățiifirmei precum și creșterea numărului de angajați vorrămâne în continuare prioritare.

Unitatea de producție de la Jibou – exterior

Hala de posturi de transformare

Stația Satu-Mare

EnergoBit – antreprenor pentru lucrări în instalaţiielectrice complexe şi servicii de inginerie specializate;EnergoBit Prod – producător de echipamente elec-trice de medie şi joasă tensiune;ELM Electromontaj Cluj – execuţia şi modernizareade staţii şi linii electrice de înaltă tensiuneEnergoBit Schréder Lighting – producător deechipamente de iluminat stradal, arhitectural şi in-dustrial;Energolux – specializată pe proiecte de iluminat in-terior şi scenic;EnergoBit Tesar Transformers – producător de

transformatoare de medie tensiune;EnergoEco – asigură audit energetic şi consultanţăîn programe de eficienţă energetică şi energii rege -nerabile;EnergoBit ESCO – derularea de proiecte de de efi-ciență energetică cu recuperarea investiţiilor dineconomiile de energieEnergoBit Control Systems – pentru proiectare şiinginerie electrică; EnergoBit Tavrida - comercializează aparate demedie tensiune cu comutaţie în vid.www.energobit.com

Grupul EnergoBit are sediul central la Cluj, cu o prezenţă naţională prin birouri în Bucureşti, Bacău, Braşov,Constanţa, Craiova şi unităţi de producţie în Cluj şi Jibou.

Grupul EnergoBit acoperă prin activitatea sa întregul domeniu energetic prin principalelesale componente:

Stație de transformare Stația Florești

Reporter: Care a fost baza pentru crearea Parcului Industrial Automecanica?Florin Baba:Totul a plecat de la tradiţie şi ce a însemnatAutomecanica SA ca producător în piaţa auto. Anii 2000au adus pentru Automecanica o nouă viziune: şi anumetransformarea, din cel mai mare producător român desuprastructuri auto şi semiremorci auto într-un Parc In-dustrial cu acelaşi profil de activitate având colaborare cufirme de renume din Europa. Am ales această caledeoarece era singura variantă de a continua într-o piaţăîn care eram cu ani în urma faţă de competitori în ceeace priveşte productivitatea dar şi know-how-ul. Prima co-laborare de acest gen a fost cu firma Geesink-Olandaproducător de autogunoiere şi containere compactoarestaţionare. Astfel, după doi ani de colaborare şi de deru-lare a unui contract de producţie între cele două com-panii, a apărut o societate nouă şi anume SC MediaşIndustries SRL, prima unitate de producţie care a doveditsuccesul modelului de colaborare ales. Următoarea co-laborare a fost cu firma germană Langendorf GmbH -producător de autobasculante, care a avut aproximativacelaşi istoric cu cea anterioară; au urmat apoi colabo-rarea cu Nooteboom Olanda, cel mai mare producătorde semiremorci agabaritice de pe piaţa europeană şiSchrader Germania, producător de autocisterne produsepetroliere, alimentare, chimice şi autospecializate. Totul afost posibil pentru că Automecanica şi noii investitoriaveau domeniu de activitate similar. Aceste firme au pre-

luat o parte din personalul calificat al Automecanica - înunele cazuri s-a pornit de la un nucleu de trei-patrumuncitori ajungând astăzi la 40-50 sau chiar 380 angajaţi.Acestea au pornit cu un contract iniţial de producţie cuAutomecanica, în baza căruia s-au construit produselefirmelor partenere după proiectele lor sau produse Au-tomecanica după proiecte îmbunătăţite. Realitateademonstrează că Automecanica SA nu a dispărut, s-atransformat şi a dezvoltat noi oportunităţi în domeniulconstrucţiilor de maşini, iar tot ceea ce contează suntrezultatele: ca urmare a acestei strategii au apărut noifirme de producţie care s-au dezvoltat continuu, cu an-gajaţi specializaţi la firmele partnere din Europa de vestschimbând atitudinea în noile organizaţii. Produsele pecare le construim astăzi în Mediaş, indiferent că sunt au-togunoiere, basculante, cisterne, semiremorci transport,utilaje grele, sunt calitativ egale cu cele produse în Ger-mania sau în Olanda.

Rep: Cum a fost trecerea la specificul de Parc Industrial?F.B.: Noi funcţionam ca parc industrial dar nu aveam ti-tlul oficial. Când am hotărât să construim o hală nouăde productie, atunci ne-am gândit că putem obţine şi ti-tlul de parc industrial. Funcţionarii publici de la MIRA ne-au acordat tot sprijinul pentru obţinerea titului şi aupromovat cu profesionalism parcurile industriale dinRomânia. Parcul nostru este unul atipic, nu este de tip

greenfield, nu s-a dezvoltat din parcele amenajate, închiri-ate, sau vândute. Automecanica SA e proprietarul tu-turor activelor şi noi nu doar am închiriat o hală, ci amparticipat la construirea firmelor noi, cu oameni şi suportadministrativ şi logistic.

Rep: Sunt parcuri în ţară care vor să devină furnizoride energie, altele, Tetarom de ex., are un proiect pentru a-şi produce energia. Care e strategia pentruMediaş?F.B.: Ar fi tentant pentru noi, dar în ultimii patru ani aminvestit peste 12 milioane de euro în parcul industrial. De-ocamdată aşteptăm o perioadă de stabilizare şi de re-laxare a relaţiei cu băncile şi sfîârșitul crizei, urmând să nefacem o strategie de dezvoltare în acest sens pentru ur-mătorii ani. Din 2008 de când a început criza, am avut ocădere a vânzărilor cu 50% şi implicit o cădere a pro-ducţiei, a fost o adevărată luptă de supravieţuire pentrutoată echipa, împreună. Am avut suport din partea Gu-vernului de a putea acorda şomaj tehnic şi l-am aplicat,a fost un real ajutor, dar am așteptat mai mult sprijin dinpartea statului. Începând cu septembrie anul trecut amsimţit o creştere a comenzilor fiind legaţi de vânzarea pepiaţa externă a produselor, dar sperăm şi o revigorare apieţei interne, foarte importantă de altfel pentru noi.

Rep: Care este provocarea managerială în momentulactual? F.B.: Eu personal obişnuiam să-mi schimb locul demuncă cam la patru ani, dar aici sunt în al cincilea an demuncă. Mi-aş dori un proiect nou, dar m-am îndrăgostitde Parcul acesta Industrial şi ţin la colectiv, sunt foarteataşat de el şi responsabil de ce se întâmplă aici. Aştep-tăm o stabilizare economică pentru a lua decizii înţelepteşi a răspunde oportunităţilor care au început să apară,sunt sigur ca următoarea provocare e aproape. Vrem săluăm deciziile cele mai bune împreună cu parteneriinoştri, criza economică prin care trecem ne-a învăţat asta.

13

COVER STORY

www.transilvaniabusiness.ro

Metamorfoza unui Parc Industrial specialParcul Industrial Automecanica este unul atipic deoarece este într-o metamorfoză continuă, iar echipelede management ale companiilor prezente aici se susţin reciproc pentru a dezvolta noi proiecte beneficepentru toate părțile implicate. În decembrie 2010 lista agenţilor economici care activau în Parcul Indus-trial Automecanica includea 15 firme cu un total de 688 angajaţi. Parcul este în proprietatea Autome-canica SA – companie deţinută de omul de afaceri Nick Ştirban, iar activitatea de administrare aparcului se derulează prin SC Automecanica Parc Industrial SRL. Titlul de parc industrial a fost obţinut pe13 noiembrie 2007, iar bilanţul până în acest moment include investiţii de peste 50.5 milioane lei înclădiri, 5.12 milioane lei investiţi în infrastructură şi alte 8.47 milioane lei investiţii pentru utilaje. Suprafaţaparcului industrial de la Mediaş este de 139.862 mp din care construiţi 54.165 mp.

Reporter: Cum aţi ajuns să fiţi interesat deAutomeca nica?Nick Ştirban: Colaborările internaţionale au reprezentatsingura cale de ieşire din impasul creat după 1989 pepiaţa românească şi est europeană. Pentru Autome-canica, în colaborare cu Roman Braşov, salvarea a fost ocomandă importantă de cisterne pentru statul malaye -zian, anul 1995 reprezentând astfel momentul primelorcolaborări internaţionale ale Automecanica. Lipsa dematerie primă de pe piaţa românească din acei ani a pusbazele cooperării între firma Fa. Stirban I.H.u.T. – cusediul la Stuttgart, Germania şi cel mai mare carosierromân, Automecanica Mediaş. Marile firme producă-toare de camioane (MAN, Volvo, Mercedes) şi caroseriiEuropei nu existau încă pe piaţa română şi astfel Au-tomecanica, în colaborare cu Fa. Stirban I.H.u.T., a avutprima şansă de dezvoltare prin tehnologia importată.Astfel calitatea produselor fabricate s-a apropiat de stan-dardele Europei de vest, devenind din nou atractive pen-tru piaţa autohtonă. Între anii 1998-2001 am preluatpachetul majoritar de acţiuni de la FPS, iar în anul 2003a avut loc preluarea acţiunilor de la SIF Transilvania. Ac-tualmente deţin 97,7% din totalul acţiunilor firmei.

Rep: Care au fost primele provocări dupa achiziţiaAutomecanica?N.Ş: După achiziţie, firma deţinea încă un număr de3.000 de angajaţi. O primă provocare a fost dată de re-structurările necesare eficientizării firmei şi menţinereaacesteia în piaţă, odată cu apariţia concurenţei puternice

din Germania, Austria, Franta, Italia etc. O altă provo-care a fost investiţia puternică în utilaje şi echipamentede înaltă eficienţă, fără de care calitatea şi productivi-tatea ar fi avut de suferit. Iar cea mai mare provocare areprezentat importul de “know-how” – vasta expe-rienţă a firmelor din vest şi-a pus amprenta asupra dez-voltării actuale. Începând cu anul 2003 – Automecanicaîncheie contracte de colaborare-producţie cu urmă-toarele firme de renume internaţional, punând la dis-poziţie personalul calificat, spaţiu şi dotări necesaredesfăsurării activităţilor: Kenngott – Germania – liderde piaţă în producţia de scări interioare/exterioare;Oshkosh / Gessink – USA/Olanda – producător de au-togunoiere şi compactoare; Oshkosh / JLG – USA/Bel-gia – producător de nacele şi utilaje de lucru la înălţime.Langendorf – Germania – producător autobasculanteşi remorci. Nooteboom – Olanda – producător de au-tospeciale agabaritice; Schrader – Germania – producă-tor cisterne şi autovidanje; Automecanica SRL –producător semifabricate şi Automotive Service – ser-vicii de sablare şi vopsitorie. În acelasi timp următoarelefirme şi-au desfăşurat activitatea în cadrul Parcului In-dustrial: Kromberg & Schubert – Germania – producă-tor cablaje electrice industrie auto; Dressler & Hoeffner– Germania – producător componente electrice; Sis-tem contact – Franţa – producător componente elec-trice; RDF Group – Italia – producător încălţăminte deprotecţie; Austro Energie – Austria – servicii industriaenergetică şi SC Kaola Med SRL – România – gas-tronomie. Toate aceste companii au pus bazele dez-

14

Cover story

Automecanica, partener globalAutomecanica Mediaş,un nume recunoscut pepiaţa producătorilor desuprastructuri auto, semiremorci şi caroserii,are un nou destin. Proprietarul Autome-canica, Nick Ştirban,dezvăluie detaliile modernizării şi repo -ziţionării producţiei dinMediaş. Succesul e dat deasocierea cu parteneri derenume mondial. Acestae viitorul Automecanica.

voltării unui parc industrial. În anul 2007 intreprindereaAutomecanica indeplineşte toate criteriile pentru adobândi statutul oficial de parc industrial.

Rep: Care e formula de management? N.Ş: Personal am ajuns să mă bucur de privilegiul de atrebui să iau doar deciziile majore. Acest lucru îmi dăposibilitatea de a vizita multe companii în străinătate,de a cunoaşte oameni importanţi care stau în spateleacestor afaceri de succes şi de a încerca să le atrag atenţiacătre o investiţie în România. Încerc mereu să le prezintbeneficiile unei afaceri prospere în ţara noastă, urmândastfel trendul actual de externalizare industrială. Sprijinulmeu mare aici este prietenul şi partenerul meu FlorinBaba. El este adevăratul admininstrator al parcului dar îlavem alături de noi şi pe Claudiu Mureşan, el este ad-ministrator pe domeniul financiar, fost director al ABNAmro din Sibiu.

Rep: Care este strategia dvs pentru viitor?N.Ş.: Ca şi până în momentul de faţă, strategia firmeieste de a atrage în continuare investitori străini din toatedomeniile în Parcul Industrial Automecanica. Cu toatecă cele aproape 15 hectare sunt momentan utilizate lamaxim, prin achiziția unor hectare de teren supli-mentare direct în vecinătatea parcului şi o investiţie de10 milioane de Euro într-o nouă hală destinată pro-ducţiei – se poate crea o extindere a parcului şi ca ur-mare noi locuri de muncă.

A consemnat Ionuţ OPREA

15

Cover story

www.transilvaniabusiness.ro

16

COVER STORY

Rep: Cum a ajuns Geesink la Mediaş?Claudia Gross: Geesink a ales ca facilitate de producţieAutomecanica Mediaş dintr-un număr de 7 locaţii dinRomânia. A început activitatea ca un proiect condus deAutomecanica, producţia se realiza la comandă exclusivă,iar Geesink se ocupa de vânzarea şi distribuirea produsuluifinal. Asta la început, în 2003. Procesul de producţie nu s-a schimbat mult, reţeaua de distribuţie nu s-a schimbat:producţia se face la comandă şi produsele se distribuiestrict prin reţeaua de dealeri, fabrica nu vinde nimic directunui utilizator final.

Rep: Cine sunt principalii clienţi?C.G.: Produsele noastre fabricate la Mediaş sunt supra -structuri compactoare şi presscontainere staţionare, iarprincipalii clienţi sunt administraţiile locale. La început lu-crările de salubrizare erau publice, apoi au fost externa -lizate şi s-au născut firme private sau public-private desalubrizare. Accentul s-a schimbat către firmele private desalubrizare. În acelaşi timp, pe piaţa românească au intratşi firme străine cu tradiţie în domeniu, care au adus şi noiconcepte de organizare a colectării deşeurilor. În acestsens, şi noi ca proiectant şi producător de utilaje de salu-brizare urbană am ţinut pasul cu cerinţele din comuni-tatea europeană şi tot ce iese pe poarta fabricii este însoţitde un certificat CE.

Rep: Cum au evoluat vânzările?C.G.: Începutul nu a fost uşor întrucât în 2003-2004 existao anumită reţinere faţă de produsele „made in Romania”.Automecanica ne-a susţinut foarte mult prin organizareaunui eveniment grandios de inaugurare oficială a liniei deproducţie de la Mediaş, oferind oportunitatea po -tenţialilor clienţi şi utilizatori să se convingă de condiţiilede producţie, calitatea materiei prime şi a produsului finit.Ulterior, vânzările au crescut constant în România dar şiîn ţările vecine. 80% din suprastructurile fabricate la Me-diaş sunt destinate ţărilor vest europene. Criza economică

a avut ca rezultat

scăderea comenzilor mai ales pe piaţa autoh tonă,vânzările au fost mai slabe faţă de prioada până în 2008,asta s-a simţit foarte tare. Utilizatorii nu şi-au mai permisutilaje de bună calitate, ci doar utilaje ieftine şi implicit decalitate inferioară. Totuşi, având la bază experienţa grupu-lui Geesink de peste 100 ani, anul trecut am stat binişor,am reuşit să intrăm din nou într-o tendinţă crescătoare.Cu sprijinul echipei parcului industrial Automecanica cău-tam variante de combinare a mai multor tipuri de pro-duse în loturi pentru participări la licitaţiile publice.Formăm o echipă foarte bună cu departamentul comer-cial al Automecanica, acesta având o vastă experienţă departicipare la licitaţii şi în derularea contractelor cu au-torităţi publice. Produsul este foarte bun, nu facem rabatde la calitate, folosim clar materiale superioare celorlalţi,de aceea nu ne permitem să fim cei mai ieftini. Spre exem -plu, unul din componentele de bază al unei autogunoierecompactoare, circuitul hidraulic, este fabricat de ParkerHydraulics – cel mai bun. Astfel, putem să oferim cea maibună presiune de operare dintre toţi producătorii. Aşadar,chiar dacă produsele sunt mai ieftine decât cele din Eu-ropa de Vest, sunt mai scumpe decât cele făcute în Italia

sau Turcia – nu pentru că suntem mai scumpi laora de lucru ci pentru că materialele sunt mai

bune. Oţelurile noastre sunt foarte rezis-tente la abraziune, coroziune, de exem-plu la zece ani de utilizare şi de frecare

oţel pe oţel, uzura este sub 1 mm, ceeace este extraordinar de bine. Din ex-

perienţa utilizatorilor am aflat că laalte gunoiere, după un an de

folosire, tabla se găurește de la fre-care. Oferim ser vice şi serviciipost-garanţie, iar faptul că de-ocamdată avem un singurtehnician de ser vice de când

am început să vindem în România subliniază încă o datăcalitatea şi performanţa produsului. Pentru livrările în ţărileest europene, livrăm produsul gata montat pe şasiu deaici. Avem anumite ţări unde este mai avantajos eco-nomic ca suprastructurile să fie vopsite şi montate peşasiu de către agenţii nostri, de ex. în Serbia şi în Cehia.Pentru Ungaria, Bulgaria şi România, montăm aici şi deaici pleacă produsul final. În ţările unde colaborăm cuagenţi, este important ca ei să poată oferi şi un service decalitate. Se fac periodic specializări şi instruiri la diverse lo-caţii în Olanda, România sau ţara respectivă. Este foarteimportant pentru noi ca utilizatorul gunoierei să nu tre-buiască să aştepte până venim noi din România.

Rep: Ce tipuri de produse vindeţi de la Mediaş?C.G.: Aici producem o gamă restrânsă ca volume, auto-gunoiere cu capacităţi de 12, 16 şi 22 mc, iar la cele miciavem 5 mc, 6 şi 7 mc. Mai oferim si sunt de 8, 10, 14, 20,26 mc, însă acestea sunt produse în Olanda. Oferim şiposibilitatea de testare a maşinilor, le dăm clienţilor să lefolosească, ceea ce alţii nu fac. Suprastructurile Geesink secaracterizează printr-un sistem de compactare unic, îm-bunătăţit permanent de-a lungul anilor de Geesink, uti-lizatorul are ocazia să descopere în practică beneficiileacestei suprastructuri compactoare prin programul demaşini demo. Pe piaţa românească vindem cel mai bineValu€Pak, produs la Mediaş cu capacităţi de 12, 16 şi 22mc. Cel mai bine merge cea de 16 mc, potrivită atât pen-tru mediul rural cât şi pentru cel urban, mai uşor manevra-bilă, cu grad de compactare foarte bun. Ne orientămacum mai mult către clienţii privaţi pentru care gândimla o strategie pe termen mediu, în unele cazuri împreunăcu producătorii de şasiu, care să includă de ex. un pachetde service complet pe suprastructură şi pe şasiu sau opţi-uni de buy-back.

Autogunoiere à la Geesinknorba

Grupul olandez GeesinkNorba este activ în parcul industrial Automecanica Mediaşşi produce autogunoiere. Claudia Gross, managerul regional de vânzări pentru Europa de Sud-Est, detaliază atuu-rile Geesink.

17

COVER STORY

www.transilvaniabusiness.ro

Firma Langendorf Mediaş a început activitatea deproducţie pe platforma Automecanica din Mediaş pe1 octombrie 2005, ca urmare a cererii mari pe piataromânească de semiremorci, remorci şi suprastructuribasculante cu benă din oţel. Unul dintre asociatii so-cietăţii este firma Langendorf GmbH, un cunoscutproducător german de vehicule utilitare atât în Eu-ropa cât şi în România. Firma are închiriat un spaţiude producţie de 4.800 mp în incinta Parcului IndustrialAutomecanica, spaţiu în care îşi desfăşoară activitatea41 de salariaţi. Din 2005, societatea a avut colaborăriintense cu clienţi din diferite ţări ale Europei, Germa-nia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Letonia, etc. De aseme-nea, SC Langendorf Mediaş SRL a avut realizărideosebite, în special în anul 2007 dar şi pierderi maridin cauza crizei economice, în perioada 2008-2009.“De doi ani, firma noastră a început o colaborare cu osocietate producătoare de vehicule din Rusia, careproduce în momentul de faţă vehicule basculante,sub licenta Langendorf, pentru piaţa din Rusia.Sperăm ca piaţa din România să se redreseze, să neofere din nou posibilităţi de desfacere pentru toatetipurile de suprastructuri şi semiremorci din producţiaproprie”, declară Consuela Popa, director comercialLangendorf Mediaş SRL.

Obiective pentru anul 2011Pentru anul în curs Langendorf Mediaş şi-a propuscrearea unui departament special de vanzare a pro-duselor pe piaţa din România, producerea unor semi-remorci cu posibilitate de vânzare imediată (producţiepe stoc) pe piaţa din România, creşterea cifrei de afa -ceri prin fabricarea şi lansarea de produse noi dar şicrearea unei reţele de distribuţie speciale pentru Rusia,Ucraina, Bulgaria, Ungaria, etc. Langendorf Mediaşvizează şi noi contracte de cooperare cu producătoride vehicule din Azerbaijan şi alte ţări sovietice, in-vestiţii în utilaje proprii pentru producţia de compo-nente şi reducerea în acest mod a volumului decomponente produse de alte companii precum şi in-vestiţii în metode moderne de producţie. “Anul acestadorim să lansăm un produs nou, pentru piaţa dinRomânia, un produs destinat domeniului agricol: re-

morca de uz agricol. Sperăm ca acest nou produs să-şi găsească intrare pe piaţa vehiculelor destinatedomeniului agriculturii din România şi poate pepieţele din exterior”, a mai anunţat Consuela Popa, di-rector comercial Langendorf Mediaş.

Ionuț Oprea

Investiţii şi lansări pentru

Produse fabricate la Mediaş:

- suprastructuri autobasculante din oţel sau aluminiucarosate pe orice tip de autoşasiu;- suprastructuri autobasculante din aluminiu pentrutransport cereale, carosate pe orice tip de autoşasiu;- semiremorci autobasculante din oţel pentru tran-port materiale construcţii cu volum maxim de 35 mc; - semiremorci autobasculante din aluminiu pentrutransport cereale cu volum maxim de 55 mc. - semiremorci din otel pentru transport deseuri;- remorci cu protap, cu 2 sau 3 axe pentru transportcereale cu volum maxim de 52 mc; - remorci şi semiremorci pentru transport utilajeagabaritice cu 3 sau 4 axe.

Str. Aurel Vlaicu, nr.41, RO-551041 Mediaș, RomâniaTelefon: +40 (0)269 803 615

Fax: +40 (0)269 803 614 Web: www.langendorf.deoffice@langendorf-medias.ro

LANGENDORF MEDIAȘ SRL

18

COVER STORY

Forster RO este partenerul oficial pe piaţa din Româniaal grupului austriac Forster. Cu o experienţă de peste 50de ani, Forster este un nume de referinţă în Europa, liderîn producţia de sisteme profesionale de arhivare, bariereacustice, semnalizatoare de trafic, sisteme de afişaj şireclamă, imprimare digitală industrială. Utilizarea ma-terialelor de calitate superioară şi tehnologia modernăde producţie, asigură funcţionalitatea perfectă a tuturorproduselor şi un design deosebit. Claudiu Mureşan,general manager Forster RO, e convins că afacerea arepotenţial în România.

Reporter: De ce Forster în România?C.M.: Am luat fiinţă în 2009, comercializăm produselegrupului de firme din Austria. Din datele pe care ledeţinem, Forster acoperă în jur de 40% din piaţa dinAustria pe businessul cu sisteme profesionale dearhivare şi în jur de 50% din piaţa de ziduri fonice şi e -lemente de protecţie fonică. Activităţile Forster trec însăşi dincolo de graniţă, în Germania, Anglia, Elvetia, Italia,etc. Deocamdată suntem la început, avem un proiectfinalizat şi trei în curs de realizare. Există o piaţă virginăîn România în materie de protecţie fonică. Arhivareaprofesională este şi ea destul de puţin cunoscută, iarcompetitorii sunt puţini.

Rep: Ce provocări manageriale sunt?C.M.: Businessul reprezentat de protecţia fonică ete frâ-nat de faptul că în România nici măcar nu e tradusă le -gislaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care traseazăliniile directorare şi criteriile pe baza cărora poluatoruleste obligat să despăgubească sau să corecteze o pro -blemă apărută din vina sa. Pentru România problema

poluării fonice este cronică şi trebuie rezolvată.Revenind la activitatea din Româniai ntenţia noastrăeste ca în timp să producem aici produsele Forster. Be -neficiem de know how şi suport din partea partenerilornoştri iar şansele să producem aici sunt mari. Am în-ceput să producem în România sistemele de prinderea panourilor fonice, iar pentru proiectele noastre, amimportat din Austria doar panourile fono - izolante.Avem deja o echipă tehnică foarte bună care ne ajutăsă instalăm echipamentele pentru protecţie fonică sausistemele de arhivare.

Rep: Cine sunt clienţii cărora vă adresaţi?C.M.: Pe activitatea de vânzare a sistemelor de arhivare,target marketul nostru este reprezentat de universităţi,muzee, instituţii ale statului, spitale, biblioteci, arhive,etc şi în final orice companie ce are nevoie de sisteme

de arhivare. Oferim sisteme din metal galvanizat,staţionare sau mobile, în care poţi arhiva de la docu-mente, tablouri, mostre, etc. Calitatea este una foartebună, fiabilitatea peste nivelul competiţiei, iar preţuladaptat pieţei. Orice produs poate fi personalizat, oricee posibil. Aici cred că am apărut într-o perioadă propice,după douăzeci de ani de business în România, tot maimulte companii au nevoie de aceste soluţii. Piaţa debariere fonice mai dificilă, aceste produse sunt dedicatede regulă instituţiilor statului care administrează dru-muri, şosele naţionale, autostrăzi. Şi această piaţă vacreşte pentru că nevoia de infrastructura în Româniaeste mai mult decât evidentă. Produsele noastre seadresează şi companiilor care poluează fonic şi vor să-şi rezolve această problemă, izolând fonic factorul per-turbator.

Soluţiile Forster: arhivare profesională şi protecţie fonică

Motto-ul companiei noastre este „Varietatea, punctul nostru forte”. Calitatea este indis-cutabilă, raportul calitate-preţ excelent!

SC Nooteboom Medias S.R.L., parte a grupului olan-dez Royal Nooteboom Trailers B.V. Koninklijke Noote-boom Trailers - leader pe piaţa europeană înproiectarea şi producerea de vehicule speciale detransport cu capacitate între 20 şi 1000 de tone, esteactiv la Mediaş din 2007. Gama de produse include omultitudine de semitrailere şi trailere, fiecare modelfiind o soluţie eficientă şi inovativă de transport cu unexcelent raport preţ/calitate. Frank Bialys este liderulechipei de la Mediaş şi se simte deja aici ca acasă,putând să ne dea detalii într-o română fluentă.

Reporter: Cum a fost adaptarea la mediul de afa -ceri din România?Frank Bialys: Eu sunt german, am locuit 16 ani înOlanda, am lucrat 7 ani pentru Nooteboom înOlanda şi în 2007 am venit în România, unde aş dorisă mă stabilesc. Am început activitatea cu 10-12 oa-meni care au fost specializaţi timp de două luni înOlanda, iar acum avem 60. Ultimii doi ani au fost greipentru noi, trecând de la situaţia să mărim producţiala situaţia să reducem la minim producţia – importanteste că acum suntem decişi să continuăm aici.Comenzi există, însă acum afacerile se fac diferit: înanii trecuţi era simplu, produceam pe stoc şi pe urmăvindeam, acum este mai greu, prima dată trebuie să

faci vânzare şi pe urmă producţie la comandă.

Rep: Ce alte proiecte sunt în derulare?F.B.: Acum lucrăm pentru un client foarte mare,prezent în toată lumea, ce face macarale gigant. Noifacem componente pentru macaralele de mare ca-pacitate, bazele macaralelor se fac la Mediaş. Prima vafi expediată în SUA şi va ajuta la construcţia unei cen-trale nucleare. Este un proiect foarte interesant înderulare, baza pentru prima macara este finalizată, ur-mând a doua şi a treia până în mai, iar celelalte com-ponente se construiesc în toată Europa. Bineînţeles,că producem în paralel şi produsul de bază – semire-morcă transport agabaritic.

Rep: Ce înseamnă Mediaş pentru Nooteboom?F.B.: Acest Parc Industrial a fost specializat exact pesectorul în care lucram în Olanda şi am dorit să de-schidem o facilitate de producţie în care să producemcu dedicaţie pentru Europa de Est. Cu sprijinul echipeiparcului industrial Automecanica, ca prim pas aici amavut o linie de producţie, o linie de montaj şi am livratîn Olanda, România, dar şi Rusia. Ulterior am refăcuttraseul componentelor care veneau pentru montajdin Germania, Olanda, Belgia, întrucât transportul lorcosta în plus, căci produsul finit era din nou exportat.

Acum este un avantaj la Mediaş că putem lucra astfelîncât 95% din materiale pentru construcţie vin dinRomânia eliminând multe costuri de transport pentrumateria primă.

Nooteboom se dezvoltă la Mediaş

Automotive Service SRL pune la dispoziţia clienţilor ser-vicii de calitate prin secţia de inspecţii ITP, secţia dereparații mecanice, diagnoză, reparaţii electrice precumşi servicii de sudură, sablare, grunduire şi vopsire. Reviziiletehnice periodice se efectuează cu promptitudine şi pro-fesionalism. Prin intermediul service-ului rapid se poateremedia orice defect minor pe loc evitând astfel ne-plăcerea unei eventuale reprogramări. Vopsirea se rea -lizează cu personal calificat în incinte speciale şi cuechipament de ultimă generaţie. Echipamentele com-puterizate şi contactul permanent cu producătorii la nivelde asistenţă tehnică şi logistică susţin necesitatea de a fiprintre cei mai buni de pe piaţa de profil.

Reporter: Cum a apărut Automotive Service SRL?Marius Ganea: Am început activitatea ca service autoîn anul 2006, principalul obiect de activitate atunci erareparaţia şi întreţinerea semiremorcilor auto. Piaţa ne-adovedit că putem merge mai departe, cu reparaţii pentruautotractoare, autospecializate, autoturisme, autoutilitare,pentru a acoperi parcurile auto din zona judeţului Sibiu.Am început cu doi mecanici, am construit o staţie ITP, ovopsitorie şi o sablare industrială care asigură sablarea şi

vopsirea produselor fabricate în parcul industrial ale pro-duselor Langendorf, Nooteboom, Automecanica,Schrader. Ulterior ne-am orientat pe dezvoltarea service-ului auto ca o completare a activităţii. Suntem reprezen-tanţi service Tatra din 2007 autorizaţi de producător, înplus avem autorizare RAR pentru mărcile Volvo, Man,Scania, DAF, pentru autotractoare şi autoutilitare.

Rep: Ce specialişti cuprinde acum echipa?M.G.: Suntem un service autorizat RAR clasele 1, 2, 3 şi4, pentru reparaţii mecanice, electrice, tinichigerie, vop-sitorie, cuprindem toată gama de lucrări necesare in-treţinerii oricărui parc auto. Echipa este formată din 2ingineri, 1 specialist piese de schimb, doi electricieni pen-tru diagnoza auto, patru mecanici specializaţi în reparareaautoturismelor şi autoutilitare, cinci mecanici pentrureparaţii de camioane, semiremorci şi doi tinichigii. Avemîncheiate contracte cu majoritatea transportatorilor dinMediaş, cu firme de construcţii, firmele de transporturispeciale. Pentru mine personal acest service a fost oprovocare, eu am terminat TCM în ‘95 şi de atunci amlucrat doar în domeniul auto, o perioadă in funcţie deconducere a unei companii de transport, iar din 2006

numai pe proiectul de service. Suntem deasemeneareprezentanţi service pentru semiremorcile Langendorf,echipa a fost specializată în Germania, apoi au urmat spe-cializări în Cehia la firma Tatra si Avia si in Olanda la firmaNooteboom. Echipa de vopsitori a participat la cursuride specializare în laboratoarele de vopsire din Bucurestişi Polonia ale firmei PPG- unul dintre cei mai mari pro -ducători de vopsea din lume. Băieţii fac cursuri depregătire pentru tot ce presupune activitatea lor, cerinţeleclienţilor impun asta, este extrem de solicitant. În generalclientul când vine în service auto nu vine cu drag, are oproblemă. Este ca la doctor, maşina e stricată trebuiereparată, iar banii nu întotdeauna au fost bugetaţi, clientulvrea o reparaţie rapidă, la calitate maximă şi la preţ mic- e foarte greu coordonezi activitatea unui service auto.E foarte importantă legătura şi abordarea cu oamenii.

19

COVER STORY

www.transilvaniabusiness.ro

SC Automotive Service SRL reprezintă o soluţie integrată oferită atât clienţilordin Parcul Industrial cât şi utilizatorilor externi. Dl Marius Ganea, directorul deservice, explică fundamentul serviciilor complete: echipă specializată şi echipa-ment modern pentru a oferi clienților servicii de calitate pe termen lung.

Automotive Service,soluţia completă

SC AUTOMOTIVE SERVICE SRLStr. Aurel Vlaicu, nr.41, RO-551041 Mediaş, România

Secretariat: +40 (0) 269 803 607Sectia ITP: +40 (0) 269 448 329Service: +40 (0) 269 448 320 Fax: +40 (0) 269 803 606

20

COVER STORY

Reporter: Ce face Schrader la Mediaş?Marian Dobre: SC Schrader Mediaş SRL Medias, firmăromâno-germană, s-a înfiinţat în iunie 2007, preluând caactivitate, de la Automecanica Mediaş, fabricarea uneigame variate de cisterne şi reparații cisterne. Producţia debază constă în fabricarea cisternelor. Firma germană aadus tehnologie şi proiecte noi. Partenerul german deţinedouă fabrici în Germania, una profilată pe confecţionareacisternelor din aluminiu şi cealaltă fabrică profilată peconfecţionarea cisternelor din oţel inoxidabil. Orice pro-dus care se execută la Schrader Germania se poate realizaşi la Schrader Medias, pe baza aceloraşi proiecte şitehnologii. Produsele de bază, executate, sunt cisternele,respectiv suprastructuri cisterne carosate pe autoşasiuri,cisterne cu capacităţi cuprinse între 1.000 litri şi 25.000litri, acestea fiind fabricate din aluminiu, oţel inoxidabilsau oţel carbon, utilizate pentru transportul de produselichide petroliere (combustibili auto, de aviaţie etc.), ali-mentare, chimice, reziduuri menajere sau periculoase şisemiremorci-cisterne fabricate din aluminiu, otel inoxid-abil şi oţel carbon, cu capacităţi cuprinse între 20.000 litrişi 40.000 de litri, utilizate pentru transportul de produselichide petroliere (combustibili auto, de aviatie etc.), ali-mentare, chimice, reziduuri menajere sau periculoase,dupa cum relatăm, o gamă de cisterne diversificată, exe-cutate în serie sau unicate. Majoritatea cisternelor suntfabricate pentru transportul de produse periculoase, înconformitate cu normele europene ADR, norme pentrutransportul de produse periculoase. Aceste autocisterneşi semiremorci-cisternă se livrează cu autorizaţii ADRemise de IPROCHIM , institut desemnat în România pen-tru îndeplinirea acestor norme. Efectuăm şi inspecţiitehnice anuale si periodice, din punct de vedere ADR, laprodusele executate de firma noastră şi alţi producătoride cisterne şi semiremorci cisterne (pentru 30-40 autove-hicule / lună), pentru toate autovehiculele care necesităaplicarea normelor ADR. O altă activitate este fabricareastelajelor pentru butelii gaze tehnice şi platforme cu con-strucţie specială pentru transport produse periculoase înambalaje speciale sau butelii.

Rep: Cine sunt clienţii Schrader, ce îi mulţumeşte?M.D.: Produsele sunt destinate pieţei din România, ben-eficiarii cei mai importanţi fiind OMV PETROM, Romgazşi majoritatea firmelor din România care utilizează pro-dusele respective, dar şi exportăm, pentru că produselecare se execută în Germania, se pot executa si la SchraderMedias, în funcţie de comenzi. Am avut foarte multecomenzi, n-am simţit criza până acum. Niciodată nu amavut contracte pe termen lung, dar tot timpul am avutcomenzi pe care le-am onorat în ordinea primirii acestorasau în anumite situaţii, prioritar. Contează mult calitatea,aceasta fiind cea mai bună reclamă a unei firme. Con-curenţi, pe piaţa românească, nu prea avem, nu sunt pro-ducători consacrați de cisterne, sunt doar câteva firmemici care sunt axate pe reparații cisterne. Concurenţiinoştri sunt cei externi, firme din Franţa, Austria, Germa-nia, producătorii importanţi din Europa. Este un câştigpentru noi, faptul că avem costuri de producţie mai mici,calitatea produselor fiind aceeaşi. Cea mai mare prob-lemă în România sunt autovehiculele second-hand. ÎnRomânia s-au adus foarte multe, cel puţin 2.500 cisterne.Deoarece suntem mandatarii IPROCHIM, suntem autor-izaţi să executăm inspecţii, amenajări ADR şi probe la au-tocisternele şi semiremorcile-cisterne second-handimportate. În urma inspecţiilor şi probelor efectuate, în-tocmim o documentaţie în baza căreia IPROCHIM Bu-cureşti emite autorizaţia ADR. În România au fost adusechiar autocisterne şi semiremorci-cisterne second-handcu o vechime de 20-30 de ani, acestea necesităndreparaţii mai complexe şi investiţii mari. Este foarte im-portantă şi activitatea de reparaţii sau modificări. Spreexemplu, anul trecut, umplerea ecologică cu conexiunirapide ale cisternelor, a devenit obligatorie, astfel încâtmulte firme din România care utilizează cisterne, auapelat la serviciile noastre pentru modificările respective.În ultimii doi ani producţia de cisterne noi a avut o pon-dere de 75-80%, acum trei ani fiind de 60%. Deoarecetermenele de livrare şi execuţie prezintă o mare impor-tanţă pentru clienţii noştri, dorim onorarea comenzilorîn termen. În cazurile în care capacitatea noastră de pro-

ducţie s-a situat sub nivelul comenzilor, pentru eficaci-tate, am organizat serviciile în două schimburi, efec-tuându-se chiar şi ore suplimentare, astfel încât, potafirma că am dat dovadă de o flexibilitate benefică ima -ginii firmei.

Rep.: Ce realizări are echipa?M.D.: Avem 49 de oameni în echipă, o cifră de afaceri, înmedie de 8 milioane Euro anual. Având rezultate bune,partenerii germani sunt mulţumiţi de colaborare. În treiani şi jumătate, de când am început, nu a existat niciolună în care să avem pierderi. Comenzile primite se ana -lizează amănunţit pentru fiecare produs şi reparaţie,înainte de introducerea în fabricaţie sau execuţie. Apoi,se emite o comandă internă, cheltuielile şi profitul fiindevidentiaţe separat pentru fiecare produs sau lucrare înparte. Este un sistem interactiv de gestiune şi contabili-tate, care poate fi verificat uşor. Suntem constienţi decontribuţia părții germane. Datorită implementăriiproiectelor şi tehnologiilor lor, am făcut faţă pe piaţă, fiindaproape convinşi că nu am fi rezistat cu produsele exe-cutate anterior. Nu am fi avut acces la tehnologii supe-rioare şi n-am fi realizat produse de calitate germană. Pascu pas, profitul care se obţine, se reinvesteşte în utilaje, întehnologie etc., până ajungem la nivelul companiei ger-mane. La partea de proiecte, tehnologie şi mentalitateapersonalului angajat, mai avem de adus îmbunătăţiri.

SchraderSucces nemţesc la MediaşSC Schrader Mediaş SRL Mediaș este una din investiţiile germane ce nua resimţit criza. Directorul Marian Dobre detaliază reţeta succesului.

Reporter: Cum s-a repoziţionat Automecanica?Sebastian Pop: Automecanica Mediaş SRL este ofirmă fondată în 2007, desprinsă din structura iniţialăa Automecanica SA. În principal domeniul de activi-tate este producţia de subansamble pentru industriaauto de mare tonaj, semiremorci, basculante, etc.Dotarea fabricii cu utilaje include echipamente cu co-mandă numerică pentru debitare, îndoire, cât şiechipamente cu comandă mecanică de generaţie maiveche, la fel pentru debitare, îndoire, strungire, frezare,în principal în domeniul metalului. Suntem specializațişi prelucrări mecanice, sudură, construcții metalice. Capoziţionare în piaţă suntem la un nivel de perfor-manţă ridicat.

Rep: Cine sunt principalii clienţi?S.P.: Principalii clienţi pe care îi avem sunt în interiorulparcului industrial, firmele care îşi desfăşoară activi-tatea aici. In plus avem în portofoliu şi clienţi externi,

majoritatea din Germania, cu care lucrăm pe bază decomenzi. Structura de personal este foarte simplă: unşef de producţie, un birou de ofertare - operaţiuni decost, controlul calităţii, adminsitrator şi muncitori di-recţi (aproximativ 60). În anumite sectoare activitatease desfăşoară în trei schimburi, în altele într-un singurschimb. În această privinţă suntem foarte flexibili,putem ajunge de la producţie într-un schimb la pro-ducţie în trei schimburi în două săptămâni.

Rep: Care e trendul costurilor şi al comenzilor?S.P.: Începând cu anul 2009, a existat un set backmajor pentru toate companiile din piaţa de prelucrarea metalului, dar acum trendul este crescător şi semenţine uşor crescător şi pentru 2011. Preţul materieiprime a scăzut la nivel mondial, dar acum e în creşteredeoarece cel mai mare exploatator de minereu dinfier, o companie chineză, a înghiţit cu concursul crizeitoţi concurenţii, în momentul acesta fixând preţul lanivel mondial. Rezultatul îl vedem, materia primă sescumpeşte de la o săptămână la alta. Deocamdată dininformaţiile pe care le avem trendul e ascendent, darla un moment dat o să se ajungă la un plafon peste

care piaţa nu va putea răspunde. Preţul materiei primea ajuns la nivelul anului 2008, asta influenţează cos-turile finale. Costurile de desfacere pe piaţă sunt maimici decât cele din 2008, pe cand materia primă estela acelaşi preţ, costurile de energie sunt mai mari decâtcele din 2008 – așadar, singurul lucru unde putem săîmbunătăţim este creşterea productivităţii, prin achi -ziţia de utilaje noi şi o structurare mai bună a perso -nalului care deserveşte utilajele.

Rep: Ce noutăţi include strategia pentru viitor?S.P.: Sunt pe rol proiecte de investiţii, am stabilit pen-tru anul acesta un buget pentru a creşte productivi-tatea şi a răspunde cât mai bine necesităţilor pieţei.Gândim pentru viitor ca Automecanica să vină cu unnou produs final pe piaţă, nu putem spune încă ce,dar un produs sub sigla Automecanica. Avem o idee,suntem în fază de dezvoltare. Automecanica a ajunsîn 2011 să fie competitivă pe piaţă şi să ofere o calitatesuperioară pentru produse decât oferea acum 10 sau20 de ani. Produsele care pleacă de aici, direct sau prinfurnizori din parcul industrial sunt de calitate mult maibună. Lucrăm la un parteneriat cu SC Crivas Consult SRL,din care va rezulta un centru de formare profesionalăpentru anumite meserii. Necesită un efort materialmare cât şi o mobilizare a tuturor companiilorpartenere din parcul industrial.

21

CoveR StoRy

www.transilvaniabusiness.ro

Standarde redefinite pentru Automecanica MediaşTradiţia Automecanica este continuată în producţie de Automecanica Mediaş SRL. Directorul de producţie Sebastian Pop certifică: actualele produse sunt superioare calitativ.

Automecanica Mediaş S.R.L. a fost înfiinţată înanul 2007 odată cu restructurarea activităţii Au-tomecanica SA. preluând întreaga activitate deproducţie, oferta companiei fiind reprezentată de: • Reparaţii pentru suprastructuri auto, utilaje şicomponentele acestora• Confecţii metalice la comandă inclusiv proiectareşi desenare pentru repere şi ansamble din tableoţel, oţel inoxidabil, aluminiu• Servicii de sudură, debitarea tablelor cu plasmă,oxigaz şi ghilotină, îndoiri abkant şi prelucrărimecanice (strunjire, frezare, frezare CNC, găurire şialezare în coordonate, rectificare, etc.)• Servicii de consultanţă în domeniul producţiei desuprastructuri auto, cursuri formare de bază pentrusudori, strungari şi frezori

Repere de tradiţieAUTOMECANICA SA, societate recunoscută pepiaţa producătorilor de suprastructuri auto, semi-remorci şi caroserii a fost înfiinţată în anul 1941 subdenumirea de “Atelierele de Stat pentru Aeronau-tică Mediaş”, iar în anul 1957 trece la denumirea de“Atelierele Centrale de Reparaţii Auto şi Tractoare”.Îşi schimbă domeniul de activitate în anul 1962trecând la execuţia de suprastructuri auto şi toto-dată primeşte denumirea de AUTOMECANICA,marca fiind înregistrată la Geneva sub sigla UAM.

„În medicină nu există limite. Nu ai voie să spui că nuştii! Trebuie mereu să cauţi!” acesta este crezul care oanimează pe Carmen Nicolau, datorită căreia TârguMureşul s-a îmbogăţit începând de anul trecut cu onouă clinică privată, singura care pune în aplicare me -dicina integrativă, combinaţia între medicina tradiţio -nală şi cea alternativă. „Am o mare admiraţie faţă dedoamna doctor Ana Bratu şi dânsa mi-a insuflat toatăaceastă energie. Îi datorez foarte mult din ceea ce ştiuşi din ce am realizat la clinica Lotus life” îşi începe Car-men Nicolau povestea, omagiindu-şi mentorul spiri-tual, mentor de fapt al foarte multor medici din TârguMureş. „Doamna doctor Ana Bratu a făcut primul cursde ecografie din Târgu Mureş şi e unul dintre cei maicunoscuţi gastroenterologi din România. Ca medic pri-mar Interne, medic primar Gastroenterologie, cadruuniversitar, organizator al unui Congres Naţional deGastroenterologie, respectat pe plan intern şi inter-naţional, să renunţi la catedră şi să te retragi completîn mediul privat şi să te apuci la peste 60 de ani săstudiezi o nouă specialitate, care depăşeşte graniţelemedicinei clasice, pe care să o implementezi la TârguMureş, este un lucru extraordinar, care m-a impre-sionat profund! Şi m-a pus pe gânduri”, povesteşte Car-men Nicolau. Era clar că dacă mentorul ei spiritual

studia o specialitate din medicina alternativă, biorezo-nanţa, avea şi ea ceva de învăţat de aici.

Trup şi sufletCarmen Nicolau este medic primar Gastroenterologie,medic specialist Interne, cu competenţe în ecografie şiendoscopie. Domenii în care mai are foarte multe deînvăţat, după cum chiar ea recunoaşte. „Din 2002 prac-tic mai mult gastroenterologia. Am făcut până atuncispecialitatea de Interne, specialitatea de Gastro, am statun timp în chirurgie cardio-vasculară, la Secţia de Car-diologie Intervenţională, lângă un al medic extraordi-nar, doctorul Ciprian Suciu. După aproape 10 ani depractică, am început să percep limitele metodelormedicinei clasice. Şi n-am vrut să le accept. Nu puteamsă îi spun unui pacient “uite, îmi pare rău, de aici încolonu mai ştiu ce să fac...” “Asta nu se face”... ne explică dr.Nicolau cum a ajuns la concluzia că medicina clasicăare graniţe, dar că există metode şi dincolo de ele.

În cuvinte puţine, medicina integrativă poate fidefinită ca ştiinţa potrivit căreia nu tratezi un organ,sau un sistem de organe, ci omul, în integralitatea sa:trup şi suflet. „Dacă nu conştientizezi că omul estecompus din corp şi spirit şi nu îl tratezi în mod unitar,

cu siguranţă nu vei ajunge la performanţa de a-l facesă se simtă mai bine pe termen lung. Şi aceasta esteţinta! Noi lucrăm pe termen lung!”, spune CarmenNicolau, recunoscând că încă nu ştie prea multe despreacest domeniu, al medicinei complementare, dar căeste unul dintre primii discipoli ai doamnei profesorBratu, care va ţine cursuri despre biorezonanţă încadrul Centrului Lotus life.

Şansa de a face businessmedicalInvestiţia în Centrul Medical Lotus life a fost realizatăîntre iunie 2009 şi septembrie 2010, la momentul încare Carmen Nicolau a dorit să-şi dezvolte micul busi-ness început în urmă cu câţiva ani într-un spaţiuînchiriat în Târgu Mureş. „Mai precis, am dorit să tre-cem de la etapa de „boutique medical” la cea a unuicentru modern”, explică foarte plastic dr. Nicolau, ceacare a suportat cheltuielile legate de achiziţionarea şiamenajarea imobilului de pe strada Corneşti, nr. 65 A.„Eu am început în 2002, când am încheiat etapa curezidenţiatul, cu specializările, cu creşterea copiilorpână la o anumită vârstă... Atunci am luat un credit şiam cumpărat un ecograf. N-am conceput să practic

22

sănătate

Floare de LotusMuzică ambientală. Un birou somptuos, dar cald în acelaşi timp, într-o clădire careseamănă mai degrabă cu casa pe care o visăm fiecare dintre noi decât cu o clinicăprivată. Şi o femeie frumoasă, cufundată într-un fotoliu. Carmen Nicolau, cea care s-a încăpăţânat să pună pe picioare Centrul de Medicină Integrativă Lotus life dinTârgu Mureş, vorbeşte cu pasiune despre graniţele medicinei tradiţionale, despretratamentele alternative şi despre medicina ca vocaţie, înainte de a fi business.

23

sănătate

www.transilvaniabusiness.ro

medicina secolului 20 fără ecograf, un lucru elementar.Ulterior, am cumpărat şi un endoscop şi am începutsă lucrez. Toate au mers foarte bine. Investiţia a fostamortizată repede, apoi am schimbat aparatele, fărăsă mai am nevoie de credite. În paralel, am participatpeste tot unde am putut, în ţară, în Europa şi în StateleUnite, la diverse cursuri de perfecţionare, ca să ţin şta-cheta profesională cât mai sus. Pacienţii mei au în-ceput să recunoască şi să respecte acest nivel. Iar înmedicină, un pacient mulţumit aduce alţi pacienţi.Aşa că atunci când s-au mai acumulat nişte ani de ex-perienţă, când numărul de pacienţi a crescut foartemult, când veniturile au crescut şi ele, a apărut nevoiaacestui centru.”, îşi derulează Carmen Nicolaupovestea. Cam prin 2008, dr. Nicolau începea căutările pentruun spaţiu unde să se dezvolte. Tot atunci a realizat cădacă vrea să ajungă la un anumit nivel trebuie să seformeze întâi de toate o echipă de medici, din maimulte specialităţi, care să conlucreze în acelaşi spaţiu,într-un mod unitar. Şi până la dezvoltarea viitoruluicentru, acest lucru în echipă putea avea loc şi într-unspaţiu mai restrâns. Aşa s-a şi întâmplat. Echipa a fostformată şi în paralel au început lucrările la centru.

InvestiţiaDe aproape 6 luni, fiecare dintre medicii angrenaţi înacest proiect şi-a luat în primire spaţiul în modernulcentru medical Lotus life. Fiecare şi l-a utilat cu echipa-mentele specifice specializării lui şi şi-au invitat pa-cienţii la noul sediu. Şi pentru că în general pacientulîşi urmează cu fidelitate medicul, pacienţii vechi aubătut repede la uşa centrului Lotus life. Şi tot ei auadus şi pacienţi noi. „Eram deja împreună doi medicihomeopaţi, un internist, un gastroenterolog, unmedic de laborator şi un reflexoterapeut. Lucram decirca un an în formaţia aceasta. Am realizat care nesunt costurile, care ne sunt încasările şi ne-am mutatîn momentul în care am terminat investiţia. În clădirefuncţionează practic mai multe societăţi medicale,care plătesc o chirie firmei care a investit în acest imo-bil, al cărei proprietar sunt eu. La început, până să seconvingă colegii mei că e bine pentru ei, financiar,emoţional...pe toate planurile...a durat ceva timp. Dara ieşit bine. În această etapă avem 5 companii stabileîn cadrul centrului şi ar mai fi loc pentru încă 2-3, ma -

ximum. Avem şi o listă de medici care au venit, şi-auexprimat dorinţa de a face parte din acest centru, vorsă se integreze şi ne-au rugat să îi promovăm”, susţineCarmen Nicolau.

Medicină integrativă la centrul Lotus lifeCa şi consultaţii, Centrul de Medicină Integrativă Lotuslife oferă servicii de medicină internă, gastroenterologie,

cardiologie, reumatologie, dermatologie, alergologie,endocrinologie, îngrijiri la domiciliu, toate în cadrul

medicinii clasice. Apoi, homeopatie, reflexoterapie, nu-triţie, chinetoterapie, terapie florală Bach, terapii ener-getice, în cadrul medicinii complementare. Specialiştiide la Lotus life oferă şi consultaţii în acele ramuri degraniţă, psihologia şi psihiatria, care ţin de mintea şi desufletul omului.La nivel de investigaţii, centrul este specializat peecografii tiroidiene, mamare, abdominale, cardiace,EKG, spirometrie şi pe o foarte largă plajă de analize delaborator. Plus endoscopia. „Propunerea pe care eu oam din start pentru toată lumea e ca fiecare să seîncerce să se dezvolte în domeniul lui. Medicina şi, îngeneral, ştiinţa actuală merg pe principiul de a şti dince în ce mai mult despre din ce în ce mai puţin, pânăcând ajungem să ştim totul despre nimic (zâmbeşten.n.) şi atunci fiecare dintre noi trebuie să aibă bunulsimţ să se oprească undeva, să-şi dezvolte un domeniucât poate de mult şi când are nevoie şi de un alt dome-niu să meargă spre cineva despre care are garanţia că afăcut destul de mult în acea arie de activitate. Noi laLotus life conlucrăm. Eu rămân să îmi practic gastroen-terologia, unde mai am enorm de făcut, ecografia, en-doscopia, econdoscopia (una dintre ţintele mele).Domnul doctor Adrian Alecu, unul dintre parteneriimei, e un foarte bun internist, cadru universitar foarteserios, homeopat de foarte mulţi ani, vicepreşedinteleAsociaţiei Române de Homeopatie Clinică. De altfel,pe partea de medicină complementară, soţii Alecusunt cei mai cunoscuţi medici homeopaţi din TârguMureş. Pe domeniul reflexoterapiei colaborăm cudoamna terapeut Cristina Negrea, foarte cunoscută,cu mulţi pacienţi, iar pe dermatologie cu doamna doc-tor Varo Eniko; cardiologia este acoperită la nivel înaltpe toate subdomeniile: ecocardiografie dr. Mihaela

Ispas şi dr. Alexandrina Bonţ , cardiologie intervenţio -nală dr. Ciprian Suciu. Este o mare mândrie pentru noisă colaboram cu aceste personalităţi discrete dar pu -ternice şi perfomante; Endocrinologia deschide noi ori -zonturi cu forţa de muncă a doamnei doctor FlorinaGliga; Problemele alergologice, atât de frecvente, suntabordate într-o atmosferă de conlucrare de cătredoamna doctor Corina Ureche şi specialiştii home-opaţi. În nutriţie ne implicăm fiecare corespunzătorspecializării sale pentru a sprijinii primii paşi ai nu-triţioniştilor absolvenţi ai acestei specializări în cadrulUMF Targu Mureş”, îşi prezintă, mândră, echipa Car-men Nicolau.

24

sănăTaTE

Promovarea la sfârşitul anului trecut a legii partene -riatului public-privat nr. 178/2010 ("Legea") a generatdiscuţii aprinse în mediul de afaceri autohton. Unuldintre principalele aspecte criticate a fost lipsa unorcriterii clare de distincţie între contractele care intrăsub incidenţa Legii şi cele guvernate de alte acte nor-mative care ar putea fi aplicabile, şi anume Ordonanţade Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuireacontractelor de achiziţie publică, a contractelor deconcesiune de lucrări publice şi a contractelor de con-cesiune de servicii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernu-lui nr. 54/2006 privind regimul contractelor deconcesiune de bunuri proprietate publică, respectivreglementările din Codul Comercial privind asocierileîn participaţiune. Cu toate că scopul declarat al Legii este de a regle-menta contractele de parteneriat public-privat, dinprevederile sale rezultă că pot exista și contracte detip parteneriat public-privat care să nu fie reglemen-tate prin acest act normativ. Absenţa unor reglemen-tări clare şi unitare cu privire la obiectul dereglementare al Legii afectează inclusiv autorităţilepublice, întrucât acestea trebuie să determine careeste regimul juridic aplicabil contractelor pe careurmează să le încheie pentru un anumit proiect. Eficienţa şi succesul de care se bucură proiectele pu -blice organizate sub forma parteneriatelor public-pri-vate ("PPP") la nivel european nu pot fi însă ignorate.Astfel încât, în contextul unui sistem de achiziţii pub-lice mai puţin eficient, intenţia legiuitorului a fost să

implementeze o soluţie alternativă de abordare flexi-bilă a proiectelor publice. prin reglementarea specificăa PPP. În esenţă, prin mecanismul PPP se are în vedere uti-lizarea unor resurse financiare şi de management pri-vate pentru realizarea anumitor obiective de interespublic. PPP se derulează prin intermediul unei com-panii de proiect, în care partenerul public contribuiecu aport în natură, constituit din anumite bunuriaflate în proprietatea statului sau a unităţilor admi -nistrativ-teritoriale.În ceea ce priveşte procedura încheierii contractelorde tip parteneriat public-privat, Legea prevede obli -gaţia publicării unui anunţ de intenţie de cătrepartenerul public în sistemul electronic de achiziţiipublice (SEAP) şi, în cazul în care valoarea proiectuluidepăşeşte cinci milioane EUR, în Jurnalul Oficial alUniunii Europene. Autoritatea publică va face selecţia preliminară a in-vestitorilor privaţi care depun scrisori de intenţie înlegătură cu respectivul proiect, cu care ulterior se vaîncepe etapa de negociere a clauzelor contractuale,inclusiv cu privire la valoarea investiţiei şi perioada dederulare a contractului de parteneriat public-privat.Ulterior încheierii contractului de parteneriat public-privat, vor fi demarate procedurile legale pentru con-stituirea companiei de proiect în vederea realizăriiobiectivelor avute în vedere în cadrul respectivuluicontract.În mod firesc, un domeniu de importanţă strategică

precum cel al PPP ar trebui să beneficieze de o regle-mentare unitară. În lumina legislaţiei europene, oriceimplicare a statului în proiecte public-private, fie prinmodalitatea concesiunii, fie a parteneriatului publicprivat, trebuie să se desfăşoare în condiţii de trans-parenţă şi competitivitate.Din această perspectivă, lipsa unei delimitări foarteclare privind sfera de aplicare a Legii poate să generezeo serie de dificultăţi şi abuzuri în implementarea ei.Astfel încât, pentru fiecare caz în parte, se impune oanaliză specifică privind modul în care noua Legepoate veni în coliziune cu directivele europene privindachiziţii publice şi, implicit, cu legislaţia internă înaceastă materie. Contractele specifice prin care se pot realiza proiectelePPP diferă în funcţie de gradul de implicare al investi-torului privat şi de natura obiectivului urmărit –proiectare, construcţie, dezvoltare, întreţinere, operare,transfer - fiind detaliate în mod generic prin normelemetodologice de aplicare a Legii.Proiectele de acest gen necesită o abordare specificăîn funcţie de particularităţile şi segmentul de activitatevizat – infrastructură, energie, sănătate, transport, ed-ucaţie, deşeuri, etc – întrucât fiecare astfel de proiectprezintă elemente specifice care nu pot fi generalizate.

Andrei Călin CoroianAvocat colaborator senior

Legea parteneriatul public-privat

Cluj Office: 18-20 Calea Dorobantilor Str., 2nd Floor, Code 400117, Cluj-Napoca, ROMANIATel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99;Fax: (40-264) 40.38.09;E-mail: andrei.coroian@musat.ro Website: www.musat.ro

O echipă unităProiecte de viitor? La acest capitol, dr. Nicolau ştie foartebine ce are de făcut. Drumul e deja trasat. „În primulrând, încercăm să ne aşezăm bine în spaţiu. Am avuttot felul de etape şi suntem încă în faza de aşezare.Vrem să utilizăm cât mai bine aceste spaţii. În proiectuldezvoltat, avem şi partea de internare, dar în acest mo-ment nu vom reuşi să o punem în aplicare din cauzaunui sistem de autorizare foarte stufos. Îi va veni vre-mea, deocamdată încercăm să primim autorizaţie pen-tru internări de o zi. Oricum, noi avem pregătite patrusaloane şi anexele respective, sală de tratament, cameramedicilor, totul, aşa cum prevăd standardele din dome-niu. Pentru a eficientiza mai bine activitatea centrului,ne-am gândit să angajăm un administrator, care să aibăo privire de ansamblu şi să se ocupe de tot ce înseamnăspaţii în imobil şi rentabilizarea lor. Cum am spus, maiavem loc pentru încă 2-3 parteneri în centru, la alegereacărora primează în primul rând entuziasmul şi forţa lorde muncă, nu numele... Lotus life are un mare atu: oferătinerilor medici şansa de a-şi deschide un businessmedical, într-un ambient şi o atmosferă extraordinare,într-o echipă care lucrează unitar, cu medici care sesusţin reciproc. La Lotus life, medicii au parte atât de

componenta medicală, cât şi de cea educaţională, pen-tru că aici se organizează cursuri la diferite niveluri, meserotunde, miniconferinţe pe diferite teme. Nu neglijămnici componenta ştiinţifică, pentru că noi structurămtotul pe o bază de date comună de pacienţi, la care nevom adresa ori de câte ori vom vrea să comunicăm ex-perienţa muncii noastre şi interferenţele dintre noi.Atunci când vom face un studiu, vom publica un arti-col de specialitate, o vom face împreună, sub sigla Lotuslife.”, explică Nicolau.

Fără limiteEste deja seară, târziu, dar jos pacienţii aşteaptă nişterezultate de la laborator. În domeniul privat, clientuleste stăpân şi orarul de funcţionare al unei clinici esteceva relativ. Grijulie, Carmen Nicolau merge să se asi -gure că totul decurge în ordine. Vrea să fie sigură că oa-menii pleacă acasă cu speranţă. Doar în medicină nuexistă limite. Nu ai voie să spui că nu ştii! Trebuie mereusă cauţi! Abia atunci ai o şansă să găseşti.

Text: Alin BolbosFoto: Bristena

a fost odată...

Valoros ca vestigiu istoric, preţios în sine prin materialuldin care e făcut, coiful de aur descoperit la Coţofeneşti,judeţul Prahova, în 1928 credem că e la fel de importantprin conţinutul spiritual. Lucrat în tablă de aur princiocănire pe calapod de lemn, aşa cum arată acum, cucalota retezată obiectul are înălţimea de 25 cm şi greu-tatea de 770 grame. În prezent se află la Muzeul Naţionalde Istorie a României, Bucureşti. Datat cu aproximaţie înjurul anului 400 î.e.n. coiful trebuie să fi aparţinut uneicăpetenii militare sau rege geto-dac, fiind cel mai probabilobiect de paradă.Decoraţia coifului, precum şi simbolistica exprimăconţinuturi esenţiale de mentalitate, credinţă popularăsau oficială, oferind date la fel de importante despre sen-sibilitatea epocii. Istoricul Mihai Gramatopol scria desprepiesă ca fiind „una din capodoperele toreuticii geto-dacice. El se remarcă printr-o aleasă execuţie artistică şiare o valoare inestimabilă.” Partea superioară a coifuluieste decorată cu rozete conice înşirate orizontal şi verticalde jur-împrejur pe toată suprafaţa. Şirul de rozete estemărginit printr-un lanţ de spirale fugătoare ce delimiteazăsuprafaţa coifului în aşa fel încât partea superioară şi ceainferioară lasă impresia că sunt elemente naturale diferite,respectiv uranian-htonian.Rozetele populează partea superioară-htoniană precumstelele cerul nopţii senine. În simbolistică rozetele exprimăprincipiul solar activ, dominaţia luminii asupra întune -ricului. Plaste pe coif, pare de netăgăduită apartenenţalor la un tip de credinţă tipic indo-europeană, destul deînvecinată terminologic mazedeismului persan. Cultul

focului solar constituia aici, în mazdeism, elementul cata -lizator al credinţei şi practicilor rituale. Ahura Mazda, di-vinitatea soarelui era asimilată de greci cu Zeus. Chiardacă nu ar fi vorba de aculturaţie şi difuzionism religios,în plan strict tipologic şi sub aspectul lexicului simboliccoiful de la Coţofeneşti exprimă prezenţa unui cult denatură solară. Spiralele fugătoare separă cerescul de pământesc, darasigură şi legătura, circuitul reciproc al elementelor. Parteainferioară a coifului, de sub frânghia spiralată corespundepământului, fiind ilustrată semnificativ cu scenele tipiceriturilor sacrificiale. Pe fruntar sunt dispuşi cei doi ochiapotropaici care mimează o vizieră. Linia şerpuită de dea-supra lor compune cu verticala ce coboară printre ei olegătură în cruce, centrul de conciliere dialectică a ceres-cului cu pământescul. Coarnele de deasupra ochilor sim-bolizează puterea, prestigiul, autoritatea, pledând o datăîn plus în favoarea ipotezei că e vorba de coiful unei căpe-tenii. Imaginile de pe obrăzare conţin cea mai clară tri -mitere la un cult sacrificial care trebuie să fi fost destul derăspândit fie la nivelul societăţii, fie al unei aristocraţii. Per-sonajul din imagine ar putea fi un rege-preot care oficiazăun sacrificiu ritual. Platoşa cu solzi metalici, hlamida prinsăpe umăr cu o fibulă şi coiful indică faptul că el aparţineunei caste militare. Gestul de încălecare a berbecului şimâna care ţine cuţitul tip akinakes – folosit de daci, traci,geţi şi sciţi – ar lăsa să se-nţeleagă că e gata să sacrificeanimalul. Pe ambele obrăzare scena e aceeaşi. Pe parteadin spate, cea care acoperă ceafa sunt reprezentate ani-male fantastice, dragoni, maimuţe cu aripi şi cap de

pasăre aflate în ipostaze belicoase ori jucăuşe. Istoricul Gramatopol credea că scena sacrificiului amin -teşte de ciclul lui Herakles, dar ar putea avea şi influenţedinspre credinţele iraniano-persane. Că e vorba de un ritsacrificial nu e nicio îndoială, însă la fel de interesant e săinterpretăm şi trama pur simbolică din ima gine. Sunt evi -dente două principii cu putere şi valori inegale, umanulşi animalicul, iar scena arată victoria omului, supunereaşi, eventual, omorârea animalului. Putem vorbi de conşti-inţa superiorităţii raţiunii umane în disputa ei neîncetatăcu energiile pulsionale oarbe dar teribile în clocotul lornestins, reprezentate simbolic de animal. Plăcerea trium-fului prin forţă şi inteligenţă, înstăpânirea asupra naturiibestiale constituie semnificaţia scenei. Este vorba chiarde naşterea civilizaţiei prin controlul demonicului şi ani-malităţii. O întreagă istorie relevată prin câteva semne, uncomplex religios pus în lumină de câteva ipostaze sim-bolice.

Vianu Mureşan

Lectura coifului de aur

26

aFacere

Dacă în alte ţări europene fidelitatea cetăţenilor faţăde produsele autohtone ţine de educaţie şi e cultivatăîncă de pe băncile şcolilor, în România abia odată cucriza a început să se vorbească la nivel oficial de nece-sitatea susţinerii şi promovării producătorilor auto-htoni. Au fost lansate campanii, s-a explicat că atuncicând se cumpără un produs românesc se plătesc taxe,impozite, salarii şi, în acelaşi timp, se mănâncă sănătos.Numai că, rezultatele s-au dovedit destul de “subţiri”şi greu de cuantificat.

Poveste de succesÎn schimb, ce nu au reuşit să facă încă autorităţile areuşit, prin “politica paşilor mărunţi”, o societatebăimăreană care nu mai are nevoie de nicio

prezentare: Ferma Zootehnică. Un brand care, înMaramureş, dar şi în restul ţării, a devenit sinonim cucalitate, patriotism local şi poveste de succes. “Fluxulcalităţii” începe pentru Ferma Zootehnică de lacreşterea animalelor, în condiţiile şi cerinţele UE, şicontinuă până la produsul finit. Şi, fiind un exemplude dezvoltare şi menţinere pe piaţa românească aunui brand românesc, Ferma Zootehnică şi managerulFlorin Lazăr s-au implicat activ în susţinerea producă-torilor şi crescătorilor locali. Iar rezultatele dovedescdin plin că ambiţiosul proiect a avut succes: dacă înalte zonă ale ţării micii crescătorii au fost falimentaţi“pe capete”, în Maramureş şi zonele limitrofe niciuncrescător nu şi-a încetat activitatea - datorită FermeiZootehnice, care le asigură piaţă de desfacere. Înprezent, societatea sacrifică şi procesează numai carnedin animale crescute în România, spre liniştea crescă-torilor, care au unde să-şi vândă marfa în condiţii op-time, dar şi a consumatorilor, care sunt scutiţi de grijigen scandalul dioxinei, care a lovit alte ţări europene.Iar creşterea producţiei de carne din nordul ţării, lacare a contribuit din plin şi Ferma Zootehnică, ascăzut cifra importurilor de carne din ţările comu-nitare de la 70 la 30%.

Investiţiile în calitatePunând totdeauna accentul pe calitate, Florin Lazărspune răspicat că Ferma Zootehnică este o fabrică cuproduse din CARNE. Asta înseamnă că nu se folosescdeloc, sau se folosesc în cantităţi mici, înlocuitori şiemulgatori. Mai mult, firma a căutat în permanenţăsă-şi lărgească sfera de activitate şi să ofere produsecât mai bune, proaspete şi accesibile. Aşa că au fostdeschise două ferme de creştere şi îngrăşare a vacilorde carne, una în Dumbrăviţa şi cealaltă în FinteuşuMare, cu o capacitate totală de 500 de capete. În cele

două ferme se creşte rasa Charolaise, principala rasăde carne din Franţa şi Europa, şi Blonda de Aquitaine.De asemenea, societatea a amenajat, tot la standardeeuropene, o hală pentru creşterea a 100 de viţei – babybeef (animalele sunt hrănite numai cu lapte pânăajung la greutatea de 200 de kilograme).

Magazinul propriuFerma Zootehnică şi-a obişnuit deja cumpărătorii cuproduse tradiţionale, de calitate, prin magazinele pro-prii. Din dorinţa de a sprijini producătorii autohtonişi a oferi băimărenilor produse deosebite, la preţuripentru toate buzunarele, săptămâna trecută, FermaZootehnică a inaugurat primul magazin cu produse“made in România”. Magazinul, primul de acest fel dinjudeţ, este situate pe Bulevardul Traian nr. 8, vizavi dePoştă, şi este o excelentă soluţie de desfacere şi pro-movare pentru producătorii care, până acum, puteausă-şi expună marfa mai mult la târgurile de profil.Florin Lazăr afirmă că preţurile sunt pentru toatebuzunarele, iar produsele provin mai mult din Mara-mureş. Aici, băimărenii pot găsi carne de capră şi pro-duse lactate de capră care provin de la o fermă dinFinteuşu Mare, iepure de la o fermă din Ulmeni, puioşenesc de la o fermă din Rus, produse lactateobţinute cu fermentare naturală de la Calitatea SRLMerişor, carne şi produse din carne de porc şi vită totdin Maramureş, ouă de Seini, pâine tradiţionalăcoaptă pe vatră, pâine de mălai, cozonac cu magiun,nucă sau brânză de la Morile Mătieş, tăieţei de casăde Moisei, tradiţionalele gemuri de topoloveni etc.Carnea este refrigerată, în permanenţă proaspătă şigustoasă, iar termenul de valabilitate este firesc pentruacest gen de produse de înaltă calitate. Dintre sorti-mentele deosebite, Lazăr a mai amintit carnea de raţă,curcan, gâscă, oaie, capră, carne de viţel “de lapte”. Înscurt timp, băimărenii vor găsi aici şi toată gama devinuri româneşti, dar şi tradiţionala horincă. Mai mult,va fi montat un bancomat de lapte, în aşa fel încât,oricând, băimărenii să poată achiziţiona comod laptede cea mai bună calitate, în condiţii excepţionale.Reala bătălie pentru produsele româneşti a început;iată, Ferma Zootehnică a făcut primul pas. Câştigător.

Ioana LUCĂCEL

Ferma Zootehnică, bătălia câştigată

pentru produsele româneştiCel mai mare producător maramureşean, Ferma Zootehnică, a devenit în ultimiiani şi cel mai important promotor al produselor agroalimentare autohtone. Da-torită susţinerii companiei şi managerului său, Florin Lazăr, niciunul dintre miciifermieri maramureşeni nu a fost falimentat, în ciuda crizei şi problemelor dindomeniu. La începutul lui martie a fost inaugurat primul magazin din judeţ cuproduse autohtone tradiţionale, situat pe Bulevardul Traian nr. 8 (vizavi de Poştă).

Încă din 2007, compania Intelcan a încercat să obţinăfinanţare pentru realizarea acestui aeroport, dar le -gislaţia greoaie din România şi, mai apoi, apariţia crizeieconomice mondiale au făcut ca acest proiect să fiemai tot timpul amânat. Odată cu apariţia Legiiparteneriatului-public privat şi denunţarea de cătreCJ Braşov a contractului încheiat cu Intelcan, ideeaaeroportului începe să prindă din nou viaţă. Faţă deprima variantă a proiectului, apronul aeroportului afost redus consistent - de la 80.000 de metri pătraţi lanumai 12.000 de metri pătraţi. Pe o astfel de suprafaţăar putea staţiona, în acelaşi timp, două avioane demari dimensiuni şi două de dimensiuni mai reduse.De asemenea, în loc de două terminale - unul pentrumarfă şi un altul pentru pasageri - va fi construit unulsingur. "Al doilea va fi construit doar dacă se va im-pune", susţin surse din Consiliul Judeţean. Aeroportular urma să beneficieze de o parcare cu 250 de locuri.Chiar şi cu o suprafaţă redusă, aeroportul se vaîntinde pe 212,5 hectare.

34,367 milioane de pasageriîn 25 de aniAutorităţile braşovene au comandat două studii defezabilitate pentru realizarea acestui proiect, ele fiindrealizate de Mott McDonald şi Dornier. Potrivitstudiului realizat de Mott McDonald, în primul ande funcţionare, aeroportul de la Braşov va avea untrafic de pasageri de 300.000 de persoane, urmândca abia în al 8-lea an de funcţionare să depăşeascăun milion de pasageri pe an. Traficul de pasageri vacontinua să crească, potrivit studiului, până la pestedouă milioane de pasageri în cel de-al 25-lea an de

funcţionare. Proiecţia s-a încheiat aici, pentru că,potrivit autorităţilor locale, parteneriatul public-privatva avea o durată de 25 de ani. "În 25 de ani, potrivitproiecţiei, operatorul aeroportului ar trebui să stingăîmprumutul pe care ar urma să îl ia pentru realizareaobiectivului şi să scoată şi un profit rezo nabil, de 8 -8,5%", au mai spus repezentanţii CJ Braşov. "În cazul încare cota profitabilităţii ar fi de sub 5,5%, atunci proiec-tul nu ar mai fi viabil", mai spus sursele citate. În cei 25de ani, potrivit studiilor, aeroportul va avea un trafic de34,367 milioane de pasageriPotrivit studiului de impact comandat de CJ Braşovîn zona Braşov - Harghita - Covasna - staţiunile de peValea Prahovei, gradul de aşteptare al acestui aero-port este de peste 92%. "Credem că aeroportul vagenera un flux de cash în zonă de 2,4 miliarde de euroîn primii 8 ani de activitate - 1,1 miliarde de euro ur-mând să se regăsească în taxe şi impozite, iar restulîn salarii şi alte venituri. În ceea ce priveşte numărulde locuri de muncă ce va fi generat de acest proiectdirect, indirect şi indus, el se apropie de 10.000", aumai spus autorităţile braşovene.

CJ Braşov va deţine doar 20 -25% din compania de proiectAutorităţile braşovene mizează pe selectarea unuipartener privat puternic, care să poată asigura fi-nanţarea pentru construcţia aeroportului într-o pe-rioadă destul de scurtă, de 24 de luni. "Aeroportul arputea beneficia de o publicitate imensă odată cu or-ganizarea Festivalului Olimpic al Tineretului Europeandin 2013, ceea ce ar putea mări notorietatea Braşovu-lui şi-ar mări numărul de turişti în anii următori", spun

reprezentanţii CJ Braşov.După selectarea partenerului privat, urmează să secreeze compania de proiect în care Consiliul Judeţeanva intra cu toate lucrările realizate până acum şi cuaportul reprezentat de valoarea terenului pe care seva întinde proiectul. "E o valoare destul de impor-tantă, mai ales că CJ Braşov va cheltui în perioada ur-mătoare 4,6 milioane de euro doar pentruexproprierea a 40 de hectare de teren de pe acestaeroport. Credem că valoarea cu care va participa CJBraşov va fi de aproximativ 20 - 25 de milioane deeuro, sumă care ar trebui să asigure o participare a au-torităţii judeţene de aproximativ 25% în compania deproiect, cea care va opera ulterior aeroportul respec-tiv", spun reprezentanţii CJ.

„Să aibă experienţă!"Condiţiile pe care trebuie să le îndeplineascăpartenerul privat, în condiţiile în care cel public vinedoar cu terenul, fără a avea vreun aport în cash, seîntind pe 18 pagini. Cele mai importante, însă,potrivit autorităţilor judeţene, sunt ca firma respec-tivă să aibă experienţă în construcţia de aeroporturi,să aibă capacitate de operare, să aibă forţa de aatrage finanţare, precum şi să atragă linii aerienerentabile. Perioada de execuţie este fixată între 18 şi24 de luni, "dacă construcţia aeroportului ar începeîn luna iunie a acestui an, noi credem că în decem-brie 2012 ar trebui să fie finalizată", au mai explicatsursele citate.

Ovidiu VRÂNCEANU

27

ECONOMIE

www.transilvaniabusiness.ro

CJ Braşov caută un partener puternicpentru Aeroportul de la Ghimbav

Consiliul Judeţean Braşov pregăteşte anunţul pentru se-lectarea unui partener privat cu care să realizeze AeroportulInternaţional Braşov - Ghimbav, o investiţie menită să ridicegradul economic al Braşovului, dar şi să reducă distanţelecare leagă judeţul din centrul ţării de restul lumii.

În urmă cu 20 de ani, Petru Vlaşin a început împreunăcu soţia sa o mică afacere de familie. A închiriat o casăde 100 de mp, în care a amenajat un birou, iar în curtea amenajat un depozit de materiale de construcţii.Apoi, an de an, reinvestind profitul şi folosind credite,a reuşit să se extindă. Astăzi, Orizont SRL Sighetu Mar-maţiei are 100 de angajaţi, un depozit modern de ma-teriale de construcţii, o listă impresionantă departeneri de prestigiu, un portofoliu de lucrări de ca -litate ireproşabilă şi o lungă listă de investiţii care auadus un important beneficiu comunităţii. Numai că,indiferent de vremuri şi de situaţiile economice, ad-ministratorul Petru Vlaşin şi-a păstrat câteva principiide bază în afacere. A ţinut ca afacerea să rămână unade familie, astfel că, azi, directorul general al companieieste Sorin Vlaşin, fiul admiunistratorului. Şi, în ciudanumeroaselor oferte, a refuzat o asociere cu consorţiisau firme oricât de importante, pentru a păstra in-tacte specificul şi “personalitatea” afacerii sale. Altedouă principii de bază au fost cel al calităţii şi al seri-ozităţii. Petru Vlaşin subliniază însă cel mai bine acesteatuuri: “An de an am tot crescut. Ne-am dezvoltat cuajutorul creditelor. Am avut credite pentru investiţii.Am cumpărat terenul pe strada Plevnei, am făcut de-pozitul actual. Am făcut o autogară modernă, pentrucă nu era Autogară în Sighet. Acum 8 ani amcumpărat fosta autobază, o suprafaţă de circa 2,5hectare de platformă betonată, 16 construcţii, atelierde reparat maşini, pe care l-am folosit iniţial pentrurepararea maşinilor noastre, iar acum l-am autorizat şipentru terţi. Anul trecut am achiziţionat o secţie detâmplărie”.

Angajaţii şi partenerii, partedin succesul firmeiPe lângă grija pentru viitorul afacerii şi stabilitatea eieconomică, familia Vlaşin a fost permanent preocu-pată şi de situaţia angajaţilor. Chiar dacă vremurile aufost tulburi, niciun angajat nu a fost trimis în şomaj.Mai mult, mai toţi angajaţii lucrează în firmă de la în-ceputurile ei. Petru Vlaşin se poate lăuda că a dat oşansă şi unor categorii defavorizate: a angajat patrutineri care proveneau de la casa de copii. Astăzi, a mairămas în societate unul singur, care lucrează ca şi ges-

tionar. Şi dacă tot vorbim de proiecte cu impactasupra comunităţii, trebuie amintit că Orizont SRL acumpărat o clădire veche, a renovat-o şi a închiriat-oCentrului de Dializă. Datorită acestei investiţii, 60 depersoane nu mai sunt nevoite să parcurgă 60 de kilo-metri pentru tratament în Baia Mare. În ciuda crizeicare a lovit mai ales piaţa construcţiilor, Petru Vlaşin eoptimist. Speră că în acest an va reuşi extinderea afa -cerii în zona Baia Mare şi, de asemenea că va reuşi sădezvolte departamentul de transport internaţional. Înprezent, opt tiruri transportă marfă numai pe externşi Vlaşin spune că ar mai avea nevoie de două-treimaşini. De asemenea, Orizont SRL Sighetu Marmaţieişi-a dezvoltat şi partea de execuţie de lucrări. Anii tre-cuţi, societatea a realizat trei proiecte de reabilitare şimodernizare a şcolilor, finanţate prin Banca Mondială,iar, la început acestui an a mai câştigat execuţia lu-crărilor pentru trei şcoli. Un alt atu important al companiei este relaţia exce-lentă cu partenerii şi furnizorii. Orizont SRL SighetuMarmaţiei spune că Holcim România, Wienerberger,Macon Deva. Porotherm Oradea, Mechel CâmpiaTurzii, Onduline, Ceramica Zalău, partenerii tradiţion-ali ai societăţii, sunt parte importantă a succesului Or-izont.

Ioana LUCĂCEL

28

afaceReDupă 20 de ani. Reţeta de succes a brandului Orizont din Sighetu MarmaţieiEste unul dintre cele mai puternice brand-uri din Maramureş şiuna dintre puţinele firme care au reuşit să reziste în ciuda crizeişi vremurilor tulburi. Orizont SRL Sighetu Marmaţiei împlineşteîn acestă primăvară două decenii de activitate. Două deceniide performanţă, calitate, promptitudine. Ce va urma?

Investiţia de 375.000 de euro, realizată în spaţiul ge -neros al ATP Exodus, are tot ce trebuie pentru un Cen-tru de vânzare şi service modern şi foarte eficient.Parteneriatul dintre ATP Exodus şi japonezii de laMazda va duce la creşterea numărului mărcilor de au-tomobile de calitate care pot fi cumpărate în nord-vestul ţării. Cu un design inconfundabil,auto vehiculele Mazda beneficiază de o calitate exce-lentă, comparabilă cu cea a autoturismelor germane.La toate modelele Mazda sunt remarcabile perfor-manţele motoarelor, rezistenţa caroseriei, economiade combustibil şi grija fabricantului pentru protecţiamediului. Atributele mărcii sunt clare: siguranţa, con-fortul, performanţa, robustetea şi acurateţea. ATP Ex-odus oferă piese şi service la cele mai ridicatestandarde, dar se simţea pe piata auto nevoia unei in-ovaţii tehnologice. Şi cum ATP Exodus îşi respectăclienţii, iar visele devin realitate, parteneriatul cuMazda vine în întâmpinarea acestui segment cu pre-

tenţii ridicate la nivelul raportului calitate-preţ.„Dorim să mulţumim grupului Mazda pentru încre -derea acordată. De ce aici? De ce acum? Deoarece ATPExodus a promovat şi promovează cu succes calitateagermană a maşinilor. Respectând principiile de calitatepe care le-am impus pe piaţa auto, vom continua sădezvoltăm cu succes potenţialul de service şi vânzăriauto din regiune. Noua marcă pe care o promovăm,investiţia în sine cu aceasta, se aşează pe un proiectstructurat cu potenţial de dezvoltare. Avem o echipăde profesionişti şi nu facem decât să urmăm paşiifireşti într-o afacere care se dezvoltă continuu”, a spusMircea Cirţ, directorul general al ATP Exodus&Co.

Un parteneriat firesc, bazatpe calitate şi respectSpecialistul PR al ATP Exodus, Adelina Chişu, ne-a spuscă parteneriatul cu Mazda a fost firesc, având în

vedere că vorbim de calitate şi respect pentru ce estemai bun. „Acest parteneriat ni se potriveşte. Există ocalitate, încă din fabrică, la această maşină. Calitate lanivel de design, la nivel de caroserie, de protecţie, pecare o are fabricantul, spre mediu. Dar şi economiafoarte mare la combustibil. Toate acestea ne-au con-vins şi am spus „Da! Această marcă poate face partedin grupul ATP Exodus”. Simţim o compatibilitate cuaceastă nouă marcă. Suntem o firmă puternică, ocompanie exigentă, în primul rând cu noi înşine. Tottimpul vom veni cu evenimente noi. Suntem deschişispre alte colaborări, alte mărci de autoturisme. Dar,este nevoie de compatibilitate între noi şi potenţialiiparteneri. ATP Exodus nu este în criză, ATP Exodus sedezvoltă, ATP Exodus simte când este momentul săvină cu ceva nou. Indiferent de ce se întâmpla pepiaţă, ATP Exodus ştie să se dezvolte şi să facădiferenta între client şi concurent”, ne-a declaratAdelina Chişu.

Nicolae Teremtuş

29

AUTO

www.transilvaniabusiness.ro

Mazda, un vis japonez

împlinit în Maramureş!ATP Exodus, reprezentantul Mercedes în mai multe judeţe ale României, şi-a consolidatpoziţia de cel mai important dealer auto din nord-vestul ţării, prin deschiderea, întoamna anului trecut, la Baia Mare, a unui Centru de vânzare şi service autorizatMazda. Precum în poveştile cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene, ATP Exodus şi Mazdavor merge împreună pe un drum de succes.

„Ce ne-a determinat să venim aici? Renu-mele pe care şi l-a creat numele ATP Exo-dus în domeniul auto. Experienţa îndomeniul auto! Este ce am găsit aici, cerinţe pe care ATP Exodus le îndeplineștecu prisosinţă. Ne dorim, în primul rând, săpromovăm numele, marca Mazda, înzonă, în nord-vestul ţării. Clar! Aşteptămsă avem vânzări, deja am început, auavut loc primele vânzări şi sperăm să con-tinuăm acest trend crescător”.

Marius Suciu, reprezentantul Mazda România

30

AFACERE

Rep.: Cum a început colaborarea cu Joma?Teodor Luca: Am avut primul contact cu Joma Sport,firmă cu sediul în Toledo, Spania, în urmă cu 17 ani.Am pornit la drum în vederea unui parteneriat delungă durată. Conceptul lor a fost acela de a lucra cuun singur partener în fiecare ţară, care să-şi dezvolteactivitatea permanent pe piaţa internă. Condiţia lor afost să lucrăm doar cu ei. Am remarcat imediat profesionalismul Joma, liber-tatea pe care ţi-o oferă în dezvoltarea activităţii, ţinândcont de specificul fiecărei zone, de puterea decumpărare etc.Primul client, la acel moment, a fost echipa ASA TârguMureş. L-am convins pe domnul Cornel Cacovean,

preşedintele de atunci, să îmbrace echipa în echipa-ment Joma.În 1999, după multă muncă, am avut o prima maresatifacţie, când FC Dinamo Bucureşti, echipă îmbră-cată în Joma, a câştigat titlul de campioană a Românieişi Cupa României. Cu un an înainte câştigase CupaRomâniei tot în echipamentul furnizat de noi. La acelmoment aveam deja colaborări cu mai multe echipedin Divizia A şi din ligile inferioare.În ultima perioadă am avut bucuria de a lucra nunumai cu echipe profesionite ci şi cu oameni profe-sionişti în tot ceea ce înseamnă fotbal. Am avut pri -vilegiul de a cunoaşte oameni cum este Mihai Stoica.Pentru mine este de departe un conducător exemplar

în tot ce înseamnă activitatea fotbalistică şi un pri-eten adevărat! E drept că a avut şi oportuni-

tatea de lucra într-un moment în care,ca şi proprietar, Dumitru

Bucşaru i-a asigurat tot

ceea ce avea nevoie. Dan Petrescu asigura linişteaechipei, prin modul de pregătire şi exigenţa sa, astfelcă Mihai Stoica putea lucru bine pe tot ceea ceînsemna plan sportiv. Împreună pregăteam modeleleechipamentului pentru noul sezon înainte cu 6-7 luni.În cantonamentele de iarnă eram împreună câtevazile şi stabileam culori, fonturi, numerotări, tot ceeeace ţine de echipament şi designul acestuia. Astfel, leluam de pe cap conducătorilor şi antrenorilor, grijileşi „nebunia” dinaintea începerii campionatului, cândfoarte mulţi conducători se trezesc că au nevoie deechipament pentru antrenament, competiţie şi acce-sorii.

Rep.: Cât a fost succes asigurat de brand şi câtmuncă? Teodor Luca: Este adevărat că brandul Joma, princalitatea echipamentelor, ne-a ajutat să ajungem aici,dar a fost şi munca noastră, seriozitatea. Mulţumireacelor de la FC Unirea ne-a recomandat şi pentru alteechipe importante. Aşa am ajuns la FC CFR 1907 Cluj.Ceea ce noi dorim să facem ca distribuitori ei aureuşit pe plan sportiv. Tot timpul în top, cu multămuncă, seriozitate, o organizare impecabilă. Cu oa-meni profesionişti precum Arpad Paszkany, finanţa-torul clubului, Iuliu Mureşan, preşedintele echipeicampioane, şi mulţi alţi oameni din aceasta familie,CFR Cluj, care îşi fac bine treaba. Revenind puţin la brand, ar fi de menţionat că înfiecare an Joma creşte, prin calitatea materialelor,

Joma a devenit un brand cunoscut înRomânia, datorită, în egală măsură, calităţii produselor spaniole şi companieiELITE SPORT ( esport.ro ), din Târgu Mureş,devenită JOMA ROMANIA. Prin partene -riate cu cluburi importante de fotbal şi futsal din ţară, firma condusă de TeodorLuca a crescut de la an la an şi a consacrato marcă tot mai puternică la nivel mondial.

Joma, partenerul campionilor

31

AFACERE

www.transilvaniabusiness.ro

modele noi, culori, diversitate. În fiecare catalog aparmodelele care s-au vândut cel mai bine în anul ante-rior şi modelele noi. Astfel, cei care rămân la modelulanului anterior îşi pot face completări. Am văzut recent la Braşov, la o echipă de juniori,treninguri pe care le-am vândut seniorilor în urmă cumai mult de10 ani. Pentru noi, ca vânzări, nu e preabine să ţină atât un echipament, dar ne bucură faptulcă am oferit ceva de foarte bună calitate.Referitor la colaborarea cu FC CFR 1907 Cluj.... Ei aucontactat proprietarul, firma Joma Sport, din Spania,unde li s-a spus că în România suntem noi cei care lereprezentăm interesele. Am răspuns iniţiativei de aavea discuţii în vederea încheierii unui parteneriat.Astfel am ajuns să lucrăm cu CFR 1907 Cluj. Am sem-nat în mai 2010 un contract pe o durată medie. Ceide la Joma sunt adepţii unor colaborări pe termenmediu şi lung, adică undeva spre 10-12 ani.La Cluj am găsit un club foarte bine organizat. O or-ganizare pe compartimente, cu oameni buni în frun-tea fiecăruia. Toată munca lor, coroborată, duce lasuccesele pe care le vedem în tribună sau la televizor.Dar ceea ce vedem la TV este un mic procent dinmunca imensă care se depune la un club serios! Nebucurăm că la viitoarele succese avem şi noi un micaport. Un alt partener important din Liga I, unde putemlucra din timp pentru echipament, în linişte, organi-zat, este FC Gaz Metan Mediaş. Stabilitatea financiarăşi oamenii potriviţi la locul potrivit ne ajută să lucrămaşa cum trebuie cu gruparea medieşeană. Este şi cazullui Corin Cindrea care, chiar dacă nu vine din lumeafotbalului ştie să lucreze cu profesionalim, cu in-teligenţă, cu tact. Este exemplul de manager venit infotbal!

Rep.: Ce strategie aveţi pentru zona Cluj sau pen-tru alte oraşe, în ceea ce priveşte dezvoltarea afa -cerii?Teodor Luca: Intenţia noastră, de la începutul co-laborării cu CFR 1907 Cluj, a fost aceea de a avea şipuncte de vânzare a echipamentului sportiv, dar şipentru timp liber. La capitolul timp liber e de precizatfaptul că tot ce produce compania Joma Sport nu sereferă numai la fotbal. Joma este din nou pe primulloc la vânzări, în Spania, la capitolul încălţăminte pen-tru fotbal în sală şi pentru alergare. Deasemenea, are produse competitivepentru baschet, handbal, volei,tenis, atletism şi fitness. Compania Joma reco-mandă fiecărui distri -buitor ca pentru fiecarezonă a sa să lucreze cupersoane şi firme dinzona respectivă, carecunosc cel mai bine şimodul de lucru dinaceste locuri.În consecinţă, am decissă găsim parteneri locali,atât în Cluj-Napoca, cât şiîn alte oraşe, cum ar fiOradea, Baia, Mare, Timişoara,Arad, Braşov. Căutăm partenerii ceimai buni, care se pliază bine pe ceea cedorim noi să facem şi care cunosc bine

nevoile celor din oraşul în care trăiesc. Este şi o oportunitate pentru posibilii investitori-parteneri ai noştri. Chiar dacă 2010 a fost un an dificilpentru mulţi, pot să vă spun că Joma Sport avut ocreştere serioasă în această perioadă. Şi a reuşit acestlucru prin clasica metodă de atragere şi fidelizare aclientului, un raport cali tate/preţ bun şi preţuri acce-sibile.Pe pagina noastră de web www.esport.ro avem oserie de informaţii referitoare la activitatea noastră şila produsele comercializate de noi, iar printr-o dis-cuţie ulterioară putem detalia colaborarea cu cei in-teresaţi de un parteneriat cu Joma România.

Rep.: Ce alte proiecte aveţi pentru 2011?Teodor Luca.: Cele mai importante eforturi le vomcanaliza în direcţia aceasta, a găsirii de parteneri,deoarece avem solicitări de produse din diferite părţiale ţării. Ar fi mult mai uşor şi mai bine să avemreprezentanţi şi în aceste zone. Încălţămintea pentru

timp liber, alergare, tenis, fotbal în sală, ori pegazon sintetic, sunt produse cu mare

căutare. Joma are multe soluţii optime pentru acestesegmente. Pentru terenul sintetic avem încălţămintecu talpă specială, care nu alunecă pe zăpadă sausuprafaţă umedă. Toate aceste produse pot fi vizua -lizate pe site, iar prin intermediul viitorilor noştriparteneri sperăm să le punem la dispoziţia publiculuidin mai multe oraşe ale ţării.Pentru noi e important ca oamenii să înţeleagă că nune ocupăm numai de fotbal. Echipe importante debaschet, volei sau handbal, jucători de tenis de câmpetc sunt echipate de Joma. În 2010, sloganul nostru este: „Joma, partenerul cam-pionilor.” Un slogan inspirat, dacă facem referire la1999-2000 – FC Dinamo Bucureşti, 2009 – FC UnireaUrziceni, 2010 – FC CFR 1907 Cluj, vorbind de fotbal,continuând cu FUTSAL City’Us Târgu-Mures, cam-pioana României la futsal, şi FC Municipal campioananaţională la fotbal feminin, care e din Târgu Mureş. Şide ce nu, FC Municipal Tirgu-Mureş, care a câştigatSeria a II-a Ligii secunde fotbal şi a promovat în Liga

I, deci tot o campioană. Să nu uităm deGaz Metan Mediaş, care, dincolo de

faptul că este o grupare puternică,putem spu ne, este o cam-pioană a fair-play-ului în Liga I

de fotbal. În acest sens, celmai bun exemplu esteCristi Pustai, care este celmai vechi antrenor in

funcţie din Liga I, care aieşit în evidenţă princomportamentul săude profesor, care nu se

revoltă nici la televizor,nici împotriva arbitrilor

sau a adversarilor. Iată, în concluzie, putem spune că

Joma este, cu adevărat, un partener al cam-pionilor.

Florin Marcel Şandor

32

econoMie

Magazinul este operaţional din luna noiembrie a an-ului trecut, tot atunci fiind deschise şi alte două faci -lităţi - la Cluj-Napoca şi la Arad. Dintre cele trei,potrivit directorului de vânzări al Miele AppliancesRomânia, Leo Popescu, „cel mai bine a mers cel de laBraşov". Investiţia în show-room-ul de la Braşov s-aridicat la 60.000 de euro, iar cei doi parteneri vor sădeschidă în primăvara acestui an şi un magazin laTârgu Mureş, unde investiţia se va ridica la 40.000 deeuro. În magazinul din Braşov va fi disponibilă întreagagamă de echipamente electrocasnice premium de ul-timă generaţie destinate întreţinerii rufelor, aspiratoareşi aparate destinate întreţinerii podelelor, precum şiechipamente destinate bucătăriei. În prezent, pro-dusele Miele sunt prezente în peste 40 de magazinedin România, prin intermediul unui număr de 31 departeneri. Leo Popescu a mai declarat că în acest anse aşteaptă la creşterea cifrei de afaceri a Miele Appli-ances România cu 50%.Valentin Lupu, director de vânzări Neomine, a de-clarat că "dorim să le oferim braşovenilor mai multdecât un magazin de prezentare, vrem ca, cei care intrăîn locaţia noastră să experimenteze întregul conceptMiele". În acest sens, în show-room se vor organiza pe-riodic demonstraţii culinare prin care cei interesaţi vorvedea cum funcţionează echipamentele electrocas-nice premium. Aceştia vor putea, de asemenea, sătesteze cafetierele, maşinile de spălat rufe şi vase etc.„Prezenţa produselor Miele la Braşov reprezintă astfelo continuare firească a strategiei de extindere aprezenţei producătorului german la nivel naţional,

după ce, în anul 2009, Miele a ales să îşi extindă acti -vitatea de producţie în Europa de Sud-Est, prin inau-gurarea fabricii tot în judeţul Braşov, la Feldioara", semai arătat directorul.

Noua fabrică de la BraşovProducătorul internaţional de aparatură electrocas-nică, firma „Miele", a inaugurat, în 2009, în localitateaFeldioara din judeţul Braşov, noua sa unitate de pro-ducţie a componentelor electronice de comandă. Înprezent, aici lucrează 90 de braşoveni, dar conducereasocietăţii promite că în câţiva ani numărul acestora vacreşte la peste 300, pentru a asigura personalul necesarproducţiei de componente electronice.Hartmut Hohaus, directorul general al Miele Tehnica,

spune că „decizia de a construi această fabrică a fostluată în urma creşterii vânzărilor şi a capacităţii supli-mentare necesare determinate de aceasta. Miele pro-duce în mare parte componentele şi unităţileelectronice în regim propriu şi va focaliza know-how-ul referitor la produse în a doua fabrică de electronicea grupului, deschisă în Braşov. Fabrica de electronicede la sediul central din Guetersloh, care are 410 anga-jaţi, a ajuns la o limită de capacitate, într-un timpfoarte scurt”.„Miele Tehnica" este a 12-a unitate de producţie aconcernului familial şi a patra în afara graniţelor Ger-maniei, iar investiţia în noua fabrică însumează 24 mi -lioane euro, informează Agerpres. Produsele fabricatela Braşov sunt destinate exclusiv pentru integrarea înaparatură "Miele".Cu noua fabrică deschisă în judeţul Braşov, „Miele"este capabilă să producă toate piesele suplimentarede care are nevoie în regim propriu şi astfel, să garan-teze standardele stricte de calitate, care sunt valabilepentru produsele „Miele" şi toate locaţiile companieidin întreaga lume.Alt motiv care a stat la baza alegerii Braşovului a fostexistenţa Universităţii „Transilvania" cu facultăţile despecialitate, unde sunt specializaţi o parte dintre vi-itorii angajaţi ai fabricii. Pe lângă acest argument se maiaflă legăturile rutiere şi viitoarea autostradă „Transilva-nia", noul aeroport internaţional care se va construi laGhimbav.

Ovidiu VRÂNCEANU

Miele Braşov începe expansiunea în RomâniaCompania germană Miele, specializată în producţia de aparatură casnică de lux, a deschis, recent, la Braşov,cel de-al treilea magazin din afara capitalei sub marcă proprie. Magazinul este rezultatul unei colaborări cucompania braşoveană Neomine. Evenimentul face parte din strategia de extindere în România, compania propunându-şi ca până în 2012 să acopere cele mai importante oraşe ale ţării.

33www.transilvaniabusiness.ro

ECONOMIE

Adunările Generale ale Acţionarilor E.ON Gaz Româ-nia şi E.ON Moldova Furnizare au aprobat fuziuneaactivităţilor de vânzări de gaze naturale şi electricitate,în urma căreia Grupul E.ON, unul dintre cei mai im-portanţi investitori de pe piaţa energetică din Româ-nia, a devenit şi din punct de vedere legal furnizorintegrat de servicii energetice, deservind 20 de judeţedin România.Numele companiei nou înfiinţată este E.ON EnergieRomânia, aceasta având următoarea structură aacţionariatului: E.ON România SRL (51%), MinisterulEconomiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri(31,82%), Electrica SA (3,78%) şi Fondul ProprietateaSA (13,40%). Astfel, după doi ani de la demarareaproiectului, E.ON devine şi din punct de vedere legalfurnizor integrat de servicii energetice, deservind 20de judeţe din România.Potrivit directorului general al E.ON România, obiec-tivele principale ale companiei sunt continuarea pla-nurilor de consolidare a poziţiei E.ON pe piaţa defurnizare de energie din România prin dezvoltareaportofoliului de clienţi şi asigurarea securităţiifurnizării de gaze naturale şi electricitate pentru con-sumatori. „Beneficiile fuziunii constau într-o po -ziţionare mai bună faţă de competitori şi creareacondiţiilor necesare pentru dezvoltarea afacerii, îm-bunătăţirea calităţii serviciilor, dezvoltarea de noi pro-duse adaptate nevoilor clienţilor, angajarea forţeicomune de vânzări, precum şi centralizarea manage-mentului de vânzări”, a afirmat Frank Hajdinjak.

Presiunea pe ANRETotodată, Frank Hajdinjak a subliniat că E.ON EnergieRomânia îşi va concentra eforturile în perioada urmă-toare pentru a fi recunoscută ca furnizor de soluţii en-ergetice competitive şi de încredere şi în afara zonelortradiţionale de activitate, una dintre principaleleprovocări pentru E.ON Energie România rămânândsituaţia dificilă a activităţii de furnizare a gazelor na -turale, întrucât preţul de achiziţie al gazelor nu esteacoperit prin preţul final reglementat pentru con-sumatorii captivi. „Astfel, pe parcursul anilor 2009 şi2010 nivelul costurilor neacoperite au depăşit 400 demilioane lei, iar potrivit prognozelor noastre situaţiava continua şi în primul trimestru al acestui an, cândse estimează acumularea a noi costuri de peste 240milioane lei. Suntem convinşi că o soluţie inteligentăcare să ajute economia să crească, să ajute operatoriidin regiune, dar care să protejeze şi consumatorii vul-nerabili trebuie şi poate fi găsită”, a afirmat Frank Ha-jdinjak, care a solicitat ANRE revizuirea situaţieiactuale. „Nu este nici sustenabil şi nici acceptabil caactivitatea E.ON de furnizare gaze să înregistreze înmod constant pierderi”, a arătat Frank Hajdnijak.În prezent, compania E.ON Energie România are 590de angajaţi.

Alex TOTH

E.ON mizează pe creşterea portofoliului verde în 2011Cotele de piaţă ale E.ON Energie România, conform ANRE, nov.2010:

Gaz: 43,24% pe piaţă reglementată; 4,72% pe piaţaliberăElectricitate: 13% piaţă reglementată; 3% piaţăliberă

Investiţiile E.ON au continuat în susţinutîn 2010

În 2010, companiile E.ON de distribuţie de gaze na -turale şi electricitate au investit circa 323 milioanelei în modernizarea reţelelor. Astfel, sistemul de dis-tribuţie a gazelor naturale a fost reabilitat şi mo -dernizat pe o lungime de 650 kilometri, din care 360kilometri au fost înlocuiţi cu conducte noi, iar pen-tru 290 kilometri a fost aplicată protecţie catodică.Totodată, reţeaua de gaze naturale a fost extinsă cu240 kilometri pentru a permite racordarea de noiconsumatori. Bugetul de investiţii alocat reţelelorde gaze naturale în 2010 a fost de 183 milioane lei. În ceea ce priveşte reţelele de distribuţie a electri -cităţii, din totalul bugetului de investiţii de circa 140milioane lei aproximativ 80 milioane lei au fost in-vestiţi pentru modernizarea sistemului de dis-tribuţie, iar circa 45 milioane au fost utilizate pentrudezvoltarea reţelelor şi pentru crearea condiţiilortehnice necesare racordării noilor consumatori lareţea. Anul trecut au fost realizate lucrări de mo -dernizare în 20 de staţii de transformare şi lucrăripentru îmbunătăţirea nivelului de tensiune în 78 delocalităţi. Au mai fost efectuate lucrări de moder -nizare a 122 kilometri de reţele aeriene de medie şijoasă tensiune. De la intrarea pe piaţa din România, în anul 2005,E.ON a investit aproape 1,6 miliarde lei, majoritateasumelor fiind direcţionate spre reabilitarea, mo -dernizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie agazelor naturale şi energiei electrice.

Obiective E.ON în 2011 pe piaţa românească

Obiectivele principale pentru E.ON România în2011 sunt asigurarea securităţii şi siguranţeifurnizării şi distribuţiei de energie, servicii mai bunepentru toţi clienţii şi dezvoltarea portofoliului verde.„Potenţialul pieţei de energie din România este ridi-cat, dar pentru valorificarea acestuia este nevoie deinvestiţii majore care nu pot fi realizate decât prinasigurarea unor condiţii de concurenţă loială, o le -gislaţie primară şi secundară clară, reglementări apli-cate corect, condiţii necesare şi care la momentulde faţă nu sunt valabile în toate domeniile”, a sub-liniat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ONRomânia.

Activităţile de vânzare de gaze naturale şi de electricitate au fost comasatede conducerea grupului E.ON sub numele E.ON Energie România, începânddin luna februarie a acestui an. Strategia de dezvoltare a noii companii afost prezentată de Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România,miercuri, 9 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la CrownePlazza Hotel din capitală.

ISTORIE

În acelaşi timp, după cum arată Frances Yeates(1899-1981), apariţia rozicrucianismului europeana fost puternic influenţată de hermetismul englez,în special de opera şi activitatea marelui mag alepocii elizabetane, savantul şi hermetistul JohnDee (1527-1608). La rândul său, Răzvan Theodo -rescu consideră că începuturile istoriei francma-soneriei „speculative” (în care meditaţia filosoficăşi implicarea în proiectele sociale se desprinseserădeja de activitatea „operativă” a corporaţiilor me-dievale) trebuie căutate în zorii veacului al XVII-lea, şi că acestea nu au fost străine de mişcarearozicruciană.O constatare cu atât mai importantă pentru istorianoastră cu cât, după cum o dovedesc cercetărilerecente, Transilvania a fost conectată, de la bun în-ceput, la însăşi esenţa mişcării rozicruciene. Înprimul rând, trebuie să spunem că rozicrucianis-mul a avut o componentă politică, exprimată princonstituirea coaliţiei antihabsburgice care a reuşitîn anul 1619 să-l instaleze pe tronul Boemiei peFrederic al V-lea, „regele de iarnă”. În cadrul acesteialianţe, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen(1613-1629) a fost cel mai apropiat şi mai eficientaliat al lui Frederic al V-lea, singurul care a fost pepunctul de a reuşi, în anul 1619, să cucereascăViena şi să dea o cu totul altă turnură marelui con-flict european cunoscut sub denumirea de

„Războiul de 30 de ani”. Chiar după dezastruoasaînfrângere de la Muntele Alb (1620), şi recucerireaBoemiei de către armatele habsburgice, Bethlen arămas unul dintre principalii sprijinitori ai cauzeiprotestante, cu puternicele sale implicaţii rozicru-ciene.

FRANCMASONERIA TRANSILVĂNEANĂ (II)

CONEXIUNEA ROZICRUCIANĂRozicrucianismul a avut un rolesenţial în apariţia francma-soneriei moderne, şi, din aceastăperspectivă, prezenţa simbolis-ticii rozicruciene în gradele supe-rioare ale ritului scoţian antic şiacceptat este departe de a fi în-tâmplătoare. omas deQuincey afirma chiar, în 1824,că ceea ce înţelegem astăzi prinfrancmasonerie nu este, în reali-tate, decât rezultatul transplan-tării, reinterpretării şi rebotezăriirozicrucianismului în Anglia secolului al XVII-lea.

ISTORIEBethlen, protectorul din urmăÎntr-o perioadă în care marele conflict europeandeclanşase un adevărat exod al literaţilor şi sa-vanţilor din universităţile în care fermentase miş-carea rozicruciană, Bethlen s-a dovedit unul dintrecei mai generoşi protectori ai unora dintre cei maimari savanţi ai epocii, devenind fondatorulColegiului Academic de la Alba Iulia, al cărui modelideal pare să fi fost acela al Colegiului rozcrucian alSfântului Spirit. Documentele esenţiale ale rozicru-cianismului sunt, după cum se ştie, două manifesteapărute în 1614 şi 1615, mai cunoscute sub denu-mirile lor prescurtate: Fama Fraternitatis şi, respec-tiv, Confessio Fraternitatis. Primul dintre acestemanifeste, redactat de Johann Valentin Andreae şidescris, ulterior, de însuşi autorul său ca fiind unludibrium („farsă”), îşi găseşte sursele de inspiraţieîn Kabbala şi opera lui Paracelsus, criticând înschimb sistemul aristotelic şi medicina galenică.Spre deosebire de Fama, cel de al doilea manifest,Confessio Fraternitatis, pe carea Andreae nu şi l-aasumat niciodată, este expresia unui program şti-inţific şi ideologic aparent închegat, ale cărui temeprincipale sunt redescoperirea limbajului adamic,descifrarea temeinică şi riguroasă a marii cărţi a na-turii, tematica apocaliptică şi, mai cu seamă, impor-tanţa acordată studierii Bibliei, „compendiumul şichintesenţa întregii lumi”.Spre deosebire de Fama, care este opera unui autor

(sau grup) entuziast, Confessio Fraternitatis este oscriere mai temperată şi precaută, dar, în acelaşitimp, mai erudită. Ea a fost redactată, fără îndoială,de savanţi enciclopedişti şi biblicişti, de specialiştiai limbajelor universale, de hermetişti şi astrologipreocupaţi de tematica apocaliptică. Cel mai im-portant enciclopedist european al epocii era Jo-hann Heinrich Alstedius (1588-1638), profesor laColegiul Academic din Herborn, care era, în acelaşitimp, un hermetist de anvergură şi unul dintre ceimai faimoşi apocaliptologi ai epocii. Cel mai marespecialist în problema limbajului universal era Jo-hann Heinrich Bisterfeld (1605-1655), unul dintrediscipolii lui Alstedius. Atât unul, cât şi celălalt aufost chemaţi de Bethlen la Alba Iulia, pentru a pre-lua conducerea Colegiului Academic întemeiat în1622. Cei doi, Alstedius şi Bisterfeld, vor fi, succesiv,rectorii colegiului transilvănean timp de peste unsfert de secol. Este, oare, posibil ca Bethlen să fi ig-norat faptul că cei doi savanţi se numărau printrepresupuşii iniţiatori ai mişcării rozicruciene?

O predicţie apocalipticăPrin aducerea celor doi profesori, Transilvania şicolegiul său academic a câştigat un prestigiu decare este puţin probabil să mai fi beneficiat vreo-dată vreuna dintre universităţile care au funcţionatpe teritoriul României. Alstedius, în special, era unuldintre cei mai mari enciclopedişti ai epocii sale şi,de asemenea, unul dintre cei mai buni cunoscătoriai Bibliei din lumea europeană a timpului său.Printre operele care i-au asigurat faima se numărăTriumphus bibliorum sacrarum seu Encyclopaediabiblica, apărută la Frankfurt, în 1625 – cea dintâienciclopedie biblică, studiată în ţările reformatetimp de mai bine de două secole. Studiul Bibliei, as-trologiei şi Kabbalei l-au condus pe Alstedius laconcluzia – extrem de importantă pentru evoluţiaulterioară a rozicrucianismului – că începutul ul-timului Mileniu dinaintea Apocalipsei urma să aibăloc în anul 1694 (sfârşitul lumii urmând, aşadar, săse producă cu o mie de ani mai târziu, în 2694). Afost, probabil, cea mai influentă predicţie apocalip-tică europeană a secolului al XVII-lea. Printreapropiaţii lui Alstedius, se numără nu doaralchimistul englez Robert Fludd, ci şi ChristophBesold, prieten apropiat al lui J. V. Andreae, figurăcheie a manifestelor rozicruciene, sau studentul săude la Herborn, filosoful Jan Amos Comenius.În ceea ce-l priveşte pe Bisterfeld, succesorul lui Al-stedius la conducerea Colegiului din Alba Iulia,

acesta era unul dintre cei mai mari specialişti eu-ropeni în problema limbajului universal – o altă in-sistentă preocupare a rozicrucienilor. Una dintrelucrările sale fundamentale, Alphabeti philosophicilibri tres, retipărită postum la Leiden, în 1661, a e -xercitat o influenţă nemijlocită asupra rozicrucia -nului Leibnitz, fondatorul Academiei din Berlin.Unul dintre marii diplomaţi ai epocii rakocziene,aflat în legături directe cu Samuel Hartlib, fondatoral celebrei Royal Society (Academia Britanică), darşi cu numeroase capetele încoronate ale epociisale, Bisterfeld era considerat unul dintre cei maiimportanţi duşmani europeni ai Habsburgilor, careau pus la cale în repetate rânduri asasinarea sa. Bis-terfeld era însă, în acelaşi timp, un filosof hermeticcu înclinaţii către experimentul magic şi alchimic,fiind văzut de contemporani ca un magus al curţiiprinciare transilvănene.Au reuşit Alstedius, Bisterfeld sau Martin Opitz,alături de ceilalţi profesori ai Colegiului din AlbaIulia, împreună cu alte personaje celebre ale epocii,între care îl vom mai aminti pe Albert Szenci Mol-nár, să constituie în Transilvania o societate rozi-cruciană care să urmeze modelul ideal propus demanifeste? Există vreun element de continuitateîntre rozicrucianismul transilvănean al epocii beth-lenian-rakocziene şi francmasoneria secolului alXVIII-lea? Sunt întrebări la care vom încerca sărăspundem în numerele viitoare.

Tudor Sălăgean

Istoria amenajării Răstoliţa începe cu studii hidrolo -gice şi hidrotermice făcute prin anii 60, 70, cu variantede amenajare a afluenţilor de pe malul drept alMureşului, în zona Bistra, Răstoliţa, Lunca Bradului,propuse în 1988-1989. „Demarată în 1989, amenajareaRăstoliţa a fost gândită cu un dublu scop energetic,producerea de energie electrică şi crearea unei rezervede apă pe Valea Răstoliţei, care să ajute la debitul râu-lui Mureş. Pe de-o parte să atenueze viiturile deprimăvară sau a debitelor mari de apă a afluenţilorcare se varsă în Mureş, şi în acelaşi timp să creeze un

rezervor pentru condiţii de secetă, să asigure un debitminim de apă pe râul Mureş. Scopul cel mai impor-tant a fost, evident, producerea de energie electrică”,povesteşte Emil Farago, cel care a vegheat construireabarajului în ultimele decenii.

Unde a ajuns HidroconstrucţiaIniţial, investiţia de la Răstoliţa a fost gândită ca ocentrală pe malul drept al Mureşului, în zona Borzia,

în amonte spre Răstoliţa, care să producă energie cudouă grupuri pe aceeaşi hidrocentrală, cu două tur-bine. Au fost gândite grupuri de 25.000 de MW, darulterior proiectanţii au revenit asupra ideii şi acumsunt două grupuri de 18.000 de MW, pornind dinpunctul centralei spre amonte, pe firul principal,partea de centrală cu o aducţiune principală deaproximativ 8,5 kilometri până pe Valea Răstoliţei,zona Vălcăliţa, unde se află priza de apă. În aval deaceastă priză e un baraj cu o înălţime de aproxima-tiv 110 metri şi un volum aproximativ de umplu-tură de 3,2-3,5 milioane metri cubi de apă. Acestaeste firul principal, pe lângă care mai sunt douăaducţiuni secundare, care captează apele unor aflu-enţi pe malul drept al Mureşului, aducţiunea Ilvade 6 kilometri, şi aducţiunea de vest cu captareaparţială a cursurilor de apă Bistra, Gălăoaia Mică,Gălăoaia Mare, Vişa cu debuşare în aducţiuneaprincipală.

2012, punerea parţială în funcţiunePotrivit lui Emil Farago, istoria amenajării de la Răs-toliţa e lungă şi complicată. A fost o perioadă deînceput, primii doi ani după Revoluţie, când s-a lu-crat din plin, după care ritmul lucrărilor a scăzutsemnificativ. Important este că nu s-a renunţat lalucrare.„Acum se află pe lista lucrărilor cu punere în

36

ENERGIE40 de ani de excelenţă a Sucursalei Hidroconstrucţia Ardeal

Ultima sută demetri la Răstoliţa

„Finalizarea investiţiei va în -semna încă o mare lucrare deacest gen dusă cap – coadă deHidroconstrucţia. Tot ce în -seamnă investiţii hidroenerge -tice importante în Româniasunt făcute de această com-panie, dovadă a calităţii şi pro-fesionalismului ei!

Emil Farago, responsabilul Hidroconstrucţia

pentru amenajarea Răstoliţa

Datorită profesionalismului echipelor sale, Sucursala „Ardeal” a Hidro-construcţia a primit de-a lungul timpului mai multe proiecte de anver-gură. Sfârşitul anilor 80 a însemnat începerea lucrărilor la unul dintreproiectele majore în România, amenajarea Răstoliţa. Au trecut peste 20 de ani de atunci, şi marele baraj încă nu e gata, din cauza finanţăriisporadice din partea Guvernului. Dar nici mult nu mai este până lacapăt, ne dezvăluie unul dintre pilonii de bază ai investiţiei, inginerulEmil Farago, şeful de şantier de la Răstoliţa.

funcţiune într-un termen nu mediu ci scurt, re-spectiv punerea parţială în funcţiune în 2012, încondiţiile în care se asigură finanţare. Sunt şansesă facem acest lucru. În ultimii ani s-a asigurat ofinanţare semnificativă şi am înaintat mult custudiile fizice. În momentul de faţă, luînd-o dinaval spre amonte, centrala ca şi parte de con-strucţie este finalizată mai puţin partea de finisare.S-a început deja montarea utilajelor în centrală.Aducţiunea principală e în fază de curăţenie, în cepriveşte cei 8 kilometri de galerie. Cota interme-diară a barajului este finalizată în proporţie de 99la sută, urmează în acest an să înceapă etapa deetanşare. În ramura vest sunt excavaţi şi betonaţi4 kilometri iar în ramura est sunt excavaţi 800 demetri. Punerea în funcţiune este programată în2012, undeva pe la mijlocul anului, şi probabil,spre finalul anului viitor, un grup va produce e -nergie electrică la Răstoliţa” a precizat EmilFarago.

Farago, de la hidro la agroMureşenii au auzit de Emil Farago – pomicultorul,cel mai mare producător de mere din România.Puţini ştiu însă că şi construcţiile hidro reprezintăuna dintre marile sale pasiuni. „Lucrez în dome-niul hidroenergetic din 1984, şi până în 2000 amactivat doar pe partea de construcţii. Mi-a plăcutşi sunt pasionat de lucrările hidroenergetice. LaRăstoliţa sunt din noiembrie 1989, la două trei

luni după ce a început amenajarea. Pe atunci eraudouă şantiere, unul pe partea energetică şi unulpe partea de acumulare. Partea de agricultură aapărut ca şi o oportunitate de a investi după cares-a tranformat în pasiune, sigur, cuplată şi cucomponenta de câştiguri materiale. Încerc săechilibrez cele două activităţi, să fac faţă ambelorşi până în prezent am reuşit” susţine Farago.

Cel mai lung proiect aflat în derulareEste investiţia de la Răstoliţa una din cele mai im-portante realizate vreodată în judeţul Mureş? EmilFarago crede că da, poate doar comparabilă cuconstrucţie Azomureşului. „Nu ştiu ce a însemnatAzomureşul ca şi dimensiune în ce priveşte cos-turile, dar sunt sigur că investiţia de la Răstoliţa vafi proiectul cu perioada de realizare cea mai lungă.Chiar dacă în 2012 se finalizează un grup sau douăşi intră în funcţiune, cu un baraj minim energetic,care înseamnă o lăţime a barajului de 60 de metri,probabil că mai durează înca 3-4 ani până la fi-nalizarea în întregime a investiţiei, deci vorbim abiade 2015 ca termen final. Asta va însemna 27 de anide muncă la acest obiectiv. Enorm. Amenajareaputea fi realizată în maximum 6-7 ani, dacă ar fi e -xistat finanţare continuă” a mai spus Farago.

Alin Zaharie

37

ENERGIE

www.transilvaniabusiness.ro

Prima�etapă�de�construcţie�a�fabricii�a�demarat�în�lunamai�a�anului�trecut,�iar�odată�cu�finalizarea�acesteia�s-au�creat�300�de�locuri�de�muncă�pentru�personal�ca�-lificat.� Deocamdată� fabrica� are� 100� de� persoaneangajate,�urmând�să�continue�angajările�în�perioadaurmătoare.�Potrivit�comunicatului,�„în�noua�locaţie�vorfi�fabricate�şi�montate�piese�metalice�pentru�toateprogramele�Airbus�(familia�A320,�A330/A340,�A380)",urmând�ca�noua�unitate�de�producţie�să�fie�completintegrată�în�lanţul�de�producţie�al�fabricilor�germaneale�Premium�AEROTEC,�situate�în�Augsburg,�Bremen,Nordenham�şi�Varel.„Alegerea�unei�locaţii�noi�este�întotdeauna�o�deciziestrategică�şi�pe�termen�lung""�,�a�declarat,�în�comuni-cat,�Dieter�Meiners,�Chief�Operating�Officer�al�Pre-mium�AEROTEC�şi�totodată�Administrator�al�filialeiPremium�AEROTEC�S.R.L.�„Pentru�dezvoltarea�tehno-logică�a�partenerului�UE,�România,�prezenţa�noastrăcontribuie�la�consolidarea�durabilă�a�industriei�aviat-ice",�a�mai�spus�Meiners.Potrivit�acestuia,�în�regiune�există�destul�personal�ca�-lificat�în�construcţie�de�aeronave�care�"ne�permite�săoferim�pe�termen�lung�produse�europene�de�înaltăcalitate�la�preţuri�internaţionale".�Meiners�a�mai�de-clarat�că�prin�luarea�deciziei�de�construire�a�unei�fabriciîn�România�"am�reuşit�să�păstrăm�toate�locurile�demuncă�din�unităţile�noastre�germane�de�producţie�şi,în�acelaşi�timp,�să�creăm�altele�noi�aici",�crescând�astfelcompetitivitatea�companiei�la�nivel�mondial.

Extinderea producţieiPremium� AEROTEC� vizează� extinderea� producţieiprintr-o�a�doua�etapă�de�construcţie,�planificată�să

înceapă�deja�în�2011.�La�finalizarea�ei,�în�halele�mo�-derne�de�producţie�vor�lucra�pentru�liderul�europeandin�domeniul�de�aerostructuri�aproximativ�500�de�an-gajaţi.�Activitatea�noii�fabrici�din�Ghimbav�se�bazeazăîn�mare�parte�pe�comenzi�plasate�până�recent�unorsubfurnizori�din�spaţiul�european.�Locaţia�PremiumAEROTEC�se�află�în�imediata�apropiere�a�IAR�Ghim-bav�şi�a�filialei�Eurocopter�din�România.Investiţia�anunţată�de�nemţii�de�la�Premium�Aerotec,parte�a�concernului�EADS,�la�Ghimbav�se�ridică�la�45de�milioane�de�euro.�Alte�45�de�milioane�de�euro�arurma� să� fie� inves�tite� de� partenerii� şi� furnizorii� săi,anunţau�autorităţile� în� luna�martie�2010,�odată�cusemnarea�contractului�real�de�superficie�prin�care�IARGhimbav�"închiria"�o�suprafaţă�de�şase�hectare�firmeigermane.

Cifră de afaceri de 700 de milioane de euro, în următorii zece aniÎn�primăvara�anului�trecut,�reprezentanţii�PremiumAerotec�anunţau�că�fabrica�de�componente�pentruaeronavele�Airbus�va�genera,�în�următorii�zece�ani,�ocifră�de�afaceri�de�700�milioane�de�euro�şi�va�crea�700locuri�de�muncă.Ajutorul�de� stat� acordat�pentru�Premium�Aerotecpentru�această�investiţie�se�ridică�la�21,3�milioane�deeuro,�care�va�fi�acordat�eşalonat,�pe�măsură�ce�se�rea�-lizează�investiţia.Premium�AEROTEC�GmbH�are�peste�6.000�de�angajaţişi�a�înregistrat�o�cifră�de�afaceri�de�1,1�miliarde�euro�în2009.�Activitatea�de�bază�o�constituie�dezvoltarea�şi

producţia�de�structuri�compozite�din�metal�şi�fibre�decarbon�pentru�industria�aerospaţială,�precum�şi�a�dis-pozitivelor�şi�sistemelor�de�fabricaţie�aferente.�Com-pania�are�unităţi�de�producţie�în�Augsburg,�Bremen,Nordenham� şi� Varel� pe� teritoriul� Germaniei� şi� înGhimbav,�judeţul�Braşov,�în�România.

Ovidiu VRÂNCEANU

38

ECONOMIE

Premium Aerotec a�început�producţia�la�Braşov

Premium AEROTEC a început producţia de piese pentru avioane Airbusîn noua fabrică de la Ghimbav, judeţul Braşov. Deocamdată au fost create 300 de locuri de muncă, dar la finele anului, odată cu finalizareacelei de-a doua etape de dezvoltare, se speră ca la fabrica din Ghimbavsă lucreze 500 de muncitori.

„Alegerea unei locaţii noi este în-totdeauna o decizie strategică şipe termen lung (...). Pentru dez-voltarea tehnologică a parteneru-lui UE, România, prezenţa noas trăcontribuie la consolidarea dura-bilă a industriei aviatice"

Dieter Meiners, Chief Operating Officer al Premium AEROTEC, Administrator

al filialei Premium AEROTEC S.R.L

39

eveniMent

www.transilvaniabusiness.ro

Reporter: Aţi fost prezent la Biofach 2011. În ce cali-tate?Mihai Grigoraş : Am fost prezent la acest târg în dublăcalitate, ca şi expozant cu firma Eco Market TransilvaniaSRL, precum şi ca vicepreşedinte al Asociaţiei EcoRPartener, o asociaţie care militează pentru promovarea şimarketingul produselor ecologice certificate.

Rep.: Ce reprezintă la nivel mondial acest târg?M.G.: Biofach este cel mai mare târg de produse ecologicedin lume, însă are un caracter tehnic, nu e destinat vânzării.Aici se întâlnesc cererea şi oferta atât a materiei primesemiprocesate cât şi a produselor finite din întreaga lume.Germania este în momentul de faţă cea mai mare piaţăde profil din lume, cu o valoare de 6 mld. euro.

Rep.: Cum s-a prezentat România la Biofach 2011?M.G.: A fost o prezenţă în creştere, atât în ce priveştenumărul de firme, 16 la număr, cât şi al spaţiului de ex-punere. Majoritatea firmelor româneşti prezente au fostpentru a doua sau a treia oară la acest târg, dar am avut şicâteva firme care au fost prezente în premieră.

Rep.: Cum au fost primite produsele româneşti?M.G.: Mierea românească certificată ecologic este dejacunoscută şi are o piaţă bună. La mare căutare sunt ma-teriile prime agricole, cereale, oleaginoase, precum şifructele de pădure şi ciupercile.

Rep.: Sectorul bio poate reprezenta o şansă pentruRomânia?M.G.: Poate fi o şansă din mai multe puncte de vedere.În primul rând avem posibilitatea de a dezvolta acest sec-tor al agriculturii, datorită faptului că în mare parte agri-

cultura românească nu e industrializată. Aici mă refer lacompoziţia chimică pe hectar, care este destul de redusă.Agricultura bio e una dintre puţinele zone în care nu existăun prejudiciu de imagine vizavi de produsele româneşti.De asemenea e un domeniu care dezvoltă şi arii colaterale,aici mă refer la un turism rural, la o dezvoltare durabilă aspaţiului rural şi protecţia mediului.

Rep.: La Biofach 2011 aţi fost şi translator pentruAdrian Rădulescu, secretar de stat la Ministerul Agri-culturii. V-a permis acest lucru să aveţi o privire maiamplă asupra acestui târg?M.G.: Da, deoarece îi cunosc pe majoritatea actorilor dindomeniul agriculturii ecologice. Pentru mine a fost a 10-aparticipare la acest târg, iniţial am participat împreună cupartenerii noştri din Austria, şi în 10 ani de zile ajungi săcunoşti pe mulţi din cei care activează în acest domeniu.Fiind traducător, am avut ocazia să particip alături deAdrian Rădulescu la Conferinţa interministerială, care avutloc la Biofach pentru prima dată, sub patronajul ministru-lui Agriculturii din Germania. A fost o discuţie extrem deinteresantă prin care ne-am putut da seama încotro batevântul în următorii 5 ani de zile în Europa.

Rep.: Şi cum bate vântul pentru România?M.G.: Perspectivele pentru România depinde de noi înprimul rând. Fără discuţie, o dată cu introducerea plăţilordirecte pentru sectorul ecologic va face ca interesul pen-tru agricultura ecologică să crească. Cred că acest sectoreste unul în creştere, plus că şi piaţa internă este una îndezvoltare, şi depinde de noi cum să consolidăm aceastăpiaţă internă.

Rep.: Potenţial există. Unde ne situăm în ce priveşte

agricultura ecologică?M.G.: Suntem undeva la 1,5 la sută în ce priveşte suprafaţaagricolă totală a României, mult sub media europeană.Suntem un producător de materii prime, marea majori-tate a producătorilor de la noi livrează la export în pro-porţie covârşitoare de 99 la sută. Avem o piaţă internă deproduse ecologice certificate tânără şi imatură. Suntem laînceput şi e oarecum explicabil acest lucru, deoarece pro-ducătorii din România nu sunt încă convinşi de potenţialşi nu fac eforturile necesare pentru a avea o gamă de pro-duse ecologice.

Rep.: Ce loc ocupă pe piaţa românească firma pe careo reprezentaţi?M.G.: Eco Market Transilvania este una din cele mai vechifirme din România care comercializează produse ecolog-ice en gros. Suntem pe piaţă din 2004, am participat lamajoritatea proiectelor de dezvoltare din acest domeniu,suntem membri fondatori în asociaţiile de profil. Am dez-voltat multe proiecte în sudul şi vestul ţării, pentru carefacem marketing. Ne-am implicat şi cu alte proiecte, avemcâteva game europene de produse certificate ecologic şicâteva game autohtone pe care le desfacem în magazineşi cu care vrem să pătrundem şi pe piaţa supermarke-turilor.

Rep.: Cum e structurată firma Eco Market Transilva-nia?M.G.: Sediul central al firmei este la Cluj, avem un biroula Constanţa şi Bucureşti. Pentru cei din Transilvania caresunt interesaţi de acest domeniu, le stăm la dispoziţie cubiroul din Cluj, avem două persoane în teritoriu, care potoferi relaţii clienţilor, unul la Oradea şi unul la Reghin,judeţul Mureş. În Transilvania avem destul de puţin dinpăcate, datorită faptului că în această zonă fermele suntîn general foarte mici, iar opinia românilor de a se asociaeste una negativă. Ne-am dori în zona Transilvaniei săfacem câteva proiecte în special pe partea de legumicul-tură, şi în zona centrală a Transilvaniei să ne axăm şi pesectorul cerealelor.

A consemnat Alin ZAHARIE

România, degustată la Biofach Nürnberg 2011Cele mai importante companii din domeniul agriculturii ecologice din întreaga lume s-au re-unit, în perioada 16-19 februarie la Nürnberg, în Germania, în cadrul târgului de produsespecifice Biofach 2011. Din delegaţia României a făcut parte şi Mihai Grigoraş, fondatorul “EcoMarket Transilvania”, o companie privată construită pentru a oferi fermierilor cu certificat eco-logic şansa de a-şi desface produsele direct către consumatorii din spaţiul european. Antre-prenorul român a avut amabilitatea de a acorda un interviu pentru Transilvania Business.

OPINIE

Triunghiul are multe virtuţi: trepiedul nu se clatinăniciodată, planul infinit se defineşte prin trei puncte,într-o familie cu 3 membri, al treilea devine punct deechilibru între ceilalţi doi etc.Lăsând metafora la o parte, dar şi diplomaţia odatăcu ea, discursul despre cele trei puteri globale se po-larizează pe două paliere diametral opuse: Chinaapropie, sau China dezbină Statele Unite şi Europa.“Divide et impera” ar putea fi deviza chineză dupăunele opinii. Dintr-o altă perspectivă, Europa şiStatele Unite, ca vechi aliaţi, strâng rândurile în faţaunui nou competitor economic. Un bun exemplueste cel din 2004, când U.E. a renunţat la intenţia deridicare a embargoului la exportul de arme spreChina, după ce Statele Unite atenţionaseră că armelear putea fi folosite împotriva Americii într-un conflictîn Taiwan. Relaţia triunghiulară ar merita să fie decelată submultiplele sale aspecte, din perspectiva fiecărei com-ponente în parte, ţinând cont că în fiecare din cele3 „combinări de trei luate câte două”, există oînţelegere specifică şi o altă ordine de priorităţi, con-gruente cu interesele naţionale. S-ar putea aborda, astfel, interesele U.E. versus China– S.U.A., într-o ecuaţie în care Europa, în declin caforţă globală, schimbă paradigma faţă de putereachineză în creştere, îndulcind criticile anterioare şineglijându-şi aliatul tradiţional. Apropierea chino-americană poate da fiori europenilor, întrezărind oguvernare a afacerilor globale de tip G-2, din care eisă fie excluşi. Se pot scruta interesele U.E. şi S.U.A. versus China, înformula în care se acordă premiul Nobel pentru pacedizidentului Liu Xiaobo. Binomul transatlantic a con-damnat China, de asemenea, pentru executarea tra -ficantului de droguri britanic Akmal Shaikh. Dinacelaşi unghi, acţiunile antidumping la O.M.C. coa -gulează o alianţă euro-americană menită să con-tracareze agresivitatea exporturilor chineze.Comunitatea de interese sino-europene versus S.U.A.poate reliefa realitatea în care China, prin achiziţia dedatorii suverane, oferă un colac de salvare eurozonei,eliminând pericolele ce planează asupra monedeiunice şi şubrezind astfel poziţia globală a dolarului

ca monedă de rezervă. Mai mult, din acest unghiChina poate cere, la schimb, presiuni din partea Eu-ropei asupra Americii, în ridicarea embargoului la ex-portul de arme. Tot dovadă a coalizăriisino-europene versus S.U.A. este şi realitatea maiveche prin care China încearcă să contrapună Uni-unea Europeană Statelor Unite, un exemplu grăitorfiind achiziţia în ultima decadă de aeronave Airbus,în loc de Boeing, deşi în ianuarie 2011 s-a anunţatrevenirea şi la achiziţii de avioane americane. Cei cu pasiunea filigranului chinezesc pot dezvoltacu acurateţe “combinările de trei luate câte două”,însă trebuie să recunoaştem că acest “versus”, pe carel-am folosit în contrapunerea grupărilor de doi în ra-port cu al treilea, nu are nici un fel de conotaţii ire -conciliabile, atâta vreme cât toţi trei actorii se află înaceeaşi barcă globală, unde trebuie nu numai săsupravieţuiască, dar chiar să trăiască bine. Pentru în-treaga lume, rezultanta geometrică a celor trei vec-tori globali şi-ar îndrepta săgeata spre prosperitate.Ar fi de adăugat şi analiza dialogului Chinei cu fiecarestat membru al U.E., raportat la interesele S.U.A. Seştie că, la fel ca şi Rusia în materie de energie, „pu -terea din umbră a lumii” se simte pe anumite dosaremai confortabilă să dialogheze direct cu Germania,Franţa, Marea Britanie sau alte state, unde dispunede pârghii suplimentare, cu rezultate suplimentare. Este demnă de citat, în acest context, recenta afir-maţie a preşedintelui chinez: „Actualul sistem valutarinternaţional este un produs al trecutului”. Consensulde la Beijing, ca alternativă a consensului de la Wash-ington, nu este o idee nouă, însă aserţiunea lideruluichinez o readuce în prim plan, ca premisă a unei noiarhitecturi financiare globale. Deja, în marja summit-ului G-20 de la Seul, preşedintele Băncii Mondiale,Bob Zoelick, a propus un sistem coordonat de valuteflotante, din care să facă parte şi yuanul chinezesc,după ce la summit-ul precedent, la Toronto, Do-minique Strauss-Khan, directorul general al F.M.I.,anunţase că ia în considerare introducerea monedeichinezeşti în coşul valutelor care formează drepturilespeciale de tragere (DST).În plan bilateral, menţinându-ne în sfera terminolo-giei matematice, s-ar putea aprofunda „permutările”

pe podiumul triunghiului global, cu detalii istoricepentru fiecare din cele 6 variante posibile, în diversesecvenţe temporale. Există o serie de elemente ale raporturilor sino-ame -ricane care pot lăsa indiferentă Uniunea Europeană.Nemulţumirea Beijingului că Washingtonul ar tipăriprea mulţi dolari, şi invers, nemulţumirea ameri-canilor că yuanul este mult subevaluat ar fi doar vâr-ful aisbergului. Pe europeni mai puţin îi intereseazărealitatea că 800 mld. $ din datoria Statelor Unite deaproape 1.300 mld. $, se află în China, sau că majori-tatea produselor manufacturate de pe piaţa ameri-cană au provenienţă chineză. Mai în profunzime, se pot decela corelaţii şi maiample, de dimensiunea părţii ascunse a aisbergului.Din ţesătura unor asemenea permutări nu ar lipsinici chiar pericolul unei noi crize economice, aşacum îl intuieşte economistul Paul Krugman, laureatal Premiului Nobel pentru Economie. O nivelă cu bulă de aer aşezată pe masa cu cele treipicioare, S.U.A., China şi U.E., confirmă schimbareade paradigmă, sub impactul creşterii vertiginoase aChinei, repoziţionând planul descris de cele treipuncte. În mod evident, ordinea globală care fusesedominată de Occident se înscrie pe un trend deschimbări, iar rolul Statelor Unite de unică superpu -tere globală se disipează treptat, deşi deocamdatăPIB-ul Chinei se situează la doar puţin peste o treimedin cel al S.U.A. Plecând de la pericolul unei noi crize,sesizat de profesorul Krugman, putem înţelege cătrepiedul nu se clatină niciodată, dar se poate răs-turna, in extremis.

Radu ŞerbanMinistru plenipotenţiarAmbasada României la Londra

Virtuţile trigonometrieiVizita la Washington a preşedintelui chinez Hu Jintao, la scurt timpdupă cea a vicepremierului Li Keqiang în trei state europene, în lunaianuarie 2011, a demonstrat că nu se poate vorbi de binomul economic global China – U.E., fără a lua în calcul şi Statele Unite, superputerea numărul 1 a lumii.

40