`

decembrie 2006

LICEUL

anul al VII-lea

REVISTÃ SEMESTRIALÃ EDITATÃ DE CU PROGRAM SPORTIV – PIATRA NEAMT

decembrie 2006

5

II

nu sprindealîndr marfotoaceselegami

credînco

epo

cu tMuzspusmun

real

amicadrdest

supeprim

o puca p

mă nece

gam

căut

Interviu cu pictorul Petru petrescu (ii)

Ana Vîrlan: Vă rugam să definiţi senectutea şi

aţi inceput să-mi vorbiţi despre un proiect deosebit... Poate reveniţi asupra lui... Petru Petrescu: Mă rog la Dumnezeu să-mi dea sănătate pentru a putea împlini acest vis...În curând voi termina de scris şi îmi voi publica Memoriile...”Viaţa unui artist”. În aceste scrieri, se va regăsi imaginea unei vieţi reale, a unei vieţi zbuciumare, a unei vieţi de taină, căci fiecare artist are secretul lui...a avut iubirea lui, satisfacţia lui...( a avut „cuibul” lui, ca să spun aşa) fără să deranjeze societatea, fără să deranjeze familia...

A D A S T R A

Prof. An

a vÎrlan

1

Aşa am gândit eu şi...aşa simt şi gândesc şi acum. Ana Vîrlan: Cum eraţi ca artist acum 50 de ani şi cum vă autodefiniţi după jumătate de secol pe tărâmul creaţiei? Petru Petrescu: Fizic, eram foarte frumos...cu ochii albaştri de o seninătate fantastică şi cred că nu a fost fată care să mă vadă şi să

e îndrăgostească de mine... Am fost un bun sportiv, campion naţional la auto-moto, în perioada lui Valter Agaton. Am fost înscristre primii la Federaţia Română de Automobilism, am concurat la Floreasca pe circuit închis (alături de Şomlov şi Emrich) şi peul Feleacului, la Cluj...Traseul de circuit închis de la Piatra Neamţ era extraordinar, începând de la Teatru până la gară şi apoieptându-se către Muzeul de Istorie şi Hotelul Ceahlău... Oraşul nostru a fost întotdeauna foarte frumos; eu am prins perioada nemţilor, a războiului. În spatele Clădirii Telefoanelor era une magazin cu un restaurant somptuos. Aveam pe atunci 14 ani şi mă opream să admir grupurile de soldaţi şi casa marelui Chevalier,graful Curţii Regale...Piatra Neamţ avea grădină publică, birje (un fel de tramvaie cu cai) şi exista pe atunci o anume poezie atei aşezări. Într-un foişor al parcului public, cânta fanfara militară în zilele de joi, vineri şi sâmbătă. Doamnele şi domnii erauanţi...localurile micuţe, întime, cu diverse orchestre de suflet şi amintirile acelor zile sunt cu siguranţă mai frumoase decâtntirile pe care şi le construiesc tinerii astăzi.

Acum, după jumătate de secol, mă văd destul de tânăr, destul de ambiţios, poate chiar cu aceleaşi ambiţii cu care m-am născut şi că în timpul limitat al zilei fac destule lucruri: gândesc, scriu sau pictez...Şi mai am proiecte încă pentru douăzeci de ani de acumlo... Ana Vîrlan: Aţi putut alege liber direcţia operei dumneavoastră sau aţi fost influenţat de oameni, de tendinţe culturale, de

ci? Petru Petrescu: Acum cincizeci de ani, într-una din zile am făcut nişte schiţe iconografice, în spirit creştin ortodox. Am început,

ot riscul, să pictez icoane. Nu le-a văzut nimeni, până acum câţiva ani de zile au stat ascunse toate într-un beci...A venit de laeul Satului un profesor care îşi pregătea doctoratul. A văzut nişte lucrări de-ale mele şi a întrebat dacă autorul lor este mort...I s-a că trăiesc şi el şi-a manifestat dorinţa ca să devin subiect al studiului său despre arta monumentală nemţeană. Într-un final, ocă începută ca impuls al hazardului s-a bucurat de mult succes. Ana Vîrlan: Aţi parcurs de-a lungul existenţei, ca om şi ca artist, cel puţin trei epoci distincte. Cum v-au marcat viaţa şi opera

ităţile acestor vremuri? Petru Petrescu: Prima parte a vieţii mele, copilăria, aş putea spune că a fost foarte frumoasă, deşi am de atunci şi o mulţime de

ntiri triste. Am prins perioada războiului. Dintr-o discuţie între tata şi mama, am înţeles cât de greu era ca, pe perioada unei veri,e didactice fiind, să primească bonuri în loc de bani...Armata avea nevoie de multe...Ca un bugetar să nu aibă trei luni salariu, eraul de greu... Mai aveam un frate, învăţător ca şi mama...Era o adevarată capacitate intelectuală...eminenţa noastră cenuşie...A ajuns ofiţer

rior în armată, a rămas în contraspionaj şi, în urma pierderii unor acte (nu cunosc nici astăzi adevărul) a fost acuzat şi eliminat...înii ani ai comunismului. Ana Vîrlan: Ştiu că lucrările dumneavoastră din anii '60-'70 au avut la bază iconografia ortodoxă ( de altfel, mi-aţi confirmat-ţin mai înainte) neasimilând-o însă total şi, putem spune, chiar...inovând direcţia tradiţionalistă...Aţi simţit această preocuparee o formă de dizidenţă, de refuz în acceptarea normelor proletcultiste? Petru Petrescu: Nu cred că am fost un revoluţionar în domeniu dar am simţit nevoia de a picta icoane. Nici o cenzură nu putea să

oprească şi, de-altfel, nici nu a încercat-o... Nu am considerat această preocupare un moft ci o nevoie a sufletului meu, un studiusar dar nu suficient pentru un artist însetat de experienţe inedite. Ana Vîrlan: Observ în imediata noastră apropiere un autoportret care se află oarecum în contradicţie ca tehnică artistică şi caă cromatică...cu restul operei. Care au fost circumstanţele elaborării lui? Petru Petrescu: L-am gândit ca să fie mai aproape de realitate şi să rămână pentru posteritate. Nu i-am dat o interpretare, am

at doar să surprind o stare melancolică, poate chiar o anume notă de tristeţe...Portretul datează din anul 1982...(va urma)

Au fost necesare aceste lucruri pentru a gândi şi a simţi în taină şi pentru a oferi valori societăţii. Visul meu este să realizezun proiect de artă monumentală de circa 200 m, gândit deja pentru aer liber dar continuu amânat din lipsă de sponsori.

În final, am făcut primăriei o ofertă ca numai materialele să fie plătite şi să mi se dea doi oameni la lucru... Am maifăcut gesturi de tipul acesta, nu sunt acte de caritate, eu am simţit nevoia să cinstesc cum se cuvine comunitatea din carefac parte. M-am simţit bine în oraşul în care m-am născut; am fost de zeci de ori în străinătate, am văzut o lume întreagă,puteam să rămân acolo...dar mi-am zis că un pictor fără locul lui de baştină nu poate crea. Artistul este format, este gânditpentru spaţiul acela...El este plasat chiar de Dumnezeu în locul acela, cu scopul de a creşte, de a se dezvolta...

2006 decembrie

A D A S T R A

15 Ediţia a XVI-a a J.O. anul 1956. Circumstanţele zonă geografică îndepărtat câteva probleme dificile, Reuniunea s-a desfăşurat în Europa, participarea a mar care 533 de femei, aparţin Melbourne a însemnat o pu succese remarcabile şi cuc succese mari au fost obţinfete, lupte. În clasamentul n Bucurându-se de pr frumuseţilor naturii şi al co

Prof. Ili

III

e Popescu

Olimpismul (VIII)

moderne s-a organizat la Melbourne, în Australia, înclimaterice şi locale speciale în care se află aceastăă, situată în emisfera sudică, au pus organizatorilornecesitând soluţii diferite de programele obişnuite. lunile noiembrie-decembrie. Din cauza depărtării decat o scădere faţă de Helsinki : 3539 sportivi dintreând unui număr de 67 de naţiuni. Pentru România,ternică afirmare, sportivii români obţinând o serie deerind un număr de 13 medalii, dintre care 5 de aur;ute la box, scrimă, canoe, pistol-viteză, gimnastică-eoficial pe naţiuni România a ocupat locul al XI-lea. estigiul istoric al “cetăţii eterne”, de farmeculmorilor ei de artă, a XVII-a ediţie a J.O. ţinută

la Roma între 25 august şi 11 septembrie 1960, s-a situat în punctul culminant al seriei J.O. moderne. Acestlucru reiese din numărul sportivilor participanţi, al performanţelor înregistrate, al afluenţei publicului venit dintoate colţurile lumii şi al ecoului trezit în lumea întreagă. Au participat aproape 6000 de sportivi aparţinândunui număr de 84 de ţări- dintre care multe din Africa şi Asia. Programul a cuprins 18 discipline sportive. La aceste J.O. performanţe excepţionale au obţinut numeroşi sportivi : L. Berruti (Italia) la 200m,P. Bolotnikov (URSS) la 10.000m, Bikila Abebe la maraton, Iolanda Balaş (România)- înălţime, WilmaRudolph (SUA) la 100m şi 200m, Irina Press (URSS)- la 80m garduri, Takasi Ono (Japonia) lagimnastică bărbaţi şi Larissa Latinina la gimnastică femei.

`

Un remarcabil succes a înregistrat participarea sportivilor români la Roma, cu 10 medalii, din care 3 de aur prin Iolanda Balaş, la săritura în înălţime, Dumitru Pîrvulescu-la lupte şi Ion Dumitrescu la tir-talere, una de argint şi 6 de bronz, care au situat ţara noastră pe locul al X-lea în clasamentul pe naţiuni. Începând cu anul 1924, J.O. moderne au constat din două serii paralele, ţinute în acelaşi an în două localităţi diferite : Jocurile Olimpice de vară şi de iarnă. J.O. de iarnă cuprind următoarele sporturi : patinaj, schi, hochei pe gheaţă, bob, sanie. Cele dintâi jocuri s-au organizat la Chamonix (Franţa) în 1924 şi au continuat astfel : 1928 la St. Moritz (Elveţia), 1932 la Lake Placid (SUA), 1936 la Garmisch-Partenkirchen (Germania), 1948 la St. Moritz, 1952 la Oslo (Norvegia), 1956 la Cartina d’Ampezzo (Italia), 1960 la Squaw-Valley (SUA) şi în 1964 la Innsbruck (Austria). În istoria olimpismului, a XVIII-a ediţie a J.O. de la Tokyo (Japonia) din anul 1964 se înscrie ca un moment crucial. Jocurile au reunit 94 de echipe din 95 de ţări (Germania Federală şi Democrată au format o echipă). Pentru prima oară la jocuri au participat şi 12 ţări din Africa care s-au comportat merituos câştigând mai multe medalii. Reprezentanţii României, participând la 13 discipline, au obţinut 12 medalii, dintre care două de aur, 4 de argint şi 6 de bronz şi s-au situat în clasamentul neoficial pe locul al XII-lea. La Tokyo, Iolanda Balaş cucerea pentru a doua oară aurul olimpic la săritura în înălţime, cu un nou record : 1.90m. De la prima încercare- 1,86m a stabilit un nou record olimpic (deoarece la Roma câştigase cu 1.85m), dar nu s-a mulţumit cu atât. A solicitat ridicarea ştachetei la 1.90m. Pentru prima dată, o femeie încerca să depăşească înălţimea de 1.90m. A sărit şi şi-a depăşit propriul record devenind, în exprimarea jurnaliştilor entuziasmaţi, « căprioara Carpaţilor ». Mihaela Peneş cucerea la doar 17 ani aurul olimpic la aruncarea suliţei, cu un rezultat de 60.54m şi devenea cea mai tânără câştigătoare de la Olimpiadă. La aceste jocuri, s-au mai remarcat Lia Manoliu la disc-medalie de bronz, echipa de caiac 4- medalie de bronz, Aurel Vernescu-medalie de bronz la caiac, echipa de caiac 2 -fete- cu o medalie de bronz, Hilde Lauer la caiac 1- medalie de argint, Ion Tripşa - medalie de argint la pistol-viteză... Olimpiada de la Tokyo a fost Olimpiada recordurilor. S-au doborât 76 de recorduri olimpice şi 45 de recorduri mondiale. Intensitatea luptei sportive este ilustrată de faptul că recordurile mondiale au fost stabilite la 16 discipline sportive masculine şi la 9 feminine. Performanţele au fost atât de înalte, încât la haltere, înot şi tir, mulţi dintre campionii olimpiadelor trecute nu s-ar fi calificat în finale. La ştafeta 4x100m, 5 echipe au corectat recordul olimpic iar la pistol-viteză 8 concurenţi au doborât recordul mondial. (va urma)

decembrie 2006

5

IV

OLIMPISMUL ?

… este o filosofie de viaţă, afirmând şi armonizând într-un ansamblu echilibrat calităţile corpului, voinţei şi spiritului. Stabilind alianţa dintre sport, cultură şi educaţie, olimpismul se doreşte creatorul unui stil de viaţă fondat pe bucuria efortului, a valorii educative, a bunului exemplu şi pe respectul principiilor etice fundamentale universale. Scopul olimpismului este acela de a pune mai presus de orice sportul în serviciul dezvoltării armonioase a omului, în vederea încurajării construirii unei societăţi pacifiste, preocupându-se de păstrarea demnităţii umane. În această finalitate, Mişcarea Olimpică organizează ea însăşi sau în cooperare cu alte organizaţii şi în limitele propriilor mijloace, acţiuni în favoarea păcii. Împreună, trebuie să medităm la valorile pe care se întemeiază olimpismul şi la rolul lor în formarea caracterului celor care practică sportul de performanţă. Lumea în care trăim este una în care contează mai mult performanţa şi mai puţin felul în care este ea obţinută. Tot mai mulţi sportivi cedează presiunii la care sunt supuşi şi fac „pactul cu diavolul”, apelând la substanţe dopante.

Evan

Cine a În 183de Olimpiaciclicitatea lipsa fondîntenţie cărpeste 22 de Deşi chiar o tromână daEvangheliejumătate aîntr-o aşezla Broştenieternitate c Jocurilla Bucureştde către expresia Olimpice m

A D A S T R A

ghelie Zappa (1800-1865)

fost Evanghelie Zappa?

7, la Pyrgos, nu departe , Grecia a încercat să reia Jocurilor Olimpice, însă

urilor a stopat această eia îi va da curs la Atena, ani, Evanghelie Zappa. i se atribuie o dublă sau riplă origine etnică - r şi albaneză şi greacă - Zappa şi-a trăit a doua vieţii în ţara noastră, are din judeţul Ialomiţa, , acolo unde a şi trecut în u 141 de ani în urmă. e quadrienale concepute i şi la Broşteni (Ialomiţa) Evanghelie Zappa sunt autohtonă a Jocurilor

oderne.

Ursache Pet

ru cl. a IX-a A

1

Transformarea performanţei sportive în marfă şi evaluarea ei în sume cu tot mai multe zerouri denaturează sensulprofund moral al competiţiei sportive şi, până la urmă, îi va îndepărta pe tineri de sport. A venit momentul unei redescoperiri a valorilor olimpismului şi pentru o acţiune susţinută în rândul tinerilor caretrebuie să-şi găsească în sport nu doar un mod de a-şi petrece timpul liber şi de a-şi îngriji sănătatea, ci şi un mediu încare să se maturizeze şi să-şi structureze caracterele. Concurenţa onestă, lupta cu propriile limite fizice dar şi cuadversarii, înţelegerea semnificaţiei profunde a devizei “Ai câştigat, continuă! Ai pierdut, continuă!” vor oferi lumiisportului oameni capabili să-şi asume responsabilităţi şi să-şi urmărească tenace şi fără compromisuri proiectele deviitor. „ Trăim într-o perioadă în care sedentarismul este din ce în ce mai pregnant în viaţa cotidiană. Crosul Olimpic

este o alternativă pentru sănătate, o acţiune care vine să demonstreze că olimpismul nu înseamnă doar participarea la Jocurile Olimpice, ci şi iniţierea unor programe pentru a induce acel dicton: minte sănătoasă în corp sănătos".( Mihaela Peneş) Iată de ce Olimpismul va continua să existe, constituind mereu o atracţie pentru oameni, fie ei învingători sau învinşi. Pentru că în sport, la fel ca în viaţă, important este să participi.

Prof. Magda Morenciu

La 15 august 1858, este dat publicităţii la Atena decretul regal de instituire a Jocurilor Olimpice, iniţiate şi finanţate de Evanghelie Zappa în capitala Greciei; aceste jocuri sunt reluate în anul următor, mulţumită unei sume însemnate de bani puse la dispoziţie în acest scop de către „ un grec din Bucureşti, Evanghelie Zappa”. Ediţie de ediţie, aceste jocuri de la care se mai păstrează biletele de intrare (începând cu premiera lor din 1859) s-au organizat din ce în ce mai bine, pregătind „terenul” şi opinia publică pentru adevăratele întreceri de mai târziu. În 1860, Evanghelie Zappa îşi întocmeşte testamentul în care stipulează în mod clar că o parte a averii sale va fi destinată organizării din patru în patru ani a întrecerilor olimpice. Îmbolnăvindu-se grav în anul 1863, Zappa nu a mai putut să reia jocurile, după o olimpiadă, aşa cum le începuse. De altfel, nici nu ar fi putut din cauza situaţiei interne şi internaţionale a Greciei. Aşa că urmaşii stipulaţi în testament să-i continue opera le-au organizat nu cu aceeaşi pasiune şi regularitate ci la intervale mult mai mari, tot la Atena, în anii 1870, 1875, 1888 şi 1889. Dacă aceste manifestări naţionale cu o durată de trei decenii, iniţiate de cetăţeanul român Evanghelie Zappa şi de colaboratorii săi la Atena nu ar fi existat, Jocurile Olimpice moderne ar fi apărut mult mai târziu sau nu ar fi apărut deloc. Zappa şi William P. Brookes (medalion, în numărul viitor), fără a se fi cunoscut, au pregătit lumea pentru instaurarea cu succes a viitoarelor jocuri internaţionale, actualele Jocuri Olimpice. Inscripţiile care amintesc pe Evanghelie Zappa şi pe rudele sale se păstrează în cuprinsul României doar în judeţul Ialomiţa, în două dintre localităţile aflate odinioară pe întinsul domeniu funciar Zappa, anume Uleşti şi Broşteni. Inscripţiile de la Broşteni, păstrate în curtea bisericii parohiale Sfântul Nicolae, datează din perioada 1859-1880 şi sunt realizate în limbile română şi greacă: ,,ACEASTĂ SF. ŞI DUMNEDEIASCĂ BISERICĂ CE SE PRĂDNUEŞTE CU HRAMURILE BUNA VESTIRE, SF. NICOLAE ŞI SF. GHEORGHE ŞI S-AU FĂCUT DIN TEMELIE ÎN DILELE PREASFINŢITULUI MITROPOLITU NIFON ŞI ÎN DILELE PREA ÎNNĂLŢATULUI NOSTRU D-NU BARBU DIMITRIE ŞTIRBEIU, CU TOATĂ CHELTUEALA D-LUI MARELE SERDAR EVANGHELIE ZAPPA ŞI S-AU SĂVÂRŞIT la anul 1859”. În imediata vecinătate a lăcaşului de cult, în apropierea zidului sudic, se află locurile de veci ale lui Evanghelie Zappa şi Atanasios Zappa (fratele său), cu monumente -sarcofag şi obelisc- identice constructiv. Mormântul lui Evanghelie, aflat către biserică, are inscripţie atât pe placa ce acoperă sarcofagul, cât şi pe două dintre laturile obeliscului. Inscripţia funerară, datând din 19 iunie 1865, prezintă menţiune în limba greacă, săpată în marmură pe placa ce acoperă sarcofagul: ,,AICI ODIHNEŞTE PĂCĂTOSUL ROBUL LUI DUMNEZEU CTITORUL ACESTEI BISERICI EVAGGELIS ZAPPAS RĂPOSAT LA ANUL 1865 IUNIE 19”. Pe monumentul funerar din marmură albă, străjuit de un medalion cu profilul său, se află o inscripţie-epitaf care se doreşte a fi şi un testament: „Din partea lui Zappas, lumea sa aibă concursuri olimpice.”

2006 decembrie

A D A S T R A

15

V

Prof. O

Despre noi, portarii (i)

Cunoscând importanţa pe care o au portarii într-o echipă de handbal, am fost preocupat în mod deosebit de alegerea şi pregătirea jucătoarelor specializate pentru acest post. Datorită numărului mare de portăriţe lansate de mine către handbalul de performanţă din diferite generaţii, am fost “pistonat” de către colegii din ţară, în diverse ocazii şi momente, să povestesc ce secrete am în reuşita acestei activităţi. Au trecut mulţi ani şi, în cărţile de specialitate, diverşi autori prezentau ca modele optime pentru performanţă şi portăriţele depistate şi pregătite de mine. Poveştile şi secretele mele nu le-am « scris » niciodată, însă le-am dăruit mereu celor curioşi şi răbdători să mă asculte… Acum, apropiindu-mă vertiginos de pensionare, m-am gândit să explic « pe limba mea » câteva din aceste secrete despre portari. Pretenţiile acestor cuvinte aşternute de mine pe hârtie nu sunt nici literare dar nici ale unui studiu de specialitate, deşi rândurile conţin şi foarte multe sfaturi utile, rezultat al unei munci de o viaţă. Mă tot gândesc de unde să încep, scormonindu-mi amintirile…

vidiu Toc

Îndrăznesc să încep cu mine, cel mai necunoscut portar al acestei poveşti. Motivul este simplu : eu nu am trădat niciodată poarta. Din copilărie am respectat şi iubit pe ultimii salvatori şi apărători, când totul pare pierdut în joc, într-o fază de apărare… Crescut pe « strada principală » fără restricţii de circulaţie, de la căula Bistriţei până la rondurile Gospodinelor,am gustat momentele sportive ale timpului jucând « miuţa » unde nimeream sau făcând tot felul de năzbâtii copilăreşti.M-am trezit într-o zi, alături de alţi copii, cochetând cu sportul organizat pe terenul de fotbal al unei asociaţii de laperiferia oraşului. Un tip înalt, slab şi tuciuriu, fost portar, antrenor oficial la copii al echipei, ne tot observa şi ne tot încerca înpoartă pe toţi. Când a ajuns la mine, un fundaş central cum mă credeam, mi-a zis după un timp de gândire : « Aici estelocul tău… » Şi acolo am rămas pentru multă vreme: în poartă.

După mulţi ani, recunosc că « ochiometrul » lui nea’Stăncuţă era versat şi specializat în această observaţie. Ajungândprofesor şi antrenor de handbal, am început să cresc portăriţe« după chipul şi asemănarea mea », în lipsa unor aparate deprecizie şi a cărţilor de specialitate. Am descoperit şi educatmulte sportive şi pot spune că am devenit un bun cunoscător înalegerea şi pregătirea lor. La fiecare generaţie am avut portari devaloare, deoarece am fost exigent în respectarea şi aplicarea unorreguli stricte. Urmărind jocul fetiţelor selecţionate, am observat la uneleo plăcere deosebită de a lupta pentru minge şi de a marca goluri.Pe parcursul jocului, în funcţie de scor, ele se schimbau în poartăfără să întrebe profesorul. Aşa poţi descoperi talentele…Dartrebuie multă atenţie, căci ele sunt foarte utile şi în câmp, lamarcarea golului. Din practica mea, am observat că mulţi antrenori fixează înpoartă jucătoare care nu se descurcă în câmp, uitând de ele ani dezile şi lăsându-le pe un post care nu li se potriveşte. Dupăacumularea unei experienţe în care se vor limpezi anumiteinformaţii despre fiecare post, vom şti când vine timpul hotărâriişi vom aşeza cu responsabilitate jucătoarele pe posturi. Sunt antrenori care au un simţ anume pentru aceastăactivitate de selecţie…Fac această subliniere pentru a sereconsidera importanţa selecţiei şi a persoanelor implicate înefectuarea ei. Din observaţiile mele am constatat ce calităţitrebuie să aibă portarii. Unele sunt perfectibile odată cu creştereaîn vârstă şi experienţă, iar altele mai puţin perfectibile, ţinând deaspectul ereditar. Experienţa practică mi-a demonstrat importanţa taliei şilungimii segmentelor, din punct de vedere somatic (aspect fizic),viteza şi îndemânarea generală, din punct de vedere motric, apoitupeul şi mai ales curajul şi plăcerea « de a nu lua gol », dinpunct de vedere psihic. Marile portăriţe s-au format din dragostepentru handbal, prin muncă şi dăruire, din lacrimi şi speranţe, dinvictorii şi înfrângeri. Întorcându-mă în timp şi amintindu-mi de aşa numitaactivitate de selecţie, constat că niciodată nu am « bâjbâit »portăriţele ci am închis ochii şi le-am « văzut » în viitor.

Secretul acestei munci stă în posibilitatea de a ovedea pe portăriţă acolo sus, la nivelul mariiperformanţe… Urmează mai apoi munca ei serioasă… Deşi există informaţii actuale despre modeleleportăriţelor de elită, concluzia mea mă determină să afirmcă selecţia nu se face mecanic şi numai aplicând« şablonul ». Ar fi o gravă eroare să alegi şi să creşti toţiportarii după aceeaşi metodă. De asemenea, dacă alegereaa fost greşită nici o muncă titanică nu compensează lipsatalentului şi a calităţilor. Plecând de la aceste constatări, începe adevăratamuncă a antrenorului şi portarului, căci pregătirea acestuiadin urmă este grea şi solicitantă. Handbalul trebuie privitca o şcoală de educare a voinţei jucătorilor, o şcoală deformare a unor caractere puternice, a unei rezistenţespecifice la eforturi şi sacrificii, o şcoală de şlefuire aunor personalităţi umane deosebite. Fiecare portăriţă trebuie să-şi cunoască de la începutdrumul pe care îl are de parcurs, pentru a obţine succesulmodelului ales. Deci orientarea către un ideal, către unscop, influenţarea spre unele aspiraţii, motivaţia munciigrele care va urma, trebuie educate de la început prindiscuţii ce au la bază exemplul sportivelor consacrate.

(va urma)

decembrie 2006

5

VI

Dupà Sperante, medalii…

-Handbal bÃieti-

După o lungă pregătire începută în vară cu antrenamente grele, a venit şi momentul competiţiilor. Încrezători şi bine pregătiţi, am pornit în luna septembrie în primul turneu care a avut loc la Botoşani. Emoţiile au fost foarte mari deoarece debutam în campionatul acesta şi au atins punctul maxim cu ocazia primului meci…Am reuşit însă să ne mobilizăm şi am câştigat de fiecare dată. Tot în această toamnă, şi echipa de juniori I a debutat cu o victorie categorică în acelaşi oraş. Aici meciurile nu se desfăşoară sub formă de turnee ci sub formă de etape, aşa fiind organizat campionatul de către FRH. La echipa de juniori II, a urmat turneul de la Iaşi, unde sportivii şi-au trecut în cont toate victoriile.

Înceemoţiile pregătit m AceCaracal Buzău şal II-lea, Primpe care ape 13 m24-14. Aechipei echipei L

A D A S T R A

t, încet…au fost dinult şi că m

st turneu s-aîn grupa I i CSS Sla obţinând unul meci a fm învins-oai cu echipl treilea şi gazdă, CSPS Piatra N

1

Echipa de juniori I şi-a respectat « blazonul », învingând echipele din Focşani, Iaşi, Vaslui şi urmând să mai joace înultima etapă a turului cu echipa Sucevei. Ne bucurăm că sportivii pietreni ocupă locurile fruntaşe, obiectivul lor fiind clasarea pe podium. Să le urăm deci succes jucătorilor :Amihăesi Silvian, Busuioc Iulian, Gălbează Alexandru, Puşcaşu Mădălin, Ţigănaşu Cosmin, Vulpoi Ştefan, Gheorghiu Marius,Meteleagă Marius, Belchim Andrei, Urzică Vasile-Andrei, Giotoiu Raul, Axinia Alexandru, Ionel Ştefan, Ivănescu Claudiu şi…portarilorPopa Răzvan şi Curcă Gheorghiţă.

Axinia Alexandru cl. A ix-a b Belchim Andrei cl. A x-a b

După aproximativ o lună, a venit vremea turneului de acasă unde a fost realmente oferit un spectacolhandbalistic.

*** Aşadar, echipa de handbal formată din elevii claselor a IX-a B şi a X-a B şi coordonată de prof. RăzvanCaba a câştigat consecutiv trei turnee importante: la Botoşani, la Iaşi şi la Piatra Neamţ unde meciurile cucele cinci echipe (LPS Iaşi, LPS Vaslui, LPS Botoşani, LPS Suceava, LPS Roman) au fost câştigate cupeste zece goluri avans, de fiecare dată. Cei mai buni marcatori au fost Amihăesi Silvian, Bursuc Iulian şiGălbează Alexandru, ei înscriind peste jumătate din golurile acestor trei turnee.

Herlea Roxana cl. a IX-a B

-Handbal fete- ne-am apropiat de turneul semifinal, ce în ce mai mari dar am ştiut că ne-am unca depusă va da roade. desfăşurat în perioada 12-14 mai 2006 la şi a adunat echipe ca CSS Caracal, LPS tina. Echipa noastră s-a clasat pe locul golaveraj de 4 puncte.

ost jucat pe 12 mai cu echipa LPS Buzău cu scorul de 23-18. Al doilea meci, jucat a LPS Slatina, s-a finalizat cu scorul de ultimul meci din acest turneu, jucat contra S Caracal, s-a încheiat cu înfrângerea eamţ cu scorul de 19-17 .

Nemulţumite de ultimul rezultat, am plecat spre casă cu gând ca în turneul final să jucăm cu mai multă dăruire. Timpul a trecut şi, în perioada 24-28 mai 2006, s-a desfăşurat finala în acelaşi oraş. S-au întâlnit echipele : LPS Roman, Extrem Baia Mare, GS Transilvania-Oradea, CSS4 Bucureşti, CSS Drobeta Turnu Severin, LPS Banatul Timişoara, LPS Piatra Neamţ şi CSS Caracal. La finalul turneului, clasamentul arăta astfel :

1. CSS Caracal 2. CSS Drobeta Turnu Severin 3. LPS Piatra Neamţ 4. Extrem Baia Mare 5. GS Transilvania Oradea 6. CSS4 Bucureşti 7. LPS Roman 8. LPS Banatul Timişoara

Acest loc III nu ar fi fost ocupat de noi fără ajutorul şi îndrumarea atentă şi plină de profesionalism a antrenorilor noştri Loredana Bulache şi Dumitru Samson care au fost şi sunt alături de noi şi care ne-au călăuzit pe drumul victoriei. Handbalistele echipei LPS Piatra Neamţ sunt : Sandu Ana Maria, Corchez Mădălina, Antoce Andreea, Herlea Roxana, Leonte Alexandra, Marariu Cristina, Marian Bianca, Măzărianu Ioana, Pavelescu Ana-Maria, Staicu Elena, Ştefan Petrina şi Ţăpeanu Raluca. Obţinerea medaliei de bronz a însemnat pentru noi o mare bucurie dar anul acesta sperăm să purtăm la gât medalii mai strălucitoare…Vă promitem că o să luptăm pentru…ce e mai bun !

VIS FRÂNT

« Ai învins, continuã! Ai pierdut, continuã! » F. Nansen

2006 decembrie

A D A S T R A

15

VII

Fiecare nouă generaţie de handbalişti juniori aşteaptă cu nerăbdare momentele în care poate să-şi măsoare forţele în turneul final al unui Campionat Naţional. Pentru a ajunge între cele 8 echipe calificate, juniorii III de la LPS Piatra Neamţ au parcurs un drum greu, cu multe victorii- unele confortabile, altele pe muchie de cuţit- dar şi cu unele eşecuri mai puţin plăcute.

Plasată la începutul Campionatului 2005-2006 într-o grupă alături de LPS Iaşi, LPS Suceava, LPS Botoşani şi LPS Vaslui, echipa noastră a reuşit să încheie pe poziţia a doua după turneele din cele cinci oraşe.

Această poziţie ne-a calificat într-una din cele patru grupe ale turneului semifinal, desfăşurată în oraşul Brăila. După meciuri aprig disputate, am câştigat toate cele trei jocuri cu LPS Roman, Grupul Scolar 1 Mai Ploieşti, LPS Brăila şi ne-am calificat la turneul final al juniorilor III de la Oradea din 24-28 mai 2006. Cele două serii au fost compuse din LPS Piatra Neamţ, CSS Sighişoara, LPS Suceava şi Extrem Baia Mare (seria I) şi Scoala generală 3 Adjud, LPS Roman, Activ Oradea şi CSS ROM CRI Braşov (seria a II-a). Deşi ne-am străduit cât am putut de mult, n-am reuşit să câştigăm nici un meci şi am încheiat pe locul al VIII-lea.

Am fost dezamăgiţi...Dar însăşi participarea la primul nostru turneu final din carieră, printre cele mai valoroase opt echipe din ţară, a constituit o mare performanţă. Nu-i puţin lucru ca din peste 40 de echipe ce s-au prezentat la startul competiţiei, să te situezi pe locul al VIII-lea la terminarea ei. A fost o experienţă frumoasă şi plină de învăţăminte. Pentru participarea în Campionatul Naţional de juniori II, va trebui să ne pregătim şi mai atent, corectând greşelile pe care le-am sesizat şi punând cât mai în evidenţă atuurile noastre. În toată această grea aventură, la rezultatele echipei au contribuit următorii sportivi: portarii Severin Cozma şi George Coşmagă şi jucătorii de câmp Cosmin Ţigănaşu (223 goluri), Florin Creţu (131 goluri), Marius Gheorghiu (125 goluri), Andrei Abalaşei (110 goluri), Ştefan Ionel (52 goluri), Ionuţ Bârliba (35 goluri), Claudiu Ivănescu (32 goluri), Dragoş Săvescu (19 goluri), Sorin Apetrei (6 goluri), Petru Bursuc (1 gol), Adrian Darie (1 gol), Alexandru Macovei, George Gavriliu, Radu Herlea şi Dragoş Humenuc.

Prof. Doru Şerpe

Cei 4 A ai performaNTei (II) -Antrenamentul-

Continuând abordarea temei pe care am început-o în numărul trecut al revistei, acum vă prezint unul dintre cei 4 factori favorizanţi ai performanţei, cel mai cunoscut vouă şi cu care vă confruntaţi zi de zi: ANTRENAMENTUL. Antrenamentul sportiv este în majoritatea cazurilor un proces instructiv-educativ BILATERAL, deci se desfăşoară cu largul concurs al celor 2 factori implicaţi: antrenorul şi sportivul. În sportul de performanţă, această relaţie antrenor-sportiv este sau ar trebui să fie foarte importantă şi puternică, ţinându-se cont de obiectivul final ce se urmăreşte şi anume formarea unui sportiv sau, după caz, a unei echipe competitive, echipă capabilă să obţină rezultate deosebite. De multe ori, acest antrenament este privit de către sportivi ca pe o corvoadă, ei neînţelegând că, fără sacrificii făcute de bunăvoie şi cu un scop bine definit, nu se poate realiza nimic în viaţă. Antrenamentul se poate realiza şi ca activitate independentă, activitate ce se desfăşoară fără prezenţa antrenorului, însă numai după o anume experienţă a sportivului, acumulată în timp. Nu mi-am propus să fac o prezentare pur teoretică a antrenamentului, aceasta putând fi găsită în orice manual de Teoria antrenamentului sportiv ; vreau doar să subliniez importanţa relaţiei antrenor-sportiv şi să întăresc faptul că, dacă tu ca antrenor sau ca sportiv nu îţi respecţi munca, nu te aştepta să o facă alţii. Vom vedea în tabletele din numerele următoare ale revistei strânsa corelaţie dintre antrenament şi ceilalţi factori favorizanţi ai performanţei: aptitudinea, atitudinea şi ambianţa.

PrOF. CARMEN DULGHERU

decembrie 2006

5

VIII

Coorganiexerciţformeaposibil

În colectitabloufolosi:30-50

O

Echipa de voleirezultate remarcabile, acesta, echipa nu partjunioare, însă acum pînscrierea şi în campiosă acumuleze cât maivor fi disputate. Din lotul echip(căpitan şi componenCurcă Liliana, ŞtefuRoxana, Lungu Cătăl După cum bineantrenat din greu în campioane naţionale actualul an competiţiode campioane la Piatrajucătoarelor achiziţionIliescu Andreea, amâvenită din Cernavodă. În urma meciuridoamna Mihaela Voivclasează pe primul locînsă urmează meciurfinal. Acestea fiind spmare, pentru a le sujunioare cât şi la diviStrada Obor.

Curcà Lilian

1

obliga

Prof

a i r n

e

i

e n

n

l

i

u

z

a

În acelaşi timp, colectivul va include şi copii rapizi,îndemânatici, decişi şi curajoşi pentru jocul de semicerc. Învederea alegerii conducătorilor de joc, vor fi selecţionaţi copiiicare s-au dovedit îndemânatici, cu spirit inventiv, echilibraţi înmişcări şi acţiuni, decişi şi întreprinzători.

Pentru postul de portar, ne vom opri asupra celor dezvoltaţiarmonios, cu talie mai înaltă şi, în general, cu segmente lungi,îndemânatici, cu viteză de reacţie şi execuţie şi cu mult curaj.

Referindu-ne la complexitatea probelor ce impunselecţionarea, trebuie să luăm în considerare şi situaţia laînvăţătură, respectiv posibilităţile intelectuale, fapt ce poateuşura sau îngreuna întregul proces de instruire, date fiindnecesitatea participării la un număr mai mare de antrenamente şiobligativitatea însuşirii noţiunilor abstracte legate de cerinţeletacticii jocului de handbal.

În perioada de selecţie, ca de altfel în întreaga activitate cujuniorii şi copiii, profesorul sau antrenorul trebuie să foloseascăcele mai corecte metode, să dea dovadă de tact pedagogic şicompetenţă profesională, să iubească copiii şi să le creeze astfelcondiţiile optime de pregătire.

În funcţie de evoluţia lor, copiii pot fi împărţiţi pe grupediferenţiate ca vârstă, pregătire şi posibilităţi. În cazul depistăriiunor noi elemente, acestea vor fi repartizate în funcţie decalităţi, în grupe corespunzătoare.

Dacă profesorul sau antrenorul intenţionează să alcătuiascăun lot de mare perspectivă, selecţia copiilor se poate prelungi peparcursul unui an întreg, timp în care procesul de instruire şiantrenament se va desfăşura în mod normal.

În general, copiii care se încadrează în activitatea sportivăorganizată şi susţinută tind să devină sportivi „fruntaşi” şi suntdispuşi să accepte condiţiile impuse de părinţi şi antrenoriprivind participarea la antrenamente şi competiţii numai dacăobţin rezultate bune la învăţătură şi dacă au o comportaredemnă.

Antrenorul are datoria de a menţine permanent legătura cuşcoala şi familia pentru a cunoaşte situaţia la învăţătură şicomportarea copiilor, în general. Evidenţa activităţiiantrenorului sau profesorului trebuie să cuprindă în egalămăsură rezultatele sportive cât şi pe cele ale activităţii şcolare.

A D A S T R A

Selectia copiilor pentru practicarea organizatà a jocului de handbal În 7 (Ii)

piii reţinuţi după selecţia primară vor participa la mai multe antrenamente bine zate şi cu un conţinut adaptat la scopul propus. În această perioadă, prin ii şi jocuri accesibile (proprii lecţiilor de iniţiere) vom urmări în ce măsură se ză deprinderile sportive propriu-zise şi numărul acestora, lucru care ne oferă ităţi de comparare pe o bază mai concretă de apreciere. afara observaţiilor şi aprecierilor referitoare la formarea deprinderilor exersate, vul de copii va trebui să treacă normele de control menite să întregească l calităţilor fizice pe care jocul de handbal le solicită. În acest sens, se pot aruncarea mingii de oină sau de handbal la distanţă, alergarea de viteză pe m, săritura în lungime cu măsurarea de la locul bătăii, etc. apreciere precisă şi completă în vederea selecţionării presupune, în mod

toriu, efectuarea unor măsurători antropometrice şi stabilirea câtorva indicii

fiziologice: talie, greutate, perimetru toracic, elasticitate toracică, ritm cardiac, tensiune arterială, frecvenţărespiratorie, ventilaţie pulmonară.

Datele înregistrate de-a lungul întregii perioade de selecţie vor fi interpretare şi apreciate astfel încât săpermită alegerea celor mai dotaţi fizic care deprind mai uşor şi mai temeinic elementele, posedând în acelaşitimp şi calităţi psihice corespunzătoare (cu relativitatea subiectivităţii admise). Cu ei se va alcătui apoi lotul ceurmează a fi pregătit pentru activitatea de performanţă. Selecţionarea se face şi în funcţie de asigurarea repartizării viitoare a jucătorilor pe posturile impuse decerinţele jocului. Astfel, în lotul selecţionat este necesar să existe copii cu o talie mai înaltă, robuşti, cu forţă dearuncare, ei reprezentând viitorii jucători „de la 9 m”.

Volei feminin

feminin Unic-LPS Piatra Neamţ a obţinuttât la junioare cât şi la divizia A2. Până anulcipa decât la campionatul de divizia A şi deeşedintele clubului, Vasile Ouatu, a hotărâtatul diviziei A2, pentru ca tinerele jucătoare

multă experienţă în numeroasele jocuri care

i de junioare fac parte : Chirilov Florinaţă a lotului naţional), Lupaşcu Veronica, Ioana, Marin-Iliescu Andreea, Cioangăna, Dumitru Andrada şi Racu Bianca. se ştie, fetele nu au stat degeaba şi s-auacest an, reuşind să le « sufle » titlul deternelor rivale de la Metal Galaţi. Şi înal obiectivul fetelor este menţinerea titlului

Neamţ, acest lucru fiind posibil şi cu ajutorulate în această vară : Ştefu Ioana, Marin-două venite din Brăila şi Cioangă Roxana,

or disputate până acum, echipa condusă deod şi de domnul profesor Viorel Roşioru sela junioare şi pe locul al II-lea la divizia A2, decisive pentru clarificarea clasamentului

se, fetele vă aşteaptă în număr cât maisţine la derby-urile ce vor urma. Atât laia A2, meciurile se dispută la sala LPS din

şi Lupaşcu Veronica (xii a)

. Rãzvan caba

2006 decembrie

A D A 15

Fiecare sportivca sportivii lui să-şaprecieze semnifica În realizarea plpregătirii în vederprecare, ceea ce dobiectivele. Aş dori să îmantrenamentele ce tcrea cu adevărat sen

Drum... de campion

doreşte să devină campion şi fiecare antrenor speră i vadă dorinţele împlinite şi, în cele din urmă, să le ţia. anurilor lor, sportivii trec prin niveluri diferite ale ea competiţiei, având adesea de depăşit condiţii e obicei măreşte atenţia cu care sunt considerate

părtăşesc cititorului câteva gânduri legate de rebuie desfăşurate pe distanţe prea scurte pentru a zaţia identitătii cu situaţia competiţională.

S T R A

În micul nostru oraş, se află lacul deacumulare Bâtca Doamnei, construit demâna omului. Pe malul lacului, e bazanautică a Clubului Ceahlăul- LPS PiatraNeamţ. Deşi nu măsoară decât 1200m înlinie dreaptă, s-au reuşit aici rezultatedeosebite. Competiţiile de canotaj sedesfăşoară pe distanţa de 2000m darexistă mai multe explicaţii şi pentrureuşitele noastre. În componenţaechipajelor victorioase intră sportivipasionaţi care, în cele mai multe cazuri,au făcut dovada posibilităţilor de înaltăperformanţă. Ei înţeleg necesitateapregătirii specifice pe tot parcursulanului, înţeleg competiţia şi cum trebuiesă se antreneze pentru aceasta. Stăpânirea elementelor de tehnicăeste întotdeauna esenţială pentruasemenea nivel de performanţă, iar încazul nostru antrenamentele pe distanţăscurtă solicită şi mai mult echipajele înînsuşirirea tehnicilor corecte. Anul 2006 ne-a adus rezultatedeosebite la Campionatele Mondiale dela Amsterdam unde s-a obţinut un loc I(primul titlu de campioane mondiale)prin sportivele Harpa Andreea şi DociuMihaela, un loc VI (Puşcaşu Florin) şiun loc VIII (Constantin Loredana). Lacampionatele naţionale şi şcolare, au fostcâştigate 18 medalii de sportivii: HarpaAndreea, Dociu Mihaela, PuşcaşuFlorin, Constantin Loredana, DâmbuLucian, Jireghie Oana, Costea Cristina,Modrea Florina, Căldare Alexandra,Ţapu Ionela, Cojocaru Nicoleta, CocaAndreea, Muscalu Anca. În numerele viitoare ale revistei,vom descrie tehnica vâslitului ce poate fipracticată de fiecare elev, cu speranţa căel se va afla cândva într-o barcăînsuşindu-şi pregătirea teoretică şiîmbinând-o în mod fericit cu ceapractică. (va urma)

Prof. Valentin gavril IX

decembrie 2006

5

X

A D A S T R A

1

Prof.

ROLUL EDUCatIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN FORMAREA PERSONALItatII UMANE ŞI ObtINEREA PERFORMAntELOR PROFESIONALE

O încercare de a sintetiza rolul educaţiei fizice şi sportului în formarea personalităţii umane estegrea şi riscantă. Este grea deoarece se încearcă aproprierea a două domenii diferite: unulpreponderent teoretic, analitic, raţional care pleacă de la experimente riguroase şi bine fundamentateînainte de a face paşi în explicarea psihicului uman, celălalt, practic prin excelenţă, dornic săexploreze şi să împingă cât mai sus limitele rezistenţei fizice şi psihice ale individului. Este o încercare riscantă deoarece există pericolul de a-i nemulţumi atât pe psihologi cât şi peantrenori şi sportivi. Cu toate acestea, date fiind numeroasele posibilităţi de interpretare afenomenului sportiv prin prisma psihologiei, mi-am asumat riscul în speranţa unui demers folositoratât educativ cât şi informativ. În ultimele decenii s-a observat o dinamică de excepţie a proceselor de integrare, provocată deevidenta labilitate a structurilor sociale existente şi de multiplul spor al factorilor culturali, educativişi ideologici. Unul din aceşti factori este sportul care se bucură de o atenţie deosebită în procesulintegrării pe planurile diferite ale vieţii sociale. De unde reies valorile sportului ca factor de integrare socială? Care sunt planurile unde semanifestă funcţiile de integrare ale sportului? În ce se materializează ele? Aşa cum arată rezultatul

cercetărilor anterioare, relaţiile create în cercurile participanţilor la diverse întreceri sunt neobişnuit de durabile şi exercită un rolînsemnat în formarea microstructurii sociale. Sportul este acea formă a jocului dinamic, care este legată de întrecere şi rivalitate, coordonată şi supusă unui întreg arsenal dereguli şi îndatoriri vizând această rivalitate. Spre deosebire de jocurile şi manifestările dinamice care au un caracter de acţiune locală şisporadică, sportul este un joc permanent. El reprezintă permanenta aspiraţie spre depăşirea rezultatelor obţinute în comparaţie curealizările celorlalţi. Astfel, relaţiile create de sport sunt foarte variate şi manifestă tendinţe de rapidă răspândire, neţinând cont debarierele ridicate de vârstă. Din acest punct de vedere nici o activitate culturală sau de instrucţie nu se poate compara cu sportul.

*** Încercând o particularizare în domeniul nostru, am putea aprecia că prin sistemul de educaţie fizică şi sport se înţelege ansamblulunităţilor organizatorice şi al conţinutului activităţilor acestora concepute corelativ pe plan naţional, în scopul perfecţionării prioritare

rt

ulu

30

17

10

2

3

4

5

6

7

8

0

0

0

0

0

0

0

0

Studii superioare-educaţie fizică şi spoŞcoli post-licealePlecaţi în străinătate la terminarea lice

a dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice în rândul tuturor categoriilor depopulaţie umană, prin concordanţă cu comanda socială prezentă şi deperspectivă. Prin prisma acestei definiţii adaptate, se poate afirma fără dubii că înRomânia a existat un bun sistem de educaţie fizică şi sport. Sistemul existăşi în prezent, deşi sunt vizibile unele dereglări determinate de factoriconjuncturali, inclusiv de inexistenţa - mult timp - a unor legi specifice şi,mai ales, de nerespectarea legilor existente. Cercetările efectuate au scos înevidenţă faptul că sistemul de educaţie fizică reprezintă „ sistemul de idei,metode şi mijloace structurale după principii unitare în vederea realizăriiunor obiective politice, sociale şi biologice ale educaţiei fizice”. În perioada actuală, rezultatul sportiv de performanţă are următoarelecaracteristici : se consideră drept un factor de prestigiu internaţional alunei naţiuni, constituie un element de recunoaştere şi acceptare a simpatieişi de contracarare socială cu multiple implicaţii benefice, este un factor cecontribuie la cerinţele civilizaţiei umane, determină guvernele şiparlamentele unor ţări, indiferent de orientarea politică, de a se implicadirect prin asigurarea sprijinului strategic material în favoarea sportului deperformanţă, impune ca state „mari” şi „mici” indiferent de gradul dedezvoltare şi întindere geografică să arunce „totul” în lupta pentru medalii,în confruntările de anvergură. În cadrul competiţiei ponderea factorilor psihici, fizici şi sociali diferă,atât în funcţie de specificul ramurilor de sport şi probelor sportive dar şi deforma de organizare a sportului. Baza desfăşurării competiţiilor sportive oreprezintă regulamentul competiţional care stabileşte, printre altele,hotărâri privind repartizarea după vârstă, sex, categorii de performanţă,condiţii de participare, anunţarea drepturilor financiare ale participanţilor,costurile, modul de evaluare şi desfăşurare. Indiferent că este vorba desport de performanţă, sport pentru toţi sau sport adaptat, comparaţiilecalitative sunt caracterizate de aspiraţiile spre rezultate superioare şi deemoţiile inerente unei astfel de activităţi. Rezultatul obţinut, bucuriaresimţită pe durata acţiunilor competiţionale, înainte sau după acestea, potîncuraja sportivii în continuarea pregătirii şi pot declanşa noi obiective.

***

Relaţia antrenor-sportiv, este un edificiu care se construieşte greu,minut cu minut, în antrenamente şi meciuri, în viaţa de toate zilele şisolicită multă muncă, talent şi răbdare. Pe cât de greu se construieşte acestedificiu, pe atât de uşor se năruie, fiindcă şi antrenorul şi sportivul suntoameni, cu trăiri şi sentimente complexe. Sportivul cere mereu sprijin şiîncurajare, atenţie şi recompensă, iar câteodată vrea toate acestea fără sădepună un efort constant, manifestând uneori şi un periculosconservatorism. Sportul trebuie să fie condus eficient şi să aibă la bază o ideologie: oideologie a cărei tablă de valori socio-morale se opune profitului cu oricepreţ, publicităţii, utilitarismului sau dorinţei de exercitare a dominanţeidisimulate; o ideologie şi o filozofie coerente ce menţin emulaţia şicooperarea la cote controlabile, care promovează superioritatea prinselecţie democratică, nediscriminatorie a performanţei şi performerilor la

Vasile filim

11

36

6

1

Studii superioare alte specializăriÎncadraţi în producţie la terminarea liceului

i

nivelul unei comunităţi; respectul reciproc, înţelegerea, prietenia sunt valori cesintetizează şi exprimă credinţă în virtuţile sportului. Acestea l-au făcut pe Pierre de Coubertin să-şi înscrie numele întrefăuritorii de poezie, înaltele sale aspiraţii găsindu-şi expresia în celebra Odasportului : „O sport...tu eşti pacea/ Tu stabileşti legături fericite întrepopoare/ Apropiindu-le prin cultul puterii îngrădite,/ Organizate şistăpâne pe ea Însăşi./ Prin tine tineretul lumii învaţă să se respecte/ Şiastfel diversitatea calităţilor naţionale/ Devine izvorul unei glorioase şipaşnice întreceri//”. O convingere care înalţă sportul la rang de artă. O artă aeforturilor şi a răgazului deopotrivă în care omul se descoperă pe sine, nefiinddecât ceea ce poate şi neavând decât ceea ce a luptat să aibă. O fermăconvingere ce l-a făcut pe Pierre de Coubertin să ridice sportul la rang de„joc divin” ce umple timpul liber cu o avuţie gratuită, un joc şi un răgaz încare loialitatea întrecerii se desăvârşeşte prin respect, prin prietenie. Paralel cu formarea culturii sportive se fundamentează o concepţieoptimistă despre om şi viaţă prin insuflarea încrederii în forţele proprii, încapacitatea de a depăşi propriile performanţe sau momente de dificultate, prinstimularea capacităţii de muncă şi de creaţie socială.

*** Integrarea socio-profesională a absolvenţilor Liceului cu Program

Sportiv din perioada 1995-1999: Promoţia 1995-1999 ( 239 absolvenţi - promovabilitate BAC 97,2 % )

Studii absolvite Nr. %

Studii superioare-educaţie fizică şi sport 72 30

Studii superioare alte specializări 41 17

Şcoli postliceale 26 11

Încadraţi în producţie la terminarea liceului 85 36

Plecaţi în străinătate la terminarea liceului 15 6

* statutul familial şi mediul de rezidenţă: provenienţa absolvenţilor - mediurural - 5%, mediu urban - 95%; * statutul social al familiilor absolvenţilor:studii medii, venit mediu şi sub mediu - 89%, studii superioare, venit mediuşi peste mediu - 11%; * familii de foşti sportivi de performanţă - 12,5% ; [...]Din totalul de 239 de absolvenţi din perioada 1995-1999, 15%continuă şi astăzi să practice sportul de performanţă la diverse cluburi din ţară,inclusiv la cluburile din municipiul Piatra Neamţ şi judeţul Neamţ. La nivelulLiceului cu Program Sportiv din Piatra Neamţ, 4 dintre colegii profesori deeducaţie fizică şi sport sunt absolvenţi ai liceului din acea perioadă. Datorită calităţilor fizice, psihice şi intelectuale ale elevilor noştri,dorinţei, priceperii şi dăruirii profesorilor antrenori, LPS Piatra Neamţ se aflăpe primele locuri în clasamentul liceelor de profil din ţară.

on (fragmente din teza de gradul I)

Mitul lui Prometeu în literatura românÃ

În lirica şi dramaturgia românească, calea receptării mitului prometeic a fost deschisă de Tudor Vianu prin studiul Mitul prometeic în literatura română în care sunt menţionaţi clasicii

2006 decembrie

POETUL- PROM

DEMIURG ETEU

lume …

Prometeu

…

Plamada mea de hume

…

…

A D A S T R A

15

XI

victimă (pharmakos-ul), reformator al religiei jupiteriene, Prometeul platonic, reparator al creaţiei ratate de Epimeteu, Prometeu al originalităţii creaţiei literare a lui Lucian din Samosata, Prometeul exploziei personalităţii geniului, ridicându-se până la iconoclasm, al lui Goethe, din perioada “Sturm und Drang”, Prometeul extravertit, activ şi pragmatic al lui Goethe, din opera clasică, Prometeul byronian al imploziei personalităţii geniului romantic, bazat pe sine însuşi, Prometeul celor trei feţe ale Iubirii, creat de Shelley, Prometeul introvertit, vizionar şi mesianic, al lui Spitteler, tipul contemplativului epocii neoromantice de tranziţie spre expresionism, Prometeu, geniul izgonit de lume, aflat în criza identităţii eului creator din poemul dramatic expresionist al lui Al. Philippide, Prometeul infernului absurdului al lui Albert Camus care declară “Mă revolt, deci suntem”, Prometeul, ambasador ludic al actului gratuit, al lui A. Gide... De ce mitul lui Prometeu? Actul "creării", perceput din perspectivă artistică şi nu procreativ-umană, este un act de răzvrătire...Trecerea realităţii obiective prin filtrul imaginaţiei artistului, presupune traversarea căii sinuoase a descoperirii şi curgerea printr-un proces ireversibil al "Cunoaşterii". Ai cunoscut şi nu mai poţi uita! Încercarea depăşirii condiţiei planimetrice, lipsite de altfel la majoritatea dintre noi de perspectivele înălţării, nu poate fi decât un act prometeic, mai mult ori mai puţin dirijat de artist. Poate că, în măsura în care ne autodescoperim, influenţăm şi marca prometeicului din noi. Cred că această tendinţă e mai mult un drum către autodistrugere (prin autocontemplare) şi nu către acceptarea valorii din noi ca pe un dat din afară. De ce mitul lui Prometeu? Pentru că în fiecare individ stă ceva din sămânţa încordării titanice, în măsura în care individul înţelege ideea de "luptă" de "răzvrătire" de "negare" a propriei limitări. Pentru că fiecare individ tinde către eliberare. Nu e o eliberare hyperionică de "veşnicul ieri" ci una "adamică" de incertul "mâine". Individul prometeic nu e aflat în ipostaza "tâlharului de veşnicii", pentru el eliberarea nu presupune detronarea Divinităţii. Căci, acest gând al tulburării veşniciei nu e decât atributul diavolului, unicul (din perspectiva creştină) râvnitor la Dumnezeire. Insul prometeic e răzvrătit înăuntru nu înafară.

***

a. Tehnica (metoda) ciorchinelui: EEssttee oo tteehhnniiccăă ddee pprreeddaarree -- îînnvvăăţţaarree mmeenniittăă ssăă îînnccuurraajjeezzee eelleevviiii ssăă ggâânnddeeaassccăă lliibbeerr şşii ssăă ssttiimmuulleezzee ccoonneexxiiuunniillee ddee iiddeeii.. EEssttee,, ddee aasseemmeenneeaa,, oo mmooddaalliittaattee ddee aa rreeaalliizzaa aassoocciiaaţţiiii ddee iiddeeii ssaauu ddee aa ooffeerrii nnooii sseennssuurrii iiddeeiilloorr îînnssuuşşiittee aanntteerriioorr şşii oo tteehhnniiccăă ddee ccăăuuttaarree aa ddrruummuulluuii sspprree aaccuummuullaarreeaa ddee ccuunnooşşttiinnţţee,, eevviiddeennţţiiiinndd pprroopprriiaa îînnţţeelleeggeerree aa uunnuuii ccoonnţţiinnuutt..

RReeaalliizzaarree:: ((ccllaassaa aa XXII--aa,, tteexxttuull lliirriicc))

TTeexxtt ssuuppoorrtt:: Prometeu de Vasile Voiculescu

- Pe mijlocul tablei se scrie un cuvânt sau o propoziţie-nucleu: “Poetul este un demiurg, un creator de lume asemenea lui Prometeu.”

Prof. ana VÎrlan (fragmente din teza de gradul I)

- Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu tema propusă. -Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală sau, dacă este cazul, de una din cele propuse de elevi. -Se vor nota ideile în timpul alocat (10-15 minute).

Reguli:

- Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie ! - Nu judecaţi / evaluaţi ideile produse, ci doar notaţi-le ! - Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi până apar idei noi! - Lăsaţi să apară cât mai multe conexiuni între idei! - Nu limitaţi numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea!

*** După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS (Poetul este un creator de lume asemenea titanului Prometeu). Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase. Poate fi folosit cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi pe parcursul predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.

Efectele metodei:

-Stimulează conexiunile dintre idei. -Evidenţiasă modul propriu de a înţelege tema aleasă. -Realizează asociaţii sau relevă noi sensuri ale ideilor. -Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, deprinderi şi convingeri. Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare şi determină o întrecere în a descoperi noi conexiuni legate de interpretarea mitului lui Prometeu..

Elevii vor fi grupaţi în semicerc la mesele de lucru. Fiecare va avea o foaie pe care va construi propriul

“ciorchine” - completat şi de conexiunile făcute de colegi. Participarea la completarea foii comune va fi

dirijată de profesor, care trebuie să-i încurajeze pe toţi elevii. La finalul exerciţiului, se va comenta întreaga

structură cu explicaţiile de rigoare.

Facilitarea învăţării:

profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu opere artistice cunoscute (pictură, sculptură, grafică, vitralii, ceramică) reprezentând mitul lui Prometeu şi va citi un fragment în care este prezentat pe scurt mitul;

utilizarea resurselor ; imagini, texte, albume;

De-a lungul mileniilor, Prometeu a rămas acelaşi, numai modalitatea de receptare a mitului este mereu alta. În „biografia” titanului antic se consemna ca faptă exemplară formarea omului şi a societăţii, cu atributele sale religioase, literare, artistice şi politice. Existenţa eroului modern e îmbogăţită cu descoperirea pasiunii de a transforma lumea. Mitologia şi credinţele populare, cu ecouri exemplare în întreaga artă universală, au reuşit zugrăvirea chipului titanului răzvrătit: de la Michelangelo, Rubens, Ribera, Tizian şi Brâncuşi la Beethoven, Liszt, Saint Saëns şi Honegger, marii oameni de cultură au fost fascinaţi de impozanţa acestui erou şi, de ce nu, de atitudinea prometeică a omului universal. În arta cuvântului, mitul lui Prometeu a devenit sinonimul ideii de evoluţie a omenirii găsindu-şi ilustrarea în toate genurile literare din toate epocile. Arhetipul simbolic Prometeu, trecând prin toate modurile ficţionale, sistematizate pe cercul mitologic al lui N. Frye şi supunându-se funcţiilor simbolului enumerate de J. Chevalier, se află într-o continuă metamorfozare de esenţă tipologică, metamorfoze ce devin embleme ale epocilor în care arhetipul a fost recreat: Prometeul hesiodic al hybris-ului, Prometeul eschilian

literaturii antice universale dar şi scriitorii români care au încercat să îmbogăţească cu noi sensuri şi semnificaţii povestea antică. Într-o primă etapă a valorificării sale, mitul se regăseşte în poeziile lui Nicolae Iorga şi dramaturgia lui Victor Eftimiu. Îl vor prelua apoi Al. Philippide, Vasile Voiculescu, Ion Minulescu, Tudor Arghezi, G. Călinescu şi generaţia poeţilor contemporani prin reprezentanţii ei de marcă Marin Sorescu şi Adrian Păunescu. Octavian Paler afirmă:”Fără orgoliul titanului, cerul ne-ar omorî. Acest orgoliu e focul”. Nicolae Balotă îl compară pe Hyperion al lui Eminescu cu Prometeu iar Vasile Voiculescu îşi acoperă eroul de un titanic orgoliu, făcându-l capabil de aşteptarea izvorârii focului din propriul suflet şi refuzul de a-l fura de la zei. În Cântare Omului, Tudor Arghezi renunţă la convenienţele mitice: eroul arghezian este şi un răzvrătit şi un creator de univers, în aceeaşi măsură (La stele, Flacăra păzită, Născocitorul). Marin Sorescu recurge la demitizare, coborându-şi eroul pe pragul nelămuririlor în planul suferinţei fizice şi pe buze cu o întrebare obsesivă: „De ce ficatul?” În Filosofia culturii, Tudor Vianu aşază mitul prometeic la baza creaţiei culturale moderne: ”Pentru moderni, lumea este o devenire perpetuă. În acest mobilism al lumii se poate înscrie cu mai mult rost firesc fapta titanului reformator.”

decembrie 2006

5

XII

Singurãtate

Mă doare frumuseţea timpului

când se naşte din singurătatea care rămâne...

E frumuseţea timpului şi a gândului

de bine şi de nebine din mine...

Mă doare frumuseţea timpului din lumea care trece

prin mine, frumos şi sigur

frumusetea timpului se naşte cu mine...

Marariu Cristina cl. a IX-a B

P

ŞCu sa

Renuntare

Renunţ, pierdut pe-un ţărm,

Renunţ l-a mea trăire, Renunţ a mai rămâne

Strivit de-a mării amintire...

Renunţ dar nu regret Renunţ c-o lacrimă pe faţă,

Renunţ ca să mai pierd Tot ce am strâns o viaţă...

Renunţ cu îndârjire Renunţ să mai iubesc,

Renunţ la nemurire Şi-un zâmbet îţi cerşesc!

Munteanu Adrian-Ionut

cl. a XII-a A

A D A S T R A

Eternitate

Bătrân, oceanul albastru, Cu plete de apă inel, ătrunde-n retină de astru Cu sare şi păsări în el...

Bătrân, oceanul albastru Aruncă silabe cu spumă i crunt el loveşte din urmă re şi păsări, călcâiul de humă...

Marariu Cristina cl. a IX-a B

Dragul meuPe un tărâm

Dar simt ca-Când tu alătu

Fericirea-i c

Şi alerg câŞi când,

mâPe ramuri, păs

Fericirea-i cPe-nserat, s

Şi când porniÎn lumi cu vi

AanicÃi B

Zâmbet în amurg

Trec flori şi frunze în pustiu Şi nimeni nu le-ajunge

Căci urmă ele nu mai lasă Doar un fior, un gând ce-apasă.

Tot ce rămâne este gol, Pândeşti şi cauţi...nu găseşti…

O flacără e tot ce eşti, Şi-un gând răzleţ, tremurător...

Marin Alina Maria cl. a XI-a A

Între vis şi realitate O seară friguroasă de decembrie, plină de zăpezi şi prin brazi şi în gând, a făcut ca în casa mea să se aştearnă o atmosferă plăcută, desărbătoare. Focul lumina şi încălzea întreaga odaie în care mă aflam, iar în ferestre floricelele de gheaţă îmi zâmbeau cu feţe de basm... Tocmai când mă cotropiseră aminitirile copilăriei, liniştea a fost tăiată de un zgomot ciudat venit din biblioteca bunicului... Am crezut că mi s-a părut. Însă, la un al doilea sunet m-am trezit parcă dintr-un somn adânc şi m-am îndreptat speriată spre încăperea încare se aflau cărţile vechi de rugăciuni ale bunicului. Eram temătoare dar hotărâtă să aflu ce se întâmplă. Abia am deschis uşa şi am simţit cum o mână puternică mă trage înăuntru. Nu am putut să mai zăresc în faţa pleoapelor mele amorţitedecât o pânză subţire şi albă, iar dincolo de ea o câmpie nesfârşită de nori...Am încercat să strig, crezând că totul se va termina...Eramcuprinsă de o înfricoşare adâncă, nu numai a gândului dar şi a minţii şi inimii...Mi-am auzit strigat numele: „Maria!”...şi am simţit cumplutesc pe câmpia aceea nefiresc de moale...şi de crudă, în albul ei...Un vârtej îmi cuprindea toată fiinţa iar înăuntrul meu simţeam cumsufletul îngenunchează...Eram purtată, pe aripi de înger, spre o stea a cărei lumină orbitoare, cu cât mă apropiam, îmi închidea înfierbântatepleoapele...Interiorul meu, cuprins de o fericire imensă, trimise cu cântec de clopot către buze sunetele până atunci adormite: „Doamne!” Am rămas o clipă suspendată între cuget şi inimă, căutând să înţeleg neînţelesul...Dar mirosul de mere coapte şi de vanilie mă aduceaîncetul cu încetul în odaia încălzită de focul din sobă...Mi-am privit palmele împreunate întru rugăciune şi genunchii ce se cufundaseră încovorul moale, nu de nori ci de lână ţesută de mâna bunicii, cu fire multicolore de suflet, în care se ghiceau vârste trecute....cu nopţinedormite, în care se împleteau rugăciuni. În faţa mea, Icoana Preacuratei şi a Pruncului Iisus surâzând în iesle... Nu am putut şopti, cu lacrimi de cristal scrijelindu-mi faţa înfierbântată şi alunecând pe scoarţa ceaslovului deschis, decât: „Doamne!”

Iosub Moni

ca cl. A X-a B

1

Ecou

, eu nu caut iubirea, de aur, de poveşti,

ntr-o oglindă fericirea ri dimineaţa-mi eşti...

ând îmi prind în păr o

floare, ntând să te-ntâlnesc, cu triluri de argint ngâietoare, ări minunate ciripesc...

ând mi-apari în cale, ub cerul făr’de nori, m pe căi ce duc agale, se ştiute doar de noi...

ianca cl. a XII-a

Legã

Sentiment

2006 decembrie

A D A S T R

15 În spirite curNepângărite h

Dau rod în Ce cred în Dumn

Gândeşte-te căNaşterea Fiului s Şi, spre a ne f

Avem mereu u

De-aceea, pmâ

Privind jertÎl vom urma pe Chiar de-am pl

pr

Iosub Moni

Cretu Flori

Frigul îmi prinde genele cu cleşteleiar vântul negurilor eterne îmi străbate gândsufletul meu...Simt vibraţia tânguitoarelor unui rege e bătută în pietre scumpe...Eu sun Starea de beatitudine din sufletul cmireasmă nu mă mai cuprinde în braţele ei Cade un alt fulg...Sufletul e plin dNedesluşita logică mă face să cred că primcurăţindu-l de păcate, e atât de profundă în Frământat de gânduri şi furat de malbastră a cerului...şi să înţeleg de ce, până Privesc urmele paşilor mei, lăsate viitorul... Înseamnă că am amintiri şi că prveci albul oricărei zăpezi...din inima, minte E iarnă peste lume...şi sunt adolescen

De iarnã...

Zgribulite vrăbiuţe Vin la geamuri să le dăm

O fărâmă de pituţă Sau vreun bob, dacă avem.

Iarna-i aspră, friguroasă,

Lupii urlă prin zăvoi, Sau pândesc cate o casă Unde sunt turme de oi.

Drumurile sunt pustii Viscolul le-a troienit Bătrâni, tineri şi copii Lângă sobe s-au pitit.

Seara stau lângă măicuţa Care-mi spune o poveste,

Adorm până vrăbiuţa La geam iarăşi ciripeşte.

cãdere Ioana cl. a IX-a A

Suflet deCe s

NCăci fără iu

Şi-atTu

SSăSă

Să

NuCân

TuSau

Staicu Ro

Se-apleacă sălcii către mal Afară dă timid să ningă,

Iar vântul şuieră ca un ţambal Strivit de-a lacului oglindă...

Acum că iarna a sosit Şi gerul dă târcoale,

Tumultu-n piept s-a liniştit Şi nu mai simt înfiorare...

O alta-ncetul îi ia locul, Nu are început şi nici murire:

S-a împlinit acum sorocul Din ură, să se nască doar iubire...

Apostoia Andrei - A IX-a A

mânt

ate cresc icoane aruri pe pământ suflete orfane ezeul nostru Sfânt.

pentru tine, frate, -a anunţat prin steai păcatele iertate, n Tată, undeva…

entru-a noastră ntuire, felnicul măreţ, Domnul cu iubire, ăti ca El al morţii eţ…

ca cl. A X-a B

A

XIII

StelarÃ

Culori de pretutindeni creează-n echivoc

o preacromată ceaţă pe lungi troieni de foc… Speriat de-a lui făptură, privind adânc în astre, un suflet se destramă

plutind pe zări albastre...

Tăcere absolută… şi-o mare de-ntuneric

apoi…dulcea-nviere… a unui gând himeric:

o viguroasă taină născută-n arc, sub astre, dizolvă-ntreg obscurul... şi gândurile noastre...

drÃghici adina- cni

n cl. a IX-a B

Iarnã... şi sunt adolescent!

de gheaţă...şi suflu în palme... În zadar...Fulgi mari mă prind într-un dans ameţitor,urile... Melancolia tinerei mirese, Iarna, cuprinde în cântec de dor natura întreagă şiape răsunând într-un templu de basm: codrul...El e bătut de gânduri, cum coroanat bătut de gânduri cum apa mării bate tremurătoarele maluri ce plâng... opiilor îmi e din ce în ce mai străină...De ce, dacă mă cred din nou copil, aceastăde argint ca altădată?...Mă îndrept oare către adolescenţă?... e bucurie la vederea acestuia, dar de ce următorul nu naşte acelaşi sentiment?...a impresie nu contează: un fulg e neînsemnat dar mulţimea ce acoperă pământul,

nevinovăţia ei!.... irificul peisaj, încerc să desluşesc semnificaţia fiecărei picături cernute prin sita

ajunge pe pământ, picătura aceea se transformă în microscopică, albastră stea... pe zăpadă...Fiecare înseamnă ceva... Înseamnă că am simţit trecutul şi că aşteptegătesc alte amintiri...Înseamnă că iubesc albul zăpezii acesteia...şi că o să iubesc pea şi sufletul meu... t!

Regret

om, lovit de tristeţe, tai doar în beznă, u vrei ajutor? bire vei fi tot mai rece,

unci te vei stinge, , suflet de om...

ă cauţi iubire, ai o speranţă, vrei să trăieşti vrei să ai viaţă...

plânge acum, d toate-au trecut, plângi de ce ai ...de ce ai avut?

xana cl. a IX-a B

decembrie 2006

5

XIV

unde zâmbeştecronometfluxul sălaici...cândtrecut, sudragostei din coşmde a IUBI rătăcedezvălui mchemă iniobscur...d

T

Par cette belle nuit soirée. Après avoir mis qcheminée. Mais le toit echeminée ! Sur la moquetla tête ! En regardant autoun verre de lait. Le gros bonhomme e -Qu’est-ce que je faibizarre ! On dirait qu’ils ocomme une petite faim, m Sophie a été réveillégros bonhomme en rouge, -Père Noël ! Commeapporté mes cadeaux ?

A D A S T R A

A

P

DrÃghici Adina - cl. a XI a

eşti acum?...sub ce colţ al azurului întunecat t tainic o gură însetată de sărutul dulce al vreun ru eterico-solar...iar noi rămânem exilaţi într-o batic al gândurilor rapace...nu-ţi dai sema că î apropierea e prea aproape de tine ca să o mai v

grumată de remuşcările unei pasivităţi naive ? din tine...găseşte-ţi calea de întoarcere, acum c

arul lumesc... vino în grădina visului ce ne-a a ÎN DOI...nu mai cânta în surdină...dezleaga misc ambiguu în gândul din trecut.... sentiment isterul şi, necontenit, dau de eroare...nu pricep

ma să-i răspunzi ...să o scoţi din acestă incertă eşi eşti atât de transparent !...dar... rosteşte odat

D Colegiul Naţional de Informatică

1

Rencontre avec le Père Noël

une histoire de Isabelle Doussin-Paul

de Noël, le traîneau rempli de cadeaux se pose sur le premier toit de la uelques paquets dans sa hotte, le père Noël se dirige à petits pas vers la st glissant ! Il trébuche et…patatras ! tombe tête la première dans la

te du salon, le père Noël se frotte le front. Une énorme bosse lui pousse sur ur de lui, il découvre un sapin décoré et, sur la table, une part de gâteau et

st étonné : s dans cette maison ? Pourquoi ces gens ont-il un sapin chez eux ? C’est nt préparé ce goûter pour quelqu’un et personne ne l’a mangé…Tiens ! J’ai oi !...Et hop ! Il croque dans le gâteau ! e par tout ce bruit. Elle arrive dans le salon et n’en croit pas ses yeux ! Ce c’est le père Noël ! je suis contente de te rencontrer ! Moi, je m’appelle Sophie… Tu m’as

Le père Noël sursaute. Il fait tomber sa part de gâteau qui roule sous la table. -Père Noël ? Cadeaux ? Je comprends rien à ce que tu dis, ma petite ! Sophie aperçoit alors près de la cheminée la hotte renversée et les cadeaux éparpillés. Elle s’approche du père Noël et remarque labosse sur son front. -Oh là la ! Père Noël ! Tu t’es cogné et tu as dû perdre la mémoire ! Sophie réfléchit. Il faut qu’elle aide le père Noël à se rappeler qui il est, sinon la tournée sera fichue pour cette année ! -J’ai une idée, j’ai déjà vu ça dans un dessin animé ! Mais le père Noël ne l’écoute pas ! Le voilà à quatre pattes sous la table pour ramasser son goûter ! -Pour que tu retrouves la mémoire je vais te donner un petit coup de casserole sur la tête. Et hop ! Ta mémoire reviendra…et tupourras faire ta tournée.

When Angel’s sing

I heard the sound, They have their wings. A calmness falls around

For even in the busy hour, A whisper, through comes sound.

So rest the heart, I really can tell The test of time, I know it well

Sick and weary, death too imparts, sadness and hurt which really smarts.

rof. Andreea Horga

Gânduri rebele

e-ai ascuns?...îţi răsare din mintea înnegurată vreun chip strălucit ...al cui oare?...îţiui ancestral fior?...de ce te-ai îndepărtat? se-mplinesc ipostaze ale trecutului în acestlume exterioară... vorbesc mult prea uşor de simţămintele mele ...nu pot a-mi stăpâninstrăinarea ne-a depărtat până şi de noi ? de ce pleci atât de departe, când totul eezi?...aştepţi îndepărtarea să poţi simţi nepăsarea...ca mai apoi să o cauţi zadarnic în...eşti un copil al timpului...al iubirii şi al infamiei... stăpân al unui suflet înrobitât încă făclia mistică mai arde la uşa gândului rebel, în căutarea iubirii...trezeşte-te

dunat într-o singură fiinţă!...ascultă-mă!...ştiu că mă auzi...deschide-ţi aripile puteriisterul tăcerii...din tine! e vechi, atât de răpuse de dor, astăzi se întorc în taina sufletului meu ...încerc să ce joc se derulează în vastul tărâm al eternităţii... de-a « a fost » sau « va fi » ?...te

cântărire a dragostei... ţi-e frică să eliberezi dorinţe ascunse... capeţi atâta valoare înă...adio!

-Hein ? Que dis-tu, petite Sophie ?... Bing ! En se relevant, le père Noël se cogne la tête au coin de la table ! -Nom d’un traîneau, que se passe-t-il ici ? Le père Noël regarde le morceau de gâteau dans sa main, sa hotte et les cadeaux près de la cheminée ! En face de lui, une petite fille rit. -Nom d’un traîneau, je suis tombé de haut ! Le père Noël raccompagne Sophie dans sa chambre et la borde dans son lit. -Merci beaucoup, mon enfant. Sans toi, je n’aurais pas pu faire ma tournée ! Il est temps de te rendormir maintenant. Mais pas un mot à quiconque, c’estnotre secret ! -Promis, juré…Père Noël ! Sophie l’embrasse, ferme les yeux et s’endort aussitôt. Le lendemain matin, Sophie et sa famille ouvrent leurs cadeaux au pied du sapin. Une assiette et un verre vides traînent sur la table. Ce gourmand de pèreNoël n’en a pas laissé une miette ! Sophie sourit en repensant à cette nuit… Dire qu’elle voulait lui taper sur la tête ! Oh là la ! Quelle histoire ! Mais elle nedira rien a personne. C’est un secret ! Motus et bouche cousue !

text propus de prof. Florica Palamaru

The kiss of an angel

An angel kissed my tears away Today, when I was sad,

I wasn’t feeling quite myself, My day had been so bad...

I felt a warmth brush by me That quickly dried my tears-

A gentle, kind and loving touch That seemed to hold me near...

he warmth and kindness filled my heart

And the day seemed brighter, too... I guess that’s just the way you feel

When an Angel comforts you!

2006 decembrie

A D A S T R A

15

XV sondaj realizat de cÃrbunariu Mirce

- -

-

2. -

- aplaudat şi simpatizat de o sală întreagă. Le mulţumesc pe această cale celor care m-au susţinut şi…LE RĂMÂN DATOR. ……(Ursache Petru, IXA, « Mister Boboc » LPS-2006) - Activitatea a fost frumoasă şi faptul că a venit DJ Optik a făcut-o

şi mai frumoasă. (Apostoia Andrei, IXA) - Da !!! Am participat la acest bal şi a fost o experienţă interesantă.

Dacă aş mai avea ocazia de a participa, nu aş ezita. (Chirilă Andreea, IXB)

- A fost muzică bună şi distracţie la…maxxxim ! Mi-a plăcut mult. (Staicu Flavius, IXA)

- Activitatea a fost plăcută datorită organizatorilor. Totul a fost făcut cu bun gust iar concursul a fost deosebit (Balmuş Emanuel, IXA)

- Da, mi-a plăcut dar bineînţeles că se poate mai bine…Mi-a plăcut muzica şi felul în care a fost organizat concursul. Mi-a părut însă rău că eu nu am putut face…galerie… ☺ (Ţigănaşu Cosmin, IXB)

- Nu am venit la bal dar am auzit că a fost o activitate reuşită. (Cioroiu Robert, IXA)

- Balul a fost …”meserie”…iar melodiile house...”marfă”. (Grecu Tudor, IXA)

- Mi-a plăcut că toată lumea ştia ce are de făcut…iar noi ne-am distrat… Remarcabilă seară… (Ţăpeanu Raluca, IXB)

3. Ce aşteptaţi de la activităţile viitoare de acest gen? - Nu aştept nimic deosebit…Sper să fie însă măcar la fel de bine

organizate. (Apetrei Cosmin, IXA) - Să mai fie şi alte genuri de muzică… (Popovici Vasile, IXA) - Să înceapă mai devreme şi să se termine mult mai târziu.

(Marariu Cristina, IXB) - Melodii mai frumoase la proba de dans, momente de divertisment

şi…mai multă distracţie în partea finală… (Cădere Ioana, IXA) - Să participe mai mulţi elevi şi profesori, să fie mai multă...

atmosferă. (Pavelescu Ana-Maria, IXB) - O sală mai mare, mai mulţi participanţi şi invitaţi mai…

importanţi. (Racariu Cezar, IXA) - Să se supravegheze pe tot parcursul serii respectarea interdicţiei de

vindere a băuturilor alcoolice la elevi. (Apetrei Sorin, IXB)

1. Care crede realizarea a

- Noi suntem noastră, în ci Andreea, IX

- Nu cred că p au participat plan…Iar no ocazie. (Dra

- Ca participan sunt copii in « Miss Bobo

a şi AmihÃesi Silvian – cl. A X-a B

- M-am aşteptat şi la câte o melodie rock, o

manea sau un blues…A fost un bal de nota 9.99. Sper ca în cele viitoare muzica să fie de toate genurile, ca la probele participanţilor. (Axinia Alexandru, IXB)

- La următoarele manifestări de acest gen, aş vrea să se interzică consumarea băuturilor alcoolice şi să nu se fumeze. Cel care va fi surprins, să fie invitat afară şi să nu i se mai permită intrarea în sală. Aş propune să fie şi un moment de divertisment şi să se comunice de către prezentatori şi cele mai noi rezultate în activitatea sportivă de performanţă…cu alte cuvinte, să fie remarcat efortul elevilor, având în vedere că suntem la LPS şi programul nostru este unul încărcat şi…obositor. (Ţigănaşu Cosmin, IXB)

BALUL BOBOCILOR 2006

ţi că a fost importanţa voastră, ca “boboci”, încestei activităţi? în clasa a IX-a iar acest bal a fost organizat în cinsteanstea “bobocilor”…Importanţa a fost deosebită…(ChirilăB) rezenţa mea a fost aşa de importantă dar colegii mei care la concursul de « miss » şi « mister » au fost pe primuli am întreţinut… « atmosfera » potrivită pentru asemeneagoş Pascaru, IXA) ţi la concurs, am încercat să demonstrăm că şi sportiviiteligenţi şi au mult chef de viaţă. (Ţăpeanu Raluca,

c » LPS- 2006, IXB)

Pentru o seară m-am simţit « boboc ». De atunci, am început să…cresc. (Balmuş Emanuel, IXA) Nu am participat la concurs dar m-am simţit importantă făcând galerie pentru colegii mei. (CorchezMădălina, IXB) A fost pentru mine o experienţă deosebită participarea la concurs. Chiar dacă nu am obţinut titlul de« miss », sunt foarte mulţumită şi de locul I. Important pentru mine nu a fost să câştig ci să participşi să mă distrez. (Drăgan Ramona, IXA)

V-a plăcut Balul Bobocilor 2006? Motivaţi opţiunea făcută (DA/NU). Nu voi uita până la sfârşitul vieţii această seară…pentru că a fost pentru prima dată când am fost

decembrie 2006

5

XVI

anevoPentrupersev lemn care teren.tenisucare acurgedupă diplom penduviaţă bucurmeciuîncât diplomani. Dimporserioaadverore/zi ocaziaa trecDe aslumealucrurprofes

Cum a devenit voleiul o pasiune !? Aveam doar 11 ani, eram în clasa a V-a D la Şcoala numărul 2 din Piatra-Neamţ şi nu ştiam absolut nimic despre sportul numit volei. Încă de la începutul anului şcolar, am cunoscut-o pe doamna profesoară Azoiţei şi a fost norocul meu că dumneaei avea specializarea “volei”. La prima oră de educaţie fizică şi sport, am jucat un meci de volei cu regulile nu prea bine respectate, ni se spusese doar că în teren se află o echipă de 6 copii dintre care doi sunt “la pase”. Ştiam, de asemenea, că nu avem voie să lăsăm mingile să cadă ci trebuie să le trimitem peste fileu, către adversar. Zis şi făcut! Încă de la prima oră, mi-am dat seama că mă descurc…binişor. La a doua oră de sport, a venit un domn înalt cu mustaţă, pentru o selecţie a copiilor la volei. Doamna profesoară împreună cu acel domn ne-au propus să jucăm o partidă de fotbal pentru a vedea cum ne « mişcăm » în teren. După terminarea meciului, domnul s-a prezentat : numele lui era Aurel Cazacu, antrenor profesionist de volei la Liceul cu Program Sportiv. Profesorul a selectat câţiva copii din clasă printre care şi pe mine şi a spus să venim în ziua de marţi a săptamânii ce urma, începând de la 15:00… cu adidaşi de schimb şi un training... A urmat şi ziua în care trebuia sa mergem la primul antrenament de volei din viaţa noastră, într-o sală nu prea mare, situată pe strada Obor. Când am ajuns acolo, am cerut un vestiar de la

A D A S T R A

vine u asupra însă u pune a de test evalua în ier învăţă unde „ pentru propun un anu pentru să-şi v să se l U …mat acest rezulta spre u viaţă profes ţi se p « mes drumu noastr căuta…

« Este greu să pierzi dar mult mai greu este să nu fi încer

cat niciodată să câştigi. » Theodore Roosevelt

1

omul de serviciu, pentru a ne schimba, apoi l-am aşteptat pe domnul profesor Cazacu, liniştiţi, în vestiar. Acesta a ajuns, a intrat,ne-a salutat şi ne-a invitat să mergem împreună în sală. Am început cu o încălzire ce conţinea şi exerciţii ştiute de la orele de sport de la şcoală, apoi am continuat cu mingile, amînvăţat cum se loveşte mingea cu două mâini de jos, apoi cu două mâini de sus şi, în sfârşit, am terminat cu un meci de minivolei4 la 4. Aşa a fost primul antrenament din viaţa mea, în ziua aceea mi-am dat seama că « mă pricep » şi am continuat. A devenit oplăcere să merg la antrenamente. Am alcătuit o formaţie numită în curând “echipă” şi am jucat până am ajuns în semifinalele deminivolei pe ţară, unde am obţinut locul 8. Am văzut că mi se schimbase viaţa: aveam un program bine organizat şi mai aveamacea faimă şi acel orgoliu de sportiv. Mă simţeam foarte bine în sala de antrenamente, alături de colegii mei, devenise o bucuriefiecare zi în care ne întâlneam, iubeam acest sport din ce în ce mai mult. Aşteptam cu nerăbdare zilele de antrenament, pentru adeveni mai bun şi priveam cu drag meciurile de volei de la TV, evenimente sportive pe care înainte nici nu le luam în seamă.

În sfârşit, am realizat că a apărut ceva nou şi bun în viaţa mea, sportul, iar voleiul a devenit un alt mod al meu de a exista, de a mă manifesta însocietate. Practic acum cu dăruire acest sport de performanţă la Liceul cu Program Sportiv, joc la echipa de juniori II, în curând şi la juniori I şi încerc

it. să devin un sportiv renum

BalmuŞ Emanuel - clasa a IX-a A

Examenul- un prag al drumului spre…viatÃ

În viaţa fiecăruia dintre elevii de şcoală gimnazialăn moment de răscruce în care trebuie să se ia hotărârea traiectoriei drumului de urmat. La răspântie se aflăn obstacol ce trebuie trecut, un obstacol care îşi vamprenta asupra viitorului, un obstacol numit « examenare naţională ». Ce înseamnă examen? Pentru mine a fost un mod dere a cunoştinţelor de cultură generală şi de repartizarearhia valorilor şcolare, prin ocuparea unui loc înmântul liceal. Acum ţi se oferă şansa să vezi cam pete afli”, care este de fapt valoarea ta. Miza este mare fiecare dintre candidaţi. În suflet, orice elev îşie să obţină rezultate remarcabile şi « să reuşească » lame liceu care îl va pregăti parţial pentru viaţă, parţial viitoarea profesie. Depinde de fiecare tânăr în parteadă visul împlinit. Un lucru e sigur : nimeni nu trebuiease « în voia sorţii »…

n examen înseamnă pregătire sistematică, luptă cueria de învăţat, tenacitate şi multă voinţă. De ce spunlucru ? O pregătire ineficientă poate să nu aducătele scontate. Acestea, la rândul lor, te pot direcţionan liceu care nu-ţi oferă împlinirea. Cel mai greu îneste să practici o meserie care nu-ţi place. Oriceie îmbrăţişată cu pasiune aduce nebănuite satisfacţii şiare că este cea mai frumoasă. De aceea, se spune că

eria este brăţară de aur »… Important este să ştim ceea ce vrem, să ne alegeml şi să depăşim obstacolele pe care le întâlnim în caleaă, fără a face ocolişuri, fără a schimba direcţia şi fără a

calea cea mai scurtă…

Pavelescu Ana-Maria cl. A IX-a B

Câteva gânduri despre pasiunea mea…

A vorbi sau a scrie despre performanţa din orice sport este cuie. Cu atât mai greu este să realizezi performanţa în practică. a porni pe acest drum trebuie să-ţi placă, să fii sănătos,erant, să ai susţinere materială şi afectivă.

Când am început în urmă cu 13 ani să exersez cu o rachetă de“Lia” nu stiam nimic; totul era o joacă cu acea minge micuţătrebuia trimisă peste o plasă (fileu) în jumătatea cealaltă de Cu fiecare zi care trecea, îmi plăcea tot mai mult, aşa încâtl a devenit o ...joacă serioasă. Au urmat primele concursuri înm realizat cât de greu este să pierzi un meci, când lacrimile îmiau pe obraji fără oprire. Cum se întâmplă însă să apară soarelevreme mohorâtă, aşa a fost şi cu primul succes, cu primaă. Nici nu ştiam pe unde calc de bucurie…

Anii au trecut cu bune, cu rele, cu succese, cu ratări, aceastălare făcându-mă să înteleg multe din secretele existenţei. Întrebuie să lupţi, să renunţi la multe, să sacrifici chiar copilăria şiiile ei pentru a te pregăti mai bine în vederea următoarelorri. Pot spune că acest lucru m-a maturizat, m-a călit, astfelsă pot privi cu încredere în viitor. Privind la vitrina cu trofee,

e şi medalii, realizez importanţa muncii depuse în toţi aceştiar ele înseamnă totuşi trecutul. Următoarea etapă va fi mai

tantă. De acum înainte, lucrurile vor deveni cât se poate dese. Concursurile vor fi din ce în ce mai “tari”, cu adevăraţisari puternici, ceea ce va însemna o pregătire profesională (4–6). Tenisul este un sport frumos, elevat dar complex. Îţi oferă de a-ţi testa îndemânarea, puterea de luptă, curajul şi forţa dee peste obstacole; îţi construieşte caracterul şi personalitatea.emenea, îţi oferă ocazia de a întâlni diferiţi oameni din toată cu care să schimbi impresii, păreri şi cunoştinţe. Sper caile să meargă în direcţia cea mai bună şi să devin un jucătorionist veritabil, un adevarat „Federer de Piatra-Neamţ”.

Sandu Tudorel cl. a-XII-a A

2006 decembrie

A D A S T R A

15

XVII

Uniunea Europeană (UE) compusă din mai multe state şi construcţie sui generis, situându Uniunea are 25 membri, dintre c Germania, Italia, Ţările de Jos, Alte 19 state au aderat succ

o 1973: Irlanda, Regatul Uo 1981: Grecia o 1986: Spania, Portugaliao 1995: Finlanda, Suedia,o 2004: Polonia, Sloveni

Lituania Rep. Cehă, Slo

tigÃnaşu Cosm

Eurosperante …sau “speranţe la standarde europene” în traducere liberă, cam aşa le-am putea defini pe ultima sută de metri înainte de integrarea noastră în marea „familie a Europei”. Toate visele, dorinţele şi proiectele noastre, care acum 5-6 ani de zile păreau pur ipotetice, s-ar putea pune în practică dacă lucrurile vor merge „strună”, aşa cum sperăm cu toţii. Dacă semnalele primite din partea Consiliului European sunt dintre cele mai favorabile - o bulină roşie pentru politica externă dusă de guvern - nu acelaşi lucru se remarcă pe plan intern, în ţară existând la momentul acesta o atmosferă mai mult decât apăsătoare determinată de luptele pentru putere din cadrul partidelor politice şi grevele “spontane” din diferite domenii. Dar nu despre aceste lucruri aş vrea să vorbesc, pentru că încă nu sunt atât de pregătit şi de matur pentru a face astfel de comentarii politice... Aş vrea în schimb să vă vorbesc despre cum mi-aş dori eu să decurgă procesul de învăţământ, atât pe plan teoretic cât şi sportiv, odată cu intrarea în noul an, an în care se preconizează schimbări radicale în toate domeniile de activitate. Vorbind concret, pe plan şcolar mi-aş dori un mai mare acces la informaţie prin introducerea în programa de învaţământ a mai multor ore de informatică, prin accesul la internet, prin mai multe ore în aer liber, prin activităţi culturale cu scopul de a cunoaşte mai bine obiectivele turistice şi muzeale din zona Moldovei, prin mai multe teste (tip grilă) de verificare a cunoştinţelor la materiile de bază, cu scopul de a fi ţinuţi „în priză” tot timpul şi pentru a trece “la pas” lucrările semestriale... De asemenea, mi-aş dori să ne putem efectua temele în clasă, cât timp avem cunostinţele proaspete şi pe cineva competent lângă noi, care să ne răspundă cu solicitudine la eventualele întrebări, ca să nu mai fim nevoiţi să pierdem acasă vremea navigând pe internet după informaţii suplimentare ci să mai citim în timpul liber câte o carte... Pe plan sportiv, ar fi momentul prielnic pentru a pleca la drum cu o nouă bază de antrenament dotată corespunzător, cu toate facilităţile pentru obţinerea performanţei care - slavă Domnului ! - nu a lipsit din curtea noastră, în ciuda restricţiilor de confort şi financiare care au existat de-a lungul timpului. Mai multe meciuri amicale sau turnee în afara competiţiilor oficiale ne-ar crea un plus de experienţă - legarea mai strânsă a relaţiilor de joc, cunoaşterea mai bună a partenerilor şi a adversarilor şi, nu în ultimul rând, ne-ar fi extrem de utilă prezenţa unui psiholog în mijlocul echipei, înaintea frecărui meci oficial, psiholog care să ne conducă împreună cu antrenorul spre victoria din minutul final. În altă ordine de idei, sper din inimă să se găsească fondurile necesare pentru definitivarea lucrărilor la Sala Polivalentă care va fi printre primele trei din ţară ca mărime şi utilităţi; bine ar fi să reuşim ca, în perioada de juniorat, să putem exploata şi noi această sală, proiectată de altfel după cele mai noi standarde europene. Altă dorinţă lăuntrică a mea ar fi atragerea cât mai multor spectatori la meciurile oficiale, din rândul colegilor, profesorilor, părinţilor care, prin prezenţa lor, să ne ofere acea energie atât de necesară obţinerii victoriei. Aş vrea să închei într-o notă cât se poate de realistă concluzionând aceste gânduri noctume prin ideea că, tot aşteptând ajutor de la alţii, uităm de fapt ce e mai important: trebuie să facem noi înşine primul pas pentru a ne ajuta...singuri.

in cl. a IX-a B

Info UE

este o entitate politică, socială şi economică,dezvoltată în Europa. Este considerată a fi o-se între federaţie şi confederaţie. În prezent,are şase membri fondatori din 1952: Franţa,Belgia, Luxemburg. esiv:

nit, Danemarca

Austria a, Ungaria, Malta, Cipru, Letonia, Estonia,vacia

Alte cinci ţări, Bulgaria, România, Croaţia, FYROM şi Turcia (asociatădin 1963 şi, în uniune vamală, din 1996) sunt oficial candidate la aderarea laUniunea Europeană. România şi Bulgaria vor deveni state membre cu drepturidepline la 1 ianuarie 2007, dacă vor îndeplini criteriile de aderare şi dacătratatul de aderare va fi ratificat de către toate parlamentele naţionale alestatelor membre. Tratatul a fost semnat de reprezentanţii statelor membre UE şide cei ai României şi Bulgariei la Abaţia Neumünster din Luxemburg la 25aprilie 2005. Până în octombrie 2006, 23 de state ratificaseră tratatul.

Racariu Cezar cl. a IX-a A

decembrie 2006

5

XVI

Lectia de pedagogie aplicatà Continuând rubrica începută în numărul anterior, am decis să aduc o notă practică acestei lecţii, pentru voi în primul rând, dragi elevi. Am considerat potrivit să caut câteva teste de personalitate şi de autocunoaştere. Vă invit să le aplicaţi şi să descoperiţi lucruri noi despre voi înşivă.

*** [Vă place sa meditaţi? Atenţie! La fiecare întrebare alegeţi doar o singură variantă de răspuns.] 1. Care din următoarele acţiuni vi se pare cea mai plăcută? a) să scriu o scrisoare; b) să telefonez unui prieten; c) să beau o cafea; d) să mă duc la culcare e) sa mă gândesc la ceea ce voi face mâine. 2. Cumpărând un nou frigider, care ar fi primul lucru pe care l-aţi face? a) aş pune în el, la rece, o băutură sau apă minerală; b) aş citi instrucţiunile de utilizare; c) m-as gândi care este cel mai bun mijloc de a-l folosi; d) l-aş umple imediat cu cât mai multe alimente; e) aş aştepta şi l-aş privi pentru a mă obişnui cu el în casă;

3. Care din următoarele zile vi se pare cea mai potrivită? a) luni; b) marţi; c) vineri; d) sâmbătă; e) duminică; 4. Ce culoare v-ar plăcea să vedeţi în acest moment? a) verde; b) albastru; c) roşu; d) galben; e) violet. 5. Ce gânduri (sentimente) aveţi cu privire la visele voastre? a) nici unul, pentru că visez foarte puţin sau deloc; b) curiozitate, pentru că aş vrea să le înţeleg mai bine; c) un pic de teamă, pentru că sunt ciudate; d) o plăcere subtilă şi o stare de confort psihologic; e) o dorinţă puternică de a vorbi despre ele cu cineva.

A D A S t R A

II Prof. An

Intrebarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a

8 2 2 8 0 0 5 5 8 5

b

5 5 5 10 10 10 2 10 0 8

c

2 8 10 0 2 5 0 0 2 0

d

0 0 8 5 8 2 10 2 5 2

e

10 10 0 2 5 8 8 8 10 10

ca baroi

1

* Între 71 şi 80 de puncte: sunteţi înclinat mai mult spre meditaţie decât spre acţiune practică, iubiţi mai mult teoria şi fantezia. Atunci când trebuie să acţionaţi, o faceţi cu mare efort; când gândiţi vă simţiţi însă mai liber decât atunci când acţionaţi. Vă recomandăm să vă planificaţi cât de cât momentele de meditaţie, pentru că astfel s-ar putea întâmpla să o faceţi numai din lene. Aveţi mari posibilităţi da a vă dezvolta, dar există riscul de a nu reuşi nici să gândiţi, nici să acţionaţi. Vă pândeşte frustrarea. * Între 81 şi 100 de puncte: sunteţi înclinat spre meditaţie. V-aţi obişnuit să acordaţi întâietate reflecţiei şi plăcerii de a discuta ideile şi gândurile voastre şi cu ceilalţi. Aveţi ceea ce se numeşte o atitudine filozofică de bază. Vă recomandăm să acordaţi atenţie lucrului, activităţii voastre profesionale, pentru că există o contradicţie între aceasta şi tendinţa spre reflecţie şi puteţi avea dificultăţi, dezadaptări.

6. Când cineva nu vă răspunde la o întrebare, cum procedaţi? a) încep să mă enervez; b) încerc sa mă gândesc de ce nu-mi răspunde; c) repet întrebarea, gândindu-mă că nu m-a auzit; d) pun o altă întrebare; e) sunt încurcat şi nu ştiu ce să fac. 7. Când priviţi pe cineva sau ceva, de unde începeţi? a) de jos; b) de sus; c) de la dreapta; d) de la centru (mijloc); e) din stânga; 8. Când vi se cere părerea despre cineva, ce faceţi? a) spun cu sinceritate ceea ce cred; b) mă gândesc mai întâi la motivul pentru care mi se cere părerea; c) încerc întotdeauna să spun numai lucruri favorabile, pozitive; d) nu sunt niciodată descumpănit; e) trag de timp şi adesea încerc să nu răspund; 9. Momentele care vă plac cel mai mult sunt: a) dimineaţa; b) la mijlocul zilei; c) după-amiaza; d) în timpul serii; e) în timpul nopţii. 10. Dacă telefonaţi unui prieten din altă localitate: a) îmi place să-i spun, spontan, cât mai multe lucruri; b) caut să mă pregătesc cu privire la lucrurile pe care le voi spune; c) uit adesea să-i spun ce aveam de gând; d) prefer să-l las pe el să vorbească; e) îmi face plăcere că l-am sunat şi-l simt apropiat. * Dacă aţi obţinut între 0 şi 45 de puncte: sunteţi o persoană practică, foarte puţin înclinată către meditaţie. Nu vă place acest lucru, după cum nu vă place nici să staţi de vorbă cu alţii despre gândurile voastre. * Între 46 şi 60 de puncte: sunteţi capabil să vă opriţi din când în când asupra propriilor gânduri, dar parcă vă simţiţi vinovat de acest lucru. Dacă vă vin idei mai complexe, le ţineţi pentru voi, vă jenaţi să le discutaţi cu alţii. Vă sfătuim să renunţaţi la această autocenzură, nu vă ruşinaţi să discutaţi cu alţii; ideile care vă vin sunt un bun exemplu că sunteţi o persoană inventivă. * Între 61 şi 70 de puncte: vă place să alternaţi momentele de acţiune cu cele de meditaţie. Pentru dumneavoastră, a gândi este o plăcere care vine după trebuinţa de a acţiona. Atenţie, totuşi: este posibil să vă vină idei ciudate care să vă împiedice să lucraţi. Vă sfătuim de aceea să profitaţi mai mult de momentele în care puteţi gândi fără a fi presat de vreo acţiune concretă. Încercaţi să găsiţi, în spatele ideilor care vă vin, omul de profunzime din voi care nu a dispărut.

Punctaj

PAsãREA CARE BEA Un dispozitiv japonez, bazat pe principiul maşinilor termice este „Pasărea care bea”. Dispozitivul este format din două sfere legate printr-un tub subţire. Un capăt al tubului de sticlă

2006 decembrie

A D A S T R A

15 este legat de peretele exterior al sferei care constituie capul păsării, iar celălalt capăt pătrunde până aproape de fundul sferei cu diametrul mai mare şi care conţine eter sub formă lichidă. Sfera cu diametru mare o vom numi rezervor. Sistemul este închis ermetic şi oscilează în jurul unui pivot montat pe stativ.

Funcţionarea este simplă. Eterul se evaporă şi pătrunde în „capul” păsării prin tubul de legătură. Când capul păsării acumulează o cantitate însemnată de vapori de eter, pasărea se înclină. Datorită faptului că temperatura capului este mai mică decât a rezervorului, vaporii de eter se condensează şi se depun pe pereţii capului care revin apoi în rezervor, iar pasărea revine la poziţia verticală. „Pasărea” oscilează atât timp cât există diferenţă de temperatură între capul ei şi rezervor. Dacă în loc de apă am umple paharul cu alcool, oscilaţiile păsării vor fi mai rapide. Capul păsării se cufundă în alcool, acesta se evaporă şi datorită faptului că evaporarea se realizează cu cedare de căldură de către peretele exterior al capului, şi va avea o temperatură mult mai mică decât temperatura rezervorului. Este clar că avem o maşină termică cu două surse de temperatură, temperatura capului T2 şi temperatura rezervorului T1. Randamentul acestui motor termic este η= (T1-T2) / T1.

Temperaturile T1 şi T2 au valorile apropiate de 300K. Diferenţa de temperatură T1-T2 este în jurul de 3K, dacă în pahar există apă. Vom obţine un randament de 1%. Randamentul va creşte dacă în pahar vom turna alcool sau un alt lichid volatil. O problemă importantă este „pornirea acestui motor”. Iniţial, se „unge” capul păsării cu apă (sau mai bine cu alcool). În timpul evaporării apei (sau alcoolului) capul păsării se „răceşte” şi se obţine condiţia termodinamică de „pornire” a acestui motor. De ce se „opreşte motorul”? Datorită oscilaţiilor, capul păsării se „înmoaie” în apa (sau alcoolul) din pahar şi, după un timp, nivelul lichidului din pahar se micşorează, fie datorită evaporării acestuia din pahar, fie datorită depunerii lichidului după fiecare „înmuiere”. *** Bibliografie: Gamow George „Biography of phisics”- Haper&Row Publishers, Inc. New York Prof. Petru Dorin Negru

Codul comportÃrii profesorului 10 reguli de bazà (Ii)

7. Nu lăsa nici o greşeală fără a permite copilului să ceară iertare. Îi vine adesea mai greu să ceară iertare decât să primească o palmă sau aspre cuvinte de dojană şi ameninţare, pentru că palma sau dojana le poate primi sfidând prin rezistenţa sa interioară tacită, dar cererea de iertare înseamnă pentru el o înfrângere completă. Pretinde copilului să-şi ceară iertare! Ca să nu fie o iertare formală, ipocrită, explică-i bine, în prealabil, care îi este vina şi atrage-i atenţia să nu fie făţarnic atunci când îşi cere iertare, astfel va fi mai blamabil. El se va gândi apoi de două ori înainte de a repeta greşeala.

8. Roagă-te scurt cu copiii înainte de începerea orei (sau a zilei şcolare, dacă eşti învăţător). Fiecare oră este un examen şi e bine să te rogi înainte de examen. Roagă-te în taină zilnic pentru 3 lucruri: copiii să te asculte şi tu să nu greşeşti; să li se ierte greşelile faţă de tine; să ţi se ierte greşelile tale faţă de ei. În general, roagă-te pentru ei şi pentru tine, pentru că niciodată nu poţi prevedea totul într-un domeniu atât de complex şi de sensibil. Nu uita rugăciunea! Nu te ruşina de ea. Este sprijinul tău cel mai sigur.

9. Învaţă mereu despre educaţie: din cărţi bune, din experienţa colegilor, din atitudinea unor părinţi şi chiar a unor copii, din propriile tale greşeli. Cu cât vei şti mai mult, cu atât vei fi mai conştient şi mai neliniştit că ştii prea puţin. Această nelinişte arată că eşti „viu” ca educator, că eşti pe calea cea bună. Învaţă educaţia zilnic! Până în ultima ta zi de educator.

10. Fii calm! Este foarte greu. Este piatra ta de încercare zilnică. Mânia orbeşte şi urmările sunt pe măsură. Ca educator, trebuie să îndrumi. Cum poate îndruma omul orbit? Şcoala este pentru tine în primul rând şcoala răbdării. Adu-ţi aminte ce a spus Hristos: „ Cine vrea sa vină după mine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze!” Educaţia, ca şi preoţia, este o cruce. Răspunzi de suflete pe care nu stă încă scris nimic şi pe care tu scrii! Şi scrii pentru o viaţă şi poate pentru o veşnicie. Ce răspundere grea! Educaţia se asumă prin vocaţie şi se clădeşte prin apostolat. Ia-ţi crucea şi poart-o! Chiar dacă eşti plătit, tratat şi înţeles ca un simplu servitor. Cât e de sigur că soarele răsare în zori, la fel de sigur este că va veni şi ziua răsplătirii tale.

selecţie, Prof. Adriana Caba

Yahoo www.yahoo.com

Avantajelepersonaliza

Altavista www.altavista.com

Altavista posibilităţi

Infoseek www.infoseek.com

Conţine deare funcţii

Lycos www.lycos.com

Conţine fu

Excite www.excite.com

Excite cuppoate fi pe

Northen Light www.northenlight.com

Rezultateledocumente

Ask Jeeves www.askjeeves.com

Permite foralte motoar

Google www.google.com

Sortează dsite-uri, în

Revista AD ASTRA este publicaţie

înregistrată la Biblioteca Naţională a României- Centrul Naţional de Numerotare

Standardizată Ad Astra /Piatra Neamţ

ISSN 1841 – 673X

“Document M”- 2006 -publicaţia respectă Legea nr.

111/1995 şi Legea nr. 186/2003, privind promovarea culturii scrise Coperta IV - Petru Petrescu

www.ctor serviciului Yahoo sunt sistematizarea şi pagina de start bilă.

convinge prin complexitatea datelor conţinute şi prin le sale de căutare chiar şi a imaginilor.

osebit de multe ştiri detaliate şi multe imagini. De asemenea, precum Job Robot, cursul de schimb, etc.

ncţii de căutare de calitate cu parametrii originali.

rinde o serie de funcţii speciale de căutare. Selectarea temelor rsonalizată.

în limba engleză sunt grupate sistematic pe rubrici. Descoperă care nu sunt gratuite, din reviste şi baze de date.

mularea unor întrebări complete în limba engleză. Apelează la e de căutare dacă nu găseşte documentele solicitate.

atele căutării cu ajutorul linkurilor îndreptate spre respectivele

XIX

Scurtu Victor cl. A XII-a B

funcţie de importanţa lor. -toate drepturile rezervate-

În spirite curaNepângãrite ha

Dau rod în sCe cred în Du

Sfâ

De-aceea, pentru-aPrivind jertf

Îl vom urma pe DChiar de-am plãti

Iosub monic

Gândeşte-te cã pNaşterea Fiului

stŞi, spre a ne fi Avem mereu u

COORDONATOR: PRO

CORP RED

PROFESORI: MARIA blaga, maria BELEVI: balmUŞ emanuel, drÃgan rCHIRILÃ OANA-ANDREEA, PAVELESC

IX-A B), AMIHÃESI SILVIAN, BELCHCIREAŞÃ ALEXANDRU, GÃLBEAZÃ A

ŞTEFAN (A X-A B), mihÃilà marnicolau toma, popa tudor (a x

codrin, munteanuEDITARE:”do

ADRESA REDACTIEI: str. DragoŞ voEmail: nalri

Pret: 4,00 ron

ISSN 184

F. ANA VÎRLAN

ACŢIONAL : OTEZ, Vasile filimon, ilie popescu amona, ursache petru(A IX-A a), U ANA-MARIA, TIGÃNAŞU COSMIN (A IM ANDREI, CÃRBUNARIU MIRCEA, LEXANDRU, IOSUB MONICA, SECARà ius (A xi-a a) duminicà ionut, i-a C), diaconu marian, gÂdioiu adrian (A XII-a a) cument m”

dà 15, piatra neamt, tel. 233.605 v@yahoo.fr

(40.000 lei)

1 – 673X

te, cresc icoane ruri pe pãmânt uflete orfane, mnezeul nostru nt.

entru tine, frate, s-a anunţat prin ea, pãcatele iertate, n Tatã, undeva.

Legãmânt

noastrã mântuire, elnicul mãreţ, omnul cu iubire,

ca El al morţii preţ. a - cl. a x-a b