adina grigorovschi - biserica de lemn din stolniceni prajescu.pdf

8/16/2019 Adina Grigorovschi - Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu.pdf

1/16

BISERICA DE LEMN

DIN SATUL STOLNICENI PR ĂJESCU.STUDIU URBANISTIC ŞI DE

RESTAURARE

A. Grigorovschi M. Grigorovschi

Comuna Stolniceni Pr ă jescu, situată în partea sudică aPodişului Sucevei pe şesul şi terasele Siretului Mijlociu, amplasatăîn partea vestică a judeţului Iaşi, are ca vecini la nord MunicipiulPaşcani, la V-SV- comuna Mirosloveşti, la S-SE comunaMogoşeşti-Siret, iar la est comunele Al.I. Cuza, Heleşteni şiRuginoasa. Ca relief predomină şesul şi terasele de luncă,altitudinea variind între 200 şi 400 m. Comuna are în componenţătrei sate (Stolniceni-Pr ă jescu, Cosmeşti şi Br ăteşti).

Zona de interes pentru analiza urbanistică pe care dorim săo facem apar ţine satului Stolniceni-Pr ă jescu, situat la intersecţia

drumului judeţean DJ 208 cu drumul comunal DC 112.Satul reşedinţă de comună, Stolniceni-Pr ă jescu are o

suprafaţă de 221 ha şi are o structur ă urbană diversă şi diferenţiatăatât în timp, cât şi prin modul aşezării în forma de relief.


2/16

Putem distinge trei structuri urbane relativ deosebite dupăcum urmează:− zona amplasată în valea Siretului care reia ca tramă stradală

traseul sinuos al Siretului într-un mimetism involuntar.Această zonă este vechea vatr ă a satului având trasee sinuoaseatât în interior cât şi perimetral, cu loturi mari folosite în scopagricol, cu densităţi relativ mici de construire, cu fronturi

discontinui şi pe alocuri destructurate. Regimul de înălţime preponderent este parter, iar majoritatea caselor sunt vechi;

− zona amplasată între calea ferată şi cursul Siretului, aşezatăîntr-un amfiteatru către Siret, se dezvoltă liniar pe ambele păr ţial drumului care preia aproape paralel cursul căii ferate.

În această zonă fronturile sunt mai bine susţinute,densitatea construcţiilor mai mare şi chiar dacă construcţiile parter sunt preponderente, acestea au o stare bună.− cea mai recentă zonă urbană închegată, cuprinsă între DJ 208

şi calea ferată, este structurată pe o tramă stradală ortogonală,riguroasă, cu o densitate medie şi o stare relativ bună afondului construit. Şi în această zonă preponderente sunt

construcţiile parter.Caracteristic acestei zone este faptul că aici sunt grupate

toate dotările agricole, utilităţile (apă, energie), cât şi dotărilespecifice zonei centrale: primărie, bibliotecă, biserică, poliţie,dispensar, spaţii comerciale.

Interesant este amplasamentul cimitirului sătesc, izolat faţăde sat şi de această a treia zonă evidenţiată la intersecţia între DJ208 spre Cosmeşti cu DC 108 către Br ăteşti.

În interiorul acestui cimitir (de altfel singurul cimitir alsatului) este localizată biserica din lemn cu hramul Sfânta Maria,amplasament care merită un studiu urbanistic mai atent şi maispecializat datorat atât frumuseţii monumentului, cât şi farmecului

spaţiului ales ca amplasament.

Elementele de cadru natural

Ansamblul format din cimitir, biserica din lemn şiconstrucţiile anexe este fericit situat pe o înălţime care se ridică laaproximativ 10 m faţă de şosea, punând în valoare siluetaansamblului. Amplasamentul este situat între două cursuri de apă,


3/16

chiar la baza platoului aflându-se pârâul Zmăului, iar paralel cuacesta, la o distanţă apreciabilă, pârâul Părului.

Amândouă pâraiele colectează apele de pe platoul pe careeste situat şi ansamblul studiat.

Privit dinspre partea nordică (şoseaua ce vine de laPaşcani) imaginea este filtrată de o primă perdea rar ă de arbori, pemalul nordic al Zmăului, care se profilează pe râpa ce se constituieca mal sudic. La o diferenţă de nivel de aproximativ 10 metri se

constituie o a doua perdea verde pe marginea incintei cimitirului,deasupra căreia se profilează silueta graţioasă a bisericii din lemnşi a turnului clopotniţă.

Văzut dinspre sud, ansamblul este perceput pe direcţiascurtă în perspectivă ascendentă pe drumul DC 108 către Br ăteştiavând drept cap de perspectivă turnul clopotniţă. Întâmplător sau


4/16

nu, panta dulce a drumului către accesul în cimitir este foarte slab plantată, aproape aridă, punând în valoare incinta ansamblului.

CirculaţiaDin punct de vedere al circulaţiei, ansamblul studiat este

amplasat la intersecţie de drumuri importante în zonă. Artera principală de circulaţie este drumul judeţean DJ 208 Paşcani-

Mirceşti, drum cu două benzi de circulaţie, asfaltat şi în stare bună.Sub un unghi de aproximativ 30 grade, DJ 208 se intersectează cudrumul comunal DC 108 către satul Br ăteşti, drum pietruit cu două benzi, şi acesta fiind în stare relativ bună. În unghiul ascuţit creat decele două drumuri şi care se închide sub forma unui triunghi pe pârâulZmău, este amplasat ansamblul cimitirului şi biserica Sf. Maria.Ocuparea terenurilor

Pe o lungă distanţă, de o parte şi de alta a DJ 208, în zonastudiată, terenurile sunt fie proprietatea asociaţiilor din Stolniceni-Pr ă jescu, fie proprietatea particular ă a cetăţenilor.

Cu excepţia zonei râpoase sunt terenuri arabile plantate cu porumb, grâu etc., în general culturi joase care formează un cadru

natural şi coloristic perfect pentru punerea în valoare a ansamblului.Echiparea edilitarăDe-a lungul drumului judeţean DJ 208 există echipamente de

alimentare cu energie electrică şi de telefonie, aeriană pe stâlpi delemn.

De asemenea, pe partea vestică a platoului în cauză, pedirecţia N-S, este amplasată o reţea de transport energie electricăde înaltă tensiune.Perspective:

Ansamblul urbanistic al cimitirului şi bisericii din lemn Sf.Maria se bucur ă de perspective favorabile dinspre toate căile deacces. Astfel, pe direcţia nord-sud DJ 208 Paşcani-Mirceşti,

întâlnim o perspectivă dinamică ascendentă în sensul Br ăteşti şiuna descendentă în sensul către Stolniceni-Pr ă jescu.Disfuncţionalităţi

Principalele disfuncţionalităţi sunt legate de circulaţie şi deaspecte privind protecţia mediului. Astfel, intersecţia celor douăcăi de circulaţie implică un punct de conflict care se resimte maiales pe drumul judeţean, drumul comunal suferind din cauza


5/16

faptului că nu e asfaltat şi prezintă accentuate denivelări şi gropi încarosabil.

Prezenţa fermelor de animale şi a depozitelor de furajeîntr-o stare relativ proastă, existente pe parcursul drumului judeţean DJ 208, creează probleme de percepţie vizuală. Deasemenea, gunoaiele adunate pe valea pârâului Zmău, pe lângă problemele ecologice create, alterează şi imaginea ansamblului .

Analiza urbanistică a ansambluluiAnsamblul urbanistic analizat este compus din următoareleelemente:− incinta propriu-zisă are o suprafaţă de aproximativ 5000 m,

având o formă aproximativ dreptunghiular ă în plan, cu laturilelungi pe direcţia N-S şi dimensiunile aproximativ 65 x 75 m.

Incinta este împrejmuită către DC 108 cu un gard dinelemente prefabricate de beton, de altfel una dindisfuncţionalităţile incintei, care ar fi trebuit împrejmuită cu gard

mai transparent, eventual din lemn, pentru a conferi o unitateansamblului.


6/16

− Turnul clopotniţă care marchează accesul în incintă esterealizat pe un plan pătrat cu structur ă metalică şi închideri dinlemn, învelitoare din sită, cu o singur ă deschidere de acces subforma unei bolte în plin cintru care cuprinde şi poarta metalicăde intrare. Turnul clopotniţă, care a fost iniţial alipit bisericii,iar după restaurare a fost adus în poziţia actuală, întregeştefericit ansamblul cu dimensiunea verticalităţii în armonie cuvolumul bisericii predominant orizontal.

− Construcţia anexă din zid şi învelitoarea din tablă zincată curol de magazie şi depozitare dotări specifice funcţiunii decimitir. Această construcţie parter are un caracter neutru şi odominantă orizontală înscriindu-se firesc şi cu modestie îndominanta ansamblului.

− Circulaţia interioar ă se reduce la două alei betonate ce faclegătura între clopotniţă şi biserică, pe de o parte, şi clopotniţăşi construcţia anexă, pe de altă parte.

Restul incintei este o mare insulă verde pe care se grefeazămormintele şi monumentele funerare. Tot ansamblul emană o puternică tentă de modestie firească şi de împăcare cu natura, detihnă şi demnitate, încât consider ăm binevenită grija MinisteruluiCulturii pentru restaurare şi punere în valoare.

În ultima perioadă cercetările s-au îndreptat şi asupraarhitecturii populare a bisericilor de lemn, prilej cu care s-a pus înlumină o remarcabilă moştenire artistică, dăltuită în lemn demeşteri moldoveni pricepuţi. Numai astfel s-a putut constata că


7/16

bisericile de lemn din zona noastr ă ilustrează nu numai iscusinţamodelării lemnului, dar şi elementele comune de tipologie şidecoraţie, caracteristice altor zone ale ţarii.

Până în anul 1955, bisericile de lemn n-au fost sub incidenţanici unei legi de stat, fapt care a condus la modificarea unora dintreele, în special în ceea ce priveşte structura bolţilor şi a acoperişurilor.

Această situaţie a f ăcut ca multe biserici de lemn să fie

îmbr ăcate cu o că ptuşeală de scânduri, care de foarte multe oriascunde valoroase elemente sculptate, ancadramente, brâuricioplite, că ptuşeală ce îngreunează de cele mai multe ori citirea precisă a formei în plan a absidelor. Astfel, s-a întâmplat şi încazul bisericii de lemn cu hramul “Sfânta Maria” din fostul satPurceleşti, com. Stolniceni-Pr ă jescu.

Este ştiut că vechile biserici de lemn din Moldovasemănau cu casele ţăr ăneşti prin aspectul lor exterior modest. Erauscunde, având plan asemănător cu cel al casei ţăr ăneşti, cu treiîncă peri dispuse longitudinal, plan adaptat nevoilor de cult. Privinddin exterior observăm dimensiunile mici ale ferestrelor, acoperişulalcătuit dintr-o şarpantă simplă în patru ape din draniţă, f ăr ă


8/16

clopotniţă, doar cu două cruci de mici dimensiuni fixate la ambelecapete ale coamei. Acoperişul era unic pentru întreaga clădire.Doar ulterior li s-a adăugat câte un turn clopotniţă, schimbându-levolumetria, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul bisericii dinStolniceni-Pr ă jescu. Dimensiunile sunt mici deoarece populaţiasatelor era redusă, de două, eventual trei sute de locuitori.

Cine cercetează trecutul acestor biserici r ămâne surprins

de numărul mare de mutări dintr-un sat în altul, motivele fiinddiferite: din cauza inundaţiilor, datorită ciumei şi holerei cedecimau aproape întreaga populaţie a unui sat ce-şi căuta apoi altăvatr ă din motive sanitare. Asemenea migr ări se datorau şinăvălirilor tătarilor, turcilor, polonilor etc. În alte situaţii bisericilede lemn au fost aduse în satele lipsite de lăcaşuri de închinăciune,din alte localităţi în care s-au zidit biserici de zid. Biserica de lemndin vechiul sat Purcileşti, cunoscut azi sub denumirea de “ La Poieni”, a fost str ămutată pe actualul amplasament conformdocumentelor existente ce menţionează doar anul 1864 ca an destr ămutare, deci după ce cur ţile boiereşti de la Stolniceni-Pr ă jescuau fost arse de poloni, în 1686.

Atât str ămutarea satului, cât şi a bisericii au fost iniţiate demarele stolnic Ioan Pr ă jescu, proprietar al moşiei încă din 1790.Desfacerea peretelui exterior din scândur ă, ce masca structuraoriginală a bisericii, a dat la iveală o pisanie sculptată deasupraamplasamentului uşii de intrare, păstrată în condiţii relativ bune, ceindică un semn de întrebare asupra anului str ămutării.

Se poate descifra cu uşurinţă începutul pisaniei: “ Aceast ăSfânt ă biserică s-a f ăcut cu cheltuiala domniei sale Ioan Pr ă jescu” şi se poate citi, de asemenea, data “1806 mai…”.Întrucât stolnicul Ioan Pr ă jescu o dată devenit proprietar al moşieidorea să mute un sat întreg, era normal ca această acţiune săînceapă prin a finanţa mutarea bisericii. În aceste condiţii e de

presupus că data menţionată în pisanie este corectă şi reprezintăanul str ămutării bisericii pe actualul amplasament, prilej cu care aufost f ăcute şi o serie de intervenţii pentru repararea şi înlocuireaunor elemente precum şi transformări ale unor elemente originale.

Ţinând cont de faptul că materialul de construcţie al bisericii este lemnul de stejar care este greu degradabil şi de faptulcă o dată cu str ămutarea s-a intervenit masiv prin înlocuirea unor


9/16

pereţi întregi (spre N şi V), putem trage concluzia că aceste păr ţicomponente erau foarte degradate, aşadar biserica este mai vechecu aproximativ 100-150 ani.

Din documentaţia de restaurare a bisericii aflăm că în anii1950 s-au efectuat alte intervenţii majore şi totodată destructive cumar fi: lărgirea golurilor de la uşi şi ferestre, consolidarea edificiului prin amplasarea a patru stâlpi, adăugarea a două elemente de separare

a pronaosului de naos şi înlocuirea şarpantei. Cu acest prilej s-aadăugat şi turnul clopotniţei realizat pe un cadru de lemn de stejar (stâlpi şi grinzi), cu că ptuşeală din scânduri de brad.

Toate aceste intervenţii s-au f ăcut cu preţul distrugeriielementelor decorative în relief prin cioplirea acestora.

În fişa monumentului din anul 1955, la cap. “Propuneri derestaurare” scrie: “Nu e cazul. Biserica neprezentând interes deosebitdin punct de vedere artistic, nici din punct de vedere al arhitecturiimonumentului, se propune scoaterea de pe lista monumentelor istorice”, ceea ce ar fi însemnat o pierdere irecuperabilă.

Starea iniţială în momentul începerii lucrărilor de restaurare


10/16

Aşa cum se poate observa cu uşurinţă din materialulfotografic anexat, monumentul se prezintă sub forma uneiconstrucţii modeste din lemn, că ptuşită cu scândur ă de brad.

Expertiza tehnică a stabilit:− caracteristicile geometrice situează biserica în

categoria monumentelor de mici dimensiuni LxlxH(12,81x4,50x6,40m);− înălţimea pereţilor este în medie de 3,87 m, având

planşeu de scândur ă la partea superioar ă, f ăr ă bolţi;− tălpile pereţilor erau deteriorate în întregime şi chiar

elemente ale pereţilor spre N şi V;− de asemeni, partea inferioar ă a absidei laterale de nord

lipsea fiind distrusă de un obuz în 1944;− sistemul constructiv este tipic pentru majoritatea

bisericilor de lemn din zona Moldovei, fiind realizatdintr-o suită de ansambluri constructive caracteristice,toate realizate şi îmbinate exclusiv prin tehnici

tradiţionale.Astfel:

− pereţii de închidere şi compartimentare din grinzi de stejar rezemate în sistem BLOK, având îmbinările de la colţuri însistem “coadă de rândunică”;

− pridvorul clopotniţă adăugat monumentului era realizat dintr-unschelet (stâlpi + grinzi) placat la exterior cu scânduri verticale;


11/16

− la partea superioar ă - planşeu simplu din scânduri puse de josîn sus pe grinzi de lemn de brad. La altar grinzile erau dispuseradial pe absidă;

− şarpanta era realizată din “ferme că priori” prinse în cleşti.Însumarea degradărilor a condus la apariţia st ării de

precolaps, impunându-se măsuri de intervenţie urgente.O dată cu desfacerea că ptuşelilor din lemn s-a putut

observa atât bogăţia ornamentaţiei cât şi starea precar ă în care seaflă. La baza edificiului nu exista nici un fel de fundaţie, soclul de piatr ă fiind pus direct pe terenul natural. Ca urmare s-au produstasări inegale, corpul bisericii înclinându-se spre N cu aproximativ25-30 cm faţă de verticală.Cauzele degradării monumentului

Analizând cu atenţie degradările putem trage următoareleconcluzii privind cauzele acestora:1) Erori de construcţie:

− lipsa fundaţiilor a condus la tasări inegale şi la alterareaechilibrului static al edificiului;

− înlocuirea elementelor deteriorate (în întregime la peretele

de vest şi par ţial la pereţii de nord şi sud) a fost f ăcută f ăr ăa se respecta dimensiunile pieselor originale. Îmbinările aufost f ăcute inabil (spre nord s-a folosit o piesă verticală deîmbinare).

2) Deficienţe în întrebuinţarea materialului:


12/16

− tencuirea cu mortar a soclului a favorizat deteriorareaireversibilă a tălpilor în zonele în care betonul a fost pus încontact direct cu materialul lemnos;

− modificarea golurilor de la uşa de intrare şi ferestre adistrus în propor ţie de peste 60% motivul ornamental de orar ă fineţe al ancadramentelor;

− că ptuşirea cu scânduri a constituit o intervenţie brutală

asupra monumentului. Au fost cioplite f ăr ă discernământtoate decoraţiunile ce constituiau o piedică în asigurarea planeităţii că ptuşelilor de scânduri. În plus acestea aufavorizat apariţia degradărilor provocate de insectelexilofage şi putregai;

− construirea în dreptul uşii de intrare a turnului clopotniţă aconstituit o alterare a imaginii de ansamblu amonumentului;

− refacerea şarpantei, probabil o dată cu adăugarea turnuluiclopotniţă, a fost f ăcută cu inabilitate şi nu a păstrat nimicdin elementele originale ale construcţiei.

3) Deteriorarea provocată de atac biologic

Se constată un atac biologic masiv în aproape toată masaconstrucţiei.Măsuri de restaurare

În general toate măsurile preconizate au vizat revenirea laforma originală a construcţiei prin păstrarea elementelor originale,înlocuindu-se doar cele iremediabil distruse.

Astfel:− În vederea readucerii monumentului la forma iniţială, cât şi

pentru punerea în evidenţă a decoraţiei s-a renunţat la turnuladăugat de la intrare.

− S-a optat pentru readucerea la forma şi dimensiunile iniţialeale ancadramentului uşii de intrare cât şi a celor patru ferestre.

Pentru aceasta s-a propus plombarea fragmentelor existente cumaterialul lemnos recuperat din piesele care urmau a fiînlocuite.

− S-a completat şirul de ocniţe de la partea superioar ă, existândelemente certe de reconstituire.


13/16

Având în vedere că nu existau elemente care să indicemodul de rezolvare a şarpantei iniţiale, s-a optat pentru păstrareareţelei de grinzi – console găsite în momentul desfacerii,corectându-se doar dimensiunile acestora. Şarpanta s-a realizat din“ferme că priori”, solidarizaţi prin cleşti orizontali şi fixaţi pecosoroabe perimetrale duble. Această parte a construcţiei a fostexecutată în întregime din material nou. Pentru a evidenţia

caracterul de “nou” al şarpantei, toate elementele vizibile aleacesteia s-au realizat folosindu-se prelucr ări mecanice (geluirea).S-a optat pentru tipul de streaşină des întâlnit în zonă. S-a renunţatla realizarea unui model special pentru capetele de grinzi consoleşi că priori adoptându-se doar o tăietur ă simplă, geometrică.


14/16

− S-a realizat o fundaţie, un soclu, asigurându-se orizontalitateaacestuia.

− S-a procedat la înlocuirea tălpilor deteriorate şi s-a asiguratlegătura structurii cu soclul de piatr ă.

− S-a reconstituit continuitatea structurală a pereţilor prinînlocuirea grinzilor de perete deteriorate sau lipsă.

− S-a asigurat continuitatea structurală la partea superioar ă aconstrucţiei prin grinzi de lemn de stejar, chertate la nodurilede îmbinare cu pereţii.

− Învelitoarea a fost realizată din şiţă de lemn de brad cudimensiunile 60x80x0,5cm bătută pe şipci de brad. Toată şiţa afost protejată împotriva atacului biologic cu soluţie de tip“romalit” prin imersare înaintea baterii.

− În vederea protecţiei la foc, construcţia este protejată cu oinstalaţie completă de paratr ăsnet.

− Clopotniţa s-a construit departe de biserică, la intrarea încimitir.

Toate elementele sunt fixate numai în îmbinări clasice din

lemn, f ăr ă artificii sau consolidări metalice. Simplitatea structuriinu lasă loc pentru alte intervenţii în afara celor menţionate, cu atâtmai mult cu cât s-a dorit păstrarea elementelor decorativesculptate.


15/16

În această situaţie s-a procedat la desfacereacomponentelor din lemn ale bisericii, marcarea şi inventariereaacestora şi depozitarea lor în vederea aplicării tratamentelor deconservare. Pe parcursul demontării, fiecare piesă a fost analizatăsub raportul aspectului general al stării de conservare. În funcţie deacesta, pieselor componente li s-a aplicat un tratament cu substanţe

conservante, după care au fost consolidate .

Toate aceste operaţii au avut ca efect restaurarea bisericii delemn din satul Stolniceni Pr ă jescu, conferindu-i acesteia atât aspectul


16/16

şi funcţionalitatea iniţială, cât şi rezistenţa corespunzătoare în faţaagenţilor destructivi.

Restaurarea acestei biserici, f ăcută cu fonduri de laMinisterul Culturii, care a suportat lucr ările de proiectare şiexecuţie, reprezintă un caz aproape singular pe raza judeţului Iaşi,deşi multe alte monumente se găsesc într-o situaţie critică similar ă.

Nu r ămâne decât să sper ăm că se vor bucura de aceeaşiatenţie şi alte edificii de cult din judeţul Iaşi care au nevoie deintervenţii urgente, pentru că ruga către Dumnezeu este aceeaşi, fiecă închinarea se face în marile catedrale ale lumii (Sf. Petru dinRoma sau Notre Dame de Paris) ori în biserica din cimitirul satuluiStolniceni-Pr ă jescu.

adina grigorovschi - biserica de lemn din stolniceni prajescu.pdf

Documents