Alice MunroFUGARA

Traducere din limba englezd qi noteMihnea Gafila

CUPRINS

Fugara

Ocazie ....65CurAndTicere 16lPasiune

GregeliTrucuriPuteri .... 349

FUGARA

Carla gi-a dat seama cd venea incd dinainte cama,sina si ajungd in vArful acelei biete indlldri adrumului care prin pdrlile-astea se cheaml deal.Ea este, s-a gAndit. Doamna Jamieson - Sylvia -,care se intorcea din vacanla petrecuti in Grecia. Dinpoarta grajdului - dar stAnd induntru suficient de mult,cAt sd nu poati fi vizutd dintr-o singuri privire -,urmirea cu atenfie $oseaua pe care doamna Jamiesontrebuia neapirat si treacS, fiindci locuinla ei se aflala o jumdtate de mil5 mai jos pe drumul acela, dincolode casa lui Clark 9i a Carlei.

Daci era cineva care-gi propusese sd coteascd gi

si intre pe poarta lor, de-acum ar fi trebuit si inceti-neascd.. $i totugi, Carla inci spera. ,,Di s5. nu fie ea!"

Ba era. Doamna Jamiemn gi-aintors capul o dat5,scurt - se strlduia din risputeri si-9i manevrezemagina printre figagele 9i blltoacele pe care ploaia leflcuse in pietrig -, dar nu gi-a ridicat mAna de pe volanca s5-i faci semn, adici n-o zdrise. Carla, in schimb, i-azdrit ei bralul dezgolit pAni la umdr gi bronzat, pirulplatinat intr-o nuanfd 9i rnai deschisi decAt i-l gtiadinainte, mai degrabd alb acum decAt blond-argintiu,9i expresia fe1ei, care era gi hot5rat5, $i exasperatS,gi amuzatd de propria-i exasperare - exact aga cumse agtepta sd arate doamna Jamieson incercAnd sd se

t0 Alice tWunro

descurce pe un asemenea drum. CAnd gi-a intors capulspre ea, Carla i-a citit in ochi o lucire pozitivd - de

optimism, de curiozitate -, care a ficut-o si se dea

inapoi cu un pas.A;a, deci.Poate cI deocamdatd Clark nu ;tia. PresupunAnd

ci stitea la calculator, inseamni ci era cu spatele

intors citre fereastrl 9i drum.Dar poate ci doamna Jamieson mai avea de mers

pe undeva. Daci venise cu magina dinspre aeroportspre casd, poate ci nu se oprise la cumplrdturi - adici,inainte si ajungi pAni acasd 9i sd-9i dea seama de ce-i

trebuia. $i-atunci ar putea-o vedea Clark. Sau, dupdlSsarea intunericului, s-ar zdri luminile de la casa ei,

Dar acum, in iulie, se intuneca tirznt. Ar putea fi atAt

de obositd, incAt sd nu-9i mai bati capul s-aprinddluminile, ar putea si se culce devreme.

Pe de alti parte, ar putea sd telefoneze. {.Jite-acum,

in orice moment.

Era o varl de ploaie, ploaie gi iar ploaie. De cumfdceai ochi dimine afa, o awzeai rnpdind pe acoperigullocuintrei mobile. Potecile erau numai noroaie, pajigtilecu iarbd inalti musteau de apd, din frunzigurile de

deasupra capului te trezear cu cAte o aversd intAm-plStoare, chiar 9i in momentele in care din cer nu se

revdrsa nimic, de fapt, iar norii dideau semne ci se

risipeau. Carla igi p.rn." o pilirie australiand veche,

de fetru, inaltd gi cu boruri largi, ori de cAte ori iegea,

iar pdrul strAns intr-o coadl lungd;i groasd, impletitd,

9i-1 ginea pe dinduntrul bluzei.

lisqara

Nimeni nu mai venea sd cdlSreascd pe coclauri, degi

Clark 9i Carla fuseserd peste tot 9i lipiseri afige printoate campingurile, in cafenele, pe panoul de afigaj de

la oficiul de turism gi oriunde altundeva le mai trecuseprin cap sd le pun5. Doar o mAnd de elevi mai veneaula lec1ii, dar erau cei obignuigi, nu grupurile de gcolariin vacanfi, nu autocarele intregi de prin taberelesezoniere, care-i linuserd ocupafi toati vara dinainte.$i chiar 9i cei obigngili, pe care ei contau, i9i luau libergi plecau in concedii gi-n excursii, ori pur 9i simplu igicontramandau lecliile, pentru ci vremea chiar avea

darul sd-i descurajeze. Daci sunau prea tArziu, Clark iitaxa oricum pentru timpul neconsumat. CAqiva dintreei se plAnseseri 9i renunfaseri definitiv.

Mai cAgtigau ceva de pe urma celor trei cai 1inuli inpensiune. Acegtia trei, plus cei patru ai lor, erau acumpe undeva pe cAmp, vArAndu-9i boturile prin iarba de

sub copaci. Aveau aerul c5 nu-gi bdteau ei capul siobserve ci ploaia se oprise pe moment, aga cum de

multe ori ficea dupi- arlr'raza, mai mult sau mai pufin.AtAta cAt s5-!i renasci speranlele - norii se albear, se

subliau gi l5sau sI treacl prin ei o lumini difuzS, carenu reu-sea niciodati si se transforme in strllucire de

soare adevirati 9i pAni pe la ora cinei dispdrea cu totul.Carla terminase de-acum sd curefe in grajd. Ficuse

totul pe indelete - ii pliceau ritmul corvezilor ei obig-nuite, spaliul gol de sub acoperigul inalt al grajdului,mirosurile. S-a indreptat apoi citre ;arcul de antrena-ment, ca si vadd cAt de uscat era solul, pentru cazul incare ;i-ar fi ficut aparilia, totugi, elevul de la ora cinci.

Cele mai multe ploi serioase nu fuseserd propriu-zistorenfiale sau amplificate de vAnt, dar in siptimAnadinainte se iscase brusc o agitalie 9i pe urmd o vAn-toasi printre vArfurile copacilo4 cu o ploaie orbitoare,

ll

t2 Alice tUunro

aproape la orizontali. Dupi numai un sfert de ord,furtuna trecuse mai departe. Dar dupi ea rimdsesericrengi cdzute de-a latul drumului, fire de curent elec-tric smulse 9i o buni parte din acoperitoarea de plastica farcului rupti ;i aruncati cAt colo. La capitul pisteise formase o baltd mare cAt un lac, gi Clark muncisepAnd dupd lSsarea intunericului, sdpAnd un gant princare s-o dreneze.

Acoperitoarea nu fusese reparati nici acum. Clarkintinsese nigte sArmd. de gard, care si impiedice caiisi se bage in noroi, gi Carla instalase marcaje pentruo pisti mai scurtS.

Pe internet, chiar acum, Clark vana un loc de undesi cumpere material pentru alti acoperitoare. Vreundebugeu de lichidiri de stocuri, cu prefuri pe care gi leputeau permite, sau cineva care voia si scape la mAnaa doua de vreun asemenea material. Nu voia si meargiin ora;, la ,,Furniturile pentru locuintr5" ale lui FIy gi

Robert Buckley, cirora el le spunea ,,Furnituri pentruticdlo,sii de hopi la drumul rr'are"l, pentru ci le datoraprea mulli bani gi se mai gi certase cu ei.

Clark nu se certa numai cu oamenii cirora Ie datorabani. Atitudinea lui prietenoasS, care initrial te atrS-gea, putea si se transforme dintr-odatd in dugmd.nie.i.t unel" Iocuri nu voia cu nici un chip sd. intre gi defiecare datd o punea pe Carla si meargd ea, pentrucd. el flcuse scandal. IJn asemenea loc era farmacia.O bd.trAnd i se blgase in fafd - de fapt, plecase din falalui si se dusese dupi ceva ce uitase, pe urmd se intorsese

t in original, joc de cuvinte intraductibil, bazatpe sonoritateaasemdnd.toare a celor doud denumiri H1 and. Robert Buckley'sBuilding Suppfu 9i Higbwa1 Robbers'Buggery Supplll

litrltnt

pi sc inghesuise tot inaintea lui, in loc si se ageze frumoslir c.radi, el se plAnsese, iar casiera ii spusese:

-Are emfizem, la care Clark zisese:

- Hai, nu ziu?! $i eu am hemoroizi, aga incAt fusese

chcmat geful de turi, care-l pusese Ia punct.lar in cafeneaua de pe autostradS, reducerea pro-

rrrisi pentru micul dejun ii fusese ref.uzatdpe motiv cd()r'a unsprezece dimineala trecuse, drept care Clark se

ccrtase cu cei de-ac{o gi ddduse drumul pe jos paharu-lrr i de cafea pe care gi-l luase la pachet - paharul fusese

t'iit pe-aci, pretinseserd ei, sd cadd in capul unui copilin cd.ru!. El se apirase cd nu pe-acolo trecuse copilul,..'i pe la jumdtate de milS depirtare, 9i c5-i scdpase

1,r,harul din mAni fiindcn nu i se dlduse capac pentrur,l. Nu le ceruse capac, ziseserd ei. Nici n-ar fi trebuitsir fie obligat s5-l cear5, zisese el.

- igi tot sare tranddra, ii spunea Carla.

-Aga fac barbagii.in schimb, ea nu-i spusese nimic despre cearta lui

cu Joy Tucker. Joy Trrcker era bibliotecara din orag,

care-;i ddduse calul in pensiune la ei. Calul era, de fapt,

o iapdroaibi mici 9i aprigS, pe nume Lrzzte. CAnd avea

chef de glume, Joy Tucker ii spunea Lizzie Bordenr.

in ajun, venise cu magina, fird si aibi chef de glume

deloc gi se plAnsese cI acoperitoarea farcului nu fusese

inc5. reparatd gi cd Lizzie arita nefericit5, de parci arfi picnit-o vreo riceali.

Lizzie n-avea nimic, de fapt. Clarkincercase - atitacAt putea el - si se arate impdciuitor. Dar, pAni la

I Lizzie Andrew Borden (1860-1927) a fost acuzatd, judecatS, darachitatd in procesul de asasinare cu o secure a tatdlui gi a mamei

sale vitrege, in oragul Fall River din Massachusetts, in lB92'

I3

I4 Alice 1l[unro

urm5, Joy Tucker fusese cea cireia ii sirise landira gi

le spusese ci era ca-ntr-o cocind la ei, acolo, ;i ciLtzzremerita mai mult, la care Clark ii zisese: ,,Fi ce vrei". Joynu si-o luase - nu inci - pe Lizzie, aFa cum se agteptase

ea, Carla. Dar Clark, dupd ce declarase inilial cd iapacea roaibi era ca un animilul de companie pentru el,

acum nu mai voia si aibd nimic de-a face cu ea. Ltzzre

se simfise ofensati - prin urmare, opunea rezistenlicAnd era vorba sd se antreneze gi ficea ca toate alea

cAnd trebuia sI i se curefe copitele, ceea ce insemna infiecare zi, de teami si nu dezvolte vreo ciupercS. Undemai pui ci era in stare s-o gi mugte pe Carla.

Dar cel mai rd.u lucru, din punctul de vedere alCarlei, era lipsa Florei, ciprila cea alb5, care le linea de

urAt cailor in grajd gi pe cAmpuri. De doui zile nu maiera de gisit. Carla se temea si nu fi fost prinsi de nigte

cAini silbatici sau de coioli, poate chiar de vreun urs.O visase pe Flora in acea noapte gi in cea dinainte.

in primul vis, capra venise pAni lAngd patul ei, linAndin bot un mir rogu, dar in al doilea, chiar azi-noapte,fugise mAncAnd pdmAntul cAnd o vdzuse pe Carlavenind cltre ea. Pirea lovit5 la picioa dar tot fugise.O condusese pe Carla pAni la o baricadi cu sArmighimpati, care 9i-ar fi avut locul pe un cAmp de lupti,dupi care ea - Flora - se strecurase printre sArme, cu

tot cu piciorul sontorog, se scursese printre ele ca un

lipar alb 9i dispiruse.Caii o vdzuserd pe Carla indreptAndu-se citre farc

gi se apropiaserS cu tolii de gard - cu un aer plouat,degi aveau pituri neozeelandeze pe spiniri -, ca s5-i

atragi atenfia citre ei cAnd s-ar fi intors. Ea le-a

vorbit calm, scuzAndu-se ci venea cu mAna goal5. I-amAngAiat pe gAturi, le-a frecat nasurile .si i-a intrebatdaci nu cumva gtiau ceva de Flora.

I:iqara

Grace gi Juniper au pufnit pe nd.ri 9i gi-au ridicatboturile de parcd ar fi recunoscut numele rostit de ea

9i i-ar fi impirtigit preocuparea, dar apoi Lrzzie s-avArAt intre ei 9i i-a impins lui Grace capul de sub mAnamAngAietoare a Carlei. Ba chiar a gi prins acea mAnIcu dinlii, ca s-o invefe minte, aga incAt Carlei i-a luatceva timp s5-i facd moralS.

PAni cu trei ani inainte, Carla nu se uitase nicio-dati cu atenfie la locuinlele mobile. Nici nu le spusesevreodatS aga. La fel capirinlilor ei, un termen precum,,locuinle mobile" i s-ar fi pd.rut pretentrios. Unii oamenitriiau in rulote, gi cu asta, basta. O rulotl nu se

cleosebea cu nimic de alte rulotS. CAnd se mutase aici,cind i9i alesese aceasti via15 aldturi de Clark, abiaatunci incepuse Carla s5. priveasci lucrurile intr-un altmod. Sd le spunS,,locuinfe mobile" 9i sI se interesezede cum gi le amenajaserd. oamenii. Ce fel de perdeleigi atArnaserd la ferestre, cum igi pictaserl balcoanelesau verandele, cochete gi ambilioase, sau incd.perilesuplimentare pe care gi le construiserd. Abia aFteptasd se apuce gi ea de imbunitifiri similare.

Clark mersese pe mAna ei, cel pulin o vreme.Construise trepte noi ;i-9i petrecuse o mullime detimp cdutAnd pentru ele vreo balustradi veche de fierlbrjat. Nu se plAnsese cAtugi de pulin de banii cheltuilipe vopsea pentru bucd.tdrie gi baie sau pe materialulpentru perdele. Felul in care vopsea Carla suferea degrabi - ea nu gtia, pe atunci, ci trebuie si scoli mai?ntAi balamalele de la ugile dulapului. Sau ci trebuiesI cdptugegti perdelele, care intre timp se decoloraserd.

15