Grup colar de Transporturi Auto Targoviste

PROIECT Pentru certificarea competentelor profesionale. Pentru obinerea certificatului de calificare profesonala-Nivel 2

ndrumtor de proiect: ing.Catalina Marin 2007

Candidat: Puiu Alexandru

Tema proiectului

Amortizarea amortizorului telescopic hidraulic bitubular.

7

ANEXA la Ordinul MEdC nr. 5419/8.XI.2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare i desfurare a examenului de certificare a _______competenelor profesionate pentru obinerea certificatului de calificare profesional nivel 1/nivel 2 _______ Anexa nr. 3 la Metodologia de organizare i desfurare a examenului de examenului de certificare a competenelor profesionale pentru obinerea certificatului de calificare profesionala nivel 1/nivel 2

/

FIA DE EVALUARE pentru proba practic i proba oral Examenul de obinere a certificatului de calificare profesional nivel 2 Sesiunea_____________________ Partea l: Monitorizarea progresului proiectului1 1. Nume i prenume candidat: 2. Calificare: 3. Nume, prenume i specializare ndrumtor de proiect: 4. Tema proiectului: 5. Data nceperii activitilor la proiect:6.

Competene vizate / implicate n realizarea / execuia proiectului:

7. Stabilirea planului de activiti individuale ale candidatului pentru proiect: Data: Semntura candidatului: Semntura ndrumtorului: 8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului - suportul scris: Perioada: Revizuit: Form final acceptat de ctre ndrumtor: 9. ntlniri pentru monitorizarea proiectului (cel puin 5 ntlniri):

' Se completeaz de ctre ndrumtor pe parcursul derulrii proiectului. Fia de evaluare respect i documenteaz Principiul 5 al calitii - Implementare: predarea i nvarea (descriptorii: 5.13-5.15 i 5.20-5.26) a! Cadrului de asigurare a calitii ______________________________________________:________________,____________

ANEXA la Ordinul MEdC nr. 5419/8.XI.2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare i desfurare a examenului de certificare a competenelor profesionale pentru obinerea certificatului de calificare profesional nivel lAntvel 2 Partea a ll-a: Aprecierea calitii activitii candidatului2

Profesor ndrumtor, ___________________________Data_________________________________________

Se completeaz de ctre ndrumtor la finalul activitii de monitorizare i se discut cu candidatul nainte de depunerea proiectului. Criteriile vizeaz att procesul de elaborare a proiectului, ct i pe cel de redactare a prii scrise a proiectului. Fia de evaluare respect i documenteaz Principiul 5 al calitii - Implementare: predarea i nvarea (descriptorii: 5.13-5.15 i 5.20 - 5.26) al Cadrului de asigurare a calitii ------_-----------------_---------------------------------------------------------------------------.-----/ 2 0

2

ANEXA la Ordinul MEdC nr. 5419/8.XI.2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare i desfurare a examenului de certificare a competenelor profesionale pefitru obinerea certificatului de calificare profesional nivel 1Avve) 2________________________________________________________

Partea a lll-a: Aprecierea calitii proiectului

3

Profesor ndrumtor, ____________________________ Data_______________________

3

Se completeaz de ctre ndrumtor la finalul activitii de monitorizare i se discut cu candidatul nainte de depunerea proiectului. Criteriile vizeaz att proiectul n calitate de produs al activitii elevului, ct i produsul ca atare,acolo unde este cazul. Fia de evaluare respect i documenteaz Principiul 5 al calitii Implementare: predarea i nvarea (descriptorii: 5.13 -5.15 i 5.20 -5.26) al Cadrului de asigurare a calilfii __________________________________________________________________________21

ANEXA la Ordinul MEdC nr. 5419/8.XI.2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare i desfurare a examenului de certificare a competenelor profesionale pentru obinerea certificatului de calificare profesional nivel 1/nivel 2___________________________________________

'Partea a IV-a: Aprecierea prezentrii / susinerii orale a proiectului

4

Calificativul final propus de Comisia de examinare pe baza evalurii globale a Prilor l, II, Iii i IV a Fiei de evaluare a proiectului i a susinerii orale 1. Admis 2. Respins cD

Profesori evaluatori: comisie: Data:

Preedinte de

4

Se completeaz de ctre un membru al comisiei de examinare, dup susinere i consultarea cu ceilali membri ai Comisiei de examinare, doar dac exist completate i depuse Prile I-III. pentru proiectul evaluat Fia de evaluare respect i documenteaz Principiul 5 al calitii - Implementare: predarea i nvarea (descriptorii: 5.13 5.15 i 5.20 - 5.26) al Cadrului de asigurare a calilii

---------,_____, ---------22 Amortizoarele Pentru amortizarea rapida a oscilaiilor, in suspensia automobilelor moderne se monteaz amortizoare hidraulice. Amortizoarele pot fi folosite la ambele puni ale automobilului sau numai la puntea din fata, soluie intanlita mai ales la autocamioane. Principiul de funcionare a amortizorului hidraulic se bazeaz pe transformarea energiei mecanice a oscilaiei in energie termica, la trecerea forat a unui lichid special, dintr-o camera a amortizorului in alta, printr-un orificiu calibrat. Majoritatea amortizoarelor sunt cu dubla aciune, lucrnd in ambele sensuri, si anume: la apropierea roilor de caroserie opun rezistenta mica; la deprtarea roilor de caroserie opun rezistenta mai mare. Amortizoarele cele mai rspndite la automobile sunt cele sub forma telescopica, clasificate in monotubulare si bitubulare, si care, la rndul lor, pot fi de mai multe tipuri.Cele mai folosite sunt amortizoarele bitubulare, care, in comparaie cu cele monotubulare, au o lungime mai redusa si o durata de funcionare mai mare. Amortizorul telescopic bitubuiar.ln figura 1.1 este reprezentata schema de principiu a amortizorului hidraulic telascopic bitubular.Capul superior 1, de care este fixata tija 2 cu pistonul 8, este prins pe partea suspendata a automobilului, iar capul inferior 13, solidar cu tubul rezervor 5, de partea nesuspendata.Tubul inferior 4 (cilindrul de lucru) este umplut cu lichid special pentru amortizoare. In cursa de destindere, lichidul din partea 9

superioara a pistonului 8 este comprimat si trimis prin supapa de destindere 10 in partea inferioara. Volumul generat de piston la partea inferioara este mai mare dect volumul lichidului impins in jos, cu volumul tijei care iese din tubul 4. Diferena se completeaz cu lichid din camera de compresie 14 (spaiul dintre tubul rezervor 5 si tubul interior 4) care oatrunde prin supapa de admisie 11 datorita depresiunii creeate sub piston si apernei de aer comprimat din partea superioara a camerei de compensare. In cursa de comprimare, lichidul de sub piston trece prin supapa de comunicare 9 in partea superioara a tubului 4.0 parte din lichid (egal cu volumul tijei introdus in tubul 4) trece prin supapa de comprimare 12 in camera de compensare 14.Tubul 6 servete la protecia tijei pistonului, iar inelul 3 la etansarea pistonului. In figura 1.2 se reprezint construcia unui amortizor bitubular compus di9n trei ansambluri principale: ghidajul 11 cu sistemul de etansare 18; pistonul 4 cu supapele de destindere si comunicare; ansamblul supapei de comprimare cu supapa de admisie 19.Capul superior 14, de care este fixata tija 1 cu pistonul 4 este prins de partea suspendata a automobilului, iar capul inferior 9 (solidar cu tubul rezervor 3) de partea nesuspendata.Spaiul dintre tubul rezervor 3 si tubul interior 2 (cilindrul de lucru) se numete camera de compensare. Joi spaiul tubului interior 2 este umplut cu lichid. Orificiile calibrate, care realizeaz rezistenta vscoasa a lichidului la scurgerea acestuia sunt realizate sub forma de fante in rondelele supapelor. Supapa de destindere este formata din rondela obturatoare 16 cu fante frezate si rondela 17, care sunt presate pe bosajul inelar al pistonului 4 de ctre arcul 5 (fixat pe piulia 6) prin intermediul unei buce. Supapa de comunicare este formata din rondela 15, care acoper orificiile exterioare ale pistonului 4, fiind apsata de un arc stelat plat. Supapa de comprimare este constituita din rondela obturatoare 20 si din rondela de inchidere a supapei de comprimare, apsate pe scaunul din corpul supapelor 7 10

de un arc stelat. Supapa de admisie 19 este identica cu supapa de comunicare.Supapele de comprimare si de admisie sunt montate pe corpul 7, prin intermediul urubului 8.Piulia 13 a tubului rezervor asigura fixarea tubului interior 2 in tubul rezervor 3.Tubul de protecie 12 servete la protejarea tijei pistonului 1.ln scopul micorrii emulsionarii lichidului, se monteaz inelul 10, dispus sub nivelul lichidului de amortizor. In cursa de destindere (fig. 1.3, a), lichidul din partea superioara a tubului interior 2 este comprimat si, ca urmare, rondela 3 a supapei de comunicare este presata pe piston, supapa fiind inchisa.prin gurile superioare ale pistonului, lichidul ajunge la rondela obturatoare 7 a supapei de destindere.Daca viteza relativa a pistonului este mai mica dect viteza critica, scurgere lichidului se realizeaz prin fantele (de inaltime b v fig. 1.2) din rondela obturatoare 7, deoarece presiunea lichidului este mai mica dect fora de precomprimare a arcului 1 al supapei.Daca viteza de deplasare a pistonului depete viteza critica, presiunea lichidului creste si invinge fora arcului 1, iar rondelele 7 si 4 ale supapei de destindere se indeparteaza,realizand o seciune de trecere mai mare. Volumul generat de piston la partea inferioara este mai mare dect volumul lichidului mpins de sus, cu volumul tijei scoase din tubul interior. Diferena se completeaz cu lichid din camera de compensare, care ptrunde in tubul interior prin nvingerea rezistentei arcului stelat al supapei de admisie 5, datorita depresiunii creeate in spaiul de sub piston si a pernei de aer comprimat din partea superioara a camerei de compensare. In cursa de comprimare (fig.1.3,b), lichidul de sub piston trece uor prin supapa de comunicare 3 (datorita arcului slab ai acestuia), in partea superioara a tubului interior 2.0 parte din lichid (egal cu volumul tijei introduse in tubul principal) trece prin fantele din rondela obturatoare 6 a supapei de comprimare, in camera de compensare, realiznd fora de rezistenta la comprimarea amortizorului, la viteze mai reduse dect viteza critica.Daca viteza oscilaiilor creste, presiunea lichidului se mrete, depind fora de 11

precomprimare a arcului stelat al supapei de comprimare si rondelele supapei se deplaseaz in jos, realiznd o seciune de trecere mai mare (fapt ce conduce ia micorarea forei de amortizare dup viteza critica).Acest lucru este foarte important si pentru exploatarea automobilului pe timp rece avnd vascozitatea lichidului creste; trecerea lui prin orifici calibrate este ngreuiata, fapt ce conduce la creterea presiunii in cilindru, iar supapa de comprimare intra in funciune, descarcand suspensia si amortizorul de suprasolicitri. Amortizorul telescopic monotubular.ln comparaie cu cel bitubular are, la diametre exterioare egale, un diametru al pistonului mai mare, fiind mai uor si avnd o rcire mai buna. Dup presiunea gazului din camera de compensare, amortizoarele monotubulare pot fi: cu presiune joasa si cu presiune inalta (hidropneumatice). In fig. 1.4 este prezentat amortizorul monotubular hidropneumatic de tip De Carbon, f n camera de compensare 1 se introduce azot sub presiunea de circa 2,5N/mm Perna de aer este separata de lichidul de amortizare prin intermediul pistonului flotant 2.Compensarea volumului, datorita micorrii lui la cursa de comprimare, se obine prin comprimarea pernei de gaz si deplasarea pistonului flotant in sus.La cursa de destindere, volumul generat este ocupat de gazul care se destinde, deplasnd pistonul flotant in jos.Orificsile de trecere si supapele de descrcare sunt montate in pistonul 3. Datorita elasticitii camerei de compensare, amortizorul ndeplinete si rolul de element elastic suplimentar. Amortizoare telescopice reglabile.Automobilul se deplaseaz pe diferite drumuri, cu anumita viteza si cu un anumit grad de incarcare,Schimbarea parametrilor de rnai sus, in timpul utilizrii automobilului, pentru meninerea de confort si stabilitate, este necesar sa se modifice caracteristicile amortizorului.Modificarea caracteristicii de amortizare se poate realiza prin: modificarea orificiilor de trecere; modificarea presiunii de deschidere a supapelor de 12

descrcare; modificarea prestrangerii arcurilor de la supape. Modificarea caracteristicii amortizorului poate fi comandata de ctre conductor printr-un buton de pe tabloul de bord (comanda electromagnetica). Sunt unele amortizoare cu reglare automata a caracteristicii in funcie de sarcina care acioneaz asupra suspensiei si de denivelrile drumului. Autoturismul Peugeot 407 asigura noua setri diferite pentru reglarea gradului de amortizare.Adaptarea gradului de amortizare, la condiiile de deplasare (denivelrile drumului) si la starea de incarcare a autoturismului, se face cu ajutorul a patru senzori de micare plasai de fiecare roata in parte.Acesti senzori furnizeaz informaii unitii de comanda electronica a suspensiei.

13

Bibliografie

1 .Automobile Cunoatere, ntreinere si Reparaii Autori: Gh.Fratila,Mariana Fratila si St.Samoila Editura Pedagogica Bucureti 2005 2.Automobile ofer, Mecanic auto Autori: Gh.Fratila,M.V.Popa Editura Didactica si Pedagogica.

8

4

Se completeaz de ctre un membru al comisiei de examinare dup susinere si consultare cu ceilali membrii a Comisiei de examinare, doar daca exista completate si depuse Prile IHI.pentru proiectul evaluat. Fisa de evaluare respecta si documenteaz Principiul 5 al calitatiilmplementarerpredarea si nvarea (descriptorii: 5.13-5.15 si 5.20 - 5.26) al Cadrului de asigurare al calitii

Cuprins

Tema proiectului ..............................................................................................7

Bibliografie........................................................................................................8

Amortizoare......................................................................................................9 Schema de principiu a amortizorului telescopic hidraulic bitubular.............................................................................................14

Amortizorul telescopic hidraulic bitubular...........................................................15

Funcionarea amortizorului telescopic hidraulic bitubular............................................................................................................16

Construcia amortizorului monotubular Hidropneumatic...................................................................................................17

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate