analiza nevoilor de formare pentru persoanele din mediul ... · pdf filein domeniul...

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! Axa prioritară nr. 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă” Titlul proiectului: „Consiliere, formare profesională şi asistenţă pentru afaceri în mediul rural – FAR” Contract nr. - POSDRU/83/5.2/S/59260

Analiza Nevoilor de Formare pentru Persoanele din Mediul Rural

(ANF)

Studiu Autori: Caramihai Dan-Mihail – ASOCIAŢIA 'EUROED' Mocanu Mariana - ASOCIAŢIA 'EUROED' Szekely Attila – Camera de Comerţ şi Industrie Braşov Oancea Mirela - Camera de Comerţ şi Industrie Braşov Văduva Gheorghe – S.C. GICEROVA S.R.L.

2

Scopul prezentului studiu este de a identifica nevoile de formare ale persoanelor din mediul rural, din cele 3 regiuni tinta ale proiectului (Bucuresti-Ilfov, Centru, si Sud-Vest, Oltenia). Aceste nevoi de formare sunt subsidiare dezvoltarii spiritului antreprenorial in activitati non-agricole.

3

Regiunea Bucureşti – Ilfov

4

0. Contextul social Judeţul Ilfov, se află în Câmpia Română. În monografia României din 1972 sunt menţionate ca vecine ale Judeţului Ilfov, judeţele Ialomiţa la est, Buzău, Prahova şi Dambovita la nord, Giurgiu la vest şi Călăraşi la sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafaţă de 8.225 km², fiind în dimensiunea pe care o deţinea atunci, al cincilea ca mărime din România. Nouă ani mai târziu, al cincilea judeţ al României ca suprafaţă, a fost dezmembrat în avantajul judeţelor limitrofe şi micşorat la o unitate teritorial-administrativă care înconjoară zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. În 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov în Judeţul Ilfov, revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Judeţul Ilfov cuprinde 34 de aşezări rurale şi opt oraşe: Buftea (reşedinţa oficială, deşi administraţia îşi are sediul în Bucureşti), Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km². Judeţul se găseşte în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă Bucureşti. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică şi 25°52’ – 26°27’ longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu judeţele Prahova (N), Dâmboviţa (V), Giurgiu (S-V) şi Ialomiţa şi Călăraşi (E). Clima este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitaţiilor de 460-500 mm. Râuri importante sunt Dâmboviţa şi Colentina (care aprovizionează cu apă oraşul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov şi Căldăruşani în partea nordică a judeţului. Judeţul este străbătut şi de râul Ialomiţa împreună cu afluentul său Gruiu.

Figura 1. Localizarea geografica a Judetului Ilfov

5

În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă – teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov. Teritoriul actual al Ilfovului reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând în prezent la suprafaţa de 1583 km (0,67% din suprafaţa ţării), faţă de 5176 km în 1937 şi 8225 km în 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al judeţului Ilfov datează din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveală în localităţile Cernica, Glina şi Vidra. Cucerirea (101-102, 105-106) şi apoi ocupaţia romană (106-271/275) a Daciei, au influenţat meleagurile ilfovene de azi, iar năvălirile, ocupaţiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lăsat urme în viaţa locuitorilor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau. În arealul satului Fundeni (Dobroieşti) s-au descoperit urme ale populaţiei autohtone din secolul al VI-lea. În Evul Mediu, printre aşezările cu populaţii stabile apare consemnat în hrisoavele vremii Snagovul, legat de Mânăstirea Snagov, ctitorie din secolul al XIVlea a Domnului Mircea cel Bătrân. şi 418 sate). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea, 26 comune şi 73 sate). În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor. Starea de fapt Analiza situatiei de fapt din Judetul Ilfov (cf. datelor oficiale de pe site-ul CNFPA, www.cnfpa.ro, v. Anexa 1) in ceea ce priveste furnizorii de formare profesionala se prezinta in felul urmator:

respectiv o puternica oferta a sectorului privat vs. cel public, ceea ce intra in normalitatea raspunsului rapid pe care institutiile private il pot da schimbarilor survenite la nivelul pietei

6

Evoluta acestora in timp este reprezentata in graficul de mai jos:

Asa cum se poate observa, a exista un „varf” in anul 2008, o scadere puternica (de aprox 4 ori!) in 2009 si o tendinta de redresare in anul curent. De asemenea, din analiza de date furnizate de site-ul CNFPA, rezulta existenta unei singure oferte in domeniul IT (destul de specializata, in domeniul administratiei retelelor de calculatoare, si nici una in domeniul antreprenorial; in aceste conditii, prezentul proiect acopera o „nisa de piata” – prin oferta existenta de cursuri 1.1. Scopul, structura, si grupul tinta al prezentei Analize Scopul Analizei Nevoilor de Formare pentru Persoanele din Mediul Rural (ANF) este de a identifica nivelul de competenţe actual al persoanelor ce traiesc in SAI, într-o anumită perioadă, în legătură cu principalele domenii ale activităţii lor profesionale şi obiectivele de dezvoltare individuala. ANFPMR poate fi descrisă după cum urmează: un instrument de dezvoltare individuala şi profesională continuă care, în urma identificării

competenţelor ce trebuie dezvoltate, reprezintă o bază pentru proiectarea planurilor individuale de formare/ dezvoltare a competentelor

o metodologie de cercetare implementată la nivel instituţional sau la un nivel mai extins pentru a colecta, analiza şi evalua date privind nevoile de formare ale persoanelor din grupul tinta şi pentru a stabili stadiul actual al abilităţilor şi al dezvoltării profesionale ale persoanelor din mediul rural.

Grupul tinta al prezentului studiu il reprezinta persoanele din mediul rural (SAI) interesate sa’si dezvolte competentele profesionale (individuale) in sensul gasirii unui loc de munca mai bun si / sau

7

1.2. Identificarea nevoilor de formare Nevoile de formare sunt reprezentate de nevoile de învăţare ale unor persoane care pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională. Conceptul de nevoie este reprezentat de distanta dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (a fi atins). Intervenţia propusă pentru a reduce sau elimina o asemenea distanta este în strânsă legătură cu formarea şi dezvoltarea personală. Este evident faptul ca intervenţiile eficiente sunt dependente de o bună identificare şi evaluare a nevoilor.

Nevoia de form

are

Analiza de nevoi reprezintă un proces sistematic ce cuprinde:

a. colectarea datelor cu ajutorul unor metode şi instrumente definite explicit (d.e. chestionare); b. identificarea priorităţilor şi stabilirea criteriilor pentru soluţionarea problemelor; c. stabilirea unor criterii pentru alocarea unor resurselor educationale pentru formarea

persoanelor din grupul tinta 2. Pregătirea ANF Proiectele de dezvoltare a resurselor umane derulate în România în ultimii ani au relevat rolul şi importanţa proiectării şi structurării unor activităţi de formare profesionala. Analiza nevoilor şi evaluarea performanţei persoanelor din grupul tinta este unul dintre elementele cheie ale dezvoltării lor individuale, deoarece identifică domeniile în care diverse măsuri privind formarea şi dezvoltarea pot ajuta persoanele din grupul tinta să-şi îmbunătăţească activitatea şi să crească performanţa individuala. Din punctul de vedere al managementului şi al dezvoltării instituţionale, evaluarea nevoilor la nivelul unei comunităţi este soluţia de armonizare a nevoilor şi intereselor individuale cu nevoile reprezentative ale grupului tinta. Astfel, evaluarea poate fi privită ca un instrument ce sprijină luarea deciziilor în privinţa alocării resurselor si stabilirea strategiilor de dezvoltare regionala. In acelasi timp, scopurile evaluării nevoilor includ următoarele aspecte: furnizarea bazei de date necesare dezvoltării şi îmbunătăţirii unui program educaţional; restructurarea ofertei de cursuriin vederea îmbunătăţirii performanţaei în funcţie de

obiectivele identificate ale grupuluin tinta; stabilirea criteriilor de performanta a serviciilor de formare/ dezvoltare a resurselor umane;

Principalele instrumente de analiza a ANF sunt prezentate in cele ce urmeaza:

8

A. Analiza SWOT Numele acestui model de analiza provine din prescurtarea unor cuvinte din limba engleza: S = strengths (puncte tari), W = weaknesses (puncte slabe), O = opportunities (oportunitati), T = threats (amenintari). Analizele SWOT au fost implementate cu succes ca metode de analiza organizationala, dar pot fi folosite si in cazul comunitatilor. Punctele tari si punctele slabe se refera la mediul intern al structurii analizate (i.e. comunitate). Acestea reprezinta caracteristicile intrinseci ale starii interne de lucruri. Oportunitatile si amenintarile se refera la mediul extern, adica la ceea ce se intampla in afara comunitatii, dar care are un anumit impact asupra bunei desfasurari a activitatilor. Contextul poate fie sa favorizeze, fie sa impiedice implementarea activitatilor intr-o comunitate. In aceste conditii, staff-ul proiectului ar trebui sa se focalizeze pe obtinerea efectului maxim al oportunitatilor si pe limitarea impactului amenintarilor, ca si pe intensificarea punctelor tari si pe imbunatatirea punctelor slabe. B. Analiza PEST(E) Modul de organizare si de utilizare a acestei analize si evaluari de nevoi este similar cu cel aplicat in cazul modelului SWOT. PEST(E) este totodata o prescurtare care se refera la analiza contextului politic (Political), economic (Economic), social (Social), tehnologic (Tehnological) si, in ultimul timp, al celui de mediu (Ecological/Environment):

a. Aspectul politic are in principal in vedere politicile educationale existente (se refera mai putin la modul de distributie a puterii intre diferitele partide politice) la nivel national, regional si local – in special politicile si programele de reforma si modul in care acestea pot influenta activitatea si dezvoltarea scolii. Politicile de dezvoltare regionala sau locala pot fi si ele incluse tot aici, daca se vorbeste de descentralizarea administratiei publice. b. Aspectul economic are in vedere resursele disponibile la nivelul supus analizei (fie national, fie regional sau local): in cazul unei crize sau al unei cresteri economice, care sunt activitatile prioritare si resursele pe care le pot furniza educatiei si formarii, etc. c. Aspectul social are in vedere existenta unor probleme sociale (cum ar fi somajul, saracia, etc.) si modul in care sunt acestea abordate la nivel national, regional sau local, ca si pozitia diferitilor factori interesati de educatie (d.e., daca VET este vazut ca modalitate de asigurare a succesului social). d. Aspectul tehnologic are in vedere nivelul tehnologic al VET, d.e. daca exista in zona posturi cu programe educationale; daca exista resurse pentru invatamantul si formarea la distanta; daca exista suficiente facilitati de formare cu echipament corespunzator, daca exista oportunitati de initiative antreprenoriale etc.

Un aspect suplimentar care poate fi introdus in aceasta analiza si care poate fi extrem de relevant pentru anumite proiecte este cel de mediu.

e. Aspectul privind mediul are in vedere analiza mediului in care opereaza organizatia sau comunitatea.

9

Acesta este contextul managerial propus pentru efectuarea ANF; aceasta analiza nu este un proces izolat, ci o parte integranta a analizei si evaluarii nevoilor la nivel de organizatie, cu focalizare pe resursele umane si pe locul si rolul acestora in evolutia organizatiei. SWOT si PESTE sunt doar doua exemple de tehnici sau metodologii folosite in mod obisnuit pentru evaluarea nevoilor in general si au fost mentionate aici pentru a oferi un context mai amplu pentru ANF. 1.3. Analiza raspunsurilor la chestionare Distributia chestionarelor a avut loc in Judetul Ilfov. Ponderea respondentilor este data in figura de mai jos:

Se observa ca marea majoritate a respondentilor (si implicit, a participantilor la reuniunile de informare) o reprezinta somerii – ei urmand a fi componenta principala a grupului tinta a proiectului din care urmeaza sa se faca selectia participantilor la cursuri. Din punct de vedere al studiilor pe care le au, situatia respondentilor este precizata in figura urmatoare:

10

Din raspunsurile obtinute, se poate observa ponderea majoritara a celor cu studii medii si faptul ca aproape 2/3 din respondenti au bacalaureatul. In raport cu acest nivel de studii, abordarea cursurilor trebuie sa fie limitativa – i.e. la nivelul comprehensiv al persoanelor din grupul tinta. Impartirea pe categorii de varsta ale persoanelor ce au raspuns la chestionare este data in cele ce urmeaza:

11

Se observa participarea majoritara a persoanelor intre 25-28 ani si in proportii mai mici, din celelalte categorii de varsta. Exista probabil o zona vulnerabila in cadrul acestei categorii de varsta, daca se coreleaza cu raspunsul la intrebarea 1 – „Ponderea respondentilor” – pondere ce era majoritara in categoria „someri” Din punct de vedere al sexului respondentilor, proportiile sunt prezentate in continuare:

Participarea mai redusa a persoanelor de sex feminin se explica in mare masura prin faptul ca in zona rurala, acestea sunt legate de o permanenta a activitatii in gospodarie, fapt ce le indeparteaza de alte activitati posibile. In ceea ce priveste forma de angajare (actuala) a respondentilor – aici lucrurile sunt clare:

12

In conformitate cu raspunsurile la chestionare, peste 4/5 din totalitatea respondentilor sunt angajati cu program de lucru complet. Acest lucru trebuie luat in consideratie referitor la modul de organizare al cursurilor – v. si mai jos, intrebarea tintita pe acest subiect. Participarea pana in prezent la cursurile de FP nu a reprezentat o preocupare pentru persoanele din grupul tinta:

13

Asa cum se poate observa, mai mult de jumatate din respondenti nu au participat pana in prezent la asemenea cursuri. Justificarea acestei neparticipari se regaseste in cele ce urmeaza:

Se observa ~14% din respondenti nu au nici o justificare pentru lipsa activitatilor de FP in timp ce peste 2/3 gasesc diferite justificari pentru acest lucru. Raspunsurile la intrebarea urmatoare trebuie sa fie corelate cu cele de la intrebarea precedenta:

14

Interesul de participare la cursuri este foarte mare (peste 90%) ceea ce denota faptul ca justificarile oferite drept raspunsuri la intrebarea precedenta par a fi mai degraba conjuncturale decat elemente reale. In cazul in care totusi respondentii ar participa la asemenea cursuri de FP, optiunea pentru cursurile IT de baza este perfect echilibrata intre cele 3 module oferite; acest fapt denota fie lipsa unei optiuni personale, fie necunoasterea unor alte variante educationale

Se observa din figura de mai sus un interes majoritar al respondentilor pentru pachetul Microsoft Office (cu principalele elemente componente: Word, Excel, Powerpoint) Dorinta participantilor cu privire la perioada de organizare a cursurilor pare sa fie destul de clara in contextul faptului ca majoritatea participantilor sunt angajati cu mjorma intreaga: in cea mai mare masura se opteaza pentru cursurile de sfarsit de saptamana

15

Urmatoarele trei intrebari au avut ca scop identificarea perceptiei respondentilor cu privire la provocarile / schimbarile pe care le intuiesc pe plan local. Intrebarile fiind cu raspuns deschis, este evident ca dispersia raspunsurilor este foarte mare. In primul rand, la intrebarea referitoare la modificarile la care respondentul se asteapta in viitorul apropriat, raspunsurile sunt destul de heterogene:

Surprinde intr’un fel faptul ca exista raspunsuri din categoria „Nu stiu” – ceea ce denota o lipsa de interes / implicare a persoanelor in politicile locale.

16

Intr’un asemenea context, evident respondentii au o optiune antreprenoriala ferma, in sensul implicarii personale, de a’si lua soarta in propriile maini (doar peste ¾ dintre ei au avut o asemenea optiune). Si evident, o asemenea optiune nu este ferma: exista o dispersie foarte mare a optiunilor antreprenoriale.

17

Regiunea Centru

18

A. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII SI A NECESITATILOR DE

FORMARE A POPULATIEI TINTA DIN MEDIUL RURAL Regiunea Centru Transformarile socio-economice care au urmat anului 1989 si evolutiile demografice au

influentat in mod decisiv evolutia si structura fortei de munca din Regiunea Centru. Evolutia numerica atat a populatiei active cat si a populatiei ocupate a urmat o tendinta negativa de-a lungul intregii perioade analizate. In ciuda unui reviriment economic in ultimii ani tendinta s-a mentinut din cauza migratiei temporare spre tarile din vestul Europei si a scaderii populatiei in varsta de munca.

Structura fortei de munca a suferit modificari semnificative, principalele directii fiind restrangerea sectorului primar (in special industria extractiva) si a celui secundar, concomitent cu dezvoltarea sectorului serviciilor si al constructiilor.

Ponderea populatiei ocupate in agricultura ramane foarte ridicata, in ciuda unei usoare descresteri inregistrate in ultimii 3-4 ani.

Mediul rural Agricultura La 31 decembrie 2007, suprafaţa agricolă a Regiunii Centru era de 1912 mii ha, reprezentând

56,1% din suprafaţa totală a regiunii şi 13% din suprafaţa agricolă a României (conf. INS, Anuarul statistic 2008).

Agricultura Regiunii Centru contribuie cu cca.14,2% la producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole realizată la nivel naţional (valori din 2007), procent care o situează pe locul 4 din cele 8 regiuni.

O caracteristică deosebită a regiunii este relieful foarte variat, predominant muntos, cu potenţial ridicat pentru creşterea animalelor, alternând cu suprafeţe întinse de platou şi luncă propice culturilor agricole.

După modul de folosinţă, structura suprafeţei agricole (în 2007) se prezintă astfel: arabil 40,5%, păşuni 33,4%, fâneţe 24,9 %, vii şi pepiniere viticole 0,5%, livezi şi pepiniere pomicole 0,7%.

Creşterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate judeţele regiunii, în zona montană constituind principala activitate agricolă.

Viticultura şi pomicultura sunt dezvoltate în zona colinară, producţia vegetală în culoarele depresionare si în luncile râurilor; rezultate bune se obţin în cultura cartofului (peste ¼ din producţia României), sfecla de zahăr, plantele textile. În estul şi sudul regiunii cultura principală este cartoful iar în partea cu înălţimi mai joase sunt condiţii favorabile pomilor fructiferi. În zonele colinare şi depresionare, precum şi în luncile din centrul, sudul şi sud-vestul regiunii se cultivă grâul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreţ. Podişul Târnavelor, cu zona delimitată de municipiile Târnaveni, Mediaş, Blaj şi Aiud, ca şi terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia şi Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii viţei de vie.

Silvicultura Având 36,6% (în 2007) din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră, Regiunea CENTRU posedă un mare potenţial silvic, constituind una din zonele cele mai importante de aprovizionare cu lemn din ţară (18,5% din suprafaţa împădurită a ţării în 2007, conf. Anuarului Statistic 2008).

Vegetatia silvica a favorizat si dezvoltarea unei variate si bogate faune de animale salbatice pentru vanat.

19

O uriaşă sursă de venituri, foarte puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc.

Turismul Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic foarte ridicat, prin resursele naturale,

patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile turistice şi balneoclimaterice renumite, dar şi de rezerve neexploatate suficient din cauza infrastructurii şi dotării tehnice necorespunzătoare, a reclamei turistice insuficiente sau datorită prestării unor servicii de slabă calitate.

Specificul Regiunii Centru oferă condiţii deosebite pentru turismul montan şi agroturism – locul 1 pe ţară din punct de vedere al numărului de pensiuni acreditate. Agroturismul, beneficiază în mod deosebitde potenţialul gospodăriilor rurale (ex. Zona Bran, zona etnografică Mărginimea Sibiului, zona Munţilor Apuseni, etc.).

Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan Zona montană se întinde pe 47% din suprafaţa Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud

şi vest ale regiunii. Carpaţii Meridionali ("Alpii Transilvaniei", având cele mai înalte vârfuri din România în masivul Făgăraş), Carpaţii Orientali (ocupând aproape în întregime teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna şi părţi însemnate din judeţele Mureş şi Braşov), Munţii Apuseni (jumătatea de N-V a judeţului Alba).

Locul modest pe care îl ocupă Regiunea Centru din punct de vedere al contribuţiei la producţia agricolă naţională (locul 5 din cele 8 regiuni), este explicabil prin condiţiile de relief (în detrimentul suprafeţelor agricole şi arabile), dar şi unui randamentul mai scăzut al agriculturii montane în comparaţie cu câmpia. Pe de altă parte, specificul montan oferă regiunii un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri:

Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe (totalizând 58% din suprafaţa agricolă a regiunii) favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a locuitorilor din regiune.

Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără chimizare sau cu chimizare redusă permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată

Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice) Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism Capitalul uman (bătrânii păstrători de tradiţie; tinerii - moştenitori ai zestrei tradiţionale şi

deschişi spre nou) Experienţa şi iniţiativele unor organizaţii active la nivelul regiunii: ex. AGROM-RO Mureş

(în domeniul instruirii şi consultanţei agricole), ANTREC (în promovarea serviciilor agroturistice), Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Montanologie - Cristian, jud. Sibiu, Institutul de Cercetare pentru Pajişti – jud. Braşov, etc.

Pe de altă parte,se constată o serie de probleme specifice ruralului montan cu consecinţe grave pe termen mediu, dintre care:

Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi) conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice (indispensabile pentru aportul de alcalinitate, azot biologic, etc.), cu impact grav asupra regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere – fenomenul de “resălbăticire” prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor nedorite .

Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cu conservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan

20

Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multe gospodării rurale din zonele de munte este modestă.

Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico-sanitare, lipsite de facilităţile necesare.

Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesare lucrărilor în specific montan;

Greşeli în depozitarea şi utilizarea îngrăşămintelor naturale (lipsa sau starea necorespunzătoare a platformelor de bălegar, absenţa bazinelor pentru colectarea purinului – pierderi mari de azot biologic, bălegar diseminat iarna, nefermentat, acid) – afectând calitea pajiştilor, la care se adaugă poluarea cu rumeguş (pericol - acidifierea fâneţelor), practici ineficiente de colectare şi depozitare a fânului (stocat în clăi cu pericol de mucegăire), etc.

Infrastructura deficitară (drumuri, utilităţi, comunicaţii). Investiţii reduse pentru crearea de locuri de muncă / alternative de ocupare în spaţiul rural

montan Îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor (spre oraşe / UE). Iniţiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştinţelor necesare fermierilor pentru promovarea

de “branduri” specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc. Consultanţă agricolă calificată în zona montană, neacoperitoare cantitativ şi calitativ. Consecinţele sunt grave: Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fâneţelor – riscă să

devină ireversibile: “fragilitatea muntelui” Condiţii socio-economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării

(agricultură de subzistenţă) cu tendinţă de agravare Depopularea munţilor prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara ţării Imens potenţial economic nevalorificat / insuficient în raport cu potenţialul pieţei (în

creştere) pentru produse ecologice şi biologice, agroturism, etc. Gospodăriile ţărăneşti care ocupă zonele montane din regiunea Centru sunt localizate în

grade diferite de dispersie teritorială (foarte ridicată în unele zone din Apuseni, Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, etc.). În funcţie de varietatea factorilor socio-economici şi culturali, gradul de izolare, condiţiile de mediu etc., se înregistrează diferenţe mari de dezvoltare socio-economică (de la sărăcie extremă în unele zone, la prosperitatea relativă în altele).

Dezvoltarea economică în spaţiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice zonei, într-un concept de pluriactivitate.

Conceptul de dezvoltare durabilăaplicat ruralului montan include modernizarea activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural.

În raport cu problematica analizată, principalele neajunsuri constatate în cadrul sistemului de educaţie şi formare profesională sunt:

Interesul general scăzut al tinerilor pentru formare profesională şi carieră în agricultură Gradul redus de acoperire teritorială a ofertei de educaţie şi formare profesională (iniţială

şi continuă) în ruralul montan Conţinutul pregătirii insuficient adaptat specificului local, în mod deosebit în ceea ce

priveşte componenta practică a programelor de formare în agricultură (în particular în domeniul agromontan/agroturism)

21

Absenţa unei pregătiri generale privind economia ruralului montan – considerată a fi necesară încă din gimnaziu (în cadrul orelor de educaţie tehnologică / componenta de curriculum la decizia şcolii- CDŞ), atât ca bază de pregătire pre-vocaţională, cât şi din perspectiva celor care nu continuă studiile şi rămân în gospodării

Baza materială deficitară a şcolilor din domeniu (fermă didactică, echipamente, etc.) Formarea profesională a cadrelor didactice - marcată preponderent de cunoştinţe pentru

agricultura de câmp - deficitară în privinţa competenţelor specifice agriculturii montane şi dezvoltării durabile în zona montană

Un răspuns adecvat la problematica dezvoltării ruralului montan, din perspectiva educaţiei şi formării profesionale – văzută ca “Pilon al dezvoltării agro-montane durabile”, implică nevoia unui program coerent de măsuri pe următoarele direcţii prioritare:

Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan

Introducerea în documentele de planificare strategică a unei secţiuni distincte pentru problematica ruralului montan, având în vedere:

Planurile locale de acţiune (PLAI) din toate judeţele Regiunii Centru Planurile de acţiune (PAS) la nivelul şcolilor cu ofertă de formare în agricultură cu specific

montan Iniţierea / dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, cu arie de acţiune acoperitoare

pentru principalii masivi muntoşi, având în vedere: Dezvoltarea bazei materiale: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi

dotate corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii, cu o componentă de agroturism inclusă

Facilităţi de tip „campus” (internat, cantină, centre de documentare şi informare, etc.) Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru adecvarea

competenţelor specifice agriculturii montane Adaptarea conţinutului pregătirii prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) în funcţie de

specificul local, la toate calificările din cadrul relevante pentru agricultura montană Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane având în vedere

noţiunile generale privind economia ruralului montan - în cadrul orelor de educaţie tehnologică Programe de orientare şi consiliere profesională adaptate grupurilor ţintă din ruralul

montan (elevi şi părinţi, tineri agricultori), în parteneriat între instituţiile de învăţământ, Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP), Direcţiile Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Oficiile judeţene de Consultanţă Agricolă, autorităţi locale, asociaţii profesionale ale agricultorilor de munte (acolo unde există), organizaţii neguvernamentale (ONG) cu activităţi de consultanţă şi instruire în agricultură, etc.

Concluzii din analiza mediului economic regional Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani până în 2008, reflectat în dinamica PIB

şi a productivităţii muncii, pe de o parte, procesul de integrare europeană pe de altă parte. Criza economică care se manifestă în prezent în România afectează toate sectoarele

economice, în mod deosebit industria. Noi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resureslor umane necesare creşterii competitivităţii economice regionale. Necesitatea urmăririi atente a evoluţiilor din economie în contextul actualei crize economice.

Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea ponderii industriei în formarea PIB şi a VAB regionale

Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la nivel regional:

22

În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de angajaţi în firmele mari, a crescut numărul de firme şi personalul IMM (care totalizează 72 % din totalul salariaţilor din regiune în 2007)

Creşterea din ultimii ani la nivel regional a ratei antreprenoriale, exprimată prin numărul de IMM la 1000 locuitori şi a numărului mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor raportat la 100 de locuitori.

Dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe, în mod deosebit în industria prelucrătoare, urmată de comerţ şi de sectorul transport, depozitare, comunicaţi.

Diversitatea activităţilor economice: Serviciile: Ocupă cea mai mare pondere în economia regională, în creştere constantă în ultimii ani şi

devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor se detaşează: Comerţul şi activităţile de hotel şi restaurant – ambele cu potenţial mare de creştere în

viitor. Se constată preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături de o prezenţă în creştere a marilor lanţuri de magazine (în 2006 şi în 2007 investiţiile în comerţ ocupă locul 2 după industrie din totalul investiţiilor brute la nivel regional)

Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: (locul 3 în cadrul serviciilor ca pondere în VAB, în 2006) şi locul 3 după industrie şi comerţ în totalul investiţiilor brute la nivel regional în 2006. Dezvoltarea industriei şi comerţului implică şi nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică în cadrul altor sectoare economice.

Importanţa în creştere a telecomunicaţiilor:accentul pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări în conţinutul unora dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru transferul integrat de date, voce şi imagine)

Industria: Deşi marcat de restructurări masive, regiunea îşi păstrează un profil industrial pronunţat,

comparativ cu celelalte regiuni: - Ponderea industriei în formarea PIB şi a VBA este mai mare la nivel regional şi în toate

judeţele decât la nivel naţional - Cel mai ridicat indice de specializare industrială din ţară (1,25), toate judeţele regiunii

având indici de specializare supraunitari; cea mai mare pondere a IMM specializate în industrie (15,2% în 2007), care absorb o parte din personalul disponibilizat din marile întreprinderi

Înfiinţarea unor parcuri industriale în toate judeţele regiunii – din care se desprind orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.)

Construcţiile Sector în creştere ca pondere în formarea PIB, susţinut de dinamica investiţiilor în

infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri si dezvoltarea sectorului imobiliar

În condiţiile actualei crize economice, construcţiile sunt singurul sector pentru care nu este prognozată o scădere a VAB în 2009 la nivel naţional, iar în perioada 2010-2013 va continua să înregistreze o creştere (chiar dacă într-un ritm mai redus) mai mare decât în celelalte sectoare de activitate

Agricultura: Pondere în PIB regional apropiată de media la nivel naţional, locul 4 în ierarhia pe regiuni

din punct de vedere a producţiei agricole în anul 2007

23

Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor în toate judeţele, potenţial ridicat de dezvoltare pentru agricultura ecologică şi agroturism

Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii conform nivelului existent in UE combinat cu competentele antreprenoriale si de utilizare a calculatorului,

Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti.

Silvicultura: 36,6% dinsuprafata regiunii este acoperita de paduri. Regiunea Centru detine 18,5 % din suprafaţa împădurită a ţării Beneficiaza de importante resurse naturale NECESITATILE DE FORMARE A POPULATIEI: Planurile de formare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile

pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local: - Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională - Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Ponderea crescândă a IMM reclamă un răspuns adecvat la nevoile specifice, de

adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin - Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide - Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, competente de utilizare a calculatorului, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi

cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: - Creşterea nivelului de calificare - Importanţa competenţelor cheie – antreprenoriale si de utilizare a calculatorului - Limbile străine - Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, de utilizare a calculatorului,

marketing, antreprenoriale, - Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de

exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE: - Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie mediului

pe baza standardelor de mediu ale UE - Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală,

indiferent de specialitate. Ruralul montan: Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi

de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, în condiţiile în care

24

zona montană acoperă aproape jumătate din suprafaţa regiunii, conduce la nevoia unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare:

- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică în a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan.

- Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. - Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire ca

competenţele specifice agriculturii montane. - Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi

părinţi, tineri agricultori). De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor

agricoli cu privire la: - ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană - ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE . - insusirea utilizarii calculatorului, - competente antreprenoriale, - promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor accepatate de catre UE (ex.:

Produsul BIO, Produsul traditional, Denumirea de origine a produsului–AOP, Identificarea geografica a produsului-IGP)

Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM)

permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

Similar cu evoluţia PIB şi VAB pe activităţi (v. cap.3), dacă până în 2002 structura ocupării civile la nivelul regiunii se caracterizează printr-un raport relativ echilibrat între industrie şi servicii, începând cu 2003 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor. Se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii.

Sursa: INSAnuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul

anilor) Comparativ cu structura ocupării

civile la nivel naţional, este mai bine reprezentată industria (cu 4,8 puncte procentuale peste media naţională), în timp ce agricultura este cu 5,7 puncte procentuale sub ponderea la nivel naţional.

Cele mai mari disparităţi se constată în privinţa populaţiei ocupate în agricultură.

Populaţia ocupată civilă pe activităţi- Regiunea CENTRU, evoluţia 2002-2007-

0

100

200

300

400

500

Mii pers.

2002 303,9 348,2 40,2 349,6

2003 290,1 322,0 46,7 366,1

2004 265,4 308,6 44,3 389,0

2005 269,1 295,9 46,8 396,3

2006 253,5 298,3 53,3 419,8

2007 247,0 295,4 60,9 446,6

Agricultură, silv icultură, piscicultură

Industrie Construcţii Serv icii

Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi- Regiunea CENTRU, evoluţia 2002-2007 -

29,1

41,0

23,5 28

,1

42,5

3,9

33,633,4

29,2

4,6

35,7

28,3 31,4

38,6

4,4

30,6

26,3

39,3

4,6

29,4

26,7

5,2

24,7

5,8

0

10

20

30

40

50

Agricultură,silvicultură,piscicultură

Industrie Construcţii Servicii

%

2002 2003 2004 2005 2006 2007

25

Structura comparativă pe judeţe a populaţiei ocupate civile, peactivităţi, în 2007 (%) ROMÂ

NIA R.

CENTRU A

B B

V C

V H

R M

S S

B Agricultură şi

silvicultură 28,3 23,5 2

8,8 1

3,2 2

7,6 3

1,9 2

9,7 1

5,7 Industrie, din care: 22,4 28,1 2

8,6 2

7,6 2

9,4 2

6,2 2

5,7 3

2,4 - Industrie extractiva 1,0 0,7 0,

4 0,3

0,2

0,5

1,3

1,2

- Industrie prelucratoare

20,0 25,9 26,7

25,7

27,7

24,7

22,6

29,8

- Energie electrica, termica, gaze, apa

1,5 1,5 1,5

1,6

1,5

1,0

1,8

1,5

Construcţii 6,8 5,8 4,0

8,9

3,4

4,2

5,0

6,8

Servicii, din care: 42,5 42,5 38,6

50,3

39,5

37,7

39,6

45,1

- Comert 13,8 15,0 13,4

18,0

14,9

13,5

14,0

14,9

- Hoteluri si restaurante

1,8 2,4 1,7

3,5

2,3

1,6

1,8

2,9

- Transport, depozitare, comunicatii

5,5 5,4 5,0

6,0

3,7

4,7

4,9

6,7

- Intermedieri financiare

1,2 1,0 0,8

1,2

0,9

0,8

0,9

1,6

- Tranzactii imobiliare

5,6 4,1 4,2

6,2

3,7

2,9

2,8

4,3

- Administratie publica si aparare

2,4 2,1 2,2

2,2

2,5

2,4

1,8

1,8

- Educatie 4,9 5,3 4,4

5,7

5,4

5,8

5,3

5,3

- Sanatate si asigurari sociale

4,5 4,5 4,2

4,2

4,0

4,2

5,2

4,6

- Altele 2,8 2,7 2,5

3,3

2,0

1,9

2,8

2,9

TOTAL 100,0 100,0 100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Sursa: INS, Anuarul statistic 2008, Balanţa Forţei de Muncă la sfârşitul anului

Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008 – martie 2009, în contextul crizei economice şi financiare

Număr şomeri

la 31 martie 2009

Rata şomajului la 31 martie

26

2009 TO

TAL din

care, Femei

TOTAL (%)

Femei (%)

România 513.621

221.366

5,6 5,2

Regiunea CENTRU

74263

31590

6,7 6,2

ALBA 15923

6698 8,7 7,7

BRASOV 16024

7546 6,4 6,8

COVASNA 8022 3122 8,5 7,0

HARGHITA 11215

4561 8,0 6,8

MURES 13578

5761 5,5 5,1

SIBIU 9501 3902 5,1 4,6

La 31 martie 2009, cele mai mari rate ale şomajului din regiune se înregistrează în judeţele

Alba (8,7%), Covasna (8,5%) şi Harghita (8%), mult peste media naţională de 5,6%. Şomajul înregistrat are o rată mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor în toate judeţele

regiunii cu excepţia judeţului Braşov. Datele colectate de la AJOM din regiune evidenţiază o creştere semnificativă a numărului de

şomeri care în numai 5 luni (octombrie 2008-februarie 2009) a crecut la nivel regional 16856 persoane, ceea ce reprezintă o creştere de 33,5%. În cifre absolute, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în judeţele Alba, Braşov, Harghita.

Muncitorii necalificaţi reprezintă cca. 55% din totalul şomerilor.

Nr. şomeri Nr. locuri de muncă vacante

oct. 2008

feb. 2009

oct. 2008

feb. 2009

Alba 10899 15238

24 125

Braşov

9842 13620

287 455

Covasna

5780 7555 324 221

Harghita

7578 10619

380 164

Mureş

10987 12482

1694 751

Sibiu 5176 7604 732 250 Total

regiune 50262 6711

8 3441 1966

27

Sursa: AJOFM. Datele reprezintă numărul total de şomeri Având în vedere incertitudinile actuale în contextul crizei economice, se recomandă

monitorizarea în continuare a evoluţiilor şomajului şi locurilor de muncă dar si initierea unor activitati de instruire a personalului din mediul rural in vederea insusirii competentelor antreprenoriale si de utilizare a calculatorului, cele mai solicitate in momentul actual.

Conform CNFPA, in prezent pe regiunea Centru, exista 41 de organizatii (23 de societati comerciale, 8 institutii publice, 10 alte entitati – ONG, fundatii, asociatii) care au autorizate programe de formare profesionala in domeniul utilizarii calculatorului si antreprenoriatului.

Nr. Crt.

Tip organizatie

Denumire program

Data autorizatiei

S.R.L. Competenţe comune -

Competenţe antreprenoriale

2008

2 S.R.L. Competenţe comune -

Competenţe antreprenoriale

2008

3 S.R.L. Competenţe comune - Utilizare

calculator, prelucrare informaţii

2008



2005

5 Instituţie Publică de Învăţământ

Competenţe comune - Utilizare


2007



2007



2008

28

8 Fundaţie Competenţe comune - Utilizare


2008

9 O.N.G. Competenţe comune - Utilizare


2005

10 Persoană juridică fără

scop patrimonial



2005



2007



2008

13 Institutie publica

Operator introducere, validare si

prelucrare date

2005

14 S.R.L. Operator introducere, validare si

prelucrare date

2008

15 Institutie publica


prelucrare date

2009


prelucrare date

2005

17 S.R.L. Operator introducere,

2008

29

validare si prelucrare date

18 S.R.L. Operator introducere, validare şi

prelucrare date

2008

19 Asociaţie Operator introducere, validare şi

prelucrare date

2008

20 S.R.L. Operator introducere, validare şi

prelucrare date

2008

21 Fundatie Operator introducere, validare si

prelucrare date

2005

22 Unitate de invatamant


prelucrare date

2006

23 O.N.G. Operator introducere, validare si

prelucrare date

2006

24 Instituţie Publică de Învăţământ

Operator introducere, validare şi

prelucrare date

2008

25 Asociatie Operator introducere, validare si

prelucrare date

2010

26 O.N.G. Operator introducere, validare si

prelucrare date

2005


prelucrare date

2005

28 S.A. Operator introducere, validare şi

prelucrare date

2008

30

29 S.A. Operator introducere, validare şi

prelucrare date

2008

30 Instituţie Publică de

cultură

Competenţe comune -

Management

2006

31 Unitate de învăţământ superior de

stat

Competenţe comune -

Management

2008


Management

2006


Management

2006


Management

2006

35 Fundaţie Competenţe comune -

Management

2007

36 SRL Competenţe comune -

Management

2008

37 S.R.L. Competente comune -

Management

2005

38 S.A. Competenţe comune -

Management

2006

39 O.N.G. Competenţe comune -

Management

2007

40 Instituţie publică de

Competenţe comune - Lucrul

2006

31

cultură în echipă, Organizarea locului de

muncă, Metode de căutare a unui loc de

muncă, Igiena şi securitatea

muncii, Autodezvoltare

profesională (dezvoltare

personală cu scopul obţinerii de performanţă),

Negociere, Leadership, Comunicare


Comunicare, Negociere

2008

B. ANALIZA CANTITATIVA / CALITATIVA A CHESTIONARELOR –

STABILIREA DOMENIILOR DE INTERES PENTRU FORMAREA POPULATIEI RURALE, IN SCOPUL INFINTARII DE NOI AFACERI

In urma analizei cantitative / calitative a unui numar de 200 chestionare completate de

catre persoane cu domiciliul in mediul rural, din regiunea Centru au rezultat urmatoarele: Intrebarea 1 - Care este ocupatia dvs? Persoanele chestionate au raspuns: somer, gradinar, sofer, dulgher, vanzator, mechanic auto,

functionar public, apicultor, agricultor, tamplar, sudor, economist, inginer silvic, secratara, lacatus mecanic, inginer horticultor, receptioner, zidar, zugrav, profesor, casier, portar, bucatar, agent de turism, administrator credite, contabil, asistenta medicala, rectificator, constructor, croitor, inginer, casnica, educatoare, controlor, persoana inactiva, student, lucrator commercial, pompier, medic veterinar, postas, tinichigiu, referent, camerista.

Intrebarea 2 – Care este ultima scoala absolvita?

Frequency

Percent

Gimnaziu 13 6.5 Scoala

profesionala 55 27.5

Liceu 79 39.5

32

Scoala postliceala

34 17.0

Alta 19 9.5 Total 200 100.

0

Se poate observa din graficul de mai sus, repartizarea respondentilor in functie de nivelul

educatiei, 39.5% din ei au studii medii, 27.5% au terminat o scoala profesionala in timp ce 6.5% au studii gimnaziale.

Intrebarea 3 – Va rugam precizati varsta si sexul dvs

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

intre 16 - 20 ani 5 2.5 2.5 2.5

intre 21 - 28 ani 39 19.5 19.5 22.0

intre 29 - 34 ani 65 32.5 32.5 54.5

intre 35 - 41 ani 43 21.5 21.5 76.0

intre 42 - 55 ani 37 18.5 18.5 94.5

peste 56 ani 11 5.5 5.5 100.0 Total 200 100.0 100.0

33

32.5% din cei intervievati au avut intre 29 si 34 de ani, fiind considerate persoane tinere.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

Masculin 127 63.5 64.8 64.8

Feminin 69 34.5 35.2 100.0

Total 196 98.0 100.0 Miss

ing 99 4 2.0

Total 200 100.0 Persoanele chestionate in cadrul prezentului studiu au fost in proportiede 64.8% de sex

masculin,in timp ce subiectii de sex feminin au reprezentat 35.2% din totalul subiectilor intervievati.

34

Intrebarea 4 – Sunteti angajat(a) in acest moment sau ati fost in ultimii 3 ani? 98.5% din respondenti sunt angajati sau au fost angajati in ultimii 3 ani. Dintre acestia 69%

au lucrat cu program de lucru complet, 17.3% cu program de lucru partial iar 13.7% au fost implicate in activitati sezoniere.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

Cu timp partial 34 17.0 17.3 17.3 Cu program de lucru

complet 136 68.0 69.0 86.3

Activitati sezoniere 27 13.5 13.7 100.0 Total 197 98.5 100.0

Missing 99 3 1.5

Total 200 100.0

35

Intrebarea 5–Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de formare profesionala a

adultilor (FPA)?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

DA 105 52.5 52.5 52.5

NU 95 47.5 47.5 100.0

Total 200 100.0 100.0

36

Majoritatea respondentilor (52.5%) au participat la programe de formare profesionala a

adultilor.

Intrebarea 6 – Daca nu ati participat, motivati de ce Raspunsuri:

- nu am avut nevoie - nu am fost informat - nu am avut timp - nu s-au organizat - nu am stiut de aceasta posibilitate in mediul rural - am urmat cursuri de masterat - nu am avut posibilitati financiare

Analizand raspunsurile primite, putem constata, faptul ca populatia rurala nu a fost informata de existenta programelor de formare profesionala. De asemenea lipsa de lichiditati a constituit un alt motiv important, pentru care persoanele din mediul rural nu au urmat programe de instruire.

Intrebarea 7 – Sunteti interesat(a) de participarea la cursuri de formare profesionala?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

DA 189 94.5 94.5 94.5

NU 11 5.5 5.5 100.0

Total 200 100.0 100.0

37

Aproape in totalitate (94.5%), persoanele din mediul rural vor sa urmeze programe de formare profesionala.

Intrebarea 8 – Care sunt cursurile de formare profesionala pe care ati dori sa le urmati?

Cases Valid Missing Total

N Percent N Perce

nt N Percent

$Aa 189 94.5

% 11 5.5% 200 100.0%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.

Responses

Percent of Cases N Perce

nt

Cursuri pe care ati dori sa le urmatia

Cursuri de Tehnologia Informatiei 149 45.3

% 78.8%

Cursuri de antreprenoriat 161 48.9

% 85.2%

Altele 19 5.8% 10.1%

Total 329 100.0% 174.1%

38

Responses

Percent of Cases N Perce

nt

Cursuri pe care ati dori sa le urmatia

Cursuri de Tehnologia Informatiei 149 45.3

% 78.8%

Cursuri de antreprenoriat 161 48.9

% 85.2%

Altele 19 5.8% 10.1%

Total 329 100.0% 174.1%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.

Avand in vedere ca este o intrebare cu variante multiple de raspuns, 78,8% din respondenti

vor sa urmeze cursuri de utilizare a calculatorului in timp ce 85.2% din ei vor o calificare in ceea ce priveste competentele antreprenoriale.

Intrebarea 9 – In functie de timpul dvs. disponibil, care este cea mai indicata forma de

organizare a programului de formare profesionala pe care o considerati utila? 54.8% din persoane prefera sa participe la programe de formare profesionala zilnic, 4 ore pe

zi, dupa amiaza. Totusi trebuie luat in considerare faptul ca 41.5% din subiecti ar opta pentru cursuri de weekend.

39

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

Cursuri la sfarsit de saptamana 78 39.0 41.5 41.5

Cursuri de dupa amiaza (zilnic - 4ore/zi) 103 51.5 54.8 96.3

Alta forma de organizare 7 3.5 3.7 100.0

Total 188 94.0 100.0 Miss

ing 99 12 6.0

Total 200 100.0

Intrebarea 11 – Considerati ca ar trebui deschise afaceri pentru a putea face fata

schimbarilor din comuna dvs?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

DA 168 84.0 88.0 88.0

NU 23 11.5 12.0 100.0

Total 191 95.5 100.0

Missing 99 9 4.5

40

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

DA 168 84.0 88.0 88.0

NU 23 11.5 12.0 100.0

Total 191 95.5 100.0

Missing 99 9 4.5

Total 200 100.0

88% din persoanele domiciliate in mediul rural sunt de acord, ca infiintarea de noi

afaceri va contribui pozitiv la dezvoltarea comunitatilor rurale din care provin.

41

Corelari – Crosstabulation Intrebarea 1 & Intrebarea 7

Care este ultima scoala absolvita? * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala? Crosstabulation

Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de

formare profesionala? Total

DA NU

Care este ultima scoala absolvita?

Gimnaziu Count 11 2 13 % of

Total 5.5% 1.0% 6.5%

Scoala profesionala

Count 51 4 55 % of

Total 25.5% 2.0% 27.5%

Liceu Count 74 5 79 % of

Total 37.0% 2.5% 39.5%

Scoala postliceala

Count 34 0 34 % of

Total 17.0% .0% 17.0%

Alta Count 19 0 19 % of

Total 9.5% .0% 9.5%

Total Count 189 11 200 % of

Total 94.5% 5.5% 100.0%

42

Graficul de mai sus evidentiaza ca disponibilitatea cea mai mare in a urma cursuri de

formare profesionala o au absolventii de studii liceale, un procent de 37%. Intrebarea 4 & Intrebarea 5

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii trei ani? * Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de formare profesionala a adultilor - FPA? Crosstabulation

Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de

formare profesionala a adultilor - FPA?

Total

DA NU

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati

fost in ultimii trei ani?

Cu timp partial Count 20 14 34

% of Total 10.2% 7.1% 17.3

%

Cu program de lucru complet

Count 72 64 136 % of

Total 36.5% 32.5% 69.0%

Activitati sezoniere Count 12 15 27 % of

Total 6.1% 7.6% 13.7%


Total 52.8% 47.2% 100.0%

43

Din corelarea intrebarilor 4 & 5 reiese ca angajatii cu program de lucru complet au

participat in ultimii cinci ani la cursuri de formare profesionala, respectiv un procent de 36.5%.

Intrebarea 4 & Intrebarea 7

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii trei ani? * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala? Crosstabulation



DA NU

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati

fost in ultimii trei ani?

Cu timp partial Count 34 0 34 % of

Total 17.3% .0% 17.3%


Count 129 7 136 % of

Total 65.5% 3.6% 69.0%

Activitati sezoniere Count 23 4 27 % of

Total 11.7% 2.0% 13.7%


Total 94.4% 5.6% 100.0%

44

Si din corelarea intrebarilor 4 & 7 reiese ca persoanele angajate in ultimii trei ani, cu

program de lucru complet sunt si cei mai interesati sa participe la cursuri de formare profesionala.

Intrebarea 3 & Intrebarea 7

Va rugam precizati varsta dvs * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala? Crosstabulation



DA NU

Va rugam precizati varsta dvs.

intre 16 - 20 ani

Count 5 0 5 % of

Total 2.5% .0% 2.5%

intre 21 - 28 ani

Count 38 1 39 % of

Total 19.0% .5% 19.5%

intre 29 - 34 ani

Count 61 4 65 % of

Total 30.5% 2.0% 32.5%

intre 35 - 41 ani

Count 41 2 43 % of

Total 20.5% 1.0% 21.5%

intre 42 - 55 ani

Count 36 1 37 % of

Total 18.0% .5% 18.5%

peste 56 ani Count 8 3 11

45

% of Total 4.0% 1.5% 5.5%


Total 94.5% 5.5% 100.0%

Reprezentarea grafica arata ca segmentul de varsta cuprins intre 29-34 ani este si cel mai

intresat de participarea la cursuri de formare profesionala – 30.5%, urmat de segmentul de varsta cuprins intre 34-41 ani – 20.5%.

Va rugam precizati sexul dvs * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala? Crosstabulation



DA NU

Va rugam precizati sexul dvs

Masculin

Count 117 10 127 % of

Total 59.7% 5.1% 64.8%

Feminin

Count 68 1 69 % of

Total 34.7% .5% 35.2%


Total 94.4% 5.6% 100.0%

46

Din analiza chestionarelor completate reiese ca persoanele de sex masculin sunt mai interesate sa urmeze cursuri de formare profesionala – 59.7% in comparatie cu cele de sex feminin reprezentate printr-un procent de 34.7%.

C. INTERPRETAREA ELEMENTELOR DE ANALIZA: STABILIREA DOMENIILOR DE FORMARE

Educatia a avut dintotdeauna o influenta formativa puternica asupra societatii, totusi

instrumentele sale au luat noi dimensiuni ca rezultat al globalizarii si al revolutiei cunoasterii. Fiecare strategie pe termen lung pentru cresterea competitivitatii economice, prosperitatii si

coeziunii sociale în UE are ca baza educatia si pregatirea. Consiliul European de la Lisabona (2000) furnizeaza un prim raspuns european la

schimbarile globale de formare prin propunerea unei strategii economice si a unei strategii de politica sociala conform careia “UE sa devina pâna în 2010 cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala”.

În acest context, rolul sistemelor de educatie si formare trebuie reconsiderat, pentru a se adapta la nevoile în continua schimbare ale societatii si cetatenilor: furnizarea aptitudinilor si competentelor specifice societatii cunoasterii, asigurarea calitatii sistemelor de educatie si formare, promovarea principiilor echitatii si incluziunii si a dimensiunii europene în educatie si formare.

Noul context social si economic implica cresterea importantei proceselor si mecanismelor de recunoastere a cunostintelor si aptitudinilor dobândite în afara sistemului formal de educatie si sustinerea/încurajarea educatiei ni formale si informale pentru toate categoriile de vârsta si pentru toate grupurile sociale. Concluziile Consiliului European de la Lisabona definesc noile competente de baza pentru toti (pe lânga cele "traditionale"- de citire, scriere si calcule de baza): deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competentele digitale”) limbile straine cultura tehnologica

47

spiritul antreprenorial competentele sociale Dinamica socială şi economică înregistrată la nivel naţional a determinat apariţia unor schimbări

semnificative în sistemul educaţional românesc. Astfel, şcolile şi comunităţile, în special cele din mediul rural, se confruntă cu o serie de provocări ce vizează nevoile reale ale beneficiarilor de servicii educaţionale. Pentru depăşirea unor astfel de situaţii, comunităţile rurale pot beneficia de sprijin specializat, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Identificarea nevoilor de formare pe piaţa forţei de muncă din regiunea Centru s-a realizat pornind de la schimbările care se produc la nivelul întreprinderii sau la nivel regional, continuând cu modificările pe care acestea le generează asupra conţinutului ocupaţiilor şi urmărind apoi modul în care formarea profesională răspunde acestor cerinţe de schimbare.

Nevoile de formare sunt de fapt nevoi de învăţare ale membrilor unei organizaţii care pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională.

Totuşi, să vedem ce înţelegem prin acest concept de nevoie, atât de des întâlnit în viaţa de zi cu zi şi în cea profesională.

Nevoie – este discrepanţa sau diferenţa (distanţa) dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (posibil de atins). Nevoia reflectă existenţa unei probleme care necesită intervenţia, o problemă care trebuie tratată.

Analiza nevoilor încearcă să identifice astfel de goluri, să le analizeze caracteristicile şi cauza şi să stabilească priorităţile acţiunilor viitoare - B.R. Witkin.

Din interpretarea chestionarelor completate de catre persoanele din mediul rural a Regiunii Centru a reiesit ca 94.5% dintre acestia vor sa urmeze programe de formare profesionala.

Referitor la preferintele respondentilor cu privire la cursurile de formare profesionala pe care ar dori sa le urmeze din analiza chestionarelor a reiesit ca 78,8% dintre acestia vor sa urmeze cursuri de utilizare a calculatorului in timp ce 85.2% din ei vor o calificare in ceea ce priveste competentele antreprenoriale.

D. CONCLUZII SI RECOMANDARI Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din Regiunea Centru este mai ridicat decât

media pe ţară (conf. datelor pentru 2007): Regiunea Centru are cea mai mare pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel

profesional, respectiv cu nivel mediu de instruire (cumulând nivelurile liceal/postliceal/profesional).

Cea mai mică pondere, după Bucureşti-Ilfov, a ponderii populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin).

Locul 2 pe ţară (după Bucureşti-Ilfov) privind ponderea persoanelor ocupate cu studii superioare.

Un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupări, în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care par să sugereze:

Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

Nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională

48

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2007): doar 4,6% din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 19,4% în

urban) doar 62,3% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire

(liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 73,7 % în urban cca. 1/3 (33,2%) din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de educaţie

(gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 6,9% în urban Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie - Conform definiţiei Eurostat,

indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel regional a avut o evoluţie descrescătoare în ultimii ani, ajungând în 2007 la 16% (faţă de 18,8% la nivel naţional).

În ciuda apropierii de media UE-27 (15,3% în 2006), valoarea indicatorului la nivel regional (16% în 2007) este încă departe de ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10% până în 2010. Se constată în mod deosebit decalajul pe medii rezidenţiale, în 2007 rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie în mediul rural (29,3%) fiind de cca. 3,5 ori mai mare decât în urban (8,2%).

Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional - tineri 18-24 ani (%)

România Regiunea Centru 2

002 2

003 2

004 2

005 2

006 2

007 2

002 2

003 2

004 2

005 2

006 2

007 TOT

AL 2

2,9 2

2,7 2

3,4 2

0,8 1

9,3 1

8,8 1

8,2 2

0,9 1

9,6 1

8,3 1

6,6 1

6,0 Mas

culin 2

3,7 2

3,9 2

4,9 2

1,6 1

9,6 1

9,0 1

8,2 2

1,7 2

0,5 1

9,6 1

7,5 1

6,4 Femi

nin 2

2,1 2

1,5 2

1,8 1

9,9 1

9,0 1

8,5 1

8,3 2

0,1 1

8,6 1

6,9 1

5,6 1

5,6 Urba

n 1

0,3 9

,8 1

1,5 9

,6 8

,7 9

,1 8

,6 9

,4 8

,7 8

,0 7

,3 8

,2 Rura

l 4

0,7 4

1,4 4

0,6 3

8,0 3

6,1 3

4,1 3

3,8 4

1,5 3

8,8 3

6,0 3

2,2 2

9,3 Sursa: INS

Capitalul uman prezintă importantă deosebită pentru dezvoltarea rurală. Dezvoltarea rurală si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si calificării. Desi îmbunătătirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază este un element important în dezvoltarea socio-economică a mediului rural, formarea profesională reprezintă „motorul”, pentru o bună dezvoltare. Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitătile rurale, dar în ceea ce priveste infrastructura scolară există discrepante evidente. Desi se poate spune că numărul de scoli din mediul rural, depăseste necesitătile populatiei, calitatea educatiei este redusă, pe de o parte din cauza slabei dotări a infrastructurii educationale, iar pe de altă parte, datorită nivelului de pregătire/experientă al profesorilor. Cele mai multe dintre scoli au nevoie de renovări, mobilier, utilităti de bază si material didactic. Infrastructura si facilitătile aferente educatiei profesionale si educatiei primare constituie

49

instrumente importante pentru conversia fortei de muncă agricole în fortă de muncă non-agricolă. Structurile de învătământ profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia profesională a lucrătorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunostinte elementare de mecanică sau din alte domenii tehnice.

Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea fortei de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activitătilor economice nu este sustinută de lucrători cu formare sau experientă specifică diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.

Institutiile de învătământ din spatiul rural, reprezentate de grădinite, unităti primare si gimnaziale sunt slab dotate în ceea ce priveste materialul tehnic si didactic.

Tehnologia IT si echipamentele hardware si softeware sunt rar întâlnite în cadrul scolilor din spatiul rural în timp ce echipamentul necesar formării profesionale sau pentru ucenici este învechit sau lipseste. O problemă suplimentară o constituie dificultatea de a atrage personal calificat în zonele rurale.

În general, se poate spune că, în zonele rurale, educatia este chiar mai slabă calitativ decât în cele urbane, din cauza problemei permanente a finantării.

Principalele constatări din analiza pieţei muncii a Regiunii Centru indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2010 (care prevede o rată de ocupare de 70% în 2010). De asemenea, rata şomajului se situează, în luna martie 2010, peste media naţională în toate judeţele regiunii, cu excepţia judeţului Sibiu. Rata regională a şomajului tinerilor din grupa 15-24 ani (24,7% în 2007), este mai mare decât media la nivel naţional şi european.

Evoluţia şi structura comparativă pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate şi a şomerilor evidenţiază că şansele de ocupare, respectiv de evitare a şomajului, cresc odată cu creşterea nivelului de instruire. Nivelul general de educaţie al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară, dar se constată decalaje semnificative pe medii rezidenţiale (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).

Importanţa formării şi dezvoltării profesionale a crescut considerabil datorită ritmului în care are loc schimbarea în societatea contemporană, între cele două fenomene existând o relaţie de intercondiţionare foarte puternică. Forţele care provoacă schimbareaşi care fac presiuni asupra firmelor în direcţia formăriişi dezvoltării profesionale sunt (Zorlenţan, 1998):

▪Globalizarea competiţiei.Există în lume mari blocuri regionale care luptă pentru supremaţie economică. În condiţiile în care toate aceste forţe au acces practic la oricare dintre pieţe, orice producător trebuie să fie capabil să facă faţă concurenţei oricărui alt producător mondial. La nivelul UE, integrarea României în structurile europene poate crea mari probleme firmelor autohtone care nu sunt pregătite să reziste competiţiei, pentru că nu pot să realizeze produse la un raport calitate - preţ la fel de performant ca cel oferit de competitorii europeni. A avea succes pe piaţă cu produse de înaltă calitate nu se poate realiza fără o tehnologie performantă (inclusiv personal calificat în acest sens), fără a cunoaşteşi respecta normele şi standardele

europene de calitate (personal instruit în acest sens), fără a promova produsele /serviciile pe alte pieţe decât cele „tradiţionale” (personal capabil să realizeze activităţii de marketing competitiv).

▪Schimbările majore în tehnologie. Ritmul schimbărilor tehnologice s-a accelerat în ultimele decenii. Practic, nu se mai pune problema de a găsi un produs vandabil, de a cuceri o piaţă şi de a te menţine pe această piaţă, ci de a te adapta mereuţinând cont de noile tehnologiişi noile produse care aparşi de a inova permanent pentru a te regăsi pe piaţă în cadrul aceleiaşi game de produse. Vechiul tip de angajat – angajatul executant – nu-şi mai are loc în firma modernă, dacă ţinem cont de faptul că schimbările tehnologice antrenează creşterea nivelului de calificare a personalului. Mai mult, o firmă care nu încearcă să fructifice sugestiile de îmbunătăţire a activităţii venite de la întreg personalul nu are prea multeşanse de a rezista intr-o societate a concurenţei. În plus, chiarşi în cele

50

mai mici firme unii angajaţi trebuie să înveţe să utilizeze computerul, acesta devenind pe zi ce trece parte a activităţii profesionale.

▪Uzura morală a cunoştinţelor.Până nu demult, o profesie se învăţa o dată pentru întotdeauna, pentru o viaţă. În societatea actualăşi mai ales cea a următorilor ani, cunoştinţele profesionale asimilate înşcoală pot fi deja depăşite în momentul în care tânărul ajunge să se angajeze. Chiar în învăţământul tehnic universitar se pune problema dacă nu trebuie schimbată strategia de formare, universitatea oferind informaţii deja depăşite de realitatea tehnologică,şi dacă nu ar fi mult mai util a învăţa noua generaţie cum să înveţe, cum să caute noile informaţii, să le filtrezeşi să le asimileze pe măsură ce acestea apar într-un anumit domeniu de specializare.

▪Schimbări majore ale forţei de muncă. Unele dintre schimbările cele mai importante care afectează forţa de muncă sunt cele referitoare la creşterea gradului de educare a salariaţilor şi la nevoia tot mai puternică a acestora de a participa la luarea deciziilor care privesc viaţa firmei. Aceste schimbări au un impact direct asupra activităţii de formare şi perfecţionare profesională. Aşa cum am afirmat mai sus, cerinţele formative ale acestor angajaţi se îndreaptă spre noi teme de formare, cu un caracter mai cuprinzător decât cele „tradiţionale”: managementul calităţii totale (TQM, în limba engleză), gestiunea prin obiective, funcţionarea echipelor de proiect, strategii de dezvoltare profesională şi organizaţională. Mai mult, în contextul formări unor sindicate tot mai puternice, care pot bloca unele decizii manageriale, este utilă formarea angajaţilor firmei pe probleme de managementşi marketing pentru a înţelege consecinţele economiceşi sociale ale unei acţiuni de protest, înainte de a o declanşa. O altă schimbare importantă în structura forţei de muncă esteşi cea dată de creşterea ponderii femeilor în posturile de conducere.

Din cele prezentate mai sus credem că rezultă destul de clar ideea că firmele moderne, dacă doresc să facă faţă concurenţei generalizate, trebuie să aibă angajaţi bine pregătiţi. Formarea profesională nu mai este un aspect facultativ al activităţii unei organizaţii, indiferente de sectorul în care lucrează: sector primar (agricultură, silvicultură etc.), sector secundar (prelucrări, producţie etc.), sau sector terţiar (servicii). Formarea profesională este un aspect esenţial pentru că firma are nevoie de personal competent, iar acest personal nu întotdeauna poate fi atras de pe piaţa muncii. Deseori este preferată formarea propriului personal, deoarece noii angajaţi au nevoie de o perioadă de acomodare la specificul firmei şi nimeni nu poate garanta că ei, chiar dacă au trecut printr-un proces de selecţie profesională, vor realiza performanţă, vor fi mulţumiţi de activitatea din noua firmă şi nu vor pleca la o altă firmă cu o ofertă mai bună.

În ultimii ani femeile au ocupat tot mai multe posturi atât în domeniul economic câtşi în cel politic. Societăţile, în care femeile figurează ca acţionari, asociaţi sau administratori reprezintă peste 60% din Topul Naţional al Camerei de Comerţ şi Industrie. Un număr mare se înregistrează în domeniul economic, fiecare a zecea femeie din România încasând venituri din afaceri, iar 1/3 din ele conducându-si propriul lor S.R.L. La Camera de Comerţ şi Industrie a României la începutul anului 2001 erau inventariate 521.400 de femei implicate în afaceri sub diverse forme. 30% din numărul total de femei îşi administrau propriul S.R.L – în calitate de asociat unic, restul în regim de acţionariat sau asociere la diferite alte societăţi comerciale. Dacă facem o comparaţie între Romania si S.U.A cu privire la numărul femeilor implicate in diverse afaceri observam ca inS. U.A cota firmelor deţinute de femeile patron se ridica la doar 14%, in Romania înregistrându-se 30%. În societăţile româneşti cu capital de stat, 20% dintre manageri-administratori sunt femei, fără să fi investit cu titlu personal în întreprinderile respective.

Realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona este posibila doar in conditiile existentei unei forte de munca inalt calificate si adaptabile, capabila sa utilizeze, in mod eficient, cunostintele si noile tehnologii existente.

În concluzie, situatia actuală a serviciilor si infrastructurii din Romania afectează puternic calitatea vietii în spatiul rural si constituie o piedică pentru dezvoltarea activitătilor economice si se

51

recomanda cresterea investitiilor in educatie si formare deoarece orice crestere a nivelului de educatie al fortei de munca constituie un factor important de crestere economica.

E. BIBLIOGRAFIE www.insse.ro www.cnfpa.ro www.adrcentru.ro www.revista-ferma.ro Planul national de formare profesionala pentru anul 2010 al Agentiei Nationale pentru Ocuparea

Fortei de Munca Revista Fermierul – www.fermierul.ro

52

Regiunea Sud – Vest Oltenia

53

A. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII SI A NECESITATILOR DE FORMARE A POPULATIEI DIN MEDIUL RURAL 1. Regiunea SUD VEST OLTENIA Regiunea Sud-Vest, cu o suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţ i şi Gorj şi coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi Vest. În 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populaţie de 2.306.450 locuitori (10,67% din populaţia totală a ţării),cu densitatea sub media naţională (79,3 locuitori/km2 faţă de 90,9 locuitori/km2). Structura rural-urbana a populaţiei este de 52,5% vs. 47,5% (România – 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judeţe fiind Olt (59,4%), Vâlcea (54,8%) şi Gorj (53,1%). Relieful regiunii are o distribuţie relativ echilibrată, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri. În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona sub-carpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în principal, în cultura de cereale. Reţeaua hidrologică, alc ătuită în principal din Fluviul Dunărea, râurile Olt şi Jiu, conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57% din totalul producţiei hidroelectrice). Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie din Regiunea Sud Vest Oltenia înregistrează o valoare redusă faţă de media ţării - 37,2% . La nivel judeţean, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%) şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%). Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Pe ramuri ale economiei, populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria (21,1%) şi serviciile (36,8%). Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei ocupate în agricultură în jude ţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie ocupată) şi Dolj (39,9%). Închiderea întreprinderilor şi a exploatărilor miniere nerentabile a mărit numărul şomerilor, cu consecinţe sociale şi economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de muncă în zonele urbane şi creşterea costurilor de întreţ inere a locuinţelor a determinat migraţia populaţiei şomere spre zonele rurale, unde practică o agricultură ineficientă. Rata şomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul naţional (5,9%). Judeţele din nord, Mehedin ţi (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) şi Vâlcea (6,6%) au o rată a şomajului mai mare decât media regională, în timp ce in judeţul Dolj (6,3%) înregistrează o rata a şomajului inferioară aceleiaşi medii regionale şi chiar mediei naţionale. Lipsa locurilor de muncă adecvate au determinat şi aici plecări ale populaţiei pentru munca necalificată în străinătate. Astfel, dacă în anii de după 1990 se pleca, în special, în Serbia, după criza din Iugoslavia, destinaţia privilegiată au devenit Italia şi Spania. În ceea ce priveşte migraţia externă Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarcă printr-un nivel relativ scăzut în comparaţie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifică în condiţiile în care măsurile de reviriment economic întârzie şi pauperizarea populaţiei sporeşte. 2. Educaţie si Formare Efectele tranziţiei, vizibile mai ales la nivel economic, şi-au pus amprenta şi asupra sistemului educaţional. Calitatea educaţiei şi a reformei educaţionale sunt afectate de infrastructura insuficientă şi dotarea slabă a celei existente, de motivaţia personalului (salarii foarte mici) şi de situaţia materială precare a populaţiei. Infrastructura educaţională preuniversitară la nivel regional (741 şcoli, 151 licee în anul 2008) se află într-o stare destul de avansată de degradare şi cu dotare majoritar insuficientă. Asistam la o scădere continuă a numărului populaţiei şcolare, de la 519.128 în anul şcolar 1990/1991 la 444.295 în anul 2006/2007. În judeţul Mehedinţi se înregistrează cel mai mic număr al populaţiei şcolare. Învăţământul superior reprezintă singurul nivel la care s-au înregistrat creşteri continue ale numărului de persoane înscrise, numărul de studenţi crescând de la 10.525 în anul universitar 1990/1991 la 18.682 în 1995/1996, respectiv 45.138 în 2006 /2007 , lucru

54

datorat şi înfiinţării instituţiilor de învăţământ superior private. Creşterea numărului de studenţi nu a fost însă însoţită şi de extinderea spaţiilor de învăţământ ajungându-se la supraaglomerare în unităţile de învăţământ superior. În prezent sistemul de educaţie universitară cuprinde 5 instituţii de învăţământ superior şi 58 de facultăţi. In regiunea Oltenia funcţionează un număr de 3 universitati de stat (2 in Craiova – Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Târgu Jiu – Universitatea de Stat Constantin Brâncuşi) şi 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Vâlcea). Structura PIB pe categorii principale de resurse (VAB) faţă de structura forţei de muncă pe activităţi în regiunea SV Oltenia.

Structura Produsului Intern Brut % din total

% din total % forţa de muncă

VAB ocupată din total

pe categorii de resurse (VAB) 2006 VAB România

SV Oltenia SV Oltenia

Agricultura, vânătoare şi silvicultura 11,19 8,82 46,29 Industrie (incl. energie electrică şi termică, gaze şi apă) 32,57 27,78 20,01 Construcţii 8,91 8,39 4,13 Comerţ 9,22 11,50 8,37 Hoteluri şi restaurante 1,69 2,17 0,67 Transport, depozitare şi comunicaţii 9,20 11,43 3.75 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

servicii prestate întreprinderilor 12,99 16,22 2,21

Administraţie publică şi apărare 6,32 5,26 5,1

Învăţământ 3,89 3,59 3,75

Sănătate şi asistenţă socială 2,97 2,75 4,23

După cum rezultă din tabelul de mai sus, economia Regiunii Sud-Vest Oltenia este marcată de dependenţa faţă de agricultura de subzistenţă, practicată de o populaţie rurală îmbătrânită şi de către cei disponibi-lizaţi din mediul urban. Agricultura are o contribuţie redusă la formarea PIB regional (11,19) şi o pro-ductivitate scăzută, concentrând 46,29% din forţa de muncă ocupată la nivelul regiunii. Totuşi, contri-buţia la PIB regional a agriculturii este peste media la nivel naţional. Situaţia este relativ echilibrată în ceea ce priveşte industria, aceasta având cea mai ridicată con-tribuţie la formarea VAB la nivel regional, în condiţiile în care concentrează 20,01% din forţa de muncă ocupată în Oltenia. 3. Economia rurală - este nediversificată, fiind bazată pe practicarea unei agriculturi de subzistenţă; numeroasele exploataţii mici se află în proprietatea unui număr mare de agricultori, care au depăşit vârsta pensionării, constituind sursa principală de venit pentru aceştia. În regiunea Sud-Vest Oltenia, din totalul veniturilor gospodăriilor de agricultori (exprimate în lei lunar/persoana), veniturile obţinute din salarii brute şi alte drepturi salariale reprezintă doar 5,5%, în timp ce ponderea cea mai ridicata o deţine contravaloarea consumului de produse agr i-cole din resurse proprii (44,2%). De asemenea, ponderea ridicată a veniturilor obţinute din agricultură (19,9%), în comparaţie cu ponderea scăzută a veniturilor obţinute din activităţi neagricole independente (2,4%), ilustrează de-pendenţa economiei rurale de agricultură, fapt demonstrat şi prin aceea că la nivel regional, în anul 2007, 43,9% din populaţia ocupată pe sectoare de activitate desfăşura activităţi agricole în condiţiile în care agricultura are o contribuţie de 11,19% la formarea VAB. Aceste cifre reflectă nivelul foarte scăzut de productivitate a muncii agricole datorat slabei înzestrări tehnice, a fărâmiţării suprafeţelor agricole şi a investiţiilor insuficiente. Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomaju-lui de lungă durată.

55

Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Deze-chilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei. Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistică europeană (EUROSTAT). Balanţa forţei de munca la 1 ianuarie 2009 (bărbaţii în vârstă de 16-62 ani şi femeile în vârstă de 16-57 ani.), în Regiunea Sud-Vest Oltenia populaţia în vârstă de muncă era de 1.429.300 persoane din care 758.500 bărbaţi şi 670.800 femei. 4. Populaţia activă Populaţia activă din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, la sfârşitul anului 2008, 1.112 mii persoane Conform datelor în “Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2009”, populaţia activă civilă a regiunii la 1 ianuarie 2009 era de 931.5 mii persoane. Resursele de muncă la nivel regional se situau la 1401,7 mii persoane în anul 2008, în scădere cu 5400 persoane faţă de anul precedent. Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2008, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat atât la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cât şi la nivel naţional, cu menţiunea că la nive-lul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat. Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul rural a avut o tendinţă constantă de scădere. În ceea ce priveşte structura pe vârste a populaţiei active se remarcă o scădere a ponderii grupei de vârstă 15-24 ani şi o creştere pentru grupele 45 -54 ani şi 55 – 64 ani. 5. Populaţia ocupată Populaţia ocupată din regiunea Sud-Vest Oltenia număra 1040 mii de persoane. In 2008, înregis-trându-se o descreştere a ocupării pentru perioada 2002 - 2008. În regiunea Sud-Vest Oltenia, populaţia ocupată de sex masculin era preponderentă în anul 2007 (568 mii pers). Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie înregistrează o valoare redusă faţă de media ţării - 37,2% . La nivel Regional, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%) şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%). Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional, pe ramuri ale economiei, populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria (21,1%) şi serviciile (36,8%). Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei ocupate în agricultură în judeţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie ocupată) şi Dolj (39,9%). 6. Forţa de muncă şi migraţia spre zonele rurale Închiderea întreprinderilor şi a exploatărilor miniere nerentabile a mărit numărul şomerilor, cu consecinţe sociale şi economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de muncă în zonele urbane şi creşterea costurilor de întreţinere a locuinţelor a determinat migraţia populaţiei şomere spre zonele rurale, unde practică o agricultură ineficientă. Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă din mediul urban să se orienteze către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă. Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant în economia regională. Rata şomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul naţional (5,9%). Judeţele din sud Mehedinţi (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) şi Vâlcea (6,6%) au o rată a şomajului mai mare decât media regională, în timp ce in judeţul Dolj (6,3%) se înregistrează o rata a şomajului inferioară aceleiaşi medii regionale şi chiar mediei naţionale. Lipsa locurilor de muncă adecvate au

56

determinat şi aici plecări ale populaţiei pentru munca necalificată în străinătate. Astfel, dacă în anii de după 1990 se pleca, în special, în Serbia, după criza din Iugoslavia, destinaţia privilegiată au devenit Italia şi Spania. În ceea ce priveşte migraţia externă din Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarcă printr-un nivel relativ scăzut în comparaţie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifică în condiţiile în care măsurile de reviriment economic întârzie şi pauperizarea populaţiei sporeşte. B. IDENTIFICAREA NEVOILOR DE FORMARE Datorita migratiei populatiei somere catre zonele rurale , lipsa de pregatire a acestora , cei mai multi fiind fara o calificare intr-un alt domeniu decat cel agricol, este nevoie formare profesionala. Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local:

- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională - Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Ponderea crescândă a IMM reclamă un răspuns adecvat la nevoile specifice, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin

- Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide - Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe

specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, competente de utilizare a calculatorului, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

Creşterea nivelului de calificare Importanţa competenţelor cheie – antreprenoriale si de utilizare a calculatorului Limbile străine Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, de utilizare a

calculatorului, marketing, antreprenoriale, Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate,

de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile ie de formare profesionala continua pentru dezvoltarea zonelor rurale . Nevoile de formare sunt reprezentate de nevoile de învăţare ale unor persoane care pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională. Conceptul de nevoie este reprezentat de distanta dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (a fi atins). Intervenţia propusă pentru a reduce sau elimina o asemenea distanta este în strânsă legătură cu formarea şi dezvoltarea personală. Este evident faptul ca intervenţiile eficiente sunt dependente de o bună identificare şi evaluare a nevoilor. Analiza de nevoi reprezintă un proces sistematic ce cuprinde:

1. colectarea datelor cu ajutorul unor metode şi instrumente definite explicit (d.e. chestionare); 2. identificarea priorităţilor şi stabilirea criteriilor pentru soluţionarea problemelor; 3. stabilirea unor criterii pentru alocarea unor resurselor educationale pentru formarea

persoanelor din grupul tinta 1. Pregătirea analizei nevoilor de formare

57

Proiectele de dezvoltare a resurselor umane derulate în România în ultimii ani au relevat rolul şi importanţa proiectării şi structurării unor activităţi de formare profesionala. Analiza nevoilor şi evaluarea performanţei persoanelor din grupul tinta este unul dintre elementele cheie ale dezvoltării lor individuale, deoarece identifică domeniile în care diverse măsuri privind formarea şi dezvoltarea pot ajuta persoanele din grupul tinta să-şi îmbunătăţească activitatea şi să crească performanţa individuala. Din punctul de vedere al managementului şi al dezvoltării instituţionale, evaluarea nevoilor la nivelul unei comunităţi este soluţia de armonizare a nevoilor şi intereselor individuale cu nevoile reprezentative ale grupului tinta. Astfel, evaluarea poate fi privită ca un instrument ce sprijină luarea deciziilor în privinţa alocării resurselor si stabilirea strategiilor de dezvoltare regionala. In acelasi timp, scopurile evaluării nevoilor includ următoarele aspecte: furnizarea bazei de date necesare dezvoltării şi îmbunătăţirii unui program educaţional; restructurarea ofertei de cursuriin vederea îmbunătăţirii performanţaei în funcţie de

obiectivele identificate ale grupuluin tinta; stabilirea criteriilor de performanta a serviciilor de formare/ dezvoltare a resurselor umane;

Având în vedere incertitudinile actuale în contextul crizei economice, se recomandă monitorizarea în continuare a evoluţiilor şomajului şi locurilor de muncă dar si initierea unor activitati de instruire a personalului din mediul rural in vederea insusirii competentelor antreprenoriale si de utilizare a calculatorului, cele mai solicitate in momentul actual. 2. Programele de formare profesionala autorizate in Regiunea Sud Vest Oltenia Conform CNFPA, in prezent pe regiunea Sud Vest Oltenia exista 38 organizatii (20 societati comerciale, 7 institutii publice, 11 alte entitati – ONG, fundatii, asociatii) care au autorizate programe de formare profesionala in domeniul utilizarii calculatorului si antreprenoriatului.

Nr. Crt. Tip organizatie Denumire program Data autorizatiei

1 S.R.L.


prelucrare date

2006

2 S.R.L.


prelucrare date

2007

3 S.R.L


prelucrare date

2008

4 Instituţie Publică

Operator introducere, 2008

58

validare şi prelucrare date

5 S.R.L.


prelucrare date

2008

6 O.N.G.


prelucrare date

2008

7 S.R.L.


prelucrare date

2008

8 O.N.G.


prelucrare date

2009

9 S.A


prelucrare date

2009

10 S.R.L.


prelucrare date

2009

11 S.R.L.


prelucrare date

2009

12

Unitate in structura retelei de

invatamant



2009

13 S.R.L Operator

introducere, validare si

2010

59

prelucrare date

14 S.A.


prelucrare date

2008

15

S.R.L.


prelucrare date

2006

16

S.R.L.


prelucrare date

2007

17 S.R.L.


prelucrare date

2007

18 S.R.L.


prelucrare date

2008

19 Instituţie Publică


prelucrare date

2008

20 O.N.G.


prelucrare date

2008

21 S.R.L.


prelucrare date

2009

22 O.N.G.


prelucrare date

2009

23 S.R.L.


prelucrare date

2009

24 O.N.G.

Competente comune -

Competente informatice

2009

25 institutie

Competente comune -


2009

26 institutie Competente

comune - Competente

2009

60

informatice

27 S.R.L.

Competente comune -

Competente antreprenoriale

2009

28 S.R.L.

Competente comune -


2009

29 S.R.L.

Competente comune -


2009

30 O.N.G.

Competente comune -


2010

31 Institutie

Competente comune -


2009

32 O.N.G.

Competente comune -


2009

33 O.N.G.

Competente comune -


2009

34 O.N.G.

Competente comune -


2009

35 S.R.L.

Competente comune -


2010

36 O.N.G.

Competente comune -


2010

37 institutie

Competente comune -


2010

38 O.N.G.

Competente comune -


2010

61

C. ANALIZA CANTITATIVA / CALITATIVA A CHESTIONARELOR – STABILIREA DOMENIILOR DE INTERES PENTRU FORMAREA POPULATIEI RURALE, IN SCOPUL INFINTARII DE NOI AFACERI In urma analizei cantitative / calitative a unui numar de 250 chestionare completate de catre persoane cu domiciliul in mediul rural, din regiunea Sud Vest Oltenia au rezultat urmatoarele:

NEVOILE DE FORMARE PROFESIONALA IN MEDIUL RURAL

1. Care este ocupatia dvs. actuala? La aceasta intrebare raspunsurile au fost: Persoanele chestionate au raspuns: somer, lucrator comercial, casnica, agricultor, technician agricol, electrician, sef manevra CFR, contabil, technician telecomunicatii, gradinar, sofer, patiser, jurist, cantonier, referent urbanism, , medic veterinar, secretar, economist, pensioner, agent postal, zidar, dulgher, vanzator, functionar public, manichiurista, maseur, profesor, asistent medical, economist, inginer silvic, secratara, primar , profesor, casier, fara ocupatie, bucatar, agent de turism, administrator credite, asistenta medicala, rectificator, constructor, zidar,croitor, inginer, educatoare, controlor, persoana inactiva, student, lucrator commercial, postas, tinichigiu, referent, camerista. 2. Care este ultima scoala absolvita?

Frequency Percent Valid Percent Valid Gimnaziu 18 7,2 7,2

Scoala profesionala 68 27.2 27.2 Liceu 104 41.6 41.6 Scoala postliceala 36 14,4 14,4 Alta 24 9,6 9,6 Total 250 100.0 100.0

Care este ultima scoala absolvita ?

7.20%

27.20%

41.60%

14.40%9.60% Gimnaziu

Scoala profesionalaLiceuScoala postlicealaAlta

Se poate observa din graficul de mai sus, repartizarea respondentilor in functie de nivelul educatiei, 41.60 % din ei au studii medii, 27.20% au terminat o scoala profesionala in timp ce 7.20 % au studii gimnaziale.

62

3. Va rugam precizati varsta si sexul dvs.

Frequency Percent Valid

Percent Cumulative

Percent intre 16 - 20 ani 16 6,4 6,4 6,4

intre 21 - 28 ani 42 16,8 16,8 23,2 intre 29 - 34 ani 76 30,4 30,4 53,6 intre 35 - 41 ani 72 28,8 28,8 82,4 intre 42 - 55 ani 32 12,8 12,8 95,2 peste 56 ani 12 4.8 4.8 100.0 Total 250 100.0 100.0

30.4 % din cei intervievati au avut intre 29 si 34 de ani, fiind considerate persoane tinere.

Va rugam precizati sexul dvs:

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent Valid Masculin 108 43,2 43,2 43,2

Feminin 142 56,8 56,8 100.0 Total 250 100,0 100.0

Total 250 100.0

Va rugam precizati varsta dvs.

6.40%16.80%

30.40% 28.80%

12.80% 4.80% intre 16 - 20 aniintre 21 - 28 aniintre 29 - 34 aniintre 35 - 41 aniintre 42 - 55 anipeste 56 ani

63

Persoanele chestionate in cadrul prezentului studiu au fost in proportiede 56.80 % de sex feminin, in timp ce subiectii de sex masculin au reprezentat 43.20 % din totalul subiectilor intervievati.

4. Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii trei ani?


Percent Valid Cu timp partial 48 19,2 19,2 19,2


164 65,5 65,5 84,8

Activitati sezoniere 38 15,2 15,2 100.0 Total 250 100.0 100.0

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii 3 ani ?

19.20%

65.60%

15.20% Cu timp partial

Cu program de lucrucompletActivitati sezoniere

Va rugam precizati sexul dvs.

56.80%

43.20%BarbatiFemei

64

% din respondenti sunt angajati sau au fost angajati in ultimii 3 ani. Dintre acestia 65.5 % au lucrat cu program de lucru complet, 19.30 % cu program de lucru partial iar 15.20 % au fost implicate in activitati sezoniere. 5. Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de formare profesionala a adultilor –FPA?


Percent Valid DA 116 46,4 46,4 46,4

NU 134 53,6 53,6 100.0 Total 250 100.0 100.0

Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de formare profesionala a adultilor-FPA ?

DA, 116, 46.40%

NU, 134, 53.60%

DA NU

Dintre respondentilor (46.40%) au participat la programe de formare profesionala a adultilor si 53.60% nu au participat. Intrebarea 6 – Daca nu ati participat, motivati de ce Raspunsuri:

- nu am avut nevoie - nu am fost informat - nu am avut timp - nu am avut bani sa urmez un curs - nu am avut ocazia - am absolvit liceul - nu mi s-a oferit gratuit - nu am stiut de aceasta posibilitate in mediul rural - am urmat cursuri de masterat - nu am avut posibilitati financiare

Analizand raspunsurile primite, putem constata, faptul ca populatia rurala nu a fost informata de existenta programelor de formare profesionala. De asemenea lipsa de lichiditati a constituit un alt motiv important, pentru care persoanele din mediul rural nu au urmat programe de instruire. 7. Sunteti interest/a de participarea la cursuri de formare profesionala?

65


Percent Valid DA 212 84,8 84,8 84,8

NU 38 15,2 15,2 100.0 Total 250 100.0 100.0

Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala ?

84.80%

15.20%

DANU

Aproape in totalitate (84.80%), persoanele din mediul rural vor sa urmeze programe de formare profesionala.

8. Care sunt cursurile de formare profesionala pe care ati dori sa le urmati?

Responses Percent of

Cases N Percent Cursuri pe care ati dori sa la urmati:a

Cursuri de Tehnologia Informatiei

198 44,79% 79,2%

Cursuri de antreprenoriat 186 42,08% 74,4% Altele 58 13,12% 23,20%

Total 442 100.0% 176,80%

66

Care sunt cursurile de formare profesionala pe care ati dori sa le urmati

198.00 186.00

58.00

0

50

100150

200

250

Cursuri deTehnologiaInformatiei

Cursuri deantreprenoriat

Altele

Cursuri de TehnologiaInformatieiCursuri deantreprenoriatAltele

Avand in vedere ca este o intrebare cu variante multiple de raspuns, 79,2% din respondenti vor sa urmeze cursuri de utilizare a calculatorului in timp ce 74,4 % din ei vor o calificare in ceea ce priveste competentele antreprenoriale. 9. In functie de timpul dvs. disponibil, care este cea mai indicata forma de organizare a programului de formare pe care o considerate utila?

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative Percent

Valid Cursuri la sfarsit de saptamana

148 59,2 61,66 61,66

Cursuri de dupa amiaza (zilnic - 4ore/zi)

74 29,6 30,84 92,50

Alta forma de organizare 18 7,2 7,5 100.0 Total 240 96,00 100.0

Missing 10 4,00 Total 250 100.0

67

148.00

74.00

18.00

020406080

100120140160

Cursuri lasfarsit de

saptamana

Cursuri dedupa amiaza

(zilnic -4ore/zi)

Alta forma deorganizare

Care este cea mai indicata forma de organizare a programului de formare pe care o considerati utila ?

61,66 % din persoane prefera sa participe la programe de formare profesionala la sfarsit de saptamana, 92,50 doresc 4 ore pe zi, dupa amiaza. 10. Ce credeti ca se va schimba in comuna dvs. in urmatorii 3 ani? La aceasta intrebare raspunsurile au fost: infrastructura, turismul, nivelul de trai, partidul, numarul locurilor de munca, primarul, iluminarea, canalizarea, administratia locala, va creste numarul investitiilor, vor scadea suprafetele cultivate, etc. 11. Considerati ca ar trebui deschise afaceri pentru a se realiza schimbari in localitatea dvs?


Percent Valid DA 218 87,2 90.08 90.08

NU 24 9,6 9.92 100.0 Total 242 96,8 100.0

Missing 242 8 3,2 Total 250 100.0

68

Considerati ca ar trebui deschise afaceri pentru a se realiza schimbari in localitatea dvs.

9.92%

90.08%

DANU

90.08 % din persoanele domiciliate in mediul rural sunt de acord, ca infiintarea de noi afaceri va contribui pozitiv la dezvoltarea comunitatilor rurale din care provin. 12. Corelatie intrebari 1-7

Care este ultima scoala absolvita? * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala?

Sunteti interesat/a de

participarea la cursuri de formare profesionala?

Total DA NU Care este ultima scoala absolvita?

Gimnaziu Count 14 4 18

% of Total 5,6% 1,6% 7,2% Scoala profesionala

Count 52 16 68 % of Total 20,8% 6,4% 27,2%

Liceu Count 92 12 104 % of Total 36,8% 4,8% 41,6%

Scoala post liceala Count 32 4 36 % of Total 12,8% 1,6% 14,4%

Alta Count 22 2 24 % of Total 8,8% 0,8% 9,6%

Total Count 212 38 250

% of Total 84,8% 15,2% 100.0%

69

Disponibilitatea de a urma cursuri de formare profesionala in functie de pregatirea

profesionala

7.20%

27.20%

41.60%

14.40%9.60% Gimnaziu

Scoala profesionalaLiceuScoala postlicealaAlta

Graficul de mai sus evidentiaza ca disponibilitatea cea mai mare in a urma cursurilor de formare profesionala o au absolventii de studii liceale, un procent de 41.60 %. 13. Corelatie intrebari 4 & 5

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii trei ani? * Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de formare profesionala a adultilor - FPA?

Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de formare profesionala

a adultilor - FPA? Total DA NU

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii trei ani?

Cu timp partial Count 22 26 48 % of Total 8,8% 10,4% 19,2%


Count 88 76 164 % of Total 35,2% 30,4% 65,6%

Activitati sezoniere Count 6 32 38 % of Total 2,4% 12,8% 15,2%

Total Count 116 134 250 % of Total 46,4% 53,6% 100.0%

70

0102030405060708090

Cu timppartial

Cuprogramde lucrucomplet

Activitatisezoniere

Corelatia intre programul de lucru si participarea la cursuri de formare profesionala

danu

Din corelarea intrebarilor 4 & 5 reiese ca angajatii cu program de lucru complet au participat in ultimii cinci ani la cursuri de formare profesionala, respectiv un procent de 35.2 %. 14. Corelatie intrebari 4 & 7

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii trei ani? * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala?


formare profesionala? Total DA NU

Sunteti angajat/a in acest moment sau ati fost in ultimii trei ani?

Cu timp partial Count 42 6 48 % of Total 16,8% 2,4% 19,2%


Count 146 18 164 % of Total 58,4% 7,2% 65,6%

Activitati sezoniere Count 24 14 38 % of Total 9,6% 5,6% 15,2%


71

Interesul pentru cursuri de formare profesionala functie de programul de lucru

9,6%

58,4%

16,8%Cu timp partial

Cu program de lucrucompletActivitati sezoniere

Si din corelarea intrebarilor 4 & 7 reiese ca persoanele angajate in ultimii trei ani, cu program de lucru complet sunt si cei mai interesati sa participe la cursuri de formare profesionala.

15. Corelatie intrebari 3 & 7 Va rugam precizati varsta dvs * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala?



Va rugam precizati varsta dvs:

intre 16 - 20 ani Count 14 2 16 % of Total 5,6% 0,8% 6,4%




intre 42 - 55 ani Count 18 14 32 % of Total 7,2% 5,6% 12,8

peste 56 ani Count 4 8 12 % of Total 1,6% 3,2% 4,8%


72

Corelatia intre varsta si interesul pentru participarea la cursuri de formare profesionala

27,2%

28,0%

15,2%

1,6%

5,6%7,2% intre 16 - 20 ani

intre 21 - 28 aniintre 29 - 34 aniintre 35 - 41 aniintre 42 - 55 anipeste 56 ani

Reprezentarea grafica arata ca segmentul de varsta cuprins intre 29-34 ani este si cel mai intresat de participarea la cursuri de formare profesionala – 28.0 %, urmat de segmentul de varsta cuprins intre 34-41 ani – 27.2%.

Va rugam precizati sexul dvs * Sunteti interesat/a de participarea la cursuri de formare profesionala?



Va rugam precizati sexul dvs

Masculin Count 80 28 108 % of Total 32,0% 11,2% 43,2%

Feminin Count 132 10 142 % of Total 52,8% 4,0% 56,8%


Corelatia intre gradul de interes in randul persoanelor si participarea la cursuri de formare profesionala

32,00%

52,8%

Masculin Feminin

73

Din analiza chestionarelor completate reiese ca persoanele de sex feminine sunt mai interesate sa urmeze cursuri de formare profesionala – 52.8 % in comparatie cu cele de sex masculine reprezentate printr-un procent de 32.0 %. D. INTERPRETAREA ELEMENTELOR DE ANALIZA: STABILIREA DOMENIILOR DE FORMARE Educatia a avut dintotdeauna o influenta formativa puternica asupra societatii, totusi instrumentele sale au luat noi dimensiuni ca rezultat al globalizarii si al revolutiei cunoasterii. Fiecare strategie pe termen lung pentru cresterea competitivitatii economice, prosperitatii si coeziunii sociale în UE are ca baza educatia si pregatirea. Consiliul European de la Lisabona (2000) furnizeaza un prim raspuns european la schimbarile globale de formare prin propunerea unei strategii economice si a unei strategii de politica sociala conform careia “UE sa devina pâna în 2010 cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala”. În acest context, rolul sistemelor de educatie si formare trebuie reconsiderat, pentru a se adapta la nevoile în continua schimbare ale societatii si cetatenilor: furnizarea aptitudinilor si competentelor specifice societatii cunoasterii, asigurarea calitatii sistemelor de educatie si formare, promovarea principiilor echitatii si incluziunii si a dimensiunii europene în educatie si formare. Noul context social si economic implica cresterea importantei proceselor si mecanismelor de recunoastere a cunostintelor si aptitudinilor dobândite în afara sistemului formal de educatie si sustinerea/încurajarea educatiei ni formale si informale pentru toate categoriile de vârsta si pentru toate grupurile sociale. Concluziile Consiliului European de la Lisabona definesc noile competente de baza pentru toti (pe lânga cele "traditionale"- de citire, scriere si calcule de baza): deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competentele digitale”) limbile straine cultura tehnologica spiritul antreprenorial competentele sociale

Dinamica socială şi economică înregistrată la nivel naţional a determinat apariţia unor schimbări semnificative în sistemul educaţional românesc. Astfel, şcolile şi comunităţile, în special cele din mediul rural, se confruntă cu o serie de provocări ce vizează nevoile reale ale beneficiarilor de servicii educaţionale. Pentru depăşirea unor astfel de situaţii, comunităţile rurale pot beneficia de sprijin specializat, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Identificarea nevoilor de formare pe piaţa forţei de muncă din regiunea Sud Vest Oltenia s-a realizat pornind de la schimbările care se produc la nivelul întreprinderii sau la nivel regional, continuând cu modificările pe care acestea le generează asupra conţinutului ocupaţiilor şi urmărind apoi modul în care formarea profesională răspunde acestor cerinţe de schimbare.

74

Nevoile de formare sunt de fapt nevoi de învăţare ale membrilor unei organizaţii care pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională. Totuşi, să vedem ce înţelegem prin acest concept de nevoie, atât de des întâlnit în viaţa de zi cu zi şi în cea profesională. Nevoie – este discrepanţa sau diferenţa (distanţa) dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (posibil de atins). Nevoia reflectă existenţa unei probleme care necesită intervenţia, o problemă care trebuie tratată. Analiza nevoilor încearcă să identifice astfel de goluri, să le analizeze caracteristicile şi cauza şi să stabilească priorităţile acţiunilor viitoare - B.R. Witkin. Din interpretarea chestionarelor completate de catre persoanele din mediul rural a Regiunii Sud Vest Oltenia a reiesit ca 84.8 % dintre acestia vor sa urmeze programe de formare profesionala. Referitor la preferintele respondentilor cu privire la cursurile de formare profesionala pe care ar dori sa le urmeze din analiza chestionarelor a reiesit ca 79,2% dintre acestia vor sa urmeze cursuri de utilizare a calculatorului in timp ce 74.4 % din ei vor o calificare in ceea ce priveste competentele antreprenoriale.

75

CONCLUZII GENERALE Faptul că analiza este sprijinită de un studiu de piata realizat in 3 regiuni diferite ale Romaniei trebuie să fie considerată o dovadă suficientă a validităţii sale. Acest studiu vizează pregatirea antreprenoriala a persoanelor din mediul rural, in sensul oferirii cunostintelor necesare pentru a putea sa-si dezvolte cu succes propria afacere. Proiectul îşi propune să pregătească peste 900 de persoane interesate in cunoasterea si aplicarea practica a cunostintelor informatice de baza – absolut necesare in dezvoltarea oricarei afaceri si in initierea in terminologia, conceptele de baza si structura abordarii afacerilor. Analiza de piata a dovedit interesul persoanelor din grupul tinta pentru cunoasterea operarii calculatorului (MS Windows si MS Office) ca si pentru intelegerea conceptelor de baza din domeniul afacerilor. Având în vedere toate aceste aspecte, se justifică demersul organizării de cursuri IT / antreprenoriale in domeniile vizate, domenii ce vor putea avea impact în zona rurala din regiunile tinta din România.

analiza nevoilor de formare pentru persoanele din mediul ... · pdf filein domeniul...

Documents