Aşadar, ne-a fost dat să trăim şi s-o vedem şi pe asta: predarea Isto-riei Românilor şi a Geografi ei Ro-mâniei în limba maghiară!!! Poate ar fi trebuit puse nu trei semene de mirare, ci cel puţin zece. Dar oricâte semne de mirare s-ar pune, acestea tot nu ar fi sufi ciente ca să marcheze trădarea, cu bună ştiinţă, de către deputaţii aparţi-nând Puterii, respectiv PD-L, prin votarea Legii educaţiei naţionale.

Fiindcă aceasta prevede că preda-rea Istoriei românilor şi Geografi -ei României se va face în limbile minorităţilor naţionale! Mai precis spus, în limba maghiară! L-am ascultat, din întâmplare, pe unul dintre deputaţii pedelişti justifi cându-şi „raţiunea” votului: „între un ipocrit şi un ungur, am ales ungurul”! Ipocritul fi ind cine? Cel care milita, în cazul de faţă, ca pre-darea disciplinelor mai sus amintite să se facă în limba ofi cială, aşa cum este fi resc şi logic în orice ţară civi-lizată, în orice stat european. Bravo, domnule! Asta nu spune însă totul,

fi indcă „ipocritul”, în cazul respec-tiv, era ori un reprezentant al PNL, ori unul al PSD. Iar acest lucru este inadmisibil! Nu se poate aşa ceva! Fiindcă, tot ce vine de la adversa-rii politici ai puterii actuale nu este bun decât de aruncat la coş! Poate va da Dumnezeu ca odată şi-odată să ajungă la coşul de gunoi al isto-riei şi actualii trădători ai Neamului Românesc. Fiindcă ei sunt cei mai odioşi şi mai nemernici. Doar nu în-tâmplător Dante Aligheri i-a aşezat în cel mai adânc „cerc” al Infernului său. Deputatul PD-L, iar ca el, toţi

ceilalţi pedelişti, nu a votat decât în conformitate cu comanda politi-că venită de sus. Iar aceasta nu este interesată de nimic altceva decât de a se menţine pe craca cea groasă a puterii. Cea aducătoare de bănet mult şi de multe alte peşcheşuri, chiar dacă ţara este în criză. Criza se transferă doar pe spinarea „prostitu-lui popor”, nu pe cea a reprezentan-ţilor săi, cărora le-a dat încrederea sa, cu speranţa că vor fi capabili să asigure nu numai bunăstarea naţiu-nii, ci şi viitorul ei şi al ţării. Iar acest viitor presupune, obligatoriu, păs-trarea, perpetuarea şi grija deosebită

pentru tot ce este românesc. Adică a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti; a istoriei şi a limbii naţionale. S-au gândit oare deputaţii pe-delişti la toate acestea atunci când au votat? Desigur, nu! Ei au votat precum oile, la grămadă, supuse şi ascultătoare, nefi ind deloc pre-ocupaţi de Interesul Naţional, în numele căruia ar trebui să acţione-ze permanent. Ei, pedeliştii, sunt preocupaţi doar de „ipocriţi”, ca nu cumva aceştia să aibă câştig de cauză, indiferent dacă argumentele lor au la bază interesele naţionale.

(continuare în pagina 3)

Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!“Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 28 mai - 3 iunie 2010

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

*actualizat în fi ecare luni

Săptămânalul regional de atitudine şi cultură numărul 1,

Condeiul ardelean, îl puteţi achiziţiona prin

Poşta Română (abonamente) şi la vânzare liberă din:

Judeţul Braşov - Chioşcurile Roşii Braşov, Săcele, Codlea, Râşnov, Zărneşti, Predeal - Chioşcurile Pres Com Braşov, Făgăraş, Săcele,

Rupea, Feldioara

Judeţul Covasna - Chioşcurile H-Press Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna, Baraolt - Chioşcurile Adrimar Sfântu-Gheorghe, Covasna, Întorsura-Buzăului - Chioşcurile Pres Com Sfântu-Gheorghe

Necesare precizări, pentru luare aminte!S.O.S., salvaţi spitalele!

8

IPS Ioan, în mijlocul

credin-cioşilor din

Sărmaş-Platoneşti

6

Pe când predarea limbii române în… limba maghiară?

Începând din iunie, și pe chioșcurile mureșene!!!Începând din iunie, și pe chioșcurile mureșene!!!

prof. Ilie Şandru (Topliţa)

ANTINAŢIONAL ŞI ANTINAŢIONAL ŞI ANTICONSTITUŢIONALANTICONSTITUŢIONAL

Liceul „Marton Aron” - Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita

Proiectul Legii Educaţiei Naţionale, Proiectul Legii Educaţiei Naţionale, Proiectul Legii Educaţiei Naţionale,

7

2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172) Comunicate - Eveniment

Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Săptămânal regional de atitudine ºi cultură

Colaboratoriprof. univ. dr. Petre Ţurleadr. Mircea Dogarudr. Ioan Lăcătuşudr. Gheorghe Funardr. Gheorghe Olteanudr. Vlad Hogeadr. Mircea Frenţiu ing. Nicolae Dorofteiav. Ioan Solomonprof. Ilie Şandruprof. Ligia Ghineaprof. Vasile Stancuprof. Rodica Pârvanprof. Doru Dobreanuprof. Mircea Bodnariprof. Alexandru Ciubîcăprof. Mihaela Vatamanu Alexandrescuprof. Georgeta Ciobotăprof. Sanda Romana Feldioreanprof. ing. Adrian Moisoiuprof. ing. Maria PeligradPr. Prot. Florin TohăneanPr. psh. Nicolae FloroiuPr. Ioan Ovidiu MăciucăPr. Cristian Vlad IrimiaPr. Iustin GârleanuPr. Nicolae BotaPr. Constantin IacobPr. Adrian StoianPr. Ioan Tămaş Lazăr LădariuConstantin MustaţăDan TanasăMihai HorgaErich Mihail Broanăr

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).

E-M

ail:

info

@co

nd

eiu

lard

ele

an

.ro

Fondat în 2006Fondat în 2006Director fondator Doru Decebal Feldiorean

Director general Violeta Elena Caţa

Redactori Adrian Teacă Andrei Mihai Braşoveanu Tehnoredactare (DTP) Bódi Szilamér János

Corectură Claudia Otilia KardaTiparul executat la:Intact SA Bucureşti

Redacţia:Str. Lăcrămioarei, Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:Tel.: 0267-312.260 Fax: 0367-814.145

Editat de SC Tracia SRL Sfântu-Gheorghe

ISSN 1843 - 4665

Preşedinte Florin Ignat

Director executiv Ioan Mugur Topolniţchi

Asociaţia „Noi Românii“

Marcă înregistrată la OSIM NR 87664

Text publicat de senatorul Dan Voiculescu pe blogul personal: www.danvoiculescu.net

Măi Traiane,

Recunosc, eu sunt cel care a afi rmat, de peste un an, că econo-mia subterană a atins cote alarman-te. Şi tot eu sunt cel care a susţinut în ultima lună, cu date concrete, că în România al cărei preşedinte eşti, se toacă la negru aproape 40 de miliarde de euro. Ţinând seama că datele ofi ciale ale Institutului Naţional de Statistică indică faptul că peste 20% din PIB (peste 25 de miliarde de euro) se afl ă în econo-mia subterană, estimarea susţinută de calculele mele se apropie de ci-fra reală. Că nu îţi plac declaraţiile mele, nu mai este un secret. Este dovedit, inteligenţele rudimentare urăsc tot ce le excede capacitatea de înţele-gere. Dar că a trebuit să auzi de la mine că în ţara pe care o conduci autoritar de aproape 6 ani fenome-nul economiei subterane a atins cote fără precedent, mă uimeşte şi te descalifi că. Traiane, tu chiar nu ştii că în România, în „statul cli-entelar” ca să folosesc argoul tău, economia nefi scalizată o surcla-sează pe cea fi scalizată?! În ce ţară şi pe ce lume trăieşti?! Deşi ştiu că n-o să mă crezi, că o să consideri că sunt mincinos sau rău intenţionat, preşedinţii nu folosesc serviciile secrete doar împotriva adversarilor politici! În anul 2008, SRI te-a avertizat că urmează o criză economică puter-nică. Ai rătăcit informaţia, poate printre transcrierile unor discuţii

private. Sunt convins că ai primit date şi despre creşterea exponen-ţială a economiei subterane, dar, foarte probabil, erai prins cu lec-turi de specialitate mult mai capti-vante. Totuşi, chiar dacă ai afl at ulti-mul că numai în contrabanda cu ţigări şi alcool se scurg aproape 2 miliarde de euro, e bine că ai afl at. Însă, îndrăznesc să îţi reamintesc, tu eşti cel care patronează siste-mul, eşti direct responsabil pentru această situaţie. Nu liderii sindicali, nu cei „care se pretind a fi mari manageri pe lumea asta” au pârghiile legale de a opri contrabanda. Nu pe Vasi-le Marica, ci pe Daniel Morar şi pe Laura Codruţa Kovesi, oamenii pe care i-ai promovat şi i-ai susţinut, trebuie să-i chestionezi cu privire la corupţia din vămi! Traiane, înţe-leg că informaţiile ajung la tine cu întârziere, dar chiar nu ai afl at nici după aproape 6 ani că nu mai eşti în opoziţie?! Ca preşedinte, nu ai dreptul să deplângi contemplativ dezastrul, ci aveai obligaţia să îl combaţi cu măsuri concrete. În fi nal, pentru că înţeleg că îmi urmăreşti atent şi specializat enun-ţurile, vreau să te mai informez că doar în ultimii doi ani fi rmele construite de mine au plătit taxe şi impozite la bugetul de stat şi buge-tul asigurărilor sociale în cuantum de aproximativ 100 de milioane de euro, echivalentul a peste un mili-on de pensii minime.

Cu sinceritate,Dan Voiculescu

Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fon-duri de la buget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Wass Al-bert. Primarul oraşului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii Primăriei, pentru a sprijini „manifes-tări culturale” de genul celor amintite. O altă activitate a Asociaţiei a fost protestul în faţa unui supermarket din Sfântu-Gheorghe pentru ca magazinul să angajeze vorbitori de limbă maghiară şi să pună inscrip-ţii în această limbă în magazin. Liderul acestei Asociaţii, Nemes Elod, este, de altfel, angajat al Consiliului Judeţean Covasna, unde are salariu confi denţial, dar şi Coordonator al Consiliului Judeţean al Elevilor din Covasna, funcţie pe care o foloseşte pentru a recruta tineri pentru acti-vităţile sale anti-româneşti, sponsorizate din banii Statului Român. Iată la ce sunt folosiţi banii bugetului pe timp de criză şi iată de ce UDMR susţine măsurile de tăiere a pensiilor şi salariilor propuse de Guvernul Boc.

Biroul de presă Data: 25.05.2010

„UDMR donează bani de la bugetul ţării unei asociaţii care luptă împotriva României”

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC:

„Am văzut şi afi rmaţii de la oameni care se pretind a fi mari manageri în lumea asta, care fac afi rmaţii că 40% din PIB sau 40 de miliarde reprezintă evaziunea fi scală. Cei care susţin aceste lucruri sunt cel puţin mincinoşi sau rău intenţionaţi”, Traian Băsescu, marţi, 25 mai 2010, noaptea târziu.

În perioada 25 mai - 8 iunie a.c., la Sfântu-Gheorghe, jude-ţul Covasna, se desfăşoară cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului „Tinere talente”, eveniment organizat de Fundaţia „Mihai Vi-teazul”. Ediţia din acest an este dedicată Zilei Internaţionale a Copilului, precum şi poetului şi prozatorului Vasile Alecsandri, şi cuprinde o serie de manifestări cultural-artistice ce pun în evi-denţă talentul artistic, perspicacitatea şi îndemânarea celor mici. Festivalul a debutat marţi cu un program dedicat preşcola-rilor intitulat „Recunoaşteţi personajul”, la care au participat şase grădiniţe din municipiul Sfântu-Gheorghe, în cadrul căruia micuţii au fost supuşi unui exerciţiu de memorie constând în recunoaşterea a 17 personaje din literatura pentru copii. Ma-nifestările cultural-artistice din cadrul Festivalului „Tinere ta-lente” au continuat cu scene şi interpretări alese din literatura şi istoriografi a românească („Periplu prin istorie”), desene pe asfalt şi jocuri de mişcare („Întoarcere la şotron”). Sâmbătă, 29 mai, în holul Casei de Cultură a Sindicatelor se vor putea admira creaţiile artistice ale elevilor de la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” şi Şcoala Generală „Nicolae Colan”, toate din Sfân-tu-Gheorghe, precum şi ale elevilor de la Grupul Şcolar „Ko-rosi Csama Sandor” din oraşul-staţiune Covasna. Programul zilei va continua în sala de spectacole a Casei de Cultură cu un spectacol artistic cuprinzând cântece şi dansuri populare în interpretarea Ansamblului Folcloric al Căminului Cultural din Sita-Buzăului, a Formaţiei de Dansuri Populare „Junii Voineş-tiului” de la Şcoala „Avram Iancu” din Covasna, a elevilor de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe şi a Grupului Folcloric de la Clubul Elevilor din Întorsura-Buzăului. „În paşi de dans” ne vor purta copiii de la Clubul Elevilor din Sfântu-Gheorghe. Zâmbetul pe buze ni-l vor aduce „Grupul de Glumeţi” de la Şcoala „Ady Endre”, după care vom fi încântaţi cu un tago clasic al elevilor de la Şcoala Generală din Araci. Nu vor lipsi recitalurile de vioară şi chitară şi, bineînţeles, interpre-tările din opera lui Vasile Alecsandri (monologuri, dialoguri). Ediţia de anul acesta a Festivalului „Tinere talente” se va în-cheia luni, 7 iunie, cu vernisajul unei expoziţii de artă plastică şi cu un program artistic ce cuprinde cântece, dansuri, caleidoscop englezesc şi un moment liric.

Sâmbătă, 22 mai 2010, la Centrul Ecleziastic de Documenta-re „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc lansarea romanului Vremea trădărilor, de Cornel Dimovi-ci, apărut la Editura Sigma, Bucureşti, în anul 2010. Autorul, me-dicul-scriitor Cornel Dimovici, din Germania, şi-a început cariera medicală şi activitatea de creaţie literară în localitatea Comandău, judeţul Covasna, a cărei frumoase peisaje montane şi oameni des-toinici i-au rămas apropiate sufl etului său pentru totdeauna. Prezentarea volumului a fost făcută de scriitorul Sorin Teodo-rescu din Bucureşti, care, printre altele, a spus: „Vremea trădărilor este a treia carte a lui Cornel Dimovici - un prozator de certă va-loare care, deşi trăieşte de peste trei decenii în Germania, este legat sufl eteşte de meleagurile covăsnene. În anii ’70, a fost medic la Comandău şi Ozun, colaborator permanent al ziarului „Cuvântul Nou” din Sfântu-Gheorghe şi al revistei „Vatra” din Târgu-Mureş. În noul său roman, Cornel Dimovici prezintă locurile atât de cunos-cute şi dragi lui, în special Comandăul, cu oamenii săi aspri, care se conduc după legi aproape proprii, specifi ce unei comunităţi izolate de lume. Romanul prezintă şi frământările unui exilat care parcurge o lungă perioadă de acomodare, purtând însă în sufl et iubirile şi trădările lăsate în urmă, ca şi mult îndrăgitul Comandău”. În cadrul întâlnirii, desfăşurată într-o autentică atmosferă de cenaclu literar, au participat la dezbaterile despre volumul prezen-tat, alături de autor, Herman Rosner, Constantin Timaru, Luminiţa Cornea, Marius Diac, Ligia Ghinea, precum şi moderatorul mani-festării, Ioan Lăcătuşu.

Vremea trădărilorde Cornel Dimovici

Lansarea de carte

Festivalul „Tinere talente”, la a XIII-a ediţie

Violeta Elena Caţa (Sfântu-Gheorghe)

Erich Mihail Broanăr (Sfântu-Gheorghe)

3Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172)Pamfl et - Editorial - Traduceri

Traduceri din presade limbă maghiară

continuare în pagina 11

SUTOR, NEC ULTRA CREPIDAM! După o bârfă care circulă pe internet şi pe care am preluat-o de pe citynews.ro, dumi-nică, 16 mai a.c., falimentatorul României, cel mai mic (la propriu şi la fi gurat) prim-ministru postdecembrist, conştient că deasu-pra capului şi a carierei lui politice se adună norii potopitori ai revoltelor populare şi că îl vor urmări fulgerele şi trăsnetele celor care nu mai pot suporta tâmpeniile unuia care conduce ţara cu pumnuţul de iască, recte Emil Boc, şi-ar căuta o ieşire onorabilă de pe scena politică românească. Iar aceasta ar consta în preluarea condu-

cerii Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Există, însă, un impediment: în cale îi stă actualul rector al acestei instituţii de învăţământ superior, Andrei Marga, un adevărat om de ştiinţă şi un bun organiza-tor, având - în plus - un IQ infi nit mai mare decât „cosaşul de la Răchiţele”. Dar, cum la noi toate se rezolvă sub pulpana politicii dâmboviţeano-balcanice, nu ne-ar mira ca şi această „rocadă” să se înfăptuiască! După ce a dus de râpă România, iată că ăst BOCassa al IV-lea ar dori să împingă la dezastru, prin temeinic verifi cata-i incom-petenţă, cea mai prestigioasă universitate transilvăneană. Atunci, poate, s-ar înfăptui şi atât de râvnita de către UDMR scindare

a secţiilor română şi maghiară de acolo, ba chiar s-ar plodi dorita Universitate maghiară de la Cluj, pe banii Statului Român, cunos-cută fi ind cârdăşia ruşinoasă a acestui (încă) premier de paie cu prinţul Barbişon. Pentru ăst homuncul (la propriu şi la fi -gurat) s-ar impune alte soluţii. Nu le avem în vedere pe cele radicale, la care se gândeşte tot românul... Dar, de pildă, ar putea să fre-ce puntea, ca matelot, pe vreo corabie; baiul e, însă, că nu mai avem vapoare, aşa cum nu mai avem nici fl otă, „graţie” superiorului său, genialului cârmaci suprem, amiralul cu mare, dar fără ambarcaţiuni, Traian Băses-cu. Sau să taie copaci la pădure; ne gândim, însă, că nici aici n-ar prea găsi vreun loc de

muncă, dată fi ind situaţia obiectivă că pădu-rile au fost istovite şi isprăvite de „drujba lui Isten”, Veresstoy Attila. O variantă ar fi să se întoarcă la ancestrala coasă, în comuna Răchiţele; ne întrebăm, însă, cum l-ar primi foştii consăteni pe „ilustrul” demolator al ţă-rii şi - implicit - al localităţii lor, şi dacă ar mai avea trai bun în sat. Timpul le rezolvă pe toate... S-ar putea găsi o soluţie... Dar nu cea expusă la început; în niciun caz! Numai la Universitate, nu! Pre-luând o butadă a lui Gaius Iulius Caesar, trebu-ie să spunem: „Sutor, nec ultra crepidam!” (Cizmare, nu privi deasupra sandalelor!). N.B. Acest text cuprinde note de pamfl et care trebuie interpretate ca atare.

prof. Alexandru Ciubîcă (Târgu-Mureş)

Pe când predarea limbii române în… limba maghiară?

(urmare din pagina 1)În cazul de faţă, grija pentru ca Istoria Românilor şi Geografi a României să fi e predate, numai în limba română la toate şcolile din România, indiferent în ce limbă se desfăşoară procesul de învăţământ. Altfel, tot ce este româ-nesc, tot ceea ce s-a păstrat cu grijă de-a lungul vremii, reprezentând valori simbolice pentru români, îşi pierde semnifi caţia, dispar valorile is-torice şi valorile geografi ce naţionale.În acest fel, manualele de Istorie a Românilor, destinate minorităţilor, nu vor mai vorbi despre Ştefan cel Mare şi Sfânt, ci de „Nagy es Szent Istvan”; nu de Mihai Viteazul, ci de „Vitez Mihaly”; nu de Iancu de Hu-nedoara, ci de „Hunyadi Janos”. Atât în cazul Istoriei Românilor, cât şi a Geografi ei României, vor dispa-re denumirile istorice româneşti ale localităţilor ţării, indiferent unde se afl ă acestea. Astfel, denumirile ungu-reşti ale localităţilor din Transilvania, precum: Kolozsvar (Cluj-Napoca), Nagyenyed (Aiud), Gyulafehervar (Alba-Iulia), Marasvasarhely (Târ-gu-Mureş), Nagyszeben (Sibiu), Marasheviz (Topliţa) etc., se vor

extinde la nivelul întregii ţări, încât nimeni va mai pomeni de Suceava, Iaşi, Buzău, Craiova, Turnu-Severin etc.. Acelaşi lucru se va petrece şi cu toponimele şi hidronimele: Ke-lemen hovasok (Călimanii), Gyer-gyoi hovasok (Munţii Giurgeului), Csiki hovasok (Munţii Ciucului), Beszterce (Bistriţa), Kis Biszterce (Bistricoara) etc.. Toate vor fi bote-zate în limba maghiară. Iar la treaba aceasta ungurii se pricep nemaipo-menit de bine, fi indcă de-a lungul istoriei lor nu au făcut altceva decât să maghiarizeze totul, „până şi pe-trele”!, vorba marelui Eminescu. Se va crea, astfel, o stare de spirit nouă la tinerii din rândul minoritari-lor unguri, astfel că, încet, încet, aceş-tia nu vor mai simţi că sunt cetăţeni ai României, ci ai Ungariei, mai ales că şi predarea limbii române, la ma-joritatea şcolilor cu limba de predare maghiară, se va face din ce în ce mai superfi cial, ca şi până acum. De altfel, acesta este şi scopul pe care îl urmăresc activiştii iredentişti ai minorităţii maghiare: să nu se în-veţe limba română, respectiv limba unui „popor venetic, fără patrie,

care s-a aşezat pe străvechiul pă-mânt al maghiarilor, popor euro-pean, autohton şi civilizat”! Deci noi, românii, suntem nişte „vene-tici”, în timp ce ei, ungurii, sunt „po-por european, autohton, civilizat”! Într-o emisiune televizată, Kelemen Hunor a mai afi rmat ceva ce vine să completeze cele de mai sus: „Ele-vii maghiari din România învaţă limba engleză cântând, în timp ce limba română o învaţă plângând”! Nu, nu din cauză că sunt prea grele manualele respective, ci pentru că, pur şi simplu, nu vor s-o înveţe. Iar atunci când nu doreşti să înveţi ceva, oricât de accesibil ar fi manualul, el devine inaccesibil. Şi-apoi de ce ne-am mira dacă chiar şi limba română s-ar preda în limba maghiară, aşa cum ne înva-ţă Marko Bela, nimeni altul decât vicepremierul Guvernului Româ-niei: „Până şi limba şi literatura română se pot învăţa mai bine în limba minorităţilor”! Doamna profesoară Rodica Pâr-van, din Sfântu-Gheorghe, se întrea-bă în „Condeiul ardelean” (din peri-oada 14-20 mai 2010), nu fără temei,

dacă un om cu scaun la cap - cum se spune - poate face astfel de afi rmaţii. „Cum s-ar preda, bunăoară, în lim-ba maghiară, poezia ,,Floare albas-tră” de Mihai Eminescu? Cum poţi să-i determini pe elevi să înţeleagă farmecul limbajului poeziei emi-nesciene traducându-l în limba ma-ghiară? (…) Cum naiba am explica testamentul verbal al marelui voie-vod (Ştefan cel Mare şi Sfânt - n.a.): „Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bă-trâneţi…” etc.. Despre opera lui Ion Creangă, să nu mai vorbim…” Într-adevăr, o astfel de trăznaie, adică predarea limbii maghiare în şcolile din România să se facă în limba română, nu i-a venit în cap nici lui Ceauşescu, atunci când mi-noritarii unguri se considerau dis-criminaţi şi lipsiţi de drepturi, ca de altfel, cum susţin şi acum, chiar dacă s-au afl at şi se afl ă la guver-narea României! Nu este o nou-tate, fi indcă oricâte drepturi vor avea, politicienii unguri vor dori mereu altele, pentru a le putea apoi folosi mai efi cient chiar împotriva noastră, a românilor, „căci nouă

drepturi şi libertăţi de la români nu ne trebuie decât ca să le folo-sim împotriva lor”! Exact aşa se va întâmpla şi în ce priveşte noua Lege a educaţiei. Concluzia este una singură: politicienii unguri nu doresc inte-grarea minorităţii maghiare în so-cietatea românească. Este ceea ce a afi rmat clar Kelemen Hunor în aceeaşi emisiune, când a susţinut că nu se poate face o comparaţie între situaţia minorităţii turce din Ger-mania, care învaţă limba germană spre a se putea integra. Nu, mino-ritatea maghiară din România nu are nevoie de o astfel de integrare, deci nu are nevoie să înveţe limba română, fi indcă ea - minoritatea maghiară - nu a venit aici la mun-că, în România, respectiv în Tran-silvana, ea este aici dintotdeauna, aici s-au născut moşii şi strămoşii ei. Kelemen Hunor confi rmă încă o dată că noi, românii, suntem aici cei „venetici”, în timp ce ungurii sunt cei „autohtoni”. Ei sunt cei ce şi-au pierdut pământurile, ocupate de „hoardele barbare ale valahilor de peste Carpaţi”! Fără comentarii.

Dalai Lama nu vine în vizită în România în această toamnă. Informaţia a fost publicată în edi-ţia electronică de sfârşit de săptă-mână a cotidianului Evenimentul zilei. Biroul de presă al europar-lamentarului Tokes Laszlo - cel care a lansat o invitaţie la adresa liderului tibetan - nu are cunoş-tinţă despre amânarea vizitei pre-conizate pentru luna septembrie. Cotidianul îl invocă pe Ten-zin Taklaha, secretarul personal al lui Dalai Lama, care - conform

informaţiilor deţinute - i-a de-clarat publicaţiei EVZ că liderul budist a acceptat invitaţia, însă, ulterior, a decis că nu mai vine în România, mergând pe principiul evitării situaţiilor neplăcute. Cei din anturajul lui Tokes Laszlo au primit cu surprindere vestea des-pre decizia luată de personalita-tea din Tibet. Demeter Laszlo, şeful biro-ului de presă al europarlamen-tarului, a declarat următoarele: a sosit scrisoarea remisă de biroul

european al lui Dalai Lama, în care e confi rmată vizita preco-nizată pentru perioada 23-24 septembrie. Deocamdată nu am fost înştiinţaţi ofi cial că vizita ar putea fi amânată. Sperăm că vizi-ta liderului tibetan totuşi va avea loc, muncim de doi ani de zile în interesul realizării acestui obiec-tiv - a spus Demeter.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5971,

03.05.2010; Titlu: Dalai Lama nu vine în Trei Scaune?

Stabilitatea pe termen lung a zonei Eu-ropei Centrale poate fi obţinută prin inter-mediul creării formelor de autonomie - a declarat preşedintele comisiei parlamentare cu probleme externe şi privind maghiarii de peste hotare, membru FIDESZ, în localita-tea Martely (n.t.: judeţul ungar Csongrad), în cadrul conferinţei de presă ce a urmat după şedinţa Consiliului Maghiar al Auto-nomiei din Bazinul Carpatic (KMAT). Nemeth Zsolt a evidenţiat faptul că în afara autonomiei nu există alt obiectiv poli-tic, lucru care ar servi în mod unanim şi clar intereselor maghiarilor de peste hotare.

Tokes Laszlo, preşedintele KMAT, a accentuat: în cadrul politicii naţionale este necesară întreprinderea unei schimbări na-ţionale. Participanţii la consfătuire conside-ră necesară susţinerea autonomiei de mai multe nivele în cadrul forurilor internaţio-nale. În ceea ce priveşte sarcinile comune, se aminteşte de acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii de peste hotare - asemeni celorlalte state din zonă - fără ca aceştia să fi e nevoiţi să-şi părăsească pământul natal.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5976, 08.05.2010,

Titlu: Soluţia este autonomia

unul dintre cele mai triste exemple de ceea ce poate înfăptui tirania şi brutalitatea unui popor, dornic să aservească cu orice preţ un alt po-por”, iar în alt loc acelaşi jurnalist taxează continuele procese inten-tate fruntaşilor români din Tran-silvania drept: „comedii judiciare ungureşti”. În aceeaşi zi, ziarul «Il Foro Romagnolo», care apărea la Ra-venna, scria: „Sacrifi ciul acestor generoşi campioni (patrioţii ro-mâni), va contribui în mod puter-nic la schimbarea stărilor de lu-cruri din Regatul Sfântului Ştefan, acest edifi ciu de formă monstruoa-să, în care dreptul, justiţia şi mo-rala sunt sufocate de o hegemonie crudă şi tiranică”. Condamnarea lui Aurel Popo-vici nu a fost de natură să-i descu-rajeze pe români, ci, dimpotrivă, i-a determinat să ducă lupta mai departe cu forţe sporite. Românii se hotărăsc să facă apel la bune-le simţăminte ale împăratului. În acest scop, ei redactează un Me-morandum, pe care 300 de dele-gaţi ai românilor din Transilvania

urmează să-l prezinte lui Franz Io-sif. Cei 300 de delegaţi, în frunte cu avocatul Ioan Raţiu din Turda, pleacă la Viena, dar acolo Franz Iosif, cedând presiunilor maghia-re, refuză să primească delegaţia. Plicul conţinând Memorandum-ul românesc ajunge, totuşi, în mâinile împăratului, care, fără a-l deschi-de, îl trimite Ministrului de Inter-ne ungur din acele vremuri, Hie-ronymyi Karoly, care, la rândul său, îl trimite mai departe, fără a-l deschide, Arhivei de Stat din Bu-dapesta, spre păstrare. În modul acesta erau luate în considerare justele revendicări ale celor 3.000.000 de români transilvăneni în liberala monarhie austro-ungară! Printr-una din acele curioase împrejurări pe care le creează o soartă implacabilă, plicul „refu-zat” al plângerilor româneşti a ajuns din nou în mâinile româ-nilor după un sfert de veac, când armatele române au intrat victori-oase în Budapesta - citadela orgo-liului maghiar. La reîntoarcerea în Transilva-

nia, membrii delegaţiei române au avut de suferit enorme vexaţi-uni. Mulţi dintre ei au fost chiar victima unor agresiuni violente; casa domnului Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român şi con-ducător al delegaţiei de la Viena, a fost avariată, iar fruntaşul român abia a putut scăpa cu viaţă, refugi-indu-se la Sibiu. Fiindu-le refuzat dreptul ele-mentar de a petiţiona, garantat în mod expres de Constituţia pe care guvernanţii de al Budapesta o ex-hibau la orice ocazie - fi indu-le refuzată până şi cinstea de a li se citi, dacă nu şi rezolva, cererile lor, românii difuzau textul Memoran-dum-ului în străinătate. În faţa procedeului, unic prin inechitatea lui, românii apelau la conştiinţa universală, nu spre a cere sprijin străinătăţii, ci pen-tru a aduce la cunoştinţa Europei civilizate, metodele de strigătoa-re intoleranţă ale conducătorilor maghiari, care în străinătate se sforţau să treacă drept campioni ai libertăţii.” (va urma)

Condamnarea lui Aurel Popovici

„Pentru a nu dezlănţui însă un scandal politic, ungurii au limitat urmărirea judiciară numai împo-triva unuia dintre autorii acestui memoriu, şi anume împotriva doc-torului Aurel Popovici. Condus între baionete de la Predeal la Cluj, ca un simplu bor-faş, domnul Popovici a fost con-damnat de juriul şovin din acest din urmă oraş, la 4 ani închisoa-re şi la o amendă de 5.000 fl orini, ceea ce constituia o sumă enormă pentru acele vremuri.

Comandantul Juriului de la Cluj avea să devină într-o zi cel mai intim sfătuitor al arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul prezumtiv al Tronului austro-un-gar, eroul tragediei de la Sarajevo. Pentru a ne forma o idee despre felul cum privea Apusul stările de fapt din Ungaria din acea vreme şi despre reacţia produsă în Occi-dent de procesul intentat lui Aurel Popovici, e sufi cient să spicuim două pasagii din presa apuseană de atunci: „Acest proces, scrie Felix Le-seur, în «La Republique Franca-ise» (ziarul lui Jules Meline) din 2 septembrie 1893, va rămâne în istoria contemporană a Europei, ca

ARDEALUL

4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172) Istorie - Cultură

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de sufl et vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.”

(Tudor Gheorghe)

O carte ghid:

ARDEALULPĂMÂNT ROMÂNESC

- CII -

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul

Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XII)

Adept fervent şi propagandist al ideologiei rasiste kossuthiene, pen-tru cel mai mare poet maghiar croaţii, germanii, sârbii şi românii sunt „corbi scârboşi”, „inimi blestemate”, „nemernici”, „cloacă de pă-duchi”, „ticăloşi”, „escroci”, „hoardă de tâlhari”, „câini sângeroşi” etc. etc., (Petofi Sandor - „Pe viaţă şi pe moarte”, „Deja este duşmanul nostru”, „În ziua de Anul Nou”, în Johann Weidlein „Imaginea germa-nului în literatura maghiară”, Schorndorf, 1977, pag. 58 -60). - „Când a izbucnit revoluţia din 1848, maghiarii au crezut momen-tul sosit de a întemeia pe ruinele celorlalte naţionalităţi, puternica şi viguroasa naţiune maghiară…”; „Dieta maghiară a elaborat constitu-ţia: Transilvania e declarată ţară maghiară, limba maghiară este sin-gura admisă în municipalităţi şi în comitatele districtelor însărcinate cu alegerea deputaţilor. Dreptul electoral era bazat pe cens: şi toţi cei ce au avere sunt maghiari”;… „Îndată guvernul ridică pe întregul te-ritoriu spânzurători şi ţepe cu drapele maghiare şi cu inscripţia: unire sau moarte” (Karl Marx, „Însemnări despre români”, Ed. Academiei, 1964). - „Ungaria poate să existe numai ca stat unitar naţional, deci tre-buie maghiarizată, pentru că altcum ca stat poliglot nu are îndreptăţire de a exista. Doar statele naţionale unitare au drept de existenţă”,… „interesele Ungariei cer ridicarea ei pe extremele cele mai şovine”,… „fără şovinism nu se poate realiza nimic” (Banffy Dezso, citat de R. W. Seton-Watson în „A Hystory of the Rumaniens”, London, 1934, pag. 419 - 420). - „Sau îi maghiarizăm sau vom dispărea, tertium non datur” («ma-ghiarizarea sau moartea»), şi „Să lăsăm la o parte minciuna convenţio-nală conform căreia noi pretindem că nu vrem să ucidem naţionalităţile nemaghiare. Da, noi vrem să le suprimăm şi trebuie să le suprimăm” (Kosztelszki Geza, „Politica naţională în „delvidek” - regiunea sudică -, Budapesta, 1898, pag. 25). - Marele scriitor norvegian Björnstjerne Björnson, în scrisoarea prin care refuza invitaţia la Congresul Interparlamentar de la Budapesta, în 1907, referindu-se la poporul maghiar: „Mai târziu, când l-am studiat mai îndeaproape, şi când m-am convins de nedreptăţile pe care le comi-te faţă de celelalte naţionalităţi care locuiesc cu el în Ungaria, am înce-put să detest şovinismul lui” („Neue Freie Presse”, Viena, 19 octombrie 1907, Milton G. Lehrer „Ardealul pământ românesc”, Bucureşti 1944 şi Cluj-Napoca 1991, pag. 293).

(va urma)

dr. Gheorghe Olteanu (Baden-Baden, Germania)

Românii timoceni în al doilea război mondial (III)

Singurul ajutor pe care îl puteau spera românii timoceni era cel care ar fi putut veni din partea autorităţilor române. În Consiliul de Miniştri din 1 august 1941, s-a discutat şi problema ajutorării acestor fraţi afl aţi în mare nevoie. O delegaţie a românilor ti-moceni şi a românilor din Banatul de Vest a fost primită, la 31 iulie 1941, de Mihai Antonescu; i s-a atras aten-ţia că în aceste zone lipseau zahărul, petrolul, cărbunii şi sarea. Cel care a stat de vorbă şi cu I. Marinescu, mi-nistrul Economiei Naţionale, a fost preotul Suveică - blamat de Onisifor Ghibu în anii Unirii. Se dorea realiza-rea unui recensământ, sub acoperirea realizării unei liste a consumatorilor, pentru a nu provoca „o acţiune de propagandă bulgară sau sârbă împo-triva noastră”. Mihai Antonescu sublinia, în ca-drul Consiliului, că „în înţelegere cu Serviciul Secret şi cu Direcţia Propa-gandei s-au organizat echipe care vor merge în special în Timoc, cu aerul unor societăţi de cultură, care distribu-ie cărţi, icoane şi alte mici semne de credinţă sau de legătură românească - am făcut chiar unele chirilice - şi cu această ocazie vor solicita pur şi sim-plu celor care le primesc ca să semne-ze, dacă mai vor să primească şi altele din ţara care le trimite. În modul aces-ta putem avea o evidenţă. Pe de altă parte, am ajuns, sprijinind pe părintele Suveică şi pe delegaţii timoceni şi bă-năţeni care lucrează acolo, la colec-tarea unui număr foarte important de semnături, pe care, încă de acum trei săptămâni, le-am trimis la Berlin.

Am primit şi alte noi declara-ţii de voinţă, chiar o constituire de comitet, un fel de Consiliu Naţio-nal al Timocenilor, care se aşează ca organ de legătură cu Guvernul Român. Nu voi publica constituirea acestui organ al timocenilor decât după ce voi avea terminate toate operaţiile de informaţie şi control la faţa locului a acestor «agenţi cultu-rali», care lucrează mai acoperit. În această privinţă, am avut discuţii şi cu Legaţia germană şi cu Berlinul, în aşa fel ca ceea ce întreprind este ceva ce fac în mod măsurat, ca să avem rezultate mai sigure”. Problema ajutorării românilor din Timocul iugoslav, afl aţi într-o situaţie materială deosebit de gra-vă, a constituit preocuparea autori-tăţilor române, nu numai civile, ci şi militare, şi, în acelaşi timp, unul dintre punctele de divergenţă cu autorităţile militare germane din România şi din Serbia. În anii 1942-1943, în cadrul Bi-roului Special pentru Problemele Păcii, constituit la iniţiativa lui Mihai Antonescu, coordonat de diplomatul Vasile Stoica, a fost întocmit un ma-terial intitulat „Românii de peste ho-tare”, cu participarea unor profesori universitari şi membri ai Academiei. Pentru românii din Banat, recensă-mântul ofi cial iugoslav oferea cifra de 60.087 români, iar ancheta reali-zată de Institutul Central de Statistică din Bucureşti printre românii bănă-ţeni ajungea la cifra de 87.221; pen-tru zona Craina, Institutul Central de Statistică de la Bucureşti a efectuat, în anul 1941, un sondaj, ajungând la cifra de 335.435 români. Se mai con-sidera că în părţile de sud ale Iugosla-

viei trăiau cel puţin 20.000 aromâni, la care se adaugă circa de 10.000 români dispersaţi în alte zone ale Iu-goslaviei. Materialul realizat pentru Conferinţa Păcii de la Paris punea accent pe diminuarea continuă a nu-mărului de români din perioada etno-genezei până în secolul XX, într-un capitol intitulat „Deznaţionalizarea românilor de peste hotare”.

În bisericile româneşti, slujbele se ţineau în limba… sârbă!

În iunie 1943, Secţia II a Marelui Stat Major aducea la cunoştinţă fap-tul că „în toate bisericile româneşti, slujba religioasă se face în limba sârbă, fi ind oprit a se ofi cia româ-neşte”. Se solicită forurilor superi-oare intervenţia pe lângă Misiunea Militară germană din România, care ar fi putut cere autorităţilor militare germane din Serbia „să se ofi cieze, acolo unde majoritatea locuitorilor din sat o formează românii, slujba religioasă în româneşte sau, în ori-ce caz, să li se acorde şi românilor dreptul de a se ruga în limba lor”. Problema ajutorării românilor din Timocul iugoslav, afl aţi într-o situaţie materială deosebit de gravă, a consti-tuit preocuparea autorităţilor române, nu numai civile, ci şi militare, şi, în acelaşi timp, unul dintre punctele de divergenţă cu autorităţile militare germane din România şi din Serbia. La 18 iunie 1943, Secţia II Informa-ţii-Contrainformaţii a Marelui Stat Major transmitea Secţiei 7 Legături cu Armatele Aliate o informare cu privire la modul „cum sunt trataţi ro-mânii din Iugoslavia”.

(va urma)

dr. Vlad Hogea (Bucureşti)

Cu resentiment, autorul zice că „Biserica ortodoxă de la Bezidu-Nou a fost construită de autorităţile româneşti ca pedeapsă, iar din lipsă de credincioşi nu a mai rămas terminată…” şi că i-a văzut fotografi a „într-un volum din anii ’80, la apogeul dictaturii lui Ceauşescu”, când istoricii români „doreau să ilustreze în acest fel furia profanatoare, demenţa distrugătoare de locaşuri româneşti şi fărădelegile autorităţilor ungare horthyiste”. Aici discuţia este condusă din nou cu un scop bine conturat în altă direc-ţie, pentru a lovi în mod nepermis în memoria unei mari tragedii. Chiar dacă biserica din Be-zidu-Nou nu a fost vandalizată, autorul trebuia, din minim sentiment de umanitate, să adauge că furia profanatoare şi demenţa distrugătoare amintite au existat cu adevărat în cazul a zeci de locaşuri româneşti din „secuime”. Mai mult, autorul scriind despre greco-ca-tolicii din Bezidu-Nou, afi rmă ca pe un abuz al autorităţilor româneşti faptul de a-i socoti români, fără să pomenească autorul nimic de existenţa istorică a românilor în „Ierusalimul

Secuiesc”, purifi când astfel satul retroactiv de români prin omisiune. Sunt două posibi-lităţi în acest caz: fi e că autorul ştia foarte bine de această prezenţă istorică românească în Bezidu-Nou şi a omis aceasta intenţionat pentru publicul Comunităţii Europene, fi e pur şi simplu dă dovadă de ignoranţă. În cel de-al doilea caz, ţin să-i amintesc autorului, pentru o eventuală a treia ediţie a cărţii, că se impune să dea dovadă de onestitate prin a aminti de existenţa istorică a unei vechi bise-rici româneşti şi a românilor în Bezidu-Nou, în secolele XVII-XVIII. În 1787, aparţineau de biserica din Bezidu-Nou 210 români din 13 sate, scriau ofi cialii scaunului Odorhei Hieronim Kalnoki şi Ioan Botskevi de Tuş-nad. A se vedea şi lista nominală a celor 28 de familii de români ortodoxe (Specifi catio seu Conscriptio Valachorum Disunitorum) din Bezidu-Nou, la 1783. Pe lângă aceştia mai erau şi români greco-catolici. Cunoscând aceste informaţii documentare, autorul îşi va revizui probabil şi următoarea afi rmaţie ma-liţioasă şi cu falsă obidă: „Edifi carea acestei biserici [româneşti] este încă un episod, încă unul, al poveştii noastre”. Am publicat aces-

te conscripţii cu câţiva ani înainte ca autorul să-şi publice incriminările antiromâneşti pe banii Uniunii Europene. „Pe pământul tolerant al Transilvaniei - to-leranţă intrată în legendă…” - aşa îşi începe autorul cartea. Dacă era atât de legendară to-leranţa pornită dinspre societatea politică şi religioasă receptă, comunitatea românească din „Ierusalimul Secuiesc” nu dispărea defi ni-tiv. Autorul poate, astfel, să nu o pomenească deloc în lucrare, să-şi ascundă capul în nisip pentru a nu vedea realitatea istorică şi să cul-pabilizeze la tot pasul pe români. „Autorităţile româneşti au dispus inundarea satului…” (p. 12) Bezidu-Nou, scrie autorul. Dar despre au-torităţile ungureşti care au dispus purifi carea etnică a românilor din Bezidu-Nou până la 1918, nu zice nimic. Într-adevăr, este o mare dramă pentru ţărani mutarea lor din vatra în care s-au născut şi va fi fost o mare dramă şi pentru bezideni când au fost mutaţi pentru a se construi lacul de acumulare. Dar aceasta nu poate fi folosită drept un prilej de a deturna sentimentele sincere de durere spre resenti-mente faţă de români şi de România. (va urma)

5Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172)Istorie - Cultură

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“

(Nicolae Iorga)

Paznic la Vatră

Dintre munţii de demult,Dintre munţii de departe,

Ca un şopot ce-l ascultSună rânduri iar pe-o carte.

Brâuri lungi de fl ori săracePovestindu-mi de-o mioară;

Iarăşi gura nu-i mai taceDe din zori şi până-n seară.

Urcă slovele prin vremeAl măicuţei brâu de lânăUn ochi dulce de fântânăMă priveşte din poeme.

Şi-aplecat pe cele scriseAud şoaptele de fagi

Şi-mi aduce luna-n viseChipul mamei mele dragi.

Răvaş veşted de scrisoareCa o frunză-ntr-un album

Spre oraşul care-n zareToarce fi re mari de fum.

Scrisoare de Scrisoare de la stânăla stână

Fermierului Gheorghe Şimon, din Sfântu-Gheorghe,

judeţul Covasna

Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

Mitropolitul Visarion Puiu - contemporanul nostru (XIV) Concluziile Episcopului Visarion Puiu au rămas deosebit de actuale şi-n domeniul învăţământului. Iată ce-i scria regelui, în august 1930: „... politicianismul pătrunde mereu. În învăţământ a pătruns până a paralizat toată munca şcolilor; o antiteză mai groaznică între învăţătura şcolilor şi ceea ce prezintă viaţa reală viciată politică, nu există nicăieri”. Pentru că, în aceste săptămâni, se dezbate în Parlamentul României „Proiectul Legii Educaţiei Naţiona-le”, elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului, afl at sub conducerea lui Daniel Fune-riu, cel de-al 14-lea ministru al Edu-caţiei din ultimii 20 de ani, subiectul tratat în acest articol îl va constitui însuşi pericolul continuării proce-sului de politizare a învăţământului românesc actual, prin această nouă reglementare, politizare remarcată de ilustrul ierarh basarabean şi acum 80 de ani. Aduc, în sprijinul acestei afi rmaţii, două analize pertinente ale celor mai reprezentative fi guri ale în-văţământului românesc din perioada postrevoluţionară, Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu, foşti miniştri ai Educaţiei în mai multe guverne, rectori ai unor instituţii superioare de învăţământ şi reputaţi specialişti în domeniul lor de activitate. Caracte-rizând, în general, „Proiectul”, profe-sorul Andrei Marga afi rmă că acesta este greoi, este o lege „patchwork”

(peticită), făcută din bucăţi disparate, lăsând multe soluţii concrete în sea-ma hotărârilor de guvern şi a ordine-lor ministrului (peste 150 de regle-mentări de guvern sau minister sunt necesare pentru a aplica legea!), dând drept noutăţi soluţii deja implementa-te la un moment dat în România. La fi nanţare se folosesc termeni sonori, fără acoperire, în condiţiile în care nu vor fi bani. De asemenea, „Proiec-tul” conţine multe confuzii concep-tuale, inconsecvenţe şi contradicţii, descalifi când-se din punct de vedere profesional prin erorile de gramatică ale autorilor, ignorarea dezinvoltă a limbajului juridic, „sub febrilita-tea exprimării aberaţiilor”, absenţa cunoştinţelor de pedagogie actuală, de management şcolar şi universi-tar, anacronismul viziunii, prin lipsa abordărilor problemelor veritabile ale învăţământului românesc de as-tăzi. Multe lucruri sunt lăsate într-unvag primejdios, făcându-se propuneri care vor face mai mult rău decât bine şcolilor, care vor deveni astfel „vasa-lele primăriilor”. Mai mult, soluţiile din proiectul legii privind stabilirea direcţiunii şcolilor, liceelor şi a rec-toratelor, vor agrava politizarea în-văţământului. Iată ce scrie reputatul profesor Andrei Marga cu privire la scopurile politice urmărite de actua-lul proiect al Legii Educaţiei Naţio-nale: „Nu trebuie să faci efortul de in-terpretare pentru a sesiza dublul scop politic al Proiectului 2010: preluarea controlului educaţiei de către anumi-te partide şi înlocuirea profesorilor

care, după 1989, au votat în mare par-te fi e cu PSD, fi e cu Convenţia De-mocratică. Suntem în faţa celui mai grav atentat de după 1989 la valorile societăţii deschise - pluralism politic, autonomie instituţională, libertate de gândire - în România. Acest atentat se face sub pretenţia insiduoasă a schimbării radicale - care aminteşte însă, de anii treizeci, de 1948 - şi a „întineririi”. Trebuie spus, din nou, după amarele lecţii ale istoriei: tinerii vin oricum, dar valoarea profesională nu o conferă data de naştere. În de-fi nitiv, tinerii sunt valori atunci când au valoare, şi nu în funcţie de buletin. Dincolo de toate se pune inevitabil întrebarea: de ce trebuie să depindă soarta unor profesori, care şi-au par-curs onest şi cu rezultate, comparabi-le internaţional, cariera - de la şefi a de promoţie la opere intelectuale - de un grup de trepăduşi ai politicii deveniţi, prin accidente ale istoriei, „universi-tari”? În ce ţară se petrec astfel de răs-turnări pe scara de valori? Este Ro-mânia atât de bogată în valori încât îşi permite să le irosească, în vreme ce fi ecare ţară le cultivă cu grijă?”. Aceeaşi îngrijorare, privind poli-tizarea învăţământului, o manifestă şi Ecaterina Andronescu, atunci când vorbeşte despre componenţa Consili-ilor de Administraţie ale unităţilor de învăţământ şi angajarea personalului didactic. Potrivit proiectului, Consiliul de Administraţie este organul suprem de conducere a unităţii de învăţământ şi este format din 1/3 membri cadre

didactice alese de către personalul didactic al şcolii, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 din reprezentanţi ai Consiliului Local, desemnaţi de către Consiliul Părinţilor, respectiv de către Consiliul Local şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respecti-vă. „Prin procentul pe care îl deţin în componenţa Consiliului de Adminis-traţie - ne avertizează Ecaterina An-dronescu - profesorii nu mai au pute-rea de decizie în cadrul şcolii, în ceea ce priveşte toate aspectele vieţii şco-lare. Astfel, se creează condiţiile ca decizia să fi e luată de persoane care nu au experienţa şi califi carea necesa-ră, care au alte preocupări decât cele specifi ce domeniului educaţional. În plus, se creează condiţiile politizării conducerii şcolii”. În practică, pă-rintele corigent sau chiar repetent în cursul anilor de şcoală şi politicianul afacerist sau lipitor de afi şe electora-le, vor învăţa profesorul ce este bine şi ce este rău în desfăşurarea procesu-lui de învăţământ, dar mai ales nor-mele disciplinare şi docimologice, după principiul elevul nostru, stăpâ-nul nostru.” În privinţa angajării personalu-lui didactic, proiectul stabileşte că unităţile de învăţământ, individual, în consorţii şcolare sau în asociere temporare la nivel local sau judeţean, organizează concursul pentru ocupa-rea posturilor şi catedrelor, stabilite în condiţiile alin. (1). Comisiile de con-curs se aprobă de Consiliul de Ad-ministraţie al unităţii de învăţământ - deci de politicieni şi părinţi, care de-

ţin 2/3 din voturi. „Este astfel elimi-nat examenul naţional de titularizare şi în consecinţă stabilitatea corpului profesional - constată fostul ministru Ecaterina Andronescu. În condiţiile unei salarizări neatractive în sistemul de învăţământ, atractivitatea profesi-ei didactice scade în mod dramatic, ceea ce va conduce fi e la neacoperi-rea posturilor didactice, fi e la scăde-rea calităţii actului didactic. În plus, având în vedere atribuţiile crescute ale Consiliului de Administraţie, în ceea ce priveşte numirea personalului din învăţământ se creează, de aseme-nea, condiţiile politizării personalului didactic.” Practic, se va acţiona po-trivit principiului cine nu este cu noi este împotriva noastră, consiliul pro-fesoral devenind gaşca directorului - preşedinte al organizaţiei de partid. Oare s-a gândit vreo clipă gângavul ministru la consecinţele pe care le vor avea pentru învăţământul româ-nesc aceste reglementări „peticite, di-letante şi anacronice”? Dar la nivelul judeţelor Covasna, Harghita, Mureş? Ei, ce spuneţi? Avea dreptate Visarion Puiu, acum 80 de ani, de-scriind societatea românească con-temporană? Tare îmi este teamă însă că, analizând fenomenele interbelice, identice celor de astăzi, societatea ro-mânească nu a progresat deloc, sau nu a învăţat nimic. Trăim, în fapt, acum opt decenii. Chiar şi „curbele de sacrifi ciu”. Generaţia mea a trăit degeaba atâta amar de timp, sau tim-pul a fost anulat de politicieni? Grea întrebare şi tristă constatare!

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

„Ierusalimul Secuiesc”sau Incriminări antiromâneşti pe banii

Uniunii Europene (III) drd. Vasile Lechinţan

(Cluj-Napoca)

6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172) Eveniment

IPS Ioan, în mijlocul credincioşilor din Sărmaş-Platoneşti

Duminică, 23 mai a.c., cea de a opta du-minică după Sfi ntele Paşti, cea a Rusaliilor, care este şi sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, Înaltpreasfi nţitul Părinte Ioan, Arhie-piscopul Covasnei şi Harghitei, s-a afl at în mijlocul credincioşilor din satul Platoneşti, judeţul Harghita. Aici, după ofi cierea Sfi ntei Liturghii, IPS Ioan, însoţit de părintele Dumitru Apostol, protopopul Topliţei, şi de un sobor de pre-oţi de la bisericile din zonă, a binecuvântat şi sfi nţit „ţarina”, adică pământul Ţării. „Să dea Dumnezeu - a spus IPS Ioan - să fi e bi-necuvântate toate holdele României, de la Nistru până la Tisa şi de la Hotin până la Mare! Să binecuvânteze Dumnezeu munţii noştri Carpaţi, care ne-au fost casă şi adă-post în vremuri grele, în decursul istoriei!” Acest străvechi obicei, de sfi nţire a pă-mântului, nu se face întâmplător în această zi de duminică, cea de a opta după Sfi ntele Paşti, dar şi cea de a 50-a de după Învie-re. Atunci, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor, aducându-le acestora „lumină, râvnă şi toate harurile dumnezeieşti”. Abia de atunci aceştia au fost capabili să săvâr-şească minuni, astfel că mulţimile, ascultân-du-i, au îmbrăţişat dreapta credinţă creştină. Prima dintre acestea a fost chiar în acea zi, când după predica Sfântului Petru, peste trei mii de oameni au îmbrăţişat creştinismul. În cuvântul de învăţătură rostit, IPS Ioan

a arătat că pogorârea Sfântului Duh nu a fost o întâmplare. Duhul lui Dumnezeu nu a fost străin de lume până la Cincizecime. Pogorârea Duhului Sfânt a fost prevăzută cu

sute de ani înainte de venirea Mântuitoru-lui pe pământ. Mai întâi a fost vestită chiar de Dumnezeu, prin proorocul Ioil, apoi prin gura Sfântului Ioan Botezătorul, precum şi prin cuvintele lui Iisus, rostite în faţa Apos-tolilor, la Cina cea de Taină. Sfântul Duh a coborât atunci asupra

Apostolilor sub forma unor limbi de foc, aducându-le darul vorbirii. „Din cer, fără veste, a venit vuiet ca de vijelie (…) şi s-a umplut toată casa unde şedeau ei (Aposto-

lii) şi s-au arătat, împărţite, nişte limbi de foc şi deasupra fi ecăruia dintre ei s-a oprit câte una şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum Duhul le dădea ca să vorbească” (Faptele Apostolilor 2, 14-40). Şi astfel - a spus IPS Ioan - Apostolii au

început să grăiască în alte limbi. Binecuvân-tat să fi e Dumnezeu că prin Sfântul Duh a binecuvântat şi a sfi nţit şi graiul nostru, al românilor. Iar graiul nostru nu l-a binecu-vântat Dumnezeu ieri, ori alaltăieri, ci de 2000 de ani strămoşii noştri s-au rugat şi l-au preamărit pe Dumnezeu în această lim-bă. Iată câtă dăruire a primit poporul nostru românesc, că încă de la naşterea sa i-a fost binecuvântat graiul! Pogorârea Sfântului Duh nu a încetat odată cu ziua Cincizecimii, ci se prelun-geşte neîncetat prin lucrarea Bisericii lui Hristos şi asupra credincioşilor atunci când sunt adunaţi în biserică, asemenea Aposto-lilor adunaţi în jurul Mântuitorului. Sfântul Duh coboară permanent asupra noastră, dar cu condiţia ca să vorbim şi noi o altă limbă, cea plăcută lui Dumnezeu. Adică să vorbim în graiul românesc al strămoşilor noştri, însă folosind cuvintele binecuvântate de Duhul Sfânt, fără răutăţi, fără patimi, fără înjură-turi, fără a batjocori. Duhul Sfânt a pogorât, deci, pe pământ nu numai pentru a le aduce harul dumneze-iesc Apostolilor, ci pentru a fi şi un sfi nţitor şi mângâitor şi pentru Apostoli, dar şi pentru oameni. Mântuitorul le-a spus Apostolilor săi că vor avea de înfruntat multe necazuri, asemenea tuturor oamenilor. Tocmai de ace-ea, Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt în lume să ne ocrotească şi să ne mângâie atunci când trecem prin grele încercări. Tocmai de aceea, Duhul Sfânt a rămas pentru totdeau-na prezent şi viu în Biserica lui Hristos.

prof. Ilie Şandru (Topliţa)

În mijlocul preoţilor şi al mulţimii, IPS Ioan a sfi nţit „ţarina”. Prezent la

creştinescul eveniment a fost şi primarul comunei, Mişu Mândru

7Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172)Politic - Interes Naţional

Deputatul Horia Grama, preşedinte PSD Covasna:

Partidul Social Democrat va ataca la Curtea Constituţională Legea Educaţiei dacă aceasta va fi adoptată de forul decizional în for-ma actuală, potrivit liderului PSD Covasna, deputatul Horia Grama. Preşedintele PSD Covasna crede, totuşi, că noua Lege a Învăţămân-tului nu va trece de Senat aşa cum este ea creionată în prezent, având multe neajunsuri, dar şi prevederi ce stârnesc controverse. Cea mai controversată preve-dere a Proiectului Legii Educaţiei Naţionale este cea referitoare la predarea Istoriei Românilor şi Geo-grafi ei României în limba minorită-ţilor, asupra căreia s-a oprit, în ca-drul ultimei conferinţe de presă, şi reprezentantul românilor covăsneni în Parlament, Horia Grama, califi -când-o drept antinaţională şi anti-constituţională! „Este o prevedere antinaţională şi anticonstituţională. A fost adoptată printr-o şmecherie, pentru că o mare parte din depu-taţii din Ardeal, şi nu numai, erau îm-potrivă. În toate statele aceste două

materii se predau în limba statelor respective. PD-L a fost şantajat şi a trebuit să recurgă la şmecherii pen-tru a trece legea. Acţiunea UDMR

am înţeles-o, n-am înţeles însă trădarea PD-L,

care, de dragul ciolanului, sacrifi -că principii importante”, a declarat Horia Grama. Totodată, preşedintele PSD Co-

vasna consideră că Istoria Români-lor şi Geografi a României predate

în limba română minorităţilor naţio-nale, ar ajuta copiii acestora să-şi însuşească mai bine şi mai uşor lim-ba română. În schimb, prin această

cerere, UDMR nu face altceva de-cât să diminueze şi mai mult şan-

sele etnicilor maghiari de a învăţa limba română, urmărind prin aceas-ta să-şi ţină electoratul în neştiinţă, pentru a-l manipula mai bine: „Am înţeles motivaţia UDMR de a arăta că au făcut ceva. UDMR e interesat ca electoratul maghiar să fi e ţinut în ignoranţă, iar tinerii să nu înve-ţe limba română, evident pentru a putea fi manipulaţi mai bine”, a mai spus, referitor la această chestiune de interes naţional, deputatul de Covasna.

„Aceste chestiuni sunt în beneficiul UDMR, nu al maghiarilor”

Întrebat cum comentează de-claraţia primarului municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, care a afi rmat că reacţiile la Legea Educaţiei au fost antimaghiare, Horia Grama a declarat: „Reacţiile la Legea Învăţământului nu au fost antimaghiare, ci normale într-o ţară. Comunitatea maghiară nu se poate plânge că nu are drepturi, că este asuprită. Propunerile excesi-ve ale UDMR, cele care depăşesc cadrul interesului naţional, normal că sunt respinse. UDMR vine me-reu cu asemenea chestiuni, care nu cred că sunt în benefi ciul maghia-rilor, ci al uniunii”.

Violeta Elena Caţa (Sfântu-Gheorghe)

Într-o scrisoare deschisă adresată senato-rilor români şi Preşedintelui României, mai multe organizaţii civice româneşti din ţară şi străinătate, cer ca Legea Educaţiei, în varianta obţinută prin şantaj de către UDMR şi votată de către Camera Deputaţilor, să nu fi e adoptată de Senat sau promulgată de către Traian Bă-sescu, transmite Romanian Global News. Romanian Global News prezintă - şi în săptămânalul regional de atitudine şi cultură „Condeiul ardelean” - varianta integrală a scrisorii: Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori, Am afl at consternaţi de mârşavul târg an-ti-naţional pe care l-au făcut parlamentarii coaliţiei puterii prin care, pentru avantajele unei susţineri politice de moment, au vândut interesele naţiunii române. În ziua de 19 mai 2010, prin acceptarea ultimatumului maghiar care cerea mutilarea numelor româneşti din cărţile de Istorie şi Geografi e ale României prin traducerea lor în limba maghiară, parlamentarii români dau un nou imbold enclavizării şi segregă-rii etnice în judeţele cu majoritate maghia-ră. Sunt aceiaşi parlamentari care au stat la baza legiferării „tacite” a regionalizării României pe baze etnice. Această politică a compromisului politic pentru avantaje de moment, a devenit, din nenorocire, o carac-teristică a politicii româneşti inclusiv pe plan

extern. În timp ce ţările Vecine îşi defi nesc deschis sferele de infl uenţă pe care le doresc implementate şi-şi exprimă tăios aceste pre-tenţii, aşa cum fac Rusia, Ucraina, Ungaria, noi ne complăcem într-o diplomaţie defen-sivă, eventual de reacţie timidă la acţiunile agresive ale altora. Mai mult, această atitu-dine slugarnică, lipsită de demnitate naţio-nală se regăseşte şi în politica internă a par-tidelor politice româneşti, care acceptă orice compromis politic pentru agăţarea de putere. Astfel, pretenţiile minorităţii maghiare de a conduce destinul României, inclusiv prin mo-difi carea Constituţiei României, atunci când reprezentanţii acestei minorităţi cer răspicat declararea ţării noastre ca stat multinaţional, deci pasibil oricând unei secesiuni în forţă pe criterii etnice, sunt acceptate în pofi da bunu-lui simţ şi, mai ales, al mandatului pe care reprezentanţii poporului român în Parla-mentul României l-au primit din partea ale-gătorilor. De aceea, noi, semnatarii acestui document, cerem senatorilor României, ca reprezentanţi aleşi de poporul român, să dea dovadă de conştiinţă naţională românească şi să respingă prin vot această lege a ruşinii naţionale. În cazul în care prin diverse mane-vre, se va primi un nou „vot tacit” sau prin acelaşi tip de şantaj, legea va fi votată şi de senatori, cerem Preşedintelui României, ca reprezentant al Statului Român, să nu ratifi ce o asemenea lege contrară spiritului, tradiţiei şi intereselor naţionale româneşti.

Apel către membrii Senatului şi Preşedintele României:

Semnează: - Asociaţiunea Transilvană pentru

Literatura Română şi Cultura Po-porului Român (ASTRA), cu toa-te despărţămintele sale din ţară şi străinătate

- Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş

- World Romanian Congress - Consiliul Mondial Român

- Consiliul Româno-American - Fundaţia Naţională pentru Româ-

nii de Pretutindeni - UNIFERO

La sugestia semnatarilor actuali, lista ră-mâne deschisă, urmând ca Romanian Glo-bal News să publice eventualele noi asocia-ţii care vor semna documentul. Acestea pot trimite mesajul lor pe adresa de e-mail redactia@rgnpress.ro.

SUA - România / Romanian Global News, vineri, 21 mai 2010

Municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna

8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172) Sănătate - Opinii

Din 1990 încoace, UDMR, pro-fi torul clar al perioadei postdecem-briste, în postura mielului care a supt de la toate oile (guvernele) de până acum, a şantajat, a pretins mereu pri-vilegii, şi-a bătut joc de autorităţile române cum a vrut. Au cerut drepturi de natură colectivă, în numele „co-munităţii naţionale”, nu individuale, împotriva normelor dreptului inter-naţional. Şi au primit! Chiar împo-triva prevederilor Convenţiei-cadru pentru Protecţia Minorităţilor a Consiliului Europei şi a Raportului Explicativ, precum şi a Tratatului de la Lisabona şi a Comisiei de la Veneţia, privind drepturile individu-ale! Urmărind „întărirea monopolu-lui propriu”, struţo-cămila nici partid, nici organizaţie culturală, UDMR s-a dorit şi a reuşit să fi e singurul „parte-ner legitim”, printr-o poziţie agresivă, autocratică şi dictatorială, arogantă, discriminatorie faţă de alte orientări politice maghiare, chiar faţă de alte minorităţi naţionale. Dornică să fi e stat în stat, UDMR, care pretinde că reprezintă întreaga minoritate maghiară (deşi, la alegeri-le locale din 2008, 60 la sută dintre maghiari nu au votat-o, dovadă clară că nu recunosc partidul dictatorial!), deşi mereu la guvernare, sau prin preajma ei, de 20 de ani excelează prin provocări antiromâneşti şi an-ticonstituţionale, lăsând impresia că s-ar afl a pe vremea revizionismu-lui ungar din perioada 1920-1940! UDMR pune condiţii pentru parti-ciparea la guvernare, pretinde ma-ghiara ca a doua limbă ofi cială în stat (în aşa-zisul „ţinut secuiesc” şi chiar în toată Transilvania!), o nouă regionalizare a României, exact pe „hotarul” judeţelor din nordul Ardea-lului, care au făcut parte din teritoriul cedat Ungariei fasciste şi horthyste, prin Dictatul de la Viena, sistem de învăţământ maghiar independent (în limba maghiară, de la grădiniţă la

universitate), Universitatea „Bolyai”, pe banii Statului Român, institut ma-ghiar propriu de cercetare etc.. Învăţaţi la „borcanul cu miere”, precum ursul Martinică, udemeriş-tii au cerut şi cer mereu. Prin statu-tul Legii Minorităţilor Naţionale, pe care UDMR speră să o voteze Parla-mentul, în urma presiunii făcute, din interior, asupra Guvernului, cer cons-tituirea Consiliului Naţional al Auto-nomiei Culturale, o şmecherie care deschide larg porţile spre cealaltă autonomie - teritorială, pe criterii et-nice! De fapt, totul decurge chiar din Programul UDMR, care prevede, cât se poate de clar, autonomia „în trei trepte”: personală, administrativă, te-ritorială pe criterii etnice. Să ne mai mirăm, oare, că prezenţii la Adunarea Aleşilor Locali de la Sfântu-Gheor-ghe, din luna martie a.c., printr-o par-te a României declarată de ei „ţinut secuiesc” (la ultimul recensământ fi ind declaraţi 265 de secui!), pe care şi-l doresc având preşedinţie, parla-ment, guvern, ministere, armată, po-liţie, justiţie, administraţie, ştampile, drapele, imn - proprii -, au constituit o Comisie care să hotărască încadra-rea pe anumite funcţii, în inimă de Românie, doar a celor care cunosc limba maghiară. Adică, segregaţie clară, în inimă de Românie! Între timp, episcopul-europarlamentar de Piatra Craiului, Tokes Laszlo, consi-deră „Ţinutul Secuiesc - Tibetul Ro-mâniei”, vicepremierul Marko Bela şi ministrul Culturii şi Patrimoniului, Kelemen Hunor, trimit adrese în ţară în limba maghiară, sfi dând româna - limba ofi cială în stat. Şi nimeni nu aude şi nu vede nimic! Atacurile repetate, cele mai ve-hemente, ale UDMR sunt tocmai la adresa Constituţiei, cea mai impor-tantă lege organică a României, care se preconizează să fi e modifi cată dezastruos. Ţintele sunt articolele 1 (România - stat naţional unitar) şi 13 (româna - limba ofi cială a statu-lui). Până şi modifi cata Lege a Edu-caţiei suferă de infl uenţe udemeriste.

Identitatea naţională este lovită, prin diminuarea unor sintagme vizând dragostea de ţară, faţă de trecutul is-toric şi de tradiţiile poporului român! Ele sunt suprimate, dovedindu-se, în schimb, grija deosebită faţă de „res-pectarea identităţii culturale a mino-rităţilor naţionale”. Bravo! „Euro-penii” ăştia vor ca limba ofi cială în stat, româna, în loc să fi e obligatorie pentru toţi cetăţenii ţării, indiferent de etnie, precum şi sintagma „însuşirea limbii ofi ciale” să fi e eliminate! Nu-i destul că Istoria şi Geografi a Româ-niei în şcolile ungureşti vor fi predate în limba maghiară? Pe nimeni, oare, să nu îngrijoreze pericolul „conta-minării în spiritul izolaţionist”? Ne adresăm cu această întrebare acelor români dispuşi să accepte, orbeşte, chiar autonomia teritorială, la pre-tenţiile celor care încearcă inocularea „modelului Kosovo”! Am urmărit, în ultimii ani, reac-ţiile premierului Emil Boc în faţa atâtor provocări antiromâneşti, sări-turi peste cal, bizarerii udemeriste. Şi mi-am dat seama cât oportunism, câtă „politică a giruetei” există în societatea românească de azi! Afl at în campanie electorală la Oradea, în 2008, Emil Boc spunea: „UDMR să plece acasă sau să intre în Opoziţie şi să studieze Constituţia, care, în România, nu se discută, ci se res-pectă. UDMR a fost atât de mult timp la guvernare, încât liderilor ei li s-a urcat la cap, s-au obişnuit cu borcanul cu miere şi cred că pot face orice, înjurând Constituţia şi legile ţării”. Numai că, atât statu-tul Legii Minorităţilor Naţionale, cât şi unele modifi cări din recenta, preconizata nouă Lege a Educaţi-ei neagă, pur şi simplu, prevede-rile Constituţiei, conform cărora România este stat naţional, unitar şi independent! Acelaşi premier spunea: „Constituţia României nu constituie obiectul unor negocieri şi nici nu poate fi vorba despre eli-minarea din Legea Fundamentală a conceptului de stat naţional. Aşa

cum nu poate fi vorba nici de mo-difi carea limbii ofi ciale a statului şi nici de destrămarea unităţii te-ritoriale a ţării. Iar participarea la guvernare a UDMR nu înseamnă că vom negocia despre toate aceste aspecte. Conceptul de stat naţio-nal şi integritatea teritorială a ţării sunt considerate prevederi consti-tuţionale şi nu pot fi modifi cate”. Bine şi corect spus. Numai că, a doua zi chiar, vicepremierul Mar-ko Bela îl contrazice, cu obişnui-ta-i obrăznicie, clamând, referitor la maghiară - cea de a doua limbă ofi cială în stat: „Orice articol din Constituţie, chiar şi cel referitor la limba ofi cială, trebuie să fi e modi-fi cat!”. Aţi reţinut, deci: „Trebu-ie!”. Cu alt prilej, Emil Boc preci-za: „România nu va fi un poligon de testare în domeniul garantării unor drepturi exagerate pentru minorităţi”, susţinând că s-au dat „mai multe drepturi decât sunt necesare”. Azi, cu UDMR în coas-tă la guvernare, Emil Boc a schim-bat macazul, considerând proiectul Legii Minorităţilor Naţionale „co-respunzător, atât normelor euro-pene, cât şi legislaţiei României”. Inexact! El nu corespunde (aşa cum în ziarul „Cuvântul liber” de la Târgu-Mureş şi-au exprimat opini-ile pertinente prof. univ. dr. Tiberiu Tudor şi ziaristul, omul de cultură, Hajdu Gyözö!) nici normelor euro-pene, nici Constituţiei României, nici Comisiei de la Veneţia, nici prevederilor Convenţiei-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a Consiliului Europei, ratifi cată şi semnată de România la 1 martie 1995. Iată ce propune articolul 14 din Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a Con-siliului Europei: 2. „Părţile vor depune eforturi pentru a asigura, în măsura posibilului, şi în cadrul sistemului educaţional, ca persoa-nele aparţinând acestor minori-tăţi să benefi cieze de posibilităţi

corespunzătoare de învăţare a limbii lor minoritare, ori de a pri-mi o educaţie în această limbă”; 3. „Paragraful 2 al acestui articol se va aplica fără a se aduce atingere învăţării limbii ofi ciale ori predării în această limbă”. Este clar?! Inte-resante sunt şi prevederile articolului 20: „În exercitarea drepturilor şi li-bertăţilor decurgând din principi-ile înscrise în prezenta Convenţie-cadru, orice persoană aparţinând unei minorităţi naţionale va res-pecta legislaţia naţională şi dreptu-rile celorlalţi, în special ale persoa-nelor aparţinând majorităţii sau altor minorităţi naţionale”; şi ale articolului 21: „Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie-cadru nu va fi interpretată ca implicând vreun drept de a întreprinde vreo acti-vitate ori vreun act contra princi-piilor fundamentale ale dreptului internaţional, în special ale celor ale egalităţii suverane, integrităţii teritoriale şi independenţei politice a statelor”. Deci, integritatea teritorială, drep-turile individuale, nu cele colective, respectarea şi cunoaşterea limbii ofi -ciale a statului, fără nicio atingere, respectarea Constituţiei şi a legislaţiei naţionale sunt obligatorii pentru orice minoritate naţională. UDMR, formaţiune etnică, încă neînregistrată legal, de orientare de dreapta, cere mereu: Drepturi! Drep-turi! Drepturi! Mereu avantaje. Mereu privilegii. Dar obligaţii, ca cetăţeni români, faţă de România, loialitate şi respect nu trebuie, oare, să exis-te?! Nu prin atacuri antiromâneşti, nu prin sfi darea Constituţiei, nu prin şubrezirea unităţii statale a României, nu prin abateri de la prevederile euro-pene reale, nu prin excluderea tocmai a celor care cer respectarea legilor se cultivă armonia interetnică! În astfel de cazuri, autorităţile române sunt chemate la o revizuire radicală a unor pretenţii udemeriste, la o respingere clară a pornirilor revizioniste ale unor capete înfi erbântate!

Lazăr Lădariu (Târgu-Mureş)

i i ) i i l i d i i l l i i fi b i i d ă î ă

Necesare precizări, pentru luare aminte!Necesare precizări, pentru luare aminte!

Dezastru în sistemul sanitar românesc

S.O.S., salvaţi spitalele! În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii FMI, Guvernul Ro-mâniei, condus de „Terminatorul” Boc, s-a obligat să închidă 150 până la 200 de spitale din cele 450 exis-tente în ţară şi să taie 9.300 până la 10.000 de paturi din cele existente, masacrând, pur şi simplu, sistemul de sănătate cu paturi, adică unităţile spitaliceşti. Acum, în plină criză economică, când spitalele gem de oameni bol-navi, stând chiar şi doi într-un pat, acum când lumea este fl ămândă, îmbătrânită şi suferindă, închiderea spitalelor este o necesitate şi o deci-zie politică, spun guvernanţii noştri. Astfel de decizii însă, care par să fi e

irevocabile, vor duce inevitabil la micşorarea personalului sanitar, şi aşa sub-evaluat faţă de media euro-peană; deci, pe cale de consecinţă,

aripile negre ale şomajului vor învă-lui şi atinge şi halatele albe. Sigur că pentru noi, cei din sistemul sa-nitar, va mai fi o portiţă de scăpare,

şi anume „exodul” halatelor albe spre alte ţări. Ţări în care suntem doriţi şi respectaţi, ţări în care ni se va recunoaşte adevărata valoare. În schimb, cetăţenii români, bolnavi, vor rămâne tot aici, cu pensiile tă-iate, cu salariile reduse, cu creşterea taxelor şi impozitelor, cu sănătatea din ce în ce mai şubrezită… Ce va urma? Selecţia naturală va fi la ro-mâni ca la ea acasă. Ministrul Sănătăţii, Attila „Bi-ciul lui Dumnezeu” Cseke se pare că este duplicitar prin fapte şi de-claraţii. Practic, el a dat undă verde descentralizării şi, pentru a scăpa de orice responsabilitate, aruncă „pisica moartă” în curtea autorităţi-lor locale, respectiv a primăriilor şi consiliilor judeţene. El, şi Guvernul din care face parte, aruncă respon-

sabilitatea de pe umerii Ministeru-lui Sănătăţii pe cei ai edililor, pros-tindu-i cu o funcţie de manager de spital pe care o lasă la dispoziţia lor. Nimeni nu ştie dacă spitalul va fi transferat cu datorii cu tot spre edili, nimeni nu ştie sursele fondurilor pentru funcţionarea lor. Primăriilor şi consiliilor judeţene le va fi foarte greu să suporte cheltuielile atât de complexe ale unui spital. După ce se vor termina fondu-rile, ministrul Attila Cseke mai are un as în mânecă: coplata serviciilor medicale, care va intra în funcţiune de la 1 iulie a.c.. Cine are bani să se trateze, cine nu, să… -şi vadă de treabă. Curat selecţie naturală, nu?! Oare cine mai poate salva spita-lele din România? S.O.S. Dumne-zeu, ne poţi auzi? Salvează-ne!

dr. Mircea Frenţiu (Blaj, Mica Romă)

Ministrul UDMR al Sănătăţii, Attila Cseke

9Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172)Sport - Diverse

Rezultate,

etapa

a XXXIV-aSâmbătă, 22 mai

Ceahlăul - CFR Cluj

2 - 4

„U“ Craiova - Oţelul Galaţi

3 - 0

Curtea de Argeş - Steaua

0 - 2

Poli Iaşi - Unirea Urziceni

1 - 2

FC Timişoara - FC Braşov

1 - 2

Rapid - Gloria Bistriţa

2 - 1

Unirea Alba-Iulia - Pandurii

0 - 1

Astra Ploieşti - Gaz Metan

0 - 0

FC Vaslui - Dinamo

2 - 0

CLASAMENT FINAL

Liga Campionilor Europa League Retrogradare

M V E I GOL PCT A 1 CFR Cluj 34 20 9 5 46-23 69 +182 Unirea Urziceni 34 18 12 4 53-26 66 +153 FC Vaslui 34 18 8 8 44-28 62 +114 Steaua 34 18 8 8 49-36 62 +115 FC Timişoara 34 15 14 5 55-27 59 +86 Dinamo 34 13 14 7 48-37 53 +27 Rapid 34 14 10 10 53-38 52 +18 Oţelul Galaţi 34 14 8 12 38-38 50 -19 FC Braşov 34 12 10 12 40-30 46 -510 Gaz Metan Mediaş 34 9 15 10 33-37 42 -911 Gloria Bistriţa 34 10 11 13 35-46 41 -1012 „U” Craiova 34 11 3 20 44-52 36 -1513 Astra Ploieşti 34 8 12 14 33-45 36 -1514 Curtea de Argeş 34 10 6 18 32-49 36 -1515 Pandurii Târgu-Jiu 34 7 13 14 19-30 34 -1716 Poli Iaşi 34 7 10 17 28-50 31 -2017 Ceahlăul 34 6 10 18 28-57 28 -2318 Unirea Alba-Iulia 34 7 5 22 33-62 26 -25

Liga I

Legendara Universitatea Craiova a evitat, în ultimul moment, retrogradarea

Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-care aferente). Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor. Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale ferată propriu şi acces direct la E60.

Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797

Închirieri, la preţuri foarte avantajoase,

în judeţul Mureş

Bayern Munchen - Inter Milano0 - 2

Vând sau închiriez spaţiu comercial de 50 mp şi casă de locuit (curte şi grădină) în oraşul Covasna, strada Gheorghe Doja.

Tel.: 0744-312.682

Anunţ

Plăieşii lui

Ştefan cel Mare,

pe podium

Regina Europei e Inter Mare meci, mare, sâmbătă, pe „Santiago Bernabeu” din Madrid, stadionul de 120.000 de locuri al galacti-cei Real. Finala germano-italiană a Ligii Campionilor a umplut până la refuz celebra arenă, spectatorii, în majoritatea lor germani şi italieni veniţi să-şi susţină favorite-le, având într-adevăr ce vedea pentru că fotbalul a fost într-una din serile lui strălucitoare. A câştigat Inter în faţa lui Bayern pentru că a fost mai bună, echi-pa din Milano meritând cu prisosinţă trofeul. De când visa oare patronul-preşedinte Masimo Morati (foto, cu cupa în mână) la momentul acesta? Şi asta mai ales după ce ultimele patru, cinci sezoane în „Il Calcio” au fost do-minate de echipa sa. Inter, noua Regină a Europei, a luat tot în 2010 - campiona-tul, cupa şi Liga Campionilor - şi este, într-adevăr, cea mai bună echipă din lume la acest moment. Felicitări i se cu-

vin şi lui Cristi Chivu, primul român care câştigă Liga de când e în noul format, mai ales că a şi revenit după o accidentare şi o operaţie cumplite. (A.M.B.)

S-a tras cortina

peste încă un sezon al campionatului autohton. Titlul l-a luat, pentru a doua oară în trei ani, CFR Cluj, o echipă în care se vede treaba că patronul Arpad Paszkany n-a investit masiv degeaba. Locul secund, al vicecampioanei, i-a reve-nit Unirii Urziceni, campioana sur-priză de anul trecut. Cele două echi-pe fruntaşe ne vor reprezenta, aşadar, în sezonul viitor al Ligii Campioni-lor, CFR fi ind califi cată direct, iar Urziceniul urmând să participe în preliminariile competiţiei. Al treilea

l o c al podiumu-

lui a revenit echipei din Vaslui, revelaţia campionatului, care va fi însoţită în cea de-a doua competiţie a Bătrânului Continent, Europa League, de Steaua, Timi-şoara şi Dinamo. La matineu vor juca de la toamnă Pandurii Târ-gu-Jiu, Poli Iaşi, Ceahlăul Piatra-Neamţ şi Unirea Alba-Iulia, ulti-mele două fi ind în urmă cu un an proaspăt promovate în Liga I. Ce ar mai fi de spus în rest? Cu certitu-dine, un lucru, şi anume că sezonul tocmai încheiat a fost, din punct de vedere valoric, cu mult sub ultimele două ediţii.

(A.M.B.)

Prin victoria împotriva Vasluiului din fi nala Cupei României, scor 5-4 după prelungiri şi penalty-uri, CFR Cluj a luat al doilea event şi al şaselea trofeu în ultimii trei ani. Echipa din Gruia a dovedit, astfel, că este echipa momentului în România.

CFR, al doilea event

A murit Jean Constantin În dimineaţa următoa-re fulgerătoarei dispariţii dintre noi a marelui actor constănţean Jean Cons-tantin (21 august 1928 - 26 mai 2010), ne-a im-presionat un simplu titlu de ziar central, dar care mult adevăr a grăit în trei cuvinte: Ismail nemuritor estem. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Karjakin, Sergey (2723) - Gelfand, Boris (2758) [C55]Cupa Mondială, Khanty-Mansiysk RUSIA 2009 1.e4 e5 2.Nc4 Mutarea din partidă este una din modalităţile de a evita Apărarea rusă, pe care Gelfand o joacă frecvent în ultimul timp. 2...Cf6 3.d3 Cc6 Anteri-or, împotriva aceluiaşi adversar, Gelfand jucase aici 3...c6. După 4.Cf3 d5 5.Nb3 Nd6 6.Cc3 dxe4 7.Cg5 0–0 8.Cgxe4 Cxe4 9.Cxe4 Nf5 10.Df3 Nxe4 11.dxe4 Cd7 12.c3 a5 13.a4 Cc5 14.Nc2 Ce6 15.0–0 De7 16.Td1 Tfd8 17.g3 Nc5 18.Nd2 Td7 19.h4 Tad8 s-a ajuns la o poziţie aproxima-tiv egală, Karjakin, S (2732) - Gelfand, B (2737) / Nisa 2008. 4.Cf3 Ne7 5.0–0 0–0 6.Nb3 Albul a ales o dezvoltare liniştită, cu caracter de Spaniolă. 6...d5 Cea mai ener-gică continuare. 7.exd5 Cxd5 8.h3 Pentru a para 8...Ng4. 8...a5 9.a4 Într-o partidă de categorie «supergrea» albul a jucat aici 9.a3, dar după 9...a4 10.Na2 Rh8 11.Te1 f6 12.d4 exd4 13.Cxd4 Cdb4 14.axb4 Dxd4 15.c3 Dxd1 16.Txd1 Nf5 17.Ca3 Ce5 18.Cb5 c5 19.bxc5 Nxc5 20.Cd4 Tfd8 21.Ne3 Ng6 poziţia s-a echilibrat, Kram-nik, V (2715) - Kasparov, G (2805) / New York 1995. 9...Cd4 10.Cxd4 exd4 11.Te1

O mutare nouă, naturală, cu o ameninţare extrem de transparentă: 12.Nxd5 Dxd5 13. Txe7 cu câştigul unei fi guri. Cunoscută era continuarea 11.Df3 din partida Stepo-vaia Dianchenko, T (2440) - Jaracz, B (2205) / Varşovia 1999. 11...Ta6! O idee originală, care explică şi de ce nu a jucat negrul 9...Ne6. Turnul negru se translează pe fl ancul regelui la g6, de unde va scru-ta ameninţător poziţia regelui alb. 12.Dh5 Albul nu se încumetă să intre în compli-caţiile care rezultă după 12.Nxd5 Dxd5 13.Txe7 Tg6 considerând că ameninţările negrului devin cât se poate de reale. Din punct de vedere practic, continuarea aleasă de alb este pe deplin justifi cată, consecin-ţele atacului la care ar fi fost supus regele său fi ind greu de apreciat în acest moment al partidei. 12...Cb4 13.Ca3 Tg6 Continu-area logică a planului început la mutarea a 11-a. 14.Nf4 Albul încearcă să se apere activ, dar analizele au arătat că era mai bine 14.Nd2 Ne6 15.Nxe6 fxe6 16.Te4. 14...b6 15.Df3?! Este adevărat că după mutarea negrului păstrarea damei la h5 nu se mai justifi că, pionul a5 fi ind acum apărat şi mutarea din partidă împiedică şi 15...Nb7, dar acum negrul obţine joc foarte bun. 15...Ne6! 16.Nxe6 Considerăm că era mai bine 16.Nc4 Nd6 17.Nxd6 Dxd6 18.Te2,

10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172) Sudoku - Şah

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

Soluţia problemei din numărul trecut:

HOFFMAN Klaus Peter Neue Osnabrucker Zeitung, 1993

1.0–0–0! (Rocada mare, o posibilitate ascunsă! Se amenin-ţă atât 2.Txd8# cât şi 2.Dxd8#) 1… 0–0 [La orice mutare a calului, de exemplu 1...Cc6 urmează 2.Df7#; La mutările de turn (cu excepţia 1…Th1), de exem-plu 1...Tg8 urmează 2.Txd8#În sfârşit la 1…Th1 urmează 2.Dxd8#] 2.Dh7#

Problemã propusã pasionaþilor de ºah

IBULAJEW G. - #2Memorialul Amirov, 1992

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)

Soluţia, în ediţia viitoare.

Cum tot se apropie 1 iunie, o problemă uşoară, copilărească. Necesită doar puţină atenţie.

Poate constitui şi un mic test pentru a descoperi talentul şahist al copilului dumneavoastră.

ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDEdoron50ro@yahoo.com

Venind de la Sovata, ne-am oprit la Odorhei, judeţul Harghita, constatând că un eveniment grav s-a întâmplat. Drapelul Ţării era coborât în bernă pe sediul Primăriei municipiului, instituţie a Statului Român!! Așadar, compatrioţii noștri maghiari comemo-rează astfel apartenenţa la România. Ne-am pus, fi resc, întrebarea: Dar prefectul judeţului, domnul Ladany La-szlo Zsolt, pe cine reprezintă? Că, după cum se vede în imaginea de mai sus, în niciun caz Statul Român!

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fi ecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fi ecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată. Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefi ind de niciun folos. Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor sale. Difi cultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor rămase. Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

PARTIDA ANULUI 2009PARTIDA ANULUI 2009 Prestigiosul site rusesc Chesspro a stabilit, pe baza voturilor unui juriu impresio-nant format din 41 (!) de mari maeştri şi maeştri internaţio-nali, clasamentul celor mai bune partide jucate în anul 2009. Pe primul loc s-a cla-sat partida Karjakin, Sergey (foto) (2723) - Gelfand, Boris (2758), jucată la Cupa Mondia-lă. S-o urmărim:

Imaginea

săptămânii

Şi tu ne poţi trimite poze:info@condeiulardelean.ro

deoarece deschiderea coloanei „f „ este doar în favoarea negrului. 16...fxe6 17.De4 For-ţat, ieşirea de pe legătură fi ind absolut ne-cesară.17...Nd6! Eliminând singura fi gură uşoară activă. 18.Nxd6 (Vezi diagrama)

18...cxd6! Un fals sacrifi ciu de pion! Mai slab era 18...Dxd6, deoarece după 19.Cb5 Df4 20.Dxf4 Txf4 21.Tac1 Cd5 22.g3 al-bul se poate apăra. 19.Dxd4? Albul evită pe bună dreptate continuarea 19.g3, deoarece după 19...e5 20.c3 Tf4! 21.De2 Dc8! negrul obţine atac decisiv, la 22.cxb4 de exemplu, urmând: 22...Dxh3 23.Df1 Txg3+ 24.fxg3 Txf1+ 25.Txf1 Dxg3+ 26.Rh1 axb4 27.Cc4 Dh3+ 28.Rg1 d5! 19...Dg5! 20.g3 Df5! Jo-cul energic al negrului face ca inferioritatea poziţională să amplifi ce şi degringolada psi-hică. 21.g4 h5! 22.Te4 d5 Nedând albului nicio clipă de răgaz. 23.Rh2 Df3 24.Tee1 hxg4 25.De3 Din nou o mutare forţată de apărare. După schimbul damelor, negrul obţine un fi nal în care are nu doar avantaj poziţional, ci şi material. 25...gxh3 26.Dxf3 Txf3 27.Tg1. Sau 27.Te2 Tg2+ 28.Rh1 Tfxf2 29.Txf2 Txf2 30.Te1 Rf7 31.Tc1 Rf6 cu poziţie câştigată. 27...Txf2+. Din acest moment comentariile devin inutile. 28.Rxh3 Txg1 29.Txg1 Cxc2 30.Cb5 Tf3+ 31.Rg4 Txd3 32.Cd6 Ce3+ 33.Rf4 Cc4 şi albul cedează. 0-1

Foto şi text: prof. Vasile Stancu21 mai 2010

11

Telefoane Utile

Poliţia 112Pompieri 112Salvare 112Protecţia Civilă *982Jandarmeria *956Serviciul Antidrog *934Poliţia de Frontieră *959Deranjamente Electrica *929Deranjamente Gaze *928Deranjamente posturi telefonice 1921Informaţii abonaţi Romtelecom 188932Informaţii diverse 1951

*Se formează obligatoriu prefi xul judeţului

AlbaPrefectura 0258-811.179Consiliul Judeţean 0258-813.380Primăria Alba-Iulia 0258-819.462

BraşovPrefectura 0268-419.277Consiliul Judeţean 0268-410.777Primăria Braşov 0268-416.550

CovasnaPrefectura 0267-315.190Consiliul Judeţean 0267-311.190Primăria Sfântu-Gheorghe 0267/316.957

HarghitaPrefectura 0266-371.114Consiliul Judeţean 0266-207.700Primăria Miercurea-Ciuc 0266-317.007

MureşPrefectura 0265-263.211Consiliul Judeţean 0265-263.211Primăria Târgu-Mureş 0265-268.330

SibiuPrefectura 0269-210.104Consiliul Judeţean 0269-217.733Primăria Sibiu 0269-208.800

Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172)Traduceri

Traduceri din presade limbă maghiară

urmare din pagina 3

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal

Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.

Vehicule Imobiliare

IT / ElectroniceServicii

Diverse

Efectuez lucrări de instalaţii de încălzire şi sanitare. Tel: 0761-320.610

Profesoară, meditez efi cient limba engleză pentru intervi-uri la angajare şi limba română pentru clasele I-VIII. Răbdare, seriozitate. Preţ 25 lei/şedinţă. Tel: 0724-333.573

Efectuez devirusări, reinstalări sisteme PC, confi gurări reţea (router, switch), actulizări sof-turi pentru GPS (GARMIN, IGO 8, SYGIC). Tel: 0728-903.624

Angajãri Agenţie de recrutare şi plasare forţă de muncă în Israel caută pentru îngrijire de bolnavi la domiciliu femei cu vârsta în-tre 28-55 ani. Cunoaşterea de limbi străine constituie avantaj (engleză, franceză, maghiară). Tel: 0740-365.850

Închiriez Cramă cu dotări (presă, curent trifazic) în ve-derea vinifi cării. Capacitate de depozitare 30.000 de litri. Eventual, asigur şi strugurii pentru vinifi caţie. Tel: 0728-351.014, 0237-633.072

Vând mobilă de dormitor în Sfântu-Gheorghe, aproape nouă. Tel: 0744-633.268

Vând Skoda Octavia, an fabricaţie 2002, motor 2.0 l benzină, 150 CP, tuning optic, suspensie sport, climatronic, geamuri electrice, oglinzi electrice, scaune încălzite. Preţ 7.000 Euro. Tel: 0743-417.151 De vânzare scooter MBK Bo-oster 49 ccm, an fabricaţie 1999 noiembrie, înmatriculată, stare perfectă de funcţionare, fără zgârieturi. Preţ: 1.900 lei. Tel: 0744-907.807 Vând Volksvagen Vento (1994), motor 1.8, benzină, închidere centralizată, servo direcţie, trapă electronică, neînmatriculată (în-matricularea costa 600 Euro). Preţ 1.650 Euro uşor negociabil.Tel: 0757-325.142 Vând sau schimb Opel Astra Cabrio, an 1994, motor 1.6, stare bună de funcţionare, înmatriculată, geamuri electrice, jante aliaj alu-miniu, GPL. Preţ 2.500 Euro. Tel: 0742-184.901 Vând URGENT Alfa Romeo 147 Full Extra, an fabricaţie 2001, mo-tor 1.6, putere 120 CP. Preţ 3.850 Euro. Tel: 0762-698.308

Vând pădure de stejar 2 ha în zona Turia. Tel: 0741-604.173 Vând casă, curte şi grădină în localitatea Turia 1.15 ha, grajd nou. Tel: 0762-270.393

Vând apartament 2 camere, decomandat, zona gării în Sfântu-Gheorghe, suprafaţă 55 mp. Preţ: 75.000 lei. Tel: 0743-061.798 Vând apartament în Sfântu-Gheorghe, 4 camere, deco-mandat, 80 mp., confort 1, centrală termică, parchet, etajul II, cu garaj în faţa scării. Preţ negociabil, posibilitate plată în rate. Tel: 0722-643.021 Vând apartament 3 camere în Sfântu-Gheorghe, Bule-vardul Grigore Bălan, lângă Romtelecom, 35.000 Euro, negociabil. Tel.: 0735-311.926

Vând apartament 2 came-re în Sfântu-Gheorghe, str. Crângului, etaj II, 58 mp cu centrală termică proprie. Preţ: 30.000 euro. Tel: 0727- 801.448

Vând garsonieră categoria B în Sfântu-Gheorghe, zona Consic,

renovată, termopane, centrală termică, izolat termic interior şi exterior. Tel: 0758-781.991 Vând apartament 2 camere în Sfântu-Gheorghe, cartierul Gării. Preţ informativ: 100.000 lei. Tel: 0760-118.890

Cumpăr apartament 2 camere în Sfântu-Gheorghe, fără in-termediar. Tel: 0766-579.936, 0745-554.843

De vânzare aparat foto DSRL marca Olympus E-300 obiec-tiv 18-50 mm, 55-200 mm, 4 fi l-tre, card memorie 2Gb, geantă originală Olympus. Preţ 1.200 lei. Tel: 0744-907.807

www.forumharghitacovasna.ro

Mâine, la orele dimineţii, la Primăria din Sfântu-Gheorghe, va avea loc dez-baterea publică legată de modifi cările denumirilor străzilor din oraş. De obi-cei, la astfel de evenimente, cetăţenii se prezintă în număr neînsemnat, însă, de data aceasta se manifestă un interes deosebit din partea minorităţii locale. Reprezentanţii Forumului Civic al Ro-mânilor din Harghita, Covasna şi Mureş au anunţat şi ei la rândul lor o dezbatere publică, argumentul adus reprezentân-du-l următoarele: oamenii nu înţeleg de ce ar fi comunistă denumirea aleii Prie-tenia, totodată, proiectul privind modi-fi carea numelor de străzi presupune şi anumite sensibilităţi - a declarat preşe-dintele Forumului, Ioan Lăcătuşu. Localnicii români şi-au manifestat, în repetate rânduri, obiecţiile faţă de iniţiativa conducerii oraşului, conform căreia ar dori să valideze, inclusiv la nivelul numelor de străzi, procentele etnice. În cadrul dezbaterii publice de mâine, minoritarii - care probabil vor fi prezenţi într-un număr mare în urma apelului lansat de forumul civic al ro-mânilor - îşi vor prezenta contraargu-mente.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5973, 05.05.2010;

Titlu: Numele străzilor din Sfântu-Gheorghe / Români furioşi,

Semnează: Vary O. Peter

După cum era de aşteptat, în cadrul dezbaterii publice de ieri - organizată preliminar prezentării în faţa plenului consiliului local a hotărârii privind modifi carea de-numirilor de străzi - s-a generat o dispută vehementă. Dialogul nu s-a realizat nici de data aceasta, românii revoltaţi faţă de modifi -cările iniţiate nu au fost dispuşi să accepte niciun fel de argu-ment, invocând diferite obiecţii, de la unele naţionaliste până la cele demagogice - deşi idei na-ţionaliste au venit şi din partea maghiară. Faţă de dezbaterea publică de ieri s-a manifestat un interes sporit fără precedent în ultimi ani. Discursul susţinut de pri-marul Antal Arpad Andras - în cadrul căruia acesta a justifi cat necesitatea modifi cării actuale a denumirilor de străzi prin faptul că identitatea oraşului trebuie să devină unanimă pentru toţi - a fost urmat de obiecţiile prezen-tate pe larg de Ioan Lăcătuşu. Acesta a precizat că nu este în favoarea comunităţii româneşti sfi darea personalităţilor impor-tante pentru membrii acesteia, amintind de faptul că, de exem-plu, strada Horia, Cloşca şi Cri-

şan ar urma să fi e redenumită Attila. Referitor la problema pri-vind împărţirea străzii 1 Decem-brie 1918, Ioan Lăcătuşu a men-ţionat că aceasta nu mai poate constitui temă de dezbatere. În urma faptului că, fosta conduce-re a oraşului a încercat, de două ori la rând, s-o redenumească Petofi Sandor, s-a pronunţat o sentinţă judecătorească. Astfel de modifi cări contribuie la apro-fundarea divergenţelor interetni-ce - a accentuat Lăcătuşu. Aces-ta a propus amânarea modifi cării denumirilor de străzi şi organi-zarea unui referendum pe tema respectivă. În replică la obiecţi-ile prezentate de Lăcătuşu, pri-marul a menţionat: nu se poate discuta de confl icte interetnice, şi dacă ele există, responsabi-lii sunt cei care le generează. Proiectul privind modifi carea numelor de străzi reprezintă un pas spre normalitate. Dacă două treimi din localnicii din Sfântu-Gheorghe sunt de etnie maghia-ră, acest procent trebuie refl ectat şi la nivelul numelor de străzi - această realitate trebuie accep-tată de români. Rodica Pârvan şi-a manifestat nelămurirea cu privire la ce au în ele comunist

denumiri ca Prieteniei, Frăţiei, Făcliei sau Viitorului, apreciind drept provocare redenumirea străzii Horia, Cloşca şi Crişan. Edilul oraşului a precizat că in-vocarea sensibilităţii româneşti e inutilă până când în oraş, şi în ziua de azi, pe mai multe indica-toare numele străzilor fi gurează doar într-o singură limbă, iar în interesul schimbării acestora cu unele bilingve niciunul dintre români nu şi-a ridicat glasul. Disputa s-a fi nalizat cu opiniile manifestate de preotul pensio-nar Incze Sandor: e trist faptul că o astfel de iniţiativă a fost transformată într-o problemă ro-mâno-maghiară tocmai de nişte intelectuali. Şovinismul nu-şi are locul aici, trebuie să existe respect reciproc între diferitele naţionalităţi, iar conducătorii noştri aleşi trebuie susţinuţi şi nu criticaţi vehement - a sublini-at preotul. Proiectul în cauză ar putea fi fi xat pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de consiliu.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5975,

07.05.2010; Titlu: La Sfântu-Gheorghe, dezbatere

publică pe ton naţionalist, Semnează: Vary O. Peter

Prima duminică după Pogorâ-rea Duhului Sfânt este închinată tuturor sfi nţilor pentru că aceştia, indiferent de chemarea sau misiu-nea pe care au avut-o în lume, s-au făcut sălaşe vii ale Mângâietorului, care a şi fost trimis ca să-l sfi nţească pe om. Pentru că acelaşi Duh i-a trans-fi gurat pe toţi, în această duminică ei sunt prăznuiţi împreună. Sfi nţii sunt o taină sau o carte deschisă? Mai întâi, trebuie să lămurim un fapt, şi anume că „a ne crede in-capabili de-a păzi Evanghelia ca aceia din vechime, reprezintă o erezie”, mărturiseşte Sfântul Simeon Noul Teolog (Cateheze). „Deci, dacă ne este cu neputinţă a face cu lucrul şi a păzi neîncetat cele ce le spune Dumnezeu şi pe care toţi sfi nţii le-au făptuit mai întâi ei înşişi toate, iar apoi, scriindu-le, ni le-au lăsat spre povăţuirea noastră, pentru ce s-au mai ostenit aceia să le scrie şi se mai citesc acum în biserici? Cei ce zic acestea închid cerul pe care ni l-a deschis Hristos şi taie calea spre Acela, pe care El însuşi ne-a înnoit-o. Căci, în vreme ce Acela Dumnezeu, fi ind peste toţi credincioşii, strigă şi zice prin Sfânta Evanghelie: «Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi», potriv-nicii lui Dumnezeu zic: «Este cu ne-putinţă aceasta!»” (Sfântul Simeon

Noul Teolog, „Cateheze”). Acum că v-aţi convins că ori-ce credincios poate ajunge sfânt, atunci să şi poposim asupra a câteva trăsături, ca să ştim cum ar trebui să ne proiectăm şi noi imaginea despre noi înşine (aceea pe care ar fi bine să ne-o dorim) în viitor. „Nepătimirea nu înseamnă a nu fi războiţi de draci, căci atunci ar trebui să ieşim, după Apostol, din lume, ci, războiţi fi ind de ei, să rămânem nebiruiţi” (Sfântul Dia-doh al Foticeei). „Sfântul Pavel, deşi trăia în foa-me şi golătate, deşi era necăjit şi amărât în fi ecare zi, totuşi era vesel şi se desfăta duhovniceşte mai mult decât împăratul din vremea sa” (Sfântul Ioan Gură de Aur). Sfi nţii Părinţi se conduceau după câteva precepte foarte sănă-toase, pe care le-am afl at la Sfântul Simeon Noul Teolog, iar acestea sunt următoarele: Înfl ăcărarea ca mijloc de lup-tă împotriva patimilor nu are voie să-nceteze vreodată. Nu cunoşteau deosebire între păcat mic sau păcat mare, ci se că-iau îndată pentru orice cădere. Distingeau bine toate gândurile, opunându-le mărturii din Sfânta

Scriptură. Lupta duhovnicească nu cu-noaşte odihnă! Înainte de toate şi împreună cu toate, lucrul nostru să ne fi e tuturor căinţa şi plânsul. Ei primesc orice strâmtorare, ori-ce necaz, sărăcie lucie, şi se abţin de la orice plăceri, cinstire şi uşurare. Se zideau prin osteneli şi se fe-reau de cuvinte deşarte. Curăţirea inimii şi refugiul în smerenie erau mâncarea lor cea de fi ecare zi. Poate vi s-a părut prea înaltă în-ţelepciunea sfi nţilor, dar nu trebuie să vă descurajaţi, căci „fi ecăruia, care alege binele, îi ajută Dumne-zeu” (Romani 8, 28). Iar „cine va păzi Cuvântul Lui, pe acela îl va iubi Tatăl Lui şi Ei vor veni la el, şi locaş la dânsul vor face” (Ioan 14, 23). Să nu uităm faptul că în aceas-tă duminică îi sărbătorim pe cei care ne sunt strămoşi, bunici, pă-rinţi, fraţi şi surori, adică oameni care s-au luptat cu slăbiciunile fi rii umane. Înainte de a da curs zelului creş-tinesc, se cuvine să ştim că „tot cel ce începe înainte de timp cele peste măsura lui, îşi pricinuieşte îndoi-

tă vătămare şi nicidecum sporire; căci şi negustorii neîncercaţi în acţiu-nile mari îşi pricinuiesc mari pagube; dar în acţiunile mici şi pe măsura pri-ceperii lor înaintează repede; pentru că fi ecare lucru îşi are rândul lui şi

fi ecare vieţuire îşi are rânduită vre-mea ei” (Sfântul Teofan Zăvorâtul, „Calea spre mântuire”). Să ne căutăm părintele du-hovnicesc pentru a ne primi zelul adaptat şi potrivit fi ecăruia dintre noi, pentru a ne sfi nţi.

Pr. Cristian Vlad IrimiaParohia Covasna Staţiune

ROMÂNIA

12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 137 (172) Viaţa creştină

Pr. Ioan Ovidiu Măciucă Parohia Covasna, ROMÂNIA

CINSTIREA CINSTIREA SFINŢILORSFINŢILORPe cerul izbăvitor au strălucit mii de sfi nţi,

Împletind strâns rugăcinea cu alesele virtuţi,Au mărturisit credinţa, slăvindu-L pe Dumnezeu,

Propovăduind iubirea şi ferindu-se de rău.

Prooroci, apostoli, mari ierarhi, cuvioşi sau mucenici,Sunt focare de lumină, cununa Bisericii.

Apărând dreapta credinţă cu preţul vieţii lor,Stau pe tronul de mărire în preajma îngerilor.

Trecând prin viaţa efemeră, privind senini spre viitor,Împlinind poruncile, ne cuprinde un sfânt fi or.

Avându-i mijlocitori între noi şi Creator,Vom fi recunoscători tuturor sfi nţilor.

Duminica Tuturor Sfin|ilor

(luni, 31 mai - luni, 28 iunie) Postul Sfi nţilor Apostoli (popular - postul Sâmpetrului), care precedă sărbătoarea comună a Sfi nţilor Apos-toli Petru şi Pavel (29 iunie), este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13, 2 şi 14, 23). Totodată, prin ţinerea aces-tui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfi nţii Apostoli la Cincizecime; de aceea, în vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.

Istoric

Despre vechimea acestui post mărturisesc, în secolul IV, Constitu-ţiile Apostolice. Mărturii ulterioare se găsesc la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoreţ, Episcopul Cirului, la Leon cel Mare, care numeşte postul acesta Postul de vară sau al Cincize-cimii. Se pare că la început, postul acesta era ţinut numai în cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioşii din lume.

Durata

Spre deosebire de celelalte pos-turi, care au o durată fi xă, Postul Sfi nţilor Petru şi Pavel are o dura-tă variabilă de la an la an, deoarece

începutul lui (fi xat aproximativ prin secolul VI) e în funcţie de data va-riabilă a Învierii lui Hristos. Postul începe luni, după Duminica Tuturor Sfi nţilor şi ţine până în ziua de 29 iu-nie (inclusiv, dacă această sărbătoare cade miercurea sau vinerea, dezle-gându-se în acest caz numai la peşte şi untdelemn). Durata lui este, deci, mai lungă sau mai scurtă, după cum Învierea din anul respectiv a căzut mai devreme sau mai târziu. În chip normal (dacă Învierea Domnului s-ar sărbători în răstimpul indicat de regu-la consfi nţită la Sinodul I Ecumenic, adică între 22 martie şi 25 aprilie), ea variază de la 8 zile (durata cea mai scurtă, când Învierea cade la 25 aprilie) până la 42 de zile (durata cea mai lungă, când Învierea cade la 22 martie). Dar, în actuala situaţie a Bi-sericii noastre (ca a tuturor Bisericilor ortodoxe care şi-au îndreptat calen-darul, menţinând însă Pascalia stilu-lui vechi, a calendarului neîndreptat), Învierea fi ind sărbătorită, de fapt, în-tre 4 aprilie şi 8 mai, durata Postului Sfi nţilor Petru şi Pavel se scurtează, de la 28 de zile (durata cea mai lungă) până la desfi inţare (în anii în care În-vierea cade după data de 1 mai). Aşa s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956 (În-vierea la 6 mai), când Sfântul Sinod a hotărât ca postul să se ţină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sfi nţilor

Apostoli Petru şi Pavel (sărbătoarea căzând înaintea Duminicii Tuturor

Sfi nţilor, în seara căreia trebuia să lă-săm sec). Aceeaşi situaţie am avut-o

şi în anul 1983 (Învierea la 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie). O regulă simplă şi practică spre a afl a durata Postului Sfi nţilor Petru şi Pavel din orice an, este următoarea: câte zile sunt de la data Învierii (in-clusiv) din anul respectiv până la 3 mai (exclusiv), atâtea zile ţine postul. De exemplu, în anul 1982, când În-vierea s-a serbat la 18 aprilie, Postul Sfi nţilor Apostoli a ţinut 15 zile (14-28 iunie).

Cum postim

După Pravila cea mare şi Învă-ţătura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri şi vineri se mă-nâncă legume fără untdelemn, marţi şi joi aceleaşi cu untdelemn (şi vin), iar sâmbătă şi duminică, şi peşte; dezlegarea la peşte se dă şi luni, marţi şi joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn şi vin. La hramuri şi la Naşterea Sfântu-lui Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la peşte, în orice zi a săp-tămânii ar cădea. După Tipicul mare, luni, miercuri şi vineri se mănâncă mâncare uscată după Vecernie; iar în celelalte zile, ca mai sus.

(www.crestinortodox.ro)