LN,9

ANUL IV.(1 Martie 1870 1 Martie 1871.)

Redactor: Iamb Negruzzi.

IASS1 1871.

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.(ee+%,,,%++

'^*,,,,'*0 %-M-/N

Il To 3t9) ,), -j.).;,......-4,.....S7(EV

www.dacoromanica.ro

Xo. 15. Anul IV. Iassl, 1 Octinnvrie 1870.

CONVORBIRI LITERARF.

Apare la 1 id 15 a fleogrei luni.Abonamentul pe unu anu pentru Rom ?Cilia libel% 1 galbenu; pentru Austria 5 fl; pentru Germania de Nordu 1 galbenu;

pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spada 20 franci.Abonamentele se fauu numai pe unu anu intregu: in Iassi la Tipografia Societittii Junimea si la 1ibrria Junimea,

in Bucuresci la libraria Soccec & Comp.

BITMARIII.Reforma invetlime"ntului publica de D. T. Maiorescu.Pe malul mIrei de D. I. Ifegruzei. (IIrmare).0 Inscriptiune de la Neamtu, notitit de D. A. Xenopol.Sesiunea anului curentu a Socialtii Academice.Poesii de D. T. iFerblinescu.CorespondentE.Anunciuri.

DESPRE REFORIAinvtamntutui publicu.

I.In admInistratle.

Se mai intereseaza cineva la soartea In-structiunii publice in Romania 1iber, cel pu-tin la inv45,m6ntul primaru ?

Respunsul nu e indoielnicu : majoritateaeste de o nepasare completa pentru cestin-nile scolastice. Nu se intereseaza mai int6imulti din eei ce prin positia lor oficiall arufi datori a se interesa ; qi aa este natural,ci nu se intereseaza aceia, care prin positialor nu sunt .datori a se interesh. La noi stintatatea alte lucruri mai demne de interesu

Administrarea centrala a invetam6ntuluipublicu este dupa lege incredintata in ma-

na a done consilii, administrarea speciala inmina revisorilor. Cele doue consilii stintConsiliul permanentu al Instructiunii iConsilinl generalu al Instructinnii. Con-siliul permauentu se numesce dintre per-soanele distinse" in sfera instructiunii itrebue neap6rat sit fie consultatu de ministruasupra cestiunilor scolastice. De aceea hota-ririle ministeriale poarti formula aulindu peConsiliul permanentu al Instructiunh."

Cuventul au4indu" e alesu cu maestrie.Ministrul e tinutu a amp pe consiliu, dar tine tinutu a-lu asculta. De altmintrele consi-liul ar trebui s fie permanentu in persoa-nele sale (in numeru de cinci) si numai laimplinire de 5 ani sa-i schimbe cate doi dinmembri. In faptu ans6, dei esista deabie de5 ani, schimbatu de multe ori persona-lul. Se vede ca barbatii distini" in sferainstructiunii stint pre numero0. Ceea ce aremasu permanent pang acum este inertiamembrilor si stagnarea intereselor seolare.

Mature cu acestu consiliu stabilu este unuconsihu =Win, compnsu din Teo 30 de per-soane, uncle foarte ilustre, membri ai Curtilde Casatiune, etc. Acestu consilin se aduniodata pe anu la Bucuresei qi trebue

I

i-a

i ela

www.dacoromanica.ro

238 bESPRE REFORMA INVWMtNTIILIII.

sa fie consultatu asupra tuturor cestiunilorcare au raportu la intinderea i imbuna.tti-rea Instructiunii."

A. descurch relatiile acestui consiliu cu celnaratatu mai nainte,- ar fi unu problemn demnude inalte studii administrative. Inainte 'Anse'de a ne intrebuinta timpul la aceasta i pen-tru a intelege insemnatatea, ce a catigat'opang, acum in invetam6ntul publicu Consi-liul generalu," va fi bine a spune de indata,ca in toamna trecuta s'a nascutu unu intreguprocesu intre unu Ministru de Culte si unumembru al Curtii de Casatinne asupra fap-tului, dad, in adeveru s'au deschisu edinteleacestui consiliu sau nu. Ne putemu inchi-pui folosul unei adunari, a carei inceputu a-nualu a pututu fi inv61itu in intunecime mi-tologra.

Ala este administrarea centrall. Adminis-trarea prOvinciala sg represinta prin revisori.Acetia, Cu misiunea de a inspecta scoalelede prin districte, erau sa, fie cate:unul de dis-trictu sau cel putin unul pe doue districte, cumai multi subrevisori dupa trebuinta. In faptuIns6, revisori au fostu and unul pe districtu,dud unul pe epte "districte, i personalulintr'o perpetua schimbare. In Iassi am v6-dutu vr'o 5 de patru ani, i astfeliu nu va fide miratu, dad, aceti fun ctionari cu toatabunavointa nu sunt in stare a aye o idee la-murita, de circumscriptia lor. Credemu, c ceimai multi din d-lor aru fi pui intr'o situa-tiune grea, and i-ar intrebh cineva desprenumeral, dar num6rul adev6ratu, al scoalelorcomunale tlin sfera d-lor de inspectie.pentru calitatea fiecarii scoli, o intrebare caaceasta am trtce peste limitele buuei cuviinte.

mijlocul acestei confusiuni mai vine i

camera deputatilor i se ocupa cate odata descoale, in modu fragmentaru, prin aforismeingenioase. Mai and era voia s trimeatao enqueta asupra Universitatilor. Objectulenquetei l'am mai fi intelesu: dar eine erau safie subjectele ? Quis custodiet ipsos custodes ?

In iarna trecuta unu deputatu, generalu dinarmata, i-a datu osteneala de a ne reformhpersonalul inv6tatora la scoalele satesci i adecisu a recruth toti inv6tatorii dintre preoti,cel putin pentru unu anu de budgetu. Noidin parte-ne i-am adusu in revista presentatributul cuvenitu de recunoscinte).

Din gurinta cu care la aceasta ocasiunea fostu tractatu inve"tamtintul de camera iguveruu se vede, a opinia publica in Ro-mania nu este bine preparata sau nu estepreparata de locu in privinta scoalelor. Dinstagnarea intereselor scolare in mechanismuladministrativu al consilielor i revisorilor des-crii mai sus se vede, c o parte a legii instr.publ. nu este aplicabila in tara noastra itrebuesce modificata. Reforma invetanAntu-lui devine astfeliu unu probleruu care trebuepresentatu publicului romanu, i datoria jur-nalelor este de a-lu himuri din diferitele lorpunturi de vedere.

S. vorbimu ant& cateva cuvinte in trea-eau despre reforma administrativa, objectupre politicu pentru a fi tractatu pe larguin coloanele acestei reviste, i sa ne oprimuapoi mai mult la reforma cartilor de scoall.

0 reforma, presupune o forma stabilita demai nainte; aci ea este o forma nouI in lo-ciii unei forme vechi. Ans6 cum la noi, care

*) Vedi Convorbirile din Aprilie 1870.

(Jdt

Inwww.dacoromanica.ro

DESPRE REFORMA 1107nAME1TIILIII. 239

deabie amu avutu timpu a introduce formele,sg fie deja vorba de reforme ?

Aci este o anomalie, ca in toate; dar ano-malia nu se comite acum and ceremu. re-forma, ea s'a comisu atunci, and s'a intr'o-dusu legea cea noug a instructiunii, legenoug in aparintg, in realitate invechitg dinclioa promulggrii ei, cel putin nepotrivitg pen-tru

La noi, dupg cum se scie, legile nu se facupentru a indeplini trebuintele simtite de socie-tate, ci voru a produce mai Anti trebuintele pecare le indeplinescu mai pe urmg; ele se factidar din sus in jos, i nu vice-versa. La a-ceastg, cale, de la sine nenaturalg, nu se in-trebuinteazg cel putiu prudenta de a se con-sulth mai Ant6i persoanele practice, cgrora iise incredinteazg, aplicarea. In casul nostrulegea instructiunii s'a lucratu de fostul Con-siliu de Statu, i s'a decretatu i promulgatufarg o prealabilg desbatere a cercurilor corn-petente, fdrg consultarea corpului profesoralu,Igrg, consultarea cel putin a deputatilor dinCamera,. Astfeliu in primul anu al apliariiei s'a doveditu nepracticabilg; ateva dispo-sitii administrative, d. e. cele relative la va-cante, s'au schimbatu indatd, altele nu s'auaplicatu de locu, restul cere a fi reformatu.

Cererea de reformg era generalg, din par-tea invtgtorilor; dar ea a pCtrunsu acummai departe i in anul curentu 1870 insusiConsiliul permanentu al Instructiunii publicene a surprinsu cu unu intregu projectu demodificgri menite a ridid, scoalele inferioare sisuperioare la nivelul intelectualu i moralu lacare Statul i Natiunea dorescu ca Sd fie."

Noi ajunsesemu mai Intel prin organe ofi-ciale la cunoscinta acestui projectu de ri-

dicare i prefereamu atunci a ne ascunde subdiscretiunea de functionaru pentru a-lu trecesub tAcere. Din nenorocire de atuva timpuelaboratul consiliului se vede publicatu prinmonitorul officialu. Acum acerea nu ne maieste en putintg. Unu projectu de reformgemanatu de la autoritatea cea mai inalta inorganismul inv6tanAntului publicu nu poatesa fie ignoratu intr'unu articulu de revista,ce tracteazg aceeai materie, i lectorii vorubinevol dar a nu ne atribui none vina, dad.in !Irma acestei necesitIti de discutare oparte a lucrgrii noastre ii va perde carac-terul de seriositate, ce se cuvine elementuluicelui mai importantu de regenerare a Ro-manic!.

Buffon nu a fostu generosu, and. a 4isu :cg, stilul este omul insui. Nu a fostu ge-nerosu i, fiindu pre aspru, poate nu a fostunici justu. Spergmu cel putin, a multi oa-meni sunt mai buni decgt stilul lor. ,

Stilul raportului presentatu de consiliulpermanentu este deplorabilu si meritg o re-levare in aceastg revistg. Sg, citgmu cgtevaesemple :

Studiul caligrafiei i desemnului ce gene-ralminte se propune de unu maestru presintlunu mare iuconvenientu de a 411 five niqi sco-lari caligrafi nici desemnatori.

_Nu studiul" .caligrafiei i desemnului pre-sintg inconveniente, ci impreunarea acestordeprinderi; inconvenientul de a nu aye scolarinu insemneazg, ceea ce vrea consiliul, ci in-semneazg lipsg, de frequentare, care nu existg.In fine a produce caligrafi i desemnatori nueste scopul scoalelor primare.

Pe romAnesce Consiliul vrea sg 4icit: Cali-grafia i desemnul propuse impreung de unu

noi.

www.dacoromanica.ro

240 DESPRE REFORMA INVtTIMtNTIILUI.

singuru maestru presintl marele inconvenientu,cA scolarii nu deprindu bine nici caligrafia nicidesemnulu.

Instructiunea publicit desi a trecutu prindiferite fase intimpinndu in mersul ei o mul-time de dificultiLti, cu toate aceste din tablouluringtoru se poate yea progresul ce a facutusciinta in Romitnia.

Scolarilor li se dA urmAtoarea regull instilisticA : Inteo perioada gAndirea principalAse pune in propositia principalg, ear amplifi-drile laterale se punu in propositia incidentall.Aceasta o spune stilistica i o spune i minteasanAtoasi. Prin urmare vomu dice pe romIne-sce : Dei instructiunea publicA, treandu prindiferite fase, a intimpinatu o multime de di-ficultAti, cu toate aceste sciinta in RomAniaa fAcutu progresul ce se poate ved6 din ta-bloul urmatoru. CIci a dice : dei instructiuneaa trecutu prin fase, cu toate aceste din tabloulurmatoru se poate yea ceva, este ail in-telesu.

.Acestu tablou, dle ministru, din puntul de

vedere numericu poate c ar satisface dorintace avemu pentru intinderea luminii, atitt aD-voastrA ct i a Consiliului.

Dorinta consiliului pentru intinderea lumineisale este o marturisire' a Wei legitimitate,dup exemplele arAtate mai sus, nu o pu-temu contesta. Mai de cont.estatu ar fi tac-tul de a exprima aceeai dorin p. pentruintinderea luminelor domnului ministru. Ans6,in comparare cu tonul foarte supusu al ce-lorlalte parti din raportu, acestu pasagiu a-pare ca o trAsurl de eroismu anticu, caretrebue sA ne facA, indulgenti pentru neob-servarea bunei cuviinte. ContinuAmu :

Cu toate aceste Consiliul crede de a sa da-torie a ye art opiniunile sale asupra maimultor amelioratiuni in privinta diferitelorgrsde de invgtAmentu, ceea ce ar face a co-re, ,nde mai bine cu destinatiunea lor.

Dupg aceastA negligentl in formA ne putenauWept& la unu fondu mai bine cugetatu?

In fondu Consiliul propune urmatoarele me-suri (le mArginimu la scoala primarl i laadministrarea generalA, objectul articulului defattt).

Localurile in care sunt asedate scoalele,0, fie bune.

SA se aplice obligativitatea instructiuniiprev6dutA in lege.

SA se plateascA regulat salariele.SA se sporeascl salariele.S. se publice regulamente de ordine i

ciplinLToate aceste propuneri sunt frase in inte-

lesul re"u al cuv6ntu1ui, frase fir nici unufolosu, i nu sunt la locul lor intr'unuasemene raportu. SA se, sl se, sA se,"aceasta o sciamu cu totii, intrebarea era cumsl se ?". Aoi Consiliul trebueh sg, res-pundA cu m6suri din practicl, dar nu cu do-rinte platonice, i Ana unele aa, de naive,precum este aceea cA sa, se plAteascA re-gufat salariele'.' Parecit starea noastrA decrisI permanentl in finante ar fi o cestiunede detaiu administrativu, care s'ar put es-prima numai aa intre imbunItAtirile propusede unu consiliu al instructiunii publice.

De interesu mai practicu sunt celelalte pro-puneri a le Consiliului.

SI se numeasa de ministeriu comisiunipentru elaborare de carti didactice.

SA se concentreze inv6tAtorii rurali vechiin reedinta districtului o lung la CrAciunui la Pasci, unde sub conducerea instituto-rului urbanu sa fad, repetitiuni. (Unde sg, lo-cueascA aceasta multime de inv6tAtori timpude 0 lung ? Cu a cui cheltueala ?)

i

dis-

www.dacoromanica.ro

DESPRE REFORMA INITtTXMtNTULUI. PE MALUL MXREI. 241

Revisiunea ,,deas i consciintioas" fiindusufletul instructiunii"(!), sa. se fad de ateunu revisoru pe districtu.

Pe lAngl aceste consiliul propune unelemesuri generale care ar insufleti scoalele in-ferioare i superioare i le-aru ridich la ni-velul iutelectualu i moralu la care StatulNatiunea doresce ca sa fie." Aceste sunt.

I. Numirea a doi inspectori generali. (Aascept insufletirea scolelor de la numirea adoi inspectori !)

II. Nisce modificAri la legea Instructiuniipublice. Cele administrative generale sunt :

Dupa art. 10 din L. I. Cousiliul sa nu semai numeascA permanentu, ci superioru. (Nu-meascA-se cum va voi.)

La art. 13 se limiteazA, cA membrii a-cestui consiliu sit se poatA, numi numai dintreprofesorii cu 6 sau 12 ani de serviciu. PAnlacum se cheek cA se puteau alege si din altepersoane distinse in sfera instructiunii (frasegoale amendoue redactiunile. Unu guvernubunu ar fi numitu persoane in adeveru dis-tinse in sfera instruqiunii, fAra ca O. fie pro-fesori de 6 sau 12 ani; unu guvernu reu va numiprofesori de 6 si 12 ani, farA ca sA fie dis-tinsi in sfera instructiunii.)

La art. 14 se specifica, cestiunile de ad-ministrare, care trebuescu supuse deliberAxiiconsiliului. (De prisos, dad, Consiliul seaude si nu se ascultA.)

In fine la art. 11 actualii membri ai con-siliului adaugl o dispositie ncprevelutA inlegea veche.

Membrii Consiliului superioru voru aye odiurnli, de 450 lei noi pe

Aritmetica are nu sciu ce caracteru soliduhotAritoru; cAnd ve4i o cifrA, scii, cu ce

ai a face. Nate de aci trebue sA ne es-plicAmu faptul, cA din totu pro Jcctul consi-liului permanentu acestu articolu ne a pa,-rutu celu mai lImuritu.

Din celAlaltu cuprinsu al raportului ne maiprivescu numai doue dispositii : una hotAresceca invetAtorii sA fie inamovibili, Anse sa poat'tfi stramutati in interesul serviciului." (In-teresul serviciului trebueh esplicatu, si pre-scrisA totdeodatA procederea disciplinarA re-gulatI pentru aceasta, altfeliu este numai o o-casiune de mesuri arbitrare). Ceealalta ho-tAresce salariele, cifra i gradarea bor. (Intr'olege organicA nu se cade a se fixh cifra sa-larielor. In faptu pentru starea noastrA fi-nantiarA de astAli salariele propuse ne paruprea mari; mai tArgiu aru pate sA fie premici.)

Aceste sunt propunerile de ameliorare pre-sintate de agtualul consiliu permanentu alInstructiunii publice. DupA cum s'a veclutu,cele mai multe sunt in toate privintele ne-insemnItoare. Vomu vede ind a VI cit acele,care sunt mai insemnItoare, sunt in toate pri-vintele rAtIcite.

(Va urm A.)T. Maiorescu.

PE MALUL MAREI.(Urmare).

V.

Eu sunt adese ori melancolicu. Melanco-ha este o simtire . . . dar n'am nevoie sa, v'omai esplicu fiinda o cunoasceti. Socotu cAnu v'a lipsitu odatI aspirAri spre o fericirecare nu s'a pututu realiz, sau amintiri la

i

i

lune.

www.dacoromanica.ro

242 PE MAIM MARE!.

care glnditi cu multImire, dar totodatd, icu Were de reu fiinda sunt numai amintiri,sau cd realitatea lumei ve pune pe gAndurii ve intristeazt cu cdt o cunoasceti mai bine.Deaceea nu am nevoie st dau o definilinnea melancoliei. Dar pentru a spune adeverul,mArturisescu ca-mi vine i greu a definiaceasta, simtire. Am st consultezu pe Cu-rico care s'a ocupatu mult cu fflosofie intimpul din urmd, precum mi-a spusu frumoa-sa Elena i trebue st poatt da ori ce espli-catiune.

Pe drumu spre casa lui intMnii pe Edmundcare da maim lui Mimi. Am voitu sA," m'a-propiiu de d6nii, dar simtindu cd apropiereamea nu-i era placutt, trecui mai departe.

Ajunsu la Curico, batui in ust i nu mi serespunse, camera fiindu Ans discuiett, intrtiin lduntru i me hottrii st-lu asceptu. A run-candu o privire imprejuru, v6qui pe canape ipe scaune mai mule cdrti deschise. In-tr'unu col ta de odaie era unu violoncellorazematu de pgrete i lAngt elu pe parchetumai multe note ; la o fereastra pe o msuttmkt unu desemnu inceputu, i pe mast filede hIrtii scrise. Me uital pretutindene. De-semnul era copia unei statue antice ; ctrIileerau: Plutarcu, deschisu la viata lui Catontaerul; Seneca, deschisu la epistola a 4eceacd,trt Luciliu: de solitudinis utilitate; scrie-scrierea latind a lui Petrarca despre viaca,solitart; Misantropul lui Moliere i Timona lui Shakespeare. Pe fila de hdrtie ce nuera sfiritt sta sus memorie i idei, fila337". Veqe"ndu aa, nu m'am uitatu maideparte pe filele scrise, ci luIndu una dincArti m'am pusu st cetescu ca st-mi tread,timpul On la intoarcerea lui Curico. Lua-

sem in 'nand pe Seneca. Dei ochii mei seprimbl`du pe deasupra lindor, preceptele bd-tranulni moralistu nu-mi atrageau luareaaminte, caci gandul meu era aiurea. Dininfttoarea cabinetuhii clutam st deducuconsequente asupra persoanei : Musica desem-nul, cetirea, scrisul cu care se ocupase maitot in acea vreme, pdreau a proba cd, On-durile lui Curico fugeau de la una la alta.Cartile tractau mai toate despre isolare imisantropieprin urmare sinitiri asem6natetrebue st fi fostu ale lui; dar ce cuprindeaudeau oare filele scrise ? Memorie fi idei !Eram curiosu, tot cetindu in Seneca, st cu-noscu cuprinsul filelor de pe mast. SI ce-tescu?Ba nu!

Lucru straniu! Venisem la marea st mebucuru de singurttate i eata-md fart voieamestecatu in trebi strdine, confidentul lui Ed-mund, chematu poatd a juck Ana unu roluin desvelirea acestor istorii i feira voie.Trebue sd, marturisiti el asemene lucruri mise intAmplt numai mie. N'ar fi oard maiinteleptu din partea mea st me pornescu ist-i lasu, cazi ce-mi past mie? . . . dar pe dealtd, parte pentra ge n'au remtne, cadearti ce-mi past mie 7 Apoi to-tul nu este fatalu? De m'au pornl au dapoate peste alte persoane i iMprejurtri maistranie dad aa este hotaritu 'i ar fi in za-dar, sau poate m'ara urmarl ei ori unclem'au duce, cdci o repetezu Ana odatt to-tul este fataluaa cel putin gAndescu eu,poate sunteti de altt Were. Eu socotu Insdca teoria fatalitttii are multe avantagiuri.Culte lucruri neplAcute nu disparu cu (Musa!Responsabilitate moralt, pltngeri de nedrep-tatea oamenilor 'a lumei, vint, combinaciuni

www.dacoromanica.ro

PE MALtJL MiREL

pentru viitoru, Orere de r6u pentru trecutu,ingrijire , . . toate aceste i multe altele numai sunt. Nu mai este deed unu turbanu

capu, unu ciubucu, huris frumoase carejoacd si Allah !Ai vre o cdintd, vre ogrijdle alungi departe iti pui turbanul peo ureche i strigi Allah!

Ai fostu lovitu de tradare, ingratitudine,n ecredintd, iti frdmntd mintea vre o temere,vre o sperantdincolo toate! Turbanul si Al-lah! Minunatu lucru unu asemene turbanu !Dacd n'am isbutitu dna a-lu 0116 totdeaunape capu, de acum inainte n'am sd-lu maiprdsescu i devisa mea va fi Allah il Allah!Aceste idei se primblan prin mintea mea invreme ce t.44 ceteam in Seneca, cAnd Curi-co se intoarse a casl.

Imi pare bine a m'ai asceptatun'ai venitu a-mi _face a visitI de etichetg.

Nu pre sciu, de-ti pare bine. V6duaici tot scriere despre singurdthte i misan-tropie dupd care judecAndu, visitele nu-ti potuface mare placere.

Nu judecati dupd aceasta. Aceste cdrtile-am deschisu din intimplare. Intr'unu au-toru anticu in care ceteam am gdsitu o ideedespre misantropie i voeam sit v6du dad.%oiu gdsi si in autori crestini aceeasi idee.

Am cetitu mai dgungdi criticg, scriereiunui autoru contimpuranu despre singurIta-te, tinutI cam in soiul scrierei lui Zimmermann.

Nu vreu s'co cetescu. Nu mai cetescunimicu din ceea ce apare astddi.

Pentru ce ?Inventiunea fatald a tip ografiei a a-

dusu o mare nenorocire omenirei. Odinioara,and ea nu era, cunoscutl Inca, numai aceiascrieau care aveau in adev6ru ceva de disu

asemeuelor lor, numai acei care aveau i-dei. Astddi on i eine scrie i tipAresce.Dar ce miserie! Ce meserie ! Nici o idee, nu-mai vorbe, i and gasesci vre una, ea desigur nu e noud, ci a mai fostu disd de vreunu autoru al antichiitItii si e numai re-petatit, afard se intelege de sciintele natu-rale, cu care iins6 eu unul nu me ocupu.Odinioard nime nu cdstigh nici unu banu cuscrisul, ci aved numai de perdutu timpul incare ar fi pututu ave vre unu cdstigu realu, deaceea scrieau numai acele inteligente deose-bite care nu se uitau la binele lumescurenuntau la acesta pentru multdmirea maimare care iti dau ocupatiunile ideale. Astdditoatd lumea cetesce, prin urmare trebue sescrie mai multi si fiindcd spirite inalte nusunt mai multe deal la cei vechi, daca nucumva mai putine, apoi scrie cine apucg pen-tru plata. De aceea eu, vcl6ndu ca perduunu timpu pretiosu cu cetirea acestoru scri-eH, am flcutu unu votum sit numai cetescudeal literatura anticA.

Poate Ans6 sa easd i ast/di vre unu opuinsemnatu care meritd a fi cetitu.

Poate, Ans6 ar fi o intiimplare atatde rant, incdt poti pune remasagu o miecontra una la fiecare pout publicatlune. Deaceea, dact scrierea are adev6ratd valoare varemdn posteritItii. Eu am destuld, treabd dea cauth sit cunoscu o micd parte din como-rile timpului anticu i nu-mi mai remdne vre-me de a risch vremea cu cele moderne.

r6du cd sunteti sgtrcitu cu timpul D-voastre. Frumoasa Elena imi spuned cu pd-rere de rOu c6, v'ati ocupatu cu pre multesi nu v'ati tinutu de nimica specialu.

1T'a spusn acea'sta ? Nu credu sI aibI

i3

pe

i cd

i

www.dacoromanica.ro

244 PE MALIM MXREI.

dreptate; ea judeca ca femee ; ele voru totdea-una sg margineasca cercul activiUii, fiindcgse mire, singure intiunu cercu micu. Spe-cialitate ! Ar fi vruta sg, me ocupu maideparte ca paragrafele de legi ce invetam candam vedut'o Ante. E mult de atuncea, lucru-rile s'au schimbatu.

Ea Inca nu era maritata ?Nu. Era copilg i egoista precum este

astadi. Dacg ar fi fostu sotia mea, creduar fi fostu omul cel mai nenorocitu. Dar

eram teneru i tinereta nu judecg, ci sim-tesce numai.

Nu sciu de este indiscretu dar ar dorimult s. cunoscu anteia D-voastre intlnire.

V'o potu spune, caci imi pare unu lu-cru strginu, atat de departe sunt acele tim-pun i atat s'au schimbatu persoanele. Tim-pul ne preface aa de mult, incat adese oriimi pare cg, au fostu alte persoane i nici nune mai intelegemu.

Data se poate, v'ar nigh sg-mi vorbitifLir reflectiuni i comentare, dupg impre-siunile de atunce.

Va fi foarte greu, dar cu toate acesteme voiu incerca a o face, pe cat imi va ficu putinta :

Era pe la sfiritul verei i eu pe la sfir-itul studielor mele. Dupg mai multe dileploioase, aveamu earg,i o di sening. Candveal sara me hotgrii a me urea pe unu -mu-te la poalele cgruia era ardatu orarl undestudiam, pentru a vede apusul soarelui. E-ram singuru caci putinii cunoscuti ai meiplecasero in vacante i niciodatg nu mi-a plg-cutu a ave multi ala, numiti amici. Amicii

nu numai nu-ti facu viata mai plIcutg, dardin contra chiar cei mai binevoitori

Ai promisu a lash reflectiunile la o parte.Pre bine. Pornii dar singuru sg me

urcu pe munte. Erau doue drumuri; unulmai lungu dar mai putin rgpede i o cgraremult mai scurtg dar greu de urcatu. Gre-isem lugndu drumul celu mai lungu cad andajunsei in virfu, soarele incepuse a apuneperdui jumetate din plIcere. Anse dreptucompensatiune intglnii acolo in virfu pe o fe-mee intovaraitg de unu betranu, o femee a-tat de frumoast era altfeliu, nu cum ovedeti astgli. Ea era imbracatg in albu, ne-gru ei era numai perul i ochil cad in su-fletul ei Inca nu incepusem a petrunde.

Ei erau Englezo. Betrgnul era tatgl ei,unu moregutu veselu i comunicativu inopunere cu natura compatriotilor sei. An-se mama lui fusese francezg, sotia, luifusese tot francezg, i elu singuru trgisemultu timpu in Francia in copilgrie, ua hi-cat se intelege atat deosebirea lui de compa-triotii sei, cat i la fiica lui amestecul demelancolie i veselie, de asprime i cochetg-rie. Betranul petrecel vara in Germania pemalurile Rhinului, i earna in Italia, abie dese intorce in patrie vre o lung sau douepe anu. De curendu se ardase pe catva timpuin orgrlul universiatii. Pentru a nu.uita nico amgnuntime, trebue si mai adaugu ca a-veau cu denii i unu catelusu pe care eaun tinea de o sfarg. A iubitu totdeauna cg-teluii i chiar acum are unul nesuferitu micu,albu i flocosu pe care-lu numesce Bijou.Cunoscinta noastrg se flcil intr'unu modu cu-riosu. Eu, din nebagare de samg am cglcatupe coada cgteluplui acela se numea Char-

_

i

i

cI

VI.

www.dacoromanica.ro

PE MALUL MXREL 245

mant inctit bestia incept" a chiolalala se vaith ca cum s'ar gasi in spasmurilemortii. In cea mai mare turburare am cer-catu a me scush in totu feliul, ans0 ea imiarum& o privire atat de aspra si de mani-nioastio ! ce privire a fostu aceea si din ceochi ! Am purtat'o multu timpu in memorie,inteo vreme cu fericire, bate() vreme si mailunga cu durere. Mai tar4iu am ganditu cascena mea de pe munte ar put foarte binecompuue unu tablou Unu baranu da bra-

unei dame tinere care tine unu catelusuce alearga dupa d'ensa; unu tne'ru aka Ca-

pe coada. Ea se intoarce arun-ca doi ochi grozavi; tne'rul sta rusinatu, dartotodata soarbe din acea privire veninul a-morului; catelnsul tipti, la paintintu i bgtra-nul zimbesee. Zimbesci i D-ta, urma Cu-rico, si eu acum, dar atunci am remasu foarteseriosu si in cea mai mare turburare. 136-tranul imi veni in ajutoru adresandu-mi cu-vntul i intrandu cu mine intr'o convorbireintinsa. Ce-i respundeam, nu mai sciu, cacipentru a-mi ascunde turburarea, vorbeamfoarte mult. Se vede ca nu vorbeam tocmaire'u, caci peste putin se imblanqi i Nellyash o numea i lua parte la convorbireanoastra. Timpul trecti ea."pede si and ne tre-zir6mu era intunericu. Purcesere'mu trustreispre vale pe cararea cea rapede fiindu dru-mul mai scurtu. In padure era intunericude totu, incat abie se zarea rochia ei alba

catelusul. Merg6ndu noi unul dupa altul,ca antei, apoi eu, apoi beIrtinul, dupa catvatimpu se intoarse Nelly sa srige pe tatalseu i acesta nu respunse. 0 apuca grija,strigai si eu nici unu respunsu. Sau be"-tranul, sau noi apucasemu o carare gresita

Cony. Lit. an. IV, Dlr. 15.

ne ratacisemu. Inchipuiti-ve positiuneamea: singuru cu cea mai frumoasa din femei,in padure, noaptea i rataciti. Catva timpuamu strigatu amundoi Ma a augl vre unurespunsu; de la o vreme o apuca frica i in-ceptl a plange. Abie cu greu o putui man-gui6 aratundu-i ca nu s'a pututu intampla ni-mica si cut oni ce drnmu tot in vale spre o-rasu trebue sa conduca. De la mm locu ca-rarea se mai largise i o luai de mana, ru-gancl'o sa se sprijine pe bratul meu; m'ana eitremura i eu eram ca sub imperiul unui far-mecu, luminatu in intunecimea noptii de doiluciferi mai luminosi decat stelele cerului.Drumul se prelungea i noi tot nu ajungeamu.Asa ne convinsere'mu ca cei rataciti eramunoi. Tarqiu abie esindtt din padure vNu-remu luminele orasului nu dedesubtul nostru,ci in l'aturi in departare. Pe drumul marepe care eramu nu mai putea fi nici o grip,

apucare'mu spre orasu intr'o convorbire dincele mai vii. Citnd ajunser6mu, a casa b6-tranul ne ascepth la poarta plinu de ingrijire.

V'asceptu de doue oare, ce v'ati facutu?Amu ratacitu drumul i amu fostu pe de-

parte, dar cut e de tar4iu?Unspreclece de noapte !

Cum a trecutu timpul de rapede, obser-vai eu. Nelly privl in ochii mei s'apoi lapanAntu.

Poftimu in casa. Sara e recoareceaiul v'asceapta. Haide, haide, fara cere-

domnul meu; aveti unu dreptu la re-cunoscinta mea. Fata mea se ratacise i d-voastO a ti coudus'o. Poftimu sus.

Vina este a mea. Eu trebueh sa cunosculocurile i cartirile. Nu sciu cum s'a

i

ul

teluul i-i

i

i

i

i

moat,

intim-platu....

0

www.dacoromanica.ro

246 PE MALTJL MARET._

Ali rdtdcitu drumul amundoi, addoglbetrInul. Asa-i tinereta. Noi b6trrtnii vi-sdmu mai pupil si pdsimu mai sigur.

Dar, rdticisemu drumul amundoi si eu maimult cleat (Musa si pentru mai multd vreme.Ans6, ce incdntare, ce farmecu o ! fru-moasd rdtdcire ! Asa gIndeam atunci, cdcierain tne'ru si neesperimentatu. Aqi m'amconvinsu cd acele bucurii sunt toate deserte,cd ele departeazd de calea cea dreapta a in-telepciunei si ca singura fericire a omului in-teligentu....

Reflectiunile ! ... ilu intrerupsei eu.Ne suire-mu sus si in lumina salonului,

Nelly imi pdru mult mai frumoasa dna. 0lung convorbire se incinse in care ea des-v'ell atata spiritu si atalea cunoscinte, inclitcresced tot mai mult administratiunea mea. Ru-gata de mine se puse apoi la piano si dataunu nocturno dupd care ne dispartdre'mu. Ve-ninul amorului intrase in inima mea, cad a-doa li dimineata me trerlii cu imaginea eiin gandu si nu puteam ascepta momentul dea me duce sA-i ve'du. Gash aceeasi preveniredin partea betranului si mai multd amabili-tate dna din partea ei. Ne marturisir6muunul altuia nerabdarea cu care asceptasemumomentul intilluirei, facur6mu proiecte denoue primbldri si vorbireluu multe impreunddespre simtire convorbire eternd cu teoriiprofunde care totdeaund s'arata a fi minci-noase in practica, cdci acele teorii, cand,suntemu tineri le culegemu fdrd a sci dinromanturi si poesii si inlocuimu astfeliu rea-litatea lumei cu inchipuiri poetice. Pe atuncicantam mult din violoncello si ne hotdriremua face musica impreuni. In musicd, prim-blari frunioase si mai frumoase vorbiri se tre-

ceau astfeliu qilele noastre. 0 lume noudmi se deschisese de gdndiri si de simtiri sitrdeam fall trecutu ca si cum pentru anteiaoard asu fi vNutu lumina qilei. Precurn invisu nu avemu liberta tea vointei de a ne de-parta de imaginile ce ne incunjurd si visImumai departe fard scopu si Mil consciintd, asanu aveam nici eu vre o aspiratiune clard sauvre unu scopu hotdritn nu sciam undemergu nu-mi cunosceam calea, atat sciamcd era frumoasa acea cale. 0 ! Straniu far-mecu al amorului ! Eu care urescu paseri,cdni si ori ce animale, obiectul de afectiuneal multor oameni ce nu sciu cum sa scur-teze timpul, acum iubeam catelusul ei si imiWeir cd si elu privesce la mine cu amoru.Cu privirile, cu mii de nimicuri ne mArturisi-semit amorul pana cdnd veni momenta! casa ue-lu si spunemu: la cea Antel simtire unumomenta malt mai putin gravu, decal maitdrcliu, cad atunci nu este legatu de de"usulnici o consequenta hotaritd, ci aceasta se im-pune cu vremea de la sine, pe cand mai peurmd de la acelu momentu marturisitorul faceO. atrne efectele cele mai serioase. Cdtevaqile, dupd aceea, imi yenl o veste de a casaca mm mosu al mu care-mi era tutoru si-mi cilia locu de pdrinte se afla pc patul mor-tii. Am trebuitu sd pornescu si sd qicu qioabund iubitei mole. Acelu momenta era, celuAnteiu de tristetd in cursul unei luni intregi.Ne asigurare'mu dna odatA despre amorulnostru si pactul fu confirmatu Din o sdruta-re a fostu ma Intei si cea de pc urmd.

A casd me asceptau multe nepldceri si ne-casuri. Boala consuma incet puterile unchiu-lui meu si se trecur6 doue luni On ce marl.De micu rem4sesem orfanu si me deprinse-

--

www.dacoromanica.ro

PE MALUL MAREI. 247

sem a iubi malt pe acestu unchiu, care sin-guru neinsuratu, concentrase toate afectiunilesale asupra-mi. Dupit moartea lui, interesede avere me mai oprire, aa inclit mai binede trei luni trecuse 'Jana me putui intoar-ce. Simtirile cele mai profunde imi fritman-tare mintea i me intoverair6 pe drama. Candme dusei sa-i vedu, gasii aeeeai preveniredin partea betranului, dar malt mai patinadin partea ei. Cateluul ei nici me mai cunos-.cea i batea la mine, ea la unul ce venisesa turbure liniscea casei. Misterul mi se a-plica a doa cli : putinu timpu dupa pornireamea, venise unu june Englezu i Reuse cu-noseinta lor. Era unu barbatu blondu, ma-re mai mare decat mine i frumosu.Figura sa era palida i suferitoare i in ochiisei albastri era multa melancolie. and neintalneamu trustrei, preferinta era pentrudensul, nu mai remauea indoeala. Marturi-sescu pnntru ruinea mea cit sirnteam _idaregelosie i avui neghibkcia de a-i face mus-trari intr'o 4i. Acea a fostu desfiintareadesavirOta a vechilor noastre legaturi. Eaimi respunse cit nu-mi da voie a-mi aroghdrepturi asupra ei i astfeliu ne-amu aispar-titu. In curendu trastrei plecare in Anglia,unde betranul lasase unu copilu mien, astrqimaripru i relatianile noastre se sfirire pen-tru totdeauna. Nici o veste nu me mai in-sciinta despre soarta ei i imi era. ca i cumm'au fi trezitu dinteunu visa i cu deschi-direa ochilor au fi lasatu in imperial noptiivisul meu. Anse amintirea m'a prigonituanca mita vrerae, i simteam ate odatamai eu sama in Ole ploioase adeveratadurere. Amorul writ Anse asupra mea oinfluenta salutarit, cad de atunci m'am pusu

pe stadia si am regasitu in acesta i in iu-birea artelor linisce i multamire. Rela-tiuni cu femci am mai avutu multe, mai cusama in orientu unde m'am opritu lunga vreme.Am vNutu ca ele sant capabile de adev6-rata simtire, am veclatu gelosia desvelita ingradul celu ma mare, dar eu singuru n'ammai iubitu piciod'ata. Si aceasta imi pare afi ma mai bine, caci momentele de fericirereed sant apeleai, lipsettu necasurilei cltiarilor sufletesci. Observati bine peomul simplu i nattiralu, amiul seu estealtul.

Si cand a fosfu reintalnirea D-voastre,ilu intrebai eu, curmandu reflectiunile sale.

Aro cinci ani mai tarcliu in Italia unde ve-nise cu sotul i eu fratele ei celu mai mica,ca'ci betranul tata murise.

Cu sotul ei?Dar. Englezul cclu blondu o luase de so-

tie. Sermanul ! Era trimesu acolo ca sit res-pire aerul blandu al Italiei, caci ducek moar-tea in peptul seu. Velend'o pe neasceptateam avutu in adeveru o adauca emotiune siear ca prin minune imi trecure de odata pringandu toate amintirile amorului meu. Pre-supunu ca ea n'a avutu aceemi sinitire, cacide la celu anteiu momenta imi arata aa oamicie si aa o bucurie de a me revede cums'arata la amici intimi si cum nu se poateminifesta in momente de emotiune , cacio emotiune mare ne pane in neincredere des-pre simtirea celuilaltu i dcaceea nu ne du-merimu a arath propria noastril simtire. Eaperduse din frumuseta ei; fratele seu Mimiera unu copilap nebunu i frumosu, cittelu-

murise i se inlocuise cu altul, ear sotulei ert unu omu blandu i simpaticu. Dap

gli

pill

pi-ti

www.dacoromanica.ro

248 PE MALUL MAREI. 0 INSCRIPTIUNE DE LA NEAMTU.

cateva septOalani ce petrecurnau impreuna,sotul ei murl si avui trista sarcina de a-luimormhth. Erh nenorocita, sermana, si nume lash inima a o parasi. Dup cateva lunicand se intoarse in Anglia o petrecui panla marea. Se trecuse unu anu de atunci, andintr'o qi primii de la (Musa o scrisoare incare imi multamea de indatoririle ce-i facu-sem. De atunci corespendenta noastra ur-meaza regulatu i trateaza despre idei de fi-losofie practica si de religiune. lie criti-vaani incoace ne intalnimu in fie care toamnaaici la bai.

Ei, si..Aceasta intalnire s'a facutu la noi unu

obiceiu, dise Curio.A iubitu mult pe sotul ei?

Asa socotu, caci altfeliu nu l'ar fi luatu.Mu lte alte imprejurari intervinu la o

casatorie si nu se poate totdeauna deduce dinaceea c doi tineri s'au luatu la aceea cits'au i iubitu. Apoi au trecutu cinci ani de-atunci; ea este Inca t6n6ra, frumoasa, aretotu ce poate cere cineva istoria D-talenu are conclusiune.

Natura e altfeliu decat poesia. In poesietrebue o catastrofa finala pentru armonia in-tregului, dar in viata catastrofele sunt foarterani. In genere este numai cea de la urmaurmelor, aceeasi la toti si care in casuri spe-ciale poate fi in cea mai mare disarmonie cuintregul siru."

Remasesemu uimitu i intelegeam si maiputin ca pana acuma pe acesti doi oameni.

(Va urmh.)Jacob .Negruzzi.

InscriAiunea de pe spitalul dintarp" Neaintul

Treandu in vara aceasta prin TitirgulNeamtul, me oprii unu momentu pentru avede spitalul de acolo, una din putinele zi-did publice din taxa noastrI ce se dense-bescu prin o orandueall oare-care o fisio-nomie ce tinde a corespunde cu menirea con-1,inutului lor. Placerea ce simteam privindula o architecturA mai omeneasa, prin carese docurnenteazg spiritul de ordine in unupoporu, hi din nenorocire foarte titimpitI prindescoperirea unei inscriptiuni pe fatada numi-tei zidiri, inscriptiune sapata, de doue oni, dinstanga in limba noastriti, din dreapta in ceaslavoniti. Continutul ei reprodusu in tocmai,euvintele subtrase aice fiindu pe originalu inlitere aurite, este urmrttorul :

Intru slava stintei cei de o fi-inVt de viMit factoare si nedes-paqitei Treimi i intru cinstea Sf.Marelui Mucenicu Dimitrie s'auziditu acestu paraclisu impreunacu casele ospitalicesci i en toatecelelalte incaperi din temelie, decatra Si. Manfistirea Neamtul cutoata a sa cheltueala in. qilele preablagoslovitului marelui Domnusi Imperatu Neculai Pavlovicisinguru stapanitoru a tuturor Ru-siilor s. c., s. c., s. c., si a bine-credinciosului nostru Domnu Gri-gorie Alesandru Ghica Voevoda

i

www.dacoromanica.ro

0 INSCRIPTIUNE DE LA NEAMTU. 249

prin rivna si struir4a cuviosuluiArhimandritu i Staretu Sf.ngstiri Neam01 i Secul Kir Neo-nilu la anul 1850.

Aceea0 inscriptiune este, dupa cum amuspusu, reprodusa din dreapta la locul deonoare, in limba slavona din cuvntu in ea-v6ntu.

Cine poate nadusi Ia aceasta vedere amin-tiri istorice? Inscriptiunea este martorul con-timpuranu a epocei sale, este icoana ins0a acelei epoce resumata in putine tra'saturi.OdatI cu catirea ei ni se infatosaza in gan-dire obiectul de vecinica temere a natiuneinoastre, imperiul rusescu, cilruia pe atunceaterile romane erau vasale ill realitate pe andformal erau vasalele Portii otomane. Astfeliuputemu s ne esplicamu usor ce cauta preablagoslovitul Domnu i Impratu NeculaiPavlovici singuru sthpanitoru a tuturor Ru-siilor s. c., s. c., s. c.," pe o zidire public&a poporului romanu.

Anul in care aceaqta inscriptiune fh sapataera celu urmatoru dupa conventiunea de laBalta-Liman priu care se lila terilor roma'nedreptul de alegere a domnitorilor sei, clan-du-se numirea acestora dea dreptul curtilorde Petersburg si Constantinopole. Pentru a'Astra, o egalitate oare-care in forma, Tur-cia numi pe domnul Moldovei earl Rusia peacelu al Valahiei. Astfeliu venit:6 la Dora-nie in Wile romane Stirbei dincolo, G-r.A. Ghica dincoace de Milcov. Cu toataaceasta formalitate influenta ruseasca eraega1 in ambele teri cel putin in gu-verne care nu indrasnescu a se opune la ni-micu, daca nu in poporime insusi, unde eve-

nementele din 1848 traeau anca in sufleteletuturor. Trebue apoi sa ne alliintimu caspitalul din targul Neamtul, este ziditu demonastirea de acelasu nume, i ca pe atuncimonastirile erau in stapanirea calugarilorGreci, a unui Kir Neonilu" et C-ie. Pen-tru acestia ans flu esist tarrt, ci numaiimgratie ortodocs ce se intindcil peste limbi

peste neamuri pang, unde se intindeau cre-dinta i ratacirile ce ei impartaseau; ei deciputeau sa recunoasca do Domnu si imp6ratupe Neculai al Rusiei in tara la noi, i sa-lupuna in inscriptiunile monumentelor mondsti-resci inaintea chiar a domnului panfenteanu.G-uvernul celu slabu a lui Gr. Ghica, desinoi nu putemu sa-i atribuimu initiativa inaseinene imprejurare, putek elu s indras-neasca o improtivire in contra unui asemeneactu de injositoare lingusire, atunci andTzarul, in urnia ajutorului datu Austriei incontra revolutiunei, stralucea in Orientu cuindoita lumina?

Acuma Anse', din norocire, timpurile s'auschimbatu. Nu mai suntemu sub protectora-tul Rusiei ci sub acelu al intregei Europeadeca a dreptului insusi intru cat aceastagasesce unit respectu inaintea politicei i aambitiunei capetelor regesci. Nu mai suntnici averile terei instrainate unei clase de oa-meni pentru care onoarea i neatarnarea te-rei erau numai cuviute fail de resunetufara de intelesu . . . Cu cc dreptu dart maipoate sta acea inscriptiune pe Mill monumentual terei noastre proteguita de dreptul pu-blicu al Eux opei intregi? Ea este ratacita,din timpuri de injosire a 1,erei noastre, deratacire a puterilor Europei ; ea si-au tra-itu acum traiul i trebue sa dispara, cu tim-

si

Ma-

www.dacoromanica.ro

250 0 INSCRIPTIIINE DE LA NEAMTII. SOCIETATEA ACADEMICA.1

pul ce a dispdrutu. E destul pentru istorianenorocirilur noastre de a fi pdstratd in ar-hive si documente, si nu e nevoe s ne maiardte i cioplitd in marmurd fAr comenta-rul necesaru care da unu intelesu realitdtii

ldmuresce adevdrata naturd, a imprejurd-rilor trecute legIndu efectele de causele lor.

Locul numitei inscriptiuni este deci in mu-seul istoricu i nu pe frontispiciul unui mo-numentu publicu. SI nu se creadd, cd, prinaceasta ceremu a se ascunde :rusinea trecu-tului: cdci mai Antdi nu e rusine acolo undeviolenta i puterea ,brutald impunu o faptdcelui ce c mai slabu; al doile scimu prebine a nu in acestu modu s'ar sterge orusine care inteadevdru ne-aru fi patatu.Numai atAta sustinemu c inscriptiunea de carevorbimu, fiindu productul nedreptatii i asu-prirei unui timpu trecutu, nu poate sd ra-mlnd subt ast forml infiptd, in timpul nos-tru asupra cdruia atrage pare cd, fArd devoie umbra amenintatoare a colosului de laNordu.

Ceremu dark de la guvernul nostru ridi-carea inscriptiunei in Ambele esemplare i pas-trarea ei in museul istoricu pe de o parte

earl pe de alta inlocuirea ei prin o in-scriptiune in care sd, dispara ceea ce astdcli numai corespunde nici in dreptu nici in ,faftustdrei in care se afid Orile noastre.

A. D. Xenopol.

Societatea Academica.

Indiferenta membrilor societittii academice parea cresce pe fie-care anu. La 1 Augustu nu s'apututu deschide sesiunea ordinal% conform art.XIII gi XIV din statute, din causa CA nu venisemai nici nnul din membrii care nu locuescu inBucuresci. Abie dup. trecerea de trei OptOnani,adica a jum6ta4ii timpului sesiunei, societatea secomplectase strict cu numrul cerutu de statutepentru a incepe lucrarile sale. Lucrarile s'aumarginitu in primirea unui nou membru, a D-luiG. Sion care in discursul seu de intrare a vor-bitu despre reposatul nostru fabulistu A. Donici,la care discursu a respunsu D. V. AlexandrescuUrechie in numele societittii. In cursul anuluicur. s'a terminatu Ana tiparirea gramaticei D-IuiCipariu, lucrata, precum scimul cu mult inainteainfiintarei societatii academice. Mara de aceastisecretarul societatii in raportul sou mai vorbescede alte lnerari proiectate pentru viitoru. Resul-tatele activitatii societatii sunt deci putine sevede ca delegatiunea ce remane peste anu per-manenta in Bncuresci se ocupa mai mult cu ad-ministrarea fondurilor, care formeaza totdeaunapartea cea mai intinsa, a raporturilor anuale.

Art. XVI al Statutelor vorbesce de diferite re-viste periodice ce aru publica, sectiunile societatii

mmicu Inca pan acum.

Art. IV specifica indatoririle diferitelor see-tiuni, indatoriri multe i importante pan acumnici unu resultatu.

In locul acestor ocup4iuni, aflamu ca societa-tea a numitu patru membri noi, pe D-nii Petru

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA ACADEMICX. POESII. 251

koenaru, Marin Fontanin, A. Odobescu i pe e-piscopul Melchisedecu. D. Poenariu e autorul unuidictionaru ; D Fontanin nu mai putin cunoscutu ;Domnul Odobescu fostul redactoru al RevisteiRomane ce aparea odinioard, in Bucuresci esteintro altele autorul a doue nuvele istorice; ear par.episcopu Melchisedecu e cunoscutu nu numai prinpublicarea mai multor carti religioase, ci i princompunerea unor opuri istorice,oraqului Huii, despre care nuEmma intr'unul din numerelenoastre.

precum chronicavomu lipsi a daviitoare a foaei

Speranta publicului er b. ca toti barbatii de li-tere din Romania sa faca parte din Societatea A-cademica. De la inceputu Ana Constantin Ne-gruzzi, precum i (pe cat scimu) D. Dim. Bolin-tineanu au declinatu onoarea de a face parte dinsocietate. In urma s'a demisionatu D. T. Maiores-cu i de curndu i 11 I. Eliad Radulescu. Daca s'arintampli sa se demisioneze i D. Vasilie Alexandri,putini ern mai reman6 in Societate din autoriinotri cunoscuti, i resultatele lucrarilor mem-brilor Societatii poate ca aru fi mai mici Anaintensiv, i, judecandu dupa aceti patru ani, chiarextensiv.

Cu toate aceste sa nu fimu nedrepti. Poste eauitandu entusiasmul celu mare cu care s'a infi-intatu societatea, membrii ce au remasu voru aveacum gandurile atat de libere, incat sit se puiepe lucru in viitoru.

Red.

1= o s

IN COEL O.Lunecandu pe-a mea gandire,Intr'o yoga, nalucireM'am suitu odata in cern.Sa nu credeti ca spunu glume,Eram saturatu de lume,De-acestu seculu lungu de feru !

Pe drumu, me gandeam in mine :De va fi acolo bineAcolo sa remanu eu.Prin a stelelor desime,Me tot duca neopritu de nimePan in ceru, la Dumnecleu.

Dar acolo . . ce pustie 1Nu'ntalnescu fiinta vieRetacindu mai multe ori,Prin gradine mult frumoaseCa-ape Iimpei, recoroaseUdandu numai, numai fiori

Paseri, cu dulce cantare,Monotona mea primblarePutin o mai animau ;Nimeni Ins6 1. . i in urmaEata ca'ntalnescu o turmaDe mai multi sfinti ce cascau.

Nici o singura femeeIn tot cerul, ca si-i deeAl vietei dulce gustu .Poate-aveti altit parere,Dar en fara'ntarcliereLuai cerul in desgustu

I

I

www.dacoromanica.ro

252 POESII CORESPONDENT/ ANUNCIURI.

'atunci amintindu-mi bineDe-ale pamentului dine,De al vietei noastre chinu,Desuptai a mea fiinta

plutindu pe-o dorinta,Me tredeam pe unu duke sinu!

BUNU DRUMU !

In istu caru gatitu de jaleOare unde tu te duciJune cu trasaturi dulci?Fi-va lunga a ta caleEu vedu rudele-ti plangendu

amicii tei gemendu.

Preoti .multi si mull/ lumeIncunjoara cam! teuEu descoperu capul meuSi'ntrebandu de al teu numepicu cu ochii in pamentu:Anc'o frunda dusaln veutu!

Aveai Mica, dreptu la viataVacestu dreptu ti s'a rapitulCel putin, spune-ai iubituIn apusa-ti dimineata?Atunci nu te plangu nici cumDragul meu, bunu drumu, bunu drumu!

MOMENTUM FERICE.

De cate ori, scumpe amice,La viata en am cugetatu,Am 4isu ca. unu momenta ferice,Ori cand e unu momenta furatu,

Pe care-apoi fataliteaNe'ndeamna a-lu restitul,Cui? nu'ntrebaqdar asta-i soartea:A plange-unu veacu,--a ride-o di!

Th. Aerblinescu.

CORESPONDENT/.

D-lui C. I. labst Nu e serwsu, uu e umonsticu ; enesaratu.

D-lat P. Niel cu unn iota superioarI celor anterioare.N. G. Cretan a. Numeral perdutu s'a espednitn.

Din anul trecutu putetti prilni Ancit toate numerile,Nnse din anul I si II numai,sunt Banii sA ne trimeteti directu

Red

,fMIRON i FLORICA"Idila in duel eiinturi

de

Jacob Negruzzi,

apar6ndu in bropre, se gAsesce de v6nclarein lassi la librAria Juni/Theo," precum i latoate celelalte librArii din tail.

Preful 67 bani.

AY-ISU BIBLIOGRAFICILIn eurendu se va incepe publicarea

TUTUROR OPURILORD-lui Vasilie Aleesandri.

Acestu opu va contine vre-o 10 volumuriin 8-o; condiOunile detailate de subscriere sevont publick mai tardiu.

Redactoru; Iaeob Negruzzi. Tipografia Societatii Junimea.

.D-lus N.

www.dacoromanica.ro