CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI.1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I ATIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

_

www.dacoromanica.ro

No. 11 .Anul VI. Iassi, 1 Fevruarie 1873.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare Ia. 1 a fie-erei luni.Abonamentul pe un an pentra Rom In;a. liberiE 1 galbeu; pentru Austria 6 fi; pentrn Germania 15 Franci; pentra

Svi(era, Belgia si Italia 21) franci; pPntru Francia si Spania 25 franci.Abonarnentele se fac namai pe an an intreg, in Ia$i la Tipo-Litografia Nationall si la redactinne, in Bncnresti

la lib!iria Soccec et ('omp.; in toate celelalte orase din Romiinia labiurourile postale.

Istoria Critica a Romani lorde

D. B. P. HAJDAIT.

Stint acum vre-o none' luni de cAnd in Bu-curesti a esit nteia faseioarii. din IstoriaCritic& a RomAnilor de d. B. P. Illjau," oa doua fascioarA a unnat eelei iintei, coati-nuand publicarea in Columna lui Traian" siintiintrind deja tipgrirea nnei a treia. 0 In-crare pe un plan asa de intins precum ne-1aratl autorul, asa de noug si inceputa, de unpublicist atilt de cunoscut ca D. Ilgjdati, di-rnia i,..i sunt asa de obieinuite toate fIntanelenoastre istorice, trebuea sg. ertsuneze o miscareserioasii. inlumea invgtati. De la cele gatiii fileresturngnd cu putere ideile i credintele istoricei Inca in un chip nu pre mkulitor pentru ceice le avus6,r6, ne-am ateptat a ved6 o dare desamg nepgrtinitoare si serioasg. in care sI seanalizeze teoriile autorulni i si hotareasci asupra pretului lor. Aceasta nu o asteptam dela. cAti-va jurnaliti necompetenti care isi daupgrerea in chip cu totul itor si mai totdea-ima in necunostinta lucrurilor, ce de la jur-nalistii istorici si aa numitii oameni de sti-

intg pe care esirea unei dirti ca a D-nuluiHAjdrtu trebuea sg.-i intereseze prin inse'mng-tatea ei. In adevr si cei denta si o partedin cei din urma au zis ate ceva de carteanou esitg, dar din cele zise nu s'au pututdeosebl jurnalitii necompetenti de cei compe-tenti si de oameni de stiintg, to0 s'au intglnitpe fericitul si intinsul cAmp al necompetentii.Aceasta s'ar pAre pre tare, dar este foarteadevrat. Deosebirea intre aceste doue te-luri de oameni s'ar fi ve"zut in chipul feluriteu care ar ti apretuit cartea ; unii ar fi in-stiintat esirea cartii en cuvinte pompoase, enepitete magulitoare autorulni, ar fi ar6tat in-semngtatea ei din puntul de vedere zilnic, deactualitate, ggsind ocasiune de a face umcontrast intre linistea sufletease a unui scrii-tor si intre pasiunile de partide ce caracte-rizeazit pe cei mai multi oameni din Virg ;*)ceilalti s'ar fi pzit de retoricil jurnalistieg,de esclamgri patriotice si prin nite vederi O.-ngtoase purcese din un fond stiintific ar fi a-nalizat cartea. Nimic in privinta aceasti dinurmg, Toti fail deosebire au laudat numaicartea feirei a o analiza qi au leiudat-o mai

*) Romnnl 15 Aprilie 1872.5 1

www.dacoromanica.ro

398 ISTORIA clirrici A MM./WT.0R.

cu samei fiindcei este o lucrare nationalei.Mcrae le insemnate a earth nu sunt cerceta-rile istorice in sine, ci indreptarea acestoraspre scopul de a ridica gloria romaneasca ;eunostintele d-nului Mijdau nu sunt pretuiteintru cat ele pot descurca si deslega parti nouein istoria noastrii pentru interesul curat al a-adeverului, ele sunt nemarginite i colosale"flindca ele storc noue argumente de ingam-fare nationala. Cate-va citatii din asemenea bi-bliografii fac placere in felul bor. Unul din re-dactorii de la Transactiuni literare" dupa ceinstiintaza esirea de sub tipar a literei C dinDictionarul Academic adauge eh' este premic pentru a judeca o opera asa de gigan-tica care impreuna cu Istoria Critica a Ro-manilor la care lucreaza cu o pacienta deSisif eruditul nostru publicist B, P. Hajdau

din care are sa apart in curend secundaJascicula vor forma cartea ceirtilor

Bomeine, biblia poporului nostril celuipre incercat . . . . Un academic iomitn

zice fie-care roman deci ce mai are simt ro-manesc in inima sa caute st-si procure a-ceasta carte si s'o pastreze si studieze, s'ociteasca i reciteasca ca evlaviosul pe Tateilcel eeresc.. . Bomanul care stie a ceti si nu,,posede Istoria Criticei a Bomeinilor acelo nueste luminat Roman. Un jurnalist si istorictotodata face o lunga, dare de sama asupracartei d-lui Hajdau in Romanul ; cele anteicoloane cuprind viata autorului, ca sit zic asadin cea mai frageda vrista i operile lui panala timpul de fata ; ajungend la subject dove-deste ce e dreptul o mare imbelsugare de cu-

**) Dictionarul Academic cartea cartilor i biblia natio-nalitatii romane I! Eata o idee origmall 0 biblielatineassa inteleasa de poporul roman! De sigur a-cesta poporul nostru cii bunul seu simc o va tratacum se cuvine.

vinte frunma.se, scntimente patriotice, maguliriautorului dar pentru a justifica toateacestea nu analizeaza nici o parte in mod is-toric. Ce fel cunoaste istoria terei sale si prince ocheani magica se nitit asupra epocelortrecute usor se poate vede din urmkoarele:

Intre cuvintele ce aduce pentru ideea de ase traduce in o Iiinht strainii cartea d-nuluiIllijdrtu mai este si acesta ,,Europa ar vede

cu admiratiune cum neamul romrinese nunumai a lost luptiitor aprins contra navali-

Jilor dusmane, zidul Europei, dar pururea a,,cultivat artele stiintek leiseinda-ne monu-,,mente care sit ateste pe vecie gradul de cul-turd la care au ajuns. . . (! ) In acea darede salmi este an loc culminant, acela undeautorul remane isbit de admirare de felul cumd-nul Iliijdutu indreaptri, din un document al-minterea corect, cuvintele novae plantationisterrae Fogaras pentra motiva cercearile

incheerile d-sale ; la care criticul esclamacam asa acest om indreptii pant si docu-mentele" precum odiuioarii. Pascarii zisere deChristos acestui om pant si valurile mareii se supun." Srt nu se creadrt cit noi amfi contra laudelor cartii D-nuluidin contra si noi recunoastem multe me-rite, dar voim ca laudele O.' fie justificate,adeci sit reeasi din o serioasrt cercetare a lu-crArei si Sit fie purcese din un punct de ve-dere potrivit cn firea lucriirei. Am primi a-ceste lande chiar crind ele ar fi nedrepte, andlucrarea nu le-ar merita, numai Anse dnaele ar fi formulate in urma unei analize isto-rice, oare cum ar fi resultatul unor cercetaripe termul tiintific. Dar nici una din &rilede samA despre noua lucrare mi are nici macar invelisul unei astfel de cercetari, i aceasta,

si

**)

i CiiU,

Ilajdau,

si

a-sisi

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR. 399

ca sa zic asa, lege de a se rosti asupra lu-crului, fara a da sama publicului de ce te ros-testi pentru sau contra, am ve"zut-o pazindu-sedin partea Papiu pana si in mijlocul ce-lei mai aprinse i personale diseutiuni cuD. Hajdrtu. Discutia s'a ineeput a urmatdin partea Papin pe motivul ciinu s'a citat cii esat titate euvintele lui Sincai,

cu toate ca d-nul Papua are mai multe pa-reri asupra terminului de Ungro-Vlachia de-osebite de parerea d-lui llijdu, totusi d-sas'a silit cat se poate a inlittura discntia depe tOremul istoric controversat, ferindn-se de

apara parerile d-sale si a lovl pe a pro-tivnicului, cu toate c nici unul nici altul ianan avut aceeasi fereala in indreptarea de per-sonalitati. Oare cum, se respectau ideilese crutau persoanele, pc cand ar fi trebnit safie cu totul din potriva. Aceasta din partead-lui Papiu, cad protivnical d-sale cel putinnu respecta nici mia, nici alta.

Dar toate laudele indreptate cartii nu facAiwa o critica, atilt mai putin cand laudelepurced pururea din sentimental national in ocarte in care cercetarea adeverului trebue saformeze fondul. Cu toate ca acest principiue atat de limpede in sine, totusi el este ne-inteles sau nebagat in mina de majoritatea li-teratilor nostri, incat nu este de prisos de astrtrui asupra lui. Cartea nou esita nu e uncuvept in camera, o mesura administrativa,un sistem financiar, un act diplomatic en unenvent o lucrare poUticii sau o intreprin-dere de interes national, in care cel mai in-semnat lucru de autat i cercetat srt fie pen-tru toti Romitnii, invelati sau neinvqati, dacaeste Leda in interestd terei i binele natiu-nei. Asemenea lucruri fie care are dreptul a le

hiuda sau a le ocarl intemeindu-se pe senti-mentul national i pe folosul ce va aduce na-tiunei romane. Lucrarea d-lui Hajdau este anstiistorica, de stilpinirea stiintei, ea este iutoc-mita si rizamata pe cronici i dociunente con-timpurane epocelor de cercetat, ideile none siapretuirile autorului nu au valoare decat dacasunt sustinute prin dovezi de aceeasi fire, prinisvoare istorice, prin talmaciri de locuri dinautorii vechi, cu un cuvent prin toate mijloa-cele gasite pe cale istorica. A voi a face cri-tica unei asemenea arti insanina a te punepe acelas feral, a controla datele, isvoarele

citatiile, a urmari dacrt desvoltarea ideilordecurge in chip logic si firesc din faptele aduse,a pretui dreptatea san gresala incheerilor, aanaliza talmacirile ce se dau locurilor citatedin autori, a cuprinde valoarea stiintifica alucrarei gi a te rosn asupra ei aand iii ve-dere intru cat autorul a deslegat 0. a sus-tinut in un chip mai stiintific cercetarile sale

intru cat a corespuns in cartea sa tutu-ror acestor cereri a criticei. A lauda o ase-menea carte numind-o biblie nofionala insamnaa nu-i intelege pretul si a o scoborl in cam-pul politieei zilnice unde se stie cat de grabnicse discrediteaza luerarile cele mai aplaudate.Caci sentimentul national nu are ce Oda inlucrari de cercetare a adeverului, chiar candresultatul l'ar privi ; pentru asemenea cerce-tari, natiunile au un camp obstesc, unde oa-menii lor de stiinta se intalnesc, desnracati deiuteresele nationale, ele ii dan oare cum oparte din personalitatea lor pentru idei de osfera mai senina si mai inalta. Natiunile nu-mai at6t castiga in privinta sentimentuluia mandriei lor nationale din lucnrca F;tiinificaa oamenilor lor, intru cat acqtia isbutese a-ki

d-lui

D-uului

si nu

si

si

a-si

en

1

gi

www.dacoromanica.ro

CO ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

statornicl o insemnatate universal, insemna-tate subiectiva, proprie numai acelor oameni,dar care se resfrange in chip indirect asupraterilor ce i-au nscut, aruncand peste ele in-vile un lustru de insemnatate si de glorie. Dinacest punct de vedere natiunile trebue sa semandreasca cu oamenii bor. De sigur, anddin o earte scrisa in chip critic i analaticnes fapte ce ne magulesc sentimentul na-tional, nu mai remane indoeala ca omul detiinta trebue sit fie cu ant mai multamit caatilt mintea cat 1 inima pot a se intalnl. Cinena simtete o dulce multimire sufleteasca andeetete batliile de la Racova i Calugareni ?Dar intreblim, pentru ce ne simtim astfel laaceasta cetire ? Pentru-ca acele butalii suntfapte acute de stramosii notri. SI ne inchi-puim acum ca" aceste batalii dovedite in chipistoric, ar fi numai nite scornituri sturnitepentru a ne magull mandria noastra, mai in-trebam and., tot acea bucurie i micare su-fleteasca ar simtl, nu numai omul de stiinta,dar chiar ori ce Roman iuteligent recetind a-ole fabule. Sentimentul national pentru a pro-duce fructe sanatoase trebue A purceada dinadevr, alminterea este numai o inchipuirea creerilor notri care ne falsifica mersuli desvoltarea, si pentru ca sa se razeme peadever trebue ca lauda i entusiasmul in orice lucrare sa fie precedata de o critica ne-partinitoare. Nu este deplin patriot acela caruia6i place a yea pe stramoii lui numai inglorie i fall i pentru acest scop supune cro-nicele i documentele la cea mai nemiloasasehinjuire spre a put stoarce cate-va pica-turi de glorie i fala i a-i scalda in ele ;asti urmare samana cu a acelora carorale place a aye prietini numai bogati i in-

semnati, despretuind modestia si nenoroci-rea. Adevratul patriotism stl in a cercetai iubl pe stramoi en toate fasele lor de tre-cere, a analiza toate epocele, a desv611. toateranile i nenorodrile, a ne mArdri and a-vem dinaintea noastrA fapte stralucite, a plangecand vom intabil injosire si cadere, dar in a-mandouC easnrile a cereeta hicrurile en ne-pArtinire, en iubire de adev6r. Sentimentelece ni se nasc la cetirea eutarei sau cutareiepoce, sunt partea actuari a vietei noastre,ele nu trebnesc amestecate in timpuri nudepersonalitatea arzeloare a individului a dis-parut de milt, viata lui intreaga fiindu-ne tra-data none' prin faptele ce an remas impietritein veacuri. 0 mare insemnAtate a istoriei fiindaceea de a ne inQtosa un camp intins de oindelungata ispitire, de uncle noi sa capatamprincipiele sanaltoase pentra traiul nostru ul-terior, studiarea ei devine chiar periculoasaindata ce vom falsifica si vom ascunde ade-ve'rata stare de lueruri a epocelor trecute,principiile de conducere a vietei noastre nevor face en atat mai mare feu, cu cat ele vorfi mai mult stoarse din nn mijloc fals sau r'eninteles. 0 mare parte din scriitorii notri nuvoesc si inteleaga acest adev'er. La noi ad-mirarea si landa nu se indreaptI asupra me-ritelor i talentelor, ci asupra sentimentuluipatriotic ce le insufletesc, cu alte cuvinte nuse judeei valoarea intelectuali a scriitorului,ce intentiunea cea patriotici a lui. Cu acestmijloc urmArile sunt uor de gacit, in adevCrcartile noastre an sa fie romaneti, dar numaiatAta pe and euvEntul rovanesc in vocabu-larul tiintifie are sa capete un inteles nupre migulitor pentra RomAnii a carora strA-moi au cultivat pururea artele fi Ointele.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR. 401

Tot din lipsa unei critici nepartinitoare, toatepArerile istorice ce se espun si sunt insufletitede directia domnitoare, se formuleazg in dogme,se Nese in toate pArtile, se primesc fAr a. dis-cutie, se inrIdAcineazd in toate capetele siWiese fArd sminteald pg'ing ce altele isbutesca le lua locul.

Trebuinta unei ddri de sarag asa cum in-telegem noi, fiind simtitA cu ivirea unei cArtiasa de insemnate ea a d-lui ligjddu noi ne-amhotdrit a o intreprinde. Vom cluta a fi ne-pArtinitori, si a ar'eta adevhata valoare a lu-crurilor, nu vom abunda in laude, pe care lemeritd autorul si ne vom p521 de personali-trto pe care nu le meritd nici un scriitor.

I.

Intinderea teritorial.

Ideile noue ce le sustine autorul vorbinddespre intinderea teritoriale a Munteniei inveacul al 14-le sunt urmatoarele : PA'me.ntulMunteniei despre Moldova, se intindea Ong laBacdu i Bbrlad, acestea fiind cele mai mar-ginase orase ale Moldovei, despre partea rd-sariteand ; toatd Dundrea de jos de la BrAila,Galati si pang mai sus de Chilia impreung entermul maritim era tot a Munteniei ; cu altecnvinte dad am trage o linie din Carpati laBaclu, la Balad, LApusna, Tighina i Ceta-tea alba, tara de la meazg noapte a acesteilinii impreund cu orasele amintite constitueauphmntul Moldovei, ear toatd remdsita de lameazg-zi a acelei linii, incep6nd de la punc-turile marginae de mai sus si plug in Du-narea si marea, fAceau parte din pAmntulmuntenesc. StApAnirea Muntenilor asupra pl-mntului despre Balad, DunArea i mare sauBasarabia propriu zisg, in cursul seculului al

14-1e, nici nu a fost pusg in indoeali, de la1400 ea este cite data intrerupti prin mo-mentane apucgturi a Moldovenilor pentru ca-re acel teritor ajunge a fi visul lor de aura;la 1465 el este cu desevdrsire lipit de Mol-dova de cAtrA Stefan cel Mare care strAmutihotarul de la Berlad la DunArea, tot Stefanmutg si in cealaltd parte la 1475 hotarul dela Bactiu la Focsani. StApInirea ducatului Fa-garasan este foarte veche. Intre 1170-1180RomAnii de la Severin in frunte cn Basara-bii, folosindu-se de o lupta iutre Unguri iBisantini se unesc cu acesti din urma i en-ceresc prin foe i sabie" Fagarasul nude iistatornicesc puterea lipindn-1 cAtri Banatul deSeverin ; cat despre cealaltA posesie a Munte-nilor, Amlasul, ea nu se afli in Transilvaniaprecum se credea pang acum, ci in BanatulTemisianu, ea fusese cuceritd intre anii 13691372 si este tinutd cu putine abateri pAnAla 1462 and Vlad Tepes o pradg si desfi-inteazg.

Noi nu primim de loc intreagA aceastiintindere teritoriald, avem de zis i derestatornicit cele mai insemnate lncruri dinea si pentru a se vede de ce si cum, vomincepe a analiza pe rand toate snstinerile pre-cum si dovezile, repetind in bucAti desacuteresumatul de mai sus cu deosebita privire lafiecare.

Pdrerea cumc5. Baclul i Therladul formanhotarul Moldovei despre Muntenia este rize-man. pe urmAtoarele dovezi: done tractate co-merciale incheete de Alexandra eel bun iStefan cel mare cu Polonii; vre-o patru sancinci chrisoave in care se vorbete despre vamade Bacau i Be'rlad. EatA chiar locnrile dincele dou tractate Lembergenii merg'end la

c

www.dacoromanica.ro

402 ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

Braila dnpa peste vor, platl vand la granitain &du sau in Mr lad" (1407) Lembergeniimergnd la Braila sau la Chilia dupa peste,sa plateasca vand la granita in Bacau sauin B6r lad." Nimic mai limpede la antea pri-vire. Cetind ans6 documentele in intregimealor, intiparirea ce-ti lasa totalitatea cuprinsu-sului si lumina north.' ce-ti aduc and-nuntimile, te ineredinteaza indata cum ca nureese de be cea ce s'ar 01.6 din bucatiledesfacute a documentelor. Trei greseli insem-nate a &cut d. flajdan consultand aceste do-cumente 1) Nu a tinut smug de sistemul va-mal al terilor noastre din acea epocd, carereese foarte lamurit din aceste acte 2) aInat euviEntele frontier'd sau granitic' in inte-lesul real al lor fad a lua sama la impre-jurarile in care figareaza 3) a incheet la ne-fiuifla oraselor acelora care nu se alb,amintite in vre-un loc deosebit din documentelecitate de d-sa, fara a vol sa ia sand dad se

pomenite san nu in alte parti tot ale a-celor documente.

Sistemul vamal din Moldova era acela careera in lncrare in Europa intreaga in evulmediu. El purcede din principiul ca pentru a-ceeasi mar& trebue sa" se plateasca valid intoate orasele sau locurile insemnate din tadpe uncle va trece, afara de vama principalastatornicita in ormul eel mai insemnat princare trebue sa tread on ce marfa neapa-rat. La noi acel ora era capitala Suceava.Din acest centru negutitorii plecand sau inlAnntrul terei saa inspre deosebitele teri ye-vecine, Ungaria, Muntenia, Po Ionia, Tataria,trebneau sa plateasca oare care vand in toateorasele prin care trecean. Scopul incheereitractatelor comerciale era i atunci usurarea

negustorilor cu marfuri, aceasta usurare constamai cu sama in scutirea de a plat Yam& inunele orase, scutire care se facea sau in ra-port cu neinsemnatatea marfei, sau curat dupalegaturele de prietenie ce esista intre Moldovacu Polonia. Cand o marfa oare care nu estescutitA, ci are a fi supusti Ia varnA in toate oraseleatunci amundune documentele inira nurnele tu-turor ormelor din cale fara nici o calificare, re-gulAnd varna ce are a se lua ; din contra candvre-o marfa se bucura de scutire de vand inunele orme si are a plati vama numai in unulsingur din o intreaga linie de comerciu, atuncinu se aminteste nici un ora in care nu area se lua varurt, ci numai acela in care are ase lua, intovArdsit cate odata de calificativulfrontierd sau granipl. Cuventul frontiera saugranita nu se pune in documente ca sa seinteleagA eh acel ora care-1 poarta este celmai m6rginas oras din Ora, ci pentni ca sitse inteleaga (IL el este cel din urmd uncle area se plati vama, prin toate celelalte trec6ndliber; el arata cit acel oras este rnarginanumai in privinta plititei de vamtl i uumai pen-tru un fel de marfii, negustorii privindu-se oarecum ca esiti din Ora in privinta fiscului, ne-mai avOnd a prati vre-odatd alta vama in vreunul din orasele pin care dupa aceea aveaua trece. Acesta este adeve'ratul inteles al cu-ventului frontierd. Pentru a dovedi aceastaavem Devoe de a cita mai multe pasage. Eataunul pentru esportatiunea postavurilor la Bis-trita in Ungaria se va platl in Suceava dela 1 grivna-3 grosi, in Baea de la 1 griv-n1-1 groi, idem la Moldavita i apoi laintoarcere din Ungaria cu marfa de acolo seva phlt1 de la 1 terhar in Moldavita-2 grosiidem in Baea. Esportind postavuri la Brasov

precum

tuturor

arid

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMA.NILOR. 403

.se va plati in Suceava de la 1 grivna elitegrosi, la Bacau-1 grosi, idem la Tro-

Aus ; i la intoarcere de acolo de la fie care.terhar in Troths crtte 2 grosi idem in Ba-can".1) Din acest pasagiu resultrt ca in spreUngaria erau cloud ciii, una la Brasov, cealaltala Bistrita (din Transilvania). Pe drumul eelAnti erau orasele Bacau i Trotus, pe eel aldoilea erau orasele Bacau i Moldavita, dinacestea Trotusul i Moldavita erau cele maimarginase aflandu-se foarte aproape de hotar,prin toate aceste orase cine-va cu necesitatetrebuea srt tread, urmand am6iidou'e Odletate. Fiind-ca postavurile in pasagiul citat, nusunt scutite de fel, de aceea vedem ca negu-titorii trebue sa plateasca vamrt in toate ora-sele din drum si la &were si la intoarcere,pentru aceea orasele sunt numai insirate fardsa poarte epitetul de frontiera nu numai Ba-caul dar nici Moldavita i Trotusul adevrateorase din margine, din contra indata ce o alta,marfa, mai neinsernuatt, este scutita de a plat].vama la toate orasele din drum, atunci vedemca nil se mai amintesc toate ci numai unuldin fie care linie, acel in care are a se plativama i acela este intovarasit de cuveitulfrontierd, anume Bacaul si Baia ca cele maiinsemnate, (lesi nu erau cele mai marginaseresumand in ele vama intregilor linii Baia-Moldavita i Bacau-Trotus.

Eata esportatia jderilor Unguresti e libenit.platind vama la frontierii in Baia sau inBactiu de grivna 1 V, grosi, in Suceava 3,grosi . . ." 2) Aici se vorbeste despre partileunguresti i anume de cele done drumuri ceduc acolo, Bacitu-Trotu i Baia-Moldavita.

') Arch. ist. pag. 131 v. 1. f. 1.2) Arch. ist. v. 2 pag. 175.

Din pasagiul Ante stim cu siguranta ca maiinspre frontiera, decat Bait se afla Molda-vita pe drumul Bistritei si mai in spre mar-gine decat Bacaul era Trotusul pe drumulBrasovului. Cum trebue sa intelegem epitetulfrontiera dat Bacaului i Baiei? DupaHajdau ultimele orase marginase a Moldovei"Dar atunci Trotusul i Moldavita reman desigur Ungurilor; d-sa atunci trebuea sa admitacrt si Baia era unul din cele din urma oraseale Moldovei fiind-ca i el poarta titlul de fron-tient : i prin urmare si in acea parte Mol-dova nu se intindea mai mult. Noi Anst neesplicam lucrurile in intelesul adevrat al do-cumentelor ; pe cand comerciul en postav erasupus la vama fie-carui oras, cel cu jderi eamai neinsemnat era scutit de plata vamei laTrotu i Moldavita, de aceea nici nu se a-mintesc aceste orase si de aceea BacaulBaia poarta numirea de frontier* Cum-cd en-veitul de frontiera nu are alta insemnatate semai cunoaste de acolo ca in cate-va parti aacelor documente Bacaul si Baia sunt pome-nite Lira epitetul de frontier* dar a-veld ans6intelesul statornicit de noi ffind-ca nu se a-minteste dupa d'ensele nici un alt oras maimarginas decAt ele, ceea ce insamna ea ne-gutitorii nu au a plat vama in orasele nea-mintite. Importgiunea cerei muntenesti si bra-

sovenesti e libera platindu-se varnd de la 1peatra de ceara in Bactu-1 gros, la depo-, sit la Suceava etc importatiuneajderilor Unguresti e libera platindu-se vamade la 1 grivna in Baia 1 IA grosi, in Su-ceava etc. *) In casul acesta Moldavita

Trotusul nu sunt pomenite neffind a se plAti

*) Arch. ist. V. 1 pag 132.

1/2

aril-

d-nul

3

t

,

, Ii

www.dacoromanica.ro

404 ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

in ele vama, ceea ce nu le impedica a esistaa fi mai mArginar.Credem cA am lamurit urmatorul lucru, ca

numirea de frontierti Ban granita nu are seni-nificatia ce i-o &J. D. Hajdau fiind ea am ye-zut-o data la orar care nu erau cele maimarginar i am vzut orar marginar ce nuo purtau. Odata statornicit acest fel de inte-Iegere a lucrurilor, pasagele citate de autorii perd din insemnatatea lor aparenta.

Pentru a se ved6 asemenea c nenumireaoraelor insamni numai cA marfele au a treceliber prin ele, earl nici de cum ea nu esistauvom da tm esempin : in documentul de la 1407vorbindu-se despre marfurile ce au a se ducela Tatari, se prevede CA negutitorii au a plativami in Iai, in Cetatea Alba sau Tighina.De aid ar urma dupi D-nu Hajdriu ca peacea cale nu se mal dig alte orar, pe canddupi noi resulta CA tractatul comercial incheiatcu Alexandru cel Bun Ci scutea de a plat1 vama,in celelalte orar nepomenite. Documentul dela Stefan intarete pe deplin parerea noastra,ingreuind impositele pe aceleai marfuri i peaceiai cale vedem arAtAndu-se And un orace nu figura in celelalte tractate ; negutitoriiau a plat1 vama in trei locuri Iai, LapuraThighina salt Cetatea alba. Tot in astfel dechip ne esplicAm i urmAtoarele randuri totdin docmnent de la 1407. Exportatiunea pos-tavurilor la Unguri i Munteni e libera, a-

pentru esportatiunea Munteneasca seva plat in Suceava de la 1 grivna-3 groii la fruntarie la Baal' de la 1 grivna-2

Adeci ca nepomenirea i celorlalteorave mai jos de Bacau aratA numai ca pos-tavurile an a trece prin ele liber. Aceasta ar-gnmentare ori cat de loci ar fi ea eita din

spiritul documentelor, nu ar fi pe deplin con-vingetoare dad, documentul lui Stefan, tocmaiacel care i se pare d-lui Hajdau mai esplieitnu ar ven1 sil, intareasca prin realitatea lucru-lui toata dreptatea parerei noastre.

Aceasta lumina o capatam cu imprejura-rea schimbrei modului i a locului de plataa vdmilor pentru postavurile ce mergeau laMunteni. In documentul de la 1407 am ye-zut ca pentru aceasta marfa negutitorii aveaua plati afari de Suceava in un singur loc:lo fruntarie la Bactiu de grivna-2 groi.Stefan cel mare reguleaza alminterea, anumeca afara de Suceava negutitorii cu postavvrice se due in Muntenia sa plateasca cate 2 gal-beni de car in fie-care ora prin care au a trece.Cu astfel de regulare este evident ca noi a-vem sa vedem pomenindu-se toate oraple dela meaza-zi din cuprinsul Moldovei; eat& pa-sagiul Cine va duce postavuri la Basarabia(Muntenia) va plati vama in Suceava de griv-

na-3 groi, ear in targul Romanului, inBacriu, in Ajucl, in Putna, in Vaslui, inBerlad i in Tecuciu de car 2 galbeni. Earintorandu-se din Basarabia sau din Turciacu piper, cu lana, sau cu alta ceva, va platiin Bacau, in Roman i in celelalte ormemargenene de mai sus de car 2 galbeni *)"Eata dar Adjudul, Patna, Tecuciul i cu d6n-sele toata partea pe care D. Hajdeu in opre infocatA admiratie pentru Basarabi o 114-Inca din Moldova. Aa dar dupa cum inpasagiul relativ la marfurile Ungureti cuvin-tele la frontierii la Baia sau Bacdu nu aveativaloarea lor reahi, fiind tiut cu sigurantaesistenta Troturlui i a Moldavitei mult maiapoape de hotar, asemenea cuviutele la fron-

Arh. ist. V. gag. 172.

:

nume :

groj

:

M

2

www.dacoromanica.ro

ISTORIA dimwit A ROMANILOR.STUDIU ASUPRA POESIILOR POPULARE. 405

tiera la Bac(iu sau Berlad citate de D. Haj-dau nu pot ave intelesul ce-i da prin esis-tenta documentala a orarlor Patna, Adjud siTecuciu. Lipsa acestor orar din documentalde la 1407 se esplica, ca i lipsa Lipuneidin drumul spre Tatari tot din acest act a-name scutirea negutitorilor de a plati yam&in acele orar.

Bata dar marginile Moldovei restatorniciteaa dupa cum Cronicarul Ureche spune enmare simplicitate i limpezeala, adeca toatatara rluita de D. Hajdan &fail de finutulPutnei c cetatea Crachlna. Aceasta este cuatat mai lamurit, cu cat ormul MoldovenescuPatna c trebuit sa fie until din cele maimarginar arzat pe marginea sting a riu-rrului Patna. Mara de cele doue probe ana-lizate mai sus, D. Hajdau mai amintete Anacate-va documente cam tot din acel timp incare se vorbete despre vama de BaceiuBerlad incheind c aceasta ar arata ca erauorar de mar.q:ne; dar i de asta data se in-ala eariti asupra sistemului vamal de atunci.Acele documente ar fi avut aceasta insemna-tate cand D-nia sa ar fi stabilit c. numaiorarle de la marginea terei percepeau vama,prin urmare Bacaul i Berladul ar fi trecutin numeral acelora, dar de vreme ce s'avezut foarte limpede ca in toate orarle sepercepea vamil, atunci ele nu an in aceastaprivinta o mai mare insemnatate, caci atuncitrebue sa primim ca i Vaslainl, Romanul, Iaii,etc, erau marginar fihid ca in toate acestease percepea vama domneasca ca i in Bacau

Berlad.(Va urma).

G. Panu.

POESRLE POPULAREculese i intoemite de Aleesandri.*)

I.Sara, cam! vuetul ci viata adorm in natura,

cand stelelepe cer s'aprind incet i cate unala umbra noptii, in acest inceput de tacere,auzi cate-odata, in departare, un fluer, cu careun pastor ostenit, culcat pe o colina verde,OW, truth sa, i pare ca, voete, prin sunetemelodiease, sa apere de lupi selbatici mica saturma, adPipostita in vale. La oarele acele,in care apune zioa, aceste jalnice cantice seingana cu oaptele din campii, alte plangeriduioase, i au, ea ele, armonia Mr. Fara multaarta, Ara a pate da cleat cate-va noate, a-ceste simple instrumente, Mete din un fag,produc, en toate aceste melodii care incantaand i sant totdeauna placate pentru prim-blatorul ascultator. Ca flueral, ca buciumulpastoralui, Doinele, Baladele, culese din gurapoporului, au farmecul lor ; compuse intr'untrecut departat, Ara data, de autori necunos-cuti, de rapsozi romani, ele sunt cele anteiversuri in care a prins a canta limba noastra,

ca prime incercari, an frumuseta a tot ceincepe, au gratia leaganului, poesia primaverei.Ele sant pentru noi ca Orfeu, privit aiurea iin alte timpani, drept parintele poesiei i almusicei Doinele, in adever, nu se rostesc, secanta ; i odata cu ele s'a nascut ariile noastrenationale, acorduri pline de originalitate, mu-sica plina de melancolie, aline suspin, plan-set care resuna dureros ci merge pana lainima!

Despre aceasta opera', reyista noastra s'a mai ocupatin done randuri, nti s'a facut o dare de sama scurta.la aparitinnea carlii de poesii, apoi a publicat d. T.Maiorescu o critica mai intinsa (V. Cony. Lit. an. Ipag. 132 i 301).

52

ci

*1pi

pi,

www.dacoromanica.ro

4CG STUDUJ ASUPRA POESULOR POPULARE.

Versuri si cantice se improvisau odata pen-tm care le intrebuinta in toate impre-jurarile, la plug, la camp, a cask si la resboiu.Era, in vremea lor, starea primitiva, si ceeace se poate chiema timpnl poetic al lereinoastre. Poporul ha desvoltarea sa are, caomul, versta copithriei, versta tineretei i verstamatura. In epoca de'ntei sunt mai en minazilele Mule ale poesiei. Mai trziu, cand so-cietatea prinde a se constitul, cand se inmul-lac birurile, cantecele incep atuncea a tace.Astrizi Doinele, devenind tot mai rare, parci se due de prin sate. Dar, inainte, ele fa-ceau parte din viata populara,

Doina cant, Doina soptesc,Tot cu Doina vietuesc."

Acest cult al Doiuelor era, de sigur, inlesnit prino Ora avuta, prin un pitment hranitor, pro-ducend totdeauna mai mult decat trebuea, i(land ca de la sine acest usor prisos ; muncaera voioasa, nevoea nu tinea pe phigar plecatcu totul pe brazda. Privirea se inturna cittrnatura, i realitatea era poetica : sesuri i dea-luri, codri i flori, stanci i roada, dumbravecu isvoare ascunse, riuri cu maluri deschise

verzii, ape multe si recoritoare, patria noastracuprinde, intr'o mica' intindere de piiment,munti inalti, intinse campii, si este, intre Car-pati i Dunarea, ca o prescurtare frumoasa afrumusetilor lumei. Romiinul, care parasea uorbordeiul sett intunecos, care nu s'a ostenitniciodata de viata sub cer, ett libertatea ei,avea totdeauna sub ochi priveliste inveselitoarevederea nu aducea spiritttlui decat imaginilurninoase, care dart inchipuirei stralucire, ipun facultatile poetice in conditiunile cele maibune de desvoltare. Traiul intr'un cuveut, sipositia geografica indemnau la Doine si pre-

tutindenea s'aretau favorabile la inflorirea lor.In aceste imprejarAri s'au nascut cantecele

noastre populare, care incep, multe prin frunzeverde, i sunt ca pline de aer si de lumina.Nu mai putin decat in locnrile in care au fostcantate. este soare in aceste poesii. Descrierilestralucesc de raze i de coloare. Autorii lor veldnatura precum este, si o descriu precum o Ted.Imaginile ce reproduc sunt totodata reale sipoetice, ideale i adeverate. Ar zice cineva casunt precum apele limpezi in a citror adancprivesti, ca intr'o aglinda, toata lumea fisica!In Balada, de esemplu, care desehide colectiad-lui Alecsandri, un pastor anienintat de omor,zice la una din oile sale, numita Miorita, cAde va fi ucis, sa ammte surorilor ei moarteasa in cuvintele urmatoare :

Sa le spui curatCa m'am insuratCu-o mandraA lumei mireasa;CI la nunta meaA cazut o stea,Soarele i LunaMi-a linut cununa.Brazi si Paltina0

avut nuntakiiPreoti muntii man,Prised lautari,PasiireleSi stele faclii!"

Aceastit descriere, uncle nroartea este repro-sentata prin mireasa lumei, logoditit cu tot o muldin zioa nasterei, unde Luna i Soarele suntnunii marl care aduc cumma, uncle brazil ,simuntii tin locul de nuntai si de preoti, undopaserile canta mara funebra, unde and dreptfitch mii de stele, uncle cel antei semn fataleste dat prin unul din aceste focuri care sestinge pe cer, intregul nest tablou este until din

popor,

Criteasii,

I-am

mii,

gi

www.dacoromanica.ro

STUD1U A,SUPRA. POESIELOR POPULARE. 407

eele mai minunate care au eit din capul poe-tilor! Universal intreg este cuprins in cdte-vaversuri, i ca prefAcut intro bisericd pentruaceast nuntd, ! Ce templu poate fi mai mAret !Ce pompit funerard mai frumoasd! Acest mor-'ant, deschis in mijlocul campurilor inverzite,are, pe langit poesia contrastului, filosofia saadeveratd ; aceea care amintete poetului c isnnt date pentru a cant% nnmai cdte-va pri-malted, i c natura, care respandete atutmoartea, cat i vial; nu e mai putin un sacriucleat un leagan!

Ideile dara, precum descrierile, sunt demnede remareat. Asemenea simtirile, simple i na-turale, atrag prin sinceritatea i frumuseta lor.PAstorul nu moare fat% a gInd1 la mnma sa

Ear la cea maicutd.Si' nu spui, dragup,a la nunta meaA cuzut o btea I"

SA nu-i spue, de sigur, pentru cd din aceastdneagru prevestire mama ar intelege c. i-amurit fiul, i ar plunge lacrimi pe moartea sa !Eatd amorul de fiu cdtrd mama ciliar in ceeace are mai ginga, in dorinta de a-i ascundedurerea i de a-i tagadul tot ce o poate mhnl!

precum inima sa se intoarce catra ceea ceiubete, asemenea ochii sei se opresc pe ver-deaa uncle duce dimineata oile, pe stdna undeIe adund sara, la sunetele fluerulni, i, pr-sindu-le, ar dori a lua cu densul, in ceealaltlame ceva din ceea ce incAntat in aceasta

zici, adaoge el alit Morita,Ca sa me ingroapeAice pe aproapeIn strunga de oi,Si fiu tot cu voi;In dosul staneiSa-mi aud chuff.

Astea sd le spui,Ear la cap sa-mi puiFluera de fag,Mult zice cu drag!"

EMIL, in cdte-va cuvinte amorul ptistoruluipentru draga sa turma, pentra cunii sei apa-rdthri, pentru arta sa, i pentru acel flueraen care a cAntat Doinele cele mai duioase !Eati totodatA credinta ed vii i morti suntuniti prin suvenire, i ca reman pe pdmenturme scnmpe Inca a celor care se duc !cittit poesie in aceste versuri! Ciobanul, aproapede sfiritul seu, aratAnd Mioritei dorintelesale cele de pe nrma, i insarcimind-o de ase face dupa moartea sa, esecuthrul lor, toatdaceasta supremd vointa, tot acest testamenteste de sigur, un cap d'operd pastorald; i putemnumb en Virgil, pe acest testator campenescdivino carmine pastor I"

Am deslipit una din Baladele noastre, i cao fioare din acest buchet poetic care e denaturd a ne face sd simtim ceva din mirosulcelorlalte. Dar sunt mai multe care nu arperde nimicd, de a fi puse alaturea cu Miorita.Sunt uncle eroice care amintesc fapte indrAz-nete, legende care spun de lupte urier. -mmtDoine de o naturd mai dulce, descrieri decampuri, plangeri amoroase, care, dad, unelesunt pre scurte pentru a face idile, altele preputin desvoltate pentru a compune elegii, auAnse ceva al lor. Toate apar ca o recoltd ma-noasa, crescuta pe un pitment indestulator, icare are curona sa de frunze, lucsul sell deflori, de o formd libera, stranie i cate-odatachiar selbatica. Producte naturale, ele nu da-toresc nimica cultnrei. Nriscute inteo vremeuncle regulele, teoriile erau un lucru en to-tul necunoscut, putin supuse la legile me-

:

Si

Pa

i

www.dacoromanica.ro

408 STUDIU ASUPRA POESIILOR POPULARE.

surei si ale ritmului, de nu au nimica, niciin forma, nici in fond, uncle si simtim arta.Naivitatea, care este caracterul poesiilor pri-mitive, eata, ce le deosebeste ! In aceste tim-puri departate, poetii nu asculta decat de in-spirarea kr, fara a presupune ca poesia area devenl o arta' ce ei singuri pregatesc, si

ca un copil care vorbind nu stieeste o gramatica uncle tot ce se zice are unnume. Este limba, care abia esita din leagan,din pelinci, petrece cu densii copilaria sa viesi vesela, Cara nici o grija de formele literare,sprinteua i usoara, jucandu-se in plina li-bertate.

Placute si atrageloare sunt aceste poesii.Dar, nu avem a privi numai descrieri care nepun ca fatzi cu natura ; nu e destal de o sim-plicitate naiva, de o forma clara unde vezisimirile si ideile, ca la o lumina, in toata,sinceritatea lor. Ar fi a nu le face cunostintadecat pe jumetate daca nu am observa ca elene innitisaza, cu yii i felurite colori, viatavremilor trecute, i ca pun sub ochii nostritot ce _odata in framentarile sale, a simtitsuferit tam noastra! Intre filmic kr, ele cu-prind tot traiul primitiv al poporului De-Imunceste dorul, zice D. Alecsandri, sur-prinde veselia, de-I minuneaza vre o fapta ma-re*, el ii (1110, suferinteleisi canta eroii, isi canta istoria, i astfel su-fletul seu e un isvor nesfirsit de frumoasa po-esie." Eatii in cateva cuvinte, resumate chiarde poetul care le-a inteles mai bine dead orieine, toate aceste cantice in care natia roma-nil, odata en limba i musica, a depus floa-rea simtirilor sale. Ele s'au strecurat pana

la noi prin un nimol de timp. Poesia oralia trait mult in Romania. Nu numai pentras'a cules tarziu din memoria unde s'a pastratdar pentru ca lungi au fost zilele in care erasingura noastra literatura! Pop or agricultor,care producend indestul, n'avea nevoe, impinsde comert, de a cutriera lumea si de a do-bandi in schimb, idei si cunostinti, noi am re-mas pe loc, mult inapoi de terile cultivate;mult am stat in nemiscare si iii acea stareprimitiva in care infioreste acest soiu de po-esie. Numai in anticitate, in Grecia, in Ara-bia, in India si in cate-va parti din Orientulde astazi, a durat i crescut, -cu atata marireimperial cantecului. La natiile moderne dinOccident, civilisatia vechilor societati, grama-tica, istoria, luminele au stins, aproape ticleagan, instinctul care in lipsa. de arta, se in-cearca cu aceste poeine. Noi i-am lasat viatamai lunga. Tarzin numai am deschis stiinteiportile noastre ; i putina cultura, precum su-ferintele Ord, au dat Doinelor i Baladelor ointindere i o latime care cuprind, in vremede seculi, viata nationala. In de gasimniste marturi care au trait lung, vezut multesi care sunt remasi sau reyeniti pentru a nespune diii vremile trecute ; marturisirile lorsincere, pline de curiositati locale, ar pute re-compune fisionomia vechilor timpuri. Nu vomculege decat cate-va din ele i ca tritsaturileprincipale.

E destul de a deschide Balada Soarele siLuna' pentru a gasi remasite de mitologie i

vede pastrate dogmele paganismului. Faraa juca inseinuatul rol atribuit lui Ormuzd indoctrina lui Zoroastru, soarele urnieaza de afi personificat. El ia de sotie Luna ; dar nitajung a face casa, bunii. Ciind until se culci

dna, ca

:

de-1

i multrunirile,

dark

IL

ci

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA POESIILOR POPULARE. 409

altul se scoalh, and unul merge spre Apus,altul se duce spre Reshrit i vecinic se alun-grt, Mit a pate tral impreunh. Se vede cilpacea intelegerea nu esistil mai mult intreastrele ceriului, insotite i indumnezeite deinchipuirea poporului, decht intre Zeiinele lui Omer, sau intre citsatoriile omenesti.Aceasth deprindere de a personifica puterileiIsice, si de a crede in fiinte supranaturale,resphndite pretutindenea pe ape, prin fanthni,prin pitcluri i pinii MITI', cash, a tinut lungtimp in popor. Cristianismul n'a schimbat ca-racterul lor, si astral lima, nu e greu de aintrdni prin sate, si mai ales in apropiere demunti, asemene credinti. Nu voiu zice nimichdespre aceste fantome, Zmei, Balauri, SI afii,care sub deosebite nume, se regiisese liinghleaghnul tuturor popoarelor. Niiscute din in-chipuirea celor intei oameni, ele au trecutde la pitrinti Ia fii, si acesti firmale-au primit fhri a se grhbi de a cerceta

de a risipi aceasta mostenire. In BaladaNhiluca, vedern eh este malt recomendat de anu be din aph, scoasa din font:Ina', inaintede a Rift in fata ei si de a varsa o partedin ea. Acest obicein mi e oare transmis delibatiile care se faccau in vechime la Zineleizvoarelor ? Natura intreagh era asa locuithcu Zinc, cu fiuini fantastice, care insuflau sa-tenilor un respect amestecat de frich. Instrimtorile muntilor, in adiincimea vrtilor, ingura prtreilor, prin codri plini de umbra si deticere, locuean, se vedeau spectre care ame-nintau in departare cu bratele lor intinse !Abnri. care sara plutesc pe deasupra fin-thnelor, sub poalele phdurilor, ramurileplecate ale copacilor, care se misch in zareadepartath, hied, leganate de suflarea ventului.

forme aeriane, albe niiluciri, ce mare roljucat odath in inchipuirea oamenilor ! Citaspaimh ati resp6mdit imprejurn1 Rostra! Darastazi chiar, chte lucruri intre cer i pamnt,ce stiinth n'a reusit Ana a mhtura!

De asemene crezare mare se bucurau farme-lele care puteau totul, chiar a strimutasi ceva mai greu Such, a destepta amoral ininimele nepasatoare. Sunt plinte, sunt ben-turi, vergi de alun, felurite mijloace care seintrebuintau pentru a face aceasta minune.Nu voiu spune ce succes dobindeau. E multde child Ovid a zis : ut ameris, amasto", devrei sh fii iubit, cath sli placi! Eath cel maisigur din toate farmecele. Dar versurile lniOvid n'au impiedicat amancii nenorociti de aincerca inchntarile vrajei. Anticitatea a crezutin farmece. Teocrit si Virgil an cantat aceastrttiinta. 0 eglogit a poetului latin, imitath dinpoetul elm, en titlu Pharmaceutria" nu edealt o Kenht de vrajd, amoroash, de amii-nunte incintitoare, prin care o pastorith ph-rasith cath a inturna lingii densa un pastornecredincios. Poesia antich e plina de mina-nele farmecelor. Tibul ne spune ch este unclintec care, repetat de trei ori, face ch bar-batul nu mai crede nimiert din cele ce aude,nimich din cele ce vede, nici chiar ochii seiand privese ferneea sa langa altul. *) Asemeneao Horri, zisit Ileana, ne invath o burueanii, carenu produce efecte mai Min sigure dealt,cantecul lui Tibul! Dispunerea, plecarea po-poarclor primitive de a vede pretutindeneaceva supranatural esplicrt toate lucrurile su-

*) Ter cane, ter dictis despue carniinibus,Ille nihil poterit de nobis credere cuiqinunNon sibi, si in rnolli viderit ipse toro.Liv. I. Eleg

i

i Zi-

din

pe

ati

munti

si

www.dacoromanica.ro

410 STUDIU ASUPRA. POESHLOR POPULARE.

perstitioase. Cand cine-va ateapta cu toathinima minunele, ele nu lipsese niciodata dea se arata; i atuncea cand cresc 1 se credtoate povestite, sant zilele bune pentru far-macatorite, acele in care vend ierbnrile, Mu-turile 1 toata marfa lor. Dar, pentru a inte-lege aceasta, nu e nevoe de a ne intoarcecatra timpurile primitive ; multi dintre noin'avem decat a ne aduce aminte de copilarianoastrA crezetoare, cand, tremurand, ascultambtrane femei spunend incet, cu jumatate deglas, istorii inspaimlintatoare de draci i devrajitori.

Alt semn osebitor al acelor vremi, ceea cevedem mai cu sama in Balade, ceea ce sedesvelete ca de la sine, este o dragoste plinade admirare pentru vitejie. Poporul inbetemai pre sus de toate voinicul mandru, indraz-net, i bun de lupta, care tie a inverti buz-duganul, care, singur, mi se teme de multi.Eroul national este omul verde, tare, stejarulcare privete furtuna in fata i pare a o che-ma. Miha Copilu, Toma Alimo, Grue Gro-zovanul, multi altii, vestiti in poesie, purtatidin gura in guru, lauda i mirarea tuturor,sunt viteji de frunte ; popularitatea lor e do-bandita en baltagul in maul. Puterea estevirtutea in renume, predomnitoare, care a-trage vederile, impune, i apare in departare,drept o minune. Femeile cIdar au pentru eamare plecare. Intre doi rivali cel mai voiniceste sigar de a place. In Balada, PuunaulCodrilor, doi tineri se prind la lupta, ca doigladiatori, se invertesc, se isbesc, i pretulvtctoriei este o copill frumoasa, rupta dinsoare, cum zic vechile cantice, o puiculita,care-i privite cu drag, care promite ca -Irainbi pe invingetor.

Sors vainqueur d'un combat dont Chimne estle prix."

Inima i mana fetei nu se dau (leen aceluiee biruete. Asemenea in Balada, Vidra. A-semenea anca in acea numitti, Rada, undevedem ca in zadar un capitan pane la picioa-rele Radulitei averile sale dimpreuna en den-sul. El aude drept respuns :

Cat eti de bogat,Nu mi-i fi barbat."

i un sarac voinic este preferit avutului ju-decat nevrednic. Puterea era cel antai merit,calitatea la care se deschidea inima femeilor;1 ceea ce o face atat de atragetoare i dedorita, este neeesitatea acelor timpuri, Parapolitic, faru legi, fara securitate pentra bu-nuri i viata. Istoria zilelor primitive estepretudindenea plina de intamplari i de ne-norociri, dar mai mult poate la noi, acarorinceputuri istorice au fost atat de muncite,unde navalirile barbare pareau a deveni sta-rea naturala i permanenta a terci. Nu numaila inceputul nostru, care este putin eunoscut,and eram ca batuti de vent pe laturile Du-narei, intre Balcani i Carpati, cu toate ne-voile vietei pribege, dar mai tarziu and, andpe hotarele noastre statornicite se aruncanmil de dumani, redui de multe ori a ne re-trage prin multi, a cata adaposturi in ceta-tile naturei, am fost, lunga vreme, in nepu-tinta de a intra pe calea unei desvoltari re-gulate, i copilaria noastra, cu suferintele ei,ameninta de a se prelungi totdeauna! Expuidin toate partile, ca pe un camp de batalie,locuitorii vedeau adese-ori satul i avutul lorcalcate i rapite ! Adese-ori plugarul a pututzice ca Melibeu in Virgil: Barbarus has se-

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA. POESIILOR POPULARE. 411

getus Nime nu era sigur nitit de ogorul,nici de. viata lui!

Haec mea sunt; veteres migrate coloni!"Edit ce se zicea vechilor coloni! i nimielnu putea infrttia mai bine acele scene demceluri i de pradA dead Balada lui Don-eilA, adeve'ratA prescurtare de miseriile ace-lui timp !

....Un mrzacA sosit de la BugeacSi prin tara face jac.Langli sat el s'a oprit,Sub un cort mare, plait,S'ori ce vrea Tatarul cereTot in sil'a i'n putere.De tot omul de p'aiciZece galbeni venetici,Si de fie care casa,Cate-un miel juncii grasa...

In asemene imprejurdri barbare, arma sin-dreptate. i DoncilA nu face cleat a

lua ceea ce cheamrt ci o mireasit frumoasAen glIsut zinghenitor, pala cea latA" i, me-surindu-se cu Tatarul, scapA satul de chin :

Pala'n aer fulgera,Capul marzilresc sbura!

In acest mijloc de vrAjmaie, cc poate avemai mult credit decAt un brat puternic? Cinepoate fi mai incunjurat cleat un DoncilA ?Eata cum se esplicil de la sine dragostea pen-tru vitejie ! EatA cum intelegem mai bine dou6versuri, in care un luptAtor, simtind cit oste-nete in luptii, zice :

Imi sliibesc puterile,Mi se duc averile!

Puterea, atuncea, era cea mai scumpii a-sere, aceea la umbra areia numai 8e prtstrautoate celelalte, femeea, copii i patria! Pre-eum astAzi admirrtm inteligenta, precum insui

teranul privete cu mirare noul carau, ma-sina care apropie departarea, i acele care,la munca cAmpului, upreazA, bracele sale obo-site, asemenea odatA, cltra putere, care sin-gurA scotea pe om din nevoie, se inturnau CUrecunotintA toate privirile. AstAzi urieii dinpoveti, Zmei, Balauri, nu mai pot surprindepe nime ; electricitatea i aburul an intreentpe cel mai rApede Zmeu i pe eel mai cum-plit Balaur ; realitatea a mers mai departecleat inchipuirea ; i mica scAntee, care a pro-dus aceste minuni, geniul, vointa, eati ce pre-domnete in lume ! Puterea biruitA, ear nu in-vingtoare, eata ce face admirarea noastrA! Maimult decat prin brate, omul impune prin idei;i cel slab, ca cel tare are drept la ceea eechiemam, in zilele noastre, respectul libertAtiiindividuale. Dar odinioarl and viata era Be-curmat expusti la toatA cruzimea barbari, ceeace insemna mai mult, singurul razem, era pu-terea fisicA. S'atingea in toate zilele de a 1111fi ucis ; fie care tritea in ateptare de due-mani cu arma in mling, format la lupta, pen-tru el in luptit era crescut, trecut, otelit prinvijelii, cu brate groase, en trup de atlet,totdeauna gata la resboiu! Din aceste vremi, desigur, yin cuvintele Roman verde ea stejarul."Stejarul de atuncea a tanjit i perdut din tul-pina i din ramurile sale ; dar cuvintele anremas!

In ace asti viatA bantuitA, intr'o tart adese-ori inhvAlitit i pustietri, de un mare ajutorpentru orn era calul. Striprtnul i calul trlieauin strinse legaturi, i ca doi amici:

De-s roman. sunt frate bunCu-ori ce cal viteaz, nebun,

zice o BaladA, i amundoi convorbesc, seinteleg impreunA. Calul face parte din familie,

guri di

to

www.dacoromanica.ro

412 STUN ASUPRA POESITLOR POPULARE.

care toatl, pan& la copil, este pentru el plinAde ingrijire; i, la randul sett, recunoseetor,el imparcete toate dorinlele cAlreuIui. i a-juti la implinirea scopurilor sale. CAnd fuge&pa un duman, el aleargit" mai cu0-1 duce, ca pe aripi, la biruinta! Trebue s.ne ptrandem de simlirile timpurilor primitivepentra a ne da sama, de maniere originala cucare poesiile populare vorbesc despre fugariisprinteni,

Ce mica, copitele,Ca oimii aripele.

Paserile care cutriera cerul, caii care sboaritcat ele, toate animalele care vietuesc impre-jurul nostra, toatA aceasta lume care ca noi,prevede, sufere, geme, palete viu inchipuireavechilor oameni. Departe de a le desprelul,ei traesc in intimitate cu fiintele inferioarecare alcatuesc o searA misterioasA intre ome-nire i lumea lipsitA de intelegere. Chiar lu-crurile neinsufletite nu sunt pentru dnii ne-pAsItoare ! Codrii, riurile, copacii joacA rolullor in marale dram in care omul este actorulprincipal. In balada, Stejarul 1 Cornul, ve-dem copacii care poarta, aceste nume, zicendcA voios ar suferi toporul i ar simp taiatecrengele lor, clad din ele s'ar face arce, buz-dugane, arme pentru a da dumanilor vena.-toare. Aa, natura intreaga, era privitA dreptceva plin de viaVA i plin de interes pentruOra, ea i cand pamntul romanesc voea sitarate nerabdarea de a respinge navalirile ce'linaduau!

Alta ceva care a dat loc la mai multe ba-lade, este haiducul. El nu e in poesiile noas-tre mai putin cantat cleat in acele ale Gre-cilor i ale Serbior. Pretutindenea il vedemrepresentat sub coloare vie i mandra, ; poetii

sunt dispui a idealiza viata haiduceasca, pe-trecutii in largul codrilor. Se poate sustineca haiducul nu ataca cele de mai multe oridecAt pe straini, in zile cand eine zicea strain,zicea duman ; dar cu asemene regim omul secorumpe rapide, i nu intarzie de a face maimult reit cleat bine. Se poate aditogi ca, elajuta pe cei sermani i nevoei; dar nu vinegreu de a imparci cu unii ceea ce rapim al-tore. Adeverul este cit trebue sit primim tim-purile primitive nu nurnai cu vitejia, dar sicu moralitatea lor ! Cid Campeador, eroul spa-nol, atat de iubit i de popular in patria sa,chiar inainte de a deveni, prin tragedia luiCorneille i prin poemul lui Herder celebruin lume, Campeador, precum l'a restabilit ti-inta moderna, nu era decAt un ef de bandit,combatend dud pentru Crist, and pentru Ma-hornet, preocupat numat de pradit, i meritand,de sigur, mai mult blam decat laudii, Dar a fa-crt i bine terei sale ; voinic patriot, el a hip-tat pentru ea. Ce trebue mai mult iuchipui-rei populare care iubete a impodobi, a inalta peacel pe care-I dna, i care, odata pusa pe acestlucru, nu se mai oprete ? Cantecul trece dino memorie in alta, i la fie care generaciese marete ! Eata cum multi haiduci au de-venit in departare mandri eroi de balada!

Dar sub aceasta asprime primitiva, sub ri-goarea vieei de atuncea, era loc pentru buneplecari, pentru simtini nobile. A pute spunecum baladele arata ospitalitatea larg practi-cata, aducend prin aceasta aminte de poemeleomerice, unde Cielopii sunt represintati camonstri pentru ea nu erau iubitori de oaspeti,i unde, dupl frumoasele cuvinte zise de Nau-sica, toti saracii veneau din partea lui Joe.A pute vorbi and de simul recunotintei

inima,

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA POESI1LOR POPULARE. 413

care apare in destul chiar in deprineerea dea intretine, vreme de seculi, ca o flacaa ne-stinsa, memoria vechilor vefi, cultul eroilor ;aci lauda, cantarea, balada, nu sunt decatrostirea vie a recunotintei ce pastreaza po-porul pentru apAatorii sei, pentru ticetoriide bine. Dar ceea ce atrage mai pink luareaaminte, ceea ce insufletete toata aceasta po-esie, este iubirea de tari.

nand. al lor pamentul ce an deschis cul-turei, vechii coloni erau plini de iubire pen-tru aceasta noua patrie, care in antecelelor, este chemata movie ; admirabihl denumire,care insemneaza cii tara era privita camentul tuturor, ca un bine obvtesc, nu pen-t= a-1 imparti, dar pentru a-1 apara, pentrua-1 trece motenire do la parinti la copii! Ve-dem ;Ina in acest cuvent ideea c teritoriulroman e august, mArginit, i ca, pentru a-ceasta, trebue facut cu el ceea ce fac pro-prietarii mici cu micele lor proprietigi ; leprivesc mai de aproape vi le gasesc mai scum-pe ! Nu a proprietarul mare nu iubevte vi eliutinsele sale domenuri; dar cel mic, caren'are decat un ogor la soare, tine mai multla densul peutru cit in fie care brazda puneo idec, o speranta, o ateptare de viitor ! Intine, ne place acest cuvent care e desmerdatori modest totodata. Aceasta modestie dove-dete cu Romanii, in trecut, nu aveau, ca invremi noue cunoscute, pretentia de a cumpanimult, cu moia lor, in echilibrul european,dar erau mai devotati la causa comuna, imai uniti pentru a pastra binele ce aveau ;nu era deat partidul apArarei nationale !

Nu mai putin cleat patriotismul, religiunea acontribuit a intretine comnnitatea romana; earestrangea legaturele de fratie, fata cu du-

math de o alta credinti Prin denumirile depAgani, de capani, i altele, vedem in balade,cit erau desemnati, i ca despretuiti, toti stra-inii, care nu credeau, ca Romanii. Cu aceasta

sporea -vitejia lor. Ideea de a combatein contra paganilor, de a apara, odata, cumoia, bisericele i monastirile lor, le da maimulta putere in lupta, mai multi rabdare insuferinta! Sustinuti prin aceste simtiri de re-ligiune, de patrie, fad nici o protectie de dinafark in cele mai grele vremi, ei an lasat,pentru viitor, exempluri de energie virila, destaruinta neobosita, de unire devotata pentrulucrul comun, exempluri, ce regasim cantatei mai colorate deat in chronica, in DumbravaRoie, in Aprodul Purice, i in vechile Balade,imagini nemuritoare de poesie nationala!

Precum aceste cantece betrAnevti amintesefapte marete, lupte, navaliri, vietorii, i vinin ajutorul istoriei, asemenea altele destainu-esc traiul launtric, i sunt ea glasurile intimeale inimei poporului; pe DNA tablonl vieteiprivate, alaturea cu baladele, Doinele. Acestene arata pe vechii locuitori ai tailor romanevt,iin deprinderile lor de toate zilele, celelaltein momente grave i solemne; in acele de'n-tei ci privim pe campuri de batalie, fatA, cudumanii; in aceste din urma, pe prispa casei,alaturea cu femeile, cu dorul lor; i daca din-colo am vent c tiau a fi capabili de vite-jic, putem vede aici a nu tiau mai putina cAnta amorul. Chiar limba intrebuintata pen-tnt iubire are ceva cu totul aparte; ei nu sa-tisfac simirile lor, and nu se exprima cleatprin cuviute ; le trebue un limbagiu altul; letrebue imagini i colori, imprumutate de la

5 3

nra,

pa-

rn

www.dacoromanica.ro

411 STUDEIT ASUPRA POE1-H1,011 POITIAEE.

naturA, care vorbesc, care fac totul simtitor lavedere. In aceasta limbii, o femee frumoasieste rupta din soare, sau cel putin o stea.cAnd an tradus asa, prin o imagine, prima im-presiune, nu e and, destul ; iubesc a privi for-mele care-i incAnta, a se oprl imprejurul lor, ase bucura de ele, a le impodobl, cu numiridulci, usoare, i pline de drag: copilitA, Ange-ras, sinisor, aripioare, i mit de desmerdari,eata cum exprimA placerea ochilor, placerea mi-

si in fie-care din aceste cuvinte este gra-tie, este zimbet.

Dar acest limbagiu desmerdAtor si coloratnu e decat forma doinelor. Fondul lor este in-birea, jalea si dorul, in toatit sinceritatea sim-tirei. In o frumoasa analizA, Michelet care s'aocupat in treacet cu literatura noastrA, cer-cetand ce parte are in ea amorul, gAseste cinu este nimicit mai putin decal totul. Amorulsi natura, eatit totul, zice ilustrul autor francezAcesta este adeverat, dAcA nu pentru baladeuncle am vzut o inspirare mult mai variata,dar pfttru doine, care sunt duioase plangeriale inimei, si ca suspinurile unui pareu demunte iu adAncul singurAtittii. SA ne oprimdarA, si noi, ca sA ascultam un moment cA-te-va din aceste oapte, IJn tenet., care gA-seste pe copila ce iubeste, maritatA, care arenenorocirea mai mare Anci de a locul in ve-cinAtatea ei, si de a o vede, in toate zilele,traind cu altul i pentru altul, apucat, cumzice el. de dorul crud, destAinueste catra nutmasa durerea de care sufere :

Vai! miimuca iubitoare,Inimioara reu m doare,$i tu nu-mi dai vindecare.Ce-mi tot zici eh lumea-i mare$i lume's fete multe,Care-ar vr sA me asculte

$1 sa fa& tot ce vreuCa s'aline clonal men.Ah! mmuca, draga mea,Nu pricepi tu ce-as avea?Esti btranA i nu crezi!Lumea-i largA i nu veziCA din sntii ti din mieNumai una-mi place mie.

/Ceru-i mare, stele's multe$i mai mari i mai miirunte,Dar cAt wt de luminoaseNu's ca Lita tie frumoase!

E greu de a gAsi o elegie mai sincerA si mainaivA. Nimici mai natural decat mama carecan', a tamildul pe flub sett prill sfaturi! Darzadarnice incercrtri! El nu stie, nu vre decat peLita! 5i aceastA staruinta in ccea ce iubesteface farmecul acestei tanguiri!

Multe alte Doine ar put dovedi, cat si a-ceasta, ca tema privilegiata este amoral. *idesvoltarea, predomnirea acestei simtiri, nu estegreu de inteles. Marele critic strain, de caream vorbit, zice Romania. de cAnd a fostlovita din toate pArtile, pare ca voeste a nnmai vede, a nu mai stl nimica, a uita totulpentru a se retrage in sine ; ea nu mai vor-beste decat ei unsAi, cu inima si de inima sa!"Asa, incercarile nenorocirci, suferintele terei,pArasirea in care a zacut, eata ce esplici atitmarea parte ce ocupl amorul in aceste poesii,cat sufiarea de mahnire si care se revarsii asu-pra lor! Toti strAinii, care s'au ocupat de noi,recunosc cA doinele, cu ariile ion, sunt un soinde plAnset melodies. In aceste cAntice natianoastra a pus o necontestabila originalitate,ca subsemnAtura sa.

Dad am vol, in adever, a le pune allturemcu altele, ar ti mai user de a remarca deo-sebirea deal asemenarea. In Franca, de exem-plu, ceea ce apare mai mult in poesia cn-

md,

an

ca

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA POESULOR POPULARE. 415

Lath, este, pe larva buuul simt, risul i ye-selia. Tot ee (la loc la glnma n'a fost nicairiluat mai bine in ris decAt acolo. i ceea ceplace mai mult, eroul popular, este plebeianulsprinten, voios, riztor care face minuni prinspiritul seu, precurn Figaro, care e perfectio-nat de Beaumarchais, dar care are inceputulsea in cantecele vechi. Veselia este cate-odatAindrizneata, staruind prima sub tnnuri, dar tot-deauna vie i nesfiritA!

Din contra cantecele romane sunt triste.Am ve'zut ca muncita i framelitata, taxa noas-tra a fest lung), vreme un teatra de resboin !Obosita in fine de lupta, ea cade, sraramata!Inchipuiti-v6 di din aceasta mina se ridicaun glas adanc, plangerea mortilor i a drep-turilor perdute, jale de trecut, hinga ateptarede viitor, tainica, tanguire, aceasta este noatacantecelor noastre! Doiuele snnt lacrime de dor !

Dar poetul, in durere, se inalta mai susdecat totdeauna Asemenea nn popor, in su-ferinta, gasete resunete mai dulci i mai p-trunzeloare. S'a recunoscnt ca din inima, candodata a fost crud palita, din rana ese Un ge-met, care in urma devine alinator, i care de-sevirete frumuseta poetica! Voir' merge maideparte La aceste publice incercari, la in-tristarea ce au lasat in urma br, datorim,cred cel putin in mare parte, aceasta facul-tate poetica, care lung timp a resunat in po-por, aceasta dispunere cantatoare care, faraalt ajutor dead al memoriei, a fiicut ca antrait doinele, shurand de la o ureche la alta,de pc un liner pe altul, poesie oral& care aa venit pe lume, nu se tie cum, ca iarba incamp* ca stejarii in piiduri; poesie anonima,ce toti tiau pe de most, dar a carei argonnu erau de mime cunoscuti, care a fost culesa

de o mina uoara, inteligenta, iubitoare, carea fost adunata de prin sate, de pe prispeleunde se canta sara, i ca din cositele fetelor,de prin munti uncle plirea retrasa i aninatade stanci langa cuiburile de oim, de prin mo-nristiri unde se legna la umbra alaturea curugaciunile i cu freamCtul frunzelor, de pre-tutindenea, in sfirit, de ori unde sufla v'entuli aducea poetului mirosul lor.Toate aceste amanuntimi dovedesc cat erau derespandite i de ce popularitate se bucurauDoinele! Dar de nude vine aceasta obteascitnevoe de a canta i de-a asculta cantand ?Nu o putem raporta la originea, la rasa noas-

tim ca dad. in Grecia ori cc fapt in-semnat era serbat prin versuri, in Italia an-flea din contra nici urn obiceiu de aceasta na-tura n'a prins vreodatri in popor. La ce clanpoate fi atribuita ? Vine oare de la stramuta-rea colonilor pe none termuri? Se poate;sunt plante, care schimbate de loc i hranite deun alt climat, dobandesc alte insuiri. Darceea ce mai cu sama a deteptat inspirareanationala, ceea ce a desvoltat plecarea de aunra inima prin melodii armonioase, ceea cea fault atat de simtita i de imbratiata man-glerea cantecului, sunt, !Ara indoiall, lungizile de suferinta; poesia romana este o floareumeda care a crescut pe un pamCnt, brazdatde adversitate! i nu numai Moldova i Va-lachia, dar Bucovina, Transilvania, Besarabiaau produs aceasta roada. Din toate unghiurile,uncle an fost aruncati de soarta sau de im-prejurari, Romanii, despa'rtiti, nu zic prinriuri, pri fluvii, prin munti, dar prin alte pa-teri mai crude, se apropie, se intalnesc inpoesie, cere'nd in nenorocire partea lor de fratie,i chemand in viitor partea lor de libertate!

tra;

www.dacoromanica.ro

41G &WOW ASUPRA POESIILOR POPULARE

Complingeri in mii de versuri, Doinele,Baladele sunt Iliada i Odisea Rominilor. Celntii mijloc de cultura, cel intai grad de ci-

ele sunt ca o dimineati de prima-vara, i ca zorile noastre literare. Trecndlung timp, din o memorie in alta, ele an in-ceput a forma o limba poetica i astazi candnu se mai canta, cand fluerele prind a le nita,urmele lor nn sunt perdute, binefacerile lorreman anca! Dupii ce mi isvor a secat, candsoaptele valurilor nu se mai and, pe malarilesale creste, multa vreme inainte, o iarbi maiverzie care luineste and, ochiul. Asa estecu aceste cantice ale parintilor notri; ele anintretinut in sari simtirea poetica, i limbalor, incredintata tiparului, atat de departe detot ce se scrie astazi, limba cea mai dulce, ceamai frumoasa, va destepta spre originalitategustul junior poeti. Mostenire seculark ea vaservi generatiilor viitoare, precum o comoaradin care ori eine poate lua, fish' a o micsu-ra. Cel antai, de care a lost deschisi, i pusiin onoare, este Alecsandri. Nemultmit de aculege Doinele, el s'a inspirat atat de binedin ele, incit numele sen este cel mai bunresumat despre calith4ile poesiei routine. Elrepresinta geniul terei in tot ce are mai viui mai original; toate trasaturile nationale suntprin el ca reproduse in plin; inchipuire co-loratti, simtire trista i gingasa, el intranetetotul intr'o mesura completa, i poesia ro-mana insii, daca s'ar pute consulta. stint si-gun, ar alege pe Alexandri drept represen-tant al ei.

G. Trcirnav Liteanu.

ANA DOAMNALEGENDA

Dedicata filariei Sale Doamnei.

I.

0 veste necrezuta in tara, s'aPe Doamna, Ghirai Mirza Ttarul a riipit*'a dispitrut in lume pe-un zmeu incitlecat!"

Frumoasa Ana Doamna e singurit 'n paint,Visnd in miezul ernei la blanda primitvaraCam! paseri pribegite se'ntorc voios in Ora.Gnd mugurii dan fruuze i chmpii dau verdeara.Clind penele se scutur in cuib de dimineatit

florile de rourt sub vent a lin se scutur....Visa frumoasa Doamna, cu prungul ei la sin,Alb flutur zimbind duke pe un-alb 0 duke crin...Deodata flan Tatarul riipi i (Tin i flutur!

Theutul Miez-de-noapte in stele invelit'n lunca pudruita, cu alba promoroacii,

Tintind la luua plina din cerul otelitDoi ochi, oglinzi de ghiata, in care luna joach,Copacii iithc brate nscate, rugittoare,

frunti pe tare earna a pus a ei cunuua.Ei par c'atept sa vadi rotunda, rece tuna,Schimbiindu-se pre cale-i intr'un terbinte soare.

printre a lor trunchiuri se ved albind Ia stelePoene de zrtpada, balti lucii cristalinePe care tree in tainii ware noureleCa umbre luminoase de palide virgine.

Total e alb, fantastic in acest miez-de-noapte,lunca pare-un templu in care &O. f,wapte

Arbori, luceferi, umbre i tuna de pe cerAsist la cununia mor(ii en asprul ger.

Deodati se trezeote padurea, i resuultDe-un tropot de copite pe ghiata, ropotiud,

vilisatie,

latit:

IL

SCA

in-

;

si*i

www.dacoromanica.ro

417

zare se iveste un cal fugend, sarind,Urmat de lupi in fuga, ce urla impreuna.E Mirza! e Tatarul purtand pe Ana DoamnaCe stringe Fang sinu-i copihui rumeior!E Mirza care sboara cum sboara'n aer toamnaUn paiu luat de venturi pe aripele kr.

Nebun se duce calul de spaima spumegand,Cu narile deschise, cu ochii plini de kc.

lupii dupa densul alerg. alerg urlandAproape sh-1 njungh, sfasie pe loc.

Dar Mirza, Han Tatarul, cu sufletul hainSmunceste 'n desperare copilul de la sin

sverle'n urmal... Vaet amar se'nalta 'n lunca,Lupii s'opresc, i calul in laturi se arunca!

IV.

Mut e copilasul pe o zapada moale,Ear langa el din aer; a luncii noureleS'au coborit in graba, ca Mande angereleAscunse 'n bine albe cu lungi i albe poale.Misterioase umbre, virgine dulci i sfinteMaturea cu pruncul s'au pus ele de paza.In rond ingenunchete, incinse de o raza,Cu manile unite ca pentru rugaminte.

pe 'mprejur aproape, stau lupii flamanzitiPe copilasul fraged ave'nd ochii tintiti,

clanteesc selbatic, dar nu'ndraznesc a trecePrin cercul cel de umbre, nici se indur sa piece.

Minune!... eata Doamna! eata duioasa mama,Cu genele in lacrimi, cu bratul plin de sange!Ea vine, prin lupi trece fart a-i baga de salmiki ia copilu'n brate, la sin plangend il strange,

plead insotita, de-un anger nevezut....

V.

O veste necrezuta in tar' a resbatut:Uhirai c'un fer in pieptu-i i fiarelor dat prada,Lu lunca argintie, mort zace pe zapadal"

Frumoasa Ana Doamna se primbla Wee gradiniCa dense inflorita i pat de lumina,Visand in prima-vara dulci visuri mngikase:Dar pintre flori adesa tree naluci fioroaseSi ea vedea atuncea, vedea si ear vedeaCum se lupta rapitt pe cal, cu Han Tatarnl,Cum el smuncindu-i pruncul la fiare-1 asverlea,Cum ea-i strapungea pieptul din fuga cu pumnarull--

S'atunci duios, frenetic, ii saruta pe sinCopilul dulce flutur, culcat pe duke crin!...Ear angerii din ceruri, cuprinsi de adorareVeneau ca sa strute fnunoasa-i, alba mana;Caci nu-i nimic mai gingas. i nu-i nimic mai tareCa dragostea de mama in bind romlina!

V. Alecsandri

POESII.

VERSURIscrise sub Melancolia lai Albrecht Dfirer.

0 Diirer, inteo pagina asa de mad tristeve!Un ocean de chinuri in cadru-asa restrins!Spune de ce 'ntimerecul prin manele-ti istete,Cu liliacul negru chiar soarele a stins?

Vai geniul omenirei i astazi capnl pleadiAripa lui greoaie Patera, spre pamnt,Si opurile nalte ce bratul nostru 'ncearciIn forme, lepadate i nesfirsite sunt.

Si astazi, ca s'atunce enigma sta 'n picioareOmul, ce-si cat& drumul, s'opreste obositPe orizonul vostru pluteste 'n kc de soareTot liliacul magic pe cerul inegrit.

Si cat am mers deatunce? i ce grosava mile!Maestre, cite viete deatunci s'au strecurat.Si tot negreata hida, cn aripele salePeste lumina sfantA, peste-adever a stat.

Si'n

sa-1

Si

1'0E811.

-

www.dacoromanica.ro

418 POESIIFILOSOFIA LICEU.

palm cand dupi secule, mai grea este povoara,Cand, obosit, piciorul mai tare a 'ntepenit,eine mai speed And 6:4 mai aproape oaraCAnd soarele pe ceruri s'apari stralucit?

Nu! cerul na promite aurora triumfalA,Tot trista'i omenirea cii capu'n jos plecat.Tot neagra e aripa ce mana-ti genialaPe-a soarelui dulci raze din vechiu au aruncat.

V. Pogor.

UNEI CAIUGARITE.

Tu care treci in lume adanc misterioasaAscunsA sub o rasa si vl calugaresc;Ca blinds. viorica ce creste sfiicioasaSub frnuzele uscate ce campul invelesc;

Tu care totdeauna de bnzele-ti virginePlicerile vietei cu spaima ai gonit;Ta care 'nchini juneta misterelor divineSi'n gaud. o rugiciune rostesti necontenit;

Spune-ini in miez de noapte cand luna varsaunde

Cand zefirul resfata al florilor miros.N'ai auzit o soapta ce'n suflet se ascunde

inimA desteapta un ce misterios?

de-ai avut vre-o odata aceasta slabaciuneAi mai pastrat atuncea in gAnd vre-o rnga-

ciuneSau te-ai lAsat in voea frumoasei naluciriCa un parfiun de floare pe aripi de zefiri?

S. Niculescu.

mu bz

de mii de steleDin cer luminauNegura din peptu-miNu o ptnmdeau

Din ochi-ti o razaDe-amor mi-a lucit

piept port un soareDeatunci ne-asfintit. .

FILOSOFIA IN LICEU.

FITNDAIIIENT DE F1LOSOFIE:Psichologia.Logica.--Morala.Teodicea.

de I. P. Florentin.

Una din cele de'ntel datorii ale educatitmei,in familie i in scoala, este de a forma tine-rimei o judecatA slinKtoasI i cAt se poate inarmonie cu adev6rata stare a lucrurilor. Dela desvoltarea i direqiunea adevOratl saufalsd a mintii din copilArie atanA, in mareparte, viitorul generatiunilor tinere, i prinele soarta societAtii. CAnd, impreung. cu lAti-Inca cunotintelor, creste si se intArestedreapta cugetare, activitatea, intelectuali saumaterialA, devine cu atAt mai mare si maifolositoare cu cAt va fi mai intins cereal li-bertAtilor sociale. Ear cAnd tinerimea crestein deprinderea de a judeca numai dupli apa-renli, dupA, cuvinte, dupA forma din afarA, alucrurilor, de a cugeta fals i a-0 face ideirAticite despre lucruri, despre viata i desprechemarea omului, atunci cresc impreunA. cuea i se intAresc prejudiciele i rAtAcirile detot feliul.

Fimdamentul pentru justea i tAria cuge-tArii trebue a se pune la inceputul vietei, infamilie i in scoalA. In articlul de fall' voima ne ocupa cu unul din ramurile invetAmn-tului secundar care coutribue mult la desvol-tarea cugetArii drepte, (sau false, dupi im-prejurAri); cu studiul filosofiei.

Si

...

Mil

x.

i

IN

Sra

*Po

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA IN LICEr. 411,

Filosofia, dupit natura i raportul ei cu ce-lelalte stiinte, urmeaza a fi obiectul de peurma in invelamentul secundar. Scopul ei estede a arunca o lumina noun asupra tuturorcunostintelor castigate pana, aici, de a aratalegatura dintre ele si a le da un temeiu. Deacolo propune trebuinta studiului ei pentru ori cespecialitate. Ori ce ram al stiintei are filosofiasa ; fara a aminti insemnatatea ce are filosofiainsasi pentre viata i destinatiunea omului.Ear pentru a corespunde scopului seu, stu-diul filosofiei trebue se fie o urmare fireascaa studiului celorlalte s,tiinte ; prin urmare anu le contrazice, ci a le completa, a hlrgia aprofunda intelesul lor. Aceasta o poate facefilosofia daca va fi la nivelul stiintelor fisice ;pentru c acesta este piedestalul sau mai binepunctul de plecare al ei fara de care filosofiaar zidi in aer. Pe langa aceasta, ca studiulei sa fie folositor. filosofia trebue a fi pro-pusa bine, intr'o limba ca' t se poate de usoaralamurita, ca scolarii sa nu se deprinda a cu-geta fals sau sit fie siliti a inveta de rostcuvinte ce tin inteleg. Fara' de aceste con-ditiuni e mai bine a nu se propune nici de-cum, pentru ca numai tempeste mintea ele-vilor, le impedecit desvoltarea gustului pentrufilosofie i le-o face urita, pentru toata viata ;cum se intampla adese-ori i cu alte OHO,mai ales cu autorii clasici pe care de multeori invelani in scoala, nu a-i iubi ca pe ceicare sunt lumina si desfatarea neamului ome-nese, ci a-i privi cu despret ca pe niste uneltede tortura ale tinerimei.

Cartile i manualele de filosofie care ar co-respunde acestui scop, ar aduce mult folos.Din nenorocire lipsa manualelor buue de scoala,la noi cu deosedire, e foarte mare, si in filo-

cofie mai mult ca in toate. Imprejurare cetrebue se ne atraga cu atat mai mult luareaaminte asupra lucrarilor de acest fella ce setiparesc. Se vedem dar intruclit corespundescopului seu, manualul ce avem inaintea noes-tra. El este intitulat Fundament de filo-sofie." Cam impunetor titlu pentra un manualde scoala. La un fundament de filosofie s'arcere poate o scriere mai intinsi decum poatefi un manual de scoala. Apoi im manual tre-bue sa cuprinda nu nnmai fundamental, ci,in resumat, un sistem complet de filosofie.Data' autorul a volt poate a traduce in ro-mtneste Grundzfige." Grundsfitze," etc. tra-ducerea nu e nimerita.

La inceput, vorbind de folosul i insemni-tatea filosofiei, manualul ne spuue c, privitidin punctul de vedere practic, ea estel* de a ne regula faptele i purtarea noas-tel." Scopul filosofiei dar nu este adeverataintelepciune, ci prudenta i buna cuviinta in-tre oameni. Intre intelepciune si prn depth, esteAnse multa deosebire. Vre-o trebuinta fdose-fiat mai adanca pentru om nu esista, dupiacest manual, totul se reduce la o dreaptacugetare aceasta pentru a pute req. maibine in viatit, sau mai corect dupit manual, insocietate. Dupi definitiunea ce are aici filo-sofia, ilici nu poate fi aitfeL Filosofia pro-prie este logica; ea este temelia filosofiei, cuajutorul ei desvoltarn celelalte ramuri ale fi-losofiiei i intemeiam toate Ar fiinteresant a sti cum ar intemeia autorul d. e.estetica cu ajutorul logicei.

Aceasta definitiune a filosofiei vine de laHegel. La acest pseudo-filosof Anse Aar.;sau Ideea nu inseamna numai cugetarea elnumeste astfel insasi uatura, eseqa ltunei

si

sti

t" i

d

stiintele.

www.dacoromanica.ro

420 FILOSOFIA IN LICEU.

fiinta originari; aa incat in definitinnea sa=mai aplicarea cuvintelor este raticita, earobiectul filosofiei nu este lasat la o parte cain definitiunea d-Iui P. Florentin. Folosul teo-retie al logicei este foarte mic, de vreme ce eane da numai .0 contiinja mai lamurita desprelucrarea i legile ratiunei, fara a le producesalt a aye alta inriurire asnpra mintei. Folo-sul ei practie este aproape zero. Cu toate a-cestea ea ar fi adeverata filosofie, nu numaiinbirea, ei i realisarea intelepciunei." In a-ceasta definitiune, poate cea mai neadeveratadin die s'au dat filosofiei, sunt done greelefundamentale. Mai ante, togica, (filosofia pro-pie' a antorului) se ocupa numai eu euge-tari, adeci cii representatiuni abstracte alelucrurilor, prin nrmare adeveratul obiect alfilosofiei, care este reahtatea lucrurilor i avietei, n'are a face nimic aici. A doua, filo-sofarea insA.,i se face in adevr in cugetare,in concepte san representatinne abstract/ ; ma-terialul sea 'Anse nu-1 ie i nn-1 poate lua dincugetare, ci numai din observatiune i expe-rientA, intuitiune. Daca autorul confunda cu-getarea en intnitiunea, cu atat mai ren.

Dupti aceastei introclueere urmeaztiPsichologia.

Autoral o numete tiinta de spirit," eon-fundand in acest mod spiritul cu sufletul care eproprinl object a1 psichologiei. Intre acestedone numiri e deosebire, atat dupa tiinta,cat i dupi obiceiul limbei. Suflet inseamnatoga puterea de viata, dar mai ales simti-mentul i vointa ; pe cAnd spiritul se rapoartimai mult la facultatile intelectuale.

Mannalul incepe aa : Fie-care observa, ciinu remine totdeauna in aceeai stare, in o

stare nevariata ; el vede in fiinta sa, cum sepetrece intrensa schimbari, despre care el in-data ie tire nemijlocita, ca prin o vedere in-terioara a sa. Anume ie tire ca simte, vede,gusta etc. Stirea nemijlocita a acestor feno-mene se numete contiinta . . . Si fie care in-divid tie ca toate fenomenele care le vededensul in sine, stau in legatura strinsa cu unpunct stabil din fiinta sa .. . Aa dar fie-careeste indus la aceea, sa, presupuna, ca, esistaintrensul o putere interioara centrala care e-fectuete toate aceste fenomene, i totodata ietire nemijlocita despre dnsele ca despre ac-tiuni nu lucrari ale sale . .. Aceasta putereo numim spirit. Eata, cuprinsul capitulului J.Toata espunerea e falsa. Sunt doue feluri decontiinta : contiinta ce avem despre noi in-ine i despre puterea noastra de viatA, icontiinia ce avem despre lucrurile din afara.Cereal celei din urma e mult mai mare cleatacelei de'ntei, asa incat reuind a face o de-osebire deplina i lamurita intre ele, ar re-man foarte putin pentru contiinta din l-nntru. Firete ele sunt totdcauna impreunatei nu pot fi una Mt alta ; Anse psichologianu trebue a le confunda. Autorul nu face nicio deosecire intre ele. De aici tot ce zice den-sul este adeverat numai despre psicholog saudespre omul care se cerceteaza pe sine, earnu despre fie-care" om ; pentruca d-sa vor-bete numai despre constiinta din launtru, alucrarilor sufleteti ; i aceasta numai in psi-cholog ajunge a fi aa de lamurita ca aceadin afara ; ear in ceilalti oameni prcdomnete,mai mult sau mai putin dupa gradul lor deinteligentA i cultura contiinta din afara.

Vorbind despre insuirile sulietului, autorulel numete o fiinta spiritual' care are o viata

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA IN LICEIL 421

superioarii i distinsA de esistenta i viata cor-pului." Idealism], care nu trebue a-1 con-funda cu spiritualismul, intelegem adevratulidealism,*) And, face deosebire intre ceea ce nu-mim sutlet i trup san materie ; dar felul aceleideosebiri e cu totul altul cleat acela care ni-1(la manualul. Intre insuirile sufletului numesteintre altele, done in puterea c&rora sufletulincepe lucrarea din propria sa initiativa, siincepend o lucrare nimic nu-I poate impe-deca de a urma inainte." Prin cea de'ntei au-torul intelege spontaneitatea, care o numesteins6 independentii;" a doua e liberta`ea, caree nuniai relativi ear nu nemarginitl cum vreas'o numeasca autorul ; nemarginita e numai li-bertatea metafisied a sufletului despre care nuatlam urme in manual.

La impartirea facultatilor sufletului, manu-alul recunoaste numai trei : facultatea de avol, de a simt1 si de a cngeta. Confunda astfelcunoasterea care e o lucrare a inteligintei cucugetarea care e o lucrare a ratiunei. Ans a-cestea sunt done facultati deosebite, din careuna, inteligenta, o are omul in comun en a-nimalele necuve'ntatoare, ear cealaltA, ratiunea,e proprie numai lui. Nedeosebirea acestor douee una din greselele fundamentale ale acestuimanual, care face sa, nu tim prin ce se de-osebete psichologia de logica, care e obiectulfie-aria. AceastA confusiune o intimpinAm pefie-care paginA a psichologiei. Aa autorul nu-mete cugetarea, Junctiunea general& a su-fletului care insotete totdeauna simtirea ivointa; acea functiune general& Ans e con--tiiqa ear nu cugetarea.

*) Vezi Schopenhaner, die Welt als Wine tincl Torstel-lung," i Kant, Trauscerulentale Aeadietik" in opulHen principaL

Elementele cunoaterei sunt sinifirile, carese zic i baluifiuni, fiind imprennate cu vede-rea care e propria intuitiune, sau cu consti-inta. Manualul le numete numai simplu in-teutiuni, Ilia a arela deosebirea ce este in-tre ele.

Afara de capitulele despre formarea clams-tintelor, asociarea ideilor (manualul spune nu-mai partea fisiologica a acestei legi ear nu sicea psichologicA), aducerea aminte, uitarea, ra-tionarea, limba, raportul ideilor, felul si es-presiunea. simtimintelor ; And. i acestea cumulte scaderi;cealalt& psichologie este parteneadeverata, parte confusa. tim d. e. a vi-sul este o lucrare a mintii (a creerilor si a oparte a sistemulni nervos din lAuntru) in tim-pul somnului. Manualul el esplicai in acest mod :Spiritul poatc O. efectue actiuni psihice sisA observe in sine intuitii chiar si singur fArAimpresii din partea organului central, (adecAa creerilor)... Astfel se insira representatiilespiritului, card organnl seu i nervii sunt inneactivitate i nu mai pot urma impresiilordin afarA i prin nrmare nici nu fac impresiiasupra spiritnhii, ceea ce se zice : somn ... A-semenea lucrare a spiritului se zice vis."cu aceasti esplicare intunecat& i intoarsa pedos autorul crede a fi lamurit una nin celemai tainice Incrari ale sufletului; ear celelaltefenomene in raport cu aceasta nici nu sunt a-mintite.

Despre aparentii manualul ne spune numaicAte-va cuvinte nelamurite, fart a deosebl a-parenta inteligentii de a ratiunei i earlsi de-osebitele feluri ale aparencei intelectuale, RUAde a arata modnl cum se nasc, causa i.semnatatea lor. Asemenea, controlarea apa-rentelor o esplica numai in parte.

54

in-

i

www.dacoromanica.ro

422 FILOSOFIA IN LICEU.

Fantasia este acea facultate a mintii careurmeazi unele representatii eh-berate de rea-litatea lucrurior ; i dad aceste representatiisunt energice, spiritul crede ci-i yin de lalucruri reale ...; asa densul se sparie sau sebucuri de ele, dupi cum stint aceste asa nu-mite ilusii ale lui." Asa autorul, dupi ce nedi mai Ant& o esplicare falsi despre fantasie,o confundi apoi cu nalucirile sau hilucina-tiunea, firi a al-Ma insemnitatea fantasiei,adeci a puterii de inchipuire, in invetiment,in scriere, in arte, in lucrarea i productiu-nile mintii in general.

Cugetliri nestiintifice affitm asemenea desprespontaneitatea, libertatea i modul de lucrarea vointei. Este neadenerat i nestiintfic acrede cii vointa e deplin liber in lucririlesale, si astfel poate Si urmeze san nu, moti-velor dupi care se indreapti. Fin% a ne sputteapoi ce sit intelegetn prin caracter, autorn1 seincearci a ne arita ce este caracterul morali nemoralstabilind astfel responsabilitatearatiunei despre urmaririle vointei spiritulului;ca si cum ratiunea ar fi puterea activiin orn, sau ea si cum ea ar fi stipina vointei,ear nu contrarul ar fi adeverat la cei maimulti.

Logica.

Aceasta e partea cea mai lama a manna-Itillii. Autorul ue va da noe a face numaicute-va observatiuni. Afari de partea mate-

sau formali a stiintelor, folosul logiceio foarte neinsemnat atilt in iiintele teoreticeera si in viata practicii. Necesitatea ei prinurmare nu poate fi aceea despre care nor-beste manualul. Logica, departe de a fi filo-sofia proprie, generali, legislatoarea cugetirii,"

este numai o parte a filosofiei, sit Inca nu ceamai interesanti. Tot in acel capitul aflimactivitatea eugetarii conform cu Logica esteo lucrare artistica, este arta logica a inteli-gentii." Un amestec de cuvinte foarte nelogic.A numi logica arta, i cugetarea luerare ar-tisticii, este a nu tine sami de intelesul cu-nintelor. Pentru el au mai zis i altii logica,sau arta de a cugeta," nn urmeazi ci e binezis. Asemenea, ziceri ca cea urmitoare : Ar-monia cugetelor intre sine se numeste adev6r,"sant pre putin in annonie cu adeverul.

Obiectul logicei sunt representatiunile." Cefeliu de representatiuni, aceasta 1111 o spunemanualul.

Esplicarea despre calitatea conceptelor,`este atit de intunecoasii, limit nu putem tice deosebire este intre claritate" si pre-cisittne," care din ele se rapoarti la a era -icare la cuprinsul conceptului.

Vorbind despre certitudine, autorul deose-beste numai trei feliuri de certitudine : apo-dicticd, aprioricd i empiried ; niti cit esteo certitudine logica, care in adever se reducein urmi la una din cele trei, apse care pen-tru aceea nu e mai pupa tin fel de certitu-dine. Intre certitudine i principial sau maibine, fundamental adeverului, dupi autorulacestui manual, se vede a fi multi deosebire.Despre unul vorbeste la pag. 65, despre ce-lalalt la 103, fill a arita nre o legituraintre aceste done capitule. Principiul adene-rului" earisi il reduce nuntai la un fel decertitudine i anume la cea apodicticd, incare recunoaste numai trei subimpirtiri: prin-cipiul identitafii, contrazicerei i contrarietitiisau oposifiunii; Wind afari causalitatea caree eomuni inteligentii i ratiunei totodatit.

matic.i

ci,

innilli

vi

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA LN LICELL 423

Nestiintifica este in urma definitiunea ana-kgiei. Ea nu sta, cum zice manualul, numaiin asemenarea caliatilor cunoscute ale unnihicru necnnoscut cu calitatile altor luerari en-noscute, " ci in asemenarea calitAilor sau in-susirilor esentiale, a lucrului ce voim a cu-noaste prin analogic cu insusirile esentiale alucrurilor cunoscute, cum aratel insasi insem-narea primitivil a enventului. Autorul ne spunein prefata a a parsit metodul lexical ;"mannalul D-sale ne dl dese probe ca. acelmetod n'ar fi tocmai asa nefositor.

De logicl mai tin And. intrebari insemnatecare n'ar trebui se lipseascii inteun manualsi care in cel de fata nu le aflam ; cum suntintrebarile : despre rateiciri i fetid kr; desprecausele, iuriurirea i urmdrile ratAcirilor ; des-pra mijloacele de a le impedeca sau de a lenimici ; despre modul de a diViga cunoVintedespre observatiune ci esperientd ; despre tew ic 7despre ipotese; s. a.

Morala.

Aceasta parte a mannalului e Ana mai pu-in reusita decat psichologia. Din 35 de pa-gine can cuprinde morala, nu este una pecare sA nu intimpinam cugetari si principiefalse, scrise inteo limba rea i latinizata. Spi-ritul predomnitor inteensa e un fel de opti-mism, fara nici o armonie cu realitatea lucru-rilor si a vietei.

Eata cate-va esemple, mai Ante desprefundamental moralei. Omul este dotat de lanatura cu calitati emineute i cu dispositiisuperioare, haat dad le desvolta de ajuns,

poate intemeia i organiza o societate o-ineneasca. in care fie-care individ sa-si asigureo positie cat se poate de plAcuta pentru toata

viata sa Aceastii distinsd ipreioath na-turd formeazii nobleta sau demnitatea perso-nalitdiii onseseti.Ratiunea constata dem-nitatea personalitatii omenecti, o respectii cape o natura superioarA, c apoi deduce, carefapte omenecti, care maxime . urmeaza lo-gica din ideea nobilei nature omenesti ; . a-cele se nnmesc morale, cele contrarie nemo-rale. Ratiunea propune dar necesitatea logica respectului demnittii omenesti drept prin-cipiu maral fundamental." Asa dar demnita-tea naturei omenesti sta in calitatile saleeminente si dispositiile superioare, care ,, ra-tiunea le constatrt," Anse manualul ne le spune.Principiul fundamental al moralei, dupit au-tor, nu este iubirea salt caritatea, precum nearata ins4i natura omeneascA si esperiencade toate zilele impreunA ea religiunea si enadeverata filosofie, ci un principiu logic alratiunei. Dar prin asemenea principie si re-flexiuni nu poate fi cine-va om moral sivirtuos, cum nu poate fi poet nnmai cu regu-lele poetiee san om practic eu logica. Moralaare un fundement mai solid.

In acelas capitul, vorbind despre constiintademnitatii omenesti, autorul aduce earasi ina-nainte mt concept din cele mai false. Omulstie ea e independent in decisia sa,dnsul poate conduce vointa sa dap, in-drumarile i invitaiile logice ale ratiunei, stiindea s'ar pun decide a urma i altmintreledensul constata dara, ca are destinsa puterede a se conduce pe calea ratiunei, invin-gend toate ordinare ale natureisale inferioare." Ori cat ar constata ra-tiunea, areasta e cam gren de crezut ; i itneAmai mult atnnci cind o vedem mai aplicatia constata aa ceva.

i

i cA

....

Est

inclinatiile

www.dacoromanica.ro

424 FILOSOFIA IN LICEU.

Precum intemeiarea moralei, astfel i apre-ciarea ei este neadeverati. E kttiut dl, pe atde mare e insemnatatea morall a vietei sifaptelor omencsti, pc atilt de mica este inriu-rirea principielor morale in viata practica lacei mai multi oameni; pentru Ca mimic nu emai putin schimbacios decat vointa, firea saudisposiciunile morale ale omului, precum nearata esperienta de toate ziele, observarile,maximele si studiul celor mai buni cugetatoriasupra naturei oinenesti, i o naultime de pro-verbe poporale in care poporul isi spune es-perientele si intelepciunea sa ; d. e. naravuldin fire n'are lecuire schimba perul,(mar naravul nu ; toate merg dupa neam ;cum c omul facut asa face, sau, cum ei efirea asa-i sunt si faptele ; eine furl odatae hoC toata viata ; ') ei