/4-o. 3. Amu! I. /ass!, iprille 1841i

CONATORBIRI LITERARE.

Apare la 1 i 15 a fleogrei luni.Abonamentul pc unu ann ii Ikominia hberli untk galbenu; in Austria 4 fl Abonamentele se facti in Tassi 1a TIpografia

SocietAtii Jummea; in Bucuresci la librgria Soccec & Comp.

SUMARI U.Flnernl lni Stefan. Milli de D. Cattea.Poesia runignU, de J. T Maioreseu.0 laculinA. La guia sobei. Poesii de D. M. D. Cornea.Anuuciuri literare 4 scientifiee.

FLITERITL LIU STEFANIDILL

Junele Victor abia eitu din coli cu ca-pul plinu de ilusiuni i inima pliu de doru,se all& intr'o frumoasa, di din Maiu intr'unulocu ce se nu.mesce Bradateluleste o grading, creata cLe natura) uude manomului n'a lucratu nimicu artificialu, este unucolt,upru uitatu, uecunoscutu in tara noastrape care calatorul nu-lu visiteaza, pe carepoetii nu 'au cantata anca, dar care ,nu in-ceteaza de a fi mai putin desfatatoru cleat toateacele situri ce an ispiratu pang acuma lirabardilor notri national

Bradatelul are acea particularitate rara,j ori de Cate ori ilu vei visitk impresiunilece-ti lapa, sunt tot atat de vie, ca si cum l'aivisita pen tru prima oara.

vorbesce nu numai ochilor, ci i su-fietului. Inchipuiti-O in mijlocul uneiduri iutinse, tum lacu limpede in care se vgdujucandu-se paStravei; apoi cascade si isvoarela fiecare pasu, unu murhiu acorosu care

se intinde ca unu tapetu verde pe pam6ntu:piscuri cu figuri capricioase; cuv6Ututotu ce poate natura produce mai trumesu,mai gratiosu adunatu intr'unu singuru locu,ca i CUM" Dumnedeu ar fi voitu sa tug dinBradatelu unu micu paradisu panagnteseu.

Cund vii acolo o dulce emotiun,e te cu-prinde a vederea, acesteii naturi ee pare a fiimbricata in hainele ei de sarbatoare simulta, multa vreme dupa ce ai parasitu acestulocu incantatu, remune Inca intiparita ininima tucerea misterioa,sa a Bradatelului.

Victor era la umbra unui, stejaru b6tranu,pe virful unui delioru de unde domnia toatapositiunea Bradatelului i acolo resturpatupe earba &Idea, dar nu sciek singur la ce.gandea, simtek in sine nisce aspiratiuni se-crete care-lu isola,u de Tumea /earl; dorea,ceva, dar acestu ceva era vagu, ,nedefinitu,era unu visa placutu, unu doru ce simte 11-mul la virsta tineretii and se vede in mij-locul unei naturi frumoase, dar se simte sin-gur in ea!

Pe and se lash elu astfel leganatu deganduri care-lu conduceau pe nesimtiteila me-lancolie, audI de b data unu cantecp, o doina!I se parii unu momentu ca, se al in gra-

k

Bradittelul.

inteunu

fii

I.

Flupa-

AO PIATEItut. LTA StErAg.

dina cea incantata a Armidei unde din -fie-care frunza ese ate o melodie.

Indata se fnareph nredocill cle uude ye-nei cantecut r dupg-ic ateva4omente -rs e vditin fata unei femei ce sedeit pe unu trunchiude copacu i anti], din fluent acea doina tristacare-lu impresionase asa de mult.

Ea era in toata frumuseta virstei; avehp6rulu auriu, othii mari a1bas't4 hainele salesimple revelau proportiuni regulate; dal pefata ei se reflecta, o agitatiune mare inte-rioara, 8e parch c astfel cantandu, ea sejaluesce padurilor, c marturisesce nature]. do-rut seu din Lima, absorbita cum era inesecutiunea cantecului ei, se Ora atat defrumoasa acea femee necunoscudi, incat

. .

ju-nele nostru remase credft deodata

gksitu acel Ceva vagu, nedefinitu tare su-ridea de departe imaginatithiei sale.

In totu cursul cghtecUlui ei, Vidor gattneclintitu d frica s'a nu intreruMpk irul d-celoru note duici ce eseau din ad6ncul sufle-tulut ei. Insfirsit ea inceta de a calla; scersecateva hitritni din ochi, S uita imprejurand zari unu strginu inaintea ei, fu ant desurprinsa incat incepit a treraura.

Ce voesci, Domnule? ise ea eu tutuglasu spatietu.

Nimica respunse Victor, . doina ta m'aktrasu aice, amu voitu sgi sciu eine &AI asade frumos. Nul-ti fie frica de mine. Suntomu bunu si nu dorescu alta cleat ski. sciueine esti,

Sunt i eu o sermana fata lepadata, deparinti; trIescu cum da, Dumnedeu. N'amaltu prietenu decal fluerul ista, caruia spunucite o data necazurile mele i elu le spunelit cele vai.

Dar esti t6n6ra; tu n'ai traitu anca inlume; ce necazuri potu se te apese asa decurbdu?

Ei, ce-ti paa D-tale de fiecazul _men?D-ta esti poate bogatu, fericitu si ce-i caD-ta nu pre credu nevoilor uoastre.

Te iue1i, copila men, toti oamenii nunu sunt asa. Eata eu sent until gata a-ti in-tinde mina si da ori ce ajutoru.

D-ta I Dar ce folosu poti sa-mi aduciD-ta? Socoti poate crt am nevoie de bani?INn Domuule, vu nu sunt sitraca de bani;

n'am ce face cu ei; slut saracit de no-rocu! M'am nascutu intr'unu cease fee; 'a-celu cease Hu plitingu acuma.

Dar scum i noi, draga pica, cit multestint care apasg, pe elm ome, did dacit delipsa banilor sufere cineva, sunt altele de caremoare. De aceea nu te sift de mine. Spu-ne-mi ce ai la ininla 1 Nu scii tu cii. 0 dureresalinii dac'o spui uuui prietenu care te-as-culta s'o impartasesce cu tine?

Atunci ea arunci asupra lui Victor unuochiu patrundam; parh unu momeutu a sedefia de (Mitsui, dar naiva ca toate natureleeel() drepte i uecorupte, ca ii recaprtta in-datil increderea, se apropia de elu i cu(11.10111a nespusk apeeande-lu do mAn'a

incetior:Jubescu si smut nenorocitA!"Apoi sfIrOata, obosit6, intocmai ea &area

ee se indoae de furtuna, ea pled capul pangce-lu culci pe emend liii Victor, i elu shntiattuicea dildttra respiratiunei sale, siniti ba-taea rApede a inimei ei i emot,iunea sa fiatal de mare ye'16ndu in brace acea fiinutrapitoare, incat eita BrIdAtelel cu toci muncii

toate cascadele lui, uita chiar durerele ju-

i

jise

i

a-ti

eh

o

FLUERUL litrI STEFAN. Al

nei fetite, cad in peptu-i sa disvalek unu rMuplinu de ilusiuni si de amoru, caci asta datatinea de maul acelu visit auritn dtra careatat de des se inrata sufletnl seu.

Anse vai! visul fu scull; Jute ca fulge-rul Victor se isbi capu in capu cu realitatea

cand se desceptft, vedit intre elu i junafata, unit intregu abisu, toata imensitatea tnuiamoru profundu, datu altuia cleat

Juna copal retrggendu-Se incetinel din bra-tele necunoscutulni ei ami&t, continutt cu ovoace slaba:

Data vrai s scii necazul men asculta :Eu me numescu Maria. Suut fata

unui locuitoru fruntasu din satul Frasanenii.Elu era bogatu, area giredi mari, oi multe siui purta, totdeauna ca ,haine curate. A-ream cordele in cosite si la gatu mArgele ;.fetele din satu se uitau cam reu la mine, ear

jucau mai mult cleat pc ele, findea eram imbracatu ca o fata de targn. Erain satu milt &eau Stefan, naltn si sub-tirelu ca bradul, area perul negru i nisceochi care ardeau la sufletu. Dar era saracu.N'aveit alta avere cleat inima Jui cea bunasi fluerul de la briu. Intr'o Ii, imi aducnaminte, amu jucatu hora multn cu eIi, 'asas'a uitatu elu la mine, ca toatit noaptea n'arnpututu sa dormu.

A doua m'am dasu la bisericl sit nferogu la Dumnedeu ca ami dee nopti maibane, i eata ca pe pragul bisericei intthiittot pe Stefan care imi : Mario roaga-te

pentru mine! . . . Atunci am shntitu pi-cioarele ca-mi trenturau sub mine,. iutp amintratu in biserica; m'am rugatu mutt, muli

m'am rugatu i peutru .elu; cad m'a du-

rutu in sufletu veqendu-lu asa mahnitu.-Dar1 J

ce folosu ca somnul to nu mi-a venitu.Sermana copiI, o intrerupse Victor, tu

simteai pentru anteia oara in inima acelufocu. care se nume9e amoru i nu-ti puteaianca da sopa de eln

-2- Nu sciu bine ce simteam1

dar eramneliniscita si slabeam vedendu cu ochii. Dece lilele treceau, de ce dorul me cupfindeamai tare si unu uritu me apash. Apoi in-

? 3 1

tr'o noapte andii tin departe de casa nor-tra o doina din fluera; si era asa de

1man-

f

dra doina ceea, incat mi se parit c steleleo asculta si vaile o ingana, i par'ca mechiemh, nt6 chiem?t inereu spre ea, incatametita, frmacata, me .trldii deodata fara savreu, langit celu ce canta, dopta, . . . EraStefan! . . . . Earta-me Doamne dac'am gre-situ! . . .

Tu esti Mario? mi-a graitu elu. 0!de mult te doresce inima mea! Vipolr vino85, mai uitu din celu necazu!

m'a luatu de walla, si m'a strinsu la,peptu i m'a sarutatn en thiagu 1pe frinte;ear en tremuram de mult ce-mi era drag; s'asa,hine me simt,eam rezematit pe bratallui, ?'azsufi volt; par'ca, s moru.Ear elu mi-a disu:

Mario! scii tu una? dac'ai fi tu femeei.mea, asa-i cii. mult mai bine am tral inlreuna?Ti-asu canta doina cu flueru si ti-asu des-mierda Orul istu mandru, cat e dioa demare! . . . Ean gandece-te i tu.

M'oiu duce la, tata, i-am respunsu eus'oiu cere voia lui/ i . . bunu e Dumne-leu! Asa am sedutu impreuna totu vorbindusi ,pianuindu pana cand a resaritu luna peFru. Vorbele tui frau dulcii yi cat am statulanga denol mi s'a parutu ca lumea-i a rum

lui.

flecgii m

dise

pi

di

pi

,

lii

32 FLUERIIL Lill STEFAN.

Dupe aceea trei cUle de-a rendul am voituse desteinuescu tatei dragostea mea, dar deate ori deschideam gura se-i vorbescu imiamortek giasul in gnu. I treia 4i and mis'au perutu a fi mai veseI, am linceputu vorbacu elu asa

Tate ceti ani am eu?Optspreyce ani ai implinitu la Flotii.

14a,te, se Oce ce, la 18 ani fetele se, me-rite, iaca fata lui mosu Stan s'a meritatu.

Ei asceapte, venl si tie ursitu tau.Tate, dace ti-asu spune C'am visatu aste

noapte ursita mea!Mari ce ici fata mea, mi-a respunsu

elu, uitendu-se cam chizes la mine. Dar ci-ne-i acelu fetu-logofetu pe care l'ai visatu?Spune-i numele se-lu canoscu i eu.

E Stefan ciobanul din satu, am Osu en,resuflendu-me cu greu, el de mult ce mi sebeta inima me'neduseam.

Stefan ?striga tata deschiyndu nisce ochimari Cum ! Stefan ! Pe densul vrai se-lu icide barbatn? A incira'znitu elu se-ti intoarcecapul; unu derbecieru ; unu omu fere cepeteiu,care n'are penea 4e toate Olele ?... 0 astana fi nici-odate s'a infuriatu tataasa di tare a era cet pe ce s me hate.In zadar m'am rugatu, in zadar am plensu

m'am pusu in genunchi inaintea lui. Ni-mica nu l'a pututu indupleca.

Tu femeea lui Stefan! stri6 elu necon-tenitu. De asta te-am fecutu pe lunie, de astate-am crescutu ca se te dau acuma pe menaunui veneticu fere locu, nici focu! Dar tu

esitu din minte, copila mea! Mai degrabeti-asu fringe getulu, cleat s fii tu femeealid Stefan. Elu voesce s se'nbogeteasce, jrintine; elu iub'esce gireOle i banii mei, ear nil

pe tine, nesocotite ce esti ! Ce ai ajunge iu cuelu ? Se cei de pomane IA la usile crestini-Ion, c eu mi i-asu da decet urgia bles-temul meu!

Grdaza ma apucatu veyndu menia tatei;nu scieam te s facu! Pe de o parte Stefanpe tare'lu iubeam; pe de alta parte tata careme blestema.

-Stefan hscepta respunsul meu.Pluerul era semnul de intelnire. VnI

noaptea; auii 1/4fluerul, Dumpeleule! cespunu? Nenorocite, m'am furisatu de tete,m'am dusu la elu si i-am spusu tot, tot pan'insfirsitu . . . i elu m'a ascultatu fare, se semisce, flrg se se resufle. Era galbenu ca ceara

menele i tremurau. Apoi iute s'a intorsucetre, mine si mi-a :

N'am doritu bogetiile tate-to, nici le do-rescu. Aiba parte de ele cu tine impreung!Eu me ducu, retail senetoase !

0! atuncea n'aru" mai pututu rebda! Amsimtitu ce se rupe ceva in peptul meu; amuitatu blestemul tatei; am uitatu totu!

Stefan nu me lash ! i-am 4isu ca o ne-bung. Me ducu i eu cu tine in lumea toate.

Atunci lui Stefan fata i s'a inveselitu si ainceputu a plenge ca unu copilu.

Mario ! respunse elu, inecendu-se in la-crimi, . . . Ai. inime bunt . . . tu scii iublse fugimu impreune; stt fugimu. . . Dunme-4ea ne-a, ierta, ce altfel n'ar fi facutti elu sene iubimu asa de tare... Tata-0 n'are drep-tate . . . Elu voesce se te .4605, ca o 'Narape bani . . . No nfl ne trebue avcreOmu wind s'omu trel! Eu me ducu la sta.-penul meu sit me refusal, si dhu oile

amit... Ear mane sail la mie4ul ndptii,and a centa cicosul sa-ti iei merinde in ira-

...

ti-a

Si

ci

si

sg-i

igisu

tie

!

ii-al

FLUERUL LUI STEFAN. 33

istg si sg, fii la stejarul din dealu . . . S'apoice-a da Dumnedeu! ...

Asa ne-am d.espgrtitu.A doua 41 tata avea fata posotaoritg. Tot

intr'una esea afarg din casg '0. vorbeh incetisorcu oamenii care treceau; apoi din dud in andaudeam sgomotu prin satu. Vedeam vgtgjei,dorobanti pe dinaintea ferestei. NU. scieamce este. Intel= randu l'am intrebatu si elumi-a respunsu cl, a venitu dorobanti sg irn-plineasca birul din satu. Asu fi voitu sg mgducu en singnrg, sg, vgdu_ ce se petrece, dartata mg pandea mereu. pica mi s'a pa'rutunnu ann. De catra sarg obositg, am ador-mitu putinu si am avutu tom 1;isu grozavu,unu visu care nu l'oiu uita in veci :

Am visatu ca eram mireasg, imbricata inhaine albe. lmprejurul meu erau oameni multisi proti cu vestminte. Apoi par'cg m'am uitatuin oglindg ea sg-mi asedu peteala pe capusi . . 1 0 Dumnedeule ! ce-am vgdutu ! mg en-tremuru si aeuma and gandescu! Am vg-dutu pe Stefan mortu, mortu curgendu-isange din peptu, iar eu cram la fata Fe-&lug, sbircitg si farg, dinti in gurg. { Cevisu! Asa m'am spirietu el am 8Ariti1 dreptuin picioare si atunci am auditu cucosul egn-tgndu . . . Era miedul noptii . . . Tata dor-,mea. Mi-am luatu degrabg merinde iii tra-istg, mi-am ficutu de trei ori cruce si am eSitu.Mari Web, ventul rece si era, intunericuaDe nimicu nui-mi era team, numai visul inen-flora in spate. lute ca gindul, am Mersula stejarul din dealu. Dar Stefan nu era!

M'am pusu jos si am seeptatu.Ageeptat'ai Ite odatg, domnule? Sell

D-ti ce4 dorul, and cauti 0 nu gisesei cindaseepti 0 nu Vine?

Nu! Dar cel putinu im,i inchipuescu, res-punse junele Victor care asculth din toatesimtirile sale istoria Mariei.

= Ba nuf Trebue sg fi fostu ca mine a-colo, rizemata de copacu en ochii in intunericu;sl fi ascultatu ca mine o neapte intreagg su-erul , ventului; sg fi trgsgritu ca mine la totosgomotul de frunzg; sg-ti fi numeratu ea minebataea inimei in fiecare minutg, pentru casi SCR Ce va si dig chinul asceptgrei. 0!Nu e chinu mai mare in lume! De-ar fi fostunoaptea mai lungi, en trebuea sg-morii ! A,trecutu noapteaf s'au ivitu dorile si Stefan n'amai venitu. Apoi eatg c'audii unu pasu. San-gele in mine incepuse a fierbe . . . ., Pasulse apropia din ce in ce . . . Nu vedeam mugnimicu, dar inima-mi spunek ea nu-i Stefan;si ea spune ,totdeauna dreptu, Era Ioan Pi-durarul care mergek la padure.

Ce _cauti Mario aice pe vremea asta?mi-a grgitu elu uitandu-se cu mirare la mine.

Nu cumva vedutu-ai, bade Ioane, undevape Stefan Ciobanul, cu oile lui ? Hu intre-baiu eu.

_He! He ! Si fii singtoasi ! respunseelu. Stefan a lasatil cu dioa bung si one giSatul Si s'a fleutu ostasu. De eri sara l'auluatu la caste cu mai multi flecgi din satusi l'au pornitu spre tgrgu. Si fiindcg eluse pune de pilling, apoi l'au legatu cotula cotu si l'au trimesu cam en nepus' in masg.Tata40 ail, acolo; cum de nn ti-a spusu ni-

._. -Anamica? elu a datu fringhia de l'au legatu!Vestea asta m'a lovitu in inimg ca unu

trgsnetu. Am cgdutu jos fill simtire si citoil fi statu asa no Kim. dar and m'am tre-zitu era soarele sus. Lingg mine era IoanPidurarul care mi-a 4isll : Mario ! M'ai vir

34 FLUERITL LUI STEFAN.

ritu in grozile mortii! Nu mai scieam ce sgfacu ca sg te trezescu. Ei dar bine crt tevedu ear sIngtoasg ! Dute a casg si te linis-cesce. Uitg pe Stefan. Asa a fostu sg, fie!

grgindu-mi, astfel s'a dusu. Atunciam inceputa a blestema pe tata, a blestemaoamenii, a blestema, lumea intreagg ; cgci cutotii pgreg, cg se pusese sg-mi rdpeascg peStefan.

Apoi celu gnteiu gAndu care mi-a venitu afostu sg me omoru. Ce-mi era bung viata,flrg, de elu? Dar ear am ggnditu : mai binesg alergu dupg densul, sg-lu .mai vedu odatg;sg-lu mai chiemu pe numesi cine, scie poatesg-lu scapu. NAdejdea nu lasg pe omu. M'amacatatu de acea ngdejde si am plecatu.

Done dile si o noapte am mersu peste cgmpiidea dreptul &tit sit me odihnescu. Trecut'amdealuri si vgi, pgduri si ape si ca o fgrme-catg, me totu duceam inainte, fgrg sg, me uituind,trAptu. Nu mai gindeam nici la cgsutanoastrg din satu; nici la oita ce plgvae ; nicila tehil celu reseditu de mine. Nu vedeaminaintea ochilor decgt pe Stefan ferecatu demini si de picioare si en alergam sit-1u scapu.A doua qi am ajunsu in targu. Eu nu fu-sesem. and, nici odati la tgrgu. Am intratupe o uliti fgri srt sciu in cotro mergu. Amvedutu case mari, lumini multe, si oamenicare mergeau in toate, pgrtile. Toatg lumeaera veselg si fericitg intr'unu locu asa de fru-mosu. Numai eu eram cu durerea in sufletu!

Apoi am apucatu in dreapta si pe urmiin stAnga si din ce in ce audeam vuetu maimare; intilneam oameni mai multi, trgsuricare alergau ripede.,. musici care cgntau felude felu. Par'ci eram pe-o altg lume! Cele past lor de Stefan!

/OW

De la o vreme toti mi s'au pgrutu cA suntoameni rei, si firg, inimg; cil nimgrul nu-iera mild de mine. Me coteam cu densii sinici macaru se uitau la mine. Am intrebatupe unul despre Stefan si pai-a risu in fati.Am voitu sA spunu altuia necazul men si m'aluatu drept o calicg, 4iandu-mi sg mergu lamuncg. Unu alu treilea m'a apucatu de Mr-bie, si mi.a, disu: Ce mai umbli dupi Ste-fan ? Vino la mine a casg cg ti-oiu cumparito rochita mai bung cleat asta care-o porti.0! De-asu fi ggsitu pe Stefan O. fugu cu eludeparte, departe de acestu locu blgstematu,uncle oamenii nu sciu decgt sg alerge ca niscesmintiti si O. rill, de nenoroeirile altora.

Incepuse a fi titirdiu ; lumingrile se stiugeaupe la feresti; clopotnitele bisericilor nu se maivedeau din intunericu si eu umblam singurgea a umbrg din ulitg irt ulitit, nesciindu undeme ggsescu, ce sg manincu si unde sg dormu.Cite o data, lucru ciudatu 1 visam treazg fi-indu. Mi se par& c'ain grtsitu pe Stefan;cil eram in bratele lui si fugeam, par'ci, cuelu asa de ripede cg pimentul imi Inneca subpicioare, si casele se invirteau imprejurul men..,.i atuncea cideam ametiti josu si and medesceptam, me vedeam ear singurg lingg unuzidu si . . . . fling de Stefan. Apoi perdeamngdejdea de a-lu mai gisi, ;i-mi venek sit meintorcu a curt la tata si sg, me omoru inain-tea lui, ca sg, vadi elu cgt reu mi-a ficutu.

Dar unde mai putcam nimerl inapoi ? Toateulitele si toate casele samanau una cu altasi de ce mergeam, do ce me incurcam maitare. thindurile iwi treceau prin capu ca fur-tuna si nu me puteam opri nici la unul. Nu-mai gandul lui Stefan me; tinea mereu! CiteodatI stam pe locu si ascultam. Oare unde a

FLUERUL LIII STEFAN. 35,

fi Stefan? Oare nu cumva e in casa asta ieu trecu pe langl densul i nu-lu gsescu I

Si atunci imi lipeam urechea de fereastd iascultam, .ins6 vai !. Nu audeam nici glasulhii, nici, fluerul lui !

Dar ce sd-ti mai spunu, Domnule? potueu sd-mi aducu aminte toate cgte am suferitu!Tinu minte numai cd, intr'unu rdndu, sdro-bitd de osteneald, m'am pusu jus sd m'e odih-

.

nescu i am adormitu. Ce son= am mai avutu!Am visatu ear visul celu grozavu deatuncinoaptea, and am plecatu deacasd i andm'am trezitu era (pod. Dormisem pe scrtrileunei biserici. Imi era frigu. M'am sculaturdpede m'am frecatu la ochi i am plecatu.Apoi egg', eh', me" valtti fnaintea unei casemad, cu fereste multe i cam stricate. Inogradd erau soldati impriscieti in toate par-cile; uuii grijeau caii ; altd ii curdteau hai-nele ; unii dormeau la soare; altii cantau dinnisce trimbite. Aice edu soldatii: aice trebuesl fie Stefan, gandii in mine i o radg de bu-curie mi-a trecutu pe divaintea ochilor.

Domnule, am disu unui soldatu, unde ecelu mai mare a vostru ? Am trebuintd All-mai cleat si-i spung cdteva vorbe,

Intl% in ala asta, r6spunse soldatul, fa;pe ua din stiuga i vei ggsi acolo pe cd-pitanul.

Lite am intratu in odaie i acolo am gd-situ doi oameni : unul era grosu, cu ochii po-somoniti, rou la fatd; avea haine cusute inauru i pdea jos. Elu trebue sd ti fostucdpitanul. Celalaltu era belrdnu, imbracatuca toti ceilalti soldati i sta in picioare.

D-ta eti cdpitanul? am disu celui rowla fatd.

Eu sunt, ce poftesci?

Domnuk, m6 rogu de iertare, dar n'a-yeti cumva intre soldati unu fleclu Stefan pecare l'au luatu la oaste de vro patru dile. Amauclitu crt l'au adusu aice. Elu a fostu cio-banu la oi in satul Frisinenii.

Dar, e aice, respunse cdpitanul, tdihdu-mi vorba, Anse' l'am pusu la recoare, fiinducd-i nesupusu. A voitu sd fuga, de done ori;de aceea i-am data cdteva bete i l'am ae-datu in baca ca s'a prinda minte.

Dumnedeule din cern! strigdi en, pa-,

indu-m6 in genunchi dinaintea lui. Fie-timild de de'nsul; fie-ti mill de mine I Dacdai unu Dumne4u la care t inchini, nu teiudurk de o biati fati nenorociti! Di-mipe Stefan; ilu iubescu, pentru elu mi-am la-satu casa i pirintii. De patru dile alergu,ciuthndu-lu. Acuma l'am gisitu. 0! Numi-lu ha!

Ei de aice ! tipa, capitanul. Stefan esoldatu i trebue si rimie in oaste, N'amce-ti face. Tu du-te i te mingle c'unu altul.

Dar domnule capitanu, gindesce CI noomori pe amundoi. Stefan m6 iubesce aa, detare ca. i-a face alma, 'atuncea ce folosuvei ave de la elu ? Aibi cugetu I Dumnedeuti-a rispliti binele ce ue-i face!

Anse' toate au fostu in zadar 1 i dac'amve"dutu cd, nimicu nu-lu imbliqesce, nici la-crimile, nici rugdmintea mea i cd deacums'a sfirita pentru mine ori ce bucurie in lu-me, am voitu deodatrt si DA ducu, sa, fugudinaintea acestui omu fall sufletu, dar picioa-rele mi-au slibitu.. Am remasu pe pragul ueiinlemniti. Nu mai puteam nici plingei niciNorbi. i. se vede c'ap, de schimbati cram eula fati, ca, barinului soldatu i s'a %tutu mi-ld de mine 'a disu capitanului.

36 FLUERIIL Lin STEFAN.

Iertati macar attita, domnule capitanu,ducu pe copila asta la Stefan sA-i iee

lin bung de la elu. Poata s'a mai recoil.,sermana! Vedeti cum se usucI de doru. De`mane n'au a se mai intilneacsi.

Ei bine, du-o, Anse si stai acolo i. pesteunu ceasu a nu mai audit vorbindu de densa.

Tot este o dreptate in cern! am gnndituen atunci, s'asu fi voitu sa multemescu cuviata mea betanului soldatu care pusese cti-yenta bunu pentra mines

Haide copith, s te ducu la dragulmi-a disu betrnnul soldatu, landu-me demInn. He! He! Am beutu i eu amarul ista,and aveam musteatn, neaga! Acuma's be-tra'nu, ad-au trecutu acele griji din capu. Asa14-oru trece i tie, and vei fi betrinioarn.Dar atunci sn-ti aduci aminte de Vlad sol-datul. Elu crede la cei tineri.

m'a dusu prin aisce 1i maH unde amintilnitu sold* care se uitau lung dupn mine.Apoi am intratu inteo odaie de unde a luatu

cheie; pe urnin inteb camarA de unde aluatu, o luminare i am scoboritu nisce saricare mergeau in jos, Ong ce-am datu de-o u1.

Aice odihnesce hulubaul teu, Oise Vlad,stai s'aprindemu luminarea, c altfel nu-luvei vede. Emu, jAlesce la intunericu.

Inima mi se blten tare.. Mi se 'Area aVlad numai sfiresce de-a aprinde luminarea.Ce-a fi facendu oare Stefan? M'asceapta eluoare acuma? i o bucurie nespasn m'apucaand gAndeam a-1u vedu. Imi veneh. s ridu;imi venek sn, plAugu; tremuram ca fruuza inu'ndre2ueam nici s me resuflu. In sfilituusa se deschide i . . . deodatit ca nisce tur-bati ne-amu aruncatu in bratele unul altuia.Vasa multu focu, 'aa mult bucurie cuprin-

sese sufletele noastre, c n'amu pututu s Ileclicemu unu cuventu. Numai lacrimile curgeau'Arne. Nu credeam a fie adevaratn, gala fe-ricire, noi care nu gustasemu deat amaru.Me uitam la elu, un vedeam; eram pieptula pieptu cu elu i tot Ana nu puteam si-mivinu in fire. Me temeam s nu -fie unu visu.0 n'am graiu s. spunu cnt de nesfirit aSostu bucuria mea, Uitasem atuncea toate ;uitasem 4ilele fLrii odihnn ; noptile fr somnu;uitasem chiar numai unu ceasu aveamu afi impreunn. Ce-mi OW In acelu ceasu pu-num viata mea 'thatn si moartea pe urmaau fi priimit'o cu dragu. Ilu stringeam inbrace; un sarutarn cu nebunie, 'au fi voitusn-i rtrecu sufietul melt intr'unu arutatu 1 ...

In casn. era Were; numai inimile noastrevorbeau. Ear betrInul Vlad se uith. la noii-mi aducu amiute c douc lacrimi mari aucursu de sub genele lui.

Desmierdati-ve copii, he-a disu elu, catmai aveti vreme, c'acup trebue s ye des-pArtiti. Aa-i poronca!

Glasal lui ne-a trezitu din ameteall. Ste-fan iuth s'a trasu din bratele mele,i i s'atatu tintn la mine. Elu avea. &tit brIzdatnde suferinta i ochii in focu. 'aa mi-a grnitu:

Mario! noi n'o s ne vedemu multiani. Cine scie ce-a vra bunul Dumnedeu a semai intimple cu noi. SI jurnmu unul altuiacredinta; s jun= c ne-omu ascepta pAnnce moartea ne-a curma, lilele i a dragosteanoastrn, altora n'omu da. Atunci ne-amu pusuamendoi in genunchi, amu ridicatu mnele insus i amu juratu, amu juratu stranic, cusufletu i cu inimn i juramintele noastre s'auurcatu la ceru, i Dumnedeu trebue sn le fiascultatu, c erau adeverate. Acum suntemu

sa

teu,ca

ui-

o

FLUERUL LUI STEFAN, 31

logoditi! ciiseremu intr'unu cuv6ntu; s'asa lu-Andu-ne de mama, amu inceputu s. ne spu-nemu tot ce aveamu la sufletu, i ne-amu adusuaminte din trecutu i amu vorbitu despre vii-toru, i amu vorbitu auk, mult de dragosteanoastrk, dar amu simtitu si mai mult. Sim-teamu atkta fericire c nu'uckpek in inimilenoastre. Pluteamu, pared, .in altk lume.

Destul, dragii mei, btigi-de sfami- Vlad,a trecutu ceasul ce v'a datu apitanul. Ma-rio, tu ai auclitu poronca lui ; clpitanul nusuguesce.

0 at de degrabg a trecutu vremea! A-tunci m'am aruncatu eUr in bratele lui, i l'amstrinsu la sinu-mi i i-am scildatu 'fata inlacrimile mele i i-am clisu: Stefan r6mn sg-ng,tosn! Iar Stefan a scosu din sgnu fluerul luicu care odinioark ciutk doina pe earbg verde

l'a datu, licendu-mi cu glasu mAhnitu :Tine if uerul ista. Invatl-te a anti d'in-

trinsul ca sg-ti aduci amiute de mine, si deate ori a rsunk voiog sub degitele tale, afi semnu a eu sunt bine si te dorescu.Dar ckud fluerul n'a mai sunk atunci .s scii, Mario, a lui Stefan i s'a intimplatuunu nacazu mare si sk te rogi la Dumneleu!

Apoi ne-amu despIrtitu De atuuci eu4i bung, n'am mai avutu. Dorul in6 arde cafocal i viata in mine se stinge pe cemerge. 0 ! and am juratu lui Stefan a l'oiuascept, n'am creclutu c'oiu suferl asa de tare!Voru trece anii lui de slujbg; Stefan s'a in-toarce, dar pe mine m'a gaSI moartl, moartkde dora ! !

Voacea Mariei aice se stinse. Victor sta,in admiratiune. Elu nu putei indestul s pH-veasa, fruinoasa ei figurft pe care se reprodu-Convorbiri Literare, No. 8.

ceau toMe misarile sufletului ei. Nu putekindestul sa,' asculte limbagiul ei simplu si pito-rescu, dar tristu ca i doina ce o Muth din flueru.

Nenorocirile au si ele bunul kr. Eleimpodobescu sufietul precum i lacrima im-podobesce ochiul. Astfel Maria era maiimposant a. sub velul melancoliei. Veselk, eaar fi smknatu unui fluturu capriciosu i sbur-dalnicu ; tristk, ea samank unui kngeru ceplange pe mormhtul amorului

A trecutu multu timpu de and te-aidespartifu de Stefan? intrebk Victor, careardek _de dorinta, de a cunoasce finitul isto-riei ei.

Patru luni au trecutu de and nu l'ammai *du, nici am aulitu de d'ensul. Am in-vatatu de 'atunci s antu doina din fluerullui i antandu pang, mg mai recorescu. Imiinchipuescu a Stefan e sAntitosu, c gIndescela mine; imi aducu aminte de acele i1e andjucamu hora impreunl, and me'ntilneam enelu sara pe lunk i trezeam vaile in anteciklui. Frumoase r)ile erau atunci. Apoi Mariavol sa reinceapa doiva ei obicinuita,. De treiori suflk in flueral, dar fluerul nu Amu&

Atunci o furtuna sbucni in pieptul juncifete, ochii ei devenire" sglbatici, unu tremurui cuprinse totu trupul.

Sunt perduta vai! Strigh ea cu o voacedeliranta . . . . Fluerul nu mai antI

0 visul, visul meu nenorocitu! . Stefana muritu . . . . Eatklu vgdu curge'ndu-i sangedip pieptu! . . . . Dumne4eule ce ti-am gre-situ? i beata Maria se" sbuciumk in mijlo-cul unor convulsiuni teribile. Iuzadar autitVictor s'o linisceasa; durerea ei mergek totcrescendu, ca torentul ce irLeack.

Dar liniscesce-te, pentru Dumne4eu! 4i-

cli

gi mi

....

sdu.

FLUkRUL Lill STIW4N DESI1U P6ESIA BUNIANA.

se elu. Nu vedi, cL fluerul e stricatu? Uitartebine! Cum vrai sa canto? Stefan n'a murirtu. Ma,. ducu aducu de-oiu sci bineca volu intik eu singuru in oaste in Aocul lui.Numai, fii cu minte. Asceapta-m6 aice. Pestedoue s6pt6mani voiu fi cu dnsul MO tine.Ii fagaduescu; ii juru!

Dar n'apucase Victor a-si manta). Clive.D.-tul i juna Maria se facuse neveluta. Eadisparh ca unu geniu prin frundisul codrilor.

Chia dile dupa aceasta, Victor se a& ina-intea casarmei din capitala,. La usa casarmeisedek raMmatu in sabie un soldatu baranuen muSteata, sura.

N'ai sciinta, domuule, dise Victor, deunu soldatu cu numele Stefan, iutratu de pattaluni in oaste? Elu fusese clobanu la oi.

Ba am, cum nu? D-ta poate vii din par-tea logodnicei lui Maria cu v'o veste ceva?

Tocmai! Dar ce! Cunosci pe Maria?S'intelege c'o cunoseu. Doay eu sunt Vlad

soldatul, care am mijlocitu la capitanul, dei-a data voie iee Lina Will de la Ste-fan, gaud egad ilu luase la oaste.

unde-i Stefan?Stefan sta bine unilit este. Poti s te

intorci sa spui Mariei :sati canto altu logod-nicu.

Cum! Nu intelegu doninule, ce vraispui?Vreu spunu ca Stefan e mortu. s'ingro-

patu . . t. Dumnedeu sa-lu bite4--. Mo au! strigl -Victor. Dar e cu nepu-

tinta! D-ta vrai poate se glumesci?Vlad soldatul nu glumesce nici-odata?

Dar bine dud si uncle a muritu ?

Pe campii Basearabiei in bataie cu,Le1iL Par'calu v6du s'acuma luptandu-se ea, unu

zmai, Invatase smotru mai bine de cat mine.Era, ageru la capu i voinicu la bratm. Petrei Lesi i-a intapatu cu sabia plug in plasele.Dxtg unu pirdalnicu- de plumbu a sueratu sil'a lovitu in pieptu! A muritu sermanul inbratele mele am and datu duhul a disunumai unu cuv6ntu4 Mario I, . . Pecatude elu Imi era dragu ca copilul maul

Victor s'a intorsu indarapt. Inzadar acautatu pe Maria de-a lungul si de-a latulBradatelului; inzadar a cercetatu de ea. printoate satele de prinprejur. De numele Ma-riei nu s'a, mai auditu. Ansi-3 de rate in i mengek la Bradatelu,, i se parea c'aude din trun-chiul copacului unde-o v6duse pentru prima*am% esindu una lunga i durerosu suspinucare twindulse en oaptele frunzelor i mur-murtil cascadAr desmigrda dulce echoul Bra-datelului

N, Ganecy.-r-rt-I

DESPR,E -POESIA.(Unuare)

114

Conditiunea ideal& a poesiei.

.strrecendu ia partea a doua a, disertatiuneinoastre, ne propunemu a analiza, care estein privinta ideilor esprimate de poetu condi-tiunea, fall a carei implinire nici nu poateesista, poesia.

0 vechie impartire a tuturor objectelor gn-direi omeuesei, face distingerear intre lumeainterioara sau sufletease i intre Win este-

sg-ti-lu

so.-0

Si

s.

si-a

.

ad

I

RUITINA.

rIESPRr POEM RIBTIOIX.

rioara sau fisica. Anse' si aceasta Mine fisicaesista pentru noi numai intrucat Simtimu cevgdin ocasiunea ei. Astfel loath objectele -Oraldirei, fie esterne fie, interne, se, pan privl launui singuru loan i potu apoP distingedintennu altu puntu de vedere mai unitu: inobjecte a le ratimrei reci san logice, 0 inobjecte a le simtimntului sau pasionale, distingere provenita din cunoscuta thferthta intreminte si inima.

Para lel cu aceasta diferinta constatamu pen-tru scopul ce ne ocupa', urmatoarea proposi-tinne limitativa: idea au objectul esprimatmprin poesie este totdenuna unu siintiintintu suna pasiune,, i nici odatei o eugetare esclusivintelectual4 sun care se tine de tWmul sei-entificu, fie in teorie fie. in aplieure practied.

Prin urmare iubirea, ura, tristeta, bucuria,desperarea, m6nia, etc. sunt sujete poetice;invtatura, preceptele morale, politica, etc..sunt objecte a le sciintei i nici odata a leartelor; singurul roln ce-lu potu juch ele inrepresentarea frumosului, este de a servI deocasiune pentru esprimarea simtimOntuluipasiunei, tema 'eterna a frumoaselor arte*).

pentru ce aceasta ?Cateva din causele fundamentale ce osebescu

cele done sfere a le gandirei omenesci, neparu destul de simple pentru a pee fi espli-cate in disertatiunea de fata, fth prea lungidiversiuni.

mat Ante poesia este unu productu deluxu ln viethi intelectuale, une nobile

Goethe in Faust" vorbesce mult de sciinte, Corneillein Horace" de fapte din Istoria RomanX, Scribe (dad,'este permisu a'lu numi lgug g. acesti doi) in Verred'eau"f de politica englecti iinsb toate aceste numaipentru a arab, a propos de ele simtimentele i pas-

omenesci.

cum a clisu asa de bine Me. de Stan Ea nuaduce multimei unu folosa astfel, de palpabilu,incat st o atraga de la sine, numai din mo-tivul nnui interesu egoisticu; ea exista pentrttnoi numai intrucat ne poate- atrage si intereshprin placevea esteticit Ans6 o conditiund, faracave nu pate fi interesu i placere, este: camai ant& de toate poesia A.* fie intaleask savorbeasca la consciinta tuturora. Prin urmareea nu'si poate alege sujete, cari se thin fiedominiul ocupatiunilor esclusive, precum suntcele scientifice, fiindca aceste Vemanu neinth-lese pentru marea majoritate a poporului, cieste datoare ft ne repreSenta simtimentePasiuni , fiindca numai aceste sunt Commietuttwor oarnenilor, sunt materia intelasaintereSanta pentru top. Ceea ce separd peoameni deolaltft este euprinsur diferitn cucare 0-au impiiiitn mintea; ceea ce'i unesce,este identitatea miscarilor de care se p6trundeinima kr.

Dar chiar marginindn-se poetul scientifieula acea minima parte din publicu, care sealcatuesce din oameni speciali, din politici,filologi, etc., se nasce pentru dasul o noug,bariera: ceea ce, chiar pe aeestu ta6mu, esteinteresantu astadi, nu a fostu interesantu ieri

nn mai intereseaxa Mane, i o poesie in-sufletita numai de asemine objecte, ar perdedin awe in anu din atractiunea ei.

Asti:0 se intereseaza societatea politica nu-mama la descentralizare; societatea, ce se maiocripa ie cercetari limbistice, la unificarea or-tografiei si la terminatiunile cuvintelor none:vomu trebe oarc multi ani, papa and acestecestinni sa fie scerse de la ordinea qilei ? Odatadescehtralizarea facuta, ortografia i limba uni-ficatf, miscarea causata pun aceste ocupatiuni

80

-se

inutilite,

`),

smnile

si

si

40 DESPRE POESIA RUMINA

trecetoare va incet, i nimine nu le va patereinvi in propriul lor interesu intrinsecu.

Prin urmare poesia rItIcitk in sferasi a politicei remine Intei neinteleask

neinteresantl 'pentru marea majofitate aoamenilor contimpurani, si este al doilea per-dutk la generatiunile urmatoare chiar pentrucereal restrinsu de individi, pentru care a avutuunu sensu o atractiune in diva nascerei ei.

Anse prea rark este, este de prea marepretu i valoare acea conceptiune a spirituluiomenescu, ce se numesce poesie, pentru a fiespusk vicisitudinei mobile a intereselor ome-nesci. De magica figurl ce poetut a creat'odin abundanta inimei sale, trebue si se frIngIvalul timpului i s o lese intactk pentru ge-neratiunile viitoare ca o scumpk moscenireseculark a geniului omenescu.

Numai copii cei necopti pentru a-si face ograding taie &rile i frundile din tulpina lorsi le aseadl in nisipul spulberatu : ceasuflare a ventului le doboark, cea d'Inta radka soarelui le vestejesce. Dar natura, mareanoastrk invet/toare, ii implntl rIdIcina ste-jarului in pltura cea mai adnc i constantla pImentului si de acolo dk creatiunei saleo putere de a se luptk si de a till.

SI analisImu acum o alt1 caul, malt maiimportantl, pentru care poesia nu poate tractiobjecte scientifice.

Frumoasele arte, si poesia mai Intel santrepaosul intiligenfei. In mijlocul fluctuatiuneiperpetue, de care este miscatu acelu straniuproductu alu formatiunilor animalice, ce senumesce minte omeneasck, artea se stabilesceca unu limanu adIpostitu, spre a red& inteli-glutei agitate o linisce salutark. Acesta afostu causa, din care s'a nIscutu odinioarI

poesia intre oameni ; acesta este causa, dincare astIdi ii pIstreazI valoarea ei nemesu-rati, pentru fericirea geniului omenescu.

Dark activitatea scientific/ nu se potrivescecu astit chemare a poesiei. Oki sciinta pro-vine din acea insusire inascuth a mintiinoastre, prin care suntemu in perpetuu snip aintimpinI or ce fenomenu alu naturei cu celedoue intreblri specifice omenesci : din ce cau-sI? i spre ce efectu? Anse primal efectuce'lu descoperimu, se arath, a fi totdeodatl ocausk pentru unu altu efectu, care la rendulsea este noua causit pentru alte efectepe nesimtite se deschide inaintea noastrI Ii-nia timpului, care ne duce inainte inteumiviitoru nemirginitu. Si asemine cercethaduinapoi ni se aratk prima caul a unui feno-menu ca fiindu si ea efectul unei alte cause,care earsi este efectul unei cause mai ante-rioare, i asa mai departe se deschide si in-drtul aceeasi linie infinith, a timpu-lui. i astfel omenirea, impins/ in safletulei de forma apriorica a causalitItii, se tacksi se coboari pe scara timpului in sus si injos, Ong and mintele imbetrInite a le ge-neratiunei actuale se plead, la plmentulash, altei generatiunei -sarcina de a impingepeatra lui Sisifos cu unu pasu mai departe;aceasta aka generatiune o lash generatiunilorviitoare, i asa mai departe se desvolti sciin-ta si nu are nickeri repausu i nici odati fi-nitu: cIci prima caus i ultimul efectu santrefusate mintii omenesci : nici o limitl eternInu ne opresce, dar etern ne opresce o limitI.

In aceastI stare a inteligintei active se co-boarI artea ca a consolatiune binefketoare.Ea prinde atentiunea neliniscit i agitatk spreinfinitu, i presentIndu-i o idee mirginitk in

sciin-leisi

ci

d'antei nostril

c

si

t

si

DESPRE POESIA RUMANX. POESIT.

forma sensibilg a frumosului, 6i da linisceacontemplativ i unu repausu intelectualu.Poesia in specialu trebue sg ne decline spi-ritul de la inhintuirea nexului causalu, sg nemanifesteze idei cu inceputu cu finitu isit dee astfel o satisfactiune spiritul omenescu.De aceea ea este datoare sit ne indreptezespre simtiminte i pasiuni. Oki togmai sim-timintele i pasiunile sunt actele de sine' stg-tgtoare in viata omeneascg; ele au o nascere

o terminare pronuntatg, au unu inceputusimtitu i o catastrofg hotgrit i sunt darobjecte presentabile sub formg finitg a sen-sibilitItii.

Celelalte arte, prin chiar conditiunile lormateriale, sunt restrinse in acestu cercu es-teticu i sunt ferite de aberatiunea scientificl:nici idei politice, nici regale limbistice nu sepotu sculpta in peatrg san esprima, in musicre).Poesia singurg este in pericolu de all con-fundk sfera, i aceasta din causg, cg ea in-trebuinteazit acelap organu pentru ideile ei, pecare-lu intrebuineaz i sciinta pentru a lesale : adecti limbagiul omenescu. Cu algt maimult Ins6 este de datoria poetului in-drepa afectiunea spre diferinta intre acestedone sfere osebite i a libera, mintea obositgdin perpetua causalitate, dgndu-i repausul sa-lutarn grin representgri de simtiminte 0 pas-siuni.

Recapitulgndu resultatul dobgnditu din cer-

Nimic nu este mai absolutu in omenire. Jurnale din No-emvrie 1866 ne spunu, c unu Americanu a pusuConstitutiunea Statelor-Unite in musid ; dar celu pu-tinu acesta ne se Spune ca o monstruositate ameri-can& C/a se va simti cu aceeasi chiaritate detoti ai nostri, a o poesie asupra ConstatuOunii- estetot asa de monstruoasX ca acea musiciE americangi

cetarea teoretia de pgn'acum, afirmgmu dinnou adev6rul cu care ama inceputu: ideea sanobjectul poesiei nu poate fi decgt unu simi-mgntu sau o pa siune. i precum amu flcutuin partea I., aa vomu argth i in 1,aceastiiparte cg insuOrile esentiale a le poesiilorcelor frumoase in privinta ideilor lor se es-plicg numai pe baza acestui adeve'ru.

(va urma.)

lc'

T.. lilaiorescu.

0 LACUNA.Am fostu in lume i eu odata,

Ca sufletu june i plinu de dont,Credeam atuncea cL viata toata

E unu visu duke de lungu amorti,

Credeam ca omul cum vine'n lumePan' se ascerne intennu morm6ntu

Canta min canteen fara de nameCe nasee 'n peptu-i, i piere'n vantn,

Credeam ca floarea cresce sub pasu-i,ca-i desfata ochi'n sftinu,

Cerul suride, credeam, la glasu-i,totu asculta al seu suspinu.

Pe-a vietii valuri inelatoare,Pluteam atuncea heingrijatu,

Pan' ce de stance spaimantatoare,Mica mea barca s'a sfaramatu!

Nil mai sant astacli ce-am fostu odata,Tristul meu sufletu e fra doru,

Nu mai credu asiOi viata toatgE umr visu duke, de fungu aitoru,

41

0

0

ali

II)

0 E S I I.

i

ca

.

Adi vedu a omul cum vine'n lume,PAn' se ascerne int'unu moment'',.

Gems unu gemetu WA de numeCe nasce'n peptu-i i piere'n vntii

A4,. vain c spinii mum' sub pasu-i,Si a privirea-i se perde'n noru

Cerul s'inchide, acji vedu, la glasu-i,La'lui durere nesimlitoru,

Ai stau pe maluri privindu cu jaleRuinele barcei plutindu mereu,

Cum venful soartei, in a kr cale,Le maul, mIna pe placul sen.

/IL /). Cornea.

LA GIJRA SOBEI.La focul vetrei priveam en jale,,

Frantea-mi pe mAng. se legana,Umlpa-mi tacuta, mai d.e la vale),

De pe parete me ingAnit.

Priveam cum focul trece'n scAntee,S'apoi dispare iii funin "Isom,

GAndeam la tine, scumpA femee:Asa amoruli e trecetoru!

GAndeam la tine, si-a mea gAndireDi sferten sferci plutea, mereusiniteam tare cu-a ta iubire

S'a tot puternicn ca si nun (lea!

Ce-mi ps mie, de lumea totA,Chiar duel lumea s'ar fi cercatu,

SA sfArme-amorul ce Ane' odatA,Genie in peptul meu insetatu,

LasaRty'unu tatA s mc. blastemp,i. pa,a, meat mumk ou. doru'n RIO%

Aruncam lumei lungi anateme,Luam cu tine sboru'n seninu.

S'acolo, scumpo, ea pe o floare,Cu-a mele lacrimi te-asu 6 stropitu

S'amorn-mi june cai, unu soar;Ca-a sale ratle, te-ar fi'ncAl4itu.

Infloreai vesel, jung, fvumoas4,Scumpa mea floare la senul meu,

S'a-mea suflare cald-amoroasA,Ar fi pusu viata in peptul teu!

C4Andeam la tine, dar focu'n vatrARata., plesnesee, des scAnteindu,

CAneleafara, dureros latrA,Ploaea in geamuri bate gemendu.

Imi trece'n vine un fioru rece,Groaza cuprinde totu trupul meu,

Ornicul sung. douespreijece,Tremuru, fEicA de ceasul ren!

Me uitu in juru-mi, umbra-mi tleutADe pe pArete a dispArutu,

Cantu degeaba, umbra-mi perdutAFantome'n locu-i mi-au apArutu.

De-asu fi pusu mAna cAtAndu o &are,Pe vre un serpe in earb' ascunsu,

De-asu vide 4ioa fArA de soare,De asa groazA n-asu fi petrunsu.

Stau lAngA mine, infioratoare,Femee, umbre ce am lubitu

kr privire omoritoare,Vai miea suprA-mi s'au atintitu.

Timbre, nAluce, inimi de feat%Periti din ochi7mi, en, v'amu uAatny

MESH.

mi-e

S'a

Ml

POEM. 43

Alt! periti iute, a1i iubescu eara

In juru unu hohotu a resunatu!

Voi rideti, rideti, caci credeti poateodat oi fi tradatu;

Ea me iubesce, ea voi nu's toate:

In juru unu hohotu a resunatti.

Toi rideti, rideti, dar Inultu WO rideMi-a datu anforu-i prin sarutatu,

Ai viitorul ear imi suride!

In juru unu hohotu a resunatu!

uitu in. juru-mi, ci pe pareteUmbra-mi tacuta, ear s'a ivitufang% densa, cu lunge plete,Stag alte umbre, i mi-au zimbitu:

UMbra, iubita d'amoru fericeScumpa inea umbra de ce-ai venitu,

De-a ta privire consolatriceAd ifain nevoe, sunt ferieitu

Bnna ftunaoasa, dinioaMiai datt4 pe lume amorul teu,

Chorul d'ilusii ce te'neunjoaraLeganh, vesel sufletul men:,

Dar intr'o sara, pe ne-asceptate,In ale mele brata-ai rauritu

Cum stinge para ventul ce bate,San cum dispare unu visu iubitu,

Ca muritorul gonitu de mailCe fuge casa unde-m veclutu,

ilurindu copii, i-a lui consoarta,Fuge i uita ce a perdutu,

iia de lume, de suferintaPugeam dar Astaqi iar me oprescul

bad este n lume anc' o fiintaUnu angerti dui* ce en iunscit.

Umbra atuncea: ibesce 'miDe mai poti and., dar nu uital

Ca lasandu locul istu neferice'Luai cu mine inimi ta.

In zadar can, infloreascaFloarea ee bruma a vestejitu

In zadar cearea sa Mai iubeascaInima june ce a iubitu!

Ana, pe frunte-ti o sarutare,SI puiu, o umbra, da-mi mana

Dar iimbra piere, timbra dispareINcendu adio, nu me uiti!

Te-ai dusu 0 umbra, i pe-a ta urma,Chorul d'ilusii s'a ridicatu,de acuma nimicu nu curmaDurerea crud& te lasatu-.

in tadar cata, sft infrogasetFloarea ce bruma a vestejitu,

In zadar cearca al mai iubeascaJnimat June, ea a iubitu!

M. D. Cornea.

alma

iit

ta,.

$iini-ai

C'

DIS

Si

dice,

Anunciuri.In aeensti rabrica a Convorbiril& literare" se prbnescu numai anuneiuri literare i artistice. Pretut

liniei:este 20 pantie.

PRELECTIUNI POPULARE.Din causa absentei D-lui T. Maiorescu, discursul despre critica raldunei luT

Kant, se va tine Duminicti in 9 Aprilie.A qitu de sub presii 1. se afla de Ondare la Biuroul Tipografiel hJunimea"

(casele Bailed) cea mai Ilona publicatiune t Societatii Junimea".Melic, I. M. ELEMENTE DE ARITMETICA pentru usul scoalelor

secundare rOmane. Unu vol. 8. mare, 184 pag. Pre-tul 8 lei.

Cu aceasta publicatiune se implinesce o lacuna simtita in Instruqiunea noastra. CarteaD-lui Melic este prelucrata, dupa cele mai recunoscute autoritati din specialitatea sa ci estetotdeodata potrivita cu programul nostru de invetam6ntu i cu trebuintele noastre.

Din publicatiunile anterioare ale Societiltil suut de v6ndare la acela0 Biurou:Maiorescu, Titu: DESPRE SCRIEREA LIMBEI ROMANE.

Pretul 112 Icosar 7 lei cursulPaicu, Pavel: EPITOME HISTORIAE SACRAE. Editiune in

usul scoalelor, cu adnotAiuni romane I cu voca-bularu latino-romnu. Pretul 212 lei.

Schiller: MOARTEA LUI WALLENSTEIN. Traducere romAng, deE. M. Pretul 10 lei.

Shakespeare: MACBETH. Traducere romging, de P. P. Carp.Pretul 5 lei.

tINVITARE LA SUBSRIPTIITNE

litOpuln dramaticu din timparile veehi istorici eu scene 0 tablouri militaresci in (loud, auto, intitulata:ROMANI I DACI

d eADOLF REINICKE

Subscriptiuni se faeu :is Bucuresci la D. Ulrich 0laTipografia D-lui Joh. Wass. ii Iassi la D. 0. Hcklebrandt, .111augsch, laTipografia Junimea qi la autorul. In Galafi la D. F. Mller. In Craiova la D-nii N Josefi et Comp.

Pretul de subscriptiune pentru unu esemplartt este de 1 galb.Redactoru respundaoru: Iacob Negruzsi. Tzpografia Societatii Junimea.

pietei Iassi.