Curs 2:

Conditii de admisibilitate ale actiunii in contencios administrativ: ( reclamantul, paratul, obiectul si procedura)

1) Reclamantul:

Noul cod de procedura civila Conditiile din legea contenciosului admin.1. capacitatea2. calitatea procesuala3. interesul

1. capacitatea ( ca principiu, reclamantul trebuie sa fie o persoana fizica/juridica.Totusi, la nivelul legii 215 exista o exceptie – “grupul de persoane fara personalitate juridica “– art.2(1)a.- este asimiliat persoanei vatamate si grupul de persoane care fara personalitate juridica titular al unor drepturi…”. Totusi, aceasta prevedere este un non-sens/ o contradictie de termeni – fara personalitate juridica inseamna fara patrimoniu, deci nu poate fi vorba despre drepturi vatamate. Textul ar putea avea sens daca titulari ar fi membri grupului individuali.)

2. Calitatea procesuala activa ( art. 1 din LCA– regula: calitatea procesuala o are orice persoana fizica/juridica… Nu exista o calitate speciala, deci, ci e vorba de o calitate generala, de persoana. Exemple de calitate speciala: gasim in legea 215/2001 ( consilieri etc) – exceptiile sunt deci expres prevazute de lege. Pentru ca exceptia sa deroge de la regula generala aceasta trebuie sa aiba forta cel putin egala cu regula.Textele speciale instituie si o procedura speciala.

3. Interesul reclamantului de a actiona. Interesul legitim este suficient pentru o actiune in contencios administrativ? Raspunsul traditional a fost nu, reclamantul trebuia sa fie vatamat intr-un drept subiectiv.In dreptul civil, orice nu-I prohibit de lege, e legitim. In contenciosul administrativ, interesul legitim poarta un alt inteles.

Exemple:

a) prin anii 1991-92, abuzurile fiind mai dese, un grup de cetateni vrea sa infinteze Asociatia Nationala pentru dovedirea Abuzurilor . Pentru asta formuleaza cerere pentru a primi autorizare de la Guvern, iar Guvernul fie nu raspunde/fie refuza. Fac actiune in contencios pe aceasta asociatia, actiune care se respinge pe motiv ca este formulata de o persoana fara capacitate juridica civila/ fara personalitate juridica.

b) Un consilier este invalidat de Consiliu – potrivit legii 215 consilierul vatamat prin invalidare poate formula actiune in contencios in 5 zile de la invalidare. Acesta nu face actiune, insa o persoana majora pe care o avea in intretinere face ea actiune. Instanta respinge actiunea pe motiv ca persoana nu are calitate procesuala activa.

c) X a formulat actiune impotriva Arhiepiscopiei, solicitand obligarea acesteia sa se abtina de la a mai bate complotele duminica la 12, ca o deranjeaza sunetele.

Concluzii:

1) Capacitatea – aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii putand intra in raporturi juridice civile. Este o aptitiune ABSTRACTA, anume, posibilitatea unei parti de a fi parte in orice proces, in abstracto, in genere. Este de folosinta si de exercitiu. In prima speta, solutia este incorecta, deoarece Asociatia se bucura de capacitate de exercitiu anticipata ( exceptia in cazul persoanelor juridice, pentru a constitui actele necesare pentru a-si forma capacitate juridica). Totodata, ar fi putut formula actiunea o persoana fizica din cadrul asociatiei, invocand ca li se refuza dreptul la asociere.

2) Calitatea procesuala activa ( capacitatea concreta de a fi parte intr-un litigiu) – in general, o actiune poate fi introdusa in procedura civila de catre orice persoana caruia i-a fost incalcat un drept in genere. Exista situatii in care se cere o calitate speciala pentru a actiona ( ex: cand se invoca nulitatea relativa – persoana protejata).

3) Interesul ( de a actiona) – folosul/ beneficiul pe care l-ar obtine reclamantul in ipoteza teoretica a admiterii actiunii lui. In procedura civila, se spune ca interesul trebuie sa fie LEGITIM. Notiunea de interes legitim desemneaza acel interes care nu e prohibil de lege. Ipoteza in care X are in intretinere de fapt pe Y, in ciuda faptului ca intre Y si X nu exista niciun raport juridic. Cel care presta intretinerea, decedeaza dintr-o cauza ilicita. Se pune problema daca Y are dreptul la despagubiri dupa moartea lui X. Exista si pareri pro si pareri contra. Initial s-a admis actiunea pe considerentul ca Y are un interes legitim ( neprohibit de lege). Insa, daca in acelasi exemplu era vorba de un alt fel de raport, nu de intretinere – ci X era un consumator de droguri iar Y dealer. Y nu poate sa faca actiune pentru ca si-a pierdut un client.

In materia contenciosului administrativ:a) distinctia dintre “drept” si “interes” – dreptului ii corespunde o obligatie corelativa, acesta

poate sa fie protejat cu ajutorul fortei de constrangere a statului. Interesul nu are nici obligatie corelativa, nici forta de constrangere a statului.interes legitim = un interes care in ideea starii generale de drept merita protectie/ un interes afectat de o actiune ilicita.In general.

Interesul simplu poti sa-l incalci, fara sa se intample nimic, in timp ce dreptul va primi despagubire pentru incalcarea lui indiferent daca actiunea/ inactiunea care il incalca este licita/ilicita.Vatamarea interesului va presupune despagubire numai daca faptul/actul care vatama este ilicit.

In viziunea legiuitorului, interesul legitim = art. 2(1)p,r LCA –interes legitim privat si interes legitim public. Interesul legitim privat este legata de notiunea de drept subiectiv, doar ca el este viitor si prefigurat (previzibil). Acesta ( interesul legitim privat) se leaga de acele proceduri care tind sa se definitiveze prin dobandirea unui veritabil drept subiectiv – exista un inceput de drept subiectiv. Interesul legitim public desemneaza un interes care vizeaza ordinea de drept, democratia constitutionala, drepturile si libertatile s.a.m.d – LCA mai face totusi o precizare ( art. 8(1/1) – persoanele fizice si juridice de drept privat pot face actiune in concencios pentru incalcarea unui interes legitim public, numai daca in primul rand invocam incalcarea unui drept/interes legitim privat si invocam si invocarea unui interes legitim public ( vorbim despre un raport de cauzalitate intre interesul legitim public si interesul legitim privat).