CURS HISTO 10TESUTUL MUSCULAR

FUNCTII

Miscare Mentinerea posturii si volumului orgaelor Protectie Termogeneza ( in cazul muschiului scheletic - contractie musculara care nu se sodeaza cu miscare si

cu eliberare de energie - tremurat )

Tesut muscular striat Scheletic

Singurul capabil de contractie voluntara Cardiac

Tesut muscular neted

TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

Localizare - ln tuturor muschilor scheletici In plus, exista segmente ale TD, mai ales, care rezinta in structura peretelui, paturi de tesut

muscular: cavitatea bucala, faringe, 1/3 sup esofag, sfincter anal extern Muschii extrinseci ai GO Laringe - aparat respirator Sfincter uretral extern

Histogeneza - formarea tesutului Celule musculare cu originea in mezoderm

Celulele mezenchimale se dif in mioblasti ( celulele embrionare ) Mioblastii sufera un proces complex, aproape unic, de fuziune musculara => aparitia unor

structuri multinucleate ( miotuburi ) care se vor diferentia Diferentierea presupune sinteza de filamente contractile, care se vor organiza, in cazul

muschiului scheletic, intr-un mod foarte organizat Organitele care se formeaza prin acest proces de diferentiere = miofibrile

Se formeaza, asadar, o celula cilindrica multinucleata, cu dimensiune foarte mare si aspect striat

O parte din mioblastii embrionari nu fuzioneaza cu miotuburile, ci raman atasate de acestea; functioneaza ca celule stem in viata adulta => celule satelit; raman infasutare in lamina bazala si se pot activa in cazul in care celula sufera o leziune

Celulele cilindrice, lungi se asociaza in fascicule inconjurate de elemente ale tesutului conjunctiv care ‘ambaleaza’ celulele musculare individuale in grupuri si grupurile in muschi propriu-zisi

Citoplasma - aspect striat Nucleii sunt asezati spre periferie In cazul muschiului ca organ, intra si tesutul conjunctiv; inconjoara fiecare fibra, grup, muschi;

are rolul de a compartimenta si uni elementele structurale si functionale ale t muscular; contine o retea extensiva de capilare => nutritie si ramificatii nervoase; reteaua de capilare este foarte bine reprezentata, inconjurad practic celula musculara; ( evidentiere prin injectarea unei substante de contrast care ramane in lumenul vaselor )

Tesutul muscular vs muschiul scheletic ca organ Organul contine o proportie importanta de tesut conjnctiv cu rolul de a uni, compartimenta si

distribui reteaua vasculara si elementele nervoase Tesutul : fibrele musculare striate

Imediat sub piele - tesut subcutanat, care include fascia superficiala; lan se acumuleaza tesut adipos => o structura areolara prin care se pot distribui vase de sange, limfatice si nervi; de asemenea - o zona de glizare a pielii peste tesutul muscular ( tamponarea fortelir de tractiune intre tesutul muscular

si piele ) In contact cu tesutul mucular - fascia profunda - tesut conjuctiv semiordonar care se continua cu

epimisiumul Celual musculara individuala este inconjurata de o atmosfera de t conj lax = endomisium; un grup -

atmosfera de tesut conjunctiv lax - perimisium; fasciculul e inconjurat de epimisium - t conj dens semiordonat

Miofibrilele - cel mai bine reprezentat organit din celula musculara

Pe preparatele histologice obisnuite - coloratiile tricrome de preferabil Epimisium - tesut conjunctiv dens semiordonat Perimisium Endomisium - tesut conjunctiv ( sarcolema nu e vizibila in MO )

Tesut conjunctiv care delimiteaza fiecare celula

Fibra musculara striata de tip scheletic = celula musculara scheletica

Organizarea moleculara sta la baza imaginilor obtinute in ME

MO

Analizam aspectul sarcoplasmei si pozitia si aspectul nucleilor Nu vedem sarcolema Sun celuele foarte lungi, a caror lungime in cazul muschilor scheletici, este egala cu lungimea

muschiului ca organ; se continua cu tendonul care asigura insertia m pe os Sectiune longitudinala

Celuele lungi Diametrul variaza in functie de starea de nutritie, varsta, sez, antrenament ( aprox 100

mictom ) Nucleii sunt alungiti, heterocromatici si asezati la periferia celulei

Nucleii sunt asezati la periferie Celula multinucleata ( 20-40 nuclei / cm ) Se observa si o fina atmosfera de tesut conjunctiv - endomisium Citoplasma acidofila are aspect striat

Zone mai intens colorate si mai palid colorate Sectiune transversala

Profil celular poligonal Forma depinde de cat de ingramadite sunt celulele Diametru in jur de 100 microm Nuclei cu profil rotund, dispusi la periferie Cel mai probabil exista mai multi nuclei in acelasi profil celualr Citoplasma acidofila Miofibrilele se grupeaza in grupuri ( campuri Cohnheim ), intre care exista spatii care

contin doar citoplasma

ME

Detalii legate de modul de organizare ultrastr Sarcolema

Modelul mozaicului fluid Caractere particulare - legate de integrarea celulei in mediul extracelular si de fucntionarea

acesteia Celula atrebuie sa primeazca un semnal pentru contractie - la nivelul placii motorii Membrana trebuie sa fie caoabila sa propage PA ( => membrana bogata in canale si pompe ) Receptori particulari In plus

Sarcoema este invelita de o membrana bazala cu ultrastructura similara ca la tesutul

epitelial, dar diferita functional La exterior - lamina reticulara, formata din fibre de colagen Lamina bazala

Proteine noncolagenile Fibrile de colagen tip 4 Laminina

Prezenta membranei bazale este esentiala in procesul de histohgeneza - ofera oplatforma datorita prezentei de proteoglicani ( leaga apa si factori de crestere esentiali pentru activarea si functionarea fibroblastilor )

Laminina se pare ca stimuleaza prroliferarea si fuziunea fibroblastilor ( fav oriceusul de miogeneza )

Prezenta mmb celulare fav si procesul de regenerare ( exista celule tinere care functiineaza ca celule stem; celulele catelit raman inconjurate de membrana bazala ) In cea mai mare parte a cazurilor, traumatisme minore, in care nu se produce

laceratia tesutului; membrana bazala ramane intacta - si conserva un microclimat in care celula satelit se activeaza si ddeclanseaza regenerarea tesutului muscular ( are capacitate endogena de regenerare foarte buna )

Membrana bazala mentine si integritatea fibrei musculare Exista un mod direct de interactiune intre elemente ale membranei bazale si

elemente de citoschelet care ancoreaza aparatul contractil ( lucru fundamental petru functionarea tesultului muscular ) O serie de complexe proteice ( costamere citoscheletale ) - aglomerari

electrono dense in ME Complexe distrofina-glicoproteine formate din

Receptorii transsarcolemali Proteine intracelulare ( sindrofina, distrofina etc. )

Acest complex proteic care ancoreaza citoscheletul de membrana bazala Filamentele internediare dln ziniilor Z si M se ancoreaza la rceptorii

transmembranari si, ulterior, la membrana bazala => se produce o sincronizare intre continutul celulei si mediul extracelular; aceste complexe ofera niste platforme pentru molecule de semnalizare ( semnale vitale pentru celule - pentru a se adapta la MEC )

Jonctiunea miotendinoasa Fibrele de colagen din endo- peri epimisium se continua cu cele din tendon La nivel US, exista adaptari ale celulei musculare : proiectii digitiforme care maresc

suprafata de contact muschi -tendon Fibrele de reticulina - ancorarea elementelor tendonului la lamina bazala a fibrei musculare

Jonctiunea neuromusculara Se realizeaza intre butonul terminal dln ramificatiei iunui axon si placa motorie

( membrana postsin ) Intre cele doua - fanta sinaptica Terminatia axonala mielinizata pierde teaca de mielina - buton terminal care se aplica direct

pe mebrana celulei musculare; membrana postsinaptica - falduri => marirea suprafetei membrane ( receptori pentru ACh )

Ln butonului terminal - multe mitocondrii si multe vezicule cu NTr care urmeaza sa fie exocitat in fanta sinaptica - receptor - influx de Na - depol - PA

Fiecare ramificatie contacteaza o fibra Unitate motorie Toxina botulinica - blocheaza eliberarea ACh infanta sinaptica Curara Miastenia gravis

Caveole Invaginari permanente de forma literei omega Functii

Transport - endocitoza ? Semnalizare - plute lipidice ; zone speciale din membrana plasmatica - functioneaza ca

platforme de ancorare a unor receptori si molecula implicate in buna functinare a celulei

Forma e datorata de prezenta unor proteine = caveoline ( proteine integrale care au ambele capete in citosol - de forma de ac de par ); interactiunea moleculelor individuale -> apare un schelet rigid

Tubii T Invaginari ale membranei plasmatica care inconjoara fiecare miofibrila Aceste zone - responsabile de propagarea PA de la suprafata, pana in profuncimea fibrei Sunt in contact strans cu RS

Sarcoplasma Organite

Comune Nuclei Mitocondrii Incluziuni lipidice Granule de glicogen

Specifice Miofibrile Reticul sarcoplasmatic

Miofibrile Structuri cilindrice care traverseaza celula de la un capat la celalalt Diamentru foarte mic : 1-2 microni Sunt grupate, umpland toata citoplasma Fiecare miofibrila este formata din unitati repetitive = sarcomere Sarcomerul e delimitat intre doua linii Z Alternanta de benzi clare si intunecate Sarcomerul

Delimitat intre doua linii Z electornodense ( aglomerare de proteine cu rolul de a ancora filamentele subtiri )

Discul intunecat <= suprapunerea filamentelor subtiri si groase 1/2 disc clar ( nu se suprapun filamente subtiri cu filamente groase ) Banda H luminoasa Linia M ( densa ), formata din proteina care stabilizeaza filamentele groase lan Filament subtire

Ax format din doua lanturi de actina F, incolacite => alfa helix Actina F este formata din monomeri de actina G, prin polimerizare Fiecare molecula de actina G are un situs activ pentru interactiune cu miozina Situsul e acoperit in repaus de tropomiozina ( doua lanturi ) Tropomiozina acopera 7 monomeri de actina G Troponina - trei subunitati globulare care interactioneaza diferit; TnC, TnI, Tn In prezenta calciului, troponina sufera o modificare conformationala => trage de

tropomiozina => etalarea situsurilor Filament gros

Aproximativ 500 molecule de miozina Titina - molecula gigant care realizeaza ancorarea filam gros la linia M si la linia

Z => filamentele au o distributie spatiala riguroasa care permite interactiunea dintre cele doua tipuri de molecule

Miozina 4 lanturi usoare Doua lanturi grele Capul

Proemina liber catre filamentul subtire Coada Balama => o miscare de pivotare a capului miozinei ( trage mecanin

filamentul subtire spre mijlocul sarcomerului ) Interactiunea cu actina este dinamica si discontinua

Linia Z Alfa actinina este cea mai importanta proteina Complex molecular de ancorare a filamentului subtire la linia Z => aspectul

electrono dens in ME Sectiune transversala, ME

Zone electonodense cu diametru mai mare ( filaente groase ) sau mai mici ( filamente subtiri )

Reticulul sarcoplasmatic - se gaseste si in tesutul muscular striat si in tesutul muscular neted Fiecare miofibrila este invelita ca intr-un manson de RS RS este organizat sub forma unei retele de tubului La capete => dilatatii = cisterne terminale 2 cisterne terminale adiacente + 1 Tub T = triada ( triada se gaseste doar ln tesutului

muscular scheletic ) Membrana RS

Canale - eliberare pasiva a Ca Pompe - recaptare activa

Organite comune Multi nuclei situati la periferie Mitocondrii - f bine reprezentata ( pana la 2% din volumul celulei ) Granulde de glicogen si depozite lipidice Situate printre miofibrile Proportia organitelor difera in functie de tipul de celula musculara

Mecanismul contractiei

In timpul contractiei, benzile Z se apropie Suprapunerea dintre filamentele groase si subtiri creste Discuri clar scade in dime#siuni, pana la disparitia sa Creste gradul de suprapunere => banda H scade in dimensiuni Discul intunecat ramane mereu constant ( lungimea filamentului gros este constanta ) Miozina prezinta activitate hidrolitica in repaus Miscarea de pivotare a capului miozinei

Tipuri fiziologice de fibre musculare scheletice

1. Fibre rosii - tip 1 Metabolism aerob Contractie lenta Pot sustine contractia multa vreme Contin multe Mb ( contine hem ) => culoare rosie

2. Fibre albe - tip 2 B Putina Mb Metabolism glicolitic Contractie rapida Pot sustine foarte putina vreme contractia

3. Fibre intermediare - tip 2 aFiecare muschi este un amestec de fibre rosii, intermediare si albe.

Fusul neuromuscular

Receptor situat printre fibrele musculare Detecteaza modificarile de lungime ale muschiului , adaptand astfel contractia Celule musculare modificate ( fibre intrafusale ), continute de o capsula conjunctiva Fibrele musculare intrafusale sunt, dpdv morfologic, de doua tipuri

Cu sac nuclear Terminatii anulospirale

Cu lant nuclear ( nuclei in fisicuri ) Termiantii in buchetel

Aceste terminatii senzoriale detecteaza gradul de lungime - transmit la ms - raspuns care pleaca pe doua cai Fibre motorii alfa - la fibrele extrafusale Fibre motorii eferente gamma - catre portiunea termianla a fibrelor intrafuzale

Reflexul de intindere MO

Apare o aglomerare de celule cudiametru relativ mare, nu nuclei situati centrali, si invelite de o teaza de celule si fibre conjuntive

WEB OF SCIENCE

Distrofie musculara Grup de boli genetice care afecteaza o serie de proteine din complexul distrofina - glicoproteine => oboseala musculara progresiva care se soldeala in final cu incapacoitatea muschiului de a se

relaxa/contracta

Regenerarea tesutului muscular striat

Remodelare - efort fizic sustinut Reparare - leziuni focae - efort fizic intens Moartea celulei prin necroza -> atragerea celulelor inflamatorii -> citokine si alte substante ->

eliberarea factorilor de crestere pentru activarea celulelor cu potential miogenic Nulceii celulei adulte nu se pot divide Tesut care se regenereaza endogen Regeerarea se realizeaza cu participarea ceulelor satelit =?> celuelle noi formate vor avea nucleii

situati central, nu periferic => estmarea gradului de regenerare

Celula satelit musculara

Celula mica, mononucleata Nuclei voluminos Acoperita de mmb bazala Se activeaza in conditiile in care celula este lezata Populatie de celule stem adulte Diviziune asimetrica => o celula stem si o celula angaata pe linie miogenica

Microclimat in care celula stem isi poate realiza functia. NISA A CELULEI STEM

Alte surse de regenerare a fb musculare- celule rezidente- celule migrate din sistemul vascular

CURS 11 HISTO

TESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC

Caracteristici comune tesutului mucular striait de tip scheletic Particularitati Localizare unica - doar la nivelul miocardului Reprezinta o forma specializata de tesut muscular: contractie involuntara si ritmica, ce se desfasoara

pe toata perioada vietii => adaptari structurale, ultrastructurale, moleculare si functionale Miok

Celule m lucratoare

Celule excitoconducatoare ( celule P si celule Purkinje )

MO

Diferente majore in ceea ce priveste aspectul in MO, in fuctie de planul sectiunii In sectiune ongitudinala

In cadrul tesutului, cell se dispun in siruri conectate intre ele ; celulelle se ramifica si stabilesc contacte cu celulele alaturate

Dimensiunile sunt < 100 micrometrii lungime Citoplasma prezinta aspectul striat caracteristic tesutului muscular striat Celule uni- sau bi-nucleate; nucleii sunt rotunzi ovalari si localizati in centrul celulei Miofibrilele confera aspectul striat Pigmentul de lipofuscina - reziduu rezultata din digestia izozomala a AG ( se acumueaza in

celulele care traiesc foarte mult ); pigment de culoare bruna, intalnit frecvent prin sectiunile dlan miok

Celulele sunt unite intre ele printr-o serie de complexe jonctionale, care nu se vad in MO, ci doar in ME; consecinta prezentei acestora ln celulei => apar zone usor diferit colorate -> ar putea fi evidentiate in MO

Printre sirurile de celule exista elemente conjunctive; o atmosfera de tesut conjunctiv lax, la nivelul caruia se gaseste un pat vascular extrem de bine reprezentat ( datorita nevoii continue de nutrienti )

In sectiune transversala Celule cu contur poligonal; forma si dimensiunile celulelor sunt variate Spre deosebile de tes muscular scheletic, nucleii sunt situati central; majoritatea celulelor au un

singur nucelu In jurul nucleului, citoplasma are un aspect punctat ( sectionarea transversala a miofibrilelor ) Printre celule, o retea bogata de vase de sange

ME

Celule asezate in siruri si conectate prin structuri de forma scalariforma Miofibrilele se nisera la capetele striurilor scalariforme si ocolesc nucleul Sarcolema

Prezinta anumite adaptari Organizarea moleculara - modelul mozaicului fluid Compozitie moleculara care sa permita propagarea PA : exista multe canale si pompe; de

mentioant si prezenta receptorilor Compleze jonctionale = strii scalariforme Eberth

O portiune transversala ( perpendiculara pe axul lung al celulei ) Zonula adherens ( ancorarea filamentelor de actina dln sarcomerului ) Macula adherens ( ancoreaza mecanic filamentele intermediare de desmina )

O portiune longitudinala Jonctiuni de comunicare, GAP => cuplarea electrica dintre doua celue invecinate

( forma prin care PA se poate distribui rapi =d si uniform in toata masa ventriculara ) Tubii sunt situati la nivelul liniei Z si au un diametru mult mai mafe ca la muschiul scheletic; nu

sunt mereu in contact cu cisternele RS Prezenta caveolelor

Sarcoplasma Organite speciice muschiului striat

Miofibrile ancorate ln zonulei adherens din structura discurilor intercalare; de remarcat ca miofibrilele nu mai au aceeasi distriburtie ordonata Miofibrilele nu mai sunt aliniate la acelasi nivel, nu exista continuitate intre liniile Z

adiacente In sectiune transversala, apar campuri de miofibrile separate aparent de mitocondriile

dispuse printre ele RS

Retea de tubuli este mai laxa; acesti tubuli fuzioneaza catre capete => portiuni separate de cisterne terminale => apar diade

Organite comune Mitocondrii insiruite printre miofibrile si acumulate perinuclear; foarte numeroase ( 40%

din volum ); Metabolismul estre aerob ( beta-oxidarea AG ) Incluziuni lipidice de TAG Depozite de glicogen Granule de lipofuscina - pigment lipocrom de imbatranire

Nucleu ovalar, situat central si care e ocolit de miofibrile; distributia organitelor la polii nucleari, aglomerate in spatiile rezultate prin indepartarea miofibrilelor

Cardiomiocite atriale Sunt miocite lucratoare cu dimensiuni mici Tubii T mai mari ca la miocitele ventriculare Mitocondrii mai numeroase ca la mioceitele ventriculare Aparat de sinteza mai bine reprezentat => acumulare de vezicule electronodense ce contin ANF

Sistemul excito-conducator Celule care genereaza si conduc impulsul Celule P - care genereaza impulsul

Situate in grupuri; populeaza NSA si NAV Celule de dimensiuni mai mici decat cardiomiocitele lucratoare Citoplasma fara striatii ME : absenta striatilor - foarte putine miofibrile asezate la periferie Contactul celulelor Genereaza PA NSA se organizeaza in urul arterei SA; zona laxa in care cell P se distribuie in retea si sunt

protezate de tesut conjunctiv Celule Purkinje care conduc impulsul

Situate ln fasciculului AV si rr sale situate subendok Celule care formeaza un grup compact Au dimensiuni mai mari ca miocitele lucratoare Aspect palid al citoplasmei Absenta striatilor; miofibrile distribuite haotic catre periferia celulei

Regenerarea tesutului miocardic

Fenomen fiziologic, care se activeaza in conditii patologice Ocluzie a coronara => blocarea patului capilar => ischemie => necroza daca nu se intervine repede

( 20 minute ) prin tromboliza Procesul e ineficient, leziunile fiind ireversibile => apare un tesut cicatricial conjunctiv nefunctional Mecanismele

Diviziunea celulelor adulte ( intr-o foarte mica masura ); frecventa foarte redusa, dar care arata cauza prezentei celulelor binucleate in tesut ( diviziune fara citokinea )

Activarea unui pool de celule stem rezidente Markeri specifici pentru identificarea celulei ( c-kit , SP, sca-1, Isl-1 )

Regenerarea prin terapii celulare ( transplant de celule ) Conceptuld de nisa = microclimat care mentine si regleaza activitatea celulelor stem

TESUT MUSCULAR NETED

Tip particular de tesut muscular; fara striatii Exista filamente contractile, dar care nu se distribuie atat de prgonat => nu formeaza miofibrile Forma celulei - celule mici cu portiunea centrala dilatata si portiunile periferice efilate

In uterul gravid - hipertrofia celulei de la 20 pana la chiar 500 microni

Nucleul este situat central si este turtit; datorita modului particlar de dispunere a moleculelor contractice => celula in contractie - nucleu in tirbuson

Forma ajuta celulele sa se grupeze foarte compact => paturi compacte care functioneaza sincron; portiunea efilata a unei celule - in contact cu portiunea ingrosata a celulei vecine => pe sectiune transversala - un aspect foarte heterogen Diametrul celulei e foarte mic Profilul ceular este rotund sau poligonale ( presiune exercitata din partea celulelor invecinate );

doar profilele cu diametre mari, sectionate prin portiunile centrale prezinta nuceluAtentie la diferentierea tesut muscular neted - tesut conjunctiv dens

Localizare sub forma de paturi compacte ln organeor cavitare; in general in doua planuri => Pe sectiune apare o sectiune transversala si o portiune longitudinala; in structura unor organe de simt ( m erector al firului de par, iris, corp ciliar ) si in tesutul conjunctiv ( capsula splinei )

Atomsfera de tesut conjunctiv ajuta la compactarea paturilor musculare

US si organizarea moleculara

Nu exista miofibrile, dar exista filamente contractile ln citoplasmei, dispuse mai dezorganizat Exista puncte de ancorare entru filamentele contractile atat la nivelul membranei cat si in citosol =>

celula se scurteaza pe mai multe axe in urma contractiei Sarcolema

Prezinta o serie de jonctiuni individuale, neorganizate in complexe Jj GAP - cuplare electrica Zonula adherens - cuplare mecanica

Nu exista tubi T Arii dense - apar dense la fluxul de electorni in ME ( aglomerari de proteine care ancoreza

filamentele de actina din structura filamentelor subtiri - echivalentul liniei Z ); o serie de complexe proteice ( alfa actinina, filamina etc )

Caveole De forma literei omega Pe toata suprafata, mai numeroase catre capetele efilate Alterneaza cu ariile dense Functie similara cu tubii T - datorita situarii in vecinatatea RS

Lamina bazala Bogata in fibre de reticulina Ajuta la compactarea tesutului Printre celule, exista foarte putin tesut conjunctiv

Portiunile terminale .. Asem cu jonctiunea musculo tendinoasa Sarcoplasma

Nu contine miofibrile Distributie diferita la centrul celulei fata de periferie

Catre polii nbucleari se grupeaza o serie de organite comune ( mitocondrii, aparat de sinteza proteica - aceste celule isi sintetizeaza elementele matricei, incuziuni )

Catre periferie, imediat sub sarcolema - RS, mai slab reprezentat; tot la periferie - corpii densi

RS Slab reprezentat Dispus la periferie Functie secundara de depozit de calciu Frecvent situat in vecinatatea caveolelor

Aparatul contractil Filamentele intermediare ( desmina, vimentina - m neted vasccular ) => o retea in

citoplasma care organizeaza filamentele contractile => linii de forte care detemina aspectul torsionat al celulei contractate

Filamentele subtiri se ancoreaza la un capat ln corpilor densi Formate doar din actina si troponina ( nu exista tropomiozina )

Filamentele groase - miozina tip 2

Principiul glisarii este acelasi

// in tesut interactiunile cu cell vecine - nu apare o modificare atat de mare a formei celulei, ca si cand ar fi fost izolata

Mecanismul contractiei Influx de calciu Caciu interactioneaza cu calmodulina => activeaza MLCK => forforileare capului

usor => interactiune cu actina

Exista zone cu activitate pace maker Controlul contractiei / relaxari - SNV, anumite substante

In functie de interactiunea cu SN Tesut muscular neted multiunitar - fiecare fibra este inervata individual Tesut muscular neted viscral - retea de celule conectate prin jonctiuni GAP - este inervata

unitar si contractata sincron

Fenotipul secretor Sintetizaza citokine si elemente de matrice EC ( fibre de reticulina - colagen 3; elastina ) ‘switch’ fenotipic - transformarea celulelor din contractile in secretorii Astm - celula musculara neteda este in centrul mecanismului patogen; Ateroscleroza

Regenerarea

Regenerare foarte eficienta ( fiziologic - de exemplu miometrul gravid ) Regeerarea unui tesut implica si angiogeneza

Distrugerea matricei extracelulare - enzime MMPs Proliferarea celulelor endoteliale si secretarea diferitor factori de crestere Recrutarea pericitelor