cvj nr 1010marti 22 decembrie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1010 Marti, 22 Decembrie 2015 M inerii de la schimbul II de la Exploatarea Minierã Lonea nu au intrat luni în ºut. Au ieºit la poarta minei sã colinde, pentru cã directorul general le-a spus cã vor primi primele de Crãciun, însã, nici pânã acum nu au aflat când ºi cât de mari sunt ele. Protestul lor vine dupã cel de sãptãmâna trecutã, când directorul general le-a fãcut promisiuni în acest sens. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A “Potrivit prevede- rilor legale se vor aplica scutiri de la plata impozitelor locale pentru veteranii de rãzvoi ºi vãduvele veteranilor de rãzboi, refugiaþi sau deportaþi, per- soane cu dizabilitãþi, persoane defavorizate care nu înregistreazã un anumit numãr de venituri/membru al familiei. Consiliilor locale le revine sarcina sã stabileascã dacã revoluþionarilor sau urmaºilor acestora le vor fi acordate scutiri suplimentare faþã de cele acordate de codul fiscal”, se aratã în nota de funda- mentare a proiectului de hotãrâre. Municipalitatea de la Lupeni considerã cã nu se impune ca anumitor categorii de persoane sã li se ofere scutiri supli- mentare de la plata taxelor ºi a impozitelor locale. “În vederea finanþãrii proiectelor aflate în derulare ºi pentru ca sursele bugetului local sã satisfacã într-o proporþie cât mai mare nevoile actuale ale cetãþenilor municipiului Lupeni este necesarã menþinerea surselor actuale ale bugetului local, atragerea de noi surse extrabugetare, precum ºi valorificarea judicioasã ºi eficientã a patrimoniului municipiului Lupeni”, se mai aratã în proiectul de hotãrâre. Monika BACIU Monika BACIU “Taxele pentru piaþa de produse noi ºi second-hand, acoperã doar cheltuielile curente pentru funcþionarea propriu-zisã a serviciilor de administrare a acestui domeniu public. Pentru activitãþile edilitar- gospodãreºti specifice târgurilor, respectiv întreþinerea, reabilitarea ºi exploatarea infrastructurii edilitar urbane aferente este nevoie de o altã susþinere financiarã. Þinând cont de aceste precizãri se impune o taxã de 1 leu pentru persoanele care viziteazã standurile pieþei de duminicã din municipiul Petroºani”, se aratã în documentele Primãriei Petroºani. Vor fi scutiþi de la plata acestei taxe copiii cu vârsta de pânã la 18 ani ºi persoanele cu dizabilitãþi. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat ºi taxele pentru comercianþi. Astfel, comercianþii care vând produse industriale taxa va fi de 1,5 lei/mp/zi. În ceea ce priveºte taxele pentru sec- torul de produse second- hand acestea vor fi dupã cum urmeazã, pentru accesul cu autoturisme cu marfã: 5 lei/zi/5mp, pen- tru accesul cu autoturisme cu remorcã cu marfã: 7 lei/zi/7mp, pentru accesul cu autoutilitare pânã la 3,5 tone cu marfã: 10 lei/zi/8mp, pentru accesul cu autoutilitare peste 3,5 tone cu marfã: 20 lei/zi/12mp. Accesul va fi gratuit pentru persoanele care comercializeazã pro- duse ce pot fi transportate manual ºi care ocupã o suprafaþã de vânzare de maxim 2mp. Potrivit notei de fundamentare, ce depãºeºte suprafaþa de 2 mp se taxeazã cu 2 lei/mp/zi. Monika BACIU Monika BACIU „Ne daþi, ori nu ne daþi? Dar cum ne daþi?” PROTEST LA MINA LONEA Cumpãrãtorii de la stadion vor plãti o taxã de intrare de un leu T axã pentru cumpãrãtori. Începând de anul viitor, persoanele care vor dori sã viziteze piaþa de la stadionul Jiul Petroºani vor trebui sã plãteascã o taxã de intrare. Suma nu va fi una considerabilã, dar este necesarã pentru a acoperi o parte din cheltuieli. Scutiri la plata taxelor, la Lupeni M ai multe categorii de persoane vor fi scutite, la Lupeni, de plata taxelor ºi impozitelor locale. Veteranii de rãzboi, revoluþionarii ºi nu numai nu vor mai plãti taxe ºi impozite la Lupeni.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 25-Jul-2016

226 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

CVJ nr 1010marti 22 decembrie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1010

Marti, 22 Decembrie 2015

M inerii de la schimbul II de la Exploatarea Minierã Lonea nu au intrat luni în ºut. Au ieºit la poarta minei sã colinde,

pentru cã directorul general le-a spus cã vor primi primele de Crãciun,însã, nici pânã acum nu au aflat când ºi cât de mari sunt ele. Protestullor vine dupã cel de sãptãmâna trecutã, când directorul general le-afãcut promisiuni în acest sens. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

“Potrivit prevede-rilor legale se voraplica scutiri de laplata impozitelorlocale pentru veteranii de rãzvoi ºivãduvele veteranilorde rãzboi, refugiaþisau deportaþi, per-

soane cu dizabilitãþi,persoane defavorizatecare nu înregistreazãun anumit numãr devenituri/membru alfamiliei. Consiliilorlocale le revine sarcina sã stabileascãdacã revoluþionarilor

sau urmaºilor acestora le vor fiacordate scutiri suplimentare faþã decele acordate decodul fiscal”, se aratãîn nota de funda-mentare a proiectuluide hotãrâre.

Municipalitatea dela Lupeni considerãcã nu se impune caanumitor categorii depersoane sã li seofere scutiri supli-mentare de la plata

taxelor ºi aimpozitelor locale.

“În vedereafinanþãrii proiectelor

aflate în derulare ºipentru ca surselebugetului local sã satisfacã într-o

proporþie cât maimare nevoile actualeale cetãþenilormunicipiului Lupeni este necesarã menþinereasurselor actuale alebugetului local,atragerea de noisurse extrabugetare,precum ºivalorificarea judicioasã ºi eficientãa patrimoniuluimunicipiului Lupeni”,se mai aratã înproiectul de hotãrâre.

Monika BACIUMonika BACIU

“Taxele pentru piaþa de produse noi ºi second-hand, acoperã doarcheltuielile curente pentrufuncþionarea propriu-zisã aserviciilor de administrarea acestui domeniu public.Pentru activitãþile edilitar-gospodãreºti specifice târgurilor, respectivîntreþinerea, reabilitarea ºiexploatarea infrastructuriiedilitar urbane aferenteeste nevoie de o altãsusþinere financiarã.Þinând cont de aceste precizãri se impune o taxãde 1 leu pentru persoanelecare viziteazã standurilepieþei de duminicã dinmunicipiul Petroºani”, se aratã în documentelePrimãriei Petroºani.

Vor fi scutiþi de la plataacestei taxe copiii cu vârsta de pânã la 18 ani ºipersoanele cu dizabilitãþi.Consilierii locali de laPetroºani au aprobat ºitaxele pentru comercianþi.

Astfel, comercianþii carevând produse industrialetaxa va fi de 1,5lei/mp/zi. În ceea cepriveºte taxele pentru sec-torul de produse second-hand acestea vor fi dupãcum urmeazã, pentru accesul cu autoturisme cumarfã: 5 lei/zi/5mp, pen-tru accesul cu autoturismecu remorcã cu marfã: 7lei/zi/7mp, pentru accesulcu autoutilitare pânã la 3,5 tone cu marfã: 10lei/zi/8mp, pentru accesulcu autoutilitare peste 3,5 tone cu marfã: 20lei/zi/12mp. Accesul va figratuit pentru persoanelecare comercializeazã pro-duse ce pot fi transportatemanual ºi care ocupã osuprafaþã de vânzare demaxim 2mp. Potrivit noteide fundamentare, ce depãºeºte suprafaþa de 2 mp se taxeazã cu 2 lei/mp/zi.

Monika BACIUMonika BACIU

„Ne daþi, ori nu ne daþi? Dar cum ne daþi?”

PROTEST LA MINA LONEA

Cumpãrãtorii de la stadion vor plãti o taxãde intrare de un leuT axã pentru cumpãrãtori. Începând de anul

viitor, persoanele care vor dori sã vizitezepiaþa de la stadionul Jiul Petroºani vor trebui sãplãteascã o taxã de intrare. Suma nu va fi unaconsiderabilã, dar este necesarã pentru a acoperi o parte din cheltuieli.

Scutiri la plata taxelor, la LupeniM ai multe categorii de persoane

vor fi scutite, la Lupeni, de plata taxelor ºi impozitelor locale.Veteranii de rãzboi, revoluþionarii ºi nu numai nu vor mai plãti taxe ºiimpozite la Lupeni.

Page 2: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

Primãria dinPetroºani a organizatconcurs pentru ocuparea postului deºofer, iar dupã asta aizbucnit un adevãratscandal.

ªoferul, care a pierdutla interviu, vineacum sã con-teste tot ce s-aîntâmplat ºi nespune cum stau lucrurile înopinia sa. Asta pentru cãºoferul câºtigã-

tor i-ar fi spus cã arerelaþii în instituþie.

„Celãlalt ºofer mi-aspus cã degeaba aivenit cã eu am nea-muri în primãrie ºi cã

domnul primar mieîmi dã maºina, ca aºami s-a spus Asta mãface sã spun cã acestconcurs a fost aranjat.În acest moment spuncã nu s-a luat în con-siderare examenul, nus-a judecat egal ºi nune-au examinat cumtrebuie. Am fãcut ocontestaþie” , spuneMarius NicolaePetaca, candidat lafuncþia de ºofer.

Nici contestaþia nui-a fost luatã în calcul,iar omul continuã sãse creadã nedreptãþit.Asta, în timp ceadministraþia spune cãtotul s-a desfãºurat câtse poate de firesc ºi cã la interviu, cel care contestã acumconcursul a fostdepunctat.

„Nu poate fi luat încalcul un concursdintr-o unitate publicã,pe pile. Nu existã aºaceva! Au fost douãdosare, doi con-curenþi, au dat 3probe. Pânã la probapracticã ambii au avutacelaºi punctaj, caurmare s-au prezentatla interviu. Aici, dom-nul care a contestatconcursul, domnulPetaca, a luat unpunctaj mai mic, decât

contracandidatul lui. A depus o contestaþieºi comisia a analizat-oºi nu a îndeplinitcondiþiile legale ºi afost respinsã. Caurmare, a fost declaratrespins”, a spusDaniel Viºan, directorDirecþia Publicã deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din PrimãriaPetroºani.

Postul de ºofer esteunul absolut necesar ºi

a necesitat o atenþiesporitã din parteacelor din primãrie,care spun cã nu îºi potasuma o angajare pepile, în condiþiile încare este vorba despreun om care are înmâini vieþile copiilorpe care îi transportã.

Noul ºofer, IoanFlorin Hãºmãºan vaprelua postul cu primazi a anului viitor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

M inele dincadrul

SNÎMVJ trebuieOBLIGATORIU sãse închidã în anul2018. ComisiaEuropeanã susþinecã nu poate fi pre-lungit termenul deînchidere a minelornecompetitive careau beneficiat deajutor de stat.

“Decizia Consiliuluiprevede cã toateminele de cãrbunecare au beneficiat deajutoare pentruacoperirea pierderiloraferente producþiei trebuie sã îºi înceteze,în mod irevocabil,activitatea pânã la 31 decembrie 2018.Minele care au fostsusþinute prinacoperirea pierderiloraferente producþiei nusunt eligibile sã benefi-cieze de un astfel de

sprijin dupã aceastãdatã, însã, atunci cândproducþia de cãrbunetrebuie sã înceteze,decizia Consiliuluiprevede acordarea deajutoare pentruacoperirea costurilorexcepþionale rezultatedin închiderea minelor,inclusiv ajutoare pentrua aborda consecinþelesociale. Cuantumulajutoarelor de stat carepot fi acordate pentruastfel de scopuri nueste limitat, statelemembre având libertate de acþiune: în cazul în care doresc,pot acoperi costurilesociale, cum ar fi costurile aferenterecalificãrii profesiona-le”, se aratã într-undocument al ComisieEuropene din data de15 decembrie 2015.

În februarie 2012,în conformitate cuDecizia Consiliului din10 decembrie 2010

privind ajutorul de statpentru facilitareaînchiderii minelor decãrbune necompetitive(„decizia Consiliului”),Comisia a aprobat unajutor de stat (în cazulSÃ. 33033) în valoarede 174 de milioane delei care urma sã fie uti-lizat pentru a rãspundeproblemelor socialerezultate în urmaînchiderii a trei minede cãrbune necompeti-tive, inclusiv, de exem-plu, pentru a acopericosturile aferente

recalificãrii profesionale.

Trei mine de cãr-bune din Valea Jiuluiau intrat pe programulde închidere pânã înanul 2018. MinaPetrila deja ºi-a încetatactivitatea, urmeazãParoºeni ºi Uricani.

În data de 26noiembrie s-a înfiinþatSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului S.A.- per-soana juridicã românãcu capital integral destat, acþionar unic

statul român prinMinisterul Economiei,având formã juridicãde societate comer-cialã pe acþiuniîºidesfãºoarã activitateaîn conformitate culegile române. Scopulprincipal al activitãþiiSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului - S.A. este producerea cantitãþiide huilã energeticãpreconizatã pânã laepuizarea rezervelordeschise în vedereaasigurãrii unei lichidãriorganizate a activitãþii,în condiþii de legalitateºi pentru atenuareaconsecinþelor sociale ºi regionale aleînchiderii. Acesta presupune efectuarealucrãrilor de închidereîn condiþii de siguranþãa personalului ºi azãcãmântului, cât ºiecologizarea perime-trelor în conformitatecu Planul de închidereºi Proiectul Tehnic de Închidere ºiEcologizare, aferentSucursalei MinaPetrila, SucursaleiMina Paroºeni ºi

Sucursalei MinaUricani. Pe perioadaderulãrii programuluide închidere seurmãreºte încadrareaanualã ºi pe fiecaresucursalã în parte, încosturile previzionate,în veniturile previzio-nate, cât ºi în valoareaaprobatã a ajutoruluide stat, astfel încâtacesta sã nu fie maimare decât diferenþapozitivã dintre costurileºi veniturile realizate.Realizarea lucrãrilor de închidere ºi ecolo-gizare în limitele ºicondiþiile stabilite deDecizia 787/2010/UEa Consiliului ºi a autorizãrii acordãrii aju-torului de stat pentruacoperirea costurilorexcepþionale - DeciziaC(2012) 1020 final, aComisiei Europene,conform Planului deînchidere pentru acce-sarea ajutorului de statnecesar facilitãriiînchiderii minelor decãrbune necompetitive,întocmit în bazaDeciziei UE.

Monika BACIUMonika BACIU

C.E.: Minele necompetitive trebuie sã seînchidã în 2018, în mod IREVOCABIL

Scandal pe un post de ºofer, la PetroºaniD oi bãrbaþi au vrut sã conducã

microbuzul ºcolar care sã îi ducã peelevii din Dâlja Mare ºi Dâlja Micã laºcoalã. Din pãcate, doar un post a fost liber,iar cel care a pierdut vine acum sã contestelegalitatea concursului. Mai mult, el susþinecã totul s-a fãcut pe pile ºi cumetrii.

Page 3: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

„Ne daþi, ori nu ne daþi?” s-au întrebatminerii, în ton cu sãrbã-torile de Crãciun, iardirectorul general s-afãcut cã le aprobã cererea, dar nu au aflatcând ºi cum. Ortacii au ieºit în curtea mineiºi au cerut sã li secomunice ce s-a stabilit.Defapt, au mai fãcutasta ºi sãptãmâna trecutã ºi atunci au fost lãmuriþi sã intre înminã, cã totul va fi bine.„Minerii din schimbul IIrefuzã sã intre în subte-ran, având în vedere cã

nici la ora actualã nuºtiu cuantumul primeidin CCM. Din câte bine ºtiþi, sãptãmânatrecurtã, directorul general a fost personalla mina Lonea, le-apromis minerilor cã seva rezolva problema,vom semna un protocolºi iatã cã a trecutaproape o sãptãmânã ºinoi nu am vãzut niciunprotocol ºi nici nu amfost chemaþi sã purtãmdiscuþii, iar minerii ºi-aupierdut încrederea”, aspus Vasile Pãduraru,preºedintele Sindicatului

E. M. Lonea. Sãptãmâna trecutã,

minerii de la Vulcan ºiLonea din cadrulComplexului EnergeticHunedoara au refuzatsã intre în ºut, motivândcã ei aºteaptã dovezi cã vor lua primele deCrãciun. ªi atunci,directorul general EmilFloruþ le-a promis cãtotul este ca ºi aranjat,însã, joi vine MoºCrãciun, iar lunidimineaþã minerii setem cã directorii vorpleca în concedii ºi voruita de ei. „Am sunat

directorul general ºi nuîmi rãspunde. Suntzvonuri cã ar fi CA laBucureºti. Alþii spun cãe deja în concediu ºi noi suntem ai nimãnui”,a mai spus Pãduraru, la poarta minei.

Oficial, nu s-au fãcutprotocoale, dar ortaciiar putea sã ia prime deCrîciun în cuantum de400 de lei, pentru cãaºa a susþinut directorulEmil Floruþ, când le-aprecizat cã nu vor fi mai mici ca anul trecut.

Directorul general alCEH, Emil Floruþ a

precizat cã vina estedoar a preºedinteluiConsiliului deAdministraþie, AurelianGhimpãu, plãtit ºi el totdin banii minerilor, darcare nu este de acordcu acordarea acestorbonusuri.

„Le-am promis, dar mingea nu e lamine, ci la preºedinteleConsiliului deAdministraþie, care adepãºit încã din augustfondul de salarii ºi avemacum discuþii. Ei nu vorsã îmi permitã sã acordadaosul de Crãciun. Nuse va da sub formã detichete, ci sub formã deadaos salarial, dar aºtep-tãm sã ne deblochezecontul o altã firmã destat, pentru cã noi sun-

tem faultaþi abuziv de Ministerul de Finanþe,care ne-a luat abuziv 67 de milioane de lei. A venit ºi MinisterulMediului, care tot abuzivne-a dispus închidereaactivitãþii la termocen-trala Paroºeni, în condiþi-ile în care noi am fãcutinvestiþia pe desulfurare,dar nu am fãcut un gardcu un metru mai înalt.Eu fac acum tot posibilulca sã li se acorde drep-turile ºi vreau sã salvezcompania”, a precizatEmil Floruþ, directorulgeneral al CEH, carespune cã doar Consiliulde Administraþie poatestabili cuantumulprimelor de Crãciun.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Astfel, vor fi formate douã noi societãþi, una care seva ocupa de activitateaminier ºi alta departea energeticã. Aºa vor reprezentanþiiCEH sã salvezelocurile de muncã ºi sã redreseze activitatea societãþii.

“Mãsurile luate învederea redresãriiactivitãþii, CEHunedoara, respectivactivitatea minierã ºiactivitatea de produce-re a energiei electriceºi termice, în cadrulunor companii separate astfel.

Compania Minierã Petroºani –care sã preia activitãþile miniere ºi activitãþile conexe.CompaniaElectrocentraleParoºeni – care sãpreia activitatea deproducere a energieielectrice ºi termice dinSE Paroºeni ºi activi-tatea de producere a

energiei electrice ºitermice din cadrul SEDeva”, se aratã într-unrãspuns oferit dereprezentanþii CEH.

Totodatã, reprezentanþiiMinisterului Energieivor sã obþinã o nouãderogare în ceea cepriveºte conformareala cerinþele de mediupentru termocentrlaMintia.

“MEIMMMA vaîntreprinde demer-surile necesare pentruobþinerea derogãrii

privind conformarea la cerinþele de mediupentru grupurile 3 ºi 4din CTE Deva pânã la31 Decembrie 2018,iar pentru grupurile 5ºi 6 din CTE Devapânã la 31 Decembrie2020”, se mai aratã în rãspuns.

În vara acestui anstatul român a acordatprima tranºã din ajutorul de salvarepentru CEH. Oficialiisocietãþii sperã caacesta sã fie transfor-mat în ajutor de

restructurare. “Transformarea

ajutorului de salvare în ajutor de restruc-turare”, este o altãmãsurã pentruredresarea societãþii.

Ultimul Draft, înaintat de Institutul deStudii ºi ProiectãriEnergetice, lidernaþional în servicii deconsultanþã ºi inginerieenergeticã, a fostîntocmit curespectarea Hoþ. AGAnr.16/28.08.2015care aprobã de principiu divizareaparþialã a societãþii, afost avizat de cãtreConsiliul Tehnico –Economic al CEH îndata de 14.12.2015 ºide cãtre Consiliul deAdministraþie al S.CEH S.A., urmând afi prezentat/discutat la Bruxelles.

La data de 30 octombrie, CEHînregistra datorii labugetul de Stat în valoa-re de 334.821.507,bugetul asigurãrilorsociale de stat datorii de263.850.812, iar labugetul local aveadatorii de 2.622.329. latoate acestea se adaugãºi datoriile comerciale în sumã de162.513.632,47 lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015 Actualitate 3

Datoriile CEH cresc faþã de SNÎMVJD atoriile CEH cãtre SNÎMVJ au cres-

cut. Dupã o perioadã în care complexula reuºit sã achite o micã parte din datoriilecãtre SNÎMVJ, acum, acestea au depãºit dinnou pragul de 40 de milioane de lei.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine ValeaJiului furnizeazã cãrbune cãtre CEH, însã cu greuîºi recupereazã cotravaloarea facturilor.

“Sumele ce le avem de recuperat de la CEHsunt de peste 40 de milioane de lei. Achitã lunardoar salariile angajaþilor noºtri”, susþin surse dincadrul SNÎMVJ.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului furnizeazã Complexului EnergeticHunedoara undeva la 1200 de tone de huilã zilnic. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

„Ne daþi, ori nu ne daþi? Dar cum ne daþi?”

PROTEST LA MINA LONEAM inerii de la schimbul II de la Exploatarea Minierã Lonea nu au intrat luni în ºut.

Au ieºit la poarta minei sã colinde, pentru cã directorul general le-a spus cã vor primiprimele de Crãciun, însã, nici pânã acum nu au aflat când ºi cât de mari sunt ele. Protestul lorvine dupã cel de sãptãmâna trecutã, când directorul general le-a fãcut promisiuni în acest sens.

CEH se divizeazã în CompaniaMinierã Petroºani ºi energieC ompania Minierã Petroºani va prelua unitãþile miniere din

Valea Jiului ºi activitãþile conexe. Planul de restructurareaprobat sãptãmâna trecutã de Consiliul de Administraþie alComplexului Energetic iar acesta prevede divizarea societãþii.

Page 4: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

D ouã zile nemai despart de

sãrbãtoarea naºteriiMântuitorului.Crãciunul a devenito sãrbãtoare mer-cantilã, iar uneoriMoº Crãciun poatefi neatent la jucãri-ile pe care le lasã îndar copiilor cuminþi.

Astfel, comercianþiiau intrat în atenþiainspectorilor OPC careau demarat o campanieîn rândul vânzãtorilor.Inspectorii OPC vin înajutorul pãrinþilor cu oserie de recomandãri înaceastã perioadã încare adulþii iau locul luiMoº Crãciun.

”Jucãriile fac partedin cadourile specificesãrbãtorilor de iarnã, seconstatã o accelerare avânzãrii acestor pro-duse ºi atunci venim însprijinul cumpãrãtorilor,

a pãrinþilor cu niºte sfa-turi. În primul rând sãcumpere din magazinespecilizate ºi autorizate,sã evite comercianþiiambulanþi care comer-cializeazã produselefãrã a fi autorizate, sãsolicite întotdeauna undocument fiscal lacumpãrarea jucãriei încazul în care au prob-leme ulterioare cu pro-dusul respectiv sã poatãsã solicite o despãgu-bire sau sã reclame

produsul la instituþianoastrã. Sã verificecâteva elemente deetichetare a jucãriilorcare în mod obligatoriutrebuie sã fie prezentateîn limã românã, printreacestea sã fie identificatproducãtorul ºi impor-tatorul jucãriei, avândîn vedere cã mareamajoritate sunt produseîn China, sã îndeplin-eascã instrucþiunile deutilizare, sã fie vigilenþila atenþionãrile înscrise

pe jucãrii, sã verificedacã acestea au înscrisãpe ambalaj însemnulCE care corespundeunei jucãrii testate ºicare îndeplineºtecondiþiile de punere pepiaþã în conformitate custandardele europene ºipe cât posibil dacã faceo verificare a cerinþelorminime de siguranþã,adicã aceste jucãrii sãnu producã rãnireacopiilor, sã nu aibãpiese mici în compo-nenþã care pot fiînghiþite sau inhalate decopii cu vârste mici”,spun reprezentanþiiOPC Hunedoara.

Pãrinþii trebuie sã fievigilenþi atunci cândcumpãrã jucãrii celormici, însã responsabili-tatea principalã cade însarcina producãtorilor ºia comercianþilor caresunt obligaþi sã respecteanumite norme.

”În primul rândresponsabilitatea lerevine celor care pro-duc aceste jucãrii, iarhotãrârea de Guvern74/2011 privind sigu-ranþa jucãriilor care esteo transpunere a direc-tivei europene atribuieºi stabileºte ce obligaþiiau producãtorii, impor-tatorii, distribuitorii ºivânzãtorii. Inclusivvânzãtorii trebuie sãverifice dacã acestejucãrii îndeplinesc stan-dardele de siguranþã ºiabia apoi dupã aceea

sã le punã în vânzare”,au mai subliniat cei dela OPC.

Chiar dacã jucãriilereprezintã o bucuriepentru copii, acesteapot ascunde adevãratepericole. Se pot rupeuºor, conþin materialecare pot fi înghiþite sausunt ascuþite. Pentru acombate astfel de situ-aþii, inspectorii O.P.Cau început verificãrile laprodusele specifice desãrbãtori, inclusiv lajucãrii.

Monika BACIUMonika BACIU

Asociaþia Centrul deResurse pentru AcþiuneLocalã (CRAL) a obþinutpremiul Spaþii Verzi2015 pentru proiectul„Grãdina aromatã a timpului”, la un momentaniversar pentru progra-mul Spaþii Verzi – 10 anide existenþã. Este pentrual doilea an consecutivcând trofeul Spaþii Verziajunge în GeoparculDinozaurilor ÞaraHaþegului. În 2014 trofeul a fost câºtigat de Asociaþia Drag deHaþeg pentru proiectul„Casa Vulcanilor”.

„Este un premiu onorant pentru noi ºi lemulþumesc tuturor celorcare s-au implicat înacest proiect. Practic,am reuºit sã transfor-

mãm un spaþiu neofer-tant într-o grãdinã, unveritabil spaþiu de edu-caþie ºi de vizitare în aer liber, care continuãexperienþa pe careturiºtii o au atunci cândtrec pragul expoziþiei„Balauri, dragoni,dinozauri” de la sediuldin Haþeg al GeoparculuiDinozaurilor. Dar cel maiimportant lucru esteacela cã am lucrat alãturi de foarte mulþitineri – voluntarii pentruGeoparc - care audevenit un pic mai bogaþiîn propria experienþã deviaþã ºi care au avut posi-bilitatea sã îºi descopereºi sã îºi punã în valoaretalentul”, considerã Dan Horaþiu Popa, coor-donatorul proiectului.

„Grãdina aromatã atimpului” îmbinã maimulte poveºti ale zonei.Aleea timpului spune,prin intermediul rocilorexpuse, povestea for-mãrii Þãrii Haþegului, iarGrãdina Bunicii ºi cea cu

plante aromatice nepovestesc despre vre-murile prezente ºi despreimportanþa plantelor înviaþa noastrã. Fiecaredintre aceste poveºti suntinterpretate ºi în limbajBraille pentru a fi accesi-bile ºi persoanelor cudeficienþe de vedere.Cele trei zone cuprind ºielemente de land art, depromovare a unor vechimeºteºuguri locale saude atracþie turisticã (ex.mozaic din piatrã cereconstituie cochilia unuiamonit, gard de nuieleîmpletite, gard de piatrã,piatra meteorologicã). A mai fost amenajatã osimezã în aer liber, unspaþiu de relaxare ºi ocãsuþã a voluntarilor.

„Consider cã timpuleste cea mai valoroasãresursã pentru fiecareom. Tocmai de aceea,am ales, alãturi de alþivoluntari, sã îl investimîntr-un proiect frumos.Pot sã caracterizez acestproiect printr-un singur

cuvânt: suflet. Ammuncit, am învãþat, ne-amconsolidat relaþia unii cualþii ºi am iubit acestproiect. Rezultatul a fostapreciat ºi premiat. Esteun sentiment minunatcând ºtii cã faci cevapentru comunitatea ta”,este de pãrere Ana –Maria Duþã, voluntarpentru Geoparc, participant la proiect.

Proiectul a fost derulat în parteneriat cuGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului –Universitatea dinBucureºti, Primãriaoraºului Haþeg, ColegiulNaþional „I.C. BrãtianuHaþeg”, AsociaþiaFemeilor din SântãmãriaOrlea ºi AsociaþiaNevãzãtorilor dinRomânia.

Programul este structurat pe douã ariimajore: Spaþii VerziUrbane ºi Arii NaturaleProtejate. În 2015, pecomponenta Spaþii VerziUrbane au fost depuse86 de proiecte dintrecare 25 au primitfinanþare. Printre acesteas-a numãrat ºi „Grãdinaaromatã a timpului”care a beneficiat de ofinanþare în valoare de8.934 de lei.

„La un moment dat ne-a venit o idee.Ce-ar fi ca pe lângãfinanþarea proiectelorcâºtigãtoare, la final dean, când tragem linie ºicând toate proiectelesunt finalizate, sã maifacem o evaluare a lor ºi,pe ambele componente,

sã-l alegem pe cel maide succes, cel mai intere-sant, cu cele mai multeexemple de urmat. Aºas-a nãscut ideea de pre-miu Spaþii Verzi careeste în fiecare an oferitunui proiect finanþat pefiecare dintre cele douã componente. Pecomponenta Spaþii VerziUrbane suma oferitã capremiu este egalã cu valoarea finanþãrii, iar pe componenta AriiNaturale Protejate este osumã fixã de 10.000 delei”, afirmã LászlóPotozky, fondator ºidirector al Fundaþiei pentru Parteneriat .

Timp de 10 ani, prinprogramul Spaþii Verzi,au fost finanþate 424 deproiecte de mediu cusuma totalã de 4,83 milioane de lei. Peste171.000 de copii ºitineri din toate zoneleþãrii au fost implicaþi înactivitãþi ecologice sau de educaþie ecologicãreferitoare la reabilitãride spaþii urbane, amena-jãri de poteci tematice înarii protejate, tabereJunior Ranger, plantãride pomi, arbuºti ºi flori,excursii, concursuri,expoziþii etc.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015 Actualitate 5

L iberalii dinPetrila s-au

întâlnit, la finalulsãptãmânii trecute,cu liderii organizaþieijudeþene a PNL.

Oaspeþi le-au fostdeputatul Bogdan RaduÞâmpãu –co-preºedin-tele PNL Hunedoara,

deputatul CarmenHãrãu – co -preºedin-tele OrganizaþieiFemeilor Liberale dinjudeþul Hunedoara,Armean Lenuta – co-preºedinteleOrganizaþiei FemeilorLiberale din judeþulHunedoara, AdrianDavid – preºedinteleConsiliului judeþean

Hunedoara , VetuþaStãnescu – vicepreºedin-tele Consiliului judeþeanHunedoara si consilieriijudeteni Dana Damiansi Agripina Cazan.

Atât oaspeþii, cât ºicei mai activi dintremembri organizaþieiPNL Petrila au fost rãs-plãtiþi pentru activitatealor politicã din anul2015 cu diplome ºicadouri simbolice decãtre preºedintele PNLPetrila, Costel Avram siconsilierii locali PNL dela Petrila - DoiniþaBãlãnesc, AleznauerVictor ºi DragomirDoina. La propunereavicepreºedintelui PNLPetrila, consilierul local

Doiniþa Maria Bãlãnesc,liberalii au ales sã-l sãrbãtoreascã pe Moº Crãciun împreunãcu copiii de la Centrulsocial-educational alorganizaþiei Salvaþicopiii din Petrila. Peste100 de copii au primit,cu acest prilej, pachetecu dulciuri din partealiberalilor. „Vreau sã lemulþumesc în primulrînd colegilor mei dinorganizaþia PNL Petrila,

dar ºi colegilor dinechipa de conducere aorganizaþiei judeþenepentru cã au rãspunsinvitaþiei de a fi alãturide aceºti copii deosebiþide la Salvaþi copiiiPetrila, împreunã cucare l-am sãrbãtorit peMoº Crãciun. De altfel,noi, liberalii din Petrila,am cãutat sã fim per-manent alãturi de aceºticopii ºi de cei care leacordã atenþia de care

au atâta nevoie, aici, la Centrul social-educaþional Salvaþicopiii”, a declaratDoiniþa Bãlãnesc.

PNL Petrila încheie anul 2015 cu satisfacþia de a fi unadin organizaþiile politiceactive din Valea Jiului,în ceea ce priveºte derularea unor acþiunisociale ºi culturale dedicate cetãþenilor.

Tiberiu Tiberiu VINTVINTANAN

Revoluþia a fostprezentã ºi înPetroºani unde, la felca mai în întreaga þarã,oamenii au ieºit ºi ei înstradã. De-a lungulanilor, revoluþionariidin localitate s-au reîntâlnit an de an îndecembrie, pentru a-ºidepãna amintirile. Estedrept cã din ce în cemai puþini mai vorbescdespre evenimentele

rememorate acum înîntreaga þarã. Poveºtilelor sunt adevãruri nespuse, cel puþin aºasusþin aceºtia ºi armerita investigate.Printre aceste „ade-vãruri” s-ar afla ºi cel laimplicarea în eveni-mente a unor grupuride cetãþeni sovieticicare ºi-au gãsit exactacea perioadã pentru avizita traseele turistice

din zonã. Revoluþionari din

Petroºani au povestitdespre turiºtii sovieticicare au fost cazaþi lahotelurile din localitate.Alþii se plimbau prinmunþii, iar unii se aflaudoar în tranzit, cu toþiifiind preocupaþi separe, de vizitarea frumuseþilor naturaleale Vãii Jiului.

„În zilele Revoluþiei,la Hotelul Petroºani,aflat la doar câteva zecide metri de primãria pecare o ocupaserãm noi,erau cazaþi numeroºicetãþeni sovietici, careveniserã cu mai multemaºini marca Lada.Între timp însã, actelelor de înregistrare audispãrut fãrã urmã ºiaceºtia nu mai figurauîn registrul hotelului.Fiecare dintre noi ºtie

mai multe treburi pecare însã nu le putemspune. Eu poate, voivorbi despre mistereleRevoluþiei, doar dupãce voi trece de vârstade 75 de ani”, a spus V. P. Un alt revoluþionar a stat devorbã cu sovieticii.

„Numerele deînmatriculare alemaºinilor erau scrise cu litere ºi cifre albe pefond negru. Noi i-amrugat sã plece ºi aceºtiaau plecat spre DefileulJiului. Pe unde au trecut maºinile alea auapãrut dezinformãri ºialarme false. Mã întrebde ce încã nu se spune adevãrul despreRevoluþie”, a spus unalt revoluþionar. Cât

este adevãr ºi cât nu,ar fi trebuit sã verificeinstituþiile competentela timpul potrivit, dardupã cum susþin revolu-þionarii din Petroºaniacest subiect nu ainteresat pe nimeni.

Deºi de la miºcareadin decembrie au trecut26 de ani, unora dintrerevoluþionari le esteîncã fricã sã vorbeascãdespre evenimentele lacare au fost martoridirecþi. Pe de altãparte, principalul este cã în Petroºani, înzilele Revoluþiei, au fostînregistrate doar câteva focuri de armãrãzleþe ºi nu a fost nici un mort.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Atenþie de undeluaþi braziide CrãciunA u fost prinºi cu

brazi tãiaþi ilegal,iar acum s-au ales cudosare penale.

ªase bãrbaþi, cu vârstecuprinse între 19 ºi 56 deani, toþi din municipiulVulcan, au intrat în atenþiaorganelor de cercetarepenalã dupã ce au fost prinºicu brazi de Crãciun tãiaþi ilegal.

Cei ºase transportau cu oautoutilitarã 21 de brazi,fãrã a avea documentelegale ºi crotalul de marcaresilvic. Poliþiºtii au confiscatbrazii ºi i-au sancþionat pecei ºase bãrbaþi.

Moº Crãciun liberal la Petrila

Atenþie la cadouri. Pot fi un pericol pentru copii

Revoluþia la Petroºani ºi spionii sovieticiS e împlinesc 26 de ani de la Revoluþia din decembrie 1989,

care a dus la cãderea regimului comunist ºi la îndepãrtarealui Nicolae Ceauºescu. Valea Jiului a fost unul dintre locurile încare „spionii” ce se ocupau de vestul þãrii îºi aveau cartierulgeneral. Cel puþin aºa cred mulþi dintre cei care au ieºit pestrãzile „capitalei” Vãii Jiului. Pot jura cã a fost vorba de instigatori sovietici, de spioni cu misiune clarã.

Proiectul „Grãdina aromatã a timpului”,câºtigãtor al premiului Spaþii Verzi 2015

Page 5: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

D ouã zile nemai despart de

sãrbãtoarea naºteriiMântuitorului.Crãciunul a devenito sãrbãtoare mer-cantilã, iar uneoriMoº Crãciun poatefi neatent la jucãri-ile pe care le lasã îndar copiilor cuminþi.

Astfel, comercianþiiau intrat în atenþiainspectorilor OPC careau demarat o campanieîn rândul vânzãtorilor.Inspectorii OPC vin înajutorul pãrinþilor cu oserie de recomandãri înaceastã perioadã încare adulþii iau locul luiMoº Crãciun.

”Jucãriile fac partedin cadourile specificesãrbãtorilor de iarnã, seconstatã o accelerare avânzãrii acestor pro-duse ºi atunci venim însprijinul cumpãrãtorilor,

a pãrinþilor cu niºte sfa-turi. În primul rând sãcumpere din magazinespecilizate ºi autorizate,sã evite comercianþiiambulanþi care comer-cializeazã produselefãrã a fi autorizate, sãsolicite întotdeauna undocument fiscal lacumpãrarea jucãriei încazul în care au prob-leme ulterioare cu pro-dusul respectiv sã poatãsã solicite o despãgu-bire sau sã reclame

produsul la instituþianoastrã. Sã verificecâteva elemente deetichetare a jucãriilorcare în mod obligatoriutrebuie sã fie prezentateîn limã românã, printreacestea sã fie identificatproducãtorul ºi impor-tatorul jucãriei, avândîn vedere cã mareamajoritate sunt produseîn China, sã îndeplin-eascã instrucþiunile deutilizare, sã fie vigilenþila atenþionãrile înscrise

pe jucãrii, sã verificedacã acestea au înscrisãpe ambalaj însemnulCE care corespundeunei jucãrii testate ºicare îndeplineºtecondiþiile de punere pepiaþã în conformitate custandardele europene ºipe cât posibil dacã faceo verificare a cerinþelorminime de siguranþã,adicã aceste jucãrii sãnu producã rãnireacopiilor, sã nu aibãpiese mici în compo-nenþã care pot fiînghiþite sau inhalate decopii cu vârste mici”,spun reprezentanþiiOPC Hunedoara.

Pãrinþii trebuie sã fievigilenþi atunci cândcumpãrã jucãrii celormici, însã responsabili-tatea principalã cade însarcina producãtorilor ºia comercianþilor caresunt obligaþi sã respecteanumite norme.

”În primul rândresponsabilitatea lerevine celor care pro-duc aceste jucãrii, iarhotãrârea de Guvern74/2011 privind sigu-ranþa jucãriilor care esteo transpunere a direc-tivei europene atribuieºi stabileºte ce obligaþiiau producãtorii, impor-tatorii, distribuitorii ºivânzãtorii. Inclusivvânzãtorii trebuie sãverifice dacã acestejucãrii îndeplinesc stan-dardele de siguranþã ºiabia apoi dupã aceea

sã le punã în vânzare”,au mai subliniat cei dela OPC.

Chiar dacã jucãriilereprezintã o bucuriepentru copii, acesteapot ascunde adevãratepericole. Se pot rupeuºor, conþin materialecare pot fi înghiþite sausunt ascuþite. Pentru acombate astfel de situ-aþii, inspectorii O.P.Cau început verificãrile laprodusele specifice desãrbãtori, inclusiv lajucãrii.

Monika BACIUMonika BACIU

Asociaþia Centrul deResurse pentru AcþiuneLocalã (CRAL) a obþinutpremiul Spaþii Verzi2015 pentru proiectul„Grãdina aromatã a timpului”, la un momentaniversar pentru progra-mul Spaþii Verzi – 10 anide existenþã. Este pentrual doilea an consecutivcând trofeul Spaþii Verziajunge în GeoparculDinozaurilor ÞaraHaþegului. În 2014 trofeul a fost câºtigat de Asociaþia Drag deHaþeg pentru proiectul„Casa Vulcanilor”.

„Este un premiu onorant pentru noi ºi lemulþumesc tuturor celorcare s-au implicat înacest proiect. Practic,am reuºit sã transfor-

mãm un spaþiu neofer-tant într-o grãdinã, unveritabil spaþiu de edu-caþie ºi de vizitare în aer liber, care continuãexperienþa pe careturiºtii o au atunci cândtrec pragul expoziþiei„Balauri, dragoni,dinozauri” de la sediuldin Haþeg al GeoparculuiDinozaurilor. Dar cel maiimportant lucru esteacela cã am lucrat alãturi de foarte mulþitineri – voluntarii pentruGeoparc - care audevenit un pic mai bogaþiîn propria experienþã deviaþã ºi care au avut posi-bilitatea sã îºi descopereºi sã îºi punã în valoaretalentul”, considerã Dan Horaþiu Popa, coor-donatorul proiectului.

„Grãdina aromatã atimpului” îmbinã maimulte poveºti ale zonei.Aleea timpului spune,prin intermediul rocilorexpuse, povestea for-mãrii Þãrii Haþegului, iarGrãdina Bunicii ºi cea cu

plante aromatice nepovestesc despre vre-murile prezente ºi despreimportanþa plantelor înviaþa noastrã. Fiecaredintre aceste poveºti suntinterpretate ºi în limbajBraille pentru a fi accesi-bile ºi persoanelor cudeficienþe de vedere.Cele trei zone cuprind ºielemente de land art, depromovare a unor vechimeºteºuguri locale saude atracþie turisticã (ex.mozaic din piatrã cereconstituie cochilia unuiamonit, gard de nuieleîmpletite, gard de piatrã,piatra meteorologicã). A mai fost amenajatã osimezã în aer liber, unspaþiu de relaxare ºi ocãsuþã a voluntarilor.

„Consider cã timpuleste cea mai valoroasãresursã pentru fiecareom. Tocmai de aceea,am ales, alãturi de alþivoluntari, sã îl investimîntr-un proiect frumos.Pot sã caracterizez acestproiect printr-un singur

cuvânt: suflet. Ammuncit, am învãþat, ne-amconsolidat relaþia unii cualþii ºi am iubit acestproiect. Rezultatul a fostapreciat ºi premiat. Esteun sentiment minunatcând ºtii cã faci cevapentru comunitatea ta”,este de pãrere Ana –Maria Duþã, voluntarpentru Geoparc, participant la proiect.

Proiectul a fost derulat în parteneriat cuGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului –Universitatea dinBucureºti, Primãriaoraºului Haþeg, ColegiulNaþional „I.C. BrãtianuHaþeg”, AsociaþiaFemeilor din SântãmãriaOrlea ºi AsociaþiaNevãzãtorilor dinRomânia.

Programul este structurat pe douã ariimajore: Spaþii VerziUrbane ºi Arii NaturaleProtejate. În 2015, pecomponenta Spaþii VerziUrbane au fost depuse86 de proiecte dintrecare 25 au primitfinanþare. Printre acesteas-a numãrat ºi „Grãdinaaromatã a timpului”care a beneficiat de ofinanþare în valoare de8.934 de lei.

„La un moment dat ne-a venit o idee.Ce-ar fi ca pe lângãfinanþarea proiectelorcâºtigãtoare, la final dean, când tragem linie ºicând toate proiectelesunt finalizate, sã maifacem o evaluare a lor ºi,pe ambele componente,

sã-l alegem pe cel maide succes, cel mai intere-sant, cu cele mai multeexemple de urmat. Aºas-a nãscut ideea de pre-miu Spaþii Verzi careeste în fiecare an oferitunui proiect finanþat pefiecare dintre cele douã componente. Pecomponenta Spaþii VerziUrbane suma oferitã capremiu este egalã cu valoarea finanþãrii, iar pe componenta AriiNaturale Protejate este osumã fixã de 10.000 delei”, afirmã LászlóPotozky, fondator ºidirector al Fundaþiei pentru Parteneriat .

Timp de 10 ani, prinprogramul Spaþii Verzi,au fost finanþate 424 deproiecte de mediu cusuma totalã de 4,83 milioane de lei. Peste171.000 de copii ºitineri din toate zoneleþãrii au fost implicaþi înactivitãþi ecologice sau de educaþie ecologicãreferitoare la reabilitãride spaþii urbane, amena-jãri de poteci tematice înarii protejate, tabereJunior Ranger, plantãride pomi, arbuºti ºi flori,excursii, concursuri,expoziþii etc.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015 Actualitate 5

L iberalii dinPetrila s-au

întâlnit, la finalulsãptãmânii trecute,cu liderii organizaþieijudeþene a PNL.

Oaspeþi le-au fostdeputatul Bogdan RaduÞâmpãu –co-preºedin-tele PNL Hunedoara,

deputatul CarmenHãrãu – co -preºedin-tele OrganizaþieiFemeilor Liberale dinjudeþul Hunedoara,Armean Lenuta – co-preºedinteleOrganizaþiei FemeilorLiberale din judeþulHunedoara, AdrianDavid – preºedinteleConsiliului judeþean

Hunedoara , VetuþaStãnescu – vicepreºedin-tele Consiliului judeþeanHunedoara si consilieriijudeteni Dana Damiansi Agripina Cazan.

Atât oaspeþii, cât ºicei mai activi dintremembri organizaþieiPNL Petrila au fost rãs-plãtiþi pentru activitatealor politicã din anul2015 cu diplome ºicadouri simbolice decãtre preºedintele PNLPetrila, Costel Avram siconsilierii locali PNL dela Petrila - DoiniþaBãlãnesc, AleznauerVictor ºi DragomirDoina. La propunereavicepreºedintelui PNLPetrila, consilierul local

Doiniþa Maria Bãlãnesc,liberalii au ales sã-l sãrbãtoreascã pe Moº Crãciun împreunãcu copiii de la Centrulsocial-educational alorganizaþiei Salvaþicopiii din Petrila. Peste100 de copii au primit,cu acest prilej, pachetecu dulciuri din partealiberalilor. „Vreau sã lemulþumesc în primulrînd colegilor mei dinorganizaþia PNL Petrila,

dar ºi colegilor dinechipa de conducere aorganizaþiei judeþenepentru cã au rãspunsinvitaþiei de a fi alãturide aceºti copii deosebiþide la Salvaþi copiiiPetrila, împreunã cucare l-am sãrbãtorit peMoº Crãciun. De altfel,noi, liberalii din Petrila,am cãutat sã fim per-manent alãturi de aceºticopii ºi de cei care leacordã atenþia de care

au atâta nevoie, aici, la Centrul social-educaþional Salvaþicopiii”, a declaratDoiniþa Bãlãnesc.

PNL Petrila încheie anul 2015 cu satisfacþia de a fi unadin organizaþiile politiceactive din Valea Jiului,în ceea ce priveºte derularea unor acþiunisociale ºi culturale dedicate cetãþenilor.

Tiberiu Tiberiu VINTVINTANAN

Revoluþia a fostprezentã ºi înPetroºani unde, la felca mai în întreaga þarã,oamenii au ieºit ºi ei înstradã. De-a lungulanilor, revoluþionariidin localitate s-au reîntâlnit an de an îndecembrie, pentru a-ºidepãna amintirile. Estedrept cã din ce în cemai puþini mai vorbescdespre evenimentele

rememorate acum înîntreaga þarã. Poveºtilelor sunt adevãruri nespuse, cel puþin aºasusþin aceºtia ºi armerita investigate.Printre aceste „ade-vãruri” s-ar afla ºi cel laimplicarea în eveni-mente a unor grupuride cetãþeni sovieticicare ºi-au gãsit exactacea perioadã pentru avizita traseele turistice

din zonã. Revoluþionari din

Petroºani au povestitdespre turiºtii sovieticicare au fost cazaþi lahotelurile din localitate.Alþii se plimbau prinmunþii, iar unii se aflaudoar în tranzit, cu toþiifiind preocupaþi separe, de vizitarea frumuseþilor naturaleale Vãii Jiului.

„În zilele Revoluþiei,la Hotelul Petroºani,aflat la doar câteva zecide metri de primãria pecare o ocupaserãm noi,erau cazaþi numeroºicetãþeni sovietici, careveniserã cu mai multemaºini marca Lada.Între timp însã, actelelor de înregistrare audispãrut fãrã urmã ºiaceºtia nu mai figurauîn registrul hotelului.Fiecare dintre noi ºtie

mai multe treburi pecare însã nu le putemspune. Eu poate, voivorbi despre mistereleRevoluþiei, doar dupãce voi trece de vârstade 75 de ani”, a spus V. P. Un alt revoluþionar a stat devorbã cu sovieticii.

„Numerele deînmatriculare alemaºinilor erau scrise cu litere ºi cifre albe pefond negru. Noi i-amrugat sã plece ºi aceºtiaau plecat spre DefileulJiului. Pe unde au trecut maºinile alea auapãrut dezinformãri ºialarme false. Mã întrebde ce încã nu se spune adevãrul despreRevoluþie”, a spus unalt revoluþionar. Cât

este adevãr ºi cât nu,ar fi trebuit sã verificeinstituþiile competentela timpul potrivit, dardupã cum susþin revolu-þionarii din Petroºaniacest subiect nu ainteresat pe nimeni.

Deºi de la miºcareadin decembrie au trecut26 de ani, unora dintrerevoluþionari le esteîncã fricã sã vorbeascãdespre evenimentele lacare au fost martoridirecþi. Pe de altãparte, principalul este cã în Petroºani, înzilele Revoluþiei, au fostînregistrate doar câteva focuri de armãrãzleþe ºi nu a fost nici un mort.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Atenþie de undeluaþi braziide CrãciunA u fost prinºi cu

brazi tãiaþi ilegal,iar acum s-au ales cudosare penale.

ªase bãrbaþi, cu vârstecuprinse între 19 ºi 56 deani, toþi din municipiulVulcan, au intrat în atenþiaorganelor de cercetarepenalã dupã ce au fost prinºicu brazi de Crãciun tãiaþi ilegal.

Cei ºase transportau cu oautoutilitarã 21 de brazi,fãrã a avea documentelegale ºi crotalul de marcaresilvic. Poliþiºtii au confiscatbrazii ºi i-au sancþionat pecei ºase bãrbaþi.

Moº Crãciun liberal la Petrila

Atenþie la cadouri. Pot fi un pericol pentru copii

Revoluþia la Petroºani ºi spionii sovieticiS e împlinesc 26 de ani de la Revoluþia din decembrie 1989,

care a dus la cãderea regimului comunist ºi la îndepãrtarealui Nicolae Ceauºescu. Valea Jiului a fost unul dintre locurile încare „spionii” ce se ocupau de vestul þãrii îºi aveau cartierulgeneral. Cel puþin aºa cred mulþi dintre cei care au ieºit pestrãzile „capitalei” Vãii Jiului. Pot jura cã a fost vorba de instigatori sovietici, de spioni cu misiune clarã.

Proiectul „Grãdina aromatã a timpului”,câºtigãtor al premiului Spaþii Verzi 2015

Page 6: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 20156 Actualitate

N iciun profesorde limba ºi

literatura românãdin judeþul Hune-doara nu poate predea aceastã disciplinã ca limbãstrãinã. Pentru cãRomânia este obli-gatã sã primeascãpeste 2000 de refugiaþi deja anumite mãsuri.

ReprezentanþiiInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoaraau centralizat statisticacu dascãlii care arputea sã preda limbaromânã la limbãstrãinã, însã niciunuldintre profesori nu se

încadreazã în acestecriterii.

“Pentru îndeplinireasarcinilor specificederivate din preluareade cãtre þara noastrã a2362 de persoanerefugiate, MinisterulEducaþiei ºi Cercetãriiªtiinþifice solicitãrealizarea unei situaþiicu toþi profesorii delimba românã carepot preda limba

românã ca limbãstrãinã”, se aratã îninformarea ISJHunedoara.

Potrivit informãrii,este preferabil ca pro-fesorii sã aibã expe-rienþã în predarea lim-bii române ca limbãstrãinã ºi sã cunoascãuna dintre limbileenglezã, arabã saupersanã. Niciunul dintre profesorii de

limba românã nu estepregãtit pentru a-iînvãþa pe refugiaþilimba românã.

MinisterulAfacerilor Interne(MAI) a anunþat cãunul dintre centrele deprimire a refugiaþiorva fi amenajat laBumbeºti-Jiu, înjudeþul Gorj, la 40 dekilometri de Petroºani.Potrivit autoritãþilorcentrale, unii dintrecei 2.475 de refugiaþicare vor ajunge înRomânia vor fi repar-tizaþi în judeþul Gorj,în centrulJandarmeriei careurmeazã sã fie reabilitat.

Monika BACIUMonika BACIU

S unã cunoscutsau nu, dar

reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara ne dauasigurãri cã, atuncicând va ninge,indiferent de sãrbãtori sau zilelibere, nu vom aveade suferit.

Mai mult, au fostafiºate pe site-ulConsiliului JudeþeanHunedoara mai multenumere de telefon, dinfiecare oraº în parte, aºaîncât, dacã strada nu vãeste curãþatã, sã puteþisuna la un dispecer.„Iarna nu ne va mai luaprin surprindere. Suntembine pregãtiþi, avem dru-marii mobilizaþi, stocurilede material derapantsunt la nivelul la care trebuie sã fie la începutuloricãrie ierni ºi, în plus,avem la dispeceratul C.J.Hunedoara un numãrde telefon ºi pe ValeaJiului este unul separat,aºa încât, atunci cândcineva sesizeazã drumurijudeþene înzãpezite, sãsune”, a spus AdrianDavid, preºedintele CJ. Hunedoara.

Mai mult, acesta este primul an în caremaºinile de ladeszãpezire au GPS-uri ºioricine poate afla în timp

util unde se plimbãmaºinile care ar trebui sãcureþe zãpada. „Noiavem toate maºinile pre-vãzute cu GPS ºi putemsã vedem în oricemoment unde se aflã ºisã estimãm cât dureazãoperaþia, ca sã ne dãmseama cât mai trebuie sãaºteptãm ca sã vedemasfaltul ºi nu zãpada”, a mai adãugat AdrianDavid, preºedintele C.J. Hunedoara.

Consiliul JudeþeanHunedoara are încheiatecontracte de deszãpezirepe patru zone. ÎnPetroºani, deszãpezireava fi fãcutã de SC EolianEnergy SRL Haþeg.Contractul are o valabilitate de patru aniîncepând cu data de 1septembrie 2014. Pe drumul spre Straja,operatorul este SCComexim R SRL Lupeni,iar valoarea contractuluieste de 300.000 de lei.Primãria Lupeni aîncheiat un contract vala-

bil pânã în iunie 2016 cuPrestcom Hercules SRL.Valoarea contractuluieste de 3.000.000 lei/an ºi include valoareaanualã a salubrizãrii ºideszãpezirii în municipiulLupeni. La Vulcandeszãpezirea va fi fãcutãde Pregoterm SA, conform „Contractuluide delegare a gestiuniiserviciului public de salu-brizare prin concesiune”nr. 8/ 23.10.2009, care este încheiat pe operioadã de 33 deani.SC Edil Urban ServSA va deszãpezi strãziledin Petrila. Contractul afost încheiat pentru operioadã de 30 de luniîncepând cu data de 17martie 2015, dar ºiaceastã societate are ºiservicii de salubrizare.

Deocamdatã, însã, aºteptãm zãpada,pentru cã ºi la munteeste cald, iar prognozaaratã temperaturi deprimãvarã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Astfel locurile demuncã sunt la culesde mazãre – 400locuri (300 locuripentru Danemarca ºi100 locuri pentruPortugalia).

Durata contractu-lui este de la 1 iuniepânã la 1 septem-brie 2016 pentrulucru în Danemarca,iar 1 martie – 1 iunie 2016 pentrulucru în Portugalia.

Program de lucru6 zile/sãptãmânã.Munca începedevreme dimineaþaºi se terminã în jurulprânzului.

Cerinþe:-Vârstã minimã –

18 ani;-Cunoºtinþe de

limba englezã – nivelminim;

-Muncã fizicãgrea, indiferent declimã;

-Experienþa înmuncã agricolã con-stituie un avantaj;

-Lucrãtorii trebuiesã fie motivaþi ºiflexibili în privinþa

programului;Toleranþã ºi respectpentru colegii dinechipã; Onestitate ºiresponsabilitate întoate situaþiile;Atitudine pozitivãpentru dezvoltareaabilitãþilor ºi con-tribuþie pozitivã încadrul echipei.

Mod de aplicare:Candidaþii trebuie sãtrimitã un CV modelEUROPASS, înlimba englezã, cupozã inclusã, peadresa de e-mail:[email protected].(instrucþiuni de apli-care www.My-green-peas.com)

Preselecþia persoanelor care au

aplicat se face tele-fonic sau prin e-mailde cãtre angajator.Invitarea la selecþie a persoanelor preselectate de cãtreangajatorul danez seva face în timp utilde consilierulEURES din cadrulAgenþiei Judeþenepentru OcupareaForþei de MuncãBihor ºi/sau Timiº.

Detalii referitoarela data, locul ºi programul selecþieivor fi trimise NUMAIpersoanelor invitate.

Nu sunt admisealte persoane lainterviu.

Termen limitã detrimitere a CV-ului:01.02.2016.

INFORMAÞIISUPLIMENTARE:Pe site-ul ANOFM:www.eures.anofm.rosau la sediul AJOFMVÂLCEA, str. Dacia,nr.8, CompartimentEURES, telefon:0350419715.

Iarna nu ne va lua prin surprindere Unde puteþi lucra din2016, peste hotareA genþia Naþionalã pentru Ocuparea

Forþei de Muncã va organiza lamijlocul lunii februarie 2016 în Oradeaºi/sau Timiºoara, o bursã a locurilor demuncã în sectorul agricol.

Limba românã nu poate fi predatã ca limbã strãinã

Page 7: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

MagistraþiiJudecãtoriei Gherla auadmis cererea înaintatãde Cecilia Vormair cuprivire la liberareacondiþionatã, dupã ce ºicomisia de liberarecondiþionatã din cadrulPenitenciarului Gherla afost de acord cã tânãra aîndeplinit toate condiþiilepentru a ieºi din peniten-ciar înainte de executareaîn întregime a con-damnãrii, iar procuroriinu au contestat decizia.Tânãra a fost acuzatã detentativã de omor ºi con-damnatã de TribunalulHunedoara, la ºase anide închisoare ºi cinci aniinterzicerea drepturilorcivile. Curtea de ApelAlba Iulia a luat în calculcircumstanþele atenuanteºi a redus pedeapsa de laºase ani la patru ani, iar

cea complementarã de la cinci ani la doi ani.Cum o parte însemnatãdin pedeapsã a fost dejaexecutatã ºi comporta-mentul femeii în peniten-ciar a fost unul bun,tânãra îºi face sãrbãtorileîn libertate.

Cecicila Vormair ºi-aabandonat bebeluºul laun container de gunoidin spatele blocului încare locuia, imediat dupãce l-a nãscut, iar micuþula fost salvat de cãtre ungunoier. Când a ajuns laspital, bebeluºul avea otemperaturã de doar 30de grade Celsius. Copilula fost aruncat pur ºi sim-plu în container, dupãcum, femeia le-a arãtatanchetatorilor la reconsti-tuire, iar acest lucru i-adeterminat pe procurorisã schimbe încadrarea

juridicã a fapteidin „punerea înpericol a uneipersoane carenu se poateapãra” în „tenta-tivã de omor”.Mama bãieþeluluile-a mai spusanchetatorilor cãa vrut sã scapede prunc de

teamã ca iubitul ei sã nuo pãrãseascã. A nãscutsingurã în apartamentulînchiriat, împreunã cuconcubinul ei, pe stradaSaturn din cartierulAeroport. Când a simþit cã i-a venit sorocul,femeia a plecat din patde lângã iubitul ei,taximetrist în Petroºani, a mers într-o camerã alãturatã ºi a nãscut. Cu o foarfecã a tãiat cordonul ombilical ºi fãrãsã se gândeascã la viaþabebeluºului, l-a aruncat în gãleata de gunoi, dupã ce în prealabil îlînfãºurase în mai multehaine ºi într-o pungã dinplastic. ªi-a luat pe ea unhanorac cu glugã ºi s-adus la containerul dinapropiere, unde a arun-cat copilul, fãrã sã aibãnici o remuºcare. Apoi s-a comportat de parcãnimic nu s-ar fi întâm-plat, iar anchetatorii auaflat cã nici mãcar iubitulei nu a realizat cã nãscuse.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

S ute de controale,unitãþi închise ºi

amenzi usturãtoare, acesta este bilanþulinspectorilor ISUHunedoara dupã modificarea legislaþiei ºilãrgirea competenþelorangajaþilor de la prevenire.

Potrivit unui bilanþ alISU Hunedoara, inspec-torii au executat 155 controale de prevenire laoperatori economici cuspecific de comerþ, culturã

sau turism din judeþ, auconstatat 509 deficienþe ºiau aplicat 255 avertis-

mente. Alte 138 sancþiunicontravenþionale în valoa-re de 1. 202.800 de leiau fost acordate în urmaverificãrilor derulate lanivel de judeþ. „Urmare adeficienþelor descoperite 6unitãþi au fost închise, 2fiind desigilate, consecinþãa deciziei administratorilorde a remedia lipsurile con-statate. Mãsura comple-mentarã de oprire a acti-vitãþii operatorilor eco-nomici s-a luat, conformHG 915/2015, în princi-pal, pentru neasigurareanumãrului minim de cãipentru evacuare, desfiinþarea sauneechiparea cu instalaþiide stingere a incendiilor

sau de detectare a acestora ºi executareaunor lucrãri pentru carenu s-au prezentat argu-mente tehnice”, au precizat reprezentanþii ISUHunedoara.

Totodatã, amenzile au fost aplicate pentrupunerea în funcþiune a obiectivelor fãrã autorizaþie de securitatela incendiu, exploatareainstalaþiilor electrice cuimprovizaþii, lipsa verificãrii ºi curãþãrii periodice a coºului deevacuare a fumului de lasoba pe combustibil soliddin incintã, mai spun ceide la ISU.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Totodatã, au fostreþinute 17 permisede conducere, dincare 12 pentru con-ducerea pe drumurilepublice a unui autove-hicul de cãtre o per-soanã ce se afla subinfluenþa alcoolului ºi7 pentru depãºirea cupeste 50 km/h a limi-tei legale de vitezã înlocalitate. De aseme-nea, au fost depistate7 infracþiuni, toatevizând conducerea, pedrumurile publice, aunui autovehicul decãtre o persoanã careavea o îmbibaþiealcoolicã în aerul expi-rat peste limita legalã.

În perioada 18-20.12.2015, poliþiºtiirutieri au desfãºuratmai multe activitãþi deîndrumare, suprave-ghere ºi control atraficului rutier, cuscopul de a asigura unclimat de ordine ºi siguranþã rutierã, pentru toþi partici-panþii la traficul rutier.

Având în vederecondiþiile meteo-rutiere specifice

sezonului rece (detalii pe site-ulhttp://www.meteoro-mania.ro), poliþiºtiirutieri le recomandãconducãtorilor auto sãnu porneascã la drumdacã nu ºi-au echipatcorespunzãtor autove-hiculele pentru circulaþia în condiþii deiarnã (anvelope speci-fice sezonului, lanþuriantiderapante, lopatã,sãculeþ cu nisip, re-zervã de combustibil,sistem de climatizare-dezaburire funcþionaletc.). În timpul cãlãto-riei, cei de la volantrebuie sã pãstreze înmers o distanþã desiguranþã faþã devehiculele dinainte ºisã nu acþioneze bruscmecanismele dedirecþie ºi frânare ºi sã

utilizeze cu precãderefrâna de motor, maiales pe sectoarele dedrum cu carosabilalunecos.

Poliþia Românãatrage atenþia asupraimportanþei respectãriiregimului legal devitezã întrucât vitezaexcesivã ºi ceaneadaptatã la condiþiilemeteo, de drum sautrafic, reprezintã prin-cipalul factor genera-tor al accidentelorrutiere în România.

Folosirea centurii desiguranþã este obligato-rie. Ataºaþi-vã centurade siguranþã înainte deplecarea la drum, vãpoate salva viaþa în cazde accident!

Nu conduceþi subinfluenþa bãuturiloralcoolice! Consumulde bãuturi alcoolicereduce viteza dereacþie ºi preciziamiºcãrilor ºi poatedetermina scãdereaacuitãþii vizuale ºiauditive a ºoferilor.

Legea pedepseºteaspru conducerea pedrumurile publice aunui autovehicul dupãce ºoferul acestuia aconsumat bãuturialcoolice, iar concen-traþia de alcool însânge depãºeºte limitalegalã!

A scãpat de puºcãrieT ânãra a ºocat dupã ce ºi-a aruncat

pruncul nou-nãscut într-un container degunoi din cartierul Aeroport –Petroºani.Femeia a fost aspru pedepsitã de judecãtoriiTribunalului Hunedoara, însã la apel i-a fostredusã pedeapsa. Vormair Cecilia a scãpat degratii dupã ce ºi-a ispãºit o parte din pedeapsãºi-ºi face sãrbãtorile în libertate.

Sute de sancþiuni pentruºoferii hunedoreni

P este 350 de sancþiuni contravenþionale,în valoare de peste 36.000 lei, din care

347 pentru nerespectare regimului legal devitezã, 13 contravenþii pentru conducereape drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã ce se afla sub influenþaalcoolului, iar 4 contravenþii pentru efectuarea depãºirii neregulamentare, au fost aplicate de poliþiºtii de la rutierã încursul sãptãmânii trecute.

Amenzile ISU Hunedoaraau depãºit un milion de lei

Page 8: CVJ nr 1010marti 22 decembrie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Decembrie 20158 Sport

La 65 de ani, LiþãDumitru are problemede sãnãtate: cancer laprostatã. El, mijlocaºulde fier al anilor `70, laRapid, Steaua, Poli.

Timiºoara,Universitatea Craiova,CFR Timiºoara.

Dar ºi antrenorulcare în vara lui 1996,în epoca Miron

Cozma, a readus JiulPetroºani în primaligã. Boala i-a fostdepistatã acum o lunã,Liþã ºi-a luat mãsurilede rigoare: se vaopera la o clinicã dinWurtzburg (Germania),una dintre cele mai specializate îndomeniu, din Europa.

Liþã Dumitrurãmâne una din figurilecharismatice ale Jiului,chiar dacã nu a antre-nat la Petroºani decâtîn sezonul 1995-1996,când a readus Jiul peprima scenã ºi apoidouã etape în Divizia„A”, când a lãsatechipa pe primul loc!

Practic, cu aceastãamintire s-a despãrþitde Petroºani, de ValeaJiului. Câþi au reuºitacest lucru?

Liþã Dumitru, îþidorim sãnãtate ºi sãrevii, acolo la junioriiConcordiei Chiajna, cu aceeaºi plãcere de a antrena.

Henþ cu mâna

Sãnãtate pentru Liþã

...uneiechipe careîn deceniiletrecutefãcea legeaîn Divizia „C”, Minerul Uricani.

La fel ca ºi la majoritateaechipelor din Valea Jiului,nici Minerul Uricani nu mai are jucãtori de valoare,echipa jucând de cele maimulte ori cu 7-8 juniori în teren.

Începutul catastrofal, 0-10 la Inter Petrila, a datdimensiunea niveluluiechipei, unde cuplul VasileScurtu (preºedinte), NeculaiBaltaru (antrenor) a încercatmenþinerea unui tonus câtde cât liniºtitor.

Minerul Uricani nu vacunoaºte gustul victoriei

decât în etapa a 6-a (30octombrie 2015), 6-1 cuinexistenta Cetate II Deva, adoua victorie fiind în etapaa 9-a, 2-1 cu VictoriaCãlan.

E adevãrat, Uricaniul areºi câþiva jucãtori experimen-taþi – Tr. Câmpean, G.Trestian, Irina, Mihãilescu,Vajda –, trecuþi bine de 30de ani, dar nici maturitateabiologicã a acestor jucãtorinu a fost de prea mare ajutor.

Cu o medie de 3 goluripe meci încasate îndeplasare – unde nu a mar-cat decât patru goluri! –,unde a smuls, totuºi, douãegaluri (0-0 la Jiul, 2-2 laVulcan), Minerul Uricani arãmas în turul 2015-2016dar cu amintirea unui teamunde cu greu se puteau luapuncte pe vremuri.

„Nu se poate mai mult laora actualã. Lotul este redusvaloric, jucãm cu mulþijuniori, important este sãdãm posibilitate tinerilor din oraº sã se apropie defotbal. Nu avem niciun felde pretenþii, vis-a-vis devreo performanþã. Mãbucur cã existãm ºi atât”a spus Neculai Baltaru,antrenorul de la Uricani.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara, ed. 2015-2016 (tur)

Plecat la drum cu elan studenþesc(de neoprit!?), demersul fotbalistic allegendarei ªtiinþa, actualaUniversitatea Petroºani, s-a dovedit afi un mare fâs.

Cel mai greu a fost ca echipa din„Dealul Institutului” sã fie mobilizatã,

uneori antrenamentele se fãceau cu4-5 jucãtori!

ª-atunci, în acest context, erafiresc cã nu au de unde sã aparã nicirezultatele.

Interesant este cã douã victoriiacasã (3-2 cu Aurul Certej, 3-1 cu

Minerul Uricani) ºi douã victorii îndeplasare (2-1 la Metalul Criºcior, 7-0la Deva) au mai ridicat cota deinteres, unei echipe cu mari lacune,deºi în lot se aflã câþiva jucãtori –Grigoraº, Raboj, Gavriluþi, Ov.Popesc – ce ar fi trebuit sã laseechipa la alte cote...

UNIVERSITATEA PETROªANI2015-2016 – TUR

Anul înfiinþãrii: 1961Bilanþ 2015-2016 – tur Locul 10: 13 4 2 7 24-29 14p.-acasã:6 2 1 3 9-12 7p.-deplasare:7 2 1 4 15-17 7p.Antrenori: Cristian Albeanu (et.

1-8), Gabi Niþu (et. 9-13)Echipa standard: Cucãilã (Fl.

Negrea) – Tãmãºiloni (Fãuricã), Raboj,Plic (Magheru), Doroftei – Bulimej (R.Andrei), Puian (Plãcintã), Grigoraº(Vl. Negrea), I. Gavriluþi (D. Barbu) –Ov. Popesc, Voina (Marton)

Golgeteri: 10 goluri: Ov. Popesc7 goluri: I. Gavriluþi; 1 gol:

Bulimej, Raboj, V. Negrea, Barbu,Doroftei, Chiruþã

Analizã Universitatea Petroºani

Afarã ca ºi acasã. Sau invers!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

MINERUL URICANI 2015-2016 – TUR Anul înfiinþãrii: 1947Bilanþ 2015-2016 – tur Locul 12: 13 2 2 9 15-33 8p.-acasã: 6 2 0 4 11-12 6p.-deplasare: 7 0 2 5 4-21 2p.Antrenor: Neculai Baltaru (et. 1-13)Echipa standard: Tr. Câmpean (Beleni) – Anghelina,

G. Trestian, Proteasa, Nechita – Irina, D. Scurtu (Suvac),Boroghinã (Bãescu), Vajda (Mihãilescu) – D. Ilie (Erdos),Bãlãnean (Firizoiu)

Golgeteri: 4 goluri: Vajda, C. Irina; 2 goluri:Bãlãnean, Mihãilescu, Proteasa; 1 gol: A. Ilie

Analizã Minerul Uricani

DOAR AMINTIREA...

Preºedintele Vasile Scurtu ºi antrenorul Neculai Baltaru, tandemul care conduce Minerul Uricani