cvj, nr. 110, luni 23 aprilie

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 110

Luni, 23 aprilie 2012

Peste 8.600de pensionari

ºi-au cerut gratuitãþile

Compania Naþionalã a HuileiPetroºani a finalizat verificareadosarelor depuse ºi are în evi-denþã 8.625 de persoane careau fãcut dovada calitãþii debeneficiari ai facilitãþilor la tari-ful de energie electricã ºi alo-caþii de cãrbune. „Având în

vedere obligativitatea com-paniei de a-ºi încheia situaþiilefinanciare pentru anul 2011,pensionarii care pânã laaceastã datã nu s-au prezentatla sucursalele CNH-SA pentrua fi luaþi în evidenþã nu vormai putea beneficia de con-travaloarea facilitãþilor la tarifulde energie electricã ºi alocaþii

de cãrbune aferente anului2011”, a declarat OanaStoicuþa, purtãtor de cuvânt alCNH Petroºani.

În conformitate cu legislaþiaîn vigoare, pentru aceste aºa –numite „gratuitãþi” se va reþine16 %, reprezentând impozitpe venit.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Î nsoþit de FlorinCondurãþeanu ºi Sorin

Ovidiu Bãlan, DanDiaconescu le-a spus celorcare l-au întâmpinat în piaþãcã minerii sunt niºte eroi ºi cãminele trebuiesc redeschise,iar preþul cãrbunelui trebuiesã fie cel european.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

PAGINA A 3-A

„„PPrriimmããrriiiillee –– eeddiittuurrii”” ppuussee llaa zziidd ddee pprreeººeeddiinntteellee UUSSRR,,

NNiiccoollaaee MMaannoolleessccuu

A proape 9.000 de pensionari din domeniul minierºi-au depus, la Compania Naþionalã a Huilei

Petroºani, dosarele pentru a beneficia de cotele deenergie electricã ºi cãrbune.

Dan Diaconescu le-a vorbit minerilor în Piaþa Petroºani

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Popeye & Friends (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Vouã (r) 13:00 Taxi Driver (r)14:00 Dragoste în paºi de dans (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Monºtrii 2 0:45 Wacky TV (r)1:15 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Trenul morþii 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Trenul morþii (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Miss Naufragiu 13:00 ªtirile Pro TV13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român deComedie (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter (s) 0:00 Las fierbinþi (r)

9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Verde-n faþã (r)12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila 13:30 Camera de ras Popcorn 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:40 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:15 M-a facut mama artist -pastila 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist -pastila 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Jocuri ºi interese (r)11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r)12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 21:00 Gala Uniter (I) (live)22:00 Gala Uniter (II) (live) 23:00 Gala Uniter (III) (live) 0:00 Nocturne 1:00 Al zecelea regat (r) 1:55 Europa mea (r)

A N U N ÞÎn temeiul art. 39

aliniatul (1) din Legea nr.215/ 2001, republicatãprivind Administraþiapublicã localã, se con-vocã Consiliul local alMunicipiului Lupeni înºedinþã ordinarã pentrujoi 26 aprilie 2012, ora1500, în sala de ºedinþea Consiliului local alMunicipiului Lupeni, cuurmãtoarea

ORDINEDE ZI

1 – Proiect dehotãrâre privind alocareasumei de 10.000 lei din

bugetul local , cap.67.02 „Culturã, recreereºi religie”, subcap.67.02.05.02 – Tineret,alin. 20.30.30 – Altecheltuieli cu bunuri ºi ser-vicii pentru organizareaunor manifestãri cuocazia Zilei Copilului –2012.

Iniþiator: CornelResmeriþã, Primar alMunicipiului Lupeni

2 – Proiect dehotãrâre privind organi-zarea “NEDEILUPENENE” - 2012.


3 – Proiect dehotãrâre privind înfi-inþarea ConsiliuluiComunitar Consultativpentru Protecþia ºi

Promovarea DrepturilorCopilului în MunicipiulLupeni.


4 – Diverse. LupeniLupeni

20 aprilie 201220 aprilie 2012PrimarPrimarCorCornelnel

RESMERIÞRESMERIÞÃÃ

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

D acã seîmbatã sã

plãteascã. Totul vafi valabil launitãþile de primirea urgenþelor dinspitale, acolo undemedicii pierd timpºi bani cu beþivicãzuþi pe strãzi.

Senatorii au votat unproiect de lege potrivitcãruia persoanele careconsumã alcool peste

mãsurã sã plãteascã taxeusturãtoare.

În cazul în care aceºtianu au banii necesari, segãsesc alte soluþii, pre-cum munca în folosulcomunitãþii. Acestproiect de lege vine caurmare a faptului cã zecide persoane ajung la spi-tal în stare avansatã deebrietate, iar medicii suntnevoiþi sã suporte demulte ori comportamen-tul agresiv al acestora.Mai mult, ºi pacienþii

internaþi sunt nevoiþi, înegalã mãsurã, sã suporteacelaºi stres ca medicii.

Persoanele care ajungla spital în stare avansatãde ebrietate ar puteascoate din buzunar peste1.000 de lei. Cei carevor fi internaþi din cauzabãuturii, dar nu îºi potplãti serviciile medicale,vor fi obligaþi sãmunceascã în folosulcomunitãþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Beþivii puºi la platã

A mbasadorul Românieila UNESCO, Nicolae

Manolescu a primit titlul deCetãþean de Onoare almunicipiului Petroºani.Distincþia i-a fost oferitã laPetrila, în cadrul întâlnirii cucititorii a Comitetul Directoral Uniunii Scriitorilor dinRomânia, de cãtre primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Cei prezenþi ºi-au amintit cãManolescu a fost cel care l-a spri-jinit pe fostul primar al Petroºani-ului, Carol Schreter, în campaniadin primul mandat al regretatuluiedil. “A fost pentru mine oonoare atunci când am lucrat cuCarol Schreter de la care amînvãþat multe. Azi e o onoare ºimai mare sã fim aici ºi sã vã oferim aceastã distincþie deCetãþean de Onoare al municipiului nostru”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Preºedintele Uniunii Scriitorilordin România ºi-a amintit de vre-mea când aici, în Valea Jiuluifuncþionau 21 de unitãþi miniere,dar ºi de faptul cã oamenii dinPetroºani l-au votat pe CarolSchreter, care fãcea parte atuncidin Alianþa Civicã – o formaþiunepoliticã formatã din intelectuali.„Carol Schreter era atunci candi-datul atipic. Venea din lumeamineritului, dar era candidatulunui partid de intelectuali ºi mãtemeam cã minerii nu îi vor davotul, dar Petroºaniul nu a confir-mat temerea mea ºi l-a votat”, aspus Nicolae Manolescu laPetrila, acolo unde a acordat, larândul sãu, distincþia de Cetãþean

al Arcadiei, tuturor celor prezenþi,într-o ceremonie unicã pânãacum la nivel naþional.

Consiliul Local Petroºani aaprobat acordarea înaltei distincþiiîn urmã cu aproximativ o sãp-tãmânã, dar titlul a fost înmânatabia joi seara, când scriitorul ºicriticul literar Nicolae Manolescu,ambasadorul României laUNESCO, a ajuns în Valea Jiului.Nicolae Manolescu s-a aflat laPetrila, alãturi de membriiComitetului Director al UniuniiScriitorilor din România.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 2012 Actualitate 3

D e ani de zile,primãriile din

Valea Jiului par sãse fi transformat înadevãrate case deediturã ºi alocã culargheþe, dinbugetele tot maisãrace, bani pentruaducerea la luminatiparului a unorcãrþi.

Conturile unor scriitori– ziariºti se umflã cusume apreciabile, iar astaîn timp ce scriitorii cuadevãrat cunoscuþi spuncã nu s-ar putea lãuda cusumele câºtigate din vân-zarea cãrþilor. O practicãblamatã ºi de preºedinteleUSR, prof. NicolaeManolescu.

Grav este cã nu existãnicio triere prealabilã avalorii acestor „opere”,iar banii se acordã, lagrãmadã – sau „lacerere” – ºi unor scriitoria cãror valoare este datã

de faptul cã sunt, înacelaºi timp, oamenipolitici ori, de regulã,gazetari. Aºa s-a ajuns caîn ultimii ani sã fie editatezeci de cãrþi care nu segãsesc nicãieri în librãrii,ci doar în bibliotecaautorului ºi la primãriilecare au sponsorizatlucrarea ºi au contribuit la

îngroºarea contuluiautorului cãrþii. Aceastãpracticã se perpetueazãde la an la an, iar admi-nistraþiile locale – chiardacã au fost afectate decrizã – alocã sume impor-tante în acest scop, probabil ºi pentru a-ºicumpãra liniºtea în publi-caþiile conduse de scri-

itorii – gazetari. Iar astaîn timp ce adevãraþii scri-itori nu se por lãuda cuvenituri consistente dinvânzarea de cãrþi, iarpreºedintele UniuniiScriitorilor din România,Nicolae Manolescu, adeclarat la Petrila cã„scriitorii au intrat primiiîn economia de piaþã. La

noi, dacã nu se vinde, nuse publicã”.

A condamnatpracticile

administraþiilorlocale

Dupã ce a aflat desprepracticile administraþilorlocale, scriitorul ºi criticulliterar Nicolae Manolescu

a declarat cã nu i se parenormal ºi cã nu a ºtiut cãacest lucru se poateîntâmpla.

„Nu ºtiam cã existãastfel de practici. Deregulã consiliile au fon-duri pentru susþinereaculturii, dar nu mi separe normal sã dai baniprimului venit, carespune: eu am scris unvolum de versurigeniale, prin urmare dã-mi bani sã public. Casã nu se risipeascã banii,consiliile ar trebui sãgãseascã o modalitatede triere. Pot apela laniºte oameni demeserie, pot apela chiarºi la jurii, mai ales cã sedau în þara asta foartemulte premii. Înnenumãrate cazuri pre-miile sunt acordate dejurii pe care le face noi,Uniunea Scriitorilor”, aprecizat NicolaeManolescu, care spune cã„nu este normal sã seîntâmple aºa ceva”.


„Primãriile – edituri” puse la zid depreºedintele USR, Nicolae Manolescu

Scriitorii pebani de la buget

criticaþi deNicolae

Manolescu

Î n Valea Jiului, de o bunãperioadã de timp a devenit o

practicã pentru un grup de per-soane sã apeleze la bugetul primãri-ilor pentru, chipurile, sã îºi scoatãpe piaþã diferite creaþii literare. Aºaa apãrut o nouã clasã socialã – scri-itori pe bani de la bugetul local.

Aceste persoane, în marea lor majoritate“scriitori” la ziare, la anumite intervale detimp, solicitã sume deloc de neglijat ConsiliilorLocale, iar, în funcþie de influenþa publicaþiilorunde presteazã, ori a relaþiilor cu membriiConsiliilor Locale obþin bani publici.

Dacã ilegal sã spunem nu este, imoral ar fiºi faptul cã pentru o creaþie literarã majori-tatea autorilor apeleazã cam pe la toateConsiliile Locale.

Dupã cum am mai afirmat ºi cu alte ocazii

susþin sprijinirea valorilor din toate domeniile,inclusiv cele din culturã, dar nu ºi risipireabanilor publici pe tot felul de pliante, broºuri,volume sau cum s-or mai denumi ele, doar dedragul de a “sprijini cultura ºi pe scriitoriilocali”.

De valoare nu vorbeºte nimeni pentru cã ocreaþie valoroasã, nu-i aºa, nu are nevoie deajutor de la bugetul local sã aparã pe piaþã! Mise pare de bun simþ ca atunci când te adreseziConsiliului Local sã soliciþi niºte bani publici sãaduci ºi argumente solide pentru ce îþi trebu-iesc aceºti bani, iar în cazul scriitorilor sã prezinþi lucrarea pentru care ceri bani “caseide editurã – Consiliul Local” ca sã aparã pepiaþã. Pentru cã, banii nu sunt nici ai prima-rilor, oricum s-ar fi numit ei ºi nici ai consi-lierilor locali, ci sunt banii contribuabililor, iarîn multe cazuri ”creaþiile”, pentru care s-aucheltuit sume importante de bani, au fostcunoscute cel mult de autorul lor (în cazul încare nu au fost plagiat).

Acest mic amãnunt îl scapã, însã, de celemai multe ori din vedere, aleºii locali carepentru a nu-i supãra pe autori, mai ales cândaceºtia sunt ziariºti, preferã sã tacã din gurã ºisã ridice mâna…

Chiar ºi preºedintele USR NicolaeManolescu, prezent în Valea Jiului, la Petrila acritical o astfel de practicã de sprijinire a cul-turii ºi a cerut autoritãþilor ca, dacã într-adevãrvor sã sprijine cultura, sã înceteze sã mai“case de editurã”.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Nicolae Manolescu,cetãþean de onoare

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 201244 Actualitate

B acalaureatsupravegheat

video ºi cu înregistrãricare pot deveni probe îninstanþã. Aºa se anunþãºi în acest an examenulde la finalul clasei aXII-a în judeþulHunedoara, iarreprezentanþii inspec-toratului ºcolar spun cãsunt pregãtiþi.

„Noutatea din acest constãîn faptul cã,pânã în 18 maivom anunþa AutoritateaNaþionalã pentru PrelucrareaDatelor cu Caracter Personal,cu privire la montareacamerelor de supraveghere, pecare le omologãm, aºa încât

înregistrãrile sã poatã fi probeîn caz de cercetare penalã îninstanþã. Din acest punct devedere am calibrat centrele deexamen, aºa încât sã avem450 de elevi în medie,

întrucât, pe lângã cei aproape5.000 de virtuali absolvenþi aiacestui an, trebuie sã þinemcont cã cel puþin aproape3.000 sunt de anul trecutpicaþi”, spune Alexandru

Lãutaru, inspector general ISJHunedoara.

Centre de Bacalaureat vor fila Petrila, douã la Petroºani,tot douã ºi la Lupeni ºi unul laVulcan. „În Valea Jiului, spre

exemplu, vom avea un centrude examinare la Petrila, douãla Petroºani ºi nu 3 ca anultrecut, în Vulcan – unul ºi înLupeni douã.

Toate centrele vor avea câte400 – 550 de candidaþi deexaminat, deoarece nu toþi ceidin seriile precedente vor participa la toate probele.Examenul va fi foarte riguros,se va desfãºura în condiþiilelegii ºi oricine e prins copiind,va fi eliminat”, a mai completat Lãutaru.

Pentru acest an, perioada deînscriere a candidaþilor este 28– 30 mai, iar probele de examen încep în 11 iunie,urmând ca, o lunã mai târziu,respectiv pe 13 iulie sã fieafiºate rezultatele.


Oficialii de la ISJ Hunedoara anunþãun bacalaureat dur în 2012

S unt sau nupregãtiþi elevii

hunedoreni pentruexamenul deBacalaureat careva urma în aceastãvarã?

Acest lucru vrea sã îlafle Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara,

care va face o simularela toate liceele din judeþpentru a vedea care estegradul de pregãtire alelevilor de clasa a XII – a.

Inspectorul ºcolar general al judeþuluiHunedoara, AlexandruLãutaru, spune cãsimulãrile de pânã acumau arãtat cã elevii seprezintã mai bine faþã de

anul trecut, iar acum seva stabili ºi unde trebuieca dascãlii sã intensificeorele de pregãtire.

„Suntem în pregãtiripentru examenul debacalaureat ºi eu cred cãîn acest an lucrurile vorsta mai bine. Simulãrilede pânã acum au arãtatcã elevii îºi dau interesulºi noi facem tot ceea cedepinde de noi pentru aavea o promovabilitateridicatã”, a declarat,Alexandru Lãutaru,inspector general ISJHunedoara.

Deja la ColegiulNaþional „Decebal” dinDevaa avut loc o simula-re, în perioada 14-16martie 2012, la care auparticipat 180 de elevi ai

claselor a XII.Rezultatele obþinute de

ei au fost comunicatepãrinþilor ºi au fostdezbãtute în cadrulcomisiilor metodice. „Înperioada 2-4 mai 2012,Comisia judeþeanã pro-pune o simulare la nivelde judeþ, desfãºuratã înfiecare unitate ºcolarã.Variantele de subiectevor fi elaborate de cãtreinspectorii de specialitateºi transmise unitãþilorºcolare în zilele dedesfãºurare a probelorscrise; rezultatelesimulãrii vor fi comuni-cate pãrinþilor”, a spusinspectorul ºcolar gene-ral adjunct, Marta Mate.


Simulare pentru Bacalaureat

A scãzut aproape lajumãtate numãrul

elevilor care chiulesc. Astapare a fi statistica dupã ceInspectoratul judeþean aintrodus un sistem desupraveghere a elevilor laintrarea în ºcoalã ºi de monitorizare a absenþelor sãptãmânal.

Totuºi, cele mai bune rezul-tate au fost înregistrate la

începutul perioadei, cã doarorice minune dureazã câtevazile. „Rezultatele au dat roadefoarte bune în primele luni ºibineînþeles cã nu totul þine oveºnicie. Monitorizarea noastrãeste, însã, permanentã,absenþele au scãzut la aproape40 la sutã, comparativ cuaceeaºi perioadã din anulºcolar trecut, ceea ce aratã cãmãsurile au fost bune”, adeclarat inspectorul general

ºcolar aljudeþuluiHunedoara,AlexandruLãutaru.

Totuºi, auexistat înjudeþulHunedoaraºi pãrinþicare au con-testat faptulcã la ºcoalã

intrarea ºi ieºirea copiilor loreste monitorizatã atent, doarcu scopul de a limita absenteismul.

„Este adevãrat ºi am avutsituaþii în care pãrinþii s-auplâns cã la ºcoalã copiii lorsunt trataþi ca la puºcãrie, ceeace ne dezarmeazã într-un fel,însã vom continua sã îi moni-torizãm atent, în ciuda acestorcomentarii”, a mai adãugatLãutaru.

Elevii din toate ºcolile ºiliceele sunt supravegheaþi laintrarea în unitatea deînvãþãmânt ºi nimeni nu pleacãde la ore,pânã la finalizareaacestora. În plus, nu mai suntelevi care sã petreacã oreîntregi în curtea ºcolii, iar ceicare doresc sã cumpere câteceva din afara perimetruluiºcolar trebuie sã se adresezeprofesorului de serviciu.


Elevii hunedoreniau absentat mai puþin Î

n judeþulHunedoara vor fi

înfiinþate circa 120 declase pregãtitoare.Mobilierul acestora vafi asigurat de cãtreMinisterul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului.

Bãncile ºi jocurile didacticenecesare vor fi achiziþionate înurma unei licitaþii publice ce seva desfãºura la nivel naþional.

Acestea vor ajunge ºi înjudeþul Hunedoara pânã lamijlocul lunii august, urmând afi repartizate unitãþilor ºcolaredin teritoriu de cãtreInspectoratul ªcolar Judeþean.Pânã în prezent, în clasele„0”, în judeþul Hunedoara, s-au înscris aproape 1.800 decopii. Înscrierile, însã, nu auajuns la final, pânã laîncheierea acestora fiind programate alte douã etape deînscriere.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Bãncile, de la Minister

U n tertip folositde PNL în ”lupta

finalã”, de sâmbãtã, anegocierilor pentru lis-tele consilierilor locali,a vizat slãbiciuneaPSD – proverbialamoaliciune a lideruluiIoan Rus - pe care sã-lprindã singur larespectiva negociere ºisã încline balanþa.Doar cã pisica blândãºi-a cam scosghearele…

Negocierile aprige pentru ”liste comune înanumite condiþii” dintrepartidele componente aleUniunii Social Liberale(USL) la nivelul unor organizaþii din judeþulHunedoara au fost un adevãrat spectacol pentrucei neimplicaþi în politicã.Nenumãrate runde ºimedieri au tot curs, pânã

sâmbãtã, 21 aprilie, ºiprobabil ar mai fi duratdacã nu ar fi existat o datãlimitã, pentru cã începecampania electoralã.

Liderii judeþeni ai celortrei partide – PSD, PNL,PC -ºi comisiile de mediereau reuºit sã obþinã ceea ceºi-au propus: liste comunela alegerile locale, excep-tând localitãþile deja sta-bilite, respectiv Petrila ºiHaþeg.

Adicã inclusiv municipiileVulcan ºi Petroºani au listecomune pentru consileriilocali.

În aceastã ultimã rundãde negocieri/medieri, desâmbãtã, liberalii de laPetroºani au folosit un ter-tip pentru a-l prinde singurpe liderul PSD Petroºani,Ioan Rus, considerat un tipbonom, care cedeazã înfaþa presiunii ºi a argu-mentelor liberalilor, dar ºiale ºefilor judeþeni. Ca

urmare, preºedintele PNLPetroºani, Alin Simota, s-aprezentat singur lanegocieri/mediere pentrua-l determina pe Ioan Russã respecte paritatea îndezbatere de unu la unu.Deci, comisia social-democraþilor a rãmas lauºã…

Problema USL Petroºaniera cã liberalii pretindeaumai multe locuri decât arãtau sondajele, iar social-democraþii nu cedaudrept pentru care s-aucerut liste separate ºi de oparte ºi de cealaltã.

Emoþiile celor rãmaºidincolo de uºa camereiunde se dãdea ultimabãtãlie, nu au fost puþine.Ioan Rus a ieºit din ring cuzâmbetul specific pe chip,iar în urma sa Alin Simotaîi adresa cuvinte ”dulci”precum oltenii, ”de drag,de dor, de drac ºi de ori-gini”. În traducere, prisicablândã zgârie… bine.

Deci, listele consilierilor

USL de la Petroºani suntcomune ºi vor fi compusedin 9 candidaþi PSD ºi 4candidaþi PNL, un rezultatde succes pentru PSDavând în vedere cã pânãsâmbãtã raportul era de 8la 5, raport neacceptatcare putea duce la listeseparate.

Cum ºi ce a fãcut ”pisicablândã” de au cedat toþi,nimeni nu vrea sã declare.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 2012 Politicã 5

D an Diaconescu îºi continuã vizita în judeþul

Hunedoara. Dupã ce duminicã,22 aprilie, preºedintele PP-DD avizitat nu mai puþin de 20 delocalitãþi hunedorene unde afost întâmpinat de mii deoameni, ziua de luni este dedicatã integral Vãii Jiului.

Astfel, Dan Diaconescu sa va aflaîn oraºele din Valea Jiului, dupãurmãtorul program:

- ora 10:00 – Lupeni- ora 13:30 – Uricani- ora 14:15 – Petroºani- ora 15:00 – Vulcan- ora 15:30 – Aninoasa- ora 16:00 – PetrilaHaralambie Vochiþoiu, liderul PP-

DD Hunedoarara, este cel care areuºit sã-l aducã pe Dan Diaconescuîn Valea Jiului, preºedintele PP-DDbucurându-se de o popularitate imen-sã în rândul locuitorilor din Vale.“Doresc sã-I mulþumesc lui DanDiaconescu pentru vizitã, este oonoare foarte mare pentru noi.Lumea de aici îºi pune toate speran-þele în acest om, este singurul politi-

cian care nu i-a dezamãgit ºi singurulîn mãsurã sã aducã o viaþã mai bunãtuturor românilor. Dan Diaconescu vascãpa Valea Jiului de clientela politicãa PDL, PSD ºi PNL, partide care auînselat oamenii ºi nu au fãcut nimicpentru aceastã zonã defavorizatã”, a declarat Vochiþoiu.

Vochiþoiu a precizat cã vizita luiDan Diaconescu în judeþulHunedoara ºi în Valea Jiului “vapropulsa PP-DD la 40% intenþie devot, în condiþiile în care sondajelesitueazã deja PP-DD la peste 30%.

Tonul schimbãrii va fi dat din ValeaJiului.”

Preºedintele PP-DD Hunedoara amai declarat cã Partidul Poporuluiînregistreazã o cotã de popularitatefoarte mare în judeþ. “Avem înscriºipeste 5.000 de membri, însã odatãcu vizita lui Dan Diaconescu în ValeaJiului ºi în celelalte localitãþi hune-dorene sunt convins cã vom dublanumãrul de membri ºi vom aveampeste 10.000 de înscriºi în partidpânã la startul campaniei electorale”,a punctat Vochiþoiu.

Au pus bazele partidului ºi s-au

retrasC ei care au pus bazele Partidului

Poporului – Dan Diaconescu înPetroºani ºi în judeþul Hunedoara aurenunþat la funcþia de preºedinte ºi autrecut în plan secund.

Este vorba despre Mia Albescu, respectiv SorinSanda. Locul lor, între timp, a fost ocupat de RajTunaru, respectiv Haralambie Vochiþoiu. „Partiduleste un organism viu ºi îºi alege membrii, con-ducãtorii ºi candidaþii în alegeri în aºa fel încât sãaibã cele mai bune ºanse de reuºitã. Partidul estemai important decât unul sau altul dintre membri,luaþi separat, fie cã este vorba despre Raj Tunarusau Haralambie Vochiþoiu”, a declarat RajTunaru, preºedinte PP-DD Filiala Petroºani.

În cursul sãptãmânii trecute, Sorin Sanda,primul preºedinte al PP-DD Hunedoara, ºi-aînaintat demisia din partidul înfiinþat de cãtre DanDiaconescu. În acest timp, noul preºedinte,Haralambie Vochiþoiu susþine cã plecãrile suntinsignifiante în comparaþie cu venirile de noi ºinoi membri. „Despre Sorin Sanda am auzit doarcã ºi-a dat demisia ºi nu ºtiu, deocamdatã, caresunt motivele care l-au îndemnat sã facã acestpas. Pe de altã parte, þin sã precizez cã, în doarcâteva zile, într-o singurã localitate hunedoreanã,respectiv la Uricani, am înregistrat 280 de cereride înscriere în partid. În acest timp, cel maiimportant lucru este cã am depus liste cu candi-daþi la alegerile locale, în toate localitãþile dinjudeþul Hunedoara”, a declarat HaralambieVochiþoiu, preºedinte PP-DD Judeþul Hunedoara.

Dan Diaconescu a vizitat duminicã, 22 aprilie,întreg judeþul Hunedoara. Printre punctele deoprire s-a numãrat ºi municipiul Petroºani, maiexact, Piaþa Agroalimentarã Centralã din locali-tate. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Dan Diaconescu: Locuitorii Vãii Jiului au fost înºelaþi de prea multe ori. Partidul

Poporului va face dreptate

P

Pisica blândã ºi-a scos ghearele

T iberiu Iacob Ridzi a aºezatcoroana de Miss România 2011 pe

capul tinerei Alexandra Tunaru, dinPetroºani, iar lui Ilie Botgros,descoperitorul de talente, i-a revenitpunerea eºarfei ºi toþi trei au fostinvestiþi cu excelenþã.

Fundaþia ”Organizaþia Miss România”,preºedinte Gavrilã Inoan, director naþional IrinaHaidet, a desemnat câºtigãtoarea anului 2011 aconcursului MISS ROMANIA, care ”are putereaunui simbol care induce modele de personalitate,inteligenþã,comportare, îngrijire, educaþie ºi abiape locul doi, chiar trei se poziþioneazã, în criteriilenoastre, frumuseþea” .

Decernarea oficialã a acestui titlu a avut locsâmbãtã, la Petroºani, titlul revenindu-i AlexandreiTunaru. Alexandra este studentã la CanterburyChrist Church University, Facultatea de Arte, dinMarea Britanie ºi a fost monitorizatã îndelung deOMR, ca urmare a înscrierii în concurs.

Doi primari au participat la încoronarea tinerei,respectiv Ilie Botgros, edilul Aninoasei, localitate

devenitã vestitã prinFestivalul Naþional Voci deCopii ºi Mamaia Copiilor,manifestãri care au scos la luminã talente ºi tineride excepþie, printre care ºi Alexandra Tunaru.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului, afost cel care a aºezat pe capul Alexandrei coroanade Miss România ºi care a declarat cã este mândrude tinerii Petroºaniului ºi asta se vedea din atitu-dine, din zâmbetul larg de satisfacþie care nu i-adispãrut de-a lungul manifestãrii.

Alãturi de Miss România, la acest eveniment i-au stat alþi copii remarcabili din municipiu, careau lucrat cu Fundaþia ”Organizaþia Miss România”,cum este Alexandru Popa, care la 12 ani a partici-pat la peste 200 de concursuri de muzicã ºi aptitu-dini artistice, cu numeroase premii la activ.

De precizat cã O.M.R. a acordat ºi burse pentrustudii universitare ca premii suplimentare conside-rând cã educaþia, cultura în general, este elementulesenþial care completeazã frumuseþea ºi calitateaumanã. Aceastã susþinere pentru studiu a tinerelormai existã doar în USA.”Nu facem din acest con-curs un spectacol, scopul nostru fiind promovareatinerilor de valoare, care sã reprezinte un modelpentru tinerii români” – a declarat Irina Haidet,director naþional O.M.R.

Miss România este marcã înregistratã din 1993ºi protejatã de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþiiºi Mãrci al României.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î n organizarea sociaþia RosaMultiflora, al cãrei

preºedinte este Costel Avram,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, membriiComitetului Director al UniuniiScriitorilor din România ºi-audat întâlnire cu iubitorii de literaturã la poetrila, la Clubul elevilor. Sala a fostneîncãpãtoare pentru acest adevãrat regal literar care adelectat asistenþa.

Cunoscutul scriitor ºi critic literar,prof. Nicolae Manolescu, preºedinteleUniunii Scriitorilor din România ºi-adat întâlnire, al Petrila, cu iubitorii deliteraturã din Valea Jiului la ClubulElevilor din Petrila. O manifestaremult aºteptatã, iniþiatã de CostelAvram, a cãrei temã a fost „Valea.Chipul angelic”. Iar NicolaeManolescu nu a venit cu mâna goalã,ci cu o întreagã pleiadã de scriitori,membri ai Comitetului Director alUSR.

„Când am pus la cale aducerea înValea Jiului a Comitetului Scriitorilorîn frunte cu marele critic NicolaeManolescu, unii m-au considerat unidealist incurabil iar alþii mi-au spus cu

delicateþe cã e o misiune apraopeimposibilã. Valea Jiului meritã sã fiecunoscutã altfel, meritã sã i se acorde

atenþie, meritãsã contribuie laviaþa spiritualãa þãrii. Suntsigur cã dacã arfi trãit marelescriitor al VãiiJiului, ID Sîrbu,ar fi strecurat olacrimã debucuri printregene vãzândatâþia scriitoride marcã în

acest loc pe care el l-a îndrãgit atâtde mult”, a mãrturisit, în faþa auditori-ului, Costel Avram. De asemenea,primarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi, a precizat cã:„Mã bucur foarte mult cã am onoareade a acorda titlul de cetãþean deonoare domnului profesor NicolaeManolescu. M-am tot gâdit sã-mipregãtesc ceva, însã mi-am dat seama cã oricât de bine m-aº fi pregãtit aº fi fost destul demic în raport cu domnul Manolescu ºicu ceilalþi invitaþi ºi atunci prefer sãintru în haina mea de administrator ºiom politic în acelaºi timp. Eu cred cãprezenþa dumneavoastrã aici va face

un serviciu Vãii Jiului, acela de a secunoaºte faþa Vãii Jiului ºi altfel decâteste prezentatã în ultimii 20 de ani.Prezenþa dumneavoastrã aici este ogaranþie în plus a faptului cã ValeaJiului este o zonã care are oameniminunaþi, car a dat þãrii, pot sã spun,oameni de valoare ºi oameni care ºtiusã aprecieze valoarea. Astãzi cred cãse întâmplã un astfel de moment ºi cusiguranþã de acum vom vorbi ºi altfeldespre Valea Jiului”.

Pe de altã parte, primarul oraºului– gazdã, Ilie Pãducel, a fost de pãrerecã distinºii oaspeþi ai Vãii Jiului vorcontribui, dacã nu la schimbareamentalitãþii despre aceastã zonã,

mãcar la îmblânzirea percepþii.

L egat intrinsec de Valea Jiului

Prezent la manifestare, preºedin-tele Consiliului Judeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ, a mãrturisit cã arfi preferat sã rezolve o problemã dematematicã decât sã vorbeascã în faþaunor asemenea valori ale literaturii.

„Domnule profesor, sunt profesorde matematicã, nu mai profesez de12 ani dar vã rog sã mã credeþi cã m-aº simþi mult mai bine dacã aº fi înfaþa unei probleme cu multe necunos-cute decât sã þin un speech în faþadumneavoastrã. E bine cã în judeþul

Hunedoara se întâmplã astfel delucruri, este un judeþ cu iniþiativã ºi cumulte idei”, a spus Moloþ.

Nicolae Manolescu a luat înrepetate rânduri contact cu ValeaJiului, iar de aceastã zonã îl leagã,spune el, multe lucruri, fapte sauoameni. „Citisem la data apariþieiacum aproape 3 decenii un roman allui Augustin Buzura despre grevaminerilor din 77.

Dupã 1989 l-am chemat sã dis-cutãm despre acest roman cu mariprobleme, cum a fost documentat ºicum a suferit din pricina acestuia. Evorba despre greva minerilor, dardespre mineri nu se vorbeºte. Mi-aspus cã Securitatea se þinea dupã el,aºa cã venind în Valea Jiului a vrut sãintre într-o minã. A vorbit cu un direc-tor de minã. Am cunoscut ºi eu minaºi minerii, dupã evenimentele cândminerii au venit la Bucureºti. Îi suntrecunoscãtor lui Iosif Bocan pentruaceastã vizitã care mi-a permis sã afluce s-a întâmplat cu adevãrat. Amcrezut ºi eu ca toatã lumea cã mineriiau venit la Bucureºti sã cotonogeascã.

Aºa am aflat cã lucrurile nu stãteauchiar aºa, asa am aflat ce înseamnã sã

fii miner ºi cã nu toþi cei care lucreazãîn minã, în jurul ei, deasupra ei suntmineri. Am fãcut un pariu atunci, sãîncerc sã demonstrez cã Valea Jiuluinu este o zonã formatã din oameniviolenþi ºi primitivi gata oricând sã deacu bâta în intelectuali care ar aveachipurile o altã opinie politicã. Este ozonã culturalã prin excelenþã, care adat o intelectualitate remarcabilã”, adeclarat, la Petrila, NicolaeManolescu.

C etãþeni de onoare aiArcadiei

Seara s-a terminat într-o notã abso-lut surprinzãtoare, dar asta dupã cereprezentanþii USR au vorbit despreValea Jiului sau au recitat din operelelor, spre deliciul invitaþilor. Toþi ceiprezenþi au devenit „Cetãþeni deOnoare” ai Arcadiei, acea þarã imagi-narã plinã cu oameni de o rarã puri-tate în comportarea lor, un fel de raipe pãmânt. Diplomele sunt semnatechiar de Nicolae Manolescu ºi CostelAvram ºi, extrem de important, nupot fi falsificate, fiind autentificate lanotar.


ªcoalaromâneascã,

victimãdirectã amãsurilor

pripite

C unoscutul scriitorNicolae Manolescu,

Ambasadorul României laUNESCO; pune degetul perana învãþãmântului româ-nesc, pe care îl caracteri-zeazã a fi „haotic ºi indisci-plinat”, victimã a unormãsuri luate peste noapte.

Aflat în valea Jiului, NicolaeManolescu a fãcut ºi o succintãradiografie a învãþãmântuluiromânesc, care trece printr-unproces de reformã cronicã demai bine de 20 de ani.Manolescu este de pãrere cã„dacã nu punem ºcoala pepicioare, societatea va arãta dince în ce mai prost. Ceva trebuiesã afcem, pentru cã altfel riscãmsã se aleagã praful. Sper doar sãexiste oameni cu ca ºi cu dorinþade a face ceva”. Practic, fiecaredintre pãrþi – Putere ºi Opoziþie– îºi susþine propriile proiecte înceea ce priveºte învãþãmântulromânesc. Cel al fostului min-istru al Învãþãmântului, EcaterinaAndronescu, este considerat a fipuþin învechit, iar cel al ministru-lui PDL un pic prea avansat ºicare nu poate fi aplicat în toateºcolile din românia. „Dacã

alegerile vor schimba formula deParlament ºi de Guvern, sper sãnu schimbãm ºi legea iar. Eu amspus mai demult cã mi s-ar fipãrut normal, dincolo de faptulcã aparþineau de partide diferite,cei doi autori ºi experþii lor sã seîntâlneascã, sã se aºeze frumosla o masã, sã discute ºi sã tragãniºte concluzii. De ce nu facasta, nu ºtiu”, a subliniatpreºedintele Uniunii Scriitorilordin România. Cât despre situaþiaºcolii româneºti în anul 2012,Manolescu spune cã, din pãcate,nu este grozavã. „ªcoalaromâneascã este destul dehaoticã ºi de indisciplinatã. Într-un fel este victimã a unor mãsuriluate în pripã ºi pe neaºteptate.Nu poþi sã vii cu douã luniînainte de sfârºitul anului ºcolarºi sã spui cã la examenul deBacalaureat se dã probã oralã ºiscrisã de cunoºtinþe generale.Asta trebuia sã mi-o spui cândam intrat în liceu, nu la sfârºit”,a conchis sursa citatã.


Miss România ºi doi primari, cu excelenþã

Regal literar la Petrila

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 201288 Spiritualitate

T rei episcopi auînsoþit moaºtele

Sf. Ioan Rusul, care aupoposit la MãnãstireaPrislop – EpiscopulDevei ºi Hunedoarei,Episcopul Europei deNord ºi EpiscopulGiurgiului – ºi zeci decredincioºi din toatecolþurile þãrii au venitsã se roage la mormân-tului Pãrintelui ArsenieBoca.

Sâmbãtã, la MãnãstireaPrislop a fost loc de pelerinaj.Credincioºi din toate colþurileþãrii au venit sã se roage lamormântul Pãrintelui ArsenieBoca, considerat un sfânt,chiar dacã nu a fost canonizatde Biserica Ortodoxã, deºi dela trecerea lui la cele veºnice

au trecut 23 de ani. Printrecredincioºii aflaþi sâmbãtã laMãnãstirea Prislop care s-aureculesc la momrântul„Sfântului de la Prislop” s-auaflat ºi Episcopul devei ºiHunedoarei, Gurie, EpiscopulGiurgiului, Ambrozie, ºi

Episcopul Europei de Nord,Macarie Drãgoi, care au însoþitmoaºtele Sântului Ioan Rusul,aflate în trecere pe la mãnã-stirea hunedoreanã. Deºi sfin-tele moaºte nu au fost deschisepublicului larg, oameniiprezenþi la Mãnãstirea Prislop

ºtiau de prezenþa lor aici ºi vor-beau cu evlavie despre Sf. IoanRusul. Mai mult, aceºtia s-aubucurat de prezenþa înaltelorfeþe bisericeºti, care s-au rugatla Mormântul lui Arsenie Boca.Racla cu o parte a osemintelorsfinte a fost expusã la

Catedrala Ortodoxã „SfântulNicolae”, din Deva, iar maiapoi a fost depusã laMãnãstirea Criºan.

În drumul sãu spreEpiscopia Giurgiului, sfinteleoseminte au poposit ºi laPrislop. Sfântul Ioan Rusul s-anãscut într-un sat din Rusia, lasfârºitul secolului al XII-lea, petimpul împãrãþiei lui Petru celMare. A dus o viaþã grea, fiindsoldat în Armata Þaristã, pri-zonier luat în luptã de cãtreturci ºi a fost schingiut pentrua se lepãda de Isus Hristos.Moaºtele sale sunt depuse într-o bisericã de pe insula greceascã Evia, în oraºulProcopie, iar din anul 2008câteva bucãþele din mânadreaptã a i au fost dateEpiscopiei Giurgiu, ºi depuseîntr-o mãnãstirea de lângãSlobozia, care poartã numelelui Ioan Rusul.


S-au recules la Mãnãstirea Prislop

C reºtinii îl sãrbãtoresc

astãzi pe SfântulMare MucenicGheorghe, unuldintre cei mai veneraþi sfinþi dincalendarul ortodox,sãrbãtorit la datãfixã în fiecare an -23 aprilie.

Sãrbãtoarea SfântuluiGheorghe este una dintrecele mai frumoase ºi maiiubite de poporul român.Nu întâmplãtor este consideratã ºi cea careanunþã începutul veriipastorale, tot aºa dupãcum cea a Sfântului Dumitru marcheazãîncheierea ei.Înfãþiºat, de obicei, cãlarepe cal ºi strãpungând cusuliþa un balaur, Sf.Gheorghe face parte dincategoria marilor martiriai bisericii creºtine, fiindsimbolul credinþei înMântuitor pânã la sacrifi-ciul suprem. A trãit, capersoanã realã, la graniþadintre secolele al III-lea ºial IV-lea dupã Hristos,fiind nãscut din pãrinþicreºtini, în provinciaCappadocia (în Turcia deazi), aflatã sub stãpânireromanã. Tatãl sãu erageneral în armataromanã, Sf. Gheorgheînsuºi ajungând, la 30 deani, la acelaºi grad militar,sub comanda împãratuluiDiocleþian. Ajuns general

în armatã romanã, Sf.Gheorghe ºi-a mãrturisitcredinþa în Hristos, fiindomorât prin decapitare înanul 303, din ordinulîmpãratului Diocleþian.Torturat ºi ucis de romani

Nevrând sã se lepedede Hristos, Sf. Gheorghea fost supus unor torturiinimaginabile: aruncat îngroapa cu var, bãtut cusuliþa la tãlpi, presat pepiept cu pietre foartegrele, pus sã alerge cuîncãlþãminte plinã de cuieîn interior, tras pe roatã.În mod miraculos, Sf.Gheorghe a supravieþuittuturor acestor cazne. Maimult, aflat în temniþã, el aînviat un mort, fapt ce adus la convertirea lacreºtinism a înseºiîmpãrãtesei Alexandra. Încele din urmã, acum1709 ani, pe 23 aprilie303, Diocleþian aporuncit sã i se taie capul,aceastã zi devenind maitârziu cea de veºnicãpomenire a lui Gheorghe,marele ºi sfântul mucenical lui Hristos.

Sfântul Gheorghe esteuna din cele mai mari sãrbãtori ale romanilor.Ea pãstreazã elementestrãvechi, anterioarecreºtinismului, din care nuse pãstreazã decâtamintirea unui sfântrãzboinic. Despre SfântulGheorghe circulã o legendã potrivit cãreiaacesta ar fi ucis un balaurpentru a salva o fecioarã.

Multe voci spun cã este oinvenþie târzie, medievalã,ºi iconografia recentã ni-lprezintã pe Sfânt cãlare,doborând cu suliþa un balaur, care s-ar putea sãfie doar simbolic. Altevoci sunt însã de pãrerecã este vorba doar despreo preluare târzie a mituluigrec al lui Perseus ºiAndromeda. Oricum ar fi,românii se gândesc laSfântul Gheorghe, celcare calcã în picioare rãulnecredinþei care apasã peumerii noºtri, balaurul uriiºi al prostiei.Cu toateacestea istoria vieþii saleeste foarte puþin cunos-cutã ºi multe legende ce îlau ca erou au apãrut de-alungul timpului. El este sãrbãtorit atât deBiserica Ortodoxã cât ºide cea Romano Catolicã(fiind totodata patronulAngliei), imaginea sa fiindîntotdeauna asociatã cuvitejia nemãrginitã ºi cre-dinþa în biserica creºtinãpânã la sacrificiu suprem.

T radiþii ºi obi-ceiuri de

Sfântul Gheorghe• Se aleg ciobanii cãro-

ra li se dau în primire oilepânã la sãrbãtoarea Sf.Dumitru (26 octombrie);

• Pentru a fi sãnãtoºitot anul, dis de dimineaþã,înainte sã rãsarã soarele,oamenii se scaldã într-oapã curgãtoare. Feteleseamãna busuioc ºi þinseminþele în gurã, pentru

a creºte ºi a mirosi frumos;

• Gunoiul din aceastãzi este aºezat la rãdãcinapomilor, pentru ca aceºtiasã rodeascã.

• Dacã e rouã multãsau ceaþã în aceastã zi,anul va fi îmbelºugat.

• În aceastã zi fecioriiþipã (aruncã) în apã pe celce a ieºit mai întâi cuplugul în primãvaraaceea;

• În Bucovina, fetele seuitau în noaptea de ajunîntr-un vas cu apã pentrua-ºi vedea în reflexe ursitul.

• Pânã la rãsãritulsoarelui fetele, plecau sãculeagã roua de pe câmp,pe care o pãstrau pestean pentru a trata diverseboli. Tot atunci se practi-ca ºi curãþitul de farmece.

• Dar cea mai intere-santã practicã era aceea afocului viu. Acesta seobtþnea într-un loc feritdin pãdure. Doi veri pri-mari frecau douã lemneuscate, pâna când seînfierbântau ºi începeausã arda. Acest foc magicse pãstra sã nu se stingãtot anul. El avea o mareputere vindecãtoare dacãse fãcea lângã doi brazigemeni. Apa fiartã lafocul viu, tãmãduia apoitot felul de boli ale oame-nilor ºi animalelor. Maiales bolile de piele deorigine magicã se vinde-cau cu focul viu.

• Se rupe o crenguþãcând vedem primul cuccântând sã ne deabunãstare.

Sfântul Gheorghe,purtãtor de biruinþã

În prima vineri dupã Paºte, creºtiniiortodocºi au prãznuit Izvorul Tãmãduirii,

sãrbãtoare închinatã Maicii Domnului. Preoþiiau sfinþit toate apele, iar oamenii au fost la bisericã pentru a lua Aghiasma Micã.

La Schitul Sfântul Nicolae de la Valea Ungurului dinVulcan, zeci de oameni au venit dis de dimineaþã sã asistela slujba de sfinþire. Exista credinþa cã cei care beau apãsfinþitã în aceastã zi se înzdrãvenesc ºi sunt protejaþi deboli ºi duhuri rele pentru un an întreg. “ Apa este bunãpentru toate. O luãm pentru sãnãtate ºi dãm ºi la copii ºinepoþi”, ne-a spus o bãtrânicã. “ Nici nu concept sã nuvin la bisericã în aceastã zi. Întotdeauna am venit ºi-amluat aghiasmã, pentru cã te apãrã de rãu ºi te þine sãnãtos”, a spus ºi un bãrbat. Spre deosebire de apa carese sfinþeºte la Boboteazã, numitã ºi Aghiasma Mare ºicare se bea doar la marile sãrbãtori, aceasta, AghiasmaMicã, se bea în fiecare fiecare dimineaþa pe stomacul gol,pentru purificare. Însã, din punct de vedere istoric,aceastã mare zi din Sãptãmâna Luminatã închinatã MaiciiDomnului, ne aminteºte de o minune dupã cum ºi preoþiislujitori cuvânteazã în predicile lor. “Împãratul Leon,despre care se spune cã era un om bun, înainte sã fieîmpãrat, se plimba ºi a gãsit un orb, care, fiind cãldurãmare, era însetat. Leon, având un suflet bun, a încercatsã-l ajute. Se mâhnea oarecum cã nu gãsea apã. Atunci aauzit un glas care i-a spus “Leone, intrã în pãdure cãaproape de tine este un izvor ºi dã-i acelui om necãjit sãbea”. Pe acel loc s-a construit o bisericã ºi s-au fãcut multevindecãri. Aºa cum la sfinþirea apei noi cerem caDumnezeu sã trimitã pe Duhul Sfânt sã sfinþeascã, aºa ºiacolo, a devenit un loc sfinþit, unde s-a înãlþat o bisericã,se înalþã rugãciuni, iar Maica Domnului a fãcut foartemulte minuni ºi tãmãduiri la acel izvor. Astfel, bunãtatealui Leon a fãcut ca sã rãmânã în istorie, iar noi sã luãmexemplu de la el”, ne-a declarat Pãrintele Vasile, StareþulSchitului Sfântul Nicolae de la Valea Ungurului.

În Sãptãmâna Luminatã, creºtinii se salutã cu “Hristosa Înviat!’ ºi li se rãspunde ‘’Adevãrat a Înviat!’’, În aceastãzi, Patriarhul României, Înalt Prea Sfinþitul Daniel, a arã-tat cã sãrbãtorirea Izvorului Tãmãduirii reprezintã o marebucurie pentru credincioºii creºtini. “Ea ne aratã cãHristos Domnul, cel care a Înviat din morþi, nu a Înviatpentru Sine, ci pentru a dãrui lumii viaþã veºnicã, iar elrevarsã Harul asupra Bisericii Sale”, a spus Patriarhul.

În finalul cuvântului sãu de învãþãturã rostit din prid-vorul reºedinþei Patriarhale, Patriarhul Daniel a cerut aju-torul bunului Dumnezeu pentru a oferi credincioºilor sãnã-tate, alinare trupeascã, sufleteascã, vindecarea de boalãpentru cei care suferã ºi iubire, multã milostenie ca sã-iajute ºi pe cei neajutoraþi.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Izvorultãmãduirii


În sfârºit, dupã ceani de-a rândul

ºoferii s-au tot plâns destarea proastã a drumului care duce laUniversitate ºi implicitcãtre zona de agrementBrãdet, acum problemas-a rezolvat, odatã cuasfaltarea integralã aacestui tronson.

Însã, cum trãim în Româniaºi suntem obiºnuiþi uneori sãfacem lucrurile doar pe jumã-tate, aºa s-a întâmplat ºi aici.Drumul aratã excelent, însãparcãrile de pe margine, dinzona Rectoratului, nu au fostprinse în proiect. Aºa se facecã acum diferenþa de nivel din-

tre zona de parcare ºi drumulpropriu-zis, este de circa 20de cm. Primãria se spalã pemâini ºi spune cã nu mai esteproblema ei. “Parcãrilerespective nu sunt spaþiu public, ele aparþin Universitãþiidin Petroºani ºi prin urmare n-au fost prinse în proiectulcare a vizat asfaltarea acesteiartere”, ne-a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor de cuvânt laprimãria Petroºani.

C irculãm pe drum,parcãm pe

“cãrare”De cealaltã parte,

Universitatea este de acord cãare acum o problemã pe cap,dar pentru a asfalta parcãrile,lucru deloc ieftin, trebuie sãmai aibã ºi bani.“ Deocamdatã

nu avem un calcul estimativ alnecesarului de fonduri pentruparcãrile respective. Problemase va discuta în Consiliul deAdministraþie de sãptãmânaviitoare sau din cealaltã sãp-tãmânã ºi vom încerca sãalocãm fonduri necesarereabilitãrii parcãrilor din spaþiul campusului universitar”,a afirmat prorectorulUniversitãþii Petroºani, MariusMarcu.

Gãsirea unor resurse finan-ciare pentru parcãri ar puteadura câteva luni, însã pânãatunci, ºoferii care au treabãîn zona Rectoratului, trebuiesã fie cu mare bãgare deseamã sã nu-ºi rupã maºinilela intrarea ºi ieºirea din parcare.


Drum nou, parcãri vechi

L ucrãrile de reabi-litare ºi introduc-

ere a canalizãrii înValea Jiului avanseazãmai încet decât s-ar ficrezut. În cele maimulte oraºe muncitoriinici nu s-au apucat delucru pentru cã licitaþi-ile nu sunt gata, iarunele avize mai trebuieobþinute.

„În momentul de faþã avemdouã ºantiere active în oraºulPetrila, pe canalul Traian Vuia,pe apã în Dobreºti, iar în loca-litatea Aninoasa avem pecanalizare pe strada Lunca ºiCoºteni, iar pe apã pe DN 66A se face legãtura cu o instalaþie deja finalizatã înDãnuþoni. Petroºaniul ºiVulcanul sunt în procedurã deachiziþie ºi sperãm ca în cursulacestei luni sã avem informaþiafoarte clarã când putem începelucrãrile ºi acolo ”, ne-adeclarat Cristian Ionicã, director general SC Apa ServValea Jiului SA.

Dupã câteva luni, laAninoasa lucrarea s-a împot-molit, pentru cã au apãrutprobleme mari în teren. Dinaceastã cauzã, inclusiv lucrãrilede asfaltare integralã a DN66B vor începe mai târziu decâtera preconizat, respectiv înluna septembrie, cu puþinnoroc. “ Avem niºte problemevizavi de canalizare. Nu avemniºte avize de la DrumurileNaþionale, de la Timiºoara ºidatoritã acestui fapt n-amreuºit nici sã dau drumul la apãpotabilã în strada Dãnuþoni,deºi mai am decât sã traversezJiul. Doresc sã vã spun cã n-am primit aviz favorabil sãpun conducta peste pod laIscroni, pentru cã podul esteprins într-un program dereabilitare odatã cu refacereadrumului de la Livezeni pânã laBumbeºti ºi probabil cã în câte-va luni de zile se vor apuca ºi

de aceastã investiþie. ªtiu cã îndata de 9 trebuia sã fie licitaþiala Minister ºi nu ºtiu dacã s-aþinut. ªi, am primit hârtie de laDrumurile Naþionale, de laDirecþia de la Timiºoara îndata de 10, urmând ca proiec-tantul sã dea o nouã soluþie,care probabil va fi subtraver-sarea Jiului undeva la 20 demetri în amonte de pod ”, aafirmat Ilie Botgros, primarulOraºului Aninoasa.

De departe, însã, cele maimari probleme cu canalizareasunt în cartierul Dallas dinVulcan. Aici, tot sistemul estela pãmânt, deºi aceastã zonãeste una relativ nouã decâtmulte altele din Valea Jiului.Canalele ies pe afarã, iardejecþiile curg pur ºi simplu pestradã. Din aceastã cauzã, asistemului de canalizare, inclu-siv proiectul de modernizare aîntregii zone are de suferit.“Au fost înfundate toatecanalele ºi sigur, trebuie sãrefacem canalizarea integralaici, în Micro 3 B. Acum suntem în faza de licitaþie, iardupã aceea, în maxim 25 dezile trebuie sã începem lucrãrile”, a precizat ºi Gheorghe Ile,primarul MunicipiuluiVulcan.

Valoarea totalã a proiectuluide reabilitare ºi introducere acanalizãrii în Valea Jiului, deru-lat de Apa Serv, este de 40 demilioane de euro, iar banii vinde la Uniunea Europeanã.


Proiect mare,paºi mici

P rimãriaAninoasa

funcþioneazã de 6ani de zile fãrã con-tabil ºef sau respon-sabil de finanþeledin primãrie, lucrucare este privit ca onormalitate de cãtreprimarul IlieBotgros.

„Contabil ºef nu

avem ºi nici nu con-sider cã este nevoie sãavem. Avem Serviciulde Impozite ºi Taxe,avem postul de ºefservicu neocupat, deºil-am scos la concursde mai multe ori ºi nus-a prezentat nimeni.In momentul de faþãnu mai pot sã-l scot laconcurs, pentru cã nuam condiþii necesare

pentru a asigurasalarizarea”, a declaratIlie Botgros, primarulOraºului Aninoasa

Primarul face, pri-marul desface ºi esteºef peste întreg buge-tul. Însã, tot el esteluat ºi la rost atuncicând banii sunt cheltu-iþi fãrã temei. Aºa cã,mai adaugã Botgros,de ce i-ar mai trebui

contabil?!“Nu este nicio

problemã, nu scrieniciunde cã trebuie sãam director economicsau contabil ºef. Esteserviciu de speciali-tate, care se numeºteServiciul Contabilitate,Impozite si Taxe”, amai spus Botgros.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Botgros, primar ºi contabil

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 2 3 a p r i l i e 2 0 1 2

Ar fi bine sã acceptaþi ajutoruloferit de prieteni, pentru cã numaiaºa puteþi rezolva tot ce v-aþi pro-pus pentru astãzi. De unul singur,nu aveþi prea mari ºanse dereuºitã. Sfaturile unei femei mai învârstã vã ajutã sã dezamorsaþi unconflict incipient în familie.

Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numaide problemele personale ºi sãneglijaþi relaþiile sentimentale.Riscaþi sã aveþi discuþii cupartenerul de viaþã. Chiar dacãsituaþia financiarã nu vãmulþumeºte, nu riscaþi nimic ºi evi-taþi speculaþiile de orice fel.

Se pare cã sunteþi cam confuz ºinu este recomandabil sã luaþidecizii importante. De asemenea,amânaþi activitãþile care necesitãun efort intelectual deosebit.Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºiacordaþi mai mult timp odihnei casã vã puteþi reface.

Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nouloc de muncã, aºa cum vã doriþi.Farmecul personal vã ajutã sãrezolvaþi unele probleme pe calediplomaticã. Aveþi tendinþa sã vãpierdeþi în detalii. Organizaþi-vã tim-pul cât mai eficient! O sã avetinevoie de el.

Sunteþi hotãrât sã demaraþi oactivitate nouã. Organizaþi-vã câtmai bine ºi nu vã pierdeþi timpulcu activitãþi care nu sunt strictnecesare! Este o zi favorabilãschimbãrilor în cãmin ºi dru-murilor scurte în interesul familiei.O sã cumpãraþi ceva de valoare.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþiindispus din cauza unor neplãceripe plan sentimental. Totul serezolva în scurt timp, cu ajutorulunui prieten. Dupã-amiazã sunteþidecis sã faceþi modificãri în cãmin.Membrii familiei vã susþin ideile ºivã ajutã.

Starea de melancolie pe care oresimþiþi se datoreazã problemelorsentimentale. Astãzi ar fi bine sãvã ocupaþi de activitãþi casnice:reparaþii în locuinþã, zugrãvit,mutat mobila etc. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu o persoanãmai în vârstã din familie.

În prima parte a zilei sunteþi foarteemotiv ºi este posibil sã aveþi difi-cultãþi de comunicare. Încercaþi sãvã ordonaþi ideile ºi nu refuzaþicomunicarea! Dacã sunteþi invitatla o petrecere, ar fi bine sã nu vãeschivati. Aveþi prilejul sã faceþicunoºtinþã cu o persoanã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi camconfuz. Nu rãspundeþi laprovocãrile partenerului de viaþã!Dacã reuºiþi sã evitaþi o discuþieaprinsã, în scurt timp situaþia se vaîmbunãtãþi de la sine. Spre searã,o vizitã la prieteni readuce armo-nia în relaþiile parteneriale.

În prima parte a zilei s-ar putea sãîntâmpinaþi mici dificultãþi în relaþi-ile sentimentale. Puteþi rezolvatotul foarte uºor, cu calm ºi cu ovorbã bunã. Chiar dacã situaþiafinanciarã a familiei nu este tocmaibunã, nu este cazul sã vã îngrijo-raþi.

Chiar dacã anturajul vã apreciazãideile originale, ar fi bine sã þineþicont ºi de ideile lor. Astãzi nu esterecomandabil sã vã implicaþi înactivitãþi importante. Relaxaþi-vãmai mult. O pauzã nu stricãnimãnui. Aveþi posibilitatea sãmeditaþi la unele probleme.

Este posibil sã aveþi dificultãþi peplan sentimental, din cauza stãriide emotivitate care vã împiedicãsã vã exprimaþi deschis ºi clar.Nu evitaþi comunicarea! Înrelaþiile cu prietenii, temperaþi-vã orgoliul. În caz contrar, existãriscul sã vã treziþi.


P otrivit datelorBiroului Judeþean

de Administrare aBazelor de Date Hune-doara, la alegerile dinluna iunie, în Petro-ºani, sunt aºteptaþi laurne 37.343 de cetãþenicu drept de vot.

Numãrul votanþilor este,însã, mult mai mic,BJABD Hunedoara bazân-du-se pe datele înregistratela recensãmântul din anul2002. Atunci, populaþiamunicipiului Petroºani a

fost de 45.195 de per-soane, dar, dupã recen-sãmântul din noiembrie2011 populaþia a scãzut la35.239 de oameni. Deci,locuitorii, cu tot cu sugarii,copiii ºi adolescenþiicuprinºi în grupa de vârstã0 – 18 ani, sunt mai puþi-ni, cu 2.000, decâtnumãrul votanþilor aºtep-taþi la urne... „Cei ceîntocmesc listele electoralepermanente ne-au furnizatlista brutã cu alegãtorii,bazându-se pe dateleînregistrate la recensãmân-tul de acum 10 ani. Întretimp, însã, numãrullocuitorilor a scãzut astfel

cã la vot fi aºteptaþi cevamai puþini cetãþeni.Plecãrile la muncã înstrãinãtate sau absenteis-mul ar putea fi alte cauzecare ar putea conduce laînregistrarea unui numãr ºimai mic de participanþi lavot”, a spus AdrianNegoe, secretar PrimãriaPetroºani.

În prezent, în Petroºani,locuiesc ºi 30 de cetãþeniai unor state membre aleUniunii Europene.Teoretic, ºi aceºtia arputea vota la alegerile diniunie, dacã vor dori sã facãacest lucru.


BEC 6, la primii paºi

Î n perioada 12 aprilie – 12 iunie, înPetroºani, va funcþiona Biroul Electoral

de Circumscripþie Nr. 6. În urma tragerii lasorþi derulatã în data de 12 aprilie, la Deva,au fost desemnaþi ºi preºedintele, respectivlocþiitorul acestuia.

Este vorba despre judecãtorul Cerasela Mihãilescu,respectiv Laurenþiu Militaru. Pânã în prezent, la Petroºani,nu a fost înregistrat oficial niciun candidat pentru localelece se vor derula în data de 10 iunie. „În conformitate cunumirea fãcutã de cãtre prefectul judeþului, Biroul Electoralde Circumscripþie din Petroºani a primit numãrul 6, la felca ºi la alegerile anterioare. Pentru a-i ajuta pe preºedin-tele, respectiv locþiitorul acestuia, care încã mai participãla ºedinþele de judecatã, încercãm ºi noi sã asigurãm permanenþa biroului, cu funcþionarii din primãrie. Aceasta, pânã în momentul în care biroul va fi completatcu membrii formaþiunilor politice”, a declarat AdrianNegoe, secretar Primãria Petroºani.

În municipiul Petroºani, ca ºi în anii anteriori, numãrulsecþiilor de votare va fi tot de 26. Dintre acestea, una sin-gurã îºi va schimba amplasamentul, respectiv se va mutadin sediul ºcolii de la Surduc (unde condiþiile de lucru erauimproprii) în sediul General Trans.


Alegãtori mai mulþi decât locuitorii

L a aproape 4 lunide la Crãciun,

Moºul a reuºit sã-ºigoleascã sacul cucadouri adusenevoiaºilor dinPetroºani.

În urma acþiuniidemarate anul trecut ºidenumitã „Fabrica luiMoº Crãciun” local-itãþile din strãinãtateînfrãþite cu municipiulPetroºani au participatla o colectare de aju-toare constând în ali-mente, îmbrãcãminte ºijucãrii destinate famili-ilor cu probleme dincapitala Vãii Jiului.

Dacã majoritateapachetelor au fost dis-tribuite cu ocaziaCrãciunului, cele câtevarãmase la primãrie au

plecat, ieri, laOrganizaþia Caritascare urmeazã sã lerepartizeze familiilornevoiaºe aflate înevidenþele sale.

„Fabrica lui MoºCrãciun” este partecomponentã a unuiproiect mai vast,sponsorizat din banieuropeni ºi intitulat„Înfrãþire,Voluntariat,Cooperare”. Ultimaetapã a acestuiproiect este progra-matã a se derula înprima decadã a luniimai, în Ungaria,acolo unde va avealoc ºi o ºedinþãcomunã a ConsiliilorLocale din Petroºaniºi Varpalota.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Moº Crãciun ºi-a golit sacul

C ostel Avram,vicepreºedintele

Consiliului JudeþeanHunedoara, a precizat cãfotbalul petroºenean trebuiesprijinit mai mult, dar cu ocondiþie: ca Simota sã renunþela contractul prin care deþinebaza sportivã Jiul Petroºani.

”La Petroºani vrem sã sprijinimfotbalul. Îl rog public sã renunþe lacontractul de concesionare a bazeisportive Jiul Petroºani, pentru caprimãria sã poatã reda iubitorilorde fotbal echipa Jiul Petroºani. Eu aºtept un rãspuns pozitiv dinpartea lui”, a declarat CostelAvram.

Legat de aceastã problemã, primarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob-Ridzi, confirmã într-un fel cererea lui CostelAvram.

”Se pune problema legatã de oechipã de fotbal în Valea Jiului.Cred cã în Divizia B i-am puteaconduce, iar structura asociaþiei ar putea fi alta. Stadionul dinPetroºani este dat pe o perioadãde 10 ani, dar eu nu pun învedere lui Alin Simota sã renunþela contract. Simota are meritul dea fi întreþinut baza sportivã prineforturile sale, dar nu cred cã

dumnealui poate sã întreþinã bazaºi în perioada urmãtoare”, adeclarat Tiberiu Iacob-Ridzi.

Alin Simota, consilier judeþeanPNL ºi patron al echipei de fotbalJiul Petroºani, este de pãrere cãsusþinerea financiarã a fotbaluluinu depinde de cine deþine bazasportivã.

”Asociaþia Sportivã Jiul arebaza sportivã printr-o hotãrâre deguvern, bazã care a aparþinutMinisterului Turismului ºiSportului. Aºa cum este susþinutfotbalul la Simeria, Hunedoara,Târgu Jiu, aºa se poate susþine ºila Petroºani. Partea aceasta curenunþarea este o gãselniþã carenu-ºi are locul. Baza este a uneiasociaþii nonprofit, nu o am eu.Nu permit nimãnui sã se lege deistoria acestui club, în condiþiile încare acolo se munceºte”, adeclarat Alin Simota.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

S ecetã mare înceea ce priveºte

recuperarea datori-ilor la apa con-sumatã!

În timp ce creanþele celemai „valoroase” aparþinpopulaþiei, nici agenþii eco-nomici nu se lasã mai pre-jos... Printre firmele cucele mai substanþialedatorii cãtre furnizorul deapã din Valea Jiului senumãrã societãþile de ter-moficare, dar, ºi CompaniaNaþionalã a Huilei.

„La Lupeni avem douãsocietãþi care cumuleazãmari datorii. Una se aflã,deja, în insolvenþã iarcealaltã a intrat în proce-dura de insolvenþã. Dinpãcate, nu ºtim când nevom recupera banii. Ne-amînscris la masa credalã ºisperãm sã-i obþinem câtmai repede”, a declaratCristian Ionicã, director SCApa Serv SA Petroºani.

În ceea ce priveºte soci-etãþile de termoficare dinVulcan ºi Petroºani, aces-tea stau ceva mai bine înceea ce priveºte achitareadatoriilor.

„Vulcanul se þine deplatã ºi, cred, pânã lasfârºitul acestui an vaajunge cu plãþile la zi. În

ceea ce-i priveºte pe ceidin Petroºani, aceºtia suntcu plãþile, aproape, la zi”,a precizat Cristian Ionicã.

În ceea ce priveºteCompania Naþionalã aHuilei, aceasta a început,încet-încet, sã reintre înnormalitate în ceea cepriveºte achitarea facturilorla apã.

Bineînþeles, abia dupãce a fost „ameninþatã” cusistarea furnizãrii de apã.„Noi am înþeles cã au tre-cut printr-o perioadã maigrea în ceea ce priveºteachitarea unor servicii.Deºi am fost pe punctul dea opri furnizarea de apãcãtre unele dintre unitãþilecomponente aleCompaniei Naþionale aHuilei, pânã la urmã, s-aucreat unele circuite decompensare ºi sunt sigurcã ne vom recupera banii”,a mai spus directorul SCApa Serv Petroºani.Datoria totalã pe care oare de recuperat furnizorulde apã potabilã din ValeaJiului, în prezent, se ridicãla valoarea de, aproape,18 milioane de lei. Parteacea mai substanþialã arestanþelor rãmase neachi-tate le revine locuitorilorzonei, respectiv, aproape60%.


Datoriile la apãatrag “seceta”

Costel Avram, mesaj cãtre Alin Simota:

„Îl rog public sã renunþe la contractul deconcesionare a bazei sportive Jiul Petroºani”

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 aprilie 201212 Actualitate

N u au învãþat nimicdin incendiile care

au mistuit cabane întregiºi continuã sã funcþionezefãrã nicio normã de secu-ritate. O bunã parte acabanierilor din Straja îºiriscã, zi de zi, viaþa lor ºia turiºtilor în activitãþiilegale.

Situaþie alarmantã în Straja,unde existã circa 250 case devacanþã transformate ulterior înpensiuni turistice în care sedesfãºoarã activitãþi de turismnedeclarate, fãrã solicitareaautorizaþiei de securitate laincendiu.

Asta deºi au fost mai multe

incendii cu consecinþe grave, încare au fost mistuite mai multecabane. ReprezentanþiiInspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã Hunedoara atragatenþia cã, în Straja, nici acumnu este rezolvatã problema ali-mentãrii cu apã pentru stin-gerea incendiilor.

Mai mult, spune reprezen-tanþii ISU deºi aici se imple-menteazã un amplu programde dezvoltare a turismului, seconstatã „încãlcarea prevederiiart.24 ºi 25 din RegulamentulGeneral de Urbanism, privindamplasarea în interiorulparcelei ºi asigurarea accesuluicarosabil precum ºi a prevede-rilor din NormativulP118/1999 privind distanþele

de siguranþã între construcþii”.La finele lunii februarie,Inspecþia de Prevenire dincadrul ISU Hunedoara a execu-tat în staþiunea hunedoreanã18 controale tehnice specificela cabane, pensiuni ºi vile, iardeficienþele constatate suntmultiple.

„Pe timpul controalelor aufost constatate 94 deficienþe,cu privire la apãrarea împotrivaincendiilor, dintre care 41 aufost soluþionate. De asemeneas-au aplicat 35 sancþiuni con-travenþionale în cuantum de4.000 lei. Dintre principalelenereguli cu privire la apãrareaîmpotriva incendiilor constatatemenþionãm lipsa autorizaþiei desecuritate la incendiu la

punerea în funcþiune aunitãþilor de turism, centraletermice utilizate la sistemul deîncãlzire centralã nu erauomologate ºi verificate, coºurilede evacuare a focului nu suntverificate periodic de personalatestat, nu sunt afiºate planurilede evacuare în caz de incendiuîn fiecare camerã destinatãcazãrii ºi nici nu au fost puse ladispoziþia utilizatorilor, regulileminime de apãrare împotrivaincendiilor”, a precizatAnemona Doda, purtãtor decuvânt al ISU Hunedoara.

De asemenea, cabanierii nuau înþeles cã dotarea cu stingã-toare de incendii este obligato-rie, ºi nu facultativã ºi, în plus,o parte a stingãtoarelor exis-

tente nu sunt verificate de per-soane fizice sau juridice ates-tate. Nici instalaþiile electrice nusunt conforme ºi nici nu seefectueazã verificare periodicãa instalaþiilor de protecþieîmpotriva descãrcãrilor elec-trice.

„În vederea gestionãrii uneiposibile intervenþii au fost efec-tuate instruiri cu factorii deconducere din administraþialocalã, administratori ai obiec-tivelor turistice cât ºi salvamon-tiºti, privind asigurareamijloacelor de intervenþie ºi amodului de acþiune în cazulproducerii unor situaþii deurgenþã”, a mai spus AnemonaDoda.


C andidatul lapreºedinþia României

Dan Diaconescu le-a spusminerilor din Valea Jiului cã va redeschide minele.Asta dacã va primi ºi votullor la alegerile din iunie.Diaconescu a fãcut afirmaþiile în cadrul bãii de mulþime din PiaþaAgroalimentarã de laPetroºani, duminicãdimineaþã.

Însoþit de Florin Condurãþeanuºi Sorin Ovidiu Bãlan, DanDiaconescu le-a spus celor care l-au întâmpinat în piaþã cã minerii sunt niºte eroi ºi cãminele trebuiesc redeschise, iarpreþul cãrbunelui trebuie sã fie celeuropean.

Astfel s-a adresat mulþimiiadunatã în piaþã, care s-a înar-mat cu fulare mov ºi steguleþe oriafiºe cu Dan Diaconescu –preºedinte. “Sunt prima oarã laPetroºani, aici în hala agroali-

menztarã. ªtiu cã sunteþi sãraci ºicã, în general, nu aveþi ce mâncaºi cã salariile ºi pensiile sunt mici.Ãsta este ºi rolul meu, sã vã aducîn anii urmãtori sã puteþicumpãra din aceastã piaþã tot cevreþi, sã aveþi bani destui ºi sã nuduceþi grija zilei de mâine ºi sã ledaþi de mâncare la copii la grã-diniþã. Eu v-am zis ºi la televizorcã putem, împreunã cu echipamea, sã redeschidem minele dinValea Jiului”, a spus DanDiaconescu la Petroºani în faþamulþimii, care l-a aplaudat ºi a

strigat “Diaconescu preºedinte!”.Alãturi de staff-ul de campanie

al ºefului PPDD, la Petroºani afost candidatul la ºefia ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, HaralambieVochiþoiu ºi Raj Tunaru, precumºi zeci de oameni care îl simpa-tizeazã pe patronul OTV. “Vreausã vã mulþumesc tuturor cã aþivenit azi aici, alãturi de noi. Îimulþumesc din suflet domnuluiDan Diaconescu, care a þinutneapãrat sã vinã aici la Petroºani.Aveþi promisiunea domnuluiDiaconescu cã Valea asta greuîncercatã va beneficia de atenþiadumnealor ºi ne va fi mai bine”, aspus Haralambie Vochiþoiu,preºedintele PPDD Hunedoara.

De la Petroºani, DanDiaconescu a plecat la Pui ºi apoila Haþeg, într-un periplu prinjudeþul Hunedoara, iar astãzipreºedintele PP-DD va intra înminã.


Cabanele din Straja lãsate în voia focului!

Dan Diaconescu le-a vorbit minerilor în Piaþa Petroºani

cvj, nr. 110, luni 23 aprilie

Documents