cvj nr. 845, luni 27 aprilie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 845

Luni, 27 Aprilie 2015

C omplexul Energetic Hunedoara nu poate beneficia de ajutorulde stat promis de Guvern ºi avizat, în primã fazã de Comisia

Europeanã, din cauza unui mai vechi ajutor de stat acordat deGuvern Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

VicepreºedinteleCJ Hunedoara DorinGligor îi solicitã pre-mierului Victor Pontaca o delegaþie guver-namentalã sã vinã înjudeþ pentru a discutadespre descen-tralizarea activitãþiiCEH, precizând cã

luarea unei decizii înacest sens fãrã con-sultarea autoritãþilorlocale reprezintã ”ungrav abuz”.

“Consiliul JudeþeanHunedoara a luat act de intenþiaGuvernului de a reor-ganiza Complexul

Energetic Hunedoaraîn direcþia divizãrii,situaþie în care s-afãcut vorbire ºi deimplicarea în acestproces a adminis-

traþiei judeþene. Înacest sens, solicitãm,în regim de urgenþã,prezenþa unei dele-gaþii guvernamentaleîn judeþul Hunedoara

cu care sã putem dis-cuta privitor la impli-caþiile administraþieijudeþene despre cares-a fãcut referire prindiferite surse, uneledintre ele venindchiar din zona sectorului energetic(…). Impactul noii viziuni organizatoricefiind unul fãrã prece-dent pentru sectoruleconomic al judeþuluiHunedoara, ConsiliulJudeþean Hunedoaraare întreaga respon-sabilitate faþã decomunitatea din judeþºi considerãm cã

luarea oricãrei deciziide descentralizare aactivitãþii laComplexul EnergeticHunedoara fãrã con-sultarea autoritãþilorlocale reprezintã ungrav abuz”, aratãGligor într-oscrisoarea deschisãtrimisã premierului.

El mai precizeazãcã orice decizieprivind CEH ”luatã înpripã” s-ar puteasolda ”cu un cata-clism social”.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

U n copil dinblocurile

sociale din ColoniaPetroºaniului aflatla joacã pe malulJiului de Est, amurit sâmbãtãdupã ce a cãzut înapa învolburatã.

Bãieþelul a fost purtatde curenþi jumãtate dekilometru ºi scos dinapã de niºte localnici.

ParamediciiSMURD au reuºitsã-l readucã la viaþãînsã micuþul a muritdupã circa o orã laspital.

Gabriel a ieºit lajoacã pe malulrâului, un loc încare mai toþi micuþii dinblocurile sociale aflate înapropiere ies sã sejoace. Alãturi de alþiamici, copilul s-a apro-piat prea tare de apã ºi a cãzut în râu iarimediat curenþii l-au luatºi l-au purtat circa 500de metri în aval. Niºtelocalnici care au case înapropiere l-au observatºi au reuºit sã-l aducã lamal. Ajunºi foarterepede la locul tragedieiparamedicii SMURD aureuºit sã-l resusciteze pe

micuþ ºi dupã ce i-arevenit pulsul l-au dusde urgenþã la Spitalulde Urgenþã Petroºani.Bãieþelul a suferit însãmai multe traumatismedin cauzã cã a fost izbitde stâncile din albiarâului de curenþii extremde puternici ai râului.Tocmai din acest motivimediat la Spitalul deUrgenþã Petroºani s-aformat o echipã complexã de medici

chirurgi, neurologi ºiradiologi care sã inter-vinã dupã ce colegii lordin urgenþã ar fi reuºitsã-l stabilizeze. Dinpãcate trupul firav al luiGabriel n-a rezistat ºidupã o altã orã în carea fost resuscitat, mediciin-au putut sã mai facãnimic pentru el. Copilulera în grija unei bunicidupã ce mama a plecatla muncã în Spania iartatãl la Cluj.


E SFÂRªITUL?!

CEH nu poate primiajutor de stat din cauza

unui alt ajutor acordat celordouã termocentrale

Bãieþelul resucitat de pompieri a murit la spital

Ponta este chemat de urgenþã în judeþª eful CJ Hunedoara vrea ca premierul

sã vinã la masa discuþiilor pentru ase decide de comun acord soartaComplexului Energetic Hunedoara ºi eventuala implicare în societateaenergeticã a „parlamentului judeþean”.

Hoþii au dat onouã loviturãîn piaþa dinPetroºani D oi tineri sunt

cãutaþi depoliþiºtii din Petroºanidupã ce au spart unchioºc din cadrul þarcu-lui de produse industri-ale din cadrul PieþeiCentrale Petroºani.

Unul dintre hoþi ºi-auitat telefonul la loculfaptei ºi a abandonat ºi oparte din marfa furatã, iarpieþarii cred cã era drogat.

Cei doi tineri care audat atacul la chioºcurile cuproduse industriale din

piaþã ar fi cãutat vopsea ºituburi cu lipici care conþinsolvenþi cu efecte halucino-gene. Mai exact aurolac ºiprenadez, substanþe cucare se drogheazã mulþidintre tinerii sãraci, darcum veniserã deja dupã odozã, bãnuiesc cei care auchioºcuri în piaþã, cei doin-au mai fost în stare sãfure prea multe.

„Au furat niºte bricege,ceva mãrunþiºuri, cãutauaurolac sã-ºi a doza credeu. S-au chinuit sã fure ºimaºina de fãcut chei darcum este foarte grea ºibine ancoratã în masã, s-aulãsat pãgubaºi. Pagubãeste undeva la vreo 600 delei, dar unul dintre hoþi ºi-auitat telefonul la loculfaptei. Poliþiºtii au luatprobe de la faþa locului ºisper sã-i prindã pentru cãsunt un stres în plus”,

spune proprietarulchioºcului spart.

Cei doi hoþi au fostsurprinºi ºi de came-rele de supraveghereale pieþei, iar dupã ceau spart chioºcul oparte din marfa furatãau abandonat-o în sectorul de produseagroalimentare.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

COMEMORARECu amintiri frumoase, dar ºi lacrimi ºi durere,

ne aducem aminte,la 4 ani de la trecerea

în nefiinþã, de cea care a fost

HODOª ECATERINAsoþie, mamã, soacrã ºi bunicã.

I mobilele proprietate privatãreprezintã un pericol public

pentru siguranþa cetãþenilor.

Scheletul unui imobil din Aeroportse degradeazã pe zi ce trece tot maimult. Au început sã cadã plãcile debeton, iar structura mãcinatã decondiþiile meteorologice nu face altceva decât sã accentueze starea dedegradare continuã.

Responsabilii Primãriei Petroºanisunt legaþi de mâini ºi de picioarepentru cã imobilul nu le aparþine, astfel cã aceºtia nu pot interveni înniciun fel pentru a reabilita clãdirea.Clãdirea este într-un stadiu avansat dedegradare, iar aici pericolul pândeºte la

orice pas. Imobilul a fost înconjurat degarduri, însã porþiuni din acestea audispãrut. Mai mult decât atât, în fiecarezi câte o bucatã din clãdire seprãbuºeºte sau este furatã.

În urmã cu câþiva ani un copilcare se juca în zona respectivã acãzut de la etajul superior alscheletului ºi a fost rãnit grav.

Monika BACIUMonika BACIU

L -a chematla petrecere

ºi mai apoi l-atâlhãrit. Asta apãþit un tânãr de26de ani, dinPetrila, care afost lovit cu bestialitate înfaþa fiului sãu.

Tânãrul a sunat înmiez de noapte lapoliþie ºi le-apovestit oamenilorlegii cã, în timp cese afla în locuinþaunui bãrbat dinPetrila, a fost lovit ºii s-a sustras sumade 200 de euro ºi2.000 de lei.Bãrbatul spune cãun tânãr în vârstã de19 ani, din comunãRast, judeþul Dolj(care se afla înlocuinþa unui bãrbatdin Petrila, la opetrecere), l-a sunatºi l-a invitat la chef,împreunã cu familia.A acceptat invitaþia,întrucât cei doi secunoºteau de mulþiani, ºi, împreunã cuconcubina ºi fiul lorminor, s-a deplasatla locuinþa indicatã.

„Ajuns la adresaunde avea loc

petrecerea, înmomentul în care apãtruns în sufrageriaapartamentului,tânãrul în vârstã de19 ani i-a aplicatpersoanei vãtãmateo loviturã cu pumnulîn zona capului,acesta cãzând ºipierzându-ºicunoºtinþa. Ulterior,suspectul i-ar fi sustras persoaneivãtãmate 200 deeuro ºi 2.000 de lei,dupã care a plecatdin locuinþã, însoþitalte cinci persoane,urcând în douãautoturisme ºi pãrãsind localitatea”, spunreprezentanþii IPJ Hunedoara.

Toþi cei 6intenþionau sã

ajungã în zonaCraiovei, însã aufost opriþi în traficde cãtre poliþiºti, încomunã Bâlteni,judeþul Gorj ºi aduºiînapoi la Petrila, dedata aceasta laPoliþie, în vedereaaudierii ºi a stabiliriicu exactitate aîmprejurãrilor încare s-a comis faptareclamatã.

„Poliþiºtii vorefectua cercetãri subaspectul comiteriiinfracþiunii de tâlhãrie, în funcþiede probatoriuladministrat urmânda fi luate mãsurileprevãzute de lege”,au mai precizatsursele citate.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Teribilismul pe bicicletãera sã-l coste viaþa peun puºi de 13 aniU n adolescent de 13 ani, din

Petrila, a ajuns în stare gravãla spital dupã ce s-a lovit de o maºinã.

Medicii se chinuie sã-i salveze viaþa, iarpoliþiºtii au descis un dosar de cercetarepenalã. Oamenii legii spun cã, din datele depânã acum, ºoferul implicat în accident nu aravea nicio vinã. Bãiatul se deplasa pe bici-cletã pe strada Luncã, din oraºul Petrila ºi, laun moment dat, a lãsat liber, în timpul mer-sului, ghidonul bicicletei. Din pãcate, a intratîn coliziune frontalã cu un autoturism condusregulamentar de un bãrbat în vârstã de 41 deani, din Petrila. Minorul a fost grav rãnit ºitransportat de urgenþã la spital.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Clãdiri abandonate, pericol pentru cetãþeni

Bãtut cu bestialitate ºi tâlhãritîn faþa copilului sãu

Au cãutat locuri demuncã, dar degeaba.Aºa stau lucrurile laPetroºani, unde au fostscoase la concurs 100de locuri de muncã ºila uºã nu erau nici 50de ºomeri. Cei maimulþi au declarat cã vorsã lucreze orice, dar auplecat dezamãgiþi, iarunii chiar se gândescsã plece din þarã. „Nuprea este ofertã, faþãde Deva, spre exem-plu, cã m-am uitat pesite-ul lor ºi aveaufoarte multe locuri demuncã. Aici îºi bat jocde noi. Voiam un locde muncã. Nu con-teazã ce. ªi necalifi-cat, cu toate cã suntcalificat, dar nu amunde sã lucrez. Dedouã luni sunt ºomer ºiam bãgat CV-uri pestetot. Degeaba! În ValeaJiului nu. E moartã”,ne-a spus unul dintreºomerii nemulþumiþi.„Nu am gãsit ce caut.Aº fi vrut un loc în

construcþii, în amena-jãri interioare, dar nueste. Din 2008 suntfãrã loc de muncã. Amlucrat în strãinãtate ºiacum am venit sã vãddacã se gãseºte ceva,dar nu. Tot strãinãtateae mai bunã”, a spus unalt ºomer, cãruia nu îilipsea experienþa, cidoar o diplomã, iarfirma care angajalucrãtor în construcþii îicerea diplomã, ca sãpoatã participa la lictaþii.

Pentru alþii, însã,salariul a fost insufi-cient, chiar dacã ºi-ar figãsit ceva. „Salariilesunt mari de nu le poþiduce acasã”, a afirmatun alt ºomer, care arefuzat un job plãtit cusalariul minim peeconomie, în timp ceun tânãr absolvent ar fivrut ceva pe mãsurastudiilor sale. „Oricedomeniu m-ar fi intere-sat, numai sã fie calumea, dar aici în Valea

Jiului nu e nimic. Amsperat, dar, e greu. Amterminat liceul în 2013ºi sunt ºomer”, a spusacesta.

Angajatorii, însã,spun cã nu au pe cinesã angajeze. ªomerilorle lipsesc calificãrile ºiasta îi scoate din calculpentru un job, în timpce angajatorii nu gãsesc nici dacã vor sãîi calfice pe banii lor.„Noi cãutãm agenþi devânzãri pentru teleco-municaþii. Deocamdatãnu am gãsit. Nu tre-buie sã îndeplineascãcine ºtie ce condiþii, cãnoi le oferim ºi cursuricelor care îi angajãm.Dar deocamdatãnimic”, a afirmat unuldintre participanþii labursa de la Petroºani.

Un alt angajator avrut sã angajeze zidari,dar nu a gãsit. Dinpãcate, însã, ce vorangajatorii, cu ceea ce

ºtiu ºomerii nu coin-cide. ªi, mai mult, ceimai mulþi ºomeri austat acasã. „Este dezinteres din partealor. În lunile în care noinu am organizat burse, eram asaltaþi cucererile lor, acum, deºipresa a fãcut reclamãde peste o sãptãmânã,aproape zilnic,prezenþa lor esteextrem de redusã”, adeclarat Judith Babþan,ºefa ALOFMPetroºani.

La prima bursã dinacest an, la Petroºaniau fost 8 agenþi eco-nomici care au venit cuaproximativ 100 delocuri de muncã, dar înValea Jiului doar 13oameni ºi-au gãsit unjob vineri. 10 dintre eila Petroºani, 2 laLupeni ºi 1 la Vulcan.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015 Actualitate 3

De fapt, se pare cãlui Gheorghe Bobar îieste foarte fricã deconcurenþã ºi din acestmotiv ar fi dispus sã-iînlãture pe toþi cei carear putea reprezenta unreal pericol la ºefia luila PSD Petrila.

Sursele noastrespun cã nici primarul

Ilie Pãducel nu ar fiprivit cu mare sim-patie, dar fiind faptulcã are notorietate, a câºtigat mai multemandate în frunteaPrimãriei Petrila ºioricând ar putea rãs-turna scaunul de ºefpolitic al lui Bobar, cutoatã susþinerea de

care se bucurã acestala conducereajudeþeanã a partidului.

Sãptãmâna trecutãprofesorul GheorgheBoantã, printre ceimai vechi social –democraþi din judeþulHunedoara,a fostexclus din partid pentru cã ar fi avutîndrãzneala sã îºispunã punctul devedere ºi sã se opunãunor decizii luate depreºedintele organiza-þiei, Gheorghe Bobar.Decizia de excluderedin partid ar fi fostluatã într-o ºedinþãderulatã miercuri

seara, la sediulOrganizaþiei PSDPetrila, iar motivul realar avea legãturã cualegerile ce vor avealoc, zilele urmãtoare înorganizaþia localã de laPetrila. Boantãrecunoaºte deschis cãar fi avut de gând sã-ºidepunã candidatura,lucrucare, din câte separe nu i-a convenitdeloc lui Bobar ºi adecis sã-l “mãture” dinpartid. Interesant devãzut este cine vaurma, pentru cã, dinsemnalele noastre,lucrurile nu se vor opriaici. Aºa cã, dacã nu

intervin liderii politicide la judeþ, GheorgheBobar ar putea

rãmâne doar cu cei pecare la rândul sãi i-asusþinut ºi i-a ajutat sãacceadã pe diversefuncþii, iar aceºtia ar fidispuºi la rândul lor sãîi cânte în strunã.

Nu este pentruprima datã când Bobar este acuzat cãse comportã ca ºi cumPSD ar fi propriul sãuSRL, iar conducereajudeþeanã a PSDHunedoara a fost aver-tizatã cã menþinereaacestuia în funcþieafecteazã grav rezul-tatele electorale aleorganizaþiei locale dinPetrila. Pânã acum,însã nu s-a întâmplatnimic, dar contestatariilui sperã cã nu e timpul pierdut.


Integrarea în absolut,o viitoare ocupaþie C ine sunt, ce sunt ºi de ce sunt aici.

Sunt trei întrebãri la care ar trebuisã rãspundã cursanþii unor posibileviitoare ocupaþii din România.

Noi ocupaþii ar putea fi recunoscute pe piaþamuncii din România. Un deputat hunedorean ademarat demersurile pentru recunoaºterea, cameserii înscrise în Clasificarea Ocupaþiilor dinRomânia, a meseriilor de terapeut spiritual, bioe-nergoterapeut ºi terapeut holistic. Meserii care sepracticã ºi pentru care se organizeazã chiar ºi cursuri, dar care nu sunt recunoscute deClasificarea Ocupaþiilor din România. O societatea depous la Ministerul Muncii o cerere însoþitã deo documentaþie pentru introducerea a trei noi ocupaþii în COR ºi anume terapeut holistic, bioenergoterapeut ºi terapeut spiritual. Societateaorganizeazã ºi cursuri de calificare în domeniu, iarcursul se adreseazã tuturor oamenilor care dorescsã evolueze spiritual, sã fie sãnãtoºi,sã se bucurede viaþã. “Cursul acesta ne ajuta sã ne cunoaºtemmai bine pe noi înºine, sã învãþãm sã gândimsãnãtos ºi sã ne cunoaºtem menirea noastrã înaceastã viaþã ºi în Univers. Prin practicarea, pro-movarea ºi integrarea Terapiilor Holistice în viaþadumneavoastrã, veþi beneficia de sãnãtate la toatenivelele ºi anume la nivel fizic, sufletesc ºi spiritual”, se aratã pe site-ul societãþii.


Bobar se teme de concurenþã

Motivul REAL pentru care liderul PSD Petrila îi alungã pe social-democraþii cu notorietateA pele se tulburã la PSD Petrila, acolo

unde informaþiile din interior –necontrazise de nimeni în mod oficial –indicã faptul cã unul dintre cei mai vechisocial – democraþi hunedoreni a fostexclus, iar alþi membri cu notorietate ar fisub stricta supraveghere a preºedinteluiorganizaþiei, Gheorghe Bobar.

Mai puþini ºomeri, decât locuri de muncãD eºi abia în luna aprilie a fost

organizatã prima bursã generalã alocurilor de muncã în Hunedoara, ºomeriicare au ajuns la sediile AJOFM nu au fostnici pe jumãtate din numãrul locurilor demuncã scoase la concurs. Cei mai mulþi nuau calificãri ºi asta este o problemã veche,dar sunt ºi situaþii în care un angajator nua gãsit nici mãcar zidari cu diplomã.

Imagine fantomaticãîntr-un blocdin PetroºaniI mobile care stau sã se

prãbuºeascã. Cam aceas-ta este imaginea unui blocdin cartierul petroºãneanAeroport.

Imobilele construite cu ani de zile în urmã ºi neîntreþinutecorespunzãtor sunt un pericolatât pentru locatari cât ºi pentrutrecãtori. Ultimul etaj aj unui astfel de imobl sta sã seprãbuºeascã de-a dreptul fãrã canimeni sã ia vreo mãsurã în acestsens. O parte din acoperiº, dar ºio bunã bucatã din balcon sunt oamintire a ceea ce au reprezentatcândva.

"Este înfiorãtor peisajul. Dacãpriveºti în sus zici cã e un blocfantomã. ne este fricã sã nelãsãm copiii la joacã în faþa blocu-

lui de teamã sã nu se desprindãvreo bucatã din bloc ºi sã pice peei ºi sã îi omoare. Fiind bloc turnsuntem mulþi vecini ºi nu neînþelegem în privinþa reparaþiilor",spune locatara imobilului.

Reprezentanþii municipalitãþiisunt legaþi de mâini ºi de picioareºi spun cã lucrãrile de reabilitareintra în sarcina proprietarilor.Anul trecut, municiaplitatea de la Petroºani a emis mai multesomaþii proprietarilor de imobilecare prezintã urme vizibile dedegradare.


Sindicatele minieredin Valea Jiului aurecurs la aceastã formãde protest extremã, dincauzã cã, spun ei, doaro decizie politicã maipoate salva ComplexulEnergetic Hunedoara.

Oamenii au stat în faþasediului CEH de laPetroºani 24 de ore.Petre Nica, liderulSindicatului Muntele, aspus cã va ajunge ºi laBucureºti, dar cã pânãatunci, a protestat

împreunã cu colegii sãila sediul CEH. „Amhotãrât ca pentru 24 deore sã avertizãmGuvernul României cãrezolvarea problemelorCEH nu sunt laîndemâna noastrã, ci a

lor, noi doar putem sãsprijinim un astfel dedemers. Pentru faptulcã lucrurile au fost duseîntr-un timp în care pre-siunea este din ce în cemai mare, pentru cãdacã nu achiþionãm certificatele de carbonpânã cel târziu în 30aprilie, atrage penalitãþiuriaºe, dar ºi risculingrigmentului cãtreRomânia”, a spus PetreNica, lider la sindicatulMuntele.

Minerii au fãcut oserie de petiþii cãtreinstituþiile ºi ministerelede resort din România,dar pânã acum nu auajuns la nicio concluzie.Acþiunea s-a încheiatsâmbãtã dimineaþã.„Ultimele demersuriadministrative demons-treazã clar cã soluþiileidentificate de guver-nanþi pentru CEH suntfoarte puþine ºi foartegreu de aplicat. Risculde a rãmâne fãrã cerifi-catele de carbon esteextrem de crescut, iarriscul ca salariaþii sã nu-

ºi primeascã salariile, îndata de 30 aprilie, esteºi mai mare.

Sindicatul MUNTELEa fãcut toate demer-surile pentru deblocareasituaþiei în ciuda dezin-teresului manifestat deparlamentarii hune-doreni care ºi-auasumat aceastã socie-tate ori de câte ori auavut nevoie de masãelectoralã. Îi anunþãmpublic pe aceºti politi-cieni cã SindicatulMUNTELE va continuasã lupte pentru locurilede muncã ºi drepturileangajaþilor CEH pentrucã oamenii pe care îireprezentãm noi nutrãiesc doar un mandataºa cum înþeleg politi-cienii sã ne planificeviaþa. Ei sunt vinovaþiiprincipali pentru situaþiaCEH, ei ºi imixtiunilelor în zona administra-tivã a societãþii noas-tre”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Celor 10 lideri de laSindicatul Muntele li s-aalãturat ºi preºedintele

Sindicatului „NoiOrizonturi” de la MinaPetrila, domnul CãtãlinCenuºã, care a declaratgreva foamei vineriseara.

Nica a spus cã, pe tot parcursul protestului, ministrul alEnergiei, Andrei Gerea,ºi Constantin Jujan,directorul general alCEH, au menþinut legãtura cu lideriiprotestatari.

Pe de altã parte,Dorin Gligor, reprezen-tantul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, i-a anunþat pe liderii dela Sindicatul Muntele cã a solicitat publicGuvernului sã trimitã odelegaþie în judeþulHunedoara pentru aanaliza intenþiile dereorganizare pentru

CEH.Menþionãm cã, pe

tot parcursul greveiextreme de 24 de orenici un politician nu atrecut pe la mineriiaflaþi în greva foamei ºi,mai mult, unii dintre ei,neoficial, chiar s-auamuzat în ideea cã„aºteptãm sã îi vedemcum încing grãtarele”.

În schimb, la sediulTermocentralei

Paroºeni, tot vineridimineaþã au protestatcel puþin 100 de ener-geticieni. Aceºtia eraunemulþumiþi, la rândullor, de faptul cã se vortransfera la o societatenou înfiinþatã, denumitãPrest Serv, societate ceva prelua serviciile decurãþenie, spãlãtorie ºialte servicii.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

C omplexulEnergetic

Hunedoara nu poatebeneficia de ajutorulde stat promis deGuvern ºi avizat, înprimã fazã deComisia Europeanã,din cauza unui maivechi ajutor de statacordat de GuvernTermocentralelorMintia ºi Paroºeni.

CEH este la un pasde insolvenþã ºi fãrãbanii de la Guvern nuare cum sã achiziþionezepânã la finele acesteiluni certificatele deCO2, absolut obligatorii,fãrã de care Româniariscã declanºarea proce-durii de infrigement.

Acesta este motivulpentru care 10 lideri de sindicat din ValeaJiului, reprezentanþiiSindicatului „Muntele”,au intrat vineridimineaþa, pentru 24 deore, în greva foamei.

Protestul s-a încheiat,sâmbãtã dimineaþa, însãsindicaliºtii sunt deciºi sã reia acþiunile dacãsituaþia va rãmâne nere-zolvatã.

Aceastã manifestarede protest a fost doar oultimã atenþionare, unaextremã, a factorilor dedecizie guvernamentalicare prin ignoranþamanifestatã faþã deComplexul EnergeticHunedoara lasã aproape6.800 de oameni fãrãlocuri de muncã.

Ultimele demersuriadministrative demons-treazã clar cã soluþiileidentificate de guver-nanþi pentru CEH suntfoarte puþine ºi foartegreu de aplicat. Risculde a rãmâne fãrã certifi-catele de carbon esteextrem de crescut, iar

riscul ca salariaþii sã nu-ºi primeascã salariile,în data de 30 aprilie,este ºi mai mare.Sindicatul MUNTELE afãcut toate demersurilepentru deblocarea situa-þiei în ciuda dezinteresu-lui manifestat de parla-mentarii hunedorenicare ºi-au asumataceastã societate ori decâte ori au avut nevoiede masã electoralã. Îianunþãm public pe aceºtipoliticieni cã SindicatulMUNTELE va continuasã lupte pentru locurilede muncã ºi drepturileangajaþilor CEH pentrucã oamenii pe care îireprezentãm noi nu trã-iesc doar un mandat aºacum înþeleg politicienii sãne planifice viaþa. Ei suntvinovaþii principali pentru situaþia CEH, ei

ºi imixtiunile lor în zonaadministrativã a societãþiinoastre”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

C ertificatele nusunt negociabile

Petre Nica, preºedin-tele Sindicatului„Muntele” atrage atenþiacã situaþia este extremde sensibilã, iar totul

pleacã de la un maivechi ajutor de stat acordat de Guvern celordouã termocentraleincluse în CEH, Mintiaºi Paroºeni. „Avem oproblemã generalã, carevizeazã locurile demuncã în întregulComplex EnergeticHunedoara. Din pãcatetoate demersurile pecare le-am fãcut pe cale

diplomaticã, pe caleamiabilã – întâlniri,petiþii – atât la nivel dePrim Ministru, cât ºi lanivelul ministrului deresort nu au dus lagãsirea unei soluþii finan-ciare pentru ca CEH sãreuºeascã sã-ºi facãachiziþia de certificate decarbon pânã la sfârºitulacestei luni, aºa cumpreved reglementãrileeuropene.

Neachiziþionareaacestora atrage risculdeclanºãrii procedurii deinfrigement asupraRomâniei ºi, mai multdecât atât, statul românva fi obligat sã plãteascão penalitate care seapropie de 123 de mili-oane de euro, bani carevor trebui recuperaþi dela Complexul EnergeticHunedoara ulterior.

Din pãcate ajutorulde stat pe care ComisiaEuropeanã l-a avizat s-ablocat. În urma investi-gaþiilor fãcute, cei de laCE au constatat cã

Termocentralele Mintiaºi Paroºeni au beneficiatde un ajutor de stat, înperioada 2007 – 2012,concretizat prin achiziþiade energie electricãscumpã de la Mintia ºiParoºeni ºi vânzareaacesteiea sub preþul deachiziþie pe piaþa deenergie. Cei din CE auconsiderat cã este unajutor de stat ilegal pecare noi, astãzi, ca ºisuccesori în drepturi aicelor douã termocen-trale, suntem obligaþi sã-lplãtim, înainte de aputea accesa ajutorul destat. Vorbim despre26,5 milioane de lei, iarprin adãugareadobânzilor ºi penalitãþilorajungem la o sumã deaproximativ 40 de mili-oane de lei, exact baniicu care, dacã i-am fiavut, am fi putut plãticertificatele de carbon.Este o situaþie extremdegravã, din cauzã cãavem douã constrângerifinanciare maxime.

Ajutorul de stat nu-lputem lua, din cauzaacestui vechi ajutor destat constatat de CE.Reglementãrile europenevorbesc de posibilitateade a putea primi un ajutor de stat odatã la10 ani”, a declarat PetreNica. De precizat cãachiziþia de certificate deemisie de carbon nu estenegociabilã. Dacã pânãla 30 aprilie conducereaCEH nu va reuºi achiziþionarea ºipredarea lor cãtreUniunea Europeanã,statul român va fi pus în situaþia plãþii uneiamenzi de 100 de europe certificat.

Pentru termocentralade la Mintia sunt necesare 455.000 decertificate, iar pentru termocentrala de laParoºeni sunt necesare780.000 de certificate,adicã un total de1.235.000 certificate.


J udeþul Hunedoa-ra este la un pas

de colaps economic ºisocial. Aproximativ7000 de angajaþi aiComplexuluiEnergetic Hunedoarariscã sã rãmânã fãrãlocuri de muncã, iartoatã activitatea economicã a judeþuluisã fie afectatã.

În timp ce ComplexulEnergetic Hunedoara arenevoie de implicareguvernamentalã ºipoliticã pentru a fi salvat,politicienii hunedoreniDORM. Din cei ZECEparlamentari care repre-zintã judeþul doar PATRUsunt interesaþui de soartaacestui mamut economic.Restul de ªASE par sã DOARMÃ înpapucii statului plãtiþi din buzunarele noastreale tuturor.

În cei trei ani din acest mandat, doar patrudintre parlamentariihunedoreni au avut deadus la atenþia miniºtrilorproblemele cu care seconfruntã ComplexulEnergetic Hunedoara, în

timp ce ceilalþi par a fifãcând parte dintr-o altãlume paralelã sau dintr-un alt judeþ unde nuexistã nicio problemã. ªitoate acestea se întâmplãîn timp ce alegãtoriiacestora în momentul în care au ºtampilatbuletinul de vot ºi-au pustoatã speranþa în acestoameni.

P ATRU pentruCEH

Printre cei patru parlamentari hunedorenipe care pare sã îi intere-seze soarta ComplexuluiEnergetic Hunedoara senumãrã CristianResmeriþã, CarmenHãrãu, ori BogdanÞâmpãu. Aceºtia au adus în atenþia miniºtrilorEnergiei, de-a lungul timpuilui, mai multeprobleme cu care se

confruntã societatea. Fie cã s-a gãsit sau nurezolvare pentru acesteprobleme, cei patru auîncercat mãcar sã aducãla cunoºtinþa miniºtrilorproblemele.

ª ase leviteazã

În categoria AªA NUsunt incluºi ºase parla-mentari ai judeþuluiHunedoara. Aceºtia para nu cunoaºte realitateaeconomicã ºi impactulsocial pe care l-ar puteaavea lichidareaComplexului EnergeticHunedoara asta deºi înurmã cu douã sãptãmâniunii dintre aceºtia au participat la întâlnireaorganizatã de sindicatulMuntele.

Cei ºase parlamentaricare nu sunt interesaþi desoarta societãþii energe-tice ºi implicit de soartaunora dintre cei care aupus ºtampila pe numelelor sunt Laurenþiu Nistor,Natalia Intotero, MirciaMuntean, Sorin Marica,Mariana Câmpeanu ºiDorin Pãran.

La momentul cam-paniei electorale cu toþiiau amãgit alegãtorii,

le-au promis câte’n lunãºi în stele cã va curgedoar lapte ºi miere. Auvenit dupã voturi umili,iar odatã ajunºi în fotoli-ile calde din Parlament îitrateazã pe alegãtori cunepãsare crasã, asta deºijudeþul mai are câtevazile ºi se prãbuºeºte dintoate punctele de vederecând cel mai mare angajator îºi va închideporþile.

O brazul gros cucheltuialã se

þineCam aºa sunt parla-

mentarii care în tot acesttimp cer sã primeascãpensie specialã, ei suntparlamentarii care aucase, maºini, bijuterii dezeci de mii de euro,tablouri ºi conturi înbãnci. Ei sunt parlamen-tarii care spun cã aunevoie devenituri maimari pentru a-ºi puteacumpãra costume pentruca atunci când îi repre-zintã pe alegãtori îndiferite delegaþii sã fiepuºi la patru ace. Anulviitor, tot aceºti parla-mentari vor veni sã cearãvoturile hunedorenilorpentru a mai puteadormi încã patru ani dezile în Parlament fãcândnimic pentru cei care i-au votat.

Monika BACIU Monika BACIU

E sfârºitul?!CEH nu poate primi ajutor de stat din cauzaunui alt ajutor acordat celor douã termocentrale

SOLIDARITATE ZERO, PROBLEME EXTREME

Sindicaliºti din minerit, semnal de alarmã!U n numãr de 5 sindicaliºti de la Sindicatul Muntele, reprezen-

tativ pentru mineritul de huilã al Vãii Jiului, au intrat vineridimineaþã în grevea foamei, iar lor li s-au alãturat alþi 5 sindicaliºti,dar la protest au venit sã îi susþinã chiar ºi alþii. Oamenii au cerutsã fie luaþi în seamã, date fiind gravele probleme cu care se confrun-tã minerii în acest moment ºi, mai ales, pentru cã România riscãinfrigmentul din vina certificatelor de CO2.

În timp ce CEH are nevoie de implicarepoliticã, parlamentarii LEVITEAZÃ

ª i-au imaginat o viaþã fãrã

poluare ºi au trans-pus-o în desene. Apoile-au afiºat în oraº,la Petroºani, sau lascara blocului. Acoloau considerat copiiidin Capitala VãiiJiului cã este loculideal pentru a-ºianunþa vecinii cãtrebuie sã avemgrijã de Pãmânt.

Lecþii despre poluareau ascultat mereu, daracum PrimãriaPetroºani, AsociaþiaCasa Pro Urbis ºi PetroAqua i-au încurajat pecopiii din ºcolile de laPetroºani sã fie creativi.Fiecare a desenat câteceva, aºa cum ºi-a

imaginat el Ziua Verde,cãci aºa s-a numit ziuade vineri. Mareaadunare a fost în zonaTeatrului Dramatic,acolo unde copiilor le-amulþumit primarulTiberiu Iacob Ridzi, celcare îi va premia petoþi pentru ideea pecare au avut-o ºi pentrumunca depusã. „Defiecare datã copiii sunt

aici, alãturi de noi. Ambeneficiat de vreme fru-moasã ºi am profitat casã avem ºi momenteinedite, în care copiiiau lipit acele afiºe reali-zate de ei, aºa cum s-aupriceput. Desenele loraratã ce simt aceºticopii ºi ce înseamnãpentru ei grijã pentrumediul încojurãtor.Sunt mulþi ºi tocmai

de aceea propunConsiliului Local sãpremiem fiecare ºcoalãparticipantã, pentru cãe imposibil de fãcut ojurizare în acest

moment”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani, care credecã astfel, prin desenelecopiilor, oamenii marivor fi sensibilizaþi sãpãstreze curãþenia.

Ideea cu Ziua Verdele aparþine membrilorAsociaþiei Casa ProUrbis, care, an de an,au reiterat în diverseforme, aceastã ziverde, zi pe care ceimici o dedicã naturii, o zi a Pãmântului.

„Ne-am gândit sãsãrbãtorim astfel ZiuaVerde în acest an.Copiii s-au implicat ºiaºa oamenii din

Petroºani pot sã vadãce au fãcut. Cei mici,cu siguranþã, sunt mândri de ceea ce aurealizat ºi pãrinþii ºicunoºtinþele lor le potadmira creaþiile ºi potlua act de ele”, a spusºi Eduard Wersanski,preºedintele AsociaþieiCasa Pro Urbis, organi-zator al evenimentului.

Mai mult, pe toatãdurata week-endului,edilii de la Petroºani auplantat copaci, peste100 de arbori fiind dejaîn locurile din CentrulCivic ºi de pe artereleprincipale ale oraºului.


S ute de hune-doreni sunt fãrã

card de sãnãtate.Deºi mai sunt câte-va zile pânã cândcardul de sãnãtatedevine obligatoriu,sute de hunedoreninu au intrat în pos-esia acestui docu-ment, care le atestãcalitatea de asigurat.

“Am stat trei ore laghiºeul Casei deSãnãtate de laPetroºani cu progra-mare fãcutã ºi când amajuns într-un final încabinet mi s-a spus cãnu am card de sãnãtatepentru cã în perioadaîn care s-au tipãrit nuam avut calitatea deasigurat cã nu aveamloc de muncã. Nici nuºtiu ce trebuie sã fac peviitor”, a declarat ofemeie din Uricani.

Persoanele care, dinmotive religioase sau deconºtiinþã, refuzã uti-lizarea cardului de sãnã-tate, vor solicita, la casade asigurãri de sãnatateîn evidenþa cãreia seaflã, o adeverinþã deînlocuire a cardului de sãnãtate. Aceastãadeverinþã are valabili-tatea de trei luni.

Din 1 mai orice serviciu medical dinpachetul de bazã va fiacordat pe baza cardu-lui de sãnãtate, potrivit

normelormetodologice deaplicare a contrac-tului cadru, care auintrat în vigoare la1 aprilie.

În asistenþa med-icalã ambulatorie despecialitate, pentru spe-cialitãþile clinice, cardulva fi utilizat la momen-tul acordãrii serviciilormedicale.

În asistenþa medicalãambulatorie de speciali-tate pentru specialitãþileparaclinice utilizareacardului naþional deasigurãri sociale desãnãtate se face, astfel:pentru analize de labo-rator, prezentarea car-dului de sãnatate seface la momentulrecoltãrii probelor înpunctele de recoltareproprii ale furnizoriilorde investigaþii paraclinice, iar pentruserviciile medicale para-clinice - investigaþii deradiologie, imagisticãmedicalã, explorãri

funcþionale ºi medicinãnuclearã - utilizarea car-dului se face la momentulefectuãrii investigaþiilor.

În caz de spitalizarecontinuã, utilizarea car-dului se face la inter-narea ºi externarea dinspital, cu urmãtoareleexcepþii: la internaredacã este o urgenþãmedico-chirurgicalã ºiîn caz de transfer de laun spital la altul.

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt peste20 de mii de persoanecare încã nu ºi-au ridi-cat cardul naþional desãnãtate. Ultima zi încare locuitorii din ValeaJiului pot intra în posesia cardului esteziua de joi, 30 aprilie.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 20156 Actualitate

SUP, în vizorulcomisiei deacreditareS pitalul de Urgenþã

Petroºani aºteaptã acreditarea. AcreditareaSpitalului de UrgenþãPetroºani ar trebui realizatã înperioada imediat urmãtoare.

În procesul de acreditare aufost înscrise 459 de spitale, dintrecare 74 unitãþi sanitare private.Aceste spitale vor fi evaluate înfuncþie de opþiunile lor pe durataprimului ciclu de acreditare caredureazã cinci ani, respectiv 2011– 2015, iar dacã pânã în primã-vara anul viitor aceste unitãþimedicale nu vor fi acreditate aces-tea nu vor mai putea încheia uncontract cu Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate. Costurileacestei proceduri vor pune uni-tatea medicalã la un bir de aprox-imativ 150 de mii de lei.

"Toate spitalele înfiinþateînainte de 7 iunie 2011 au depusdosarele de acreditare. Din neferi-cire, mecanismul nu a mers aºacum ar fi trebuit. În decurs de treiani au fost acreditate 77 de spi-tale. Noi am mai evaluat încã 68de spitale ºi acum pânã la jumã-tatea anului viitor mai avem 301spitale de evaluat dintre cele cares-au înfiinþat înainte de 7 iunie2011", a afirmat Vasile Cepoi,preºedintele Comisiei Naþionalede Acreditare a Spitalelor.

Problema acreditãrii presupunepatru variante, una dinte ele dacã

în cazul celor 2500 de criterii spitalul îndeplineºte peste 85% seacrediteazã fãrã alte discuþii, pentru cazul în care îndeplineºteîntre 65 ºi 85% din criterii seacrediteazã cu nivel ridicat deîncredere, dar pentru a obþineacreditarea finalã va mai aveaparte de o vizitã a comisiei de laCONAS contracost, aºa cum esteºi prima vizitã, costurile unei ast-fel de vizite fiind de 240 delei/pat/spital, adicã undeva la 1,5miliarde de lei vechi, iar în cazulîn care se obþine între 45 ºi 65%din criteriile respective se acredi-teazã cu nivel mediu de încredereºi mai are parte de douã vizite dela comsiile CONAS. Intrã în dis-cuþie neacreditarea dacã se obþinsub 45% din criterii. ªi la oraactualã spitalul este mult peste45%, ca atare nu poate intra îndiscuþie neacreditarea. Vom plãtidin bani spitalului, din aceeaºipungã comunã din care plãtim ºisalariile ºi medicamentele ºi toate celelalte. E o procedurãobligatorie impusã de minister”, a declarat în urmã cu câteva luni,managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Spitalele care nu vor primiacreditare nu vor fi închise din2016, având posibilitatea de aprimi finanþare privatã.


Ziua Verde, avertisment de la copii

Sute de hunedoreni nu sunt asiguraþi medical

Peste 20 de mii nu ºi-au ridicatcardul de sãnãtate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

I nstitutul Public pen-tru culturã „Risto

Ratkovic” (RVP) dinBijelo Polje, Muntenegrua organizat pe 23 aprilie„Noaptea Cãrþilor”, eveni-ment important pentruviaþa spiritualã a þãrii.

Acþiunea s-a desfãºurat cusprijinul Ministerului Culturiidin aceastã þarã, care afinanþat apriþia a zece cãrþiimportante pentru culturamuntenegreanã (poezie,prozã, criticã literarã, eseis-ticã). Între acestea seregãseºte ºi volumul „Pjescaneoazy” de Valeriu Butulescu,tradus din limba românã deGoran Mrakic, care a ieºit desub tipar în aceste zile.

„ În alegerea lucrãrilor ºiautorilor publicaþi ne-am axatpe calitate ºi reputaþie; aºa amajuns la acest scriitor romântradus în peste cincizeci delimbi, laureat a numeroasepremii literare, în România ºipeste hotare” a declaratAbbas Dizdarevic, preºedinteleinstitutului RVP.

Ediþia muntenegreanã a cãrþii a fost îngrijitã de scriitorul Bojan Rajevic, carescrie: „ Aforismele lui Valeriu Butulescu au primitnumeroase premii, de laToronto la Torino, inclusivPremiul „Radoje Domanovic”decernat la Belgrad”

Prefaþa este un amplueseu consacrat biobibli-ografiei acestui scriitor ºi are

un titlu emoþionant: Bine aivenit în Muntenegru, prieteneValeriu Butulescu!”

În cadrul acþiunii „NoapteaCãrþilor” a fost prezentatãnoaptea trecutã cartea:„Pjescane oazy”, despre carea vorbit scriitorul BojanRajevic, care a ºi citit un con-sistent grupaj din aforismelescriitorului român.

Deºi invitat, ValeriuButulescu nu a putut partici-pa la aceastã manifestare cul-turalã, dar a fãcut urmã-toarea declaraþie: Apariþiacãrþii mele în Muntenegru mãbucurã în mod deosebit,încheind astfel un ciclu balcanic. Cartea apãruse înprealabil în: albanezã, bul-garã, croatã, greacã, mace-doneanã, sârbã, slovenã,turcã, ba chiar ºi în dialectularomân. Simt o satisfacþieaparte, vãzând aceastãlucrare integratã în acest binestructurat ºi omogen universspiritual balcanic. Mulþumescdin suflet realizatorilor cãrþii ºiautoritãþilor muntenegrenepentru sprijinul acordat.”(A.H.)

Concert simfonicla Peºtera BoliiP eºtera Bolii va rãsuna de

muzicã clasicã. Acolo va ajunge, cu ocazia Zilelor

Municipiului Petroºani, o trupã deinstrumentiºti de peste hotare, un tenorºi oamenii sunt aºteptaþi sã asculte totulîntr-o acusticã de excepþie.Evenimentul va avea loc în premierãabsolutã în judeþul Hunedoara.

Peºtera Bolii a fost în ultimii aniatracþia celor care i-au descoperitacustica de excepþie. De la coruri religioase, la soliºti de muzicã clasicã,toþi au dorit sã concerteze aici, iar lafel se va întâmpla de ZileleMunicipiului Petroºani, când aiciajunge o trupã de instrumentiºti dinSofia. „Vrem sã facem ceva ce încãnu s-a fãcut în judeþul Hunedoara.Este o oportunitate. Am reuºit sãintrãm în legãturã cu OrchestraNaþionalã „Sinfonietta” din Sofia-

Bulgaria, condusã ºi dirijatã demaestrul Svilen Simeonov – unul din-tre cei mai mari dirijori din lume. Esteun dirijor, care dã lecþii în Europa ºisusþine concerte în toate þãrile, iar elva veni sã þinã în peºterã un concert.Motivaþia pentru care vine este doarpeºtera Bolii”, a spus Imre Szuhanek,preºedintele Asociaþiei Petro Aqua ºicustode al Peºterii Bolii.

Concertul va avea loc odatã cumanifestãrile legate de zilele municipiu-lui Petroºani, în 30 mai ºi din PeºteraBolii vor rãzbate acorduri de muzicãinstrumentalã pe arii de Schubert,Mozart ºi alþi clasici. Orchestra are 20de membri ºi un tenor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Geoecologia -punte între elevi ºistudenþi

T imp de 3 zile, lafinele sãptãmânii

trecute, laUniversitatea dinPetroºani au avut loclucrãrile simpozionuluipe teme de geoecologie.

Manifestarea a ajuns înacest an la ediþia cu numprulXIII, ºi s-a adresat deopotrivãelevilor absolvenþi de liceu,ca ºi studenþilor. Toþi cei careau participat, au primit pre-mii în bani, dar au gãsit ºiperspective noi din care sãîºi priveascã viitorul.

Au fãcut excursii, au vizitat obiective importantedin zona noastrã ºi auurmãrit lucrãri realizate peteme de interes imediat. Toþiparticipanþii la SimpozionulNaþional StudenþescGeoecologia au fost cuprinºiîn proiecte timp de 3 zile, casã se acomodeze cu ceeeace înseamnã mediul acade-mic ºi cercetarea în acestdomeniu. „Este o premierã,pentru cã pânã acum erauimplicaþi studenþii Facultãþiide Mine, însã, la propunereadomnului Eduard Edelhauser,am considerat cã este binesã facem o punte de legãturãîntre elevii liceelor din ValeaJiului ºi universitatea noastrã,astfel încât sã ne cunoascã

preocupãrile”, a spus prof.Univ. Dr. Ing Maria Lazãr,unul dintre organizatorii simpozionului.

Tinerii liceeni sunt astfelîncurajaþi sã urmeze în oraºullor o ºcoalã, iar cei care dejasunt studenþi, chiar îi încura-jeazã. „Le-am prezentat ºifacultatea ºi sperãm cã peviitor sã fie colegii noºtri, nudoar parteneri în cadrul sim-pozionului”, a spus AdinaElena Manu, studentã laPetroºani. „Este o facultateaproape de casã ºi preþul pecare îl plãtesc pãrinþii estemai mic, în comparaþie cualte universiãþi. ªansele lafinal, ca sã devinã angajaþi,þin de interesul pe care ºi-ldau ei ºi interesul de a facepracticã. Pe piaþã se cautãingineri ºi în Europa estefoame de ingineri mineri”, amai precizat ºi Ioan OctavianBrandula, un alt studentparticipant la acest seminar.

Componentã de mediu afost intens exploatatã delucrãrile prezentate la acestsimpozion, la care chiar ºielevii de liceu au venit culucrãri interesante. „Amvenit sã îmi susþin lucrareacu titlul „Zona turisticã naturalã din Munþii Parâng”,

lucrare ce are ca scop identificarea potenþialului turistic din domeniul schiabilParâng ºi a grupei munþilorParângului”, ne-a explicat ºiSergiu Gabriel Beride, elevde liceu.

Nimeni nu a plecat acasãfãrã sã câºtige ceva ºi mãcarexperienþa de a lua parte laun astfel de simpozion arputea sã le ajute în carierã.„E un prim exemplu, în carepractic elevii sã fie aproapede mediul academic, sã aibãun prim contact, cã ulteriorsã urmeze studiile univer-sitare, poate chiar la noi laPetroºani. Am gândit ºi oparte de premiere. Avem unsponsor, o asociaþie a unorprofesori. Sunt premii înbani, obiecte ºi, sigur, eleviide liceu se aleg cu expe-rienþa de a participa la acestsimpozion la Universitateadin Petroºani”, a spus prof.dr. Eduard Edelhauser, orga-nizatorul simpozionului aflatla ediþia cu numãrul XIII.

Simpozionul ºi vizitele înjudeþ au luat sfârºit sâmbãtã,iar elevii invitaþi au fost dinLupeni, Vulcan, Petroºani ºiUricani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Sub auspiciile Ministerului Culturii:

Noua carte a lui Valeriu Butulescusãrbãtoritã în Muntenegru

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 20158 Sport

Sorin Bejan ºi SorinCorpadi ºi-au unitforþele. Nu pentru aintra în politicamârºavã a unei þãriamãrâte, ci pentru a

aduce niºte copii lastadion. Nu neapãratpentru performanþã,medalii sau bani.Pentru miºcare, pentrudat cu piciorul în

minge. ªi dacã de aicio sãri vreunul...

Sorin Bejan ºi SorinCorpadi au format untandem la Lupeni,care ºtie cu ce semãnâncã fenomenul.Ei au adunat copiiizonei la Sorii Sport`sºi la Minerul, sã-i facãsã simtã bucuria

sportului, a fotbalului.Existã acum o

echipã de juniori E (9-10 ani) care promite.De urmãrit evoluþiaacestor copii ai„dublei” Sorin, care îºipropun sã scoatãLupeniul sportiv înlume.

Noi spunem cã

ceea ce amvãzut la Lupenie de bine. Unexemplu demnde urmat de toþicei care ºi-auluat asupra loraceastã misiunedificilã, aceeade a modelacopiii.

Henþ cu mâna

Sorin & Sorin

Dar, la fel ca ºi laPetroºani, la Lupeniexistã oameni, foºti fot-baliºti (sau arbitri), carefac eforturi susþinute cafotbalul sã aibe continu-itate. Dincolo de salu-tara activitate privatã lanivelul Ligii a IV-a

numitã HerculesLupeni, sã vedemacum povestea uneiechipe de juniori.

C u mic cu mare,cu staþia de

amplificareO vreme superbã te

îmbia sã iei drumul sta-dionului „Minerul” dinLupeni, acolo unde ungazon excelent te îmbia

la fotbal.Echipele de seniori

ºi juniori A1 ale celorde la Hercules Lupeni,sub conducerea lui DanVoicu respectiv ValiBaraghin tocmai eraupe finalul antrenamen-tului. Astfel cã terenul

central este invadat demicuþii fotbaliºti de laSorii Sport`s Lupeni ºiFC Hunedoara, înacordurile muziciiantrenante pornitã dinboxele unei staþii deamplificare aduse special pentru momentul ce va urma.

O partidã de junioriE (copii de 9-10 ani), lanivelul turneului final

judeþean Hunedoara,acolo unde SoriiSport`s Lupeni a reuºitsã se califice. Adversar,

FC Hunedoara, echipãpregãtitã de fostul jucãtor al Corvinului,Daniel Haidiner.

Emoþii mari la marginea terenului, cuantrenorii lupeneni SorinBejan ºi Sorin Corpadiþinându-ºi jucãtoriiconectaþi, în frumoaselelor tricouri albastre.

Doi arbitri tineri dinLupeni, Raul Bursuc(care în ziua meciuluiîmplinea 19 ani!) ºiRãducu Mateescucheamã puºtimea (douãechipe de câte opt

jucãtori) la mijloculterenului dimensionatpentru juniorii E, dândfluierul de start, înaplauzele a peste 200de spectatori, pãrinþi,bunici, rude, fraþi, prieteni ºi... neutri.

O pt goluri ºi-unspectacol

Gazdele încep înforþã, având 2-0 lapauzã (goluri Raica ºiM. Ungurianu), sejoacã extrem desportiv, astfel cã asistentul medical al

partidei, ZenaidaMurari, este ºomer.

Se joacã în vitezã ºidupã oauzã, Ov. Iepureridicã scorul la 3-0,apoi iese la rampã unsupertalent, hunedorea-nul cu nr. 10, SebastianDrãguþ, un Messi înminiaturã, caremarcheazã pentru 3-1.

Lupenenii revin, duc scorul la 5-1 (goluriOv. Iepure ºi R. Tomºa)ºi ca spectacolul sã fie mai dramatic,Hunedoara se apropiela 5-3!

Se cântã din tribunã„Sã vinã pizza, sã vinãpizza la bãieþi”, ºi pizzaîi aºteaptã într-adevãr,la final, pe învingãtori.Niºte învingãtori carede-acum viseazã laviitoarele momente ale fotbalului.

Un fotbal care poate fi mult mai curatdoar cu ei.

Reportaj în peisaj... fotbalistic

Doi Sorin(i) ºi juniorii lor,bucuria lupenenilor!A m trãit un moment extrem de plãcut, joi (23 aprilie a.c.)

dupã-amiaza pe bãtrânul stadion „Minerul” din Lupeni,acolo unde s-a jucat fotbal de legendã, dar unde aripile au fostfrânte în urmã cu vreo cinci ani de o administraþie incapabilãsã mai susþinã sportul local.

Sorii Sport`s Lupeni 5FC Hunedoara 3

Sorii Sport`s Lupeni (antr. Sorin Bejan, Sorin Corpadi):

Tuza – Udvar, Niþoi, N. Baraghin –Condescu, Raica, M. Ungurianu – Ov. Iepure.

Au mai jucat: Someºan (portar), Romoºan,Condoiu, Mihãilã, D. Varga, Deatcu

Au marcat: Ov. Iepure (2), M. Ungurianu(2), Raica, resp. Drãguþ, Tomºa, M. Mihai

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Sorii Sport`s Lupeni (juniori E), o echipã frumoasã pentru primãvara fotbalului lupenean

Sorin Corpadi,între emoþii ºi

certitudini

Sebastian Drãguþ (dreapta) încercândsã opreascã un atac lupenean

Nicholas Baraghinîn ”urmãrirea” tatãlui

sãu, Vali

Atac în forþã la poarta Hunedoarei Bucuria marcãrii unuia dintre golurile lupenene

cvj nr. 845, luni 27 aprilie 2015

Documents