Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1061

Luni, 14 Martie 2016

A u preferat intrarea în insolvenþã a societãþii decât intrarea lor înpuºcãrie. Conducerile Complexului Energetic Hunedoara au cerut

deschiderea procedurii de insolvenþã a societãþii pentru a nu face puºcãrie.Potrivit reglementãrilor în vigoare, dacã declanºarea procedurii de insolvenþãa Complexului Energetic Hunedoara nu se fãcea în termen de 6 luni de laincapacitatea de platã, conducãtorii ar fi riscat ani mulþi dupã gratii ºi nunumai. Probabil acesta a fost factorul determinant pentru deschiderea procedurii insolvenþei. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Zdrãngãnitul cãtuºelor a determinat

insolvenþa CEHR educerea de

10 procente carese acordã celor careºi-au achitat dãrilelocale pe clãdiri afãcut ca ghiºeeleServiciului Local deTaxe ºi Impozite dincadrul municipalitãþiiPetroºani, sã fie luatecu asalt.

Chiar dacã termenullimitã a trecut, încã esteaglomeraþie dat fiind fap-tul cã toþi contribuabiliimai pot beneficia de oscutire. ”Reducerea cu73 la sutã a penalitãþilorde întârziere acumulatepânã la 30 septembrie2015 îi determinã pemulþi contribuabili sã-ºiachite impozitele locale.Se dovedeºte cã a fost omãsurã necesarã ºi care

încurajeazã locuitoriimunicipiului Petroºani sã-ºi achite dãrile”,a explicat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Circa 7.000 de con-tribuabili din municipiulPetroºani pot beneficiade o scutire cu 73,3 procente din sumele calculate ca penalitãþi deîntârziere la plata dãrilorlocale.

În unele cazuri, penalitãþile de întârzieresunt mai mari decâtimpozitele datorate, iarcontribuabilul restant numai reuºea sã-ºi stingãcreanþa ºi nici nu maiavea o motivaþie. De scutire pot beneficia persoane fizice cât ºijuridice plãtitoare de taxeºi impozite locale.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Unitatea medicalãdin Petroºani arezeci de procese cu persoane care au fostvictimele unor agresi-uni sau accidente.

“Conform legislaþieiîn vigoare orice pacientcare este victima uneiagresiuni trebuie sã

recupereze banii, fie dela persoana în cauzãfie de la persoana carea generat agresiunea în momentul în careexista o hotãrârejudecãtoreascã defini-tivã”, a declarat ma-nagerul ªUP, mediculAlin Vasilescu. Zeci de

pacienþi sunt trimiºi înjudecatã pentru cã auprimit îngrijiri medi-cale.

“Sunt multe astfelde cazuri iar sumelesunt mari. Mareamajoritate sunt cerutede Casa de Asigurãricare doreºte banii

înapoi pentru niºte servicii care nu sunturmãri ale unor afecþiuni medicaleobiºnuite ºi care suntprovocate de cineva.Firmele de asigurareintra în ecuaþie careprezentanþi aipacienþilor pe care îiasigura sau la asig-urãrile RCA pe care lefac cu diverºi pacienþi”,a mai subliniat sursacitatã.

Instanþa de laPetroºani a dat câºtigde cauzã unitãþii medi-cale în mai multe astfelde cazuri. “Admite în

parte cererea formu-latã de reclamantulSpitalul de UrgenþãPetroºani, în contradic-toriu cu pârâta S.C.Asigurare RomâneascãAsirom ViennaInsurance Group S.A.Obligã pârâta sãplãteascã reclamantuluisuma totalã de 176,64lei reprezentând valoarea prejudiciuluisuferit de acesta caurmare a cheltuielilorefective ocazionate deîngrijirea medicalãacordatã numiþilor (...),precum ºi a dobânziilegale aferente acesteia

de la momentulrãmânerii definitive aprezenþei hotãrâri. Iaact de faptul cã nu s-ausolicitat cheltuieli dejudecatã”, se aratã însoluþia instanþei de laPetroºani.

Situaþia e dusã pânã într-un extrem de prost gust.

Potrivit prevederilorîn vigoare, sunt consi-derate accidente dinculpã ºi banalele cãzã-turi care sunt soldatecu fracturi sau acciden-tele domestice.

Monika BACIU Monika BACIU

Cozi la ghiºeele fiscului local

Daþi în judecatã pentru cã au primit îngrijiri medicaleS ãnãtatea împinsã la extrem. România este þara unde orice

se plãteºte. Astfel, potrivit unor reglementãri orice accidentfie acesta domestic, rutier sau de orice fel poate pune victima înpostura de plãti din propriul buzunar îngrijirile medicale.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã& vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local al MunicipiuluiLupeni;

Având în vedere Proiectul dehotãrâre nr. 9/19.02.2016 iniþi-at de domnul Cornel Resmeriþã,Primar al Municipiului Lupeni,Expunerea de motive nr. 1927/19.02.2016 prin care propunepremierea familiilor care au sãr-bãtorit sau vor sãrbãtori Nuntade Aur precum ºi alocarea pen-tru anul 2016 a sumei de25.000 lei, din bugetul local alMunicipiului Lupeni;

Vãzând Raportul nr. 1928/19.02.2016 al Serviciului Publicde Asistenþã Socialã ºi Direcþieieconomice din cadrul Aparatuluide specialitate al Primaruluimunicipiului Lupeni;

Þinînd cont de avizul Comisieinr. 1 pentru ActivitãþiEconomico – financiare,Agriculturã, al Comisiei nr. 2pentru Amenajarea Teritoriului ºiUrbanism, Protecþia Mediului ºiTurism, al Comisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, familie,activitãþi social-culturale, culte ºial Comisiei nr. 4 Comisia juridicãºi de disciplinã, muncã ºi pro-tecþie socialã, protecþie copii;

În baza prevederilor art. 20alin. (1) lit. „h”, „i” ºi „k” aleLegii nr. 273/ 2006 privindfinanþele publice locale, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare;

În temeiul art. 36, alin. (1),alin. (2) lit. “b” alin. (4) lit.“a”,precum ºi ale art. 45 din Legeaadministraþiei publice localenr.215/ 2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare

HOTÃRêTE:

Art. 1 – (1) Se aprobã pre-mierea fiecãrei familii care a sãr-bãtorit anterior sau va sãrbãtoriîn acest an Nunta de Aur cusuma de 500 lei.

(2) – Se aprobã alocarea, pen-tru anul 2016 a sumei de25.000 lei, din bugetul local alMunicipiului Lupeni, capitolul67.02. „Culturã, recreere ºireligie” subcapitolul 67.02.50 –„Alte servicii în domeniul culturii,recreerii ºi religiei”, articolul20.30, aliniatul 20.30.30 –“Alte cheltuieli cu bunuri ºi ser-vicii”.

Art. 2 – Prezenta hotãrâre secomunicã Instituþiei PrefectuluiJudeþului Hunedoara, PrimaruluiMunicipiului Lupeni, DirecþieiEconomice ºi Serviciului Publicde Asistenþã Socialã în vedereaaducerii la îndeplinire.

Lupeni, 25 februarie 2016

Preºedinte de ºedinþã,Adrian-Ovidiu MISAROªI

Contrasemneazã – SecretarJr. MARIUS CLAUDIU

BÃLOI

18mii de lei pentru stingereaunui incendiu. Aceasta

este nota de platã pe carereprezentanþii SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului trebuie sã le achitecãtre Primãria Petrila pentru cãpompierii din localitate au stinsun incendiu izbucnit în urmã cuun an la unitatea minierã.

“Este vorba de un incendiucare a avut loc anul trecut laniºte ateliere de la Mina Petrila,iar intervenþia a fost efectuatãde pompierii petrileni dupã ceaceºtia au fost alertaþi prin ser-viciul de urgenþã 112. Printr-ohotãrâre de Consiliu Local dela Petrila s-a stabilit cã socie-tãþile comerciale trebuie sãîncheie contracte cu SVSUpentru diferite activitãþi, dar nuºi pentru stingerea incendiilor”,au declarat reprezentanþiiSNÎMVJ.

Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, susþine cã toþicetãþenii sunt obligaþi sã achite

o taxã pentru susþinerea acestuiserviciu, iar cei de la societateade închideri nu au avut încheiatun astfel de contract.

“Am fost daþi în judecatã decãtre cei de la SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului pentru cã le-am pretins sã plãteascã ointervenþie pentru cã nu au contract. Toate societãþile comerciale din oraºul Petrila,toþi cetãþenii din oraºul Petrilaachita odatã cu impozitul ºi taxele locale contribuþia pentruServiciul Voluntar pentru Situaþiide Urgenþã contribuþie prin carese asigura ºi interventile nece-sare în caz de incendiu. Aceastã

societate nu a avut contract cunoi, a fost un incendiu la gara-jele de la mina Petrila ºi am perceput prin serviciul nostru sãse plãteascã intervenþia respec-tivã ºi ei nu au fost de acord ºi ne-au acþionat în instanþã.Cetãþenii plãtesc o contribuþiede 5 lei pe an ºi de persoana”,a subliniat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Pompierii petrileni au inter-venit în cursul anului trecut lastingerea a douã incendii careau avut loc la unitatea minierãdin localitate, iar primãriaPetrila a emis facturã pentruaceste servicii de urgenþã.

Monika BACIU Monika BACIU

Repararea centurii din Petroºani începedin 15 martieT eroarea ºoferilor care tanziteazã ºoseaua

de centurã a Petroºaniului - gropile, vordispãrea din 15 martie, însã nu în totalitate.Craterele vor fi doar peticite ºi asta pentru cãartera este doar în administrarea autoritãþilorlocale, lucru ce împiedicã o reabilitare totalã.

Aratã ca dupã bombardament, iar lucrãrile efec-tuate toamna trecutã, la canalizare, au amplificat ºimai mult dezastrul pe centura ocolitoare a munici-piului Petroºani. Chiar dacã s-au fãcut nenumeroasedemersuri, încã admnistraþia publicã localã nu areuºit sã obþinã dreaptul de a asfalta artera rutierã.Aºa cã singurul lucru care le mai rãmâne de fãcutautoritãþilor de aici este ca ºi în acest an sã alocebani pentru peticire. Reparaþiile sunt preconizate aîncepe de la jumãtatea acestei luni.

”Vom intra în reparaþie cu centura oraºului, dar ºicu celelalte strãzi pe care au apãrut gropi ºi necesitãastfel de mãsuri. Pânã atunci vom merge doar cuîmpietruiri sau cu alte soluþii temporare. Dupã datade 15 martie, când ºi staþiile de asfalt vor fi pornitevom începe în forþã pentru a astupa toate gropileapãrute în timpul iernii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului Petroºani.

Iar dacã prima parte a centurii, adicã porþiuneacuprinsã între Biserica Catolicã ºi sensul giratoriu cuavion va fi doar peticitã, pe cealalta parte, de laavion la straþiile peco din zona Livezeni, se va turnacovor asfaltic pentru cã admnistraþia publicã localã,în urma unei colaborãri cu Consiliul JudeteanHunedoara, au reuºit sã gãseascã bani pentru caaceasta bucatã din artera rutiera sã fie reabilitatã întotalitate.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENIHOTÃRÂREA nr. 9/ 2016

privind aprobarea premierii familiilor care au sãrbãtorit sau vorsãrbãtori Nunta de Aur precum ºi alocarea pentru anul 2016 asumei de 25.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni,

capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul67.02.50 – „Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi

religiei”, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Alte cheltuieli cubunuri ºi servicii”

Incendiu stins pe banii pãgubitului

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Martie 2016 Actualitate 3

Câinii din rasa boxer au fost aduºi destãpânul lor la un gatersituat faþã în faþã custaþia municipalitãþii dincartierul Colonie. Omullucreazã la gater ºi sefolosea de câini pentrupazã, mai ales cãgaterul este situat într-un cartier în carese comit multe furturi.Devotamentul ºi aju-

torul celor doi câini afost ”recompensat” destãpân cu lanþuri ºiînfometare. Timp detrei luni de zile, cei doicâini au fost þinuþi legaþifãrã apã ºi hranã, iarunul dintre ei a murit ºicelãlalt, o cãþeluºã, estepiele ºi os. ”M-am luatde moºul care are câinii ºi i-am spus sã-idezlege când am vãzut

cum aratã. Masculul aieºit din curte ºi cãutade mâncare pringunoaiele aruncate aici(n.r. pe un teren virandin zonã), dar nu semai prea putea þine pepicioare. Am înþeles cãar fi fost prins de

hingheri ºi eutanasiatsau a murit de foame,cã aici nu s-a maiîntors. Cãþeluºa încãeste aici ºi aþi vãzut-o,o sã aibã aceiaºi soartã,e piele ºi os”, spunebãrbatul. Acesta l-aavertizat pe stãpânul

animalelor cã-l va reclama la protecþia animalelor dacã nu le vaîngriji, însã fãrã folos.

Chiar dacã este contrazis de martori,stãpânul câinilor spunecã a primit cei doi boxeri de câteva luni ºis-a ocupat de ei.

”Au fost laAninoasa, când i-aadus, prin februarie,erau ºi mai rãu. Acumîºi revine cãþeluºa, cãeu îi dau sã mãnânce”,a susþinut stãpânul animalelor. Nu ar vreasã renunþe la cãþeluºã,pentru cã încã este înstare sã þinã intruºii ladistanþã datoritã aspec-tului sãu de câine depazã. Cum masculul amurit, doar femela maipoate fi salvatã, însã

cel care a semnalatcazul de cruzimeîmpotriva animalelor seîndoieºte cã autoritãþilevor interveni. ”Nici unpoliþist de la Petroºaninu se va deranja sã seducã ºi sã constate cã e vorba de un câinemaltrat ºi sã-i punã învedere stãpânului cã eobligat sã-l îngrijeascã.De medicul concesio-nar al DSV nu are rostsã mai vorbim”, credecel care a semnalatsituaþia. Acest caz nueste unul singular ºiaduce în actualitatenecesitatea înãspririipedepselor pentru ceicare comit acte decruzime împotriva animalelor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

ªi-a ucis fetiþa ca sãnu fie de râsul lumiiF emeia de 27 de ani, din Lupeni, care

a fost arestatã preventiv pentru cãºi-a ucis fetiþa imediat dupã naºtere, aavut o explicaþie de necrezut cu privire lamotivul pentru care a comis fapta.

Tânãra, Simona Andreea Papp le-a declaratanchetatorilor cã ºi-a sufocat pruncul de ruºine,”ca sã nu râdã lumea de mine cã fac în fiecarean copil”. Mama suspectatã de omor mai aredoi copii minori ºi se aflã în arestul IPJHunedoara, fiind cercetatã pentru cã ºi-a ucisfetiþa abia nãscutã.

Anchetatorii au stabilit cã femeia mamã aacþionat cu discernãmânt ºi la audieri le-a spuscum a procedat. Imediat dupã naºtere a omorâtnou-nãscutul cu o pernã, iar mai apoi a merspe malul Jiului de Vest ºi a aruncat trupul înapã. Simona Andreea Papp a mai încercat sã-iconvingã pe anchetatori cã fetiþa s-a nãscutmoartã ºi din acest motiv s-ar fi speriat ºi aîncercat sã scape de cadavru.

Expertiza medicilor legiºti au contrazis-o,aceºtia stabilind cã fãtul era viabil ºi s-a nãscut latermen având o greutate idealã, puþin peste 3,2kilograme. Femeia se aflã în arestul IPJHunedoara, dupã ce ºi magistraþii Curþii deApel Alba Iulia i-au respins contestaþia cu privirela mãsura dictatã de Tribunalul Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A lin Simota, omul deafaceri petroºãnean

dat în urmãrire naþionalã,internaþionalã ºi în consemn la frontierã, stã liniºtit ºi zâmbitor, înPetroºani, mai exact pezidul tunelului ce duce încolonia municipiului.

Aici "putrezesc" lipite de

mulþi ani, zeci de afiºe cuSimota, de pe vremea cândacesta candida pentru un postde senator al Vãii Jiului.

Lãsând gluma la o parte,Alin Simota este dat inurmãrire generalã de mai binede douã luni. Chiar dacãpoliþiºtii din toatã lumea îl cautã pentru a-l aduce în þarãdeoarece acesta trebuie sã-ºitermina de executat o con-

damnare primitã în 2014, dupãcum a hotãrât Tribunalul Hune-doara, Simota nu se lasã prins.

În þarã organele stratului aufãcut percheþii la toate locaþiiledeþinute de omul de afaceri,chiar ºi la locuinþele cunoscuþilorsã, însã în niciunul din puncteleîn care a fost cãuta, omul deafaceri nu a fost gãsit.

Lucrul cel mai grav este cã,pentru faptul cã nu s-a predatautoritãþilor statului, în urmapublicãrii sentinþei magistraþilor,ba chiar s-a ascuns, Simota nupoate pãþi nimic, ºi asta pentrucã legile aflate în vigoare nupedepsesc astfel de fapte.

O datã ce va fi gãsit, Simota va fi predat autoritãþilorromâne care îl vor trimite dupã gratii pentru a-ºi ispãºipedeapsa neexecutatã.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

P este o lunã,ºoseaua care

ajunge la cea maiînaltã altitudinedin România arputea fi redeschisãoficial. Asta dacã ºivremea va permite.

Reprezentaþii de ladrumuri vor merge sãfacã verificãri peTransalpina ºi vormonta indicatoarerutiere, astfel încât sã sepoatã circula în condiþiibune.

ªoseaua Transalpinava fi redeschisã circu-

laþiei publice doar dupã topirea zãpezii, iar ºoferii vor putea conduce pe cel mai înaltdrum, deabia peste olunã.

”Teoretic,Transalpina, DN 67Csau Drumul Regelui trebuie sã fie închisãpânã pe 31 martie,dupã care urmeazã sãse întreprindã mãsurilede curãþire ºi pregãtire adrumului”, a spus IonTudor Director Sectiade Drumuri NaþionaleTârgu Jiu.

Conform norma-tivelor drumarilor

Transalpina trebuie sãfie închisã pânã lasfârºitul lunii martie,însã în eventualitatea încare stratul de zãpadãdepus peste iarnã nu seva topi, restricþiile pot fiprelungite.

Prima vizitã areprezentaþiilor CNADNR peTransalpina se va facemarþi, 15 martie, iaratunci aceºtia vor stabilidacã ºoseaua poate fideschisã circulaþiei.

”Dupã 15 martie noivom face o verificare.Sperãm cã vom puteaajunge pânã în zonele

cele mai periculoase.Mai apoi vom face oinformare directoruluigeneral pentru ca ºidânsul sã cunoascã situaþia, iar în funcþie dece vom gãsi acolo vomstabili dacã deschidemdrumul în aprilie saunu”, a mai adãugat IonTudor.

În cazul în care din aprilie se va da drumul circulaþiei peTransalpina, arterarutierã va putea fi tranzitatã doar pe timpde zi ºi asta pentru aexlude producerea vreunui accident, þinândcont de faptul cã traseuleste unul foarte dificil.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Legea prea blândã încurajeazã abuzurileD oi câini care apãrau de hoþi o

afacere privatã din cartierul Colonie-Petroºani au fost legaþi ºi înfometaþi luniîn ºir, pânã când unul dintre locuitoriicartierului a vãzut animalele ºi a intervenit. Acestuia i s-a fãcut milã decãþei ºi l-a anunþat pe stãpânul câinilorcã-l va da pe mâna poliþiºtilor.

Alin Simota a fost gãsit!

Deschiderea Transalpinei depindenumai de topirea zãpezii

“Faptul cã am avuttenacitatea de a aborda oastfel de soluþie nu oconsider ca o subtilitatede comunicare sau ungest de curaj. Cei îndri-tuiþi ºi-au fãcut datoria.Amintesc, de altfel, cãart. 240 din Codul Penal prevede faptul cãneintroducerea sau introducerea tardivã decãtre debitor a cererii dedeschidere a proceduriiinsolvenþei, într-un ter-men care depãºeºte cumai mult de 6 lunimomentul apariþiei stãrii de insolvenþe, sepedepseºte, între altelecu închisoare”, susþineministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-unrãspuns adresat unui parlamentar hunedorean.

Se întoarceroata

Pentru cã e rotundã,roata s-a întors, dar îndefavoarea politicianuluiLaurenþiu Nistor care aacuzat, necontenit,guvernul de tehnocraþi.Dupã ce deputatul aspecificat cã datoriileComplexului EnergeticHunedoara au fost ºtersede Guvernul Ponta, ministrul Energiei, VictorGrigorescu face luminã înacest caz ºi aratã cifrele,negru pe alb. Iar albulcolii de hârtie este „murdãrit” de datoriilesocietãþii care an de an,pe timpul preaslãvituluiGuvern Ponta, au crescut

galopant. MinistrulEnergiei VictorGrigorescu îºi începerãspunsul la interpelarealui Laurenþiu Nistor într-un mod prin careîncearcã sã evite oricepolemici legate depoliticã. “Voi vorbidespre fapte ºi cifre,evitând sã formulezopinii asupra implicaþiilorºi influenþelor politicemanifestate de-a lungultimpului asupraresurselor financiare,resurselor economice ºi amanagementului com-plexului, a cãrui guver-nanþã numai corporatistãnu a fost. Voi începe cuevoluþia economico-financiarã a Coplexului înperioada 2013-2015.Este evident cã situaþiaComplexului a suferit odepreciere continuã, curepercursiuni asupra fluxului numerar, con-ducând la înregistrareaunor datorii colosalecãtre furnizori ºi cãtrebugetul de stat”, aratã înrãspunsul oferit de min-istrul Energiei Victor

Grigorescu

Ministrul continuã prina-i explica lui LaurenþiuNistor care era situaþiaComplexului Energetic

Hunedoara la momentulpreluãrii mandatului,moment la care pe rolulTribunalului Hunedoaraerau înregistrate 15cereri de deschidere aprocedurii insolvenþei.

“Nu-mi permit sã vã întreb ce soluþierezonabilã aþi fi propuspentru proteh’jareaComplexului. Amintescfaptul cã în situaþia formulãrii cererii dedeschidere a proceduriiinsolvenþei de cãtre debi-tor, adicã chiar de cãtreCEH, acesta putea cerereorganizarea judiciarã ºimenþinerea dreptului deadministrare, pentru casocietatea sã nu ajungãpe mâinile oricui aºa cumpoate ºi-ar fi dorit unii.Ceea ce dumneavoastrãnumiþi o decizie gatapregãtitã, nu a fost altce-va decât o mãsurã luatãdupã o atentã analizã asituaþiei de fapt ºi ariscurilor ce pot decurgedin aceasta. Între acestea, posibilitateadeschiderii proceduriisimplificate a falimentuluiera cea mia gravã. Amcerut tuturor celor careconduceau destinele soci-etãþii în acel moment, sãîºi assume responsabili-tatea pentru situaþia încare se gãsea Complexulºi sã aibã în vedere con-

tinuarea activitãþii ºimenþinerea locurilor demuncã. Fãrã o asumare aresponsabilitãþii,Complexul nu ar fi fostastãzi funcþional, ValeaJiului nu ar fi avut cãldurã în luni de iarnã,iar Romîânia s-ar fi gãsitîntr-o situaþie complicatãdin punct de vedere alsecuritãþii aprovizionãriicu energie”, mai susþinesursa citatã.

Serviciile tehnologiceale ComplexuluiEnergetic Hunedoara nuîi garanteazã societãþiimenþinerea pe piaþã. Încondiþii de ineficienþã

economicã, serviciile de sistem nu mai suntrelevante.

“Remarc opinia lauda-tivã legatã de mãsuraprivind atribuirea unuianumit nivel de serviciitehnologice de sistemcãtre CEH. Aceastãmãsurã nu poate compensa sau acoperilipsa de performanþã aproducþiei ºi participareaneeficientã pe piaþa deenergie electricã.Amintesc, respectuos, cãserviciile tehnologice desistem reprezintã o cerinþã fundamentalãpentru situaþia sistemuluienergetic naþional, nu omanierã de a þine subpreº ineficienþa econo-micã sau alte aspecte”,mai subliniazã ministrul.

Ajutorul de stat,de la bâjbe insti-

tuþionale, la pre-siunea ComisieiEuropene

Complexul EnergeticHunedoara a beneficiatde un ajutor de stat pen-tru a putea rambursa unalt împrumut ilegal. Doarde prima tranºã de bania beneficiat societatea ºiasta pentru cã nu a pututsã ramburseze banii.

“În continuare, dorescsã mã refer la faptul cã,imediat dupã preluareamandatului s-au continuat

demersurile, alãturi deConsiliul Concurenþei,pentru transformarea ajutorului de stat indivi-dual de salvare acordatcomplexului în ajutor destat pentru restructurare.În acest context, esteabsolute necesar sã faccâteva precizãri, pentru a evita interpretareaempiricã pe margineaunei chestiuni extrem deimportante. Astfel,caurmare a Deciziei CE nr.C (2015) 2648 final,CEH trebuia sã returnezeun ajutor de stat incom-patibil evaluat la circa37.000 mii lei. Aceastãmãsurã condiþiona acordarea ajutorului destat pentru salvare în valoare de 167.000 miilei autorizat de ComisiaEuropeanã prin Decizia

nr. C (2015) 2652 final.Întrucât CEH nu dispunea de surselefinanciare de rambursarea ajutorului incompatibil,prin OUG nr. 11/2015s-a dispus acordarea unuiîmprumut în valoare de40.000 mii lei, ram-bursabil în termen de 90de zile, cu destinaþia plãþiiajutorului de stat incom-patibil. Pe cale de con-secinþã, CEH a rambur-sat ajutorul de statincompatibil, dar nu aputut rambursa împrumu-tul acordat de MinisterulFinanþelor Publice. Cutoate acestea, prin OUGnr. 22/2015 s-a acordat

Complexului un nou aju-tor de stat în valoare de167.000 mii lei, în douãtranºe, pentru un termende 6 luni, cu îndeplinireaurmãtoarelorcondiþionãri: notificareaComisiei Europene aunui plan de restruc-turare, separarea activitãþii de minerit decelelalte activitãþi aleComplexului. Dacã întermen de 6 luni de lamomentul acordãrii aju-torului de stat individualpentru salvare CEH nuprezintã un plan derestructurare sau dovadarestituirii ajutorului destat individual pentru salvare acordat subformã de împrumut dinveniturile rezultate dinprivatizare, aceasta esteobligatã sã prezinte unplan de lichidare volun-tarã. Din totalul ajutoruluide stat pentru salvare,CEH a beneficiat deprima tranºã în valoarede 98.476,90 mii lei”,mai susþine VictorGrigorescu.

Din cauzã cã socie-tatea energeticã nu aavut posibilitatea de arambursa împrumutul, aîncheiat un contract cuun consultant pentrurealizarea unui plan derestructurare. INUTIL.Planul întocmit de ISPEprezenta fantezii irealiza-bile de cãtre CEH, dreptpentru care ComisiaEuropeanã a avut anumite obiecþii.

“Întrucât CEH nu aachitat împrumutul cãtreMFP, nu poate beneficiade cea de-a doua tranºãa împrumutului de salvare. În vedereaelaborãrii planului de

restructurare, CEH aangajat un consultantextern. Mãsurile cuprinseîn planul de restructurarefãceau referirel, la rândullor, la alte elemente deajutor de stat, iar soluþiiletehnice ºi financiare nususþineau coparticipareaCEH în proporþie de50% din valoarea aju-torului de restructurare.Pentru a accelera posibi-litatea de analizare aplanului de restructurarela Comisia Europeanã,DG Competition,Ministerul Energiei asolicitat ConsiliuluiConcurenþei transmitereaunei prenotificãri privindintenþia de transformarea ajutorului de salvare înajutor de restructurare,împreunã cu planul derestructurare. Menþionãmcã în conformitate cuprevederile art. 7 dinOUG nr. 77/2014privind procedurilenaþionale în domeniulajutorului de stat, precumºi pentru modificarea ºicompletarea Legii con-curenþei nr. 21/1996,pentru a accesa un ajutorde stat, MinisterulFinanþelor Publice trebuiesã elaboreze ºi sã supunãaprobãrii Guvernului unmemorandum privindîncadrarea mãsurilor înpoliticile economico-bugetare ºi financiare alestatului român, lucrucare, având în vedereobservaþiile tehnice MFPla planul de reorganizare,nu s-a produs. În vedereasusþinerii planului derestructurare, au avut locdouã întâlniri cureprezentanþii DGCompetition, la una cuparticiparea preºedinteluiConsiliului Concurenþei ºisecretarului de stat dinministerului Energiei, dl.Cristian Buºu, iar la ceade-a doua cu participareadlui. Vice-prim ministruCostin Borc ºi apreºedintelui ConsiliuluiConcurenþei, în urmacãrora a reieºit faptul cãplanul de reorganizare nurespectã întru-totul pre-scripþiile din “orientãrilerpivind ajutoarele de statpentru salvarea ºi restruc-turarea întreprinderilornefinanciare aflate în difi-

cultate (…) formulându-setotodatã ºi o serie deobservaþii tehnice ºifinanciare” conforminformãrii transmise deConsiliul Concurenþei, îndata de 22.03.2016 odelegaþie a DGCompetition urmeazã sãse deplaseze la Bucureºtipentru a discuta cuautoritãþile românecazurile sensibile printrecare ºi CEH”, maisusþine ministrul Energiei.

Amenda certifi-catelor de carbon

atârnã greu de CEH

Pentru neachiziþio-narea la timp a certificatelor de carbon,Complexul EnergeticHunedoara a fost asprupenalizat. Amenda estede aproape 600 de mili-oane de lei, aceasta fiindcontestatã în instanþã.Ministrul Energiei, VictorGrigorescu nu îºi explicãde ce statul român aacordat cu întârziere atâtde mare suma necesarãachiziþionãrii acestor certificate.

“Actualul Minister alEnergiei nu are nicioimplicare în faptul cãîntre data autorizãrii ajutorului de salvare decãtre CE (21.04.2014) ºidata efectivã a acordãriiacestuia prin OUG nr.22/2015 (29.06.2015),cu scopul achiziþionãriicertificatelor necesare, autrecut douã luni, CEHprocurându-le de pepiaþa liberã ºi la un preþcu mult mai mare,datorat presiunii createpe piaþa acestora (sepoate vorbi de un costmult peste cel care s-ar fiînregistrat daccã achiziþiaar fi avut loc într-uninterval anterior datei de 30.04.2015, un alt factor printre ceiinventariaþi a contribuit larezultatele financiare aleComplexului)”, a con-chis ministrul Energiei.

De fapt, acest lucrueste remarcat ºi de ofi-cialii Comisiei Europene,care într-o notã susþin cãRomânia a acordat cuîntârziere ajutorul cãtreCEH.

“Producãtorul deenergie electricã pe bazãde cãrbune CEHunedoara a trebuit sãprimeascã ajutor de statpentru salvare ºi este încurs de pregãtire un plande restructurare. În iunie

2014, compania de elec-tricitate CE Hunedoara afost în nevoie urgentã deacþiuni decisive - fie delichidare sau vânzare aactivelor - în scopul de apreveni o creºtere supli-mentarã a pierderiloroperationale si arierate.

Acþiunile au fost discutate în timpul misiunilor ºi un plan deacþiune a fost stabilit. Cu toate acestea, angajamentul limitat adus la deteriorarea încontinuare a situaþieifinanciare CEHunedoara. În 2015,imposibilitatea de aachiziþiona certificatepentru 2014 a emisiilorde CO2 ºi pentru aacoperi în întregime oparte din cheltuielile saleoperaþionale, compania asolicitat guvernului ajutorde salvare. În urmaaprobãrii ComisieiEuropene, în aprilie2015, Guvernul a aprobat mai 2015 unajutor de salvare tempo-rarã a 167 RON mili-oane (aproximativ 37,7milioane EUR), subforma unui împrumut, cucondiþia ca societatea varambursa prim ajutor destat incompatibil acordatîn trecut . Rambursareaajutorului de stat ilegaltrecut a fost încheiat îniunie 2015, dupã alo-carea unui împrumut detrezorerie companiei.Decizia finalã a guvernu-lui pentru punerea înaplicare a ajutorului desalvare a fost adoptatã la24 iunie 2015. Primatranºã a împrumutului afost plãtitã în iulie 2015,care permite companieiacoperirea nevoilor descurtã duratã de lichidi-tate ºi de a dobândi, cuîntârziere substanþialã, acertificatelor de CO2pentru 2014. Având învedere eventuala achiziþiea certificatelor autoritateanaþionalã nu a impusamenda corespunzã-toare. În conformitate cuprevederile DecizieiComisiei Europene dinaprilie 2015, autoritãþiletrebuie sã prezinteComisiei Europene (DGCOMP) un plan derestructurare care varestabili viabilitatea companiei. Procesul esteîn curs de desfãºurare”,se aratã într-o notã aComisiei Europene caredateazã din 20 noiembrie2015.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 2016 Actualitate 5

Grãdiniþe reabilitate cubani de laNaþiunile UniteMunicipiul Petroºani

beneficieazã de un programderulat ºi finaþat de NaþiunileUnite, la care se adaugã ºi contribuþia administraþiei locale ºicare prevede reabilitarea tuturorgrãdiniþelor din localitate.

Proiectul de reabilitare este aproapede finl, iar noutatea este cã materialelefolosite la reabilitarea unitãþilor este deultimã generaþie ºi pe lângã o reduce-re a costurilor cu încãlzirea oferã ºi oprotecþie ridicatã împotriva incendiilor.”Lucrarea este finanþatã cu fonduri dela Naþiunile Unite ºi manopera esteasiguratã cu contribuþia ConsiliuluiLocal Petroºani. Lucrãrile sunt gata înproporþie de 70 la sutã, iar în interiorau fost montate ºi centrale termice.

Aceste centrale pe gaz au fostfinanþate prin alt program al munici-palitãþii Petroºani. Pierderile la energiatermicã se vor reduce cu circa pro-cente”, a declarat primarul municipiu-lui Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi.

Deºi edilii estimeazã o reducere cuzece procente a facturii la energia termicã, datoritã faptului cã anveloparea se face cu vatã mineralãbazalticã, un material ecologic ºiincombustibil, economia la factura deîncãlzire s-ar putea ridica pânã la 25la sutã. În plus, durata de viaþã a acestui material este considerabil maimare faþã de cea a polistirenului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Parteneriatul deînfrãþire dintre

municipiul Petroºani ºioraºul Varpalota dinUngaria continuã ºi înacest an, astfel cã weekendul trecut la sediuladministraþiei locale a fostsemnat programul comunal activitãþilor din acest an.

Evenimentul a coincisºi cu Ziua Maghiarilor dePretutindeni, astfel ediliide la Petroºani audemonstrat, încã o datã,strânsa colaborare pecare o au cu etniciimaghiari. “Existã activitãþinoi, am semnat partene-riatul de colaborare cu ceide la Varpalota, pe anul2016, în plus faþã deactivitãþile consacrateavem douã nou activitãþi.E vorba de schimbul de

experienþã între copiiinoºtri de la ºcoala demuzicã ºi cei de la ºcoalade muzicã din Varpalotaºi un parteneriat întresocietatea civilã de aici ºisocietatea civilã dinVarpalota. În data de 12iunie va pleca o delegaþiedin partea mass-mediadin Petroºani la Varpalotaºi ulterior vor veni cei dinVarpalota la noi”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Reprezentantul delegaþiei din Varpalota sedeclarã încântat de pro-gramul activitãþilor dinacest an, mai ales cã s-astabilit ºi o nouã acþiunecareîi are în prim-plan pecopiii ºcolii de muzicã dincele douã localitãþi.

“Având în vedere cãsunt pedagog mã

mulþumeºte foarte multacest element al progra-mului în care sunt impli-caþi copiii ºi mai alesînceperea parteneriatuluidintre cele douã ºcoli demuzicã, astfel încât ºicopiii talentaþi sã facãparte din acest programde colaborare. Având învedere cã este ºi o relaþiede familie între mine ºireprezentantul media dinVarpalota cu mareplãcere ºi toatã putereavoi propune aceastãcolaborare între cele douãsocietãþi (schimbul deexperienþã dintre mass-media din cele douãlocalitãþi înfrãþite-n.r.).Sunt pentru prima datã în Petroºani ºi având învedere cã ºi noi avem maimulte oraºe înfrãþite,aceasta este cea mai dezvoltatã prin activitãþiledesfãºurate”, a subliniatAgnes Simon, consilerlocal la Varpalota.Pentru acest an, progra-mul comun de activitãþi alcomunitãþilor locale dinPetroºani ºi Varpalotaprevede participarea uneidelegaþii oficiale dinVárpalota la manifestãrilededicate ZilelorMunicipiului Petroºani,organizarea unor tabereºcolare pe bazã de reciprocitate, cu grupuride 20 de elevi ºi 5 înso-þitori, dar ºi multe altele.

Monika BACIUMonika BACIU

Au preferat intrarea în insolvenþã a societãþii decât intrarea lor în puºcãrie.

Conducerile Complexului EnergeticHunedoara au cerut deschiderea proceduriide insolvenþã a societãþii pentru a nu facepuºcãrie. Potrivit reglementãrilor în vigoare,dacã declanºarea procedurii de insolvenþã aComplexului Energetic Hunedoara nu sefãcea în termen de 6 luni de la incapacitateade platã, conducãtorii ar fi riscat ani mulþidupã gratii ºi nu numai. Probabil acesta afost factorul determinant pentru deschidereaprocedurii insolvenþei.

Programul comun dintre Petroºani ºiVarpalota a fost semnat

Zdrãngãnitul cãtuºelor a determinat insolvenþa CEH

urmare din ediþiaanterioarã

Aceastã zonã conform pro-gramului dacã va fi aplicat, nuva mai fi o zonã protejatã, vacãpãta o destinaþie comercialãunde vor apãrea personae carevor profita din plin. Într-o zonãprotejatã, domnule primar,omul nu intervine, intervenþiase face de natura care este singura prezentã. Cunosc zonaºi sunt revoltat de ce sepregãteºte pentru aceastã zonã,urcam de la cabana Vânãtorilorpe canalul de apã pânã la Þapu unde recepþionam masalemnoasã deborâtã, iar searane odihneam la cabana ªureanu. Dacã sunteþi sincer,domnule primar, ne puteþiinforma corect ce se pregãteºteîn acest colþ de Rai, în golulalpin pe 137 mii Ha. Domnuleprimar aþi “plantat” la CasaPensionarilor din Lonea uncomitet format din haiduci suboblãduirea ºi îngãduinþa de careaþi dat dovadã când aþi fostpresent la alegerile acestuicomitet care nu are nimic încomun cu transparenþa ºi legileþãrii, fiind un simulacru – oribile.

Acest comitet se considerã“stat în stat” aºa cum afirmãpreºedintele, cã acolo el facelegea. Acest lucru va fi doveditprin faptul cã a lipsit statutul,relegalizat prin hotãrâreajudecãtoareascã, cel existentfiind pe coli de hârtie, semnatde un avocat. Dacã “miºti înfront” excluderea se face de tipmafiot – în lipsã, cu acuzaþiifabricate, cu insulte neavândposibilitatea sã te aperi ºi fãrãdrept de contestaþie. Urmeazãinjurii ca la uºa cortului ºiameninþãri “marca” preºedin-

telui Preda Cornel. Nu seopereazã în contabilitatea caseisumele provenite din spon-sorizãri. Sumele pe care trebuiesã le primeascã familiadecedaþilor sunt “dizmuite” înmodul cel mai josnic.

Primãria este o zonã undepreºedintele Preda Cornel seconsiderã ca pe un ring de box,iar primarul fiind arbitru, aºacum s-a întâmplat în ziua de19.09.2014, în zi deaudeienþã, în biroul primarului,când a sãrit peste biroul primarului pentru a mã lovi.Legile þãrii sunt ignorate cudispreþ atât de primar cât ºi dePreda Cornel, cum este legeanr. 161/2002 ºi legea nr.540/2002 ºi mai ales adresaANI nr. 448/13.01.2014privind incompatibilitateapreºedintelui Preda Cornel ºi afaptului cã aceste Case alePensionarilor sunt apolitice.Atât preºedintele Preda Cornelcare este membru de partid ºiconsilier local împreunã cu alþimembrii din comitet, suntincompatibili. Domnule primar,ca cetãþean, mã voi “lupta” cazona unde locuiesc sã fie ozonã unde intervenþia pentruamenajarea ei, s-a fãcut de unbun gospodar, nu aºa cumaratã o intervenþie a unui nenede pe Taia.

Mi-am droit sã cunoscmodul cum se respectã legile laPrimãrie beneficiind de art. 31din Constituþia Þãrii ºi a Legiinr. 544/2001 privind dreptulla informaþie. Dar m-am înºelat.Am solicitat intervenþiaAvocatului poporului conformadresei nr. 338/2013 a senatorului Vochiþoiu conformadresei nr. 58/2013 ºi mai ales intervenþia senatoruluiRomâniei conform adresei

XXX/369/2013, rezultatulfiind zero. Acest lucru denotãcã se ascund lucruri dubioasepe care cetãþeanul nu trebuie sãle cunoascã la aceastã primãrie.

În petiþia adresatã Primãrieicu nr. 3166/2009 am dorit sãcunosc destinaþia ºi scopul unei suprafeþe de 99,07 Ha,destinaþie forestierã, repartizatãPrimãriei de Prefecturã, lucrupe care nu l-am aflat?

O suprafaþã de teren decirca 250000 metri pãtraþicuprinsã între strada ºcolii ºistrada Tineretului a fost reparti-zatã unor persoane, am solicitatactele pentru a mã informaprivind legalitatea repartiþieisuprafeþelor cu schiþa zoneirespective, am fost refuzat?

S-au demolat un numãr depoduri metalice care au fostînlocuite de unde au rezultatcantitãþi foarte mari de fier. Amdorit sã cunosc ce s-a fãcut cuaceste cantitãþi mari de fier maiales la podul de pe Taia caredeservea Mina ºi care era înconservare, podul fiind al CFR?

Doream sã cunosc cum s-auputut deconta câte 20 metricubi cherestea rãºinoasã pentrufiecare filigorie construitã în locde circa 2 metri cubi de cheres-tea ºi mai ales manopera în valoare de 11574 lei pentrufiecare bucatã în parte?

Doream sã ºtiu unde suntcele douã rânduri de mobile dela cabana Lunca Florii, unacumpãratã de Cozma cucazarmament adecvat, iar lascurt timp a doua mobilãcumpãratã de Primãrie?

Doream sã cunosc motivaþiaprimarului referitor la creºtereatarifelor la apã cu 22% de douãori într-un an, cunoscând faptulcã metrul cub de apã în ValeaJiului este cel mai mare din þarãîn valoare de 7 lei/metro cub lacare se adaugã cei 22% ajungemetrul cub la 8,54 lei/metrocub faþã de alte zone cum ar fi:Deva 3,94 lei, Timiºoara 4,14,Arad 3,14, Tg. Jiu 2,64, Tg.Mureº 4,90 lei/metru cub, mai

ales cã apa în Valea Jiului vineprin cãdere liberã?

Motivaþia Primãriei de ce nus-a recuperat suprafaþa de terenrepartizatã numitei B.E dinspatele ªcolii nr. 2 repartiþiecare s-a fãcut pe acte fictiveconform adresei Poliþiei ºi aParchetului trecute mai sus?

Domnule primar, care esteexplicaþia pe care o puteþi dareferitor la reparaþia cabaneiLunca Florii, reparaþie efectuatãde primãrie în perioada10.08.2001 – 28.02.2003 peun numãr de 16 situaþii delucrãri?

De ce nu s-a efectuat pe unsingur deviz ºi de ce a duratatâta timp?

Cum explicaþi valoareasuportatã de primãrie din baniipublici de circa 435000000 leila valoarea de atunci? Cumexplicaþi igienizarea cabanei în332 ore circa 2 luni, vopsireatâmplãriei în 223 ore, iarcurãþenia cabanei în 192 ore,etc. Dupã cât timp a dispãrutapoi cabana Lunca Florii dininventarierea Primãriei? Cefirmã a efectuat reparaþiacabanei ? Sunt probleme ridi-cate de cetãþeni la care aveþiobligaþia sã rãspundeþi în acestealegeri împreunã cu consilieriidin Primãrie. Domnule primarpentru a vã convinge cât de utilaþi fost pentru localitatea Petrilaîn lunga perioadã cât aþi ges-tionat aceastã colectivitate dinPetrila, putem face urmãtoareacomparaþie?

Pe un “taler al unuicântar” punem realizãrilepe care le-aþi avut înaceastã perioadã ºi caresunt: asfaltarea strãzilor,reabilitarea blocurilor,construirea a patrublocuri pentru tineret ºicanalizarea. Iar pe talerulnerealizãrilor putempune: dispariþia minelor,dispariþia preparaþiei, dis-pariþia fabricii de mobile,dispariþia ºtrandului, dis-pariþia cabanei Lunca

Florii ºi a clubului din Loneacare era o bijuterie undecetãþenii localitãþii, dar ºi dinalte localitãþi mergeau la iarbãverde sau la spectacole de calitate în acest club cochet.

Diferenþa este enormã, isto-ria localitãþii va consemna cã înaceastã perioadã au dispãrutinstituþii, unde mii de oameni îºicâºtigau existenþa familiei, iaracum bântuie ºomajul, oameniine mai având cu ce trãi. Toateacestea s-au fãcut de o clasãpoliticã inconºtientã, fãrãdragoste de þarã ºi popor, undeprimarul localitãþii noastre ajucat un rol extreme de impor-tant ca politician care a susþinutaceastã clasã politicã ºi care adus la diatrugerea þãrii.

Nu ºtiu, domnule primar,cum de nu aveþi coºmaruricând puneþi capul pe pernãgândidndu-vã la miile de familiicare nu au cu ce trãi. În aceastãperioadã aþi mai fãcut ceva carenu a fost trecutã de mine cuprecizare. Aþi împãrþit locuitoriidin Petrila în douã categorii: înbarabe ºi momârlani, unii dintreei cu afinitãþi majore din parteaprimarului.

Cu DNA-ul – în ce relaþiisunteþi, domnule primar?

Eu, G.G vã doresc în con-tinuare succesuri, vorba

lui Eba.

P.S. Vedeþi cã v-a mai rãmas o minã în localitate.Rezolvaþi-o ºi pe ea!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

PRIMIM LA REDACÞIE

Multe glasuri rugãtoare, nici o ureche ascultãtoare! (II)

Degringolada prin caretrece acum ComplexulEnergetic Hunedoara le dãfiori ºi minerilor carelucreazã la Societatea deÎnchideri de Mine. Toþiaºteaptã banii pe producþialivratã, iar pânã la sfârºitulacestui an a ºi fost fãcut unplan. „Am finalizat negocie-rile cu CEH ºi am încheiatun contract pânã la data de31 decembrie pe o cantitatede 232.000 de tone. Este ocantitate care ne asigurã

exploatarea eficientã aresurselor de la SNÎM ºi carerespectã planul de închidereºi de exploatare a rezervelorpânã la închiderea definitivãa celor douã unitãþi care mai

realizeazã producþie laaceastã datã, mina Paroºeni,respectiv mina Uricani”, a declarat Aurel Anghel,directorul general SNÎMVJ.

Mai rãmâne doar ca sã-ºiprimeascã banii pe cãr-bunele livrat, iar pentru astas-au dat sigurãri din parteaadministratorului de la CEH.Asta pentru cã situaþia esteuna extrem de dificilã înacest moment. „Am discutatºi cu administratorul specialºi cu administratorul judiciar

ºi ne-au dat asigurãri cã înlunile urmãtoare nu vor fiprobleme ºi ne vor asigurabanii pe producþia de cãr-buni contractatã, urmând casã parcurgã ºi ei acel program de restructurare”, amai adãugat Aurel Anghel.

Ambele societãþi, chiardacã reprezintã entitãþidiferite, depind de ceea cevor decide administratorii dela CEH. Media productivi-tãþii la cele douã mine peînchidere, Paroºeni ºiUricani este de aproximativ1.300 de toone pe zi ºipânã acum, în primele douãluni ale acestui an, mineriide la neviabile ºi-au onoratobligaþiile.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cât cãrbune dau minele pe închidere?M inele pe închidere, Paroºeni ºi Uricani au stabilit care va fi producþia ce

o vor livra cãtre Termocentrala Paroºeni, respectiv pentru ComplexulEnergetic Hunedoara. Mai mult, directorul Societãþii de Închideri de Mine,Aurel Anghel, spune cã are promisiuni ºi cã vor fi plãtiþi la timp.

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni;

Având în vedere Proiectulde hotãrâre nr.10/19.02.2016 iniþiat dedomnul Cornel Resmeriþã,Primar al MunicipiuluiLupeni, Expunerea de motivenr. 1932 / 19.02.2016 princare propune aprobareaConvenþiei de Colaborare cuAsociaþia de Voluntariat”Casa Pollicino” Petroºani;

Vãzând Raportul nr.1930/ 19.02.2016 alServiciului Public de AsistenþãSocialã ºi Raportul nr.1931/19.02.2016 alDirecþiei economice dincadrul Aparatului de specialitate al Primaruluimunicipiului Lupeni;

Þinînd cont de avizulComisiei nr. 1 pentruActivitãþi Economico – finan-ciare, Agriculturã, al Comisieinr. 2 pentru AmenajareaTeritoriului ºi Urbanism,Protecþia Mediului ºi Turism,al Comisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, familie,activitãþi social-culturale, culteºi al Comisiei nr. 4 Comisiajuridicã ºi de disciplinã,muncã ºi protecþie socialã,protecþie copii;

În conformitate cu:- prevederile art. 12 O.G.

nr. 68/ 2003 privind serviciile sociale, aprobatãprin Legea 515/ 2003, cumodificãrile ºi completãrileulterioare

- prevederile art. 5 lit. “f”,art. 42, art. 112 ºi art. 136din Legea asistenþei socialenr. 292/ 2011;

- prevederile art. 20 alin.(1) lit. „h”, „i” ºi „k” ale Legiinr. 273/ 2006 privindfinanþele publice locale, cumodificãrile ºi completãrileulterioare;

În temeiul art. 36 alin. (1),alin. (2) lit. „b”, alin. (4) lit.“a” alin. (6) lit. „a” pct. 2 ºiart. 45 alin. (1) din Legeaadministraþiei publice localenr. 215/ 2001, republicatã,cu modificãrile ºi completãrileulterioare;

HOTÃRêTE:Art. 1 – (1) Se aprobã

susþinerea financiarã afuncþionãrii, în anul 2016, aServiciului Social ”Centrul dezi pentru copii ºi tineri cu diz-abilitãþi” Casa Pollicino cusediul în MunicipiulPetroºani, str. NicolaeTitulescu, FN, Jud.Hunedoara, prin alocarea,din bugetul local a sumei de5.250 lei (175 lei x 3 benefi-ciari (un copil ºi 2 tineri) x 10luni) cap. 68.02 – Asistenþãsocialã, subcap. 68.02.05.02– Asistenþã socialã în caz deinvaliditate, alin. 20.30.30 –Alte cheltuieli cu bunuri ºiservicii.

(2) Se aprobã Convenþiade parteneriat cu Asociaþiade Voluntariat ”CasaPollicino” Petroºani conformanexei nr.1, care face parteintegrantã din prezentahotãrâre.

Art. 2 – Se împuterniceºtePrimarul Municipiului Lupenisã semneze Convenþia departeneriat.

Art. 3 – Hotãrârea poatefi atacatã conform preveder-ilor Legii nr. 554/ 2004 acontenciosului administrativ,cu modificãrile ºi completãrileulterioare.

Art. 4 – Prezenta hotãrârese comunicã Primaruluimunicipiului Lupeni,Instituþiei Prefectului judeþuluiHunedoara, DirecþieiEconomice ºi se aduce lacunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului municipiuluiLupeni.

Lupeni, 25 februarie 2016

Preºedinte de ºedinþã,Adrian-Ovidiu MISAROªI

Contrasemneazã –Secretar

Jr. MARIUS CLAUDIUBÃLOI

------------------------------------

ANEXA NR. 1 LA H.C.L. NR.

10/2016CONVENÞIE DE

PARTENERIATÎncheiatã în conformitate:

prevederile art. 12 din O.G.68/ 2003 privind serviciilesociale, aprobatã prin Legea515/ 2003, cu modificãrileºi completãrile ulterioare;

prevederile Legii AsistenþeiSociale nr. 292/ 2011

În temeiul dispoziþiilor art.36 alin. (1), alin. (2) lit. „b”,alin. (4) lit. “a” alin. (6) lit.„a” pct. 2 ºi art. 45 alin. (1)din Legea nr. 215/ 2001privind administraþia publicãlocalã, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulte-rioare;

I. PÃRÞILE CONVENÞIEI Primãria Municipiului

Lupeni cu sediul în municipiulLupeni, str. Revoluþiei, nr. 2,judeþul Hunedoara, acreditatãca furnizor de servicii socialeconform Certificatului deAcreditare seria AF, nr.000713 eliberat deMinisterul Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice,reprezentatã prin domnulCORNEL RESMERIÞÃ, încalitate de primar ºi Asociaþiade voluntariat ”CasaPollicino” Petroºani,(Serviciul social – „CENTRULDE ZI PENTRU COPII ªITINERI CU DIZABILITÃÞI”)cu sediul în municipiulPetroºani, str. N. Titulescu,FN, judeþul Hunedoara,acreditatã ca furnizor de servicii sociale conformCertificatului de Acreditareseria AF, nr. 000298 eliberatde Ministerul Muncii,Familiei, Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice,reprezentatã prin doamnaPRESECAN FLORENTINAîn calitate de director execu-tiv.

II. OBIECTUL CONVENÞIEI

Obiectivul prezenteiConvenþii de parteneriat estesusþinerea funcþionãriiServiciului Social – „CEN-TRUL DE ZI PENTRU COPIIªI TINERI CUDIZABILITÃÞI”, pentru beneficiarii ai cãror domiciliueste pe raza municipiuluiLupeni, în vederea preveniriimarginalizãrii acestora ºi integrarea lor in societate.

III. OBLIGAÞIILEPÃRÞILOR

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI

a) Sã asigure, prinServiciul Public AsistenþãSocialã, suport indesfaºurarea activitãþilor deprotecþie a copiilor ºi tineriloraflaþi în cadrul ServiciuluiSocial – „CENTRUL DE ZIPENTRU COPII ªI TINERICU DIZABILITÃÞI”; b) Sãdesemneze un responsabil decaz prevenire pentruîntocmirea planurilor de ser-vicii pentru beneficiarii cu

domiciliul pe raza municipiu-lui Lupeni.c) Sã susþinã finan-ciar serviciile socialedesfãºurate de Asociaþia devoluntariat „Casa Pollicino”Petroºani în cadrul (Serviciulsocial – „CENTRUL DE ZIPENTRU COPII ªI TINERICU DIZABILITÃÞI”), princofinanþarea cheltuielilor cutransportul ºi hrana copiilor,în valoare totalã de 5250 lei(175 lei x 3 beneficiari x 10luni) . În cazul în care fac-turile se situeazã sub nivelulaprobat de Consiliul Local,se va plãti din bugetul localdoar suma facturatã.d) Sãasigure servicii de informareºi consiliere pãrinþilor copiilorºi tinerilor beneficiari ai cen-trului, prin acordarea unorservicii sociale în vedereadepãºirii situaþiei de crizã încare se aflã.

ASOCIAÞIA DE VOLUN-TARIAT ”CASA POLICINO”PETROªANI

Sã asigure bunafuncþionare a Serviciuluisocial – „CENTRUL DE ZIPENTRU COPII ªI TINERICU DIZABILITÃÞI” respec-tând obiectivele generale alecentrului ºi standardele min-ime obligatorii pentru asigu-rarea serviciilor în domeniulprotecþiei copilului a). Sãasigure beneficiarilor dincadrul Serviciului social –„CENTRUL DE ZI PENTRUCOPII ªI TINERI CUDIZABILITÃÞI” drepturile sta-bilite de legislaþia în vigoare.b). Sã prezinte semestrialServiciului Public de AsistenþãSocialã Lupeni rapoarte demonitorizare a serviciilorsociale desfãºurate în centru.c). Sã prezinte trimestrial situ-aþia beneficiarilor de serviciilesociale din cadrul Serviciuluisocial – „CENTRUL DE ZIPENTRU COPII ªI TINERICU DIZABILITÃÞI” d). Sãdesemneze un asistent socialcare sã colaboreze cu respon-sabilul de caz prevenire lainstrumentarea dosarelorcopiilor ºi la întocmirea pla-nurilor de servicii. e). Sã uti-lizeze fondurile alocate de labugetul local exclusiv pentrucheltuielile cu hrana ºi trans-portul copiilor asistaþi ºi sãprezinte lunar documentelejustificative .f). Sã promovezeparteneriatul cu ConsiliulLocal al Municipiului Lupeni.

OBLIGAÞII COMUNEa) Respectarea principiului

transparenþei, confidenþial-itãþii informaþiilor,respectarea dreptului la ima-gine al beneficiarilor precumºi al interesului superior. b)Respectarea legislaþiei învigoare ºi a standardelor min-

ime obligatorii în domeniulserviciilor sociale oferite încentre.c) Pãrþile vor promovaun comportament profesion-al, vor respecta etica profe-sionalã în activitate ºi înrelaþiile de colaborare.

d) Transmiterea reciprocãde informaþii cu privire laorice aspect legat deîndeplinirea convenþiei.

IV. DURATA CONVENÞIEI

Durata Convenþiei departeneriat este de 10 luni cuîncepere de la 01.03.2016,pânã la 31.12.2016, cuposibilitatea de prelungireprin act adiþional.

V. CLAUZA DE CONFIDENÞIALITATE

Pãrþile înþeleg sã respectecaracterul confidenþial alinformaþiilor obþinute (în spe-cial al datelor de stare civilãale minorilor ce beneficiazãde serviciile centrului) ºi cã nutrebuie sã divulge nici una dinaceste informaþii cãtre terþi.De asemenea pãrþile convinsã nu facã uz de acesteadupã încetareaconvenþiei.Pãrþile convin sãmarcheze în mod distinctdocumentele confidenþiale.

VI. CLAUZE GENERALEa). Modificarea prezentei

convenþii se poate face prinacte adiþionale.b). Notificãriledintre pãrþi se vor face înscris.c). Dacã una dintreclauzele prezentei convenþiiva deveni neexecutorie va fiînlãturatã din prezenta con-venþie, iar aceasta nu va afec-ta sau împiedica îndeplinireasau executarea celorlalteprevederi, care vor continuasã rãmânã în vigoare.

VII. LEGISLAÞIAAPLICABILÃ CONVENÞIEIªI SOLUÞIONAREADIVERGENÞELOR

a). Prezenta convenþie sesupune legislaþiei române.

b). Divergenþele apãrute înaplicarea Convenþiei departeneriat vor fi soluþionatepe cale amiabilã între pãrþi.

VIII. ÎNCETAREA CONVENÞIEI

Încetarea convenþiei decolaborare poate avea loc:-prin acordul pãrþilor;- la expi-rarea termenului pentru carea fost încheiatã; Oricare din-tre pãrþile contractante poatesolicita încetarea parteneriat-ului printr-o notificare scrisãcu cel puþin 30 zile înainteadatei de la care se doreºteîncetarea convenþiei (partene-riatului).

Prezenta convenþie seîncheie în douã exemplare,

câte una pentru fiecareparte semnatarã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 2016 Administratie 7

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENIHOTÃRÂREA NR.10/2016

pentru aprobarea Convenþiei de parteneriat cu Asociaþia de Voluntariat

”Casa Pollicino” Petroºani

Î n urmã cu douãdecenii, returul

1995-1996 începea pentru echipele dinValea Jiului cu patruprezenþe în Divizia „C”(Liga a III-a) Seria a 3-aºi cu alte ºase echipe înDivizia „D” (Liga a IV-a)! Deci, 10 echipe, plusJiul Petroºani în Divizia„A”! Astãzi vom readuceîn memorie ce fãceauatunci, actualele echipe„rãmase în viaþã”, toatela nivelul Ligii a IV-ajudeþene.

MINERUL URICANIjuca la ora aveea în Divizia„C”, ocupând un excelentloc 4 în Seria a 3-a, fiindcea mai bine plasatã dintreechipele Vãii Jiului. Cu unlot puternic, printre care

jucãtorii Szoradi, Irimuº, M. Dinu, Fl. Iordache, V.Pãuna, Gigi ªtefan, Grecusau Matache, MinerulUricani avusese un tur deexcepþie, cu 3 victorii ºidouã egaluri în deplasare.Jucãtorii M. Szoradi ºi Fl.Iordache au reuºit fiecarecâte un hat trick (3 goluriîntr-un meci), iar Gigiªtefan ºi Fl. Iordache (7goluri) erau golgeteriiechipei. În prima etapãdin retur, 0-2 la FC VâlceaRm. Vâlcea.

INTER PETRILA (SENUMEA PARÂNGULLONEA) ocupase în turlocul 6 în aceeaºi serie aDiviziei „C” cu o echipã demari valori: Ilie Botezatu,Bela Muntoiu, M. Popa,Nãcrealã, Stãncic,Ceacusta, Cr. Barbu, N.Stoian, Simianu.

O evoluþie de excepþie aavut-o Narcis Stoian, care amarcat 11 goluri în acel tur,dar ºi Cristi Barbu ºiStãncic, mereu în formã,fiecare înscriind câte ºasegoluri.

Nargis Stoian a reuºitperformanþa a douã hat

trick-uri la rând, în etapele a16-a ºi a 17-a, în meciurilede 5-1 cu Petrolul Videle ºi5-3 la Minerul Uricani.

CS VULCAN era, defapt, la ora aceea, împãrþitãîn douã echipe, ASParoºeni Vulcan care evoluaîn Divizia „C” ºi MinerulVulcan, practic, urmaºaactualei echipe. Amintimdoar cã la divizionara „C”

evoluau Opriþa, Dodenciu,Irina, Vesa, Mitrofan, M.Constantinescu, RubenCreþu, C. Ispir sau Vlad, întimp ce Minerul Vulcanîncheia turul în Liga a IV-ape locul 3, neînvinsã înultimele cinci etape,antrenor fiind Viorel Frãþilã.CS Vulcan încheie turul pelocul 3, atacantul VasileScurtu fiind un veritabilpuncheur, cu 17 goluri marcate, urmat de Dan Voicu (9 goluri), RaulCismaºiu (7 goluri), RaduBanc ºi Gabi Ambruº, ambiicu câte 6 goluri. Startul înretur a fost dezastruos, 0-3acasã cu liderul Aurul Brad.

FÃRÃUNIVERSITATEA,

DAR CU LIVEZENIUL!O curiozitate în acel

campionat 1996-1997 erafaptul cã dispãruse din zonafotbalului ªtiinþa (Universitatea)Petroºani, dar în Divizia „D”existau atunci MinerulBãrbãteni, Utilajul Petroºani,Minerul Aninoasa sau JiulPetrila, echipe dispãruteacum. ªi în plus, ca o picanterie dacã vreþi, MinerulLivezeni (va ocupa locul 14 lafinal de campionat, din 16echipe), o echipã ce la finalulturului luase douã bãtãi acasã(se juca pe terenul nr. 3 alJiului), iar în deplasare nureuºise decât un punct. Printrecomponenþii acestei echipe,Mag, Tiliban, Cerniþoiu,Moraru dar ºi celebrii NeluVarga ºi Sorin Henzel.

Aºadar, acum douã decenii,în ediþia 1996-1997, aria fot-balului de pe cele douã Jiuri seîntindea pe o „suprafaþã” întreLiga I (Jiul) ºi Ligile III ºi IV, cuun total de 11 echipe.

Acum au mai rãmas, dintre cele de atunci, doarpatru, la care se adaugã astãzi Hercules Lupeni ºiUniversitatea Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Martie 20168 Sport

Ne tot întristãmcând vedem sta-dioanele Vãii Jiuluidestul de goale, iaca,acolo câteva zeci,poate 100-200 despectatori. Nici nu ede mirare, þinând cont

cã performanþa în fotbal a rãmas doar în„poveºtile sportului” ºicã se joacã la un nivelmediocru.

Dar ne-a mai venitinima la loc când amvãzut la un derby de

clasament, Steaua –Astra Giurgiu (1-0) înCupa Ligii, 800 despectatori!? Adicãzero barat!

Atât de puþinã lumea venit în meciul de laPiteºti, acolo undeSteaua îºi disputãmeciurile pe terenpropriu în acest campionat. Pãi dacãacolo, într-un oraº cu

ºtiinþa ºi tradiþia fot-balului – e drept, ajunsacum ºi el în Liga aIV-a – geniului Dobrinabia se adunã 800 deoameni, ce pretenþiisã mai avem pentrustadioanele de laLonea, Uricani sau„Dealul Institutului”?Ca sã nu mai spunemcã ºi stadionul „Jiul”din Petroºani a

devenit un monu-ment sinistru, uncolos de fier care neduce cu gândul lazonele industrialedezafectate. Un sta-dion de 20.000 delocuri care nu maifoloseºte la nimic ºicare cine ºtie cândva mai „umple” tribunele cu... 800de oameni!

Henþ cu mâna

800? Ne-am liniºtit...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Cum începea returul la fotbal acumdouã decenii pentru echipele Vãii Jiului

SZORADI, printre cei mai buni jucãtori aiUricaniului în 1996

DAN VOICU, un golgeterautentic la Vulcan în ed.

1996-1997

Fost component de bazã la Jiul si Dinamo, Nelu Varga ºi-aîncheiat cariera la Minerul Livezeni