Ficatul

Este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv, situat in etajul supramezocolic in partea dreapta, sub diafragma, deasupra colonului transvers si a mezocolonului, la dreapta stomacului.

Are o consistenta ferma si o culoare bruna datorita cantitatii mari de sange ce o contine. La cadavru cantareste 1500g, iar la individual viu se adauga inca 8001000 g , cat cantareste sangele depozitat in ficat. Are forma unui ovoid taiat oblic, avand 28cm in sens transversal si 16cm in sens antero-posterior. Locul ocupat de ficat se numeste loja hepatica.

Ficatul prezinta trei fete : a) Faa superioar (diafragmatica)- este convex n sus i vine n raport cu diafragmul i cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero-

superioar. Este divizata in 2 lobi (stang si drept) prin ligamentul falciform, intins de la suprafata superioara a ficatului la diafragma. Lobul stang este mai mic decat cel drept. Prin intermediul diafragmei fata superioara vine in raport cu inima, invelita de pericard, si cu bazele celor 2 plamani tapetati de pleura.

b) Faa inferioar (viscerala) este concav i vine n raport cu : stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept i glanda suprarenala dreapt. Pe aceast faa se afl trei anuri, dintre care doua sunt sagiale (longitudinale ) iar al treilea este transvers.

anul sagital drept :prezinta in segmental anterior fosa cistica in care se gaseste vezica biliara, iar in segmental posterior vena cava. anul sagital stng : contine in segmental anterior ligamentul rotund provenit din prin obtilierea venei ombilicale, iar in segmental posterior cordonul fibros Arantius, provenit din obtilierea ductului venos Aratius (care la fat face legatura intre vena ombilicala si vena cava inferioara ) anul transvers. Se ntinde ntre cele dou anuri sagitale, reprezentand hilul ficatului locul de intrare si iesire al elementelor pedicului hepatic ( intra artera hepatica , vena porta, nervii hepatici, ies limfaticele si caile biliare).

Aceste 3 anuri impart fata viscerala a ficatului in 4 lobi: lobul stang prezinta impresiunea gastrica (mare), iar inapoia acesteia impresiunea esofagiana (mica) lobul drept vine in raport cu o serie de organe care lasa mai multe impresiuni si anume : impresiunea colica lasata de unghiul drept al colonului, impresiunea duodenala lasata de flexura superioara a duodenului , impresiunea suprarenala(glanda suprarenala dreapta ) si impresiunea renala ( rinichiul drept) lobul patrat situate anterior de hil, prezinta impresiunea polirica lobul caudat situate posterior de hil, prezinta 2 procese : unul spre stanga numit procesul papilar si altul spre dreapta numit procesul caudat.

c) Faa posterioar o continu pe cea superioar , pe ea aflandu-se aria nuda a ficatului ( pars afixa) care este lipsita de peritoneu si adera intim la diafragma prin tracturi conjunctive. Ea corespunde vertebrelor T12-T11. Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cav inferioar i pediculul hepatic.

Structura ficatului Este nvelit pe peritoneul visceral (tunica seroas), care se continu cu peritoneul parietal, din care se formeaz ligamentele : coronar, triunghiular stng, triunghiular drept i falciform, acesta din urma coninnd n marginea sa liber ligamentul rotund. Sub aceast tunic se afl o membran fibroas (capsula Glisson) i apoi parenchimul hepatic. Capsula Glisson ptrunde n ficat prin hil, urmrind traiectul vaselor sanguine i formeaz perei lamelari conjunctivi care, mpreun cu reeaua vascular mpart parenchimul hepatic n lobuli. Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a ficatului. Are forma unei piramide aezate cu baza spre suprafaa ficatului i vrful spre interior. In seciunea transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. n structura lui distingem: capilare sanguine, celule hepatice, canalicule biliare i filete nervoase vegetative. n centru are o ven centrolocular, iar la periferie prin alturarea a minim trei lobuli hepatici se formeaz spaiile portale (Kiernan). Aceste spaii conin: esut conjunctiv, o ramur a venei porte, o ramur a arterei hepatice, unul sau dou canale biliare, limfatice i filete nervoase. Sngele circul de la spaiul port spre vena centrlobular, iar bila din centrul lobului spre spaiul port. Celulele hepatice sunt aezate n cordoane Remark, dispuse radiar n ochiurile reelei capilare intralobulare. ntre celulele hepatice i peretele capilarelor se afl spaiul de trecere Disse. ntre celulele endoteliului vascular se situeaz celulele Kupffer, fagocite ce particip la degradarea hemoglobinei. ntre cordoane se formeaz, prin simpla lor alturare, spaii nguste numite canalicule biliare, care nu au perei proprii. Spre periferia lobului, canaliculele biliare i constituie un perete propriu, numit colangiola. Colangiolele din lobulii nvecinai se unesc ntre ele i formeaz la nivelul spaiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare periboluare

se unesc ntre ele i dau natere la dou canale hepatice drept i stng corespunztoare celor doi lobi ai ficatului, care prsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc i formeaz canalul hepatic comun. Dup un traiect de 3-4 cm, canalul hepatic comun se unete cu canalul cistic i alctuiesc mpreun canalul coledoc, care se deschide n duoden, mpreun cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei mari. Canaliculele biliare i canalele biliare perilobulare formeaz cile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun i canalul coledoc alctuiesc cile biliare extrahepatice. Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului hepatic. Este constituit din totalitatea celulelor irigate de acelai vas i care i vars bila n acelai canalicul biliar.

Vascularizaia ficatului Ficatul are dubla vascularizatie : nutritive si functionala. a)Vascularizatia nutritiva este reprezentata de artera hepatica, ramura din trunchiul celiac care aduce la ficat sange incarcat cu O2. Artera hepatica urca in pedicului hepatic si la nivelul hilului se divide intr-o ramura dreapta si una stanga. Ramura dreapta se imparte in 2 ramuri segmentare : una pentru segmental anterior al lobului drept, alta pentru segmental posterior al lobului drept. Ramura stanga a arterei hepatice se imparte si ea in 2 ramuri segmentare : una pentru segmentul medial al lobului stang, alta pentru segmentul lateral. Din arterele segmentare se desprind ramuri subsegmentare.Ultimele ramuri ale arterei hepatice sunt ramurile perilobulare din spatial portal. Ele patrund in lobul hepatic, terminandu-se in sinusoidal hepatic. b) Vascularizatia functionala - este realizata de vena porta, care incepe prin capilare la nivelul tubului digstiv si sfarseste prin capilare la nivelul ficatului. Vena porta se formeaza inapoia colului pancreasului, din unirea venelor mezenterica superioara , splenica si mezenterica inferioara. Vena porta adduce la ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale. Ea urca in pedicului hepatic si, ajunsa in hilul ficatului se imparte ca si artera hepatica intr-o ramura dreapta si o ramura stanga.

Ramura dreapta se imparte in 2 ramuri segmentare : una pentru segmentul anterior, o a 2-a pentru segmentul posterior. Ramura stanga se imparte in 2 ramuri segmentare : una pentru segmentul medial, alta pentru segmentul lateral al lobului stang.

Ramurile segmentare dau la randul lor ramuri subsegremnatare. Ultimele ramificatii ale venei porte sunt ramurile perilobulare de la nivelul spatiului portal. Acestea patrund in lobul ficatului, unde se cartilarizeaza formand sinosidele hepatice. Sangele venos al ficatului ste colectat de 2-3 vene hepatice care ajung in vena cava inferioara. Limfaticele ficatului ajung in ganglionii din hilul ficatului si de aici in ganglionii celiaci. Inervatia ficatului este asigurata de plexul hepatic format din fibre simpatico si parasimpatice. Plexul hepatic se desprinde din plexul celiac.

Caile biliare Sunt conducte prin care bila secretata continuu de celulele hepatice, junge in duoden numai atunci cand ajung aici produsii digestiei gastrice. Caile biliare prezinta 2 parti : una intrahepatica, alta extrahepatica. 1.Caile biliare intrahepatice sunt canaliculele biliare intralobulare, colangiolele ( canalicule Hering) canaliculel perilobulare si interlobulare. Acestea din urma formeaza 2 canale hepatice : stang si drept. 2.Cile biliare extrahepatice cuprind un canal principal (canalul hepatopoledoc) si un aparat diverticular ( format din vezica biliara si canalul cistic). Canalul hepatic comun se formeaza din unirea la nivelul hilului a celor 2 canale hepatices tang si drept. Face parte din elementele pedicului hepatic. Are o lungime de 4-5 cm si un calibru de 5mm. De la originea sa coboara spre stanga si inapoi, fiind situate cu celelalte elemente ale pedicului hepatic, intre cele 2 foite ale epiploonului mic. Canalul coledoc vine de la locul unde in canalul hepatic comun, se deschide canalul cistic si pana la papila mare de la nivelul duodenului II. In traiectul sau

descrie un arc cu concavitatea spre dreapta. Trece initial inapoia portiunii superioare a duodenului, apoi pe dinapoia portiunii superioare a duodenului si a capului pancreasului, si in final strabate peretele portiunii descendente a duodenului in care se deschide. Are o lungime de 5-6 cm si un calibru de 5-6mm. Se deschide impreuna cu canalul principal al pancreasului in ampula hepatopancreatica ( Vater) , care proemina in duodenul II sub forma papilei mari. La nivelul ampulei hepatopancreatice se afla un sfincrer muscular, sfincretul Oddi. Canalul cistic leaga calea biliara principala cu vezica biliara. El urca spre vezica biliara, avand o lungime de 3 cm si un calibru de 4 mm. Canalul cistic are rolul de a conduce bila in perioarele interdigestive spre vezica biliara.

Vezica biliara (colecistul) este un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele interdigestive si se concentreaza prin absorbtia de apa si secretia de mucina de catre epiteliul vezicii biliare. Vezica biliara este situate pe fata viscerala a ficatului, ocupand segmentul anterior al santului sagital drept. Vezica biliara are forma de para cu lungimea de 8-10 cm si latimea de 4cm. Capacitatea ei este de 50-60cm. Prezinta un fund , un corp si un col. Funduil vezicii reprezinta extremitatea anterioara a vezicii si depaseste marginea inferioara a ficatului.Corpul vezicii a carui fata interioara este acoperita de peritoneu , vine in raport superior cu ficatul, iar inferior cu colonel transvers. Uneori evzica este invelita in intregime de peritoneu care formeaza un mezou, mezocist ce o leaga de fata viscerala a ficatului. In acest caz este mobila. Colul vezicii se continua cu canalul cistic. Vascularizarea veziculei biliare este legat de vascularizarea ficatului : Venele cistice (dou) sunt satelite arterei. Se vars n ramura drept a venei porte. Limfaticele dreneaz n limfonoduluii gtului i limfonodulii marginii anterioare a hiatusului Winslow. De acolo ajung la nodulii retroduodenopancreatici. Inervaia veziculei biliare este fcut de fibre vegetative (simpatice si parasimpatice) care vin n plexul hepatic anterior. Funciile veziculei biliare sunt urmatoarele : de rezervor, de concentrare i resorbie, de secreie i de contractilitate.

Ficatul regleaza nivelul majoritatii substantelor din sange si excreta un produs numit bila, care ajuta la eliminarea produsilor de metabolism din ficat. Tot sangele care pleaca de la stomac si intestine trece prin ficat. Ficatul proceseaza acest sange si metabolizeaza nutrientii si medicamentele in forme care sunt mai usor de folosit de restul organismului. Mai mult de 500 de functii vitale au fost identificate la nivelul ficatului.

Functiile ficatului - producerea bilei, care ajuta la eliminarea unor produsi de metabolism si la ruperea lanturilor trigliceridelor la nivelul intestinului subtire in timpul digestiei; - producerea anumitor proteine pentru plasma sangelui; - producerea de colesterol si proteine speciale care ajuta la transportul proteinelor prin corp; - conversia glucozei in exces in glicogen, pentru a fi stocat (glicogenul poate fi mai tarziu reconvertit in glucoza pentru energie); - reglarea nivelului plasmatic de aminoacizi, care sunt caramizile in formarea proteinelor; - procesarea hemoglobinei pentru obtinerea fierului (ficatul stocheaza fier); - conversia amoniului, care este toxic, in uree (ureea este un produs de metabolism al proteinelor si este excretata prin urina); - curatarea sangelui de medicamente si alte substante toxice; - reglarea coagularii sangelui; - rezistenta la infectii prin producerea factorilor imuni si indepartarea bacteriilor din fluxul sanguin. Cand ficatul metabolizeaza substante periculoase, produsii rezultati sunt excretati prin sange sau prin bila. Produsii excretati in bila ajung in intestin si in final parasesc organismul prin scaun. Produsii sanguini sunt filtrati de catre rinichi, si parasesc organismul sub forma urinei.

Afectiunile ficatului - Hepatita: inflamatia ficatului, de obicei determinata de virusuri precum virusul hepatitic A, B,C. Hepatitele pot avea si cauze neinfectioase, printre care consumul excesiv de alcool, drogurile, reactii alergice sau obezitatea; - Ciroza hepatica: leziunile pe termen lung ale ficatului determinate de orice cauza pot duce la cicatrici permanente, numite ciroza. In aceste conditii ficatul devine incapabil sa functioneze corect; - Cancerul hepatic: cel mai frecvent tip de cancer hepatic, carcinomul hepatocelular, apare aproape intotdeauna in prezenta cirozei; - Insuficienta hepatica: insuficienta hepatica poate avea multe cauze printre care infectii, afectiuni genetice si alcoolul in exces; - Ascita: ca rezultat al cirozei, din vena porta iese lichid (ascitic) in abdomen, care devine destins si greu. - Litiaza veziculara: daca un calcul ramane blocat in ductul biliar hepatic poate apare hepatita sau infectia ductului biliar (colangita). - Hemocromatoza: inseamna depozitarea in exces a fierului in ficat, producad leziuni hepatice. De asemeni, fierul se depoziteaza in intregul organism, deteminand multiple alte probleme de sanatate. - Colangita sclerozanta primara: este o afectiune rara, de cauza necunoscuta, care determina inflamatie si cicatrici ale ductelor biliare de la nivelul ficatului. - Ciroza biliara primara: In cazul acestei afectiuni rare, un proces inca neclar distruge ductele biliare ale ficatului. Intr-un final apare ciroza hepatica.