peisajul desertic (saharian)

14
Peisajul desertic (Saharian)

Upload: stoian-roxana

Post on 28-Jun-2015

1.292 views

Category:

Documents


19 download

TRANSCRIPT

Page 1: Peisajul desertic (Saharian)

Peisajul desertic (Saharian)

Page 2: Peisajul desertic (Saharian)

Desertul Sahara• Desertul Sahara cu cele

9.000.000 km patrati este desertul cel mai mare de pe Pamant.El cuprinde o treime din Africa,aproximativ cat suprafata Statelor Unite ale Americii,sau de 26 de ori mai mare decat suprafata Germaniei.

• Acest desert se intinde de la tarmul Oceanului Atlantic pana la Marea Rosie,alcatuind un trapez cu o latime in vest de 4.500-5.500 km ,iar in nord-sud cu latura de 1500-2000 km.

• Cea mai mare parte a pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir),pustiul de nisip (Erg) ocupand o suprafata mai redusa.

Page 3: Peisajul desertic (Saharian)

Etimologie• Denumirea Sahara provine din

limba araba,”Sahara” in dialectul tuareg insemnand “desertul de nisip”.

• O alta ipoteza este aceea ca provenienta expresiei ar fi “sahraa” sau “es-sah-ra”,ce inseamna sterp,steril.

• Romanii au numit tinutul din sudul provinciei Cartagina,”Deserta” ca tinut nelocuit,parasit.

• In Evul Mediu era numit pur si simplu “Marele Desert”,iar in secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi- Sahara.

• Arabii denumesc Sahara “Bahr bela ma”, ceea ce inseamna “Mare fara apa”.

Page 4: Peisajul desertic (Saharian)

Asezare Desertul Sahara ocupa aproape in

intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est ,respectiv de la Oceanul Atlantic pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in zona savanelor din regiunea Sudan.

In sens restrans,se intinde in est numai pana la Valea Nilului;desertul de la est de Nil,pana la Marea Rosie este cunoscut sub numele de Desertul Arabiei.

Sahara ocupa mari portiuni din statele: Maroc,Algeria,Tunisia,Libia,Egipt,Mauritania,Mali,Niger,Ciad,Sudan si o mica parte din Senegal si Burkina Faso.

Page 5: Peisajul desertic (Saharian)

Clima

Clima este tropical-desertica,cu temperaturi medii ridicate(38 grade C),deosebit de fierbinte si uscata.Vantul dominant tot timpul anului este vantul Pasat,un vant uscat ce aduce ploi rare.

Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte au determinat formarea desertului.

Precipitatiile sunt reduse(20-200 mm/an) si amplitudini termice diurne foarte mari( 30 grade in aer si 70 grade la sol.

Sahara este o regiune endoreica,lipsita de cursuri de apa permanente,reteaua hidrografica fiind reprezentata prin ueduri,care se umplu cu apa in timpul ploilor ocazionale.

Page 6: Peisajul desertic (Saharian)

Geologie

Fundamentul cristalin acoperit cu gresii si calcare paleozoice,mezozoice si tertiare,apare la suprafata in vest,precum si in masivele muntoase centrale.

Sunt caracteristice dunele de nisip,hamadele,regurile si ergurile.

Cercetatorii au descoperit prin studiul rocilor,fosilelor din Sahara ca au fost perioade diferite succesive “umede” si “uscate”,fapt sustinut si de vegetatia reprezentata in picturile de pe stanci din vadul raului uscat Vadi.

Page 7: Peisajul desertic (Saharian)

Zacaminte

In Algeria si Libia au fost descoperite zacaminte de petrol si gaze naturale.

Alte zacaminte existente: sare,carbuni,cupru,mangan,fier,uraniu,plumb,titan, zinc si fosfati.

Page 8: Peisajul desertic (Saharian)

Populatie

• Populatia rara a Saharei este alcatuita din arabi,berberi,mauri;pe langa acestia sunt neamurile tubu si tuareg(60%).

• Pe langa cresterea animalelor,comertul cu caravanele prin desert,este o principala ramura economica a acestor popoare nomade.

• Datorita descoperirii zacamintelor,in nord apar o serie de asezari,pe cand in vestul desertului Libiei sunt regiuni mari fara populatie.

Page 9: Peisajul desertic (Saharian)

VegetatieVegetatie Vegetatia este Vegetatia este

xerofila(plante care pot xerofila(plante care pot trai in locuri lipsite de trai in locuri lipsite de umiditate),rara si cuprinde umiditate),rara si cuprinde circa 1000 de specii.circa 1000 de specii.

In cele circa 90 de oaze In cele circa 90 de oaze mari se cultiva mari se cultiva curmali,legume,cereale, curmali,legume,cereale, etc.etc.

Plantele au o serie de Plantele au o serie de caracteristici(seminte caracteristici(seminte rezistente ,radacini lungi rezistente ,radacini lungi si adanci,frunze si adanci,frunze reduse,adeseori chiar la reduse,adeseori chiar la stadiul de spini,etc.)stadiul de spini,etc.)

Page 10: Peisajul desertic (Saharian)

Fauna

• Fauna este foarte saraca: scorpioni,soparle,serpi, vulpi de desert,etc.

• Spre margini patrund uneori animale de savana.

• Cele mai multe dintre aceste animale sunt nocturne,din cauza temperaturii scazute ce se inregistreaza pe timpul noptii.

Page 11: Peisajul desertic (Saharian)

Dromaderul- curiozitati Dromaderul- curiozitati In Orientul Apropiat,Orientul Mijlociu si In Orientul Apropiat,Orientul Mijlociu si

Africa,traiesc peste 20 de milioane de Africa,traiesc peste 20 de milioane de dromaderi.dromaderi.

O afirmatie total falsa ar fi ca aceste O afirmatie total falsa ar fi ca aceste cocoase contin apa.Insa,in cocoasa cocoase contin apa.Insa,in cocoasa dromaderului se stocheaza 80% dromaderului se stocheaza 80% materii grase(grasimi) acumulate in materii grase(grasimi) acumulate in timpul pascutului.timpul pascutului.

Rezistenta dromaderului mai mult de Rezistenta dromaderului mai mult de 10 zile fara apa,nu se datoreaza 10 zile fara apa,nu se datoreaza cocoasei,ci unei anatomii si fiziologii cocoasei,ci unei anatomii si fiziologii aparte.aparte.

Animalul stocheaza apa in trei Animalul stocheaza apa in trei stomacuri,narile le poate inchide stomacuri,narile le poate inchide complet,urineaza si transpira putin,iar complet,urineaza si transpira putin,iar mirosul sau fin adulmeca apa de la mirosul sau fin adulmeca apa de la zeci de km distanta si pana la 7 m zeci de km distanta si pana la 7 m adancime in sol.adancime in sol.

Page 12: Peisajul desertic (Saharian)

Fenomenul de desertificareFenomenul de desertificare

4500 milioane ha sunt afectate de fenomenul de desertificare.4500 milioane ha sunt afectate de fenomenul de desertificare. Oamenii de stiinta definesc desertificarea ca un proces in care Oamenii de stiinta definesc desertificarea ca un proces in care

are loc o degradare ecologica a resurselor naturale,asociata cu are loc o degradare ecologica a resurselor naturale,asociata cu pierderea productivitatii biologice.pierderea productivitatii biologice.

Procesul are loc in stadii succesive,progresive cu impact Procesul are loc in stadii succesive,progresive cu impact negativ,stadiul final fiind acela de desert propriu-zis ,cu zero negativ,stadiul final fiind acela de desert propriu-zis ,cu zero productie biologica.productie biologica.

Page 13: Peisajul desertic (Saharian)

S-a calculat ca S-a calculat ca aproximativ 65 de aproximativ 65 de milioane de ha propice milioane de ha propice pentru agricultura sau pentru agricultura sau pasunat intensiv au fost pasunat intensiv au fost “inghitite” de desertul “inghitite” de desertul Sahara in ultimii 50 de Sahara in ultimii 50 de ani.ani.

Inaintarea anuala a Inaintarea anuala a Saharei este de 1,5 Saharei este de 1,5 milioane de ha.milioane de ha.

Seceta nu este prin ea Seceta nu este prin ea insasi o cauza directa a insasi o cauza directa a desertificarii,dar ea desertificarii,dar ea accelereaza procesul,iar accelereaza procesul,iar seceta repetata la scara seceta repetata la scara progresiva in Africa ar fi o progresiva in Africa ar fi o dovada graitoare a dovada graitoare a deteriorarii climatului.deteriorarii climatului.

Page 14: Peisajul desertic (Saharian)