politici agricole

12
Politici de dezvoltare in zona montana a României Student:Muntean Damaris Daniela AnulIV ,IMAPA

Upload: muntean

Post on 26-Sep-2015

230 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

POLITICI AGRICOLE

Politici de dezvoltare in zona montana a Romniei Student:Muntean Damaris DanielaAnulIV ,IMAPA

CUPRINSPrezentare general a Carpailor MeridionaliTurismulPotenialul economic Agricultura si cretetrea animalelor Clima i Hidrografia Carpaiilor MeridionaliVegetaia, fauna, solurile i monumentele naturii din Carpaii MeridionaliActiviti economice n Carpaii Meridionali

Turismul situeaz Carpaii Meridionali pe unul din primele locuri n cadrul economieiturismului din Romnia. Analiza fondului turistic, natural si antropic, dotarilor tehnicoedilitare,infrastructurii si fluxului turistic arat c pe acest teritoriu exist arii de interes naional-ca de exemplu Valea Prahovei-Muntii Bucegi-Culoarul Rucar-Bran, Munii Fagaras.

Potenialul economic natural se caracterizeaz printr-o varietate de resurse specifice,tradiionale a caror valorificare a aprut i s-a dezvoltat n acelai timp cu umanizarea muntelui i cu evoluia social-economica a populatiei

Agricultura si creterea animalelor au ndelungate tradiii n regiunea de munte.Creterea ovinelor si bovinelor a fost favorizata de existenta pasunilor si fneelor. n domeniul creterii ovinelor, Carpaii Meridionali au constituit, din timpuri stravechi,locurile de varat ale unor mari turme care, iarna, erau deplasate n regiunile de cmpie, adesea la foarte mari distane. ntotdeauna, animalele care au participat la transhumanta erau din rase montane, pentru care deplasarea de iarna spre balta si lunca nu prezenta pericoleProduse culinare - Prepararea cascavalului afumat.- Prelucrarea casului proaspat -Fermentarea casului felii saramura. -Branaza de burduf cu busuioc, -Burduf in coaja de brad- Telemea de vaca, cascaval afumat , - Produse din lapte de capra (cas,telemea,urda), - Cas de Poiana Sibiului-Cas fermentat de Telesti,Relieful Carpaiilor Meridionaliare urmtoarele caracteristici definitorii:relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri, vi, morene);sisturile cristaline dau reliefului un caracter masiv i puin fragmentat;pe alte roci (calcare, ndeosebi) exist fenomene carstice i forme structurale;culoarele marginale, vile transversale mari (Oltul i Jiul) i depresiunile au favorizat instalarea unei circulaii active.Carpaii Meridionali au o clim de munte (ntre 1000 i 1800-2000 m) i un climat alpin (la peste 1800 2000 m).Temperatura medie anual scade cu nltimea, de la 6 grade (la 1000 m) la 2 grade (la 1800 m) i la 0 grade (la 2200 m);Clima si Hidrografia Carpaiilor Meridionali

Principalele ruri sunt: Sebe, Strei (cu Rul Mare), aflueni ai Mureului; Bistra i Ru Rece (aflueni ai Timiului), Cerna, Jiu (cu afluenii si din zona montan); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Olte (afluenti ai Oltului)Carpaii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste 150) i lacuri hidroenergetice (Vidra, Vidraru, Gura Apei i alte amenajri mai mici).

Vegetaia, etajat dupa altitudine, are, n baz, etajul fagului, apoi amestec de fag i conifere, etajul coniferelor (1200-1800 de metri) i la mari nlimi zona alpin.Fauna asociat cuprinde specii caracteristice acestor etaje:rsul, ursul brun i cerbul carpatinPrincipalele rezervaii sunt: Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Iezeru ureanu, peterile ura Mare i Tecur, Muntele Domogled i ndeosebi Parcul Naional Retezat.

Vegetaia, fauna, solurile i monumentele naturii din Carpaii MeridionaliResursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice i furnizeaz materii prime (cocs, crbune energic) altor unitii economice din tar. La Schela, in munii Vlcanului, exista mici cantiti de antracit.Crbunele cosificabil este utilizat la Hunedoara (pentru cocs) i Clan (semicocs) iar crbunele energetic la Paroeni sau la alte termocentrale.

Activiti economice n Carpaii MeridionaliPe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cherestea situate chiar in interiorul zonei montane (Brezoi, Petrila, Rucar, Uricani), in apropiere (Tlmaciu, Orstie) sau centre situate n vecintate, dar care utilizeaz materia prim extra din Carpaii Meridionali: Rmnicu Vlcea, Preajba, Drobeta Turnu Severin, Caransebes, Sebes, Sibiu.