Hipofuncia i hiperfunia suprarenalelor

Hipofuncia i hiperfunia suprarenalelor

A efectuat : Rotaru Natalia,grupa BA , anul I

Glandele suprarenale

Glandele suprarenale sunt organe perechi situate n corpul adipos pararenal, deasupra polului superior al fiecrui rinichi. Sunt formate prin unirea a dou glande hormonoproductoare separate i constituite din substan cortical i medular de origine, structur, mecanism reglator i valoare fiziologic diferit .

GLANDELE SUPRARENALE:sunt situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi.Alcatuire:

I. zona exterioara - corticala: corticosuprarenala; formata din 3 zone celularea. periferica: secreta hormoni mineralocorticoizi (stimuleaza reabsorbtia renala a Na+ si eliminarea K+)b. din mijloc: secreta hormoni glucocorticoizi (stimuleaza catabolismul glucidic, lipidic, mentine constanta glicemia)c. din interior: secreta hormoni sexosteroiziII. zona interioara- medulara: medulosuprarenala; neurosecretiile sunt:a. adrenalina (A)b. noradrenalina (NA)

Cortico suprarenal

Secreta substante indispensabile vietii, numite hormoni suprarenali. Acestia pot fi grupati in trei categorii:

a)Glucocorticoizi- cortisol si corticosteron

b)Mineralcorticoizi- aldosteronul.

c)Androgeni suprarenali-care sunt secretati de gonade (testicule si ovare).

Cortisolulsi alti hormoni glucocorticoizi au un rol foarte important in reglarea functiilor organismului.

Asupra metabolismului glucidic, cortisolul are actiune hiperglicemianta si favorizeaza rezerva de glucoza sub forma de glicogen in ficat. Secretia de cortisol variaza in cursul zilei: este ciclu nictemeral. El este minim intre orele 3-5 dimineata, cand organismul este foarte vulnerabil.

Asupra metabolismului protidic, favorizeaza in doze crescute catabolismul proteic (distrugerea proteinelor cu formarea de acizi aminati) si antreneaza un bilant al azotului negativ (cresterea creatininei in urina).

Asupra lipidelor se pare ca provoaca redistribuirea grasimilor.

Aldosteronul- provoaca retentia de sodiu de catre organism si pierderea urinara de potasiu (el este un mineralocorticoid). Joaca un rol important in echilibrul acido-bazic.

Actioneaza in principal asupra rinichiului. Un numar de androgeni sunt secretati in acelasi timp de cortico-suprarenala si de gonade. Este cazul androstenedionului si DHA. Altii sunt secretati doar de cortico-suprarenala, cum ar fi: S-DHA si 11-beta-androstenedion.

Testosteronul este secretat in principal de testicule. In acelasi timp hormonii suprarenali se transforma apoi in testosteron iar o hiperplazie a suprarenalei se traduce prin semne de hiperandrogenie.

Medulo-suprarenal

Este formata din celule numite cromatine care secreta catecolamine (adrenalina si noradrenalina).

Adrenalina-actioneaza prin cresterea debitului cardiac si a presiunii sistolice. Are un efect dilatator asupra vaselor ficatului si creierului.

Adrenalina are doua origini in organism. Pe de o parte este un hormon secretat de medulo-suprarenala (catecolamina) si pe de alta parte un mediator chimic care actioneaza asupra terminatiilor nervoase ale sistemului simpatic.

Adrenalina este un simpatomimetic, adica actiunea sa reproduce efectele excitatiei sistemului nervos simpatic (adrenergic). Ea stimuleaza receptorii alfa si beta. Rolul sau consta in apararea organismului contra agresiunilor.

Stimularea suprarenalei de catre hipofiza provoaca secretia rapida de adrenalina, care accelereaza inima, contracta vasele din rinichi, piele, mucoase, creste tensiunea arteriala si intestinala.

Noradrenalina-are actiune constrictiva asupra vaselor periferice si o actiune dilatatoare asupra coronarelor. Inhiba musculatura striata a tubului digestiv, bronhiile si vezicii.

Bolile :

Bolile cortico-suprarenalei.

Acestea pot fi cauzate de hipofunctie sau hiperfunctie.

a)Bolile cauzate de hipofunctie sunt:

-Insuficienta suprarenala lenta (boala Addison).

-Insuficienta suprarenala acuta.

b)Bolile cauzate de hiperfunctie sunt:

-Maladia Cushing (Sindrom de hipercorticism.)

Bolile medulo-suprarenalei.

-Feocromocitom.

Ce este boala Addison?

Boala Addison este o afeciune cronic cauzat de funcionarea anormal a glandelor suprarenale.Este necesar tratamentul de lung durat cu cortizon. Cu un tratament adecvat, majoritatea pacienilor vor avea o via normal.

Simptomele bolii Addison

Simptomele bolii odat instalat, pot include oboseala cronic i slbiciune, scderea n greutate, pigmentarea accentuat a pielii, lein, tensiune mic, ameeli, vom, poft crescut de sare, articulaii i muchi dureroi. Datorit naturii nespecifice a acestei afeciuni i a progresiei lente a simptomelor, acestea sunt ignorate pn n momentul n care apare o infecie n organism ce duce la o convalescen anormal de lung. n acest moment sunt necesare analize specifice care pot depista aceast afeciune.

Diagnostic i analize

Cel mai sigur mod de a diagnostica aceast afeciune este msurarea nivelului hormonilor prin teste ale sngelui i urinei. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) este un hormon din creier care crete nivelul de cotisol produs de glandele suprarenale. Msurnd ACTH-ul, doctorul poate stabili dac boala Addison este cauzat de o problem la glandele suprarenale sau la creier.Doctorul v poate prescrie i alte tipuri de teste c radiografia, tomografia i un test al pielii pentru tuberculoz.

Tratament

Din moment ce boal Addison este cauzat de o lips a unor hormoni ce trebuie s existe n mod normal n organsim, aceasta poate fi tratat prin substituia acestora.Doctorul v poate prescrie tablete cu hidrocortizon, un hormon steroidian.Dac este nevoie, aldosteronul poate de asemenea s fie nlocuit cu un steroid sintetic: acetat de fludrocortizon.

Insuficiena suprarenal secundar

Insuficiena suprarenal secundar este cteodat confundat cu boala Addison dei are cu totul alt cauz. De obicei apare n momentul n care se formeaz o tumor pe glanda pituitar.n cazul insuficienei suprarenale secundare, glanda pituitar nceteaz s mai stimuleze glandele suprarenale pentru a produce cortisolul. n cele mai multe cazuri de insuficien suprarenal secundar aldosteronul este n continuare eliberat datorit faptului c acesta poate fi produs i prin alte sisteme de reglare hormonal. Hormonul format de glanda pituitar ce declaneaz formarea cortisolului se numete ACTH i este responsabil de pigmentarea accentuat a pielii, simptom ntlnit i n cazul bolii Addison.Tratamentul de lung durat cu steroizi pentru tratarea altor afeciuni (de exemplu n cazul altor boli autoimune ca psoriazis, poliartrit sau o boal inflamatorie intestinal) poate de asemenea cauz pierderea temporar sau permanent a funciei suprarenale (supresie suprarenal secundar).Pn n momentul n care au fost descoperite medicamentele steroidiene la sfritul anilor 1940, acest tip de afeciune era fatal. Cu dezvoltarea medicaiei steroidiene moderne, pacienii cu Addison se pot atepta la o via normal atta timp ct acetia urmeaz tratamentul prescris de doctor, ntr-un mod responsabil.

Sindromul Cushing . Generaliti.

Sindromul Cushing este o anomalie (boala) rara care apare atunci cand organismul este expus la o cantitate mult prea mare a unui hormon, numit cortizol. Sindromul Cushing este de asemenea cunoscut ca si hipercortizolism (hipercorticism).In mod normal nivelul de cortizol este crescut in sange in urma unor reactii functionale hormonale. Hipotalamusul (regiunea centrala a diencefalului situata la baza creierului, sub talamus si deasupra hipofizei, care este legata dehipofizacu o tija, tija pituitara) secreta hormonul eliberator de corticotropina (CRH) care stimuleaza glanda pituitara (hipofiza) sa secrete hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Apoi, ACTH-ul stimuleaza glandele suprarenale producand cortizol.

Cauzele sindromului Cushing

Cauzele sindromului Cushing sunt:-consumul medicamentelor corticosteroide dupa transplantul de organ sau pentru alte afectiuni de lunga durata (cronice), ca de exemplu eritematos sistemic, astmul bronsic, reumatoida sau alte boli care cauzeaza inflamatie; acestea sunt cele mai frecvente cauze ale sindromului Cushing-tumorile mici, necanceroase (benigne) aleglandei pituitare(hipofiza); aceasta este numita boala Cushing si este cea de-a doua cauza frecventa a sindromului Cushing-tumorile benigne si maligne ale glandelor suprarenale care secreta cortizol-tumorile benigne si maligne ale plamanilor si mult mai rar tumorile pancreasului care secreta ACTH.

Semnele si simptomele sindromului Cushing

Semnele si simptomele sindromului Cushing sunt variate si cel mai adesea acestea se dezvolta treptat. Poate aparea in cadrul sindromului Cushing urmatoarele :

-crestere in greutate

-modificari ale tegumentelor

-tulburari de comportament

-slabiciune la nivelul muschilor(diminuarea fortei musculare si amiotrofie)si a oaselor(osteoporoza)

-modificari ale hormonilor sexuali

-hipertensiune arteriala si diabet zaharat

Investigatiile medicale:

Aceste investigatii includ:-testarea nivelului cortizolului, care poate fi facuta fie dintr-o proba de sange sau dintr-o proba din urina colectata timp de 24 de ore-testul de supresie din timpul noptii cudexametazonacare utilizeaza doze scazute de steroizi (cel mai adesea aceasta se efectueaza pentru a reconfirma rezultatele obtinute la testarea nivelului cortizolului); cel mai frecvent aceasta analiza se realizeaza dintr-o proba de sange, insa daca este nevoie de o analiza mai elaborata se va folosi atat o proba de sange cat si una de urina-masurarea nivelului de cortizol din saliva, insa aceasta analiza este efectuata mai rar.

Atunci cand, analizele enumerate mai sus pun in evidenta sindromul Cushing, medicului specialist ii sunt necesare si alte sangvine pentru a determina cantitatea de hormon adrenocorticotrop () din organism si pentru a investiga prezenta unei tumori de glande suprarenale, glanda pituitara (hipofiza) sau tumori ale altor organe.Acestea sunt:-testarea nivelului de ACTH-testul de stimulare cu hormonul eliberator de corticotropina (CRH).

Tratament:

Sindromul Cushing determinat de tratamentul de lunga durata cu corticosteroiziTratamentul cu corticosteroizi nu trebuie intrerupt brusc de pacient, deoarece o intrerupere brusca, fara reducerea treptata a dozelor de corticosteroizi poate determina aparitia crizei adrenergice, punand viata in pericol. In situatia in care se utilizeaza corticosteroizi, glanda suprarenala nu mai produce cortizol. Daca tratamentul cu corticosteroizi se intrerupe brusc, glanda suprarenala s-ar putea sa nu fie capabila sa produca cortizol indeajuns de rapid pentru a acoperi necesarul organismului. Aceasta situatie poate declansa criza adrenergica si scaderea severa a presiunii sanguine. Pentru a evita aceste efecte negative, medicul specialist reduce treptat medicatia corticosteroida in momentul in care decide sa intrerupa acest tratament.

Sindromul Cushing determinat de tumorile glandei pituitare (Boala Cushing)

Indepartarea chirurgicala a tumorii deglanda pituitaraeste metoda cea mai eficienta care determina vindecarea, aceasta recomandandu-se persoanelor apte din punct de vedere clinico-biologic pentru interventia chirurgicala. Interventia chirurgicala transsfenoidala (adenomectomie transsfenoidala) implica o buna indemanare a medicilor specialisti care efectueaza interventia, iar aceasta se recomanda a fi facuta in centrele medicale mari (clinici universitare) cu echipe de profesionisti specializati in interventii chirurgicale la nivelul glandei pituitare.Adenomectomia transsfenoidala este eficienta in urmatoarele situatii:-la aproximativ 85% din cazuri, daca tumora are diametrul mai mic de 1 cm-la aproximativ 25% din cazuri, daca tumora este mai mare-boala Cushing reapare la aproximativ 2% dintre adulti si pana la 40% din copii care au suferit deja o interventie chirurgicala. In aceste cazuri, interventia chirurgicala poate fi repetata, adesea cu rezultate foarte bune.

Sindromul Cushing determinat de tumorile glandelor suprarenale

Medicii specialisti recomanda aproape intotdeauna tratamentul chirurgical pentru indepartarea tumorilor benigne de glande suprarenale care produc hormoni. Daca tumora este canceroasa (tumora maligna), atunci se indeparteaza toata glanda suprarenala afectata. Cu toate ca adesea se recomanda , aceasta nu s-a dovedit a fi un tratament eficient, de lunga durata, pentru cancerul de glande suprarenale. In cazuri rare, se indeparteaza ambele glande suprarenale; in aceasta situatie, persoana va lua zilnic terapie de substitutie hormonala.Daca tumora nu este canceroasa (tumora benigna), in cele mai multe cazuri tratamentul chirurgical este eficient. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical nu este eficient in cazul unei tumori canceroase, mai ales daca aceasta a determinat metastaze si in alte locuri din organism.

Tratament ambulator(la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu pentru sindromul Cushing consta in schimbarea stilului de viata pentru a preveni cresterea greutatii corporale, pentru intarirea musculaturii si a sistemului osos si prevenirea complicatiilor.Se recomanda o hipocalorica (numar scazut de calorii) dar bogata in proteine si calciu. O astfel de dieta poate preveni pierderea masei musculare si osoase datorate nivelurilor crescute de cortizol din organism. Se recomanda de asemenea suplimentarea dietei cu calciu si vitamina D, pentru a incetini pierderea masei osoase. Trebuie discutat cu medicul curant despre necesitatea instituirii unei terapii medicamentoase pentru incetinirea pierderii masei osoase.Trebuie limitat aportul de din dieta, mai ales daca persoana respectiva are hipertensiune arteriala, o complicatie a sindromului Cushing.

Recomandari:

Se recomanda efectuarea regulata de exercitii fizice, pentru ca acestea ajuta la mentinerea masei musculare si a celei osoase si previn cresterea in greutate. Pentru mentinerea masei musculare si intarirea sistemului osos, se recomanda exercitii fizice de genul ridicarilor de greutati, flotarilor, tractiunilor. Pentru a preveni cresterea greutatii se poate practica gimnastica aerobica cu scopul de a creste frecventa cardiaca. Exemple deexercitii aerobice: mersul rapid, alergarea, ciclismul sau inotul. Inainte de a incepe orice program de exercitii fizice este necesara sfatuirea cu medicul curant.Se recomanda sa se evite posibilele cazaturi, prin indepartarea covoraselor care pot aluneca cu usurinta sau altor posibile surse de pericol din casa. Caderile pot determina fracturi ale oaselor sau alte vatamari corporale grave.

V mulumesc pentru atenie !