Home - Rasfoiesc.com Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal

Ca sa traiesti o viata sanatoasa. Naviga?ia maritim?, oceanic?,naviga?ia radioelectric?, GPSAeronautica Comunicatii Constructii Electronica *Navigatie* Tehnicamecanica NavigatieIndex inginerie Navigatie

Probleme rezolvate navigatie Probleme rezolvate navigatie1. a) Problema directa si inversa a estimei. b) Calculul latitudinii din inaltimea Polarei. c) Roza vanturilor. Masurarea fortei vantului la bordul navei.*a)*Problema directa si inversa a estimei:In navigatia estimata se pun spre rezolvare doua probleme fundamentale,cunoscute sub denumirea de:- problema directa a estimei, care se ocupa de determinarea pozitieinavei folosind drumul navei si distanta parcursa intr-un anumit intervalde timp.- problema inversa a estimei, aplicata pentru determinarea drumului pecare nava sa-l urmeze la deplasarea dintr-un punct in altul pe suprafataPamantului.*b)*Calculul latitudinii din inaltimea Polarei:Procedeul calculului latitudinii din inaltimea polarei, precis siexpeditiv, se aplica in emisfera nordica, practic la latitudini mai maride 12?. Observatiile se executa in timpul crepusculului de seara sidimineata, cand orizontul este bine conturat.Corectia ce trebuie adusa inaltimii Polarei, pentru determinarealatitudinii observatorului este rezolvata de efemeridele nautice.Astfel, tabla Polaris (Pole Star) Tables for determining latitudefrom sextant altitude din BNA rezolva aceasta problema din suma a treicorectii, astfel:- Corectia a_, in functie de timpul sideral al locului t_(L.H.A.Aries).- Corectia a_, ce se obtine in functie de timpul sideral allocului (L.H.A. Aries) si latitudinea estimata (Lat.) care reprezintacorectia ce trebuie adusa lui a_pentru inaltimea observata.- Corectia a_, care se obtine in functie de timpul sideral allocului (L.H.A. Aries) si luna caracteristica Month a observatiei.*Latitudinea observatorului se calculeaza dupa relatia:*/___/_ALGORITM_: 1. Calculul timpului sideral al locului. 2. Corectia inaltimii masurate. 3. Calcului latitudinii.*c) *Roza vanturilor. Masurarea fortei vantului la bordul navei.Vantul este miscarea aerului in plan orizontal. El este caracterizat deun vector, care defineste: /_Directia si Viteza_/.__*Directia vantului*se considera directia din care bate vantul. Seexprima in grade, in sistemul circular si poate fi determinata cu unsesizor de directie, citita de un dispozitiv mecanic sau electronic.La bordul navei, directia vantului se apreciaza cu ajutorul RozeiVanturilor.Cand directia vantului se stabileste pe baza de apreciere, aceasta seexprima in carturi de marime 11?15?, la precizia carturilorinter-intercardinale./_Roza vanturilor_/este o constructie grafica a directiilor din carepoate bate vantul, prin reprezentarea directiilor cardinale,intercardinale si inter-intercardinale.*Forta vantului*(viteza) se determina cu ajutorul anemometrelor caresunt de diferite tipuri. Elementul comun este un sistem de miscare(morisca) care antreneaza un ax la capatul caruia este amplasat untraductor de rotatie.La bordul navei aflata in miscare se observa /_vantul aparent_/, careeste rezultanta /_vantului real_/ si a /_vantului navei_/.Masuratorile facute pe comanda unei nave in miscare determina elementelevantului aparent.2. a) Deriva de curent. Determinarea directiei si vitezeicurentului. b) Dreapta de inaltime. Elementele dreptei de inaltime. c) Ceata. Navigatia pe timp de ceata. Masuri practice labordul navei.*a)*Deriva de curent. Determinarea directiei si vitezei curentului./_Deriva de curent_/este unghiul format intre axa longitudinala a naveisi directia ei de deplasare sub actiunea curentului. Se noteaza cu *?*.Relatiile dintre drumul navei prin apa (Da) si drumul deasupra fundului(Df), in functie de deriva de curent (?) sunt:___Deriva de curent se considera pozitiva daca nava este derivata latribord (curentul din babord) si negativa daca nava este derivata lababord (curentul din tribord).Daca se considera ca nava pleaca dintr-un punct de coordonate cunoscute,directia si viteza curentului se stabilesc prin determinarea pozitieinavei cu observatii, dupa un anumit interval de timp. Directia deriveinavei, indicata de punctul observat in raport cu cel estima, determina/_directia curentului_/; in timp ce distanta intre doua puncte raportatala intervalul de timp determina /_viteza curentului_/.*b)*Dreapta de inaltime. Elementele dreptei de inaltime.Dreapta de inaltime este tangenta la cercul de inaltime in punctuldeterminativ; ea se considera practic linia de pozitie determinata deinaltimea observata la un astru, in anumite limite fata de punctuldeterminativ (punctul de pe cercul de inaltime cel mai apropiat depunctul estimat al navei).Elementele ce determina dreapta de inaltime sunt /_azimutul estimat Az_/si /_?h_//_=_//_ha-he_/, iar trasarea pe harta Mercator se face astfel:- se traseaza azimutul estimat Az prin punctul estimat al navei Ze;- se stabileste punctul determinativ in raport cu punctul estimatZe la o distanta, in mile marine, egala cu ?h, in minute de arc.*c)*Ceata. Navigatia pe timp de ceata. Masuri practice la bordul navei./_Ceata_/este rezultatul condensarii vaporilor de apa in imediataapropiere de suprafata terestra, ce da nastere unui sistem de picaturide apa sau cristale de gheata suspendate in aer, care pot reducevizibilitatea sub 1km. Formarea cetei este conditionata de atingereastarii de saturatie (umiditatea relativa de 100%).Tipurile de ceata sunt: Ceata de radiatie, Ceata de evaporare, Ceata deadvectie, Ceata arctica, Ceata frontala.*Navigatia pe timp de ceata*se face respectand cu strictete /_regula 19COLREG_/.*Masurile practice care se iau la bordul navei sunt:* 1. Anuntarea comandantului; 2. Emiterea semnalelor regulamentare de ceata; 3. Reducerea vitezei de deplasare a navei in raport cu densitatea cetii si cu alte conditii locale; 4. Intarirea veghei la bord si pastrarea linistii pe nava; 5. Verificarea si inchiderea portilor etanse; 6. Utilizarea mijloacelor electronice de navigatie; 7. Determinarea permanenta a adancimii apei sub chila cu ajutorul sondei ultrason; 8. Masinile sa fie in stand-by, gata pentru o manevra imediata; 9. Se aprind luminile de navigatie;10. Se trece pe modul de guvernare manuala a navei.3. a) Deriva de vant. Determinare. Vant aparent. b) Culminatia astrilor. Astrii cu rasarit si apus. c) Nebulozitatea. Variatia zilnica si anuala. Sisteme noroase.*a)*Deriva de vant. Determinare. Vant aparent./_Deriva de vant (?)_/este unghiul format intre axa longitudinala anavei si directia determinata de drumul deasupra fundului sub actiuneavantului si a valurilor.In cazul existentei unei derive de vant, nava se deplaseaza de-a lunguldrumului deasupra fundului efectuand o miscare de translatie, cu axa salongitudinala intr-o directie decalata de un unghi egal cu unghiul dederiva (?).In practica navigatiei sunt folosite trei procedee pentru /_determinareaunghiului de deriva_/ provocat de vant si anume: 1. prin apreciere; 2. prin masurarea unghiului dintre axa longitudinala si siajul navei; 3. prin determinarea succesiva a pozitiei navei cu observatii.La bordul unei nave aflata in miscare se observa /_vantul aparent_/,care este rezultanta vantului real si a vantului navei; masuratorilefacute pe comanda unei nave in miscare determina elementele vantuluiaparent.*b)*Culminatia astrilor. Astrii cu rasarit si apus.Cele doua treceri ale unui astru prin meridianul ceresc al locului inmiscarea diurna a sferei ceresti se numesc */_culminatii_/*: cand astrultrece prin meridianul superior se spune ca se afla la /_culminatiasuperioara_/ iar cand trece prin meridianul inferior, se afla la/_culminatia inferioara_/.In cursul miscarii sale diurne se spune ca astrul rasare, cand treceprin orizontul adevarat din emisfera invizibila in cea vizibila; astrulapune, cand trece din emisfera vizibila in cea invizibila.Prin urmare, punctele in care un astru rasare sau apune se afla laintersectia orizontului adevarat al observatorului cu paralelul dedeclinatie al astrului.Pentru ca un astru sa aiba /_rasarit si apus_/ trebuie ca declinatia sa?, in valoare absoluta, sa fie mai mica decat colatitudinea _.*c)*Nebulozitatea. Variatia zilnica si anuala. Sisteme noroase./_Nebulozitatea_/reprezinta gradul de acoperire al boltei ceresi cunori, masurata in zecimi sau optimi. Aceasta marime meteorologica semasoara in optimi sau zecimi.In general /_variatia nebulozitatii zilnice_/ inregistreaza doua maxime.Prima dupa-amiaza cand se dezvolta norii cumulus, iar a doua noaptea sidimineata conditionata de formarea norilor Stratus in cursul noptii.Zonele ecuatoriala si subecuatoriala prezinta o nebulozitate ridicatatot timpul anului.In regiunea tropicala nebulozitatea este scazuta (media anuala 2-4). Inregiunile cu musoni nebulozitatea este ceva mai ridicata.In regiunile cu clima temperata, nebulozitatea este maxima in timpuliernii si minima vara; iar in regiunile arctice cerul este mai multacoperit tot timpul anului./_Sistemele noroase_/sunt mari ansambluri de nori, cu suprafete care potatinge sute de mii de _ si in care se pot identifica grupuri distincte,fiecare dintre acestea reprezentand un anumit gen de nori sau speciilesale. Intregul ansamblu noros se deplaseaza in aceeasi directie,lungimea lui putand atinge mii de km, iar latimea pana la 1000 de km.Orice sistem noros are urmatoarele parti componente, fiecare dintre elefiind reprezentata prin genuri si specii tipice de nori:1. zona frontala si zonele marginale (fruntea si marginile);2. zona centrala (corpul);3. zona terminala (trena sau coada).4. a) Procedeul relevmentului prova dublu. b) Triunghiul sferic de pozitie. c) Precipitatii atmosferice. Tipuri de precipitatii sicaracterul lor.*a)*Procedeul relevmentului prova dublu.Acest procedeu intra in categoria cazurilor particulare de determinare apozitiei navei cu relevmente succesive la un singur obiect.Modul de lucru este urmatorul:Se releveaza un obiect succesiv, astfel incat _, in acest caz rezultandun triunghi isoscel, ce are distanta _, din momentul celui de-al doilearelevment egala cu distanta /m/ parcursa de nava intre observatii.Rezulta ca pozitia navei se determina prin intersectia relevmentului aldoilea la obiect cu cercul de distanta /d=m/, reprezentata de spatiulparcurs de nava intre observatii.*b)*Triunghiul sferic de pozitie.Triunghiul sferic de pozitie este determinat de coordonatele geograficeale observatorului si de coordonatele sferice ale astrului. Principaleleprobleme ale navigatiei astronomice isi gasesc solutionarea prinrezolvarea triunghiului sferic de pozitie, aplicand formuleletrigonometriei sferice.Prin intersectia meridianului ceresc al observatorului cu verticalul sicercul orar al astrului se obtine un triunghi sferic numit triunghisferic de pozitie.Varfurile triunghiului sferic de pozitie sunt:- zenitul Z- polul ridicat polul N sau S- astrul respectivLaturile sunt formate din trei arce de cerc mare:- colatitudinea observatorului _- distanta zenitala _- distanta polara _Unghiurile sferice sunt: unghiul la zenit Z, unghiul la pol P si unghiulparalactic.*c)*Precipitatii atmosferice. Tipuri de precipitatii si caracterul lor.Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea produselor rezultateprin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si careajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale.In functie de conditiile fizice ale formarii precipitatiile se impart in:- precipitatii continui care sunt de medie si lunga durata sicuprind suprafete mari;- aversele sau precipitatiile maselor instabile de aer si alefronturilor reci ce cad din Cumulonimbus si pot fi sub forma de ploaie,ninsoare, mazariche, grindina. Incep si se termina brusc. Sunt adeseoriinsotite de oraje si vijelii.- Burnita sau cristalele de gheata, cad din Stratus siStratocumulus si se formeaza in masele de aer stratificate stabil, subinversiune./Ploaia/ Cadere perceptibila de precipitatii lichide pana la suprafatasolului sau a marii;/Zapada/ Precipitatie solida care se formeaza in conditiile uneisublimari relativ lente a vaporilor de apa din atmosfera la altitudinileunde temperatura atinge valori sub 0?C;/Lapovita/ Cadere in care fulgii de zapada sunt amestecati cupicaturile de ploaie;/Grindina/ Precipitatie solida, alcatuita din bucati de gheata, opacesau semitransparente, avand diametre cuprinse intre 0,5 si 5 cm;/Mazarichea/ Precipitatie solida cu aspect granular rezultata in urmainghetarii picaturilor de apa aflate in stare de suprafuziune sau prinunirea si transformarea partiala in gheata a fulgilor de zapada. Audimensiuni de cativa milimetri.5. a) Procedeul distantei la travers. b) Miscarea anuala aparenta a Soarelui. Ecliptica. c) Fronturi atmosferice. Vremea asociata unui fromt cald.*a)*Procedeul distantei la travers.In cazul in care un obiect este relevat succesiv in _ si apoi in _(candreperul observat se afla la travers), /m/ fiind distanta parcursa denava in intervalul de timp dintre observatii, distanta la travers sedetermina din triunghiul dreptunghic astfel rezultat:___In practica navigatiei, se aleg valori ale relevmentului prova dinmomentul primei observatii astfel ca valoarea tangentei trigonometrice aacestuia sa permita stabilirea unor relatii usor de memorat pentrudeterminarea distantei la travers; marimile _ folosite frecvent innavigatie sunt: 11?1/4, 18?.5, 26?.5, 45?, 63?.5, 71?.5, 76?.Distanta /m/ se detrmina din diferenta citirilor la loch, efectuate inmomentul primei observasii si cand reperul se vede la travers.Pozitia navei se determina prin intersectia dreptei de relevment pentrumomentul cand reperul se vede la travers, cu cercul distantei la travers/d/, avand centrul in obiectul observat.*b)*Miscarea anuala aparenta a Soarelui. Ecliptica.Pamantul executa o miscare de revolutie in jurul Soarelui, inconformitate cu legile lui Kepler. Axa polilor terestri este inclinatafata de planul orbitei de revolutie de un unghi egal cu 66?33?; de aicirezulta ca planul orbitei de revolutie a Pamantului este inclinat fatade planul Ecuatorului cu un unghi ?=23?27?.Miscarea de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui este definita delegile lui Kepler. Potrivit legii I, traiectoria acestei miscari este oelipsa, Soarele ocupand unul din focare; sensul miscarii este direct (dela vest la est).Soarele descrie o elipsa egala cu orbita Pamantului, a carui axa mareeste inversata; pozitiile succesive ale Soarelui, ca urmare a /_miscariisale aparente_/ in sens direct, sunt vazute de observatorul terestruproiectate in directiile acelorasi puncte./_Ecliptica_/este cercul mare descris de Soare pe sfera cereasca inmiscarea sa anuala aparenta, cauzata de miscarea de revolutie aPamantului. Miscarea anuala aparenta a Soarelui este definita deurmatoarele legi:- ecliptica este inclinata fata de ecuatorul terestru cu un unghi?=23?27?.- miscarea aparenta a Soarelui are loc in sens direct, adica insens invers miscarii diurne.- Miscarea este neuniforma, conform legii a II-a a lui Kepler.- Perioada unei revolutii complete este de 1 an.*c)*Fronturi atmosferice. Vremea asociata unui fromt cald.Toate fenomenele meteorologice pot fi impartite in doua categoriiimportante:- din interiorul masei de aer determinate de structura interna aacesteia;- frontale, determinate de intersectia a doua mase de aer cuproprietati diferite./_Fronturile atmosferice_/sunt zone deosebit de intense la suprafata dinjurul unui strat intermediar de tranzitie ce despart mase de aer, avanddimensiuni ce corespund dimensiunilor maselor de aer ce le despart.Clasificarea fronturilor in functie de caracteristicile masei de aeraflata in miscare generala:- Frontul cald, frontul rece, frontul oclus, frontul stationar./_Vremea asociata unui front cald_/:Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupacare urmeaza ploaie cu caracter general.6. a) Determinarea punctului navei cu doua unghiuri orizontale. b) Elementele sferei ceresti. Sistemul de coordonate orizontale. c) Fronturi atmosferice. Vremea asociata unui front rece.*a)*Determinarea punctului navei cu doua unghiuri orizontale.Pentru determinarea punctului navei cu cele doua unghiuri orizontale, inpractica navigatiei costiere se folosesc mai multe procedee, printre care:- Procedeul arcelor de cerc capabile de ? si ?- Procedeul segmentelor- Cu statiograful/_Procedeul arcelor de cerc capabile de ? si ?:_/Presupunand ca observatiile sunt simultane, punctul navei se obtine printrasarea arcelor de cerc capabile de ? si ?, care se construiesc peharta, avandu-se in vedere daca valoarea acestora este mai mare sau maimica de 90?. La intersectia celor doua arce de cerc capabile de ? si ?se afla punctul observat al navei.*b)*Elementele sferei ceresti. Sistemul de coordonate orizontale.- Axa Zenit-Nadir: axa verticala ce inteapa sfera cereasca in douapuncte: Ze si Nd.- orizontul astronomic al observatorului: plan perpendicular pe liniaZenit-Nadir, ce trece prin centrul sferei terestre.- axa polilor ceresti sau axa lumii: axa polilor terestri prelungita lainfinit si care inteapa sfera cereasca in doua puncte.- Ecuatorul ceresc: planul perpendicular pe axa polilor ceresti, incentru sferei ceresti.- Meridianul ceresc al observatorului: intersectia sferei ceresti cuplanul meridianului geografic al observatorului.Axa principala a /_sistemului de coordonate orizontale_/ este liniaZenit-Nadir, deci polii sistemului sunt Zenitul si Nadirul.Semicercul care uneste polii sistemului si trece prin astrul respectivse numeste verticalul astrului, iar cercul mic paralel cu orizontulobservatorului care trece prin astrul respectiv se numeste cercul deinaltime al astrului. Fiecare astru se afla la intersectia unui verticalcu un paralel de inaltime.1. /_Azimutul_/: arcul de orizont masurat de la N in sens retrograd panala verticalul astrului. Ia valori intre 0?-360?.2. /_Unghiul la Zenit_/: arcul de orizont masurat de la meridianul carecontine polul ridicat pana spre est sau vest pana la verticalul locului.Poate fi semicircular sau cuadrantal.3. /_Inaltimea h_/: arcul verticalului astrului, masurat de la orizontulobservatorului pana la astru. Ia valori de la 0?-90?. 4. /_Distanta zenitala z_/: arcul verticalului astrului masurat de laZenit la astrul respectiv. _*c)*Fronturi atmosferice. Vremea asociata unui front rece.Toate fenomenele meteorologice pot fi impartite in doua categoriiimportante:- din interiorul masei de aer determinate de structura interna aacesteia;- frontale, determinate de intersectia a doua mase de aer cuproprietati diferite./_Fronturile atmosferice_/sunt zone deosebit de intense la suprafata dinjurul unui strat intermediar de tranzitie ce despart mase de aer, avanddimensiuni ce corespund dimensiunilor maselor de aer ce le despart.Clasificarea fronturilor in functie de caracteristicile masei de aeraflata in miscare generala: - Frontul cald, frontul rece, frontul oclus,frontul stationar./_Vremea asociata unui front rece_/:Prezenta norilor Cumulus si Cumulonimbus. Aversele puternice de ploaiefrecvent insotite de descarcari electrice.7. a) Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesivela un singur obiect. b) Astri circumpolari. Astri care taie primul vertical. c) Instrumente de masurare a umezelii aerului.*a)*Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesive la unsingur obiect.In cazul in care se afla in vedere un singur obiect, punctul navei sedetermina cu doua relevmente succesive la acesta, prima dreapta derelevment _ fiind transportata pentru momentul ultimului relevment _,functie de drumul /D/ urmat de nava si distanta /m/ parcursa inintervalul de timp dintre observatii.Intervalul de timp dintre observatii este determinat de necesitateaasigurarii unei variatii a relevmentului de cel putin 30?, fiind functiede viteza navei, distanta la obiect si relevmentul prova in care acestase vede.*b)*Astri circumpolari. Astri care taie primul vertical./_Astrii circumpolari_/sunt astrii ai caror paralel de declinatie nutaie orizontul adevarat si care par a se roti in jurul polului ceresc deacelasi nume cu declinatia, fara sa rasara sau sa apuna./Astrii circumpolari vizibili/au declinatia mai mare decat colatitudineasi de acelasi nume cu latitudinea observatorului./Astrii circumpolari invizibili/au declinatia mai mare decatcolatitudinea si de nume contrar cu latitudinea observatorului./_Astrii care taie primul vertical_/sunt astrii care au declinatia, invaloare absoluta mai mica decat latitudinea observatorului.In timpul miscarii diurne, azimutul astrilor care taie primul verticalia toate valorile cuprinse intre 0?-360?.Inaltimea astrului in primul vertical _ si unghiul la pol al astrului inprimul vertical _ se obtin din triunghiul sferic dreptunghic. *c)*Instrumente de masurare a umezelii aerului. Instrumentele folosite pentru masurarea umezelii aerului sunt: 1. */Higrometre de absortie/* au la baza principiul modificarii lungimii unui fir datorita umiditatii aerului. 2. */Psichrometrele/* Se determina tensiunea vaporilor de apa din aerul atmosferic. Sunt compuse din termometrul uscat si termometrul umed. Diferenta dintre cele doua marimi este diferenta psichrometrica. 3. */Higrometrele electrice/* Elementul sensibil reprezinta o rezistenta electrica invelita intr-o substanta higroscopica compusa din clorura de litiu si acetat de polivinil. Valoarea se citeste cu puntea Wheatstone. 4. */Higrometre cu izotopi radioactivi cu radiatii gamma/* un contor de cuante sesizeaza diminuarea radiatiilor datorita umiditatii.8. a) Determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane.Triunghiul erorilor. b) Controlul compasului magnetic cu Soarele la rasarit. c) Presiunea atmosferica. Variatii zilnice. Harti izobarice.*a)*Determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane.Triunghiul erorilor.Avand in vedere trei repere de navigatie, se procedeaza astfel:- se identifica obiectele si se releveaza in ordine, repede unuldupa altul. Totodata se citeste ora bordului si loch-ul.- Se convertesc relevmentele compas in relevmente adevarate, carese traseaza pe harta prin cele trei obiecte observate. La intersectiacelor trei relevmente se afla punctul navei Z.In cazul existentei unei erori sistematice in corectia compasului,relevmentele la cele trei obiecte, luate doua cate doua, vor determinacate o intersectie, obtinandu-se astfel un /_triunghi al erorilor_/.Suprafata acestui triunghi este minima atunci cand are forma unuitriunghi echilateral. Pentru ca intersectia dreptelor de pozitie sa deaun triunghi echilateral, trebuie ca diferenta relevmentelor la cele treiobiecte sa fie de 60? sau 120?. De aceea, in alegerea obiectelor pentrudeterminarea punctului navei cu trei relevmente, se cauta ca reperele safie vazute sub unghiuri cat mai apropiate de aceste valori.In practica navigatiei costiere, daca triunghiul erorilor determinat deintersectia relevmentelor este mic (lungimea laturilor nedepasind 1 Mm),punctul navei se considera in centrul de greutate al triunghiului.In cazul erorilor mai mari, se utilizeaza doua procedee: /Procedeultriunghiurilor asemenea/ si /Procedeul locurilor de egala diferenta derelevment/.*b)*Controlul compasului magnetic cu Soarele la rasarit.Prin /_controlul corectiei compasurilor magnetice_/, etalon si de drum,se intelege activitatea curenta a ofiterului de cart, in navigatie, de adetermina corectia ?c a acestora, in drumurile urmate de nava.Folosind procedee astronomice, corectia compasului se determina astfel:- se masoara relevmentul compas Rc sau Rg la astru- se calculeaza Az astrului pentru momentul observatiei folosindformula:___- se calculeaza corectia compasului: ?c=Ra-Rc si ?= ?c-d, in cazulcompasului magnetic; ?g=Ra-Rg, in cazul girocompasului.Relevmentul compas se masoara in momentul cand bordul inferior alSoarelui tangenteaza linia orizontului vizibil. Aplicarea procedeuluieste conditionata de vizibilitate buna pe directia rasaritului.*c)*Presiunea atmosferica. Variatii zilnice. Harti izobarice./_Presiunea atmosferica_/este apasarea pe care atmosfera terestra oexecuta asupra scoartei. Pe cale conventionala este considerata normalacand pe o suprafata de 1 _ se inregistreaza o presiune de 760 mm Hg, lalatitudinea de 45? (la nivelul marii) si la temperatura aerului de 0?C.In meteorologie se foloseste milibarul (mbar), care este presiuneaexercitata de o coloana de Hg de 0,75mm: _In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime injurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale04.00 si 16.00.Izobarele sunt liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cuaceeasi valoare a presiunii atmosferice./_Hartile izobarice_/sunt tablouri ale distributiei presiunilor intr-oanumita zona , in care valorile identice de presiune in diferite puncteale regiunii sunt unite prin linii continue, denumite /linii izobare/.9. a) Determinarea distantei la un obiect de inaltime cunoscuta. b) Sextantul. Descriere. Mod de folosire. Control si reglare. c) Gradient baric. Forme de relief baric.*a)*Determinarea distantei la un obiect de inaltime cunoscuta.Cercul de egala distanta este una dintre liniile de pozitie de mareutilitate in navigatia costiera. La bordul navelor, distanta la reperelede navigatie se determina cu ajutorul a doua mijloace: Radarul si Sextantul.Daca avem ochiul observatorului la inaltimea /i/ si obiectul de inaltime/H/ deasupra nivelului marii, avand baza in interiorul orizontuluivizibil, se va masura cu sextantul unghiul vertical /?/, sub care sevede varful obiectului deasupra nivelului marii. In practica navigatiei,distanta /d/ la obiect se calculeaza din relatia:___Dupa ce se corecteaza unghiul vertical conform erorii sextantului, seafla distanta /d/ la obiect prin rezolvarea formulei.*b)*Sextantul. Descriere. Mod de folosire. Control si reglare.Instrumentul folosit la bordul navelor pentru masurarea inaltimilorastrilor, in navigatia astronomica, precum si a unghiurilor orizontalesi verticale, in navigatia costiera, este /_sextantul_/.Masurarea inaltimii unui astru se face prin vizarea simultana a astruluisi a orizontului marii, orientand sextantul in planul vertical alastrului si aducand in coincidenta imaginile celor doua puncte materialeobservate: astrul si punctul de intersectie a orizontului vizibil cuverticalul astrului.Partile componente principale ale unui sextant sunt urmatoarele:- limbul, gradat de la 0? la 125?;- alidada, care se poate roti in jurul centrului limbului;- tamburul, gradat de la 0? la 60?, care permite citirea laprecizie de 0?,1;- luneta, montata pe un suport care se strange cu un surub;- oglinda mare, fixata pe alidada, perpendiculara pe planul limbului;- oglinda mica, fixa, perpendiculara pe planul limbului;- geamurile colorate mari, intercalate intre oglinda mare sioglinda mica.- geamuri colorate mici, in spatele oglinzii mici- manerul si montantii.Pentru ca unghiurile masurate cu sextantul sa nu fie afectate de eroritrebuie ca : 1. oglinda mare si cea mica sa fie perpendiculare pe planul sextantului; 2. cand indecele alidadei se afla in dreptul /gradatiei zero/, oglinzile sa fie paralele.Erorile ce pot fi /_controlate si reglate_/ de catre observator sunt:- neperpendicularitatea oglinzii mari pe planul sextantului;- neperpendicularitatea oglinzii mici pe planul sextantului;- neparalelismul oglinzilor.*c)*Gradient baric. Forme de relief baric./_Gradientul baric orizontal_/exprima valoarea descresterii presiunii peunitatea de distanta./_Gradientul baric vertical_/exprima valoarea descresterii presiunii peunitatea de inaltime./_Formele de relief baric_/evidentiate pe o harta sinoptica sunt:- centre de presiune minima, numite /cicloane/ si centrele depresiune maxima, numite /anticicloane;/- zone de joasa presiune si zone de inalta presiune;- Talveg depresionar, Dorsala anticiclonica, Saua, Culoarul siGaleria depresionare.10. a) Navigatia in apropierea coastei. Trasarea drumului. b) Miscarea aparenta a Lunii. Fazele Lunii. c) Harti sinoptice analiza. Elemente si semne conventionale.*a)*Navigatia in apropierea coastei. Trasarea drumului.Sistemul de navigatie costiera cuprinde totalitatea procedeelor dedeterminare a pozitiei navei care rezolva problema pe baza observatiilorla obiectele de la coasta, de pozitii geografice cunoscute; acesteobiecte sunt denumite repere costiere de navigatie. Pe langa problema debaza, aceea a determinarii pozitiei navei, navigatia costiera mairezolva o serie de alte probleme importante pentru conducerea navei ca:determinarea drumului cel mai favorabil pe care nava trebuie sa-l urmezein siguranta din pozitia determinata spre punctul de destinatie,probleme de ancorare.Pericolele de navigatie (funduri mici, stanci, recifuri, epave,obstructii) se afla indeosebi in zona costiera. De aceea, navigatiacostiera trebuie executata cu multa atentie si cu o inalta precizie.Desigur, exigentele navigatiei costiere cresc considerabil in conditiide vizibilitate redusa si pe vreme rea.Pozitia navei se determina prin intersectia a doua sau mai multe liniide pozitie, indiferent de natura lor, obtinute prin executarea unorobservatii simultane sau succesive.*b)*Miscarea aparenta a Lunii. Fazele Lunii.Luna are o /_miscare aparenta_/ printre stele, in sens direct pe care oexecuta de-alungul unui cerc mare, in timp de 27,3 zile. Cercul maredescris de Luna in miscarea sa aparenta pe sfera cereasca, denumit incele ce urmeaza /orbita aparenta a Lunii/, prezinta urmatoareleparticularitati:- are o inclinare medie fata de ecliptica de 5?09?, variind din cauzamiscarii de nutatie;- intersecteaza ecliptica in doua puncte numite noduri: ascendent sidescendent;/_Fazele Lunii _/sunt consecinta pozitiilor relative pe care le ocupaSoarele si Luna in raport cu Pamantul:- Luna noua Luna la conjunctie cu soarele;- Luna la primul patrar sau la prima cuadratura dupa 7.5 zilede la Luna noua;- Luna plina Luna la opozitie cu Soarele dupa 15 zile de laLuna noua;- Luna la ultimul patrar dupa 21.5 zile de la Luna noua.*c)*Harti sinoptice analiza. Elemente si semne conventionale.Analiza hartii sinoptice este momentul cel mai important din prevedereatimpului. Pe baza distributiei elementelor meteorologice principale,analiza sinoptica trebuie sa stabileasca /pozitia, miscarea, insusirilesi evolutia/ maselor de aer, a fronturilor si a perturbatiilor frontale cicloanele si anticicloanele. Scopul final al analizei este stabilirea/pozitiei si starea viitoare/ a maselor de aer, a fronturilor si aperturbatiilor frontale.In analiza hartii sinoptice trebuie sa tinem cont de doua reguli de baza:1. Analiza cu prioritate a elementelor care sunt mai bine pronuntate sireprezentate mai complet pe harta;2. Analiza maselor de aer trebuie sa preceada analiza fronturilor.Algoritmul analizei hartii sinoptice:- determinarea maselor de aer stabile si instabile;- determinarea regiunilor ocupate de aerul tropical si arctic;- delimitarea regiunilor cu precipitatii frontale;- trasarea izotendintelor; marcarea fronturilor; marcarea izobarelor- precizarea limitelor de precipitatii in raport cu pozitiafrontului.Pe harta sinoptica se practica utilizarea culorilor astfel: front rece albastru, front cald rosu, front oclus ciclamen, front stationar maro, zona cu ceata compacta galben, zona cu precipitatii verde,aerul tropical roz, aerul arctic bleu, viscol sau polei verde,transport de praf maro.11. a) Calculul declinatiei magnetice si al deviatiei compasuluimagnetic. b) Elementele sferei ceresti. Sistemul de coordonateecuatoriale. c) Vanturile. Geneza vanturilor. Caracteristici.*a)*Calculul declinatiei magnetice si al deviatiei compasului magnetic.Pe hartile marine, sunt date sub forma unor roze, numite /_roze dedeclinatie_/ sau roze magnetice, informatii cu privire la:- valoarea declinatiei pentru anul editarii hartii- variatia anuala a declinatiei, exprimata in minuteIn consecinta, se impune actualizarea /_declinatiei magnetice_/ pentruanul in curs: la valoarea corespunzatoare pentru anul editarii hartii seva aduna variatia declinatiei care reprezinta produsul dintre variatiaanuala (minute) si diferenta de ani pana la anul in curs.Rezultatul poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum declinatia magneticapoate fi estica sau vestica.Deviatia compasului magnetic poate fi determinata prin doua metode, sianume:1. Prin compararea relevmentelor: _: dintr-o pozitie cunoscuta sedetermina Ra la un obiect sau Az unui astru; Ra se converteste in Rmfolosind: _.2. Prin compararea drumurilor: _: se converteste Dg in Da, iar Da seconverteste la randul lui in Dm: _*b)*Elementele sferei ceresti. Sistemul de coordonate ecuatoriale.Axa principala a /_sistemului de coordonate ecuatoriale_/ este axa lumiiPN-PS, deci polii sistemului sunt polii ceresti; semicercul care unestecei doi poli ceresti si trece prin astru se numeste /cercul orar/ alastrului, iar cercul mic ce trece prin astru si este paralel cuecuatorul ceresc se numeste /paralel de declinatie/ al astrului- Unghiul orar */t/*: arcul de ecuator ceresc, masurat de lameridianul superior al observatorului, in sens retrograd, pana la cerculorar al astrului;- Unghiul la pol */P/*: arcul de ecuator ceresc, masurat de lameridianul superior al astrului, spre est sau vest pana la cercul oraral astrului;- Ascensiunea dreapta */?/*: arcul de ecuator ceresc masurat dela punctul vernal in sens direct pana lac cercul orar al astrului;- Declinatia */?/*: arcul de cerc orar, masurat de la ecuatorulceresc pana la astru;- Distanta polara */p/*: arcul de cerc orar masurat de la polulridicat pana la astru.*c)*Vanturile. Geneza vanturilor. Caracteristici.Miscarile orizontale ale maselor de aer se produc cand intre doua zoneinvecinate exista diferenta de presiune atmosferica. Directia deplasariimasei de aer pe orizontala este totdeauna de la presiunea inalta lapresiunea joasa, iar viteza de deplasare a masei de aer este cu atat maimare cu cat diferenta de presiune inregistrata pe unitatea de distantaeste caracterizata de valori mai mari.Vantul este deplasarea orizontala a unei mase de aer dinspre o zona cupresiuni inalte catre o zona cu presiuni joase, sub influentagradientului baric orizontal.Elementele folosite pentru /_caracterizarea vanturilor_/ sunt:- /Directia vantului in plan orizonta/l: Directia dinspre care acestabate in raport cu Na;- /Forta Coriolis/: Forta de abatere a directiei vintului cauzata demiscarea de rotatie a Pamantului in jurul axei sale minima la ecuator,maxima la polii geografici;- /Forta de frecare a vantului/: Rezistenta pe care o intampina caurmare a frecarii masei de aer cu uscatul;- /Viteza vantului/: Forta cu care bate vantul, caracteristica deosebitde importanta in practica marinareasca.12. a) Corectia compasului magnetic. Tabla de deviatii. b) Calculul orei rasaritului si apusului vizibil al Soarelui. c) Masa de aer. Formare. Clasificarea maselor de aer.*a)*Corectia compasului magnetic. Tabla de deviatii.Utilizarea compasului magnetic pentru determinarea directiilor adevarateimpune cunoasterea deviatiilor. Compensarea reduce deviatiile magnetice,insa nu le anuleaza. De aceea, dupa compensarea compasului magnetic seprocedeaza la determinarea deviatiilor ramase; marimile deviatiilordeterminate se inscriu in /_tabla de deviatii_/ pentru drumurile compasde la 0? - 350?, din 10? in 10?, folosita in navigatie pentruconvertirea drumurilor si relevmentelor.In principiu, deviatiile se determina prin efectuarea unei giratiicomplete cu nava si folosirea unui procedeu care sa permita stabilireavalorilor deviatiilor in drumurile compas din 10? in 10?:1. prin compararea relevmentelor: cu un obiect departat de azimutcunoscut, cu un obiect departat de azimut necunoscut, cu observatii laSoare;2. Prin compararea drumurilor: cu girocompasul, cu un compasmagnetic de deviatii cunoscute.Corectia compasului magnetic este suma dintre declinatia magnetica sideviatia magnetica . Ea mai poate fi determinata cu formula: _sau _.*b)*Calculul orei rasaritului si apusului vizibil al Soarelui.Prin rasarit sau apus vizibil al Soarelui se intelege momentul candbordul superior al Soarelui trece prin orizontul vizibil alobservatorului. Modul de calcul este: 1. timpul adevarat al locului _ se transforma in timp mediu al locului _ prin procedeul invers sau folosind ecuatia timpului. 2. timpul mediu al locului _ se transforma in ora bordului: _.In practica navigatiei, rezolvarea acestor probleme se face utilizandefemerida nautica.*c)*Masa de aer. Formare. Clasificarea maselor de aer.Prin /_masa de aer_/ se intelege un volum din atmosfera terestra care,sub actiunea unor factori zonali, dobandeste proprietati caracteristiceregiunii in care se formeaza si influenteaza, prin asemenea proprietati,vremea din regiunile deasupra carora se deplaseaza.O masa de aer, definita de proprietati caracteristice, prezinta:- o ampla extensiune orizontala (poate acoperi suprafete mari aleglobului terestru);- o distributie aproape omogena a valorilor care exprima elementelemeteorologice din extensiunea orizontala;- o variatie cvasiuniforma a valorilor ce exprima aceleasi elementemeteorologice in distributia lor pe verticala./_Formarea maselor de aer_/depinde in principal de:- cantitatea radiatiei solare directe si difuze primite intr-un anumitinterval de timp de suprafata deasupra careia se afla masa de aer;- natura acestei suprafete (uscat sau apa) si proprietatilefizico-chimice specifice, ce determina proportiile absortiei radiatieiincidente si transformarea ei in energie calorica consumata in procesede evaporare sau transferata treptat straturilor de aer din imediata eiapropiere, prin convectie, advectie si turbulenta./_Clasificarea maselor de aer_/se face dupa 2 criterii principale: 1. Criteriul geografic zona de pe globul terestru unde masa de aer s-a format: Mase de aer arctic, polar, tropical, ecuatorial; Mase de aer continental, maritim; 2. Criteriul termodinamic exprima sensul schimburilor de caldura intervenite intre masa de aer si suprafata deasupra careia s-a format: Mase de aer cald sau rece.13. a) Erorile compasului giroscopic. Convertirea drumurilor. b) Cronometrul. Timpul la Greenwich. c) Alizeele si Contraalizeele.*a)*Erorile compasului giroscopic. Convertirea drumurilor.Miscarile la care nava este supusa (miscarea navei intr-un anumit drum,cu o anumita viteza, cresterea sau reducerea vitezei, schimbarile dedrum, ruliul si tangajul), genereaza o serie de /_erori_/ care fac cadirectia nord girocompas sa fie diferita de directia nord adevarat.Principalele erori care afecteaza precizia indicatiilor compasuluigiroscopic sunt urmatoarele:1. deviatia girocompasului (_) sau eroarea de viteza, generata demiscarea navei. Marimea ei este functie de drumul navei, viteza silatitudinea locului.2. eroarea cauzata de variatia vitezei sau schimbarea drumului navei.3. eroarea ramasa, reprezentata de unghiul dintre axa principala agirocompasului si noua directie Ng, corespunzatoare noilor elemente demiscare ale navei.4. eroarea de balans, generata de ruliul si tangajul navei.5. erori accidentale, cauzate de vibratiile corpului navei si de vitezade rotatie a giroscopului.6. eroarea de colimatie a rozei girocompasului mama, generata deneparalelismul liniei 0?-180? a rozei cu axa girocompasului.Corectia girocompas (?g) este unghiul format intre directia nordadevarat si directia nord girocompas, relatia de convertire fiind: ?g=Ra-RgLa un girocompas fara corector automat: ?g=A+?gLa un girocompas cu corector automat: ?g=A*b)*Cronometrul. Timpul la Greenwich./_Cronometrul de navigatie_/serveste la bord in principal ladeterminarea precisa a timpului mediu la Greenwich /Tm/ pentru momentulexecutarii observatiilor astronomice, in functie de care sunt exprimatecoordonatele ecuatoriale ale astrilor in efemeridele nautice. Ele maisunt folosite pentru controlul si reglarea ceasurilor de la bord, precumsi la rezolvarea oricarei probleme de navigatie care impune masurareaprecisa a timpului./_Starea absoluta_/a cronometrului este diferenta dintre /Tm/ si ora /A/a cronometrului, la un moment dat: Tm-A/_Marsa diurna_/reprezinta variatia zilnica in mersul cronometrului,deci cantitatea de timp cu care cronometrul merge inainte ramane in urmain 24h. Indiciul unui mers precis al cronometrului este constituit de omarsa diurna constanta./_Timpul la Greenwich_/al unui astru este unghiul orar al astruluimasurat de la meridianul Greenwich; se noteaza cu T. Functie de astru,timpul la Greenwich se numeste: timp stelar la Gr, timp sideral la Gr,timp solar la Gr.*c)*Alizeele si Contraalizeele./_Alizeele_/din ambele emisfere sunt vanturi permanente caracterizateprintr-o directie foarte stabila. Zona vanturilor alizee se extinde peaproximativ 1200 Mm in fiecare emisfera (cu aproximatie intre 5? si 30?lat N si S) si bat din NE (Em. N) si SE (Em. S).Formarea lor se explica prin puternica ascensiune a aerului cald dinzona ecuatoriala, care provoaca, in straturile de aer joase si medii dinaceasta zona, o depresiune. Existenta acestei depresiuni determina unaflux de aer mai rece dinspre latitudinile mai inalte spre ecuator caresunt zone de presiune mai joasa./_Contraalizeele_/sunt vanturi de altitudine ce constituiecorespondentul de sens contrar al alizeelor (vanturilor de suprafata).Sunt intalnite la altitudini mai mari de 2500m. Directia lor estecontrara vantului de la suprafata marii, adica SW in Em N si NVin Em S.14. a) Continutul hartilor maritime. Avize pentru navigatori sicorectarea hartilor. b) Evitare prin schimbare de drum. Actiune imediata. c) Manevra navei in ciclon Emisfera nordica.*a)*Continutul hartilor maritime. Avize pentru navigatori si corectareahartilor./Seria hartii/ element principal pentru identificarea unei anumite harti;/Titlul hartii / Zona geografica pe care harta o reprezinta;/Data publicarii/ indicata pe marginea inferioara la mijloc;/Data tiparirii/ mentionata in coltul din drepta sus, astfel:212.71-ziua 212 a anului 71;/Dimensiunile hartii/ indicate in inci, in coltul din dreapta jos;/Scara grafica a latitudinilor / delimiteaza suprafata reprezentataspre E si W;/Scara grafica a longitudinilor/ delimiteaza suprafata reprezentataspre N si S;/Reteaua cartografica/ meridiane si paralele trasate in functie descara numerica a hartii;/Scara numerica a hartii/ este indicata sub titlul hartii, alaturi deparalelul de referinta;/Simbolurile si abreviatiunile/ sunt cuprinse in publicatii ale BritishAdmiralty;/Linia coastei/ reprezentata pe harta in functie de caracteristicile pecare le reprezinta;/Topografia coastei/- elemente constitutive naturale sau artificiale alecoastei;/Pericolele de navigatie/ sunt reprezentate printr-o serie de simbolurisi abreviatiuni;/Sondajele/ sunt indicate in metri sau picioare;/Izobatele/ liniile de pe harta care unesc punctele de egala adancime;/Reperele de navigatie/ inaltimea acestora se exprima in metri saupicioare deasupra nivelului mediu al apei inalte la sizigii./_Avizele catre navigator_/i sunt informatii referitoare la sigurantanavigatiei, privind: constructia de noi repere de navigatie, modificareacaracteristicilor farurilor, amplasarea de geamanduri, aparitia depericole de navigatie, editarea de harti noi.In functie de urgenta lor, ele pot fi: Avize radio de navigatie, Avizezilnice catre navigatori, Editia completa saptamanala, Sumarul anual alavizelor catre navigatori.- corectiile pentru avizele cu caracter permanent se efectueazacu cerneala violet- corectiile mari si mici se noteaza pe marginea de jos (dreaptasi stanga) , indicand anul si numarul de ordine al avizului.- corectiile pentru avizele cu caracter temporar se noteaza peharta cu creion negru.*b)*Evitare prin schimbare de drum. Actiune imediata.Algoritmul de plotting pentru manevra de evitare prin schimbare de drumimediata este:- pe radar s-a identificat o tinta care pare a fi periculoasa;- se stabileste intervalul de timp intre observatiile care se vorefectua la tinta (3 sau 6 minute).- se efectueaza seria de trei observatii radar la tinta;- elementele celor trei observatii se trec in tabel si se ploteazapunctele A0, A1, A2;- se realizeaza constructia grafica care indica elementele cinematiceale navei tinta si manevra efectuata pentru evitare.*c)*Manevra navei in ciclon Emisfera nordica.De indata ce se determina pozitia navei in apropierea unui ciclontropical, actiunile de evitare se vor lua imediat, folosind vitezamaxima permisa de conditiile existente.Aceste actiuni duc la marireadistantei intre centrul ciclonului si nava cat mai rapid./_In emisfera nordica_/, daca nava se afla in /_semicercul periculos_/ Nava tine vantul 1-4 puncte in prova tribord, schimband de drum latribord pe masura ce vantul vireaza;/_In emisfera nordica_/, daca nava se afla in /_semicercul manevrabil_/sau pe traiectoria ciclonului Nava va tine vantul inapoia traversuluiin tribord, schimband de drum la babord pe masura ce vantul ramane in pupa.15. a) Harta Mercator. Proiectii. b) Evitare prin reducere de viteza. Timp alocat. c) Manevra navei in ciclon emisfera sudica.*a)*Harta Mercator. Proiectii.Harta Mercator este obtinuta prin transformarea proiectieicentralo-cilindrice drepte, pe baza unor relatii matematice, in scopulde a face sa corespunda conditiilor fundamentale cerute unei harti marine.In acest sistem, proiectia se executa pe un cilindru imaginar caretangenteaza sfera terestra dupa linia ecuatorului sau este secant dupadoua paralele de latitudine egale si de semne contrarii, axa cilindruluiconfundandu-se cu axa Pamantului. Proiectia se numeste /_centrala_/pentru ca proiectia se efectueaza din centrul Pamantului,/_cilindrica_/, fiindca proiectia se face pe un cilindru si /_dreapta_/,deoarece axa cilindrului se confunda cu axa polilor terestri.In scopul transformarii proiectiei centralo-cilindrice drepte neconformeintr-o proiectie conforma, /_Mercator _/a procedat astfel:- a lasat meridianele in pozitia in care apar in reteauacartografica a proiectiei centralo-cilindrice drepte, distantelede-alungul paralelelor crescand deci proportional cu /sec?/;- a calculat pozitia paralelelor in raport cu ecuatorul astfelca, in noua retea cartografica distanta de la ecuator la un paralel delatitudine oarecare ? sa creasca deasemenea proportional cu /sec?.///*b)*Evitare prin reducere de viteza. Timp alocat.Algoritmul de plotting pentru manevra de evitare prin schimbare de drumdupa un interval de timp alocat este:- pe radar s-a identificat o tinta care pare a fi periculoasa;- se stabileste intervalul de timp intre observatiile care se vorefectua la tinta (3 sau 6 minute).- se efectueaza seria de trei observatii radar la tinta;- elementele celor trei observatii se trec in tabel si se ploteazapunctele A0, A1, A2;- se realizeaza constructia grafica care indica elementele cinematiceale navei tinta si manevra efectuata pentru evitare.*c)*Manevra navei in ciclon emisfera sudica.De indata ce se determina pozitia navei in apropierea unui ciclontropical, actiunile de evitare se vor lua imediat, folosind vitezamaxima permisa de conditiile existente.Aceste actiuni duc la marireadistantei intre centrul ciclonului si nava cat mai rapid./_In emisfera sudica_/, daca nava se afla in /_semicercul periculos_/ Nava tine vantul 1-4 puncte in prova babord, schimband de drum la babordpe masura ce vantul ramane in urma;/_In emisfera sudica_/, daca nava se afla in /_semicercul manevrabil_/sau pe traiectoria ciclonului Nava va tine vantul inapoia traversuluiin babord, schimband de drum la tribord pe masura ce vantul vireaza.16. a) Loxodroma si ortodroma. Definire. b) Evitarea coliziunii prin crestere de viteza. Actiuneimediata. c) Musonii.*a)*Loxodroma si ortodroma. Definire.Guvernarea navei intre doua puncte de pe suprafata Pamantului se asiguramentinand drumul compas corespunzator drumului adevarat ce leaga celedoua puncte. Considerand ca drumul navei se mentine constant, se deducenatura geometrica a traiectoriei descrise de nava pe suprafataPamantului in deplasarea ei de la un punct la altul: o linie care taietoate meridianele sub acelasi unghi.Curba de pe suprafata Pamantului care taie toate meridianele sub acelasiunghi se numeste /_loxodroma_/.Lungimea loxodromei care leaga doua puncte de pe suprafata terestra nureprezinta distanta cea mai scurta. Distanta cea mai scurta intre douapuncte pe sfera terestra este arcul de cerc mare.Arcul de cerc mare care uneste doua puncte de pe suprafata sfereiterestre se numeste /_ortodroma_/. Desi loxodroma nu reprezinta drumul cel mai scurt, totusinavigatia nu este posibila practic decat pe loxodroma, fapt impus demodul de guvernare al navei, care se face mentinand un drum constant cuajutorul compasului.*c)*Musonii.Musonii sunt vanturi periodice, care iau nastere datorita alternanteisezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare.Campul lor de actiune este Oceanul Indian de Nord si de Sud (CanalulMozambic), Marea Chinei de Sud, Golful Carpentaria din nordul Australieisi coastele Africii Occidentale.In timpul verii, pe continentul asiatic, la nord de muntii Himalaya, seformeaza o uriasa zona depresionara (sub 1000 mbar). Patrunderea siextinderea maselor de aer care alcatuiesc acest front deasupra partiisudice a continentului asiatic se explica prin existenta puterniceidepresiuni situate la nord de muntii Himalaya, precum si prin faptul casuprafetele uscatului se incalzesc mult mai puternic decat apeleoceanice, deasupra carora presiunea ramane mai ridicata. Curentii de aercare au luat nastere in acest mod formeaza /_musonii de vara_/ (perioadaiunie - octombrie), care inainteaza de la larg spre uscat, din directiaSW spre NE deasupra Indiei si din directia S spre N deasupra Indochineisi a partii sudice a Chinei.In timpul iernii are loc un proces invers; deasupra partii centrale sinord-estice a Asiei se dezvolta o intinsa zona de presiuni inalte(anticiclonul Siberian cu presiuni care depasesc 1030 mbar), cu centrulsituat in Mongolia. Contrastele termice dintre cele doua regiuni aleglobului, care genereaza o zona de presiuni inalte in Asia centrala sinord-estica si formarea unei intinse depresiuni la sud de zonaecuatoriala a Oceanului Indian, dau nastere unor puternici curentiaerieni, ce se deplaseaza din directia nord, numiti /_musoni de iarna_/.Ei bat timp de 6 luni (decembrie - aprilie) si transporta aerul rece siuscat din regiunile continentale ale Asiei.Forta musonilor este in general 5-6 S/B, cu precizarea ca aproximativ 10zile din decursul unei luni, in regiunile situate la aproximativ 250 Mmla sud de Insula Socotra, forta musonului de vara este 7-8 S/B.17. a) Masurarea adancimii apei. Sonda ultrason. b) Evitare prin schimbare de drum si reducere de viteza.Timp alocat. c) Geneza si structura unei depresiuni.*a)*Masurarea adancimii apei. Sonda ultrason./_Masurarea adancimii apei_/este o operatiune importanta la bord,indeosebi in conditiile unei navigatii nesigure in apropierea coastei,cand nu se ofera posibilitatea unei determinari precise si continue apozitiei navei. In conditiile unei navigatii care nu prezinta siguranta(vizibilitate redusa, zone cu funduri mici, zone expuse variatiilor deadancime), se impune masurarea continua a adancimii apei./_Masurarea adancimii apei_/prezinta interes ca actiune de prevenire apericolului punerii navei pe uscat, ca observatie pentru controlulpozitiei navei si pentru executarea manevrei de ancorare.Principiul ce sta la baza masurarii apei cu /_sonda ultrason_/ esteurmatorul:- un emitator de ultrasunete instalat pe fundul navei emiteperiodic impulsuri scurte de unde ultrasonore, sub forma unui fasciculdirijat in jos pe o directie verticala- fasciculul de ultrasunete este reflectat de fundul marii sireceptionat la bordul navei de un receptor montat in aceeasi sectiunetransversala cu emitatorul, in imediata apropiere a chilei navei. Laanumite instalatii emitatorul indeplineste si functia de receptor.- considerand viteza (/v/) de propagare in apa a ultrasunetelor,si neglijand spatiul dintre emitator si receptor, adancimea apei subchila navei (/H/) se determina prin masurarea timpului (/t/) necesarpentru ca impulsul de ultrasunete sa parcurga spatiul, cu relatia:_(viteza de propagare a ultrasunetelor este de 1500m/s)- Scala sondei ultrason se gradeaza in metri, asigurandu-setransformarea timpului masurat intre emisie si receptie in indicatii deadancime, printr-un dispozitiv special.*c)*Geneza si structura unei depresiuni./_Geneza depresiunilor_/este un proces complex in care apar implicatemecanisme interne, proprii depresiunii si interactiuni cu fronturileatmosferice asociate.Posibilitatea existentei unei depresiuni este data de diferenta depresiune intre centrul de joasa presiune si zona marginala a formatiuniidepresionare, care este de regula, cuprinsa intre 25 si 40 mbar; incazuri izolate s-au inregistrat si diferente de presiuni de peste 60 mbar./_Elementele_/esentiale pentru recunoasterea unei depresiuni sunt uncentru de joasa presiune in jurul caruia se grupeaza, dispuseconcentric, izobarele.Principalele elemente care caracterizeaza o depresiune sunt:1. un centru de joasa presiune in care aerul cald si usorse inalta in spirale din ce in ce mai stranse pe masura ce castigaaltitudine;2. un front cald si un front rece forme care se asociazadepresiunii in primele doua-trei zile de la formarea sa. Cele douafronturi formeaza un unghi cu varful situat in centrul depresiunii;3. un sector cald zona cuprinsa in interiorul laturilorunghiului este denumita sector cald sau zona ecuatoriala, deoarece aeruldin interiorul ei este cald usor si foarte umed. In emisfera nordicadepresiunile prezinta sectorul lor cald in partea lor sudica, iar inemisfera sudica depresiunile prezinta sectorul lor cald in partea lornordica;4. un sector rece zona care inconjoara sectorul cald,denumita si sector rece.18. a) Navigatia in locuri inguste trasarea drumului. b) Miscarea de precesie si de nutatie. c) Norii. Formarea si clasificarea norilor.*a)*Navigatia in locuri inguste trasarea drumului.Conducerea navei in stramtori, ape inguste si in general in treceridificile se efectueaza pe baza unui studiu amanuntit al conditiilorlocale si stabilirea de masuri speciale pentru siguranta navigatiei, astfel:- se utilizeaza harti la scara mare/planuri;- trasarea drumului se face tinand cont de giratia navei;- comandantul preia personal conducerea navei;- ofiterul de cart executa veghea de navigatie, determinand continuupozitia navei si informand comandantul despre eventualele abateri de la drumul trasatpe harta.In timpul /navigatiei prin zone inguste/si cu adancimi mici, apare unplus de rezistenta la inaintarea navei, datorita vitezei scazute astratului de apa, cauzata de frecarile cu fundul caii navigabile,frecari ce se opun implicit inaintarii navei. Reducerea vitezei naveieste de 20-25%, iar efectul de carma este mai mic, nava guvernand maigreu, de aceea caile de navigatie inguste si cu adancimi mici suntconsiderate zone dificile de navigatie.Pe timpul manevrei navei in zone inguste si cu adancimi mici, nu esterecomandabil a se stationa cu nava la ancora in apropierea unui pericolpentru navigatie.b)Miscarea de precesie si de nutatie./Miscarea de precesie/face ca axa polilor ceresti sa descrie un con derevolutie in jurul axei ecliptice , astfel:- sensul miscarii este retrograd;- durata unei revolutii complete este de aproximativ 26000 ani;- polii ceresti descriu cercuri de precesie, cu centrul in poliieclipticii, de o raza sferica ?=23?27?.La aceasta miscare participa ecuatorul ceresc cu toate elementele sfereiceresti legate de axa lumii. Punctul vernal va executa o miscare lentape ecliptica in sens retrograd, cunoscuta sub denumirea de precesiaechinoctiilor sau retrogradarea punctului vernal.Miscarii de precesie i se insumeaza /nutatia/, care este o miscare derevolutie a axei polilor ceresti in jurul pozitiilor medii ale axei lumii./Nutatia/este in principal cauzata de actiunea Lunii asupraproeminentelor ecuatoriale terestre, care tinde sa suprapuna planulEcuatorului cu cel al orbitei Lunii.Consecintele nutatiei sunt:- variatii periodice lente ale inclinarii ecuatorului ceresc fatade ecliptica;- variatii periodice lente ale pozitiei punctului vernal peecliptica.c)Norii. Formarea si clasificarea norilor./Norii/sunt formatiuni constituite din picaturi de apa sau din particulede gheata care iau nastere prin condensarea sau sublimarea vaporilor deapa din atmosfera.Principalele /cauze de formare ale norilor/sunt /racirea prin detentaadiabatica/ si /racirea prin radiatie/ a maselor de aer umed, inprezenta nucleelor de condensare si in conditiile deplasarii lor lainaltime prin formarea unor curenti verticali ascendenti.Ascensiunea aerului are loc prin convectie termica si prin convectiedinamica./Clasificarea norilor/se face pe urmatoarele criterii:- inaltimea de formare: Superiori (Ci, Cc, Cs), Mijlocii (Ac,As), Josi (Ns, Sc, St), Cu dezvoltare verticala (Cu, Cb);- forma si aspectul:- procesele care ii genereaza:- structura interna:19. a) Sistemul rutelor de navigatie. Terminologie si simboluri. b) Calculul Azimutului Stelei Polare. c) Mesaje hidro-meteo primite de la statiile de coasta.a)Sistemul rutelor de navigatie. Terminologie si simboluri./Sistemul rutelor de navigatie/, reprezinta un ansamblu de masuri siactivitati care vizeaza cresterea sigurantei navigatiei in zoneleobligatorii de trecere cu un trafic intens, sau un complex de masuriprivind rutele ce trebuie urmate de nave in scopul reducerii riscului decoliziune si de accidente.Sistemul rutei de navigatie este un complex ce include: S.S.T., rutelein ambele sensuri, drumurile recomandate, zonele de trafic, rutele deapa adanca si apele de evitat.Schemele de separare a traficului (trafic separation scheme)sunt schemecare separa traficul ce se desfasoara in sensuri opuse, prin folosireaunei zone sau linii de separatie si a unor culoare de trafic sau altemijloace.b)Calculul Azimutului Stelei Polare.Azimutul Stelei Polare serveste la efectuarea controlului corectieicompasului, procedeul prezinta avantajul ca azimutul se calculeaza cumulta usurinta.Steaua Polara mentinandu-se in apropierea polului nord ceresc, unghiulla zenit ia valori mici si se conteaza de la nord, spre est sau vest.Tablele cu unghiul la zenit al Polarei, date in efemeridele nautice, sededuc din formula: _, in care se folosesc coordonatele medii anuale aleStelei Polare.Tabla pentru calculul azimutului Polarei cu efemerida BNA da directazimutul in functie de latitudinea observatorului Lat si timpulsideral al locului L.H.A. Aries.c)Mesaje hidro-meteo primite de la statiile de coasta.Practica actuala a serviciilor meteorologice maritime ingaduie sa sedistinga urmatoarele categorii principale de mesaje meteorologice:1. Avertismentele de furtuna buletine meteorologice cucaracter urgent, transmise cand starea vremii constituie un pericolpentru navigatori.2. Mesaje de prevedere a timpului probabil (prognozemeteorologice) sunt transmise de doua ori pe zi. De regula, ele indicatimpul probabil pentru o perioada de 12 sau 24 ore.Se recomanda sa se urmareasca cu precadere prevederea pe scurta duratadeoarece este cea mai sigura si poate fi controlata prin observatiilehidrometeorologice facute la bordul navei.In cazul traversadelor oceanice se recomanda sa se urmareasca atent siprevederea pe durata mijlocie (2-10 zile) si de lunga durata (10 zile, oluna, un sezon).Multe dintre statiile de radio-coasta transmit mesaje meteorologicecombinate, care cuprind trei parti distincte si anume:- avertismentul de furtuna;- situatia generala in regiune;- prevederea timpului in zonele luate sub observare.20. a) Repere costiere de navigatie; b) Pregatirea observatiilor de seara; c) Navigatia in zone cu gheturi. Masuri ce se impun.a)Repere costiere de navigatie;Semnalizarea maritima costiera cuprinde complexul de mijloace destinatesigurantei navigatiei maritime, in diferite conditii de navigatie, inapropierea coastei: mijloace pentru balizarea paselor, intrarilor inporturi, canalelor si raurilor deschise traficului maritim, avertizareanavigatorilor de existenta unor pericole de navigatie, precum si/reperele de navigatie costiere/, folosite pentru determinarea pozitieinavei prin observatii de la larg./Reperele costiere de navigatie/folosite in scopul determinarii pozitieinavei sunt: farurile, navele far, geamandurile si orice obiect vizibilde la larg, de pozitie cunoscuta si de dimensiuni astfel ca pe harta saapara punctiform (sau pe o suprafata foarte restransa).Obiectele vizibile de pe coasta a caror pozitie este trecuta in hartaprezinta o mare utilitate in practica navigatiei costiere. Asemenearepere sunt: turnuri, turle de biserici, cosuri de fabrici, diferiteconstructii izolate, varfuri evidente de movile, stanci, mici insule,capuri inalte./O problema de o importanta deosebita in observarea reperelor costierede navigatie este identificarea precisa a acestora/, de accea urmatoarearegula trebuie urmata cu strictete: /intai se identifica cu atentie siprecizie reperul de navigatie si dupa aceea se executa observatia pentrudeterminarea pozitiei navei/.b)Pregatirea observatiilor de seara;Momentul cel mai favorabil al zilei pentru determinarea pozitiei naveicu observatii astronomice este dupa apusul Soarelui, pe timpulcrepusculului de seara. Masurarea inaltimilor la astri se face cu atatmai precis cu cat orizontul se vede mai clar, ceea ce inseamna caobservatiile trebuie efectuate la un interval de timp cat mai redusposibil dupa apusul Soarelui.Pentru a se asigura conditii optime de observatie, navigatorul trebuiesa procedeze din timp la /pregatirea observatiilor de seara/, careconsta in determinarea azimuturilor si inaltimilor aproximative aleastrilor, corespunzatoare pozitiei navei in momentul apusului Soarelui.Se vor respecta pasii urmatori:- se calculeaza ora bordului pentru momentul apusului Soarelui sipozitia navei pentru acest moment;- se calculeaza timpul sideral al locului _ pentru momentulapusului Soarelui;- se orienteaza sfera pentru momentul apusului Soarelui, infunctie de /?/ si _ pentru acest moment. Navisfera va prezenta aspectulcerului pentru momentul respectiv;- se aleg astrii care ofera conditiile cele mai favorabile deobservatie;- se roteste apoi succesiv semicercul inaltimilor in dreptulastrilor alesi si se citesc azimuturile si inaltimile lor aproximative.c)Navigatia in zone cu gheturi. Masuri ce se impun.Riscurile pe care le comporta navigatia in asemenea regiuni determina canici o masura de prevedere luata la bordul navei sa nu apara excesiva.Calea cea mai sigura pentru a limita riscul producerii unei coliziunieste reducerea vitezei navei astfel incat sa faca posibila stoparea eiimediata si punerea masinii inapoi de indata ce pericolul s-a conturat. Cand vizibilitatea este foarte redusa se recomanda stoparea navei siramanerea in deriva pana la imbunatatirea conditiilor.Daca aisbergurile sau campurile de gheata sunt semnalate in drumulnavei, nava trebuie sa reduca viteza si sa schimbe drumul pentru aasigura indepartarea la o distanta apreciabila. Trecerea pe langa unghetar se va face sub vant la o distanta cat mai mare.21. Structura atmosferei.Atmosfera terestra este formata dintr-un amestec de gaze care inconjoaraPamantul fiind tinuta langa Pamant de catre forta de atractiegravitationala, are densitatea maxima la nivelul marii si se racesterapid cu cresterea altitudinii./Structura verticala/a atmosferei este:- /Troposfera/: 0-8 km la poli, 0-18 km la ecuator, temperaturascade cu rata de 0,5?C la 100m:- /Stratosfera/: 18-35(45) km; variatii mici de temperatura intre35 si 40 km;- /Mezosfera/: 35(45)-80(100) km; intre 35-55 km temperaturacreste brusc la 0,5?C. Dupa aceasta temperatura scade brusc ajungand la-75 si chiar -95?C;- /Termosfera/: 80(100)-1000(1200) km; temperatura crestecontinuu, 3000?C la 500-600 km dupa care scade treptat;- /Exosfera/(zona de disipatie): 1200-3000 km; moleculele de gazscapa de forta gravitatiei.Intre aceste straturi sunt zone de tranzitie: tropopauza, stratopauza,mezopauza, termopauza.Atmosfera este structurata orizontal in mase de aer, care sunt portiunide aer troposferic, caracterizate prin extensiuni care pot atinge mii dekilometri si grosimi de cateva mii de metri. Masele de aer pot fi, infunctie de zona geografica: arctice, polare, tropicale si ecuatoriale;in functie de suprafetele deasupra carora s-au format pot fi:continentale sau oceanice; in functie de temperatura aerului poz fi:mase de aer rece sau cald.22. Densitatea apei oceanelor./_ _//_Densitatea apei de mare ?_//_t_/, este principalul parametru hidro fizic al apei de mare si reprezinta raportul dintre greutatea unitatiide volum a apei la temperatura data si greutatea aceleiasi unitati devolum de apa distilata la temperatura de + 4o C. Este un parametruadimensional 1, sau, in mod conventional: __ Densitatea conventionala se determina cu ajutorul tabelelor oceanografice.Densitatea apei de mare depinde de temperatura si salinitatea acesteia,iar greutatea specifica numai de temperatura. La 0? C greutateaspecifica este numeric egala cu densitatea apei de mare.Densitatea apei de mare creste cu cresterea salinitatii si, in general,variaza invers proportional cu temperatura apei de mare. Astfel, pentruvariatii de 1 ale salinitatii la temperaturi diferite, densitatea apeide mare variaza intre 0,00074 0,00082, iar pentru diferente detemperatura de 1o C, pentru salinitati de la 0 la 40 , densitateavariaza in limitele 0,00000 0,00035. La salinitati de peste 20 densitatea maxima nu mai este la 40? C, ci scade sub 0? C.Densitatea apei de mare este o caracteristica importanta pentru nave.Acestea sunt construite dupa anumite reguli si norme care sunt indocumentatia navei. Unul din aceste acte este scala de incarcare, careare inscrise pescajele in functie de densitatea apei. Exista deci ocorespondenta intre cantitatea de marfa, pescajul si densitatea apei incare se naviga.Densitatea se poate obtine analitic si instrumental. /Instrumental/ sefoloseste areometrul (densimetrul). Deoarece densitatea apei de maredepinde de salinitatea si temperatura acesteia, s-au gasit o serie derelatii intre aceste trei elemente, relatii care ajuta la /determinareaanalitica/ a densitatii apei.23. Salinitatea apei oceanice./ //Salinitatea/este concentratia totala a substantelor mineraledizolvante, sau greutatea totala a acestora in /g/ raportate la /1000 g/de solutie. Salinitatea apelor oceanelor si marilor variaza in limitefoarte largi (Marea Neagra 15-17, Marea Marmara peste 35). Acestelimite largi sunt determinate de repartitia uscatului si deci aportul deapa dulce din rauri si fluvii, gradele diferite de evaporare datoritazonelor geografice, regimurilor diferite de precipitatii.Salinitatea apelor la suprafata depinde de diferenta dintre cantitateade apa transferata prin evaporatie si precipitatii. Mai depinde deinghetare, deoarece in gheata nu se gasesc saruri.Salinitatea Oceanului Planetar variaza foarte mult. In medie este intre33 si 37.Salinitatea se poate determina prin diverse metode: chimice inlaborator, fizice fotometre, electrosalinometre, densimetrelor.Intr-un km3 de apa de mare sunt dizolvate aproximativ 40 milioane detone de substante anorganice. Alaturi de acestea apa de mare contine sisubstanta organice si oxigen dizolvat. Concentratia de oxigen in stratulde apa de la suprafata oceanului depinde de temperatura si de miscareaapei. Cantitatea de oxigen dizolvata scade proportional cu adancimea,avand valori minime la adancimi de 500700 m, in zona intertropicala sila adancimi de 8001000 m, in zonele temperate si polare.24. Temperatura apei oceanelor.Temperatura apei de mare este un parametru hidrologic de stare cuimportanta deosebita in exercitarea schimburilor calorice ocean atmosfera, cu particularitati in diferite zone maritime.Apa de mare primeste in principal energie calorica de la Soare prinfenomenul de radiatie solara si in secundar de la Pamant.Procesele care produc incalzirea si racirea apei de mare sunt cunoscuteca fiind:- contactul ocean atmosfera;- absorbtia radiatiilor solare de straturile superficiale ale oceanului;- amestecurile turbulente si de advectie;- precipitatiile atmosferice;- convectia termica;- radiatia efectiva;- evaporatia.Variatiile temperaturii apei oceanice sunt: diurne, lunare, sezoniere sianuale. Temperatura la suprafata este variabila functie de radiatiasolara, de latitudinea geografica, frecventa si forta vantului, demiscarea curentilor marini. In general apa oceanica este mai calda decatatmosfera adiacenta, cu exceptia zonei tropicale unde apa este mai rece. Temperatura medie a oceanului planetar este de 17,4? C, mai mare cuaproximativ 3? C decat temperatura medie a stratului de aer adiacentsuprafetei oceanului.In emisfera nordica temperaturile sunt mai ridicate decat cele dinemisfera sudica, astfel ca ecuatorul termic se situeaza mai la nord deecuatorul geografic.In emisfera sudica izotermele medii de la suprafata oceanului au uncaracter mai regulat la sud de paralelul de 40? S.Temperatura are variatii extreme absolute cuprinse intre 2? C si 38? C.Temperaturile medii la suprafata oceanului variaza de la 3? C in zonelepolare, la aproximativ 20? C in zonele situate pe latitudini medii, la27? 28? C in zonele ecuatoriale.*25. Curentii oceanici. Curentii din Oceanul Atlantic.*Curentul Ecuatorial de Nord, Curentul Caraibic (Marea Caraibilor, olfulMexic), Curentul Floridei (Golful Mexic, Stramtoarea Florida), CurentulAntilelor (Antile, Marea Sargaselor), Golfstream (Coasta americana,Atlanticul de Nord), Curentul Atlanticului de Nord, Curentul Groenlandeisi Labradorului (Partea europeana a Marii Nordului, CoastaLabradorului), Curentul Irming si Curentul Norvegiei (partea europeana aMarii Nordului), Curentul Azorelor si Curentul Portugaliei (PragulAzorelor, Coasta Portugheza), Curentul Canarelor (Coasta de vesteuropeana si africana)Majoritatea Oceanului Atlantic de Sud este ocupat de curenti ce formeazao circulatie inversa acelor de ceasornic. /_Curentul ecuatorial desud_/__din nord are directia spre vest, iar cel din sud are tot directiavest, dar cu o viteza mai mica. Acest curent mai slab si aproapeconstant poarta numele de /_curent subtropical de sud_/.Majoritatea curentilor ecuatoriali de sud isi schimba directia sprenord-vest in apropierea Indiilor de Vest si in apropierea coastelorBraziliei. In partea de sud a zonei curentul atinge o viteza de douanoduri. Curentii subtropicali de sud care isi schimba directia spresud-vest in apropierea coastelor Braziliei dau nastere /_curentuluiBraziliei _/care se extinde si curge spre sud-vest paralel cu coasta inzona 34sS-37sS.Curentii oceanici de sud schimba directia spre nord in apropierea Cabode Hornos si formeaza /_curentul Falkland_/, care trece la vest deInsulele Falkland si continua spre nord in apropirea estuarului Rio dePlata din noiembrie pana in aprilie. Pentru restul anului curentul seextinde spre nord ajungand la lat. 25sS in iunie.Pe coastele Africii circula /_curentul Benguela_/ care se imparte si in/_curentii Agulhas_/ odata cu trecerea Capului Bunei Sperante. Lalatitudini mai mari curentul devine variabil, apoi inspre nord aredirectie progresiva spre vest mentinand o viteza de jumatate de nod. Sedezvolta intre august si octombrie, cat mai departe de Golful Walvis.*26. **Harti sinoptice - descriere*Harta meteosinoptica se intocmeste prin valorificarea datelor siinformatiilor rezultate in urma observatiilor meteorologice, in scopulrealizarii prognozelor de durata scurta si medie. Observatiile sinopticese executa din trei in trei ore, dar observatiile principale sunt celede la orele 00.00, 06.00, 12.00, 18.00, functie de fusul orar alstatiei, iar aceste date intra in fluxul informational international.Centrele mondiale meteorologice asigura prelucrarea completa a tuturorinformatiilor sub forma de harti meteorologice reale si probabile,pentru diverse elemente meteorologice. Informatiile meteorologicereceptionate sub forma unor telegrame sinoptice se decodifica si apoi seinscriu pe harta folosind schema Bjerknes.Aceasta harta se actualizeaza din sase in sase ore, asigurandinformatiile principale in analiza nivelul marii a campurilor barice,termice, de vant, nebulozitatea. Informatiile meteorologice sunttransmise codificat, iar prin prelucrarea lor rezulta hartimeteosinoptice de baza (la nivelul marii), de altitudine (de topografiebarica) si speciale.Harta meteosinoptica evidentiaza in mod diferentiat distributia inplanuri orizontale a presiunii atmosferice, sisteme de o anumitadispunere ale izobarelor, conducand in final la reprezentari alereliefului baric. In cadrul acestuia, domeniile de presiune ridicatasunt marcate prin anticicloni si formele dirijate de tipul dorsaleloranticiclonice, iar domeniul de presiune scazuta, prin depresiune barica- cicloni si respectiv forme de relief baric de tipul talvegurilordepresionare.*27. Ciclonul.*/_ _//_Cicloanele_/sunt centre depresionare ce constituie principala cauza avanturilor tari si a instalarii vremii rele pentru navigatie. Joaca unrol foarte important in circulatia aerului, fiind regulatorulcirculatiei, mijlocind patrunderea aerului rece spre sud si deplasareaaerului cald spre nord, asigurand schimburile de mase de aer dintrelatitudinile sudice si cele polare.Pe hartile izobarice se noteaza cu diferite litere mari, in functie deinstalatia care elaboreaza harta respectiva. Pe hartile barice seurmareste atat evolutia izobarelor cat si deplasarea centruluiciclonului respectiv. Presiunea creste spre exteriorul ciclonului.Diferenta de presiune este de regula de 25-40 mbar, dar s-au observat sivalori de peste 60 mbar./Adancimea/este presiunea din interiorul depresiunii. La latitudinimedii este de 990-1005 mbar, dar uneori poate cobori si pana la 930mbar. Dimensiunile orizontale la latitudini medii si mari sunt de200-2000Mm, sau chiar mai mult.Deplasarea se poate face in orice directie, dar de regula in emisferanordica se deplaseaza catre NE sau E iar in emisfera sudica sedeplaseaza catre SE sau E. Viteza de deplasare variaza in limite largi(0-40 Nd mai rar 60 Nd). Viteza medie de deplasare este de 18 Nd vara si25 Nd iarna, durata de existenta fiind de 4-10 zile.Structura ciclonului:- Centru de joasa presiune: aerul cald se inalta in spirale;- Un front cald si unul rece intre care se formeaza un sector cald;- Un sector cald (zona ecuatoriala) intre fronturile atmosferice;- Un sector rece (zona polara) care inconjoara sectorul cald.***28. Anticiclonul.*/_ _//_Anticiclonul_/este perturbatia barica de presiune atmosferica inalta,relativ stabila, in care miscarea aerului este predominant descrescentasi divergenta, cu cer mai mult senin. Gradientul baric orizontal esteorientat de la centru catre periferia lui, este mai mic decat indepresiune si deci vantul este slab; la gradienti barici egali, vantuleeste mai puternic decat in depresiune. In centru sunt curentidescendenti care determina vreme buna. Este delimitat prin izobareinchise. Vantul bate de la centru spre periferie, rotindu-se in sensretrograd, in emisfera nordica si in sens direct in cea sudica.Anticiclonii sunt de doua feluri:- reci, caracterizati prin: presiuni atmosferice inalte, formate inanotimpuri sau regiuni reci; cele temporare apar printre depresiuniextratropicale si aduc vreme frumoasa, dar geroasa.- calzi, caracterizati prin: formare in anotimpuri sau zone calde, celmai frecvent in centura tropicala, intre 100-400 N si S; aduc vremefrumoasa, cer senin, vizibilitate buna.Anticicloanele reci se formeaza in anotimpurile reci, deasuprasuprafetelor de uscat si ating presiuni pana la 1050 mbar. Aduc vremefrumoasa.Anticicloanele calde se formeaza deasupra uscatului sau oceanelor inanotimpurile calde. Se caracterizeaza prin vreme frumoasa, cer senin sivizibilitate buna.In special toamna si iarna, in centrul anticicloanelor se observadezvoltarea nebulozitatii de inversiune, ceturi si burnite. In timpulcald al anului aceste fenomene nu se produc pe continent. Noaptea poateaparea ceata de radiatie, uneori nori de inversiune, dar dispar cu totulziua.Vitezele de miscare ale anticicloanelor nu difera prea mult de cele alecicloanelor. Ea este in jur de 25 km/h, cu exceptia zonei Americii deNord unde vitezele medii sunt de 36 km/h.*29. Transportul liniilor de pozitie costiere.*O linie de pozitie obtinuta dintr-o observatie executata intr-un moment/t/ reprezinta locul geometric al punctelor pe care nava se afla inmomentul observatiei. Pentru a determina linia de pozitie, obtinuta dinobservatia respectiva, pe care nava se afla intr-un moment ulterior _,aceasta se transleaza in functie de drumul si distanta parcursa de navain intervalul de timp _; linia de pozitie astfel determinata pentrumomentul _ se numeste /_linie de pozitie transportata_/.Procedeul transportarii liniilor de pozitie sta la baza determinariipozitiei navei cu observatii succesive.Liniile de pozitie care pot fi transportate sunt:1. Dreapta de relevment sau aliniamentul;2. Arcul de cerc capabil de un unghi orizontal sau cercul de egaladistanta;3. Linia batimetrica.*30. Precizia liniilor de pozitie costiere.*Observatiile de navigatie, de orice natura ar fi ele (costiere,astronomice sau electronice), sunt afectate de erori. /_Erorile_/ careafecteaza observatiile (masuratorile) de navigatie in general suntextrem de variate; in principal, ele pot fi generate de:- erori proprii observatorului (datorita imperfectiunii ochiului,oboseala, lipsa de antrenament);- conditiile de observare (starea marii, vizibilitate, balansulnavei);- erori ale instrumentului de observatie (eroarea indiceluisextantului);- erori ale procedeului de observatie folosit.Dupa caracterul lor, erorile de observatie pot fi impartite in doua maricategorii: erori sistematice si erori accidentale./Erorile sistematice/sunt constante in seria de observatii, dacaconditiile masurarii se mentin aceleasi. Ele se datoreaza unor cauzepermanente, care se transmit fiecarei observatii in mod constant./Erorile accidentale/sunt acele erori care apar din cauze neprevazute,neregulate si variabile, atat ca valoare, cat si ca semn si a caror legide actiune nu se pot stabili.NavigatieCLASIFICAREA, IDENTIFICAREA, AMBALAREA Sl ETICHETAREA MARFURILORPERICULOASE INCARCAREA, MARSUL SI DESCARCAREA NAVEI

Contractul de vanzare cumparare internationala de marfuri

DETERMINAREA ELEMENTELOR CURBEI DE GIRATIE

DESCR?EREA ?NSTALAT??LOR S? S?STEMELOR AUX?L?ARE DE BORD

EFEMERIDA NAUTICA MANEVRA NAVEI,CAUTARE SI SALVARE ~ MANAGERIAL: COMANDANTI SI OFITERI IPUNTE TESTE REZOLVATE DIRIJAREA UNEI NAVE DE CATRE O AERONAVA

Documente in legatura cu operarea navei in port

NAVA MARITIMA DE TRANSPORT

Copyright 2014 - Toate drepturile rezervate