proiect ionita mihai

8/16/2019 Proiect Ionita Mihai

1/21

LICEUL TEHNOLOGIC URZICENI ____________________________________________________________

PROIECT

DE SPECIALITATE PENTRU SUSŢINEREAEXAMENULUI DE DOBÂNDIRE ACOMPETENŢELOR PROFESIONALE, NIVEL 3

SPECIALIZAREA:

TEHNICIAN TRANSPORTURI

CANDIDAT,

ÎNDRUMĂTOR,IONIȚĂ MIHAIPro! MOISE TOMA

"#$3


2/21

MINISTERUL EDUCAŢIEILICEUL TEHNOLOGIC

NAȚIONALEURZICENI- IALOMIŢA

TEMA PROIECT:EXPLOATAREA PUNȚII SPATE

CANDIDAT,ÎNDRUMĂTOR,

IONIȚĂ MIHAI PROF.MOISE TOMA

2


3/21

-20!-

CUPRINS

.ARGUMENT..............................................................................................................

"

2. PUNTEA SPATEGENERALITĂȚI .................................................................................#

• DESTINAȚIA, CONDIȚIILE IMPUSE $I CLASIFICAREA PUNȚILOR DIN SPATE• TRANSMISIA PRINCIPALĂ• DIFERENȚIALUL• MATERIALE UTILIZATE ÎN CONSTRUCȚIA PUNȚII DIN SPATE

!. ÎNTREȚINEREA PUNȚII DIN SPATE ..............................................%%%%%%%%.%....0

". DEFECTE ÎN EXPLOATARE ALE PUNȚII DIN SPATE ...................................%%%%.....

• REPARAREA PUNȚII DIN SPATE

#. NORME DE SECURITATE $I PROTECȚIE A MUNCII ...................................%%%%%..!

• SPĂLAREA

• INSTALAȚIA DE DECAPARE

&. RE'IZIA TEHNICĂ $I

DIAGNOSTICAREA ....................................................................."

!


4/21

(.)I)LIOGRAFIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%..............................................#

*.ANEXĂ .......................................................................................................................&

A+/1

Maşina este creaţia tehnică a omului, alcătuită

dintr-un complex de corpuri materiale cu mişcări

relative determinate, servind la transformarea unei

forme de energie în lucru mecanic (maşina de lucru)

sau la transformarea unei forme de energie în altă

formă de energie (maşina energetică ).

P1/ 34 561/ +/ +788 3/ 1+541/ 7/18717+ 3/ 8 1+5454 87413489 ș4 7+ț/8/ ;/+14


5/21

T+5454 >89 5/


6/21

să prezinte solu ii tehnologice simple i costuri reduse;ț ș

să asigure o durată mare de func ionare, între inere u oară i siguran ă în func ionare;ț ț ș ș ț ț

pun ile motoare din spate trebuie să asigure adaptarea fluxului de putere al motoruluiț

la condi iile de deplasare, necesare ob inerii unor calită i de consum i dinamiceț ț ț șoptime;

să asigure func ionarea normală i silen ioasă a mecanismelor componente.ț ș ț

Clasificarea pun ilor din spate:ț

După modul de organizare al automobilului:

pun i din spate motoare;ț

pun i din spate nemotoare.ț

Pun ile din spate motoare asigură transmisia fluxului de putere al motorului de la transmisiațlongitudinală, sau cutia de viteze la ro ile motoare.ț

După tipul mecanismului de ghidare:

pun i din spate rigide;ț

pun i din spate articulate.ț

a pun ile rigide !sau pun i de oscila ie dependentă a ro ilor", varia ia sarcinii verticale laț ț ț ț țuna din ro i influen ează i pozi ia celeilalte ro i, fără a se modifica pozi ia relativă dintre ele.ț ț ș ț ț ța pun ile articulate !sau pun i cu oscila ie independentă a ro ilor", varia ia sarcinii verticale laț ț ț ț țuna din ro i determină modificarea pozi iei relative dintre ro ile pun ii.ț ț ț ț

Pun ile cuprind următoarele mecanisme:ț

#transmisia principală;

diferen ialul,ț

arborii planetari,

butucul ro ii. !vezi anexă".ț

1. 1.Destina ia, condi iile impuse i clasificareaț ț ș

pun ilor din spate motoareț

&


7/21

Puntea din spate motoare are rolul de a transmite momentul motor de la transmisialongitutidinală i for ele verticale de la cadrul caroseriei la ro ile motoare. $ot prin intermediulș ț ț

pun ii motoare se transmit cadrului for ele de trac iune, for ele de frânare i momentul reactiv,ț ț ț ț șmomentul de frânare care apare în timpul deplasării autovehiculului.

Puntea din spate motoare este compusă din transmisia principală, diferen ial, arboriț planetari, transmisie finală i carter.ș

Condi iile impuse pun ii din spate. Pț ț untea din spate trebuie să îndeplineascăcondi iile:ț

# să aibă dimensiuni de gabarit cât mai reduse în scopul unei gărzi la sol cât maimari;

# să aibă func ionare silen ioasă;ț ț# între inerea să fie cât mai simplă;ț# să prezinte o durată de func ionare mare.ț

Clasificarea pun ilor din spate.ț Din punct de vedere constructiv pun ile din spate sețîmpart în pun i rigide i pun i articulate.ț ș ț

Puntile rigide se folosesc la autocamioane, autobuze si la autoturisme, iar cele articulate launele tipuri de autoturisme !vezi anexă, fig.%".

1.2. Transmisia principală

Destina ia transmisiei principale.ț

$ransmisia principală întâlnită i sub denumirea deșangrena& principal multiplică i transmite momentul motor de la arborele longitudinal lașdiferen ial, în cazul automobilelor organnizate după solu ia clasică i de la arborele secundar ț ț șal cutiei de viteze la diferen ial, la automobilele organizate după solu ia 'ț ț totul în spate sautotul în fa ă”..ț

Clasificarea transmisiilor principale. $ransmisiiile principale se clasifică după numărulangrena&elor componente i după tipul angrena&elor utilizate.ș

După numărul angrena&elor componente se deosebesc transmisii principale simple, la caremultiplicarea momentului motor se face printr#o pereche de ro i din ate, i transmisiileț ț ș

(


8/21

principale duble la care multiplicarea momentului motor se face prin două perechi de ro ițdin ate.ț

După tipul angrena&elor utilizate, transmisiile pot fi: conice, cilindrice i cușmelc.$ransmisia principală cu angrena& cu melc poate fi: cu din i drep i,înclin ti,ț ț ș curbi! vezi

anexă fig (a" i cu angrena& hipoid.ș

)ngrena&ul hipoid !vezi anexă fig (b" este un angrena& conic cu din i curbi, dar axelețcoroanei i pinionul nu sunt concurente, ci dezaxate cu excentricitatea.ș

*n cazul rapoartelor de transmiteri mari, care se întâlnesc la unele autocamioane ișautobuze, se utilizează transmisia cu urub melc# roată melcată.ș

$ransmisia pricipală simplă. $ransmisiile pricipale simple, cu ro i din ate conice cu danturăț țcurbă sunt cele mai răspândite în construc ia de automobile datorită simplită ii constructive.ț ț

$ransmisia principală cu o singură treaptă de ro i din ate conice, cu din i curbi. +a seț ț țcompune din pionul de atac i coroană. Pe partea dinspre transmisia longitudinală, arborele %șeste prevăzut cu caneluri, pe care se montează flans, care serve te la ob inerea legăturii întreș țtransmisia longitudinală i transmisia principală. )rborele este montat în carterul pun ii dinș țspate , prin intermediul a doi rulmen i,cu role conice. -arcasa diferen ialului compusă dinț țdouă păr i asamblate cu uruburi este montată în carterul pun ii din spate pe rulmen i cu roleț ș ț țconice .

Transmisia pricipală dublă apare în cazul autocamioanelor grele i la autobuze,ș unde

este nevoie de un raport de transmitere mare, ce nu poate fi realizat cu o transmisie principalăsimplă, cu men inerera unei gărzi la sol ridicate !vezi anexă, fig ". Prima treaptă este formatățdin perechea de ro i din ate conice cu dantură curbă % i (, iar a doua treaptă de perecheaț ț șro ilor din ate cilindrice i cu din i înclina i. )rborele interimar / se spri&ină în carcasaț ț ș ț țtransmisiei principale prin intermediul a doi rulmen i cu role conice 0.ț Șaibele calibrate 1dintre capacele 2 i carterul transmisiei principale servesc la reglarea &ocului coroanei (.ș

1.3. Diferen ialulț

Destina ia diferen ialuluiț ț

a deplasarea automobilului în vira&, roata motoare exterioară parcurge un spa iu mai marețdecât roata motoare interioară vira&ului. Diferen ialul este mecanismul care permite ca ro ileț țmotoare ale aceleia i pun i să se rotească cu viteze unghiulare diferite, dând astfelș ț

posibilitatea ca la deplasarea automobilului în vira&e să parcugă spa ii de lungimi diferite.ț

Dacă ro ile motoare sunt montate pe acela i arbore,deplasarea în vira& nu este posibilă fărăț șalunecarea i patinarea ro ilor, ceea ce conduce la uzarea rapidă a anvelopelor, la cre tereaș ț șconsumului de combustibil i la manevrarea mai dificilă a direc iei. Pentru a da posibilitateaș țca ro ile motoare să se rotească cu viteze unghiulare diferite, fiecare roată se va monta pe câtețun arbore separat, uni i prin intermediul diferen ialului.ț ț

*


9/21

Păr ile componente ale diferen ialului.ț ț Pe carcasă este fixată coroana transmisiei principale, iar în carcasă crucea pe care sunt monta i liberi sateli ii, sateli ii care fac legăturaț ț țcu pinioanele , montate pe arborii planetari. 3i carea de rota ie se transmite carcaseiș țdiferen ialului, prin transmisia pricipală, formata din pinionul de atac i coroană . aibele, dinț ș Șo el moale sau bronz, serves la mic orarea frecării pinioanelor planetare i a sateli ilor cuț ș ș țcarcasa.

Func ionarea diferen ialuluiț ț când automobilul se deplasează în linie dreaptă,deoarece drumurile descrise de cele două ro i motoare sunt egale, i vitezele unghiulare suntț șacelea i; în acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu ale coroanei ,șiar sateli ii vor fi imoblizati fiind utiliza i ca ni te piese de legătură pentru a transmiteț ț șmiscarea de la carcasa diferen ialului la arborii planetari.ț

a deplasarea automobilului în vira&, coroana transmisiei pricipale i carcasa se vor roti cușaceea i viteză unghiulară ca i în linie dreaptă. Din cauză că roata exerioară vira&ului va aveaș șde parcurs un drum mai lung decât roata interioară vira&ului, înseamnă că vitezele unghiulareale celor două pinioane planetare vor trebui să fie diferite. )cest lucru este posibil datorităexisten ei sateli ilor. -ând autovehiculul intră în vira&, roata din interiorul vira&ului, împreunăț țcu pinionul planetar au o viteză unghiulară mai mică decât roata din exteriorul vira&uluiîmpreună cu pinionul planetar .

Pentru a realiza aceste diferen e de viteze unghiulare între cele două pinioane planetare,țsateli ii vor căpăta o mi care de rota ie în &urul axelor proprii, care va fi cu atât mai mare cuț ș țcât diferen a între vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai mare. *n raport cuț

coroana care are o anumită viteză unghiulară, pinionul planetar se rote te mai încet, iar ș pinionul planetar mai repede.

)cest caz este întâlnit atunci când frâna pe transmisie este ac ionată până la blocareațarborelui cardanic, inclusiv a transmisiei principale, respectiv a casetei diferenîialului. Dacă înaceastă situa ie automobilul se deplasează pe un drum cu coeficien i de aderen ă diferi i laț ț ț țro ile motor, roata cu aderen ă mai mare se va roti în sensul de deplasare a autovehiculului,ț țiar cealaltă în sens opus.

a intrarea automobilului pe un drum cu aceea i aderen ă pentru ambele ro i motoare,ș ț ț

automobilul va devia de la mersul normal, putând să producă accidente. )cest caz este unuldin dezavanta&ele diferen ialului.ț

*n practică, acest caz se întâlne te la demararea automobilului pe un drum care oferășcoeficient mare de aderen ă la una din ro i i foarte mic la cealaltă. 4oata cu aderen ă mare vaț ț ș țsta pe loc, iar cealaltă se va roti cu dublul rota iei carcasei diferen ialului.ț ț

Clasificarea diferen ialelor.ț Diferen ialele se clasifică după tipul angrena&elor folosite,țdupă principiul de func ionare, după valoarea momentului transmis i după locul de dispunereț șal lor în transmisie.

După tipul angrena&elor folosite , diferen ialele pot fi cu ro i din ate conice i cu ro i din ateț ț ț ș ț țcilindrice.


10/21

După valoarea momentului transmis la ro ile motoare, diferen ialele pot fi simetrice iț ț șasimetrice.

După locul de dispunere în transmisie se folosesc diferen iale dispuse între ro ile aceleia iț ț ș pun i i diferen ialele dispuse între pun ile automobilului cu mai multe pun i motoare.ț ș ț ț ț

Tipuri constructie de diferen iale.ț a automobile, cele mai răspândite suntdiferen ialele simple, simetrice cu ro i din ate conice.ț ț ț

Diferen ialele blocabile.ț Dacă o roată motoare se va afla pe o por iune de drum cu o aderen ăț țfoarte redusă ea va începe să patineze, în timp ce roata a doua având o aderen ă bună, se vațopri i de asemenea se va opri i automobilul. Pentru a înlătura acest nea&uns la automobileleș șcu capacitate mare de trecere, se folosesc diferen iale blocabile. )cest tip de diferen ial are peț țunul dintre arborii planetari un dispozitiv de blocare care se compune dintr#un cupla& din at ,țcare se poate deplasa axial pe o por iune canelată a arborelui planetar. 3ufa de cuplare esteț

prevazută pe partea dinspre diferen ial cu o dantură frontală care se va cupla cu danturațfrontală a carcasei diferen ialului .ț

1.!."ateriale utili#ate $n constructia

pun ii din spateț

Ro ile din ateț ț ale pun ii din spate se execută din acelea i o eluri ca i ro ile din ate din cutiaț ț ț ș ț țde viteze. Caseta difere ialuluiț se realizează prin turnare din fontă maleabilă sau o el.ț Crucea

sateli ilor ț se poate executa din o eluri de cementare.ț

Arborii planetari se realizează la ma&oritatea transmisiilorde automobile din o el cu unțcon inut mediu de carbon supus tratamentului termic de îmbunătă ire.ț ț

2. %ntre inerea pun ii din spateț ț

*ntre inerea pun ii motoare din spate constă în: controlul nivelului, completarea iț ț șschimbarea uleiului de transmisie din carter, verificarea etan eită ii carterlui, reglareaș țrulmen ilor transmisiei principale i a diferen ialului, verificarea i reglarea ro ilor din ate aleț ș ț ș ț țtransmisiei principale.

&ngerea pun ii din spate.ț ucrările de între inere referitoare la ungerea pun ii din spateț țcuprind: conrolul nivelului, completarea i schibarea uleiului transmisiei din carter.ș

Controlul i completarea uleiului de transmisie din carter ș se face periodic; lubrifiantultrebuie să fie până la nivelul orificiului de alimentare. *n cazul în care nivelul uleiului nu estecorespunzător se va efectua completarea cu ulei de transmisie de acela i tip.ș

0


11/21

Schimbarea uleiului de transmisie din carterul pun ii din spateț se face la termenele date denoti a tehnică a automobilului i constă în golirea lubrifianului i umplerea , până la nivel, cuț ș șulei protector de tip corespunzător. 5olirea uleiului se face prin orificiul dispus la parteainferioară a carterului i astupat cu un bu on filetat. 6ntroducerea uleiului în carter se face înș șgeneral printr#un orificiu astupat tot cu un bu on filetat i plasat la înăl imea la care trebuie săș ș țfie nivelul lubrifiantului.

*nlocuirea uleiului de transmisie din carterul pun ii motoare se face întotdeauna la venireațautomobilului din cursă, pentru ca uleiul să fie cald i să se scurgă mai u or.ș ș

'eglarea rulmen ilor transmisiei principaleț

4eglarea rulmen ilor transmisiei pricipale cuprinde reglarea rulmen ilor pinionului de atacț ți ai casetei diferen ialului.ș ț Reglarea rulmen ilo rde atacț se face prin modificarea numărului

adaosului de reglare sau în alt mod. 7erificarea reglării rulmen ilor pinionului de atac se faceț

prin măsurarea cu a&utorul dinamometrului a momentului care trebuie aplicat pinionului pentru a se roti.

Reglarea casetei diferen ialuiț se face cu conpensatorii mobili, care se rezeamă în ineleleexterioare ale rulmen ilor sau cu a&utorul unor garnituri de reglare dispuse între inelelețexterioare ale rulmen ilor i capacelor rulmen ilor. 8ocul func ional al grupului coroană#ț ș ț țdiferen ial se poate costata prin măsurarea &ocului axial sau prin cuplul necesar rotirii liberețdeterminat de strângerea rulmen ilor.ț

'eglarea angrena(ului transmisiei principale.

4o ile din ate ale transmisiei principale trebuie să fie reglate astfel încât din ii să calce peț ț țtoată lungimea lor, iar între din i să existe un &oc lateral prescris pentru fiecare transmisie.ț)ngrenarea corectă a ro ilor din ate conice se verifică după pozi ia petei de contact dintreț ț țdin i. *n acest scop din ii pinionului de atac se acoperă cu un strat sub ire de vopsea, dupăț ț țcare pinionul se învârte te în ambele sensuri.ș

*n func ie de pozi ia petei de vopsea de pe din ii coroanei , se apreciază dacă angrenarea esteț ț țcorectă sau nu. După monta& se mai verifică i &ocul dintre flancurile din ilor care nu trebuieș țsă depă ească anumite limite .ș

Determinarea &ocurilor se face prin măsurarea grosimii unei benzi de plumb după ce în prealabil a fost introdusă între danturile ro ilor în angrenare. Pozi ia relativ corectă a pinionuluț ț

i coroanei se stabile te prin deplasarea pinionul i a coroanei.ș ș ș

3. Defecte $n e)ploatare alepun ii din spateț

$ransmisia principală poate prezenta ca defecte:


12/21

a. deteriorarea sau ruperea pinionului de atac. Defectul se datorează regla&ului incorect,antrenarea corpurilor străine între din i, conducerii defectuoase prin bruscarea ambrea&ului înțteren greu accesibil, uzuri în urma func ionării îndelungate. 4emedierea se efectuează lațatelierul de repara ie.ț

b. griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.Defectul se datoreaza , in mare parte, cauzelor prezentate la uzura rulmentilor schimbatorului de viteze, la care se adaugadezechilibrareaarborelui longitudinal .4emedierea se face la atelierul de reparatie, pana undeauomobilul va fi remorcat.

c. &ocul necorespunzător între pinion i coroană. Defectul se manifestă prin zgomoteș puternice, ritmice, de tonalitate medie la mersul în sarcină al motorului !dacă &ocul este preamic" precum i la tura ia de mers încet !dacă uzura angrena&ului este prea mare". 4emediereaș țconstă în restabilirea &ocului prescris între pinion i coroană. 4emedierea constă în restabilireaș

&ocului prescris între pinion i coroană.ș

Diferen ialul poate prezenta ca defecte:ț

a. Uzura excesiă sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau planetare. Defectul sedatorează datorită uzurii carcasei, deplasării îndelungate prin teren greu, blocării sau reglăriiincorecte a frânelor ro ilor din spate, folosirea la ro ile din spate a unor anvelope cu uzuri sauț țdimensiuni diferite.

b. !riparea sau deteriorarea rulme tilor carcaseiț . Defectul se produce datorită cauzelor careau fost prezentate la griparea sau deteriorarea rulmen ilor transmisiei principale.ț

c. Ruperea axului sau a crucii sateli ilor ț . Defectul se datore te suprasolicitărilor organelor șrespective în condi ii speciale de exploatare.ț

*rborii planetari pot prezenta ca defecte:

a. uzura excesivă a canelurilor;

b. ruperea arborilor planetari.

3.1. 'epararea pun ii din spateț

"inionul de atac poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

# suprafe ele de lucru ale caneluriloț r arborelui pinionului uzate peste valoareaadmisibilă conduc la înlocuirea pinionului;

2


13/21

# diametrul fisurilor pentru rulmen ii uza i se recondi ionează prin cromare iț ț ț șrectificare la cota nominală.

# filetul pentru piuli a de ficsare a flan ei de antrenare deteriorate se recondi ioneazăț ș ț prin încărcare cu sudură sub strat de flux i rectificare la dimensiunile nominale,ș pentru refiletare.

Coroana transmisiei pricipale nu se recondi ionează. *nlocuirea are loc când prezintă fisurițsau crăpături indiferent de pozi ie sau formă, tirbirea din ilor sau uzura aleza&ului pentruț ș țcarcasa diferen ialului peste limita admisă.ț

"inionul planetar poate prezenta următoarele defecte care se recondi ionează:ț

# rizurile inelare pe suprafa a de reazem a pinionului se înlătură prin rectificare lațcota de repara ie;ț

# ciupiturile din ilor în capete se recondi ionează prin polizarea marginilor rupturiiț ț Arborele planetar poate avea ca defecte încovoierea sau uzura în grosime a canelurilor.

Carcasa difere ialuluiț poate prezenta ca defecte:

# diametrul loca ului pentru crucea satelitilor uzat se recondi ionează prin alezare laș țcota de repara ie folosind o cruce ma&orată;ț

# diametrul fusurilor pentru rulmen i uzat se recondi ionează prin încărcarea cuț țsudură, strun&ire i rectificare la cota nominală;ș

# filetul găurilor de prindere a semicarcaselor uzat se recondi ionează prin ma&orareațgăurilor i refiletare.ș

a crucea satel ilor ț se poate uza sau deteriora fusurile. 4econdi ionarea se poate realizațastfel: cromarea dură a fusurilor urmată de rectificarea la cota nominală sau cota treptei derepara ie, metalizarea cu pulberi, urmată de rectificare la cota nominală sau cota treptei dețrepara ie.ț

a opera iile de montare sau demontare a transmisiei sau de înlocuire a unor piese sauțsubansambluri se vor utiliza numai scule calibrate, interzicându#se folosirea sculelor decalibrate sau uzate.

.+'"- D- -C&'IT*T- IȘ

P'T-C I* "&+CIIȚ

!.1.P/0*'-*

Rampa de spălare manuală

Dacă în apropierea rampei se află un drum de circula ie pentru pietoni sau autovehicule,țîntre rampă i drum se vor monta paravane împotriva răsturnării astfel încât &etul de apă deșspălare să nu lovească oamenii i autovehiculele care trec pe drum.ș

!


14/21

)utovehiculele ce urmează a fi spălate se manevrează cu aten ie pe rampa metalică sau deț beton i se asigură împotriva pornirii necomandate, cuplându#se între una din viteze,șasigurându#se frâna de a&utor i a ezându#se cale de blocare la ro ile din spate în ambeleș ș țsensuri. 9urtunul prin care vine apa cu presiune va fi în stare bună, iar legătura cu piesemetalice se va asigura cu coliere de strângere.

e interzice îndreptarea &etului de apă spre instala ii electrice aflate în zona rampei.țDecantoarele i separatoarele de reziduri petroliere aferente instala iilor de spălare vor fiș țacoperite i îngrădite. )erisirea se va efectua permanent.ș

*n timpul cură irii decantorului elevul nu va sta pe suprafa a decantorului; înainte deț ț pornirea pompei de apă se va verifica existen a grătarului de protec ie de sub tabloul deț țcomandă precum i legătura la pământ.ș

a terminarea programului de lucru, rampa va fi cură ată i spălată.ț ș

!.2.Instala ii de decapareț

a" *n timpul opera iei de decapare, u ile încăperii trebuie să fie închise. *nchiderea u ilor ț ș șse va face numai la comanda conducătorului sta iei, după ce acesta a verificat ca înținteriorul sta iei să nu se mai afle nici o persoană.ț

b" După opera ia de decapare trebuie să se efectueze o limpezire a autovehiculului cu apățcurată.

-ură irea decantoarelor aferente sta iei se va face numai după ce pere ii s#au răcit iț ț ț șdecantorul a fost aerisit cel pu in ( de ore. *n cazul decantoarelor construite în subsolulțsta iei se va efectua o ventila ie mecanică atât înainte cât i în timpul efectuării cură irii.ț ț ș ț

3aterialul de completare necesar men inerii concentra iei solu iei decapante se va introduceț ț țîn decantor. +levii care manipulează acest material de completare vor purta în mod obligatoriuechipamentul de protec ie necesar.ț

. '-II* T-4+IC/ IȘ

DI*5+TIC*'-*

)utovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul în func iune, având în rezervor țo cantitate de carburant de cel mult %< din capacitatea acestuia, necesară deplasăriiautohtone de la un punct de lucru la altul. 9ac excep ie numai autovehiculele care suntțintrodu#se în hală numai pentru revizii periodice.

)utovehiculele trebuie să fie introduse pe linie de revizie i diagnosticare tehnică numai dupăș

ce sunt spălate.

"


15/21

-analul de revizie trebuie men inut în stare curată, asigurându#se scurgerea apei a uleiurilor ți combustibililor.ș 6ntroducerea autovehiculelor pe canal se face cu o viteză de maximum 1

=m>h, diri&ate din fa ă de la sol dă către conducătorul locului de muncă.ț

7erificarea presiunii în pneuri i ridicarea acesteia la valorile stabilite pentru fiecare tip deș

autovehicul în parte trebuie să se facă potrivit prevederilor din tabel !vezi anexă", cuprinzând presiunea admisă, care trebuie să fie ata at la locul de muncă. -ompresorul folosit la umflareaș pneurilor va fi în stare bună de func ionare, doatat i inscrip ionat corespunzător.ț ș ț

3i carea autovehiculelor pe rampă trebuie să se facă numai diri&ată de personae cu atribu iiș țde serviciu, numai după ce acestea s#au convins că echipa a ie it din canalul de revizie i s#auș șîndepărtat de autovehicul, iar piesele i sculele de lucru au fost înlăturate. tandul unde se vașface verificarea bunei func ionări a sistemului de rulare i a motorului, trebuie să aibă montatț șgrila&ul de protec ie.ț

*n timpul verificării parametrilor dinamici ai autovehiculului pentru a se evita producereaaccidentelor prin ie irea accidental a autovehiculelor de pe postul de încercare, se va asiguraș

blocarea mi&locului de transport cu cale de blocare.

a diagnosticarea motorului în timpul func ionării se vor avea în vedere că:ț

# în timpul func ionării motorului să se evite a ezarea elevului în dreptul paletelor ț șventilatorului;

# să se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului, folosindu#se în acest senstubulatura de evacuare i sistemul de ventila ie.ș ț

a utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depă i valoarea de încercare maximăș prescrisă de uzina constructoare.

6I60I5'*FI-:

%.364-+) -?36@#@orme de protec ie a muncii i P..6. în atelierele de pregătire practicăț și în laboratoare, +ditura olsti iu#ș ț atu 3are ((;

(.5A+?45A+ 94B 6B, 3)46)@) 94B 6B, .$. )3?6B# )utomobile ,Ț Țcunoa tere, între inere i reparare, +.D.P Cucure ti (1;ș ț ș ș

.3)@?+ +-A6, 66) +4C)@# tila&ul i tehnologia meseriei, mecanic, motoareȘ ștermice,+.D.P. Cucuresti %EE;

.9otografiile expuse sunt preluate de pe internet

#


16/21

ANEXĂ

&


17/21

(


18/21

9ig.% cheme cinematice de pun i motoare utilizate la automobile:a#solu ia utilizată laț țautomobile obi nuite; b#solu ii utilizate la autocamioane: %#transmisia principală; (#ș țdiferen ialul; #arbori planetari; #transmisia finală; 1#carter; /#ro i din ate.ț ț ț

*


19/21

9ig (.cheme de transmisii principale simple


20/21

20


21/21

proiect ionita mihai

Documents