UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA SAIAPM

Proiectarea sistemului logistic la

S.C LACTIS S.ASighisoara

Conferențiar Univ. Dr.Iuliana BRATU

Masterand: Uta Daniela

Anul: I ACSA

Sibiu

- 2012-

1

Prezentarea Societatii S.C. LACTIS S.A.

1. Scurt istoric

Denumirea completa: S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA •adresa sediului inregistrat: Localitatea SIGHISOARA , str. Margaretelor , nr. 9, judetul MURES •tel: 0246/210225, fax: 0246/210265.

Societatea comercială S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA s-a constituit ca societate pe acţiuni în anul 1991 din vechea Întreprindere de Industrializare a Laptelui Sighisoara. Datorită creşterii cantităţilor de lapte şi cerinţa pieţii s-a impus dezvoltarea unor capacităţi de prelucrare. Activitatea de producţie a societăţii se desfăşoară în fabrica care este proiectată pentru prelucrarea a 25.000 litri lapte/ zi în lapte consum, produse proaspete acidofile: iaurt, lapte bătut, smântâna de consum şi smântâna pentru frişcă, brânză proaspătă de vaci, brânzeturi si cascaval.. Societatea a retehnologizat şi modernizat unitatea de producţie de la sediu, producţiafiind axată pe lapte de consum şi produse proaspete. S-a stabilizat şi îmbunătăţit parcul auto firma dispunând la ora actuală de mijloace detransport proprii pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi de desfacere promptă. Firma LACTIS în prezent are o gamă diversificată de produse lactate gustoase şi sănătoase naturale pe care le comercializează prin magazinele proprii sau pe bază de contracte cu unităţi ca :KAUFLAND, REWE , CARREFOUR, CORA, atât din Bucureşti cât şi din alte localităţi şi cu alte societăţi mai mici prin colaborare, obiectivele fiind de dezvoltare a reţelei de desfacere la nivel NAŢIONAL.Societatea are o marcă recunoscută pe piaţa produselor de calitate, cu adevărat proaspete marca LACTIS. Fabrica actuala de prelucrare a laptelui apartinand societatii are ca activitate specificaachizitionarea laptelui de vaca, oaie si capra si prelucrarea acestuia fiind activitatea de baza,obtinandu-se urmatoarele produse: lapte proaspat pasteurizat, smantana, lapte batut, sana,branzeturi topite si cascaval.Fazele tehnologice privind fabricarea produselor lactate mai sus mentionate sunturmate de procesul de depozitare a lor in conditii optime la temperaturi corespunzatoare uneiconservari optime, si distribuire in ambalaje (cutii de carton, pahare plastic, galetuse plasticetc.).

1.1.Obiect de activitate

Obiectul principal de activitate este fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor. Inincinta spatiilor proprii S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA isi desfasoara activitatea productiva,realizand urmatoarele activitati:

-Aprovizionare cu lapte de la populatie si de la fermele zootehnice -Realizarea de analize de laborator

-Procesarea laptelui-Ambalarea produselor realizate-Conservarea produselor la temperaturi adecvate

2

-Livrare produse din lapte ambalate catre distribuitori In perspectiva societatea intentioneaza sa finalizeze investitiile in unitate de productiedin localitatea Sighisoara, investind atat in finalizarea a spatiilor de productie cat si in achizitionarea de utilaje de productie, ambalare si procesare lapte, utilaje frigorifice simijloace de transport specializate si a unei statii de epurare a apelor uzate rezultate in procesul de productie. De asemenea societatea intentioneaza sa isi dezvolte reteaua de distributie si gama sortimentala insistand asupra produselor cu valoare adaugata mare (iaurturi, specialitati de branzeturi, creme etc.) si cu un termen de garantie mai mare pentru a putea demara si derula activitati de export. 1.2 Managementul practicat

Structura organizatorică a firmei S.C. LACTIS S.A.este de tip ierarhic – funcţională, fiindformată atât din personal subordonat nemijlocit managerului, dar şi în compartimente operaţionale şi funcţionale.

1.3 Structura de productie si produse

Aprovizionarea cu materii prime (lapte) pentru unitatea de procesare a societatii este realizata de la fermele cu care societatea are contract de colaborare, precum si de la populatie. Laptele – materie prima este racit de catre producatori sau la centrele de colectate in tancurile de racire, este preluat de cisternele societatii si transportat la fabrica de procesare a S.C. LACTIS S.A. SIGHISOARA, unde este analizat si ulterior procesat : lapte – 15 000- 20 000 l/ zi

1. mateiale auxiliare:•fosfat trisodic 100- 150 kg/ luna•soda calcinata 50 kg/ luna•substante proteice 36 kg/ luna

2. combustibili:• produs combustibil tip Termostat 300 l/zi•motorina 6 tone/luna• benzina 4 tone/luna

3. agent frigorific:•freon R134 – 75 -80 kg/ luna Materiile prime principale utilizate in activitatea curenta a fabricii de lapte sunt:•lapte de vaca•lapte de oaie•lapte de capra

Societatea îşi asigură materia primă din judeţele MURES şi SIBIU de la producătorii particulari deţinători de vaci şi oi şi de societăţile particulare sau de stat de pe raza acestor judeţe. În fiecare localitate , firma are înfiinţate centre sau puncte de colectare a laptelui cu o dotare corespunzătoare pentru eficienţa recepţiei calitative şi cantitative şi sisteme de răcire a laptelui în centrele care colectează cantităţi mari. Cele 60 de puncte sau centre de colectare, sunt

3

repartizate în teritoriu după un calcul economic de transport, pe rute de colectare având parcursuri de minimum 100-110 km şi 5-15 puncte de colectare pe o rută. Aprovizionarea este realizata zilnic si ritmic cu mijloace proprii de transport in functie de cantitatea de lapte prevazuta pentru procesare.

1.4. Tipul şi gama mărfurilor oferite

Gama sortimentala este de aproximativ 63 de produse din care 4 sortimente de lapte proaspat, 39 sortimente de produse acidophile si 24 sortimente de branzeturi proaspete, conservate tip telemea si cascaval. Gama sortimentala actuala de produse furnizate de societate este formata din urmatoarele sortimente:

4

5

2.Analiza activitatilor logistice la S.C.LACTIS S.A.SIGHISOARA

2.1 Piata laptelui in Romania

Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1,5 miliarde litri. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT); lapte pasteurizat, care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania; lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere 90% in laptele vandut in Romania. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind cu totul strain de comertului modern de azi.

Noi schimbari pe piata lapteluiIn Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparative cu

restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana, este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care, impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par déjà interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european, propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova), alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate, din Ungaria pana in Grecia. Grupul olandez Campina, in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa- si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului .

Referiri la situatia din Romania Majoritatea producatorilor de lapte din statele membre mai noi (Bulgaria si Romania) primesc foarte putin sprijin prin intermediul platilor directe, care sunt decuplate in totalitate, folosind principiul platii la hectar. Obiectivele S.C. LACTIS S.A.. SIGHISOARA are ca obiective pentru anul 2012 asigurarea imbunatatirii continue a calitatii si sigurantei alimentului, a produselor sale lactate si protectia mediului prin:•Documentarea, implementarea si mentinerea sistemului integrat de management alcalitatii, mediului si sigurantei alimentului conform cu standardele SR EN ISO9001:2008-SR EN ISO 14001:2005-SR EN ISO 22000:2005 Identificarea, evaluarea continua si controlul pericolelor in scopul imbunatatirii sistemului conform principiilor HACCP.•Reducerea riscului de contaminare al produselor.•Lansarea pe piata interna de noi produse lactate, de calitate superioara si sigure•Evaluarea sistematica a furnizorilor si a satisfactiei clientilor

6

•Imbunatatirea managementului deseurilor, reducerea poluarii apelor, reducerea poluarii atmosferice, diminuarea efectelor substantelor chimice asupra mediului si prevenirea aparitiei accidentelor de mediu si HACCP•Realizarea obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei alimentului si analizarea anuala a acestora•Imbunatatirea competentei profesionale, in domeniul calitatii, mediului si sigurantei alimentului a intregului personal•Dezvoltarea de produse noi in concordanta cu cerintele pietei, cerintele de siguranta a alimentului si reglementarile legale de mediu•Orientarea proceselor si produselor catre clienti, mentinerea increderii celor traditionali si castigarea de noi clienti•Imbunatatirea continua a dotarilor organizatiei pentru alinierea la cerintele UE in domeniul produselor lactate•Stabilirea si analizarea anuala a obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei alimentului pentru adecvarea acestora

2.2 Gradul de implicare în activităţi logisticeSocietatea nu dispune de un departament de logistica in intreprindere, activitatile departamentului de logistica sunt preluate de restul departamentelor :•Aprovizionare•Desfacere•Transport

3.Aprovizionare

3.1 Analiza furnizorilor de resurse materiale

Baza materiei prime până în 1990 era structurată astfel: 50% din cantităţile de lapte materie primă provenea de la IAS-uri, 30% de la CAP-uri şi 20% din gospodăriile populaţiei. Odată cu desfiinţarea CAP-urilor şi reducerea la minimum a activităţii zootehnice, cantitatea de lapte materie primă provine , în proporţie de 50% de la IAS-uri şi 50% din gospodăriile populaţiei.La ora actuala S.C. LACTIS S.A. îşi asigură materia primă de la producătorii particulari deţinători de una sau mai multe vaci, din zona de sud a judeţului Sighisoara Si Sibiu. Materia primă este contractată la începutul anului în curs, pe bază de contracte economice încheiate cu fiecare producător. La ora actuală, S.C. LACTIS S.A. are încheiate contracte economice cu 11 000 de producători de lapte care deţin în medie 20 000 de capete. În localităţile cu potenţial, societatea are înfiinţate centre de colectare a laptelui, moderne, cu dotări corespunzătoare pentru recepţia calitativă şi cantitativă, având sisteme de răcire a laptelui colectat. Centrele de colectare sunt distribuite în teritoriu după un calcul economic de transport, pe rutele de colectare având parcursuri de minim 100 – 110 km şi conţinând până la 15 puncte de colectare. De asemenea, firma mai colectează pe bază de contracte cu diverse societăţi agricole. În ceea ce priveşte furnizorii de lapte materie primă nu există un furnizor unic care să genereze o situaţie de monopol şi o dependenţă a societăţii faţă de acesta. În cadrul multiplelor colaborări cu producătorii au existat şi anumite litigii. Acestea au fost determinate de nerespectarea parametrilor calitativi ai laptelui: aciditatea la livrare datorată condiţiilor necorespunzătoare de

7

muls şi păstrare a laptelui de către producători, conţinutul de grăsime, conţinutul proteic. Aceste litigii s-au clasificat şi soluţionat în urma discuţiilor cu factorii de decizie ai societăţii. În ceea ce priveşte achiziţionarea ambalajelor S.C. LACTIS S.A a colaborat cu firme din străinătate (Ungaria) pentru procurarea de folii lapte, pahare, capace, iar din1998 politica societăţii a fost colaborarea cu firme autohtone care s-au dotat cu linii tehnologice performante ce asigură aceeaşi calitate şi preţ efectiv mai mic fiind excluse taxele vamale şi comisioanele percepute. Asigurarea materialelor pentru producţie, a materialelor directe şi indirecte pentru fabricarea produselor lactate se face pe bază de contract de la societăţi comerciale, anual, renegociindu-se preţurile. Societăţile cu care S.C. LACTIS S.A are contracte sunt selectate în funcţie de calitatea produselor comercializate, performanţele acestora şi nivelul de preţuri. Privind activitatea de preluare a materiei prime, din centre, au in dotare tancuri de racire,dar o serie de centre de racire au fost desfiintate deoarece laptele materie prima nu indeplinea cerintele de calitate inpuse de UE. Se va urmari in continuare stabilizarea cantitatii de lapte materie prima colectat, atatcantitativ, cat si calitativ indeplinind normele impuse de UE,orientarea firmei intreptandu-se catre microfermieri si fermieri ,nu spre persoane fizice detinatoare de vaci cu lapte.

3.2 Activitatea de Aprovizionare tehnico – materiala Activitatea de aprovizionare cu materiale, ambalaje, etc. a fost realizata in baza rapoartelor de necesitate intocmite de sefii sectiilor si de compartimente. Furnizorii au fost selectati in functie de calitate si de pretul oferit pentru produsele achizitionate. Activitatea de aprovizionare a fost efectuata in baza contractelor incheiate cu furnizorii sau in baza comenzii transmise furnizorului, selectie de furnizori, conform procedurilor ISO 9001/2001.

8

Din structura materiilor si materialelor aprovizionate se poate observa ca societatea nuare furnizor pe fiecare categorie de produs. 3.3. Preturi, termene de livrare si conditii de plata la principalelematerii

Modalitatile de plata intalnite la nivel de intreprindere sunt:-OP 30 zile-OP 45 zile-OP 60 zile-CEC 30 zile-CEC 45 zile-CEC 60 zile-La livrare

Termenu de livrare variaza de la 3 zile pana la 15 zile sau livrare la comanda

9

4.Transportul si manipularea produselor

4.1. Mijloacele de transport

Transportul laptelui materie primă de la centrele de colectare se realizează cu mijloace de transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate în transportul materialelor puternic perisabile, fiind dotate cu instalaţii frigorifice( autocisterne frigorifice, autocisterne izoterme). La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producţie către locurile de vânzare şi consum se face de către societate, aceasta dispunând de mijloace de transport adecvate. Brânzeturile şi caşcavalurile se transportă în navete speciale, care se facturează odată cu marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor . Parcul auto din dotarea fabricii are in componenta 22 mijloace de transport din care :- pentru activitatea de desfacere 12 automobile,-activitatea de colectare lapte 7 automobile- activitati administrative 3 automobile. Aprovizionarea cu combustibil se face de la statiile de produse petroliere.Reparatiile auto se efectueaza la service-urile auto. Transportul rutier este o modalitate de transport flexibila in ceea ce priveste ruta si perioada de operare. Marfurile pot fi livrate direct la sediul clientilor sau intr-un loc desemnat de acestia. Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distante scurte a marfurilor de valoare ridicata. Intre dezavantajele transportului rutier se pot mentiona : infrastructura deficitara din judet precum si costul ridicat al carburantilor.

4.2. Analiza activitatii de distributie

-Responsabili de process –Sef Compartiment Aprovizionare -Resurse: •disponibilitatea produselor in gama, calitatea si cantitatea necesara; •personal instruit corespunzator.

Procesul de distributie si livrare se realizeaza dupa cum se prezinta in continuare.

Preluare Comenzi

Dupa analizarea comenzii de catre Director General/ Director cu probleme organizatoricesi de marketing conform procedurii cod PSP-CMH-04, Sef Compartiment Aprovizionare Desfacere primeste comenzile (comenzi ferme, comenzi in baza contractelor incheiate sau note telefonice).

10

Stabilire rute de distributie si livrare

In baza comenzilor si notelor telefonice cod PSP-CMH-04-F1, SCAPD planifica procesul de distributie si livrare. In acest sens intocmeste intr-un singur exemplar Centralizatorul comenzi data__ cod PO-CMH-06-F1 pentru comenzile pentru supermarketuri( CARREFOUR). Pentru restul de client si pentru transporturile individuale pentru supermarkaturi se intocmeste formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2 in 5 exemplare (distribuie cate un exemplar la Sef laborator CTC, la Sefii de Depozite 1 si 2 si la Contabilitate; acestia le mentin in dosarul propriu cu formulare cod PO-CMH-06-F2). Sef Compartiment Aprovizionare Desfacere mentine aceste formulare in Dosarul cu documente de livrare.

Pregatirea produselor ce urmeaza a fi livrate

Sefii de depozite cantaresc produsele in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2 si le ambaleaza in navete sau europaleti (inclusiv ambalare in folie strach si etichetare europaleti).

Facturare

Un contabil emite, in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06- F2, documentele de livrare: factura fiscala si avizul de insotire al marfii si le transmite sefilor de depozit astfel:-pentru supermarkteturi factura fiscala in original si avizul de insotire al marfii in original siexemplarul rosu;-pentru ceilalti clienti factura fiscala in original si exemplarul rosu. Celelalte exemplare din documentele financiare se mentin in Contabilitate in Dosarul cu facturi (cele emise in calculator) sau la facturier (cele scrise de mana).

Eliberarea certificatului decalitate si declaratiei de conformitate

Seful Laboratorului CTC elibereaza, in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2, Certificatul de calitate cod PO-CMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod PO-CMH-11-F3 si le transmite Sefilor de depozite.

Livrarea propriu-zisa

In baza documentelor Aviz de insotire a marfii Factura fiscala si/sau Aviz de insotire a marfii Sefului de depozit, asigura incarcarea produselor pregatite si opereaza evidenta produselor eliberate in fisele de magazie. Sefii de depozit predau soferilor/delegatilor proprii sau ai clientilor, dupa caz, produsele si documentele insotitoare ( Factura fiscala, Aviz de insotire a marfii, Certificatul de calitate cod PO- CMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod PO-CMH-11-F3).

11

Soferii/delegatii asigura transportul la client si preda o data cu marfa si documentele insotitoare ale produselor Clientul realizeaza inspectia si receptia la client. Clientul semneaza Aviz de insotire a marfii (si cand este cazul si timbreaza; daca exista mai multe Aviz de insotire a marfii se timbreaza numai unul, iar pe restul se trece numarul timbrului). Ceilalti clienti semneaza pe Factura Fiscala.

Tratarea produselor neconforme

In cazul in care exista produse neconforme din transportul curent sau anterior se intocmeste dupa caz, Aviz de insotire a marfii si/sau proces verbal. In baza acestor documente Seful de depozit intocmeste Nota de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 care este analizata si vizata de Directorul General, Director cu probleme organizatorice si de marketing, Inginerul tehnolog si Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului.

Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului initiaza Raport de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 si urmareste stingerea acestora. Notele de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 si Raport de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 aferente se mentin in Dosarul cu Note instiintare retur care se regaseste la Asistentul Manager. INREGISTRARI

Formulare utilizate♦Centralizator comenzi data- cod PO-CMH-06-F1♦Transport data:____ nr. masina____- cod PO-CMH-06-F2♦Nota de instiintare retur - cod PO-CMH-06-F3♦Comanda client-♦Factura fiscala-♦Aviz de insote -♦Certificat de calitate- cod PO-CMH-11-F1♦Declaratie de conformitate- cod PO-CMH -11-F2♦Buletin de analiza- cod PO-CMH -11-F3♦Nota telefonicaa - cod PSP-CMH-04-F1♦RN-CH- cod PS-CMH-03-F1Dosare si registre utilizate♦Dosar cu documente de livrare-♦Dosar cu formulare cod PO-CMH-06-F2-♦Dosar cu note instiintare retur-♦Dosar cu facturi si AIM-♦Facturier-ANEXE♦Centralizator comenzi data- cod PO-CMH-06-F1♦Transport data:____ nr. masina____- cod PO-CMH-06-F2♦Nota de instiintare retur - cod PO-CMH-06-F3

12

4.2 Distributia produselor

S.C. LACTIS S.A a livrat în primii ani de la înfiinţare produse numai pe piaţa judeţului Sighisoara, strict necesarul contractat cu fostele unităţi ,iar cantităţile de lapte materie primă disponibile erau livrate capitalei conform programelor şi planurilor strategice stabilite de centrala laptelui. După cativa ani S.C. LACTIS S.A. şi-a creat o reţea proprie de desfacere în oraşul Sighisoara modernizându-şi magazinele. Unitatea dispune de magazine specializate pe produse lactate în oraşul Sighisoara se realizează vânzări de produse lactate la societăţile care au depozite en-gros având avantajele de stabilitate, vânzări de cantităţi mari şi garanţia derecuperare a banilor conform contractelor comerciale încheiate după o bază legală. , S.C. LACTIS S.A. Sighisoara are un portofoliu larg de produse lactate, toate distribuite cu success atât în magazinele proprii de desfacere de pe raza oraşului Giurgiu, cât şi la nivelul oraşelor Bucureşti, Galaţi, Constanţa, Braşov şi Craiova. Investiţiile realizate în sistemul logistic permit atât extinderea ariei de distribuţie în alte zone, cât şi contractarea altor parteneri. S.C. LACTIS.S.A SIGHISOARA isi comercializeaza produsele realizate atat la nivelul regional (la nivelul judetului MURES) cu masinile de transport proprii, precum si la nivel national prin reteaua de distributie, intentionand ca in perspectiva sa isi consolideze gama de clienti la nivel intregii tari. De asemenea cu ajutorul parcului auto de distributie propriu, produsele societatii ajung si la lanturile de distributie mai mici sau la micii distribuitori Avantajul pe care il ofera incheierea contractelor cu colectivitati este lipsa bonusurilor intalnite in contractele marilor magazine , iar dezavantajul este ca indiferent de situatie , pe durata contractului nu se pot modifica preturile. Distributia produselor s-a realizat si se va realizeaza prin supermarketuri, terti si magazine proprii. Societatea lucreaza in prezent cu 7 mari retele de magazine : Carrefour ; Cora ; Auchan; Billa; Interex ; Kaufland ; Rewe .

13

5. Logistica de depozitare

5.1 Depozitarea produselor, pastrarea normala, corespunzatoare a marfurilor alimentare este asigurata prin asa-numitul regim optim de pastrare, care reprezinta un echilibru determinat al actiunii si dependentei reciproce dintre factorii externi si factorii interni ai marfurilor alimentare supuse pastrarii intr-un spatiu de depozitare. Regimul optim se exprima prin limite determinate ale parametrilor factorilor interni (calitatea marfii) si factorilor externi (conditiile si regimul depozitarii). Dezechilibrul dintre acesti factori, provocat de valorile necorespunzatoare ale parametrilor factorilor externi, conduce intotdeauna la degradari calitative, chiar si la produsele care aveau initial o calitate normala.

Depozitarea produselor se face în incinta clădirilor de producţie sau în centre frigorifice din fabrică, unde fiecare sortiment în parte este păstrat în tancuri izotermice, rezervoare şi lăzi frigorifice. Depozitarea laptelui si a produselor lactate – pentru maturarea sau pastrarea mai indelungata se face in spatii in care sunt asigurate urmatoarele conditii :•spatiile au pardoseala si pereti netezi si impermeabili, curati si lipsiti de mucegai ;•exista graterele si rafturile necesare pentru asezarea produselor sau ambalajelor(nu este permis contactul direct cu pardoseala) ;•asigurarea unui microclimat adecvt depozitari produselor lactate (temperatura, umiditate si ventilatie) optim precum si controlul acestuia (se existe termometre si hidrometre necesare) ;• produsele se depoziteaza pe sortimente, loturi sau sarje marcate vizibil cu tablite pe care sunt inscrise data intrarii si data expirarii termenului de garantie ;•asezarea in depozit permite accesul la produse in vederea efectuarii controlului sau recoltarii probelor pentru examenul de laborator ;•se efectueaza periodic cel putin de doua ori pe an o curatenie generala urmata de o dezinfectie ori de cate ori este nevoie sa fie executata dezinfectia sau deratizarea

5.2.Tehnologia amenajarii depozitului

Depozitul de marfuri, element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de acumulare, pastrare si livrare a marfurilor.

5.3 Functiile depozitelor

- conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga perioada de timp;

- constituirea sortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial

14

- asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare.

- realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare, marcare, etichetare, ambalare.

5.4. Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc:

- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe, cereale sau chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare);

- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare, petrol, îngrasaminte chimice, etc.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor;

- depozite de tranzit, amplasate de regula în gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i pentru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari;

Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni :

- descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport;- transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie, unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ;- transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare;- depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie, proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare, frecventa comenzilor, viteza de circulatie etc.);- formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare ;

- transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie ;- centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ;- transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ;- încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto.

În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si

15

realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale, manipularile inutile, formalitatile greoaie etc. Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni :- primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ;- manipularea interioara a produselor ;- depozitarea si pastrarea lor ;- formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari;- executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul.

5 Dimensionarea depozitelor

Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri. Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte:- raza de activitate a depozitului;- volumul previzionat al desfacerilor prin depozit; stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp;- viteza de circulatie a marfurilor;- înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m);-sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive, stelaje, vrac); Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor.

Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate.

Suprafata de depozitare se poate structura :

I. Suprafata principala de functionare

- suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de încarcare, receptie cantitativa si calitativa, transport si depozitare);

- suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare);

- suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vânzare, transport, formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari);

Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare, depozitare si livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi

16

preluate, depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele proprii de munca. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar, m3, kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.

În cazul produselor depozitate pe stelaje, în palete, lazi sau cutii, localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând:

numarul aleii;

numarul stivei;

nivelul la care se gaseste celula.

Metoda "primul intrat, primul iesit".

Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit, în ordinea intrarii lor. Se vor dispune paletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine, aceea a intrarii lor

Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor.

2.3.1 Stocuri În politica de stocuri practicată de S.C. LAPTIC S.A există două situaţii: când

sortimentele se fabrică pe baza unor comenzi ferme, caz în care există o corelare perfectă între cantitatea fabricată şi cea livrată, şi când produsele se fabrică pe stoc, fără a avea comenzi ferme pentru întreaga activitate, situaţie în care produsele vor fi vândute în funcţie de cumpărătorii potenţiali.

Datorită faptului că producţia este mai mare în sezonul de vară perioadă în care cererea este relativ scăzută, stocurile au nivel maxim în lunile iunie-august, nivel ce va scădea pe parcursul lunilor de iarnă-primăvară. Nivelul ridicat al stocurilor în perioada de vară poate fi considerat un aspect negativ al activităţii firmei, deoarece implică o serie de costuri suplimentare. Stocurile la nivelul societatii sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si valoarea realizabila neta.Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Costul produselor finite si in curs de executie include materialele, forta de munca si cheluielile de productie indirect aferente.Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechii de un an de zile. Situatia stocurilor pe categorii, comparativ cu anul 2008, se prezinta astfel:

17

Departamentul de logistica va avea in subordinea sa compartimentul de :- Aprovizionare, receptie, depozitare- Desfacere- Transport

• Regulamentul (EC) 852/2004 stipuleaza cerintele generale pentru igiena alimentelor, definind igiena acestora drept “masurile si conditiile necesare pentru a controla riscurile si a asigura compatibilitatea cu consumul uman al alimentelor tinandu-se seama de aceasta intentie la producere

• Domeniu • Elaborarea premiselor initiale • Elaborarea procesului de productie • Indepartarea deseurilor • Asigurarea apei • Facilitati pentru igiena personala • Igiena personala si starea de sanatate a personalului • Curatenie si intretinere conforme

Curatenia si intretinerea• Trebuie sa fie curate si bine intretinute • Trebuie sa fie proiectate pentru a se putea efectua o curatenie si dezinfectie adecvate si

sa asigure un spatiu de lucru adecvat • Cand apar acumulari de mizerie, produsele si materiile prime trebuie protejate

Nici un material toxic nu trebuie sa vina in contact cu produsele si materiile prime (incluzand agentii de curatare si dezinfectie)Nu exista recomandari privind procesele de curatenie si dezinfectie In loc de aceasta, legislatia se refera la ghiduri nationale si internationale pentru igiena si HACCP cum ar fi:

• Ghiduri de Bune practici in igiena, de ex. DIN 10516 Igiena alimentelor – Curatenia si dezinfectia din ghidurile Codex Alimentarius

• Ghiduri sectoriale prifind aplicarea HACCP• Ghiduri comunitare ce se refera la Bune practici de igiena si HACCP, de ex.

Standardul international pentru alimente (IFS)Example de analiza riscurilor :

18

Analiza de risc tinteste evitarea indepartarii insuficiente a chimicalelor precum si a supravietuirii microorganismelor.

• Un risc poate fi cauzat de: Indepartarea insuficienta a materialelor organice. Reziduurile organice afecteaza eficienta dezinfectantilor

• Indepartarea insuficienta a detergentilor contamineaza alimentele • Reziduurile de detergenti pot intra in reactie cu dezinfectantii, reducand eficienta

acestora • Diluarea si timpul de contact gresite • Dezinfectantul este prea vechi •

Determinarea punctelor de control critice• Un CCP ofera informatii ce ajuta la eliminarea sau reducerea ratei de aparitie a riscului la

un nivel acceptabil level •

Exemple de puncte critice de controlPunctele critice de control intr-o societate de curatenie pot fi:

• Data de expirare a agentului de dezinfectie • Concentratia agentului de dezinfectie • Timpul de expunere al agentului de dezinfectie • Igiena mainilor personalului • Apa potabila

Masuril fizice sau chimice sunt de obicei preferate fata de analiza microbilogica deorece sunt mai rapide dar testarea microbiologica este in multe cazuri singura optiune

3. Masuri preventive pentru fiecare CCPLimitele critice trebuie sa fie specificate si validate pentru fiecare CCP

• Masurarea timpului, nivelului de umiditate, pH-ului, clorinei disponibile • Validarea insemana dovedirea ca nivelele sub nivelul critic vor reduce riscul la un nivel

acceptabil Depasirea pragului inseamna ca trebuie efectuate actiuni. Este posibil sa fie mai

mult de un singur nivel critic pentru fiecare CCP. Exemple de masuri preventivePentru CCP-ul “Timp de expunere a agentului de dezinfectie”, acestea

constau in:• Timpul de expunere este testat si evaluat de catre producator, de ex. 5 min• Timpul de expunere poate fi extins insa nu si scurtat • Timpii mai scurti vor afecta securitatea microbiana a produsului

4. Sistemul de monitorizare pentru fiecare CCPMonitorizarea este o masurare sau observare planificata a unui CCP relativ la

limitele sale critice. Procedurile de monitorizare trebuie sa fie capabile sa detecteze pierderea controlului asupra unui CCP.

• Trebuie sa asigure informatii despre incalcarea limitei critice in timp.• Daca nu este continuu, frecventa efectuarii trebuie sa asigure ca CCP-ul este sub control

19

• Ideal, trebuie sa indice un trend fata de pierderea controlului asupra unui CCP inainte inainte de depasirea limitei critice

• Informatiile se folosesc pentru ajustarea procesului inainte de aparitia devierii Datele obtinute trebuie sa fie evaluate de catre o persoana autorizata cu priceperea

si autoritatea de a lua masuri corective Exemple pentru un sistem de monitorizare

Un sistem de monitorizare intr-o firma de curatenie poate implica • Inspectia vizuala regulata a curateniei • Observarea regulata a timpilor de expunere • Controlul regulat al datelor de expirare • Verificarea regulata a igienii mainilor personalului cu ajutorul placilor de geloza (agar)• Verificarea regulata a parametrilor pentru asigurarea calitatii apei de clatit

Un maistru (sef de echipa) va avea autoritatea de a efectua actiuni corective 5. Stabilirea actiunilor correctiveActiuni corective specifice trebuie dezvoltate pentru fiecare CCP

• Actiunile trebuie sa asigure faptul ca CCP-ul este adus sub control • Actiunile includ indepartarea propice a produselor afectate • Deviatia si indepartarea produsului trebuie sa fie inregistrate in sistemul de evidente al

HACCP Exemple de actiuni coercitiveActiuni specifice de corectie ar fi:

• Folosirea de tehnologii de curatare diferite • Repetarea pasului de curatenie sau dezinfectie • Indepartarea produselor expirate • O frecventa crescuta a procedurilor de dezinfectie a mainilor

Stabilirea procedurilor de verificareProcedurile, testele, incluzandu-se analizele si luarea aleatorile a probelor pot fi

folosite in scopul de a determina daca sistemul HACCP functioneaza. O procedura comuna este auditul.

• Verificarea trebuie efectuata de o persoana alta decat cea responsabila cu monitorizarea si actiunile corective

• Poate fi efectuta intern, dar • Este recomandat sa fie efectuata de experti externi

Validarea intr-o firma de curatenie confirma ca elementele sistemului HACCP functioneaza!

7. Documentatii si tinerea evidentelorDocumentatiile si tinerea evidentelor trebuie sa fie in concordanta cu

marimea si natura afacerii. • Trebuie sa se poata verifica daca controalele HACCP s-au efectuat si mentinut • Ghidurile specifice sectorului HACCP pot fi folosite drept documentatii • Exemple de documentatii sunt: analiza riscului, determinarea CCP, determinarea

limitelor critice • Exemple de evidente sunt: monitorizarea CCP, deviatii si actiuni coercitive asociate,

verificarile procedurilor Exemplu de tinere a evidentelor

20

Tinerea evidentelor este o parte a muncii personalului de curatenie intr-un sistem HACCP

• Tinerea Evidentelor este o munca deosebit de responsabila, importanta pentru succesul companiei

• Trebuie sa fie integrata intre operatiunile de curatare si dezinfectie • Poate include urmatorele : facturi, liste de sarcini, timpi de expunere

Un sistem de tinere a evidentelor trebuie sa fie efectiv si trebuie sa fie usor de comunicat angajatilor

TRANSPORTUL ŞI MANIPULAREA MRFURILOR3.1 Transporturile de materii prime, materiale3.2.Ci de raionalizare a costului transportului3.3. Tipuri de transport3.4. Tehnologii moderne de transport3.1. Transporturile de materii prime, materiale şi mrfuriAlegerea modului de transport este o parte fundamental a managementului

distribuiei şi trebuie analizat cu atenie, datorit impactului sau asupra eficienei operaionale a firmei. Eşecul în identificarea celui mai potrivit modde transport poate produce costuri mai mari decât cele necesare.

Transportul bunurilor materiale, de la locul produciei la cel al consumului productiv sau neproductiv este un domeniu extrem de important al activitii

operative în întreprinderile comerciale. Transportul reprezint una din activitile eseniale ale distribuiei fizice, este considerat cea mai important component a mixului logistic deinând circa 2/3 din costurile afectate activitii logistice. Transporturile, apreciate ca un important subsistem al sistemului productiei materiale şi al serviciilor, au un rol important în asigurarea unei bune funcionri a fluxurilor ce se formeaz între componentele sistemului produciei materiale şi ale serviciilor, acestuia revenindu-i multiple sarcini în optimizareaspaiului şi timpului economic, în reducerea timpului necesar realizrii binomului producie – desfacere. Transporturile de bunuri desfşurându-se în sfera produciei sau a circulaiei, determin existena a dou feluri de transporturi: interioare, prin care se efectueaz deplasarea în spaiu, de la o secie la alta, în cadrul procesului de producie, şi comerciale, care se desfşoar în şi pentru sfera circulaiei.

Transporturile de mrfuri, fr s produc bunuri materiale, produc o utilitate, respectiv deplasarea spaial a produselor, care se consum în chiar timpul procesului ei de producie, şi o valoare de schimb, determinat de valoarea mijloacelor de munc vie şi materializat consumat, care se adaug la valoarea obiectului muncii în transporturi ( bunul material transportat). Având în vedere aceast ultim particularitate a activitii de transporturi trebuie menionat faptul c, în general, conducerea transporturilor are în vedere executarea unor astfel de transferuri de materii prime, materiale şi mrfuri dintr-un loc în altul, de la furnizor la beneficiar, care s se realizeze în timp util şi cu cele mai reduse costuri, care s determine o cât mai mic valoare de schimb.

Prin conducerea ştiinific se urmreşte creşterea aportului transporturilor la crearea profitului prin satisfacerea nevoilor de produse ale întreprinderii atunci şi acolo unde acestea apar, prin optimizarea într-o viziune global a activitii de transport. Acest domeniu

21

necesit luarea de decizii cu o frecven ridicat şi care deseori trebuie reconsiderat la intervale mici de timp datorit schimbrilor care apar. Printre cele mai importante domenii decizionale privind activitatea de transport pot fi menionate:Costurile de transport

Costurile de transport includ toate costurile direct asociate deplasrii produsului de la o unitate la alta. Costurile de transport variaz de la mai puin de 1% pentru aparate la peste 30% pentru alimente din preul de vânzare recomandat al produsului, în funcie de natura gamei de produs şi de pia. În orice caz,costul mediu de transport este între 5-6% din preul de vânzare cu amnuntul recomandat al produsului. Transportul reprezint un cost direct adugat la pretul produsului şi orice reducere a costului de transport va determina o creştere a profitului.Alegerea mijlocului de transportMijlocul de transport folosit trebuie s îndeplineasc o serie de condiii,-regularitate-capacitate de transport-rapiditate-cost redus.Fiecare din sistemele de transport folosite ( feroviar, rutier, naval, aerian sau special ) rspund într-un mod specific acestor cerine în funcie de particularitile tehnico- economice ale fiecruia. În aceste condiii alegerea mijlocului de transport sau a mijloacelor de transport, devine o problem a crei corect rezolvare face posibil, în continuare, optimizarea transporturilor.Factorii care pot influena fundamental selecia transportului pot fi grupai în patru grupe:-caracteristicile clientului; -caracteristicile produsului; -caracteristicile mediului;-caracetristicile întreprinderii. Scrisoarea de trsur se întocmeşte pentru fiecare autocamion în parte,chiar dac lotul de marf expediat este mai mare şi se încarc pe mai multe autocamioane aparinând aceluiaş cruş. Scrisoarea de trsur trebuie s cuprind obligaroriu urmtoarele elemente:1.numele şi adresa expeditorului2.numele şi adresa transportatorului3.locul şi data primirii mrfii pentru transport4.locul prevzut pentru eliberarea mrfii 5.numele şi adresa destinatarului mrfii6.denumirea curent a mrfii şi felul ambalajului, iar pentru mrfurile periculoase se va indica denumirea general recunoscut7.numrul coletelor, menionându-se şi marcajele respective8.instruciunile privind formalitile vamale9.termenul în care transportul trebuie efectuat10.valoarea declarat a mrfii11.lista documentelor remise transportatorului pentru ca acesta s rspund în

caz de pierdere sau deteriorare a lor. Transportatorul este obligat s constate la încrcare, prin conductorul auto,

22

starea aparent a mrfii şi ambalajelor, precum şi exactitatea numrului de coleteîn baza observaiilor şi constatrilor fcute. El poate înscrie anumite remarci pescrisoarea de trsur, remarci care pot conduce la refuzul de plat a mrfii dectre destinatar sau la pretenii şi reclamaii fa de încrctor.

Expeditorul rspunde fa de cruş pentru nedeclararea corect a mrfii privindcaracteristicile acesteia, care ar putea produce avarierea autovehiculului sau aaltor mrfuri pe care la transport sau care ar putea provoca daune persoanelorcare vin în contact cu marfa. De asemenea, expeditorul rspunde de proastaambalare a mrfii sau defeciunii acesteia care ar produce avarierea mrfii sauautovehiculului.

Încrctorul rspunde de insuficiena, lipsa sau proasta completare a documentelor necesare tranzitrii, îndeplinirii formalitilor de vmuire la frontierele rilor de tranzit sau în ara de destinaie.Cruşul rutier trebuie s conserve calitatea şi cantitatea mrfii în timpul

transportului şi s-o predea în bune condiii la timpul prevzut în contract. Cruşul rspunde pentru executarea cu întâziere a contractului de transport. Dactransportul se execut în baza unui singur contract, de ctre mai muli cruşirutieri succesivi, fiecare dintre participani rspunde pentru executareacontractului de transport pe total. Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent preia şi scrisoarea de trsur rutier pe care va înscrie numele şi adresa, eliberându-I în schimb o confirmare de primire.

5.4.Amenajarea interioara a unui depozitÎn cadrul unui depozit comercial întâlnim un flux comercial compus din urmtoarele procese: preluare- recepie, depozitare- stocare, livrare. În general, pentru orice suprafa comercial care întruneşte atributele unui depozit, fluxul tehnologic se compune din: intrare – pstrare – depozitare – stocare – vânzare – livrare. În proiectarea tehnologiei amenajrii unui depozit trebuie s se aib în vedere ca diferitele operaii şi procese de baz, necesare îndeplinirii scopului pentru care a fost creat, s se deruleze într-o înlnuire logic în spaiu şi timp. Organizarea depozitului trebuie astfel fcut încât cele dou circuite, respectiv circuitul de stocaj, constituit din recepie şi stocaj, şi circuitul de service, constituit din livrarea mrfurilor, s nu se suprapun. La amenajarea interioar a unui depozit trebuie cunoscute urmtoarele elemente: Sistemul constructiv al depozitelor: suprafa şi înlime, numrul nivelurilor pe care se desfşoar suprafaa depozitului, dotarea cu rampe de încrcare – descrcare; Condiiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinespeciale de temperatur şi umiditate, necesitatea ccesului pentru controluluperiodic şi efectuarea de operaii de întreinere a produselor în timpul depozitrii, asigurarea respectrii ordinii primul produs intrat – primul produs ieşit; Modul de ambalare; natura, forma geometric şi rezistena mecanic la stivuire a ambalajelor de transport;Preluarea mrfurilor din spaiile de depozitare are o mare importanta datorit costurilor de manipulare pe care le presupune. În principiu, exista treimodaliti de preluare a mrfurilor pentru constituirea comenzilor:-selecia individual. Produsele sunt prelucrate pe rând, unul câte unul.

23

Dintr-un anumit loc din spaiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienit. Ulterior, este preluat un alt produs.-Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea mrfurilor parcurge în depozit o anumit rut, care îi permite s preia mai multe produse, înainte de a se îndrepta spre platforma de expediere. Numrul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora şi de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.-Aria repartizat pe lucrtor. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumit zon. Pentru asamblarea comenzilor, aplic fie selecia individual fie ruta de prelucrare, în aria atribuit. Pentru aranjarea mrfurilor în depozit se aplic urtoarele criterii: -complementaritatea. Produsele care sunt folosite împreun în consum şi sunt solicitate de clieni în cadrul aceleiaşi comenzi vor fi amplasate în apropiere.În funcie de amplasarea principalelor zone recepie, depozitare, expediie exist trei variante de flux al mrfurilor într-un depozit:

1.circulaia mrfurilor în linie dreapt când zonele de recepie şi expediie sunt paralele, fiind aşezate pe dou laturi opuse ale depozitului; - process tehnologic liniar;

2.circulaia mrfurilor în arc de cerc de 90o, când zonele de recepie şi expediie sunt amplasate perpendicular pe dou laturi alturate ale depozitului;- proces tehnologic în L;3.circulaia mrfurilor în arc de cerc de 180, când zonele de recepie sunt

amplasate pe aceeaşi latur a depozitului. – proces tehnologic în U.Tinând seama de rol şi destinaie, suprafaa total a oricrui depozit este format din:

-suprafaa pentru pstarrea efectiv a mrfurilor, care are greutatea specific cea mai mare în suprafaa total a depozitului şi un rol principal în funcionarea acestuia;-suprafaa auxiliar, menit a deservi operaiunile adiacentei funcTiei principale a depozitului, constituit din mai multe încperi şi spaii, în care au loc diferite operaiuni: dezambalare, recepionarea mrfurilor, preambalarea produselor, pstrarea provizorie a mrfurilor respinse la recepie, laboratoare de analizA;-suprafaa administrativ şi cu caracter social; spaTiul de ciculaie – culoare, coridoare, spaiul ocupat de scri, lift;-spatiul ocupat de elementele constructive ale cladirii – stâlpi, coloane de susinere, ziduri interioare despritoare

24