FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SECŢIA/SPECIALIZAREA:GEOGRAFIA TURISMULUI

SILVOTURISMUL ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

ŞEF LUCRĂRI UNIV. AUTORUL LUCRĂRII

DR. BÂCĂ IOAN ACHIUDEAN FLORINA

ALEXANDRA

2012

1

CUPRINS

Introducere.............................................................................................................................3

Capitolul I. Silvoturismul-Abordari Conceptuale……………………………………..........5

1.1.Concepte si clasificari folosite in turism ……………………………………….............5

1.2.Silvoturismul in Romania ………………………………………………………..……..8

1.3.Silvoturismul in judetul Bistrita-Nasaud ……………………………………………….14

Capitolul II.Baza materiala a silvoturismul din judetul Bistrita-Nasaud……………............23

Capitolul III.Conceptul consumatorului de servicii turistice……………………………….52

3.1.Formele servicilor si descrierea lor………………………………………………….....52

3.2.Promovarea turismului………………………………………………………………......56

Capitolul IV.Factori care determina alegerea unei destinati turistice.Studiu de caz ……...58

Concluzii…………………………………………………………………………………......63

Bibliografie………………………………………………………………………………......65

2

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă tratează silvoturismul ca o modalitate de petrecere a timpului liber şi

relaxare în arealele împădurite gestionate de către diferite instituţii silvice (ocoale silvice,

cantoane forestiere, Romsilva, etc.) sau asociaţii turistice. Acest fapt presupune că

organizaţiile respective, se constituie ca prestatori de servicii turistice şi pun la dispoziţia

vizitatorilor o infrastructură specifică (cabane silvice, căi de comunicaţie, mijloace de

transport) şi produse turistice adecvate (cazare, drumeţie, călărie, pescuit, vânătoare,

prelevarea plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, etc.).

Silvoturismul este o activitate care a prins amploare la nivel mondial bucurându-se

de un real succes printre iubitorii de turism în natură. Prin derularea activităţii de silvoturism

se urmăreşte atât punerea în lumină a peisajelor deosebite, a habitatelor nealterate şi a

biodiversităţii din pădurile planetei, cât şi conştientizarea publicului larg asupra necesităţii

protejării naturii. Organizaţiile silvice şi asociaţiile turistice utilizează cabanele din

administrare şi pun la dispoziţia turiştilor ghizi specializaţi care să-i însoţească şi să le

furnizeze informaţii utile referitor la obiectivele ce sunt vizitate.

Unul din obiectivele majore propuse prin silvoturism este acelea de a atrage un

număr cât mai mare de turişti în vederea promovării imaginii şi a cadrului natural din anumite

regiuni.

Lucrarea prezintă cabanele silvice ale Romsilva, amplasare, modalităţi de cazare, dar

şi ofertele pentru petrecerea timpului liber, respectiv turism ecvestru, echitaţie, concursuri cu

atelaje, drumeţii, cu precizarea costurilor, a traseelor de desfăşurare.

Studiul de caz analizează factorii care determină/influenţează alegerea unei destinaţii

turistice. Cererea turistică se manifestă practic într-un număr infinit de variante, nuanţate de la

un client potenţial la altul, în funcţie de:

- tipologia socioprofesională, familia şi forma de turism în care se desfăşoară călătoria

turistică a clientului interesat;

- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport,

modalităţile de cazare etc);

3

- sursele financiare şi sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în

funcţie de structura serviciilor;

- motivaţiile clientelei şi preferinţele turiştilor pentru atracţiile oferite

Interesul pentru consumaţia turistică nu este ceva înnăscut: el apare în contextul

factorilor de influenţare a cererii turistice la locul de origine a turiştilor potenţiali. Aceste

condiţii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizate) ale fiecărui

consumator de servicii turistice, provoacă interesul turistic, cu alte cuvinte - motivaţiile

turistice.

Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care stimulează sau frânează

circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a ofertei turistice la nevoile de consum ale

populaţiei pentru serviciile turistice.

4

CAPITOLUL I. SILVOTURISMUL-ABORDĂRI

CONCEPTUALE

1.1CONCEPTE ŞI CLASIFICĂRI FOLOSITE ÎN TURISM

Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to

tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor

1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa - în general şi în Franţa - în special. La

rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare,

mişcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement.

Termenul francez are rădăcini şi mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos" şi,

respectiv, din cel latin „turnus" şi înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism" a

derivat şi cel de „turist", adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.1

Profesorul englez F. W. Ogilvie, în 1933, considera ca fiind turişti „... toate

persoanele care satisfac cel puţin două condiţii, şi anume sunt depărtate de casă pentru o

perioadă care nu depăşeşte un an şi cheltuiesc bani în acele locuri fără ca să-i câştige ".

Asemănător se pronunţa şi compatriotul său A. C. Norwal (1936), care considera că turistul

„este acea persoană care intră într-o ţară străină pentru orice alt scop decât de a-şi stabili o

reşedinţă permanentă sau pentru afaceri şi care cheltuieşte, în ţara unde se stabileşte

temporar, banii câştigaţi în altă parte". Cel care a elaborat o definiţie a turismului - acceptată

pe plan mondial, a fost profesorul elveţian dr. W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul

este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în

afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire

permanentă şi o activitate lucrativă oarecare'' (1940).2

Zece ani mai târziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) -

defineşte turismul ca fiind „...teoria şi practica din sfera călătoriilor; călătoria fiind de

plăcere", iar turistul drept „...cel care face un tur sau mai multe tururi, în special cel ce face 1Lect. univ. drd. Carmen Boghean,Economia turismului DISCIPLINĂ DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICILOR2 ibidem

5

aceasta pentru recreere; cel care călătoreşte de plăcere sau pentru motive culturale, vizitând

diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele

asemănătoare". 3

Dicţionarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiţie a

turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau

cu diferite mijloace de transport a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti, a

localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."

Dictionnaire Touristique International (1969) conţine şi el o formulare: „Turismul

reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor

călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizaţii,

societăţi sau agenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum şi

industria care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor" şi tot în Dicţionarul turistic

internaţional (1980) se precizează că „turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică

pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a ţintei, pe de alta, preocuparea

exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale".

Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social

în care se desfăşoară turismul în perioada de la ultima Conferinţă Internaţională a ONU

privind turismul (Roma 1963), Conferinţa Internaţională asupra turismului şi statisticii

turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în

turism:

„Turismul se referă la activităţile unei persoane care călătoreşte în afara mediului

său obişnuit, pentru mai puţin de o perioadă specificată de timp şi al cărei scop principal de

călătorie este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la locul de vizitare."

Din perspectiva acestei definiţii şi a normelor elaborate recent de Organizaţia

Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre un loc

situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive

principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul

vizitat. Astfel sunt consideraţi turişti persoanele care:

• efectuează o călătorie de agrement (vacanţă, concediu);

• se deplasează în staţiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau

îmbunătăţirii stării de sănătate;

• se deplasează în alte localităţi în scopul de a participa la competiţii sportive;

3 Ibidem;6

• călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferinţe internaţionale,

reuniuni ştiinţifice sau misiuni religioase etc;

• se deplasează în scopuri culturale.

În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element

dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri şi

servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De asemenea, cererea

turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor

turistice şi indirect în stimularea producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea

de noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc.

Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producţie.

Turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană. El acţionează, prin natura sa,

atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. De asemenea,

efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în

ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.

Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea, schimbul

de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra formării

intelectuale Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său reconfortant,

în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a populaţiei, atât prin formele de

odihnă, cât şi prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc

de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a oamenilor.

Răspunzând unor cerinţe de ordin social, turismul se afirmă şi ca un important mijloc

de utilizare a timpului liber. Evoluţia contemporană a economiei mondiale este caracterizată

de tendinţa de creştere a timpului liber, fapt ce ridică probleme privind organizarea şi

utilizarea eficientă a acestuia.

Abordarea conceptual a silvoturismului este urmată de prezentarea bazei tehnico-materiale

a turismului, care cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul

pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale. În acest context se au în vedere atât

mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune, aparţinând altor ramuri, dar

folosite şi de turism(infrastructura generală) În cadrul bazei tehnico – materiale a turismului,

capacităţile de cazare, de alimentaţie publică, agrementul, etc. prin numărul şi structura lor

reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare şi dezvoltare turistică, în ansamblu sau la

nivel teritorial.

7

Silvoturismul este una dintre formele de turism care presupune desfăşurarea

activităţilor turistice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti reconfortante şi nepoluate.

Rmsilva se implică în dezvoltarea acestui tip de turism prin valorificarea potenţialului

cabanelor silvice, prin amenajarea şi întreţinerea acestora în conformitate cu standardele

impuse de legislaţia în vigoare, încercând să asigure un confort sporit turiştilor.

1.2SILVOTURISMUL ÎN ROMÂNIA

Sivoturismul reprezintă o modalitate de petrecere a timpului liber şi relaxare în

arealele împădurite gestionate de către diferite instituţii silvice (ocoale silvice, cantoane

forestiere, Romsilva, etc.) sau asociaţii turistice. Acest fapt presupune că organizaţiile

respective, se constituie ca prestatori de servicii turistice şi pun la dispoziţia vizitatorilor o

infrastructură specifică (cabane silvice, căi de comunicaţie, mijloace de transport) şi produse

turistice adecvate (cazare, drumeţie, călărie, pescuit, vânătoare, prelevarea plantelor

medicinale şi a fructelor de pădure, etc.).

Silvoturismul este o activitate care a prins amploare la nivel mondial bucurându-se

de un real succes printre iubitorii de turism în natură. Prin derularea activităţii de silvoturism

se urmăreşte atât punerea în lumină a peisajelor deosebite, a habitatelor nealterate şi a

biodiversităţii din pădurile planetei, cât şi conştientizarea publicului larg asupra necesităţii

protejării naturii. Organizaţiile silvice şi asociaţiile turistice utilizează cabanele din

administrare şi pun la dispoziţia turiştilor ghizi specializaţi care să-i însoţească şi să le

furnizeze informaţii utile referitor la obiectivele ce sunt vizitate.

Unul din obiectivele majore propuse prin silvoturism este acelea de a atrage un

număr cât mai mare de turişti în vederea promovării imaginii şi a cadrului natural din anumite

regiuni.

Dintre programele propuse de prestatorii de servicii silvoturistice pot fi amintite:

1. Activităţi:

- Vizitarea unor arii protejate (parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii naturale

etc.);

8

- Observarea şi filmarea în natură;

- Pescuit sportiv;

- Picnic în mijlocul naturii;

- Vizitarea unor obiective culturale, religioase (mănăstiri) şi istorice, amplasate în

fondul forestier;

- Concursuri ad-hoc despre pădure şi mediul înconjurător (protejarea şi conservarea

acestora).

2. Servicii:

- Ecoghid;

- Cazare în cabanele silvice;

- Materiale video cu peisaje din zonă;

- Pliante, hărţi turistice;

- Suveniruri cu specific românesc, tradiţional.

Ecotourismul se îmbină şi se completează cu silvoturismul.Ecoturismul este un

concept care s-a dezvoltat subsatnţial. Operatorii de turism trebuie să menţină acest trend

ridicat prin planificarea excursiilor în aşa fel încât să încurajeze protecţia mediului

înconjurător şi dezvoltarea sustenabilă.

Ecoturismul este un concept relativ nou în cadrul turismului domestic.Cei mai mulţi

turişti tind să se deplaseze spre parcurile naţionale, în cazul ţării noastre spre rezervaţiile

naturale, căutând locurile tradiţionale naturale, nealterate de prezenţa omului,în cadrul cărora

pot admira şi animale sălbatice, plante rare. Aceşti turişti sunt pasionaţi de sălbăticie, însă

pentru a avea acces în ariile naturale protejate au nevoie de un ghid turistic.

.România dispune de un covor vegetal natural deosebit de variat şi bogat, în care

pădurile sunt reprezentative, acoperind aproape o treime din teritoriul naţional.

De la munte până la mare întâlnim tufişuri si vegetaţie de stâncă, pe crestele

munţilor, pajişti înflorite si păduri seculare de codru în zonele de munte şi deal, stejărete şi

cerete ori arborete de şleau cu multe specii în zona de câmpie, zăvoaie de plop şi salcie în

luncile apelor, plante sărături şi nisipuri pe lângă marile râuri, ierburi de zonă umedă şi stuf

nemărginit in bălti si in Delta Dunării.

Peisajul mirific al tarii noastre poate fi descoperit alături de specialiştii pe care Regia

Nationala a Padurilor – Romsilva ii pune la dispoziţia celor interesaţi de turismul in natura,

9

cu posibilitatea de a înnopta la una din cabanele de vânătoare si de a beneficia de toate

facilităţile pe care acestea le oferă, de la căldura lemnului si pana la sălbăticia zonelor in care

ele sunt amplasate.

“Silvoturismul în ţara noastră s-a dezvoltat pe cele două componente determinate de

principalele forme de proprietate asupra pădurii:

-turismul în gospodăriile proprietarilor de păduri private, rezultate în urma aplicării

legislaţiei de retrocedare a pădurilor către foştii proprietary sau către moştenitorii legali ai

acestora;

-dezvoltarea silvo-turismului în cabanele şi zonele forestiere proprietate public a

statului administrate de către Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva”.4

Când vorbim despre silvoturism ne gândim la turismul montan, la petrcerea timpului

liber în mijlocul pădurii. În orice ţară, pădurile constituie unul dintre factorii care stimulează

şi incur;ajează dezvoltarea turismului. Datorită frumuseţii peisajului, a efectelor recreative

sub aspectul confortului psihic de care beneficiază cei care străbat pădurile, acestea sunt un

factor de turism, dar şi de influenţare a deplasării turiştilor în zonele în care acestea există.

Referindu-se la rolul pădurii în activitatea de turism Ion Machedon (1996) afrimă că pădurea

“ asigură o influenţă binefăcătoare asupra stării generale a organismului, nu numai prin

ameliorarea climatului, ozonificarea aerului şi purificarea sa de particulele de praf şi de alte

elemente toxice, ci şi prin efectul calmant, de confort psihic characteristic întregii ambianţe

din pwdure, prin spectacolul de varietăţi (coloristic, cinegetic, peisagistic, musical etc.)

inegalabil pe care pădurea îl oferă vizitatorilor, cu atâta generozitate, în orice anotimp al

anului.”

În ultimii ani se pune tot mai mult accent pe dezvoltarea silvo-turismului care are

drept scop valorificarea complex a pădurilor prin multiplr activităţi turistice. Un rol deosebit

îl va avea deschiderea pădurilor private către public în scop touristic şi sprijinirea construirii

de noi cabane de vânătoare şi a punctelor de observaţie a animalelor sălbatice, îndeosebi a

celor ocrotite. Existenţa pădurilor într-un sistem turistic rural privat va amplifica valenţele

turistice ale satelor şi va amortize mai rapid investiţiile realizate pentru a atrage un număr mai

mare de turişti.

Silvoturismul este forma de turism care pune în valoare frumuseţea peisajelor

pădurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor şi coloritului. Silvo-turismul este

practicat având ca bază cabanele şi cantoanele silvice special amenajate în acest sens şi se

4 www. Business-point.ro/…/silvoturismul10

poate desfăşura în siguranţă sub îndrumarea personalului de teren al ocoalelor silvice sau a

agenţilor de teren de la parcurile natural şi naţionale coordinate de Regia Naţională a

Pădurilor-Romsilva. Silvoturismul are ca forme înrudite turismul cinegetic şi pescuitul

sportiv.

Prin silvoturism se încearcă punerea în lumină a peisajelor deosebite, a habitatelor

nealterate şi a biodiversităţii din păduri în strânsă legătură cu necesitatea protejării naturii.

Plecând de la aceste “definiţii” ale silvoturismului putem afirma că potenţialul

judeţului nostru pe această palieră cuprinde ariile protejate reprezentate de Parcul Naţional

Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, câteva rezervaţii naturale, dar şi alte resurse

naturale .

Fig.2.Planul de amenajare a teritoriului naţional-Secţiunea a IV-a-Turism

11

Punerea în valoare a unor componente ale cadrului oferit de natura patriei permite

dezvoltarea unui “turism alb” pentru sporturi practicate iarna, a unui “turism albastru” care

oferă cadrul necesar practicării sporturilor nautice şi a unui “turism verde”, desfăşurat în arii

natural protejate, adică în rezervaţii şi parcuri naturale. Astfel, reţeaua de parcuri naturale şi

parcuri naţionale care a fost aprobată prin HG229/2009 are un rol important în încurajarea şi

dezvoltarea turismului.

Silvoturismul este una dintre formele de turism care presupune desfăşurarea

activităţilor turistice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti reconfortante şi nepoluate.

Rmsilva se implică în dezvoltarea acestui tip de turism prin valorificarea potenţialului

cabanelor silvice, prin amenajarea şi întreţinerea acestora în conformitate cu standardele

impuse de legislaţia în vigoare, încercând să asigure un confort sporit turiştilor.

Turismul reprezintă una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale, iar

România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat

(fig. 1), caracterizat prin:

• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;

• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;

• factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;

• patrimoniu cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional, cu care România se

poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume.

Ca sector economic cu valenţe reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, turismul

antrenează în sistemul său un larg evantai de activităţi economice, culturale şi sociale. In

acelaşi timp, turismul reprezintă un mijloc de valorificare a patrimoniului natural şi

culturalinstotic, conform principiilor dezvoltării durabile şi de dezvoltare rurală prin

extinderea arieiofertei specifice şi crearea de venituri şi locuri de muncă în mediul rural,

altele decât cele de bază.

12

Fig.1.Principalele zone turistice

13

Turismul durabil înseamnă abilitatea destinaţiei turistice de a rămâne competitivă în

ciuda tuturor problemelor apărute, de a atrage vizitatorii pentru prima oară şi să-I fidelizeze

ulterior, de a rămâne unică din punct de vedere cultural şi de fi într-un permanent echilibru cu

mediul ambiant.5

Resursele turistice montane naturale complete din Romania, oferite de Munţii

Carpaţi,contribuie la practicarea turismului montan complex. Între tipurile de turism montan,

turismul pentru schi dispune de potenţial natural de dezvoltare pentru toate categoriile de

turişti. Dar, pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţioanal ca o destinaţie

turistică competitivă pentru practicarea sporturilor de iarnă, refacerea şi dezvoltarea

infrastructurii turistice pentur turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile

de transport pe cablu aferente, instalaţii şiechipamente de producere a zăpezii artificiale şi de

întreţinere a pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor

turistice de primire.

1.3.SILVOTURISMUL ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Situat în nordul României, judeţul Bistriţa-Năsăud se desfăşoara pe o suprafaţă de

5355 km pătraţi, având o populaţie de 327.262 locuitori.

Relieful este în general înalt şi destul de fragmentat, în judet desfăşurându-şi culmile munţii

Rodnei, Bârgăului, Călimanilor şi Ţibleşului.

În cadrul silvoturismului, ca şi în cadrul turismului privit în ansamblu, intervin

factori care determină nivelul şi structura ofertei turistice:

a) Factori naturali şi antropici cu valoare atractivă (peisaje, configuraţie geografică

echilibrată, condiţii meteo prielnice, floră diversă, faună rară, patrimoniu

cultural-istoric, arhitectură etc.);

b) Factori economici şi tehnici (nivelul de dezvoltare economic, nivelul de

dezvoltare a serviciilor şi a bazei tehnico-materiale a turismului);

5 www.ecomagazin.ro/ecoturism-turism durabil14

c) Factori umani reprezentaţi prin calitatea resurselor umane:forţa de muncă din

turism, pregătirea forţei de muncă din punct de vedere profesional,conştiinţa

morală a lucrătorilor din turism, mentalitatea lucrului bine plătit.6

Funcţiile pădurii sunt: educative-ştiinţifică, oxică, antifonică, hidrologică, sportivă.

Pădurea are efecte benefice asupra vieţii omului în general, şi asupra turistului în special,

printer care amintim:funcţia estetică, sanitar-igienică, bloforă, recreativă. Tipurile de

silvoturism sunt: tehnico-ştiinţific, silvoterapie, turism de weekend, sportive, vânătoare şi

pescuit. Tipurile de silvoturism sunt în strânsă legătură cu funcţiile şi efectele benefice ale

pădurii.

Silvoturismul, ca ramură a turismului, dezvoltat în special în natură nu poate fi

rezumat doar la ariile cabanelor silvice¸ci trebuie privit ca turismul care îmbină drumeţia în

natură cu activităţile de recreere pe care zona vizitată le oferă . Judeţul Bistriţa-Năsăud

beneficiază de numeroase resurse attractive care pot fi ţinta silvoturismului. Printre acestea se

numără: Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, dar şi alte rezervaţii

naturale.

Ariile naturale protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic

sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural sau cultural şi sunt declarate ca atare

pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. ( Legea

5/2000).

6 Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012; http://gtbn.webs.com/Materiale/CCPT.pdf;

15

Parcul Naţional Munţii Rodnei (categorie II conform UICN), se întinde pe o

suprafaţă de 46.399 ha, din care cea mai mare parte (80%) se află pe teritoriul judeţului

Bistriţa-Năsăud), unde se află flancul sudic al Munţilor Rodnei. În cadrul parcului au fost

delimitate câteva rezervaţii cum ar fi: Rezervaţia speologică Cobăşel (1ha), Rezervaţia

botanică Poiana cu narcise (5ha), Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăiesei (50 ha), Rezervaţia

natural Izvorul Bătrâna (0,5 ha), Rezervaţia mixtă Ineu-Lala (2568 ha) în cadrul judeţului

Bistriţa-Năsăud. În limitele Parcului sunt protejate specii de floră şi faună, ecosisteme

specifice zonei montane înalte, forme de relief ( petrografic, glaciar, periglaciar, policiclic),

peşteri, cursuri de apă şi lacuri glaciare.

16

Parcul Naţional Călimani ( categorie II conform UICN) deţine o suprafaţă de 24041

ha, din care 112 ha se află pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, în zona rezervaţiei

complexe din cadrul masivului Bistricior, unde sunt protejate ecosisteme specific zonei

subalpine şi forme de relief periglaciar.

Rezervaţii naturale ( categorie IV-V conform UICN), din cadrul judeţului au fost

schiţate încă din anii 70 ai secolului trecut, dar deabia prin Hotărârea Nr.3 din 14 martie 1995

a Consiliului Judezean Bistriţa-Năsăud sunt legiferate şi intră în ocrotire, fiind reconfirmate

prin Legea 5/2000. Acestea se clasifică după cum urmează:

1) rezervaţii geologice (Râpa cu Păpuşi, Masivul de sare de la Sărăţel, Vulcanii

noroioşi de la Monor);

17

2) rezervaţii paleontologice (Râpa Mare de la Budacu de Sus, Râpa Neagră de la

Budacu de Sus, Comarnic de la Cuşma);

3) rezervaţii hidrogeologice (Zăvoaiele Borcutului de la Romuli);

4) rezervaţii hidrologice (Lacul Cetăţele de la Căianul Mic, Tăul lui Alac de la Zagra);

5) rezervaţii speologice (Peştera Izvorul Tăuşoarelor, categorie I a, din anul 2010);

6) rezervaţii botanice (Piatra Fântânele din Pasul Tihuţa, Piatra Cuşmei, La Sărătură,

Poiana cu narcise de sub vf. Saca din Munţii Rodnei, Poiana cu narcise de la Mogoşeni,

Pădurea din Şes de la Orheiul Bistriţei);

7) rezervaţii zoologice (Stânca Iedului-Bujdeie);

8) rezervaţii complexe (Piatra Corbului, Valea Repedelui, Bistricior, Tăul Zânelor,

Cheile Bistriţei Ardelene, Rotunda-Preluci);

9) rezervaţii peisagistice (Valea Cormaia, Tătarca-Stâncile Ţapului);

10) parcuri şi grădini istorice (Parcul Dendrologic Arcalia).7

7 Ioan Bâca, Mircea Mureşianu, Andras Barta, Eduard Schuster, Ecoturismul în judeţul Bistriţa-Năsăud.Realităţi şi perspective, Analele Universităţii “Ştefan cel Mare”Suceava, Secţiunea Geografie,anul XIX-2010 http://universitateababesbolyai.academia.edu/IoanBaca/Papers/1319018/ECOTURISMUL_IN_JUDETUL_BISTRITA-NASAUD._REALITATI_SI_PERSPECTIVE

18

Fig.3-Judeţul Bistriţa-Năsăud.Schiţă de harta cu rezervaţiile naturale 1.Rezervaţia Râpa cu Păpuşi de la Domneşti 2.Rezervaţia Masivul de sare de la Sărăţel 3.rezervaţia Vulcanii noroioşi de la Monor 4.Rezervaţiile de la Budacu de Sus (Râpa Mare, Râpa Neagră, Piatra Corbului) 5. Rezervaţiile naturale de la Cuşma (Comarnic, Piatra Cuşmei) 6.Rezervaţia Zăvoaiele Borcutului de la Romuli 7.Rezervaţia Lacul Cetăţele de la Căianu Mic 8.Rezervaţia Tăul lui Alac de la Zagra 9.Rezervaţia Poiana cu bulbuci de la Piatra Fântânele 10.Rezervaţia La Sărătură de la Blăjenii de Jos 11.Rezervaţia Poiana cu narcise de la Valea Vinului 12.Rezervaţia Poiana cu narcise de la Mogoşeni 13.Rezervaţia Pădurea din Şes de la Orheiul Bistriţei 14.Rezervaţiile din Valea Anieşului (Stânca Iedului-Bujdeie şi Izvoarele Mihăiesei) 15.Rezervaţiile de la Colibiţa (Tăul Zânelor şi Bistricior) 16.Rezervaţia Rotunda-Preluci 17.Rezervaţia Cormaia 18.Rezervaţia Tătarca şi Repedea 19.Rezervaţia Ineu-Lala

19

Conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional- Secţiunea III-a – Zone protejate, pe teritoriul Comunei Prundu Bîrgăului, spre

exemplu, s-a constituit o rezervaţie sau zonă protejată: Piatra Fântânele cu o suprafaţă de

5,0 ha. În Munţii Bârgăului merită să fie ocrotită ca rezervaţie botanică, zona Piatra Fântânele

unde se afla Poiana cu bulbuci de munte în asociaţie cu care intră şi alte plante rare, precum

vulturica şi rusuliţa. Bulbucul de munte ( Trollius europaeus ) este o plantă deosebită ca

aspect, elegantă, rară şi ocrotită la noi, specie care apartine familiei Ranunculaceae. Bulbucii

sunt înalţi de 10-60 cm, au frunzele palmat sectate şi prezintă tulpini drepte care poartă florile

unitare, galbene, cu 5-15 petale, care se acoperă una pe cealaltă. Fructul este o foliculă.

Creşte în poieni, pante înierbate şi la marginea pădurilor din zona subalpină şi alpină. Peisajul

deosebit pe care aceste zone îl oferă privirilor, cu păduri frumoase, întrerupte din loc în loc de

stânci semeţe care flanchează pâraie cu ape limpezi şi clare care constituie raiul păstrăvilor,

frumuseţea deosebită a acestor zone, completată cu bogăţia florei şi faunei sălbatice şi a

habitatelor, i-a determinat pe specialiştii de la Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa, să

propună acest areal pentru selectarea ei în reţeaua NATURA 2000. 8

Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru

conservarea naturii, scopul acestui program fiind acela de a proteja biodiversitatea Europei şi

de a proteja activităţile economice benefice pentru biodiversitate. Situl Natura 2000 – Cuşma

– acoperă o zonă de aproximativ 44.000 ha din partea nord-vestică a munţilor Călimani şi

care încearcă să lege într-un tot unitar ariile protejate cuprinse în acest sit, adică Valea

Repedea, Cheile Bistriţei Ardelene, Stâncile Tătarului, Piatra Cuşmei, Piatra Corbului,

Rîpa Verde, şi Tăul Zînelor.

Respectarea legislaţiei specifice ariilor naturale protejate revine administraţiei publice

locale custozilor desemnaţi de către instituţiile abilitate, în acest sens, acestora le revine

sarcina elaborării, împreună cu toţi factorii interesaţi din zonă, a planului de management al

ariei naturale protejate, a regulamentului ariei, care stabileşte regulile de vizitare şi conduita

necesară limitării impactului asupra acestuia.

8 Strategia de dezvoltare durabilă Prundu-Bârgăului 2007-2013 www.portalbn.ro/.../prundubargaului/.../...20

Nr. crt.

Denumire arie protejată

Localizare Suprafaţă (ha)

Tipul

1. Piatra Fântânele Sat Piatra Fântânele, proprietate com Prundu-Birgăului

5 Botanică

2. Cheile Bistriţei Ardelene Com Prundu-Bârgăului 10 Peisagistică

3. Tăul Zânelor Sat Colibiţa, proprietate com Prundu-Birgăului

7 Mixtă

4. Valea Repedea proprietate com Prundu-Birgăului 11 Mixtă

Pe raza teritorială, proprietate a comunei Prundu-Bârgăului se află un parc naţional,

încadrat în categoria a II-a U.I.C.N. Fauna acestui parc prezintă şi o mare varietate de

vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpaţii Orientali. Râurile de aici reprezintă

habitatul tipic al unor specii, precum: păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus

thymallus) sau boişteanul (Phoxinus phoxinus). Amfibienii sunt reprezentaţi prin 11 specii,

mai interesante fiind Triturus montandoni, Triturus alpestris etc. Dintre reptile (10 specii),

şopârla de munte (Zootoca vivipara), vipera (Vipera berus), năpârca (Anguis fragilis) etc.

Pentru păsări (147 specii) sunt reprezentative în acest parc speciile de talie mare, precum

cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele refugii din România,

cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila ţipătoare

mică (Aquila pomarina), bună (Bubo bubo), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), şoimul

călător (Falco peregrinus) etc.

Mamiferele sunt reprezentate de: cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul

(Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul

(Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes), etc. Ariile protejate sunt administrate de

deţinătorii legali ai terenurilor pe care se găsesc acestea, in prezent fiind dată în administrare

Ocolului Silvic Tihuţa-Colibiţa din Prundu Bârgăului.

Natura 2000 reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene de conservare a

naturii în statele membre. Este o reţea de zone desemnate pe teritoriul Uniunii Europene cu

21

scopul de a proteja prin mecanisme specifice speciile vulnerabile de plante şi animale şi

habitatele importante din Europa. Sub aspect legislativ Natura 2000 are la bază Directivele

Uniunii Europene pentru Păsări şi Habitate adoptate şi în România prin Legea 345/2006

pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. România are ca

obligaţie asumată în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană protecţia speciilor

vulnerabile de plante şi animale şi a habitatelor de importanţă comunitară.

Selectarea unei zone Natura 2000 reprezintă o recunoaştere a valorii ei la nivel

European sub toate aspectele şi poate oferi oportunităţi economice deosebite. Pe proprietatea

comunei Prundu Birgaului se afla situl de importanţă/interes comunitar -Călimani-Gurghiu

(SCI) şi zona Colibta-Cuşma

Castelul – Hotel Dracula, situat la cca. 25 km de localitatea Prundu Birgaului, în localitatea

Piatra Fântânele, în Pasul Tihuţa prin care se face legătura cu Bucovina, prin drumul

European E-58 este un obiectiv turistic montan important. Aici este o partie de schi modernă.

Fig.4. Lacul de acumulare de la Colibiţa

22

Statiunea, lacul de acumulare, barajul hidroenergetic şi hidrocentrala de la Colibiţa, situate la

16 km de Prundu Birgăului reprezintă o zonă cu un potenţial touristic deosebit.

Comuna Prundu Bîrgăului, ca de altfel întreaga Vale a Bîrgăului constituie un

minunat colţ de ţară unde se pot practica drumeţii, oaspeţii se pot relaxa prin mişcare într-un

aer ozonat, tare, curat şi vindecător. Pot fi admirate frumuseţi incomparabile ale naturii , o

adevărată binefacere. Comuna a intrat în circuitul turistic, este favorabilă practicării

agroturismului montan, fiind capabilă să ofere cele mai bune servicii de cazare şi mâncare

ecologică. Iarna se pot face deplasări cu sănii aranjate şi trase de cai frumoşi.

CAPITOLUL II. BAZA MATERIALĂ A

SILVOTURISMULUI DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-

NĂSĂUD

Baza tehnico-materială a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care

se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale. În acest context se

au în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune, aparţinând

altor ramuri, dar folosite şi de turism(infrastructura generală) În cadrul bazei tehnico –

materiale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie publică, agrementul, etc. prin

numărul şi structura lor reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare şi dezvoltare

turistică, în ansamblu sau la nivel teritorial.

Volumul, structura şi calitatea serviciilor de cazare depind, în primul rând de

existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri propriu-zise, moteluri, vile, hanuri,

case de odihnă, cabane, popasuri turistice, etc. Ele trebuie să deţină dotările corespunzătoare,

care să ofere turiştilor condiţii optime şi, care să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii.

Dintre toate tipurile de primire cu funcţiuni de cazare cele mai importante sunt: hotelul,

motelul, vila, bungalowul, cabanele turistice, refugiile turistice, campingurile, casuţele, satul

de vacanţă, camerele de închiriat în locuinţele familiale, spaţiile de cazare de pe navele

fluviale şi maritime, pensiunile turistice şi fermele agroturistice.

Turismul de distanţă mică ocupă, prin numărul participanților, intensitatea și

orientarea fluxurilor primele poziții Pentru habitatele urbane, turismul de mică distanţă se

23

limitează frecvent la deplasări scurte, cu o durată de câteva ore până la 1 – 2 zile în zona

periurbană. Turismul de distanță are, în principal, un caracter recreativ deși, acolo unde apar

resurse curative sau edeficii cu funcție atractivă, poate îmbrăca şi trăsăturile celorlalte tipuri.

Sunt căutate mai ales pădurile, marginile apelor, pajiștile sau poienile. Datorită duratei reduse

aceasta formă de turism se practică la sfârșitul săptămânii, dar şi în intervalul de câteva ore

de la sfârșitul fiecărei zile. Pentru ţările din zona temperată maximum-ul se înregistrează

vara, când „ieșirile la iarba verde” sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare

iarna, anotimpul schiului şi săniuței. Turismul la distanţă mică este foarte sensibil la factorii

climatici, vremea frumoasă fiind o condiție esențială a desfășurării lui. Este dificil de estimat

practicanții după vârstă, deoarece practică toate categoriile, de la tineri până la bătrâni. În

schimb, din punct de vedere profesional, predomină ușor grupurile sociale cu condiții de

uzura psihică mai accentuată. Turismul de distanţă mică are un caracter de masă şi o eficienţă

economică rezultată din servicii. Sezonalitatea sa este pronunțată. Vârfurile cererii în anumite

zile şi intervale influențează negativ condițiile recreerii prin supraaglomerare.

Valoarea potențialului turistic al României, caracterizată prin varietatea şi armonia

formelor de relief, diversitatea obiectivelor turistice naturale şi antropice, precum şi existenţa

unor resurse cu caracter de unicat, situează România printre ţările cele mai favorizate, având

posibilități de practicarea a unui „turism total”. Punerea în valoare a acestuia presupune

conceperea unor programe turistice originale şi atractive, pe interese cât mai variate, specifice

diferitelor zone ale ţării. Complexitatea şi atractivitate potențialulului turistic al Carpaților

Românești se poate materializa în organizarea unor programe turistice specifice.

Silvoturismul este una dintre formele de turism care presupune desfăşurarea

activităţilor turistice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti reconfortante şi nepoluate.

Rmsilva se implică în dezvoltarea acestui tip de turism prin valorificarea potenţialului

cabanelor silvice, prin amenajarea şi întreţinerea acestora în conformitate cu standardele

impuse de legislaţia în vigoare, încercând să asigure un confort sporit turiştilor.

Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud este o unitate fără personalitate juridică din cadrul

Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, unitate înfiinţă în baza Hotărârii Guvernului nr. 229

din 04.03.2009, privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi aprobarea

regulamentului de organizare şi funcţionare.

În conformitate cu H.G. 229/04.03.2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a

Pădurilor –Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, obiectele de

24

activitate şi atribuţiile pricipale ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva şi implicit şi a

Direcţiei Silvice Bistrita-Nasaud sunt:

 

-         Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva (şi implicit Direcţia Silvică Bistrita-Nasaud) are

ca scop principal gestionarea durabilă şi unitară a fondului forestier proprietate publică a

statului. Activitatea principală desfăşurată este “ Silvicultură şi alte activităţi forestiere “,

clasa CAEN 0210

-         Aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii

-         Apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a

statului

-         Apărarea, conservarea  şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a

unităţilor administrativ teritoriale sau proprietate privată pe care îl administrează

-         Gestionarea fondurilor de vânătoare şi de pescuit atribuite

-         Recoltarea, prelucrarea şi valorificarea, prin acte şi fapte de comerţ, a produselor

specifice fondului forestier

-         Exercitarea atribuţiilor de serviciu public cu specific silvic.9

Judetul Bistriţa–Năsăud dispune de un imens potenţial turistic, atât în zona Parcului

Naţional Munţii Rodnei, cât şi în celelalte zone, caracterizate de un relief cu forme mai

domoale, străbătute de numeroase cursuri de apă.

Unul dintre cele mai importante obiective de management ale conducerii Direcţiei

Silvice Bistriţa este dezvoltarea silvoturismului şi în special a turismului ecvestru.

În acest context, Direcţia Silvică Bistriţa a elaborat o serie de programe turistice care

implică atât resursele logistice ale Hergheliei Beclean, cât şi ale celorlalte cabane silvice din

administrarea Direcţiei Silvice Bistriţa, şi care oferă celor interesaţi posibilitatea vizitării

Parcului Naţional Munţii Rodnei sau a altor atracţii turistice ale judeţului nostru.10

În anul 1955 a fost înfiinţat la Beclean un depozit de armăsari sub denumirea "Ferma

de Elită de Armăsari de Montă Publică". În timp, aceasta a avut diverse titulaturi . În anul

9 Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud;10 Informare privind strategia de dezvoltare a turismului ecvestru la Direcţia Silvică Bistriţa

25

1971, ferma a trecut în administrarea Centrului Republican pentru Creşterea şi Calificarea

Cailor de Rasă Bucureşti, fiind înfiinţat Depozitul de Armăsari ca unitate de sine stătătoare.

Abia din anul 1985, atunci când s-a început formarea rasei Semigreu românesc, depozitul a

primit titulatura de herghelie. Din anul 2002, odată cu reorganizarea Regiei Autonome a

Cailor de Rasă, herghelia Beclean a trecut în subordinea Direcţiei Silvice Bistriţa.

Herghelia Beclean este amplasată la 3 km est de orașul Beclean, cu acces pe partea

dreaptă, la Km 28 pe DN 17 Dej - Vatra Dornei.

Sediul administrativ, complet renovat, găzduiește Centrul de turism ecvestru, având

capacitate de cazare în condiții excelente. Cele două secții - Herghelia și Depozitul de

armasari - adăpostesc cai din rasele Lipițan și Semigreu Românesc. Baza furajeră este

asigurată de cele 214 hectare de teren arabil, din care cca. 100 ha este teren arabil, iar restul

păşune şi fâneaţă.

Vizitatorii pot admira exemplarele în grajduri sau la antrenamentele zilnice și pot face

plimbări călare sau cu trăsura, iar în sezonul de iarnă cu sania. Efectivul total de cai din

Herghelia Beclean numără peste 270 de exemplare din rasele Semigreu Românesc și Lipițan.

Semigreul Românesc este un cal de muncă și tracțiune, robust și rezistent, cu un

temperament calm. Rasa este foarte bine adaptată la condițiile din această parte a țării,

deoarece aici s-a format, selecționat și ameliorat. Rasa Semigreu românesc a fost creată din

încrucişarea de armăsari din rasa Ardenez cu iepe Lipiţan şi cu infuzii de sânge de Trăpaş din

sud. Această rasă a fost gândită pentru zona Ardealului, să nu fie nici greu, de talia

Ardenezului, şi nici uşor ca şi Lipiţanul. Pentru zona colinară, această rasă merge cel mai

bine pentru tracţiune, aşa cum spune Traian Lăpuşte: „este blând ca şi ardeleanul”. Lipițanul

este un cal cu mare tradiție, îndrăgit pentru caracterul său blând, docil, dar totuși

temperamental și agil, renumit pentru inteligența și marea sa capacitate de învățare. La

Herghelia Beclean se regăsesc liniile de sânge Neapolitano, Siglavy-Capriola, Maestoso și

Incitato. Armăsarul fondator al liniei Incitato s-a născut pe aceste meleaguri (pășunile din

Târlișua ale contelui Bethlen) și chiar dacă el a fost ulterior transferat la Mezohegyes, linia s-

a păstrat în permanență și în zona noastră prin descendenții repatriați, iar evoluția ei până în

prezent a fost realizată aici prin următorii armăsari Incitato născuți la Beclean. În cadrul

selecționării acestor cai se pune accent pe obținerea mânjilor de culoare neagră, culoare

26

apreciată și destul de rară, însă la linia Incitato se păstrează culoarea sură caracteristică liniei.

Caii lipițani se nasc cu o culoare închisă, uneori aproape neagră, apoi roba lor se deschide

până aproape de alb la vârsta de circa aproximativ 11 ani. Armăsarii de montă publică

numără peste 100 de exemplare, dintre care o parte se află la Depozitul de Armăsari, iar restul

sunt repartizați la stațiuni de montă, în județele Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Cluj și

Bistrița-Năsăud, contribuind la ameliorarea populației de cabaline din zonă.

Rezultatele obținute aici nu ar fi fost posibile fără contribuția oamenilor care au

condus de-a lungul timpului Herghelia Beclean, dovedind o nemăsurată dragoste față de cai și un înalt profesionalism, directorii: ing. Mihail Pop, ing. Mircea Susa, ing. Mihai Marius

Pop, ing. Traian Lăpuște, ing. Vasile Chiș, precum și medicii veterinari Zoltan Kerekes,

Călin Morar, Mihai Chiș, Ion Covaci, care și-au dedicat cu pasiune cariera cailor Lipițan și

Semigreu Românesc.

În prezent, turiştii care vizitează Herghelia Beclean pot beneficia – la tarife convenabile - de

următoarele servicii:

- Vizitarea Hergheliei şi a Depozitului de Armăsari

- Demonstraţii de dresaj şi antrenamente pentru concursuri hipice

- Plimbări cu trăsuri sau sănii trase de cai

- Călărie pentru începători şi avansaţi, cu instructor de călărie,

inclusiv pe trasee de turism ecvestru din vecinatatea Hergheliei sau

pe trasee din Parcul National Munţii Rodnei

- Cazare – 10 locuri, în camere cu baie proprie, frigider, TV,

condiţii: ܍ ܍ ܍

A devenit o tradiție ca în fiecare an, la începutul lunii iulie, să se desfășoare la

Beclean o etapă a Concursului Național de Atelaje, organizat de RNP-Romsilva, Direcția

Silvică Bistrița-Năsăud și Federația Ecvestră Română.Spectacolul este oferit deopotrivă de

frumusețea și grația cailor îndelung antrenați, de performanțele și designul atelajelor, dar și

de tehnica, ținuta și sportivitatea conducătorilor de atelaje.11

11 http://www.directiasilvicabn.ro/herghelia-beclean.html27

Cabana HERGHELIA BECLEAN

28

Acces: cca 30 km de mun. Bistrița, cu acces din DN17 Dej - Vatra-Dornei la km28 (sau din

Beclean Str. 1 Decembrie 1918, nr.107 – drumul spre localitatea Figa)

Coordonate GPS: N 47 17 00 ; E 24 25 00

Posibilități de cazare: 10 locuri în: 2 camere cu 2 paturi, 2 camere cu 3 paturi, cu baie

proprie, frigider și TV. Confort I. La parterul pensiunii e sediul administrativ al Hergheliei

Alte servicii: vizitarea hergheliei, călărie, plimbări cu trăsuri sau sănii trase de cai

Tarif cazare: 70 lei/camera 2 paturi/zi, respectiv 100 lei/camera 3 paturi/zi

Traseele pentru călărie din jurul Hergheliei Beclean au ca destinaţie câteva din atracţiile

turistice locale, precum: Băile Figa, Tăul Căianului, Valea Coldăului sau la conacul şi Parcul

Dendrologic de la Arcalia

29

Cabana ALUNEASA

Acces: 25 km de mun. Bistrița, dintre care 15 km pe DJ Bistrița – Budacu de Sus, și 10 km pe DF Budacu de Sus – Aluneasa

Posibilități de cazare: 15 locuri în: 6 camere cu 2 paturi, 1 cameră cu 3 paturi – Confort III

Tarif cazare: 25 lei/pers/zi

Cabana VALEA SECII

30

Acces: 75 km de mun. Bistrița, dintre care 25 km pe DN 17 C Bistrița-Năsăud, 40 km pe DN 17D Năsăud-Rodna și 10 km pe DC Vl.Vinului-Vl.Secii

Coordonate GPS: N 47 28 23,64 E 24 49 17,33

Posibilități de cazare: 13 locuri în: 1 cameră cu 1 pat, 3 camere cu 2 paturi și 2 camere cu 3 paturi – deservite de o baie, toate de Confort II

Tarif cazare: 30 lei/pers/zi

31

Cabana STAR SILVA FIAD

Cabana silvică Coldău este un minunat loc de popas pentru călăreţii obositi sau pentru

istoviţii drumeţi ai potecilor din codrii de stejari

Acces: cca 40 km de mun. Bistrița, și 4,5 km de orașul Beclean, cu acces din E576 (DN17)

de la Beclean spre Dej 2,0 km și în continuare – imediat după Restaurantul Regal – pe

dreapta, drumul auto forestier Valea Coldăului încă 2,5 km

Coordonate GPS: N 47*11'42'' ; E 14*09'15''

Posibilități de cazare: 8 locuri în: 4 camere cu 2 paturi, deservite de 2 băi, Confort II

Tarif cazare: 40 lei/pers/zi

Contact: pădurar Pop Iulian

32

Cabana COLIBIŢA

Acces: 50 km de mun. Bistrița, dintre care 25 km pe DN 17 Bistrița-Prundu Bârgăului, 25

km pe DJ Prundu Bârgăului-ColibițaCoordonate GPS: N 47 11 00 ; E 24 54 00

Posibilități de cazare: 13 locuri în: 5 camere cu 2 paturi, 1 cameră cu 3 paturi – Confort III

Tarif cazare: 30 lei/pers/zi

33

Cabana Dealul Negru

Cabana de la Dealul Negru este una din locaţiile care au intrat în legendă şi în

folclorul urban şi rural. De la cei mai cunoscuţi locatari, Nicolae şi Elena Ceauşescu, aici

ajungând chiar şi generalul Ioan Mihai Pacepa, până la Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu,

cabana de la Dealul Negru rămâne un loc unde găseşti istorie la tot pasul. Interesant este

faptul că aici se organizau cele mai mari şi adevărate vânători de urs brun, fapt rămas valabil

şi la această oră, în zonă existând o populaţia de urs brun, a cărei concentraţie depaşeşte

toamna 100 de exemplare.

Acces: 40 km de mun. Bistrița, dintre care 10 km pe DN 17 Bistrița-Livezile, 25 km pe DJ

Livezile-Cușma si 5 km pe DF Cușma-Dl.Negru

Posibilități de cazare: 20 locuri în 7 camere x 1 pat, 5 cam.x 2 paturi, 1 cam.x 3 paturi,

34

Confort II

Coordonate GPS: N 47 06 15,7; E 24 42 15,2

Tarif cazare: 45 lei/pers/zi12

Păstrăvăria Fiad

Localizare: com. Telciu, sat Fiad, nr.38A, respectiv sat Telcisor nr.166/A din raza

administrativă a Ocolului Silvic Valea Vinului

Anul punerii în funcţiune: 1983, Punctul de Incubaţie şi Creşterea Puietului TELCISOR:

1993.

Obiectivul principal al Păstrăvăriei Fiad este producerea şi creşterea păstrăvului de consum şi

a puietului de păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte.

Produse: păstrăvi de consum, puiet de păstrăv curcubeu, puiet de păstrăv indigen, producţie de

icre embrionate de păstrăv curcubeu

Preţul de vânzare la păstrăvul viu (pentru consum): 22 lei/kg13

12 http://www.directiasilvicabn.ro/cabane.html13 http://www.directiasilvicabn.ro/pastravaria-fiad.html

35

Turism ecvestru

Pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma

înfiinţării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP -

Romsilva, Direcţia Silvică Bistriţa.

Turismul ecvestru în Parcul Naţional Munţii Rodnei se înscrie în strategia de turism

promovată de Administratia PNMR, fiind unul din tipurile de turism care contribuie la

creşterea respectului pentru valorile parcului, include specificul cultural şi tradiţional al zonei

şi poate genera venituri fără să afecteze negativ parcul.

Acest tip de turism este planificat a se desfasura in doua programe:

a) Turism ecvestru in Centrul de echitatie din Pasul Prislop

b) Turism ecvestru itinerant – pe diverse trasee de 1-6 zile avand ca punct de

plecare Cabana Valea Secii (12 km de com. Rodna).

Programele se desfăşoară prin parcurgerea călare pe drumuri forestiere şi păşune, pe

parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiştii pot admira

frumuseţea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuş şi Roşu, de asemenea se

oferă şi alte servicii cum ar fi: prânz organizat la stâni, observaţii asupra faunei şi florei

specifice Munţilor Rodnei. Grupurile de turişti sunt însoţite de ghizi autorizaţi de Ministerul

Turismului. Perioada optimă de desfăşurare sunt lunile iulie-august.

36

Călare 5 zile în Munţii Rodnei

Contact: Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, www.parcrodna.ro,Adresa: Rodna, Strada Principală, Nr. 1445, Judeţul Bistriţa-Năsăud, Telefon 0263/377715, Fax 0263/377181, e-mail : apnmr@bistrita.rosilva.ro, parcrodna@email.roPersoana contact : Ing. Doina Jauca, tel 0731/870248.

On line – www.rosilva-turism.ro

Acces: - auto, Drumul Național 17 C, pe ruta Năsăud – Sîngeorz-Băi – Rodna – Valea Vinului (jud. Bistrița-Năsăud)- calea ferată Salva – Năsăud – Ilva Mică – Sîngeorz-Băi – Rodna.

Descrierea programului turistic:

Ziua premergatoare programului: Sosirea turiștilor, cazarea la cabana Valea Secii, din localitatea Valea Vinului (la 5 km. de comuna Rodna, jud. Bistrița-Năsăud).

Cazare 35 lei/persoana la cabana Valea Secii din localitatea Valea Vinului

Se asigură gătitul mesei din alimentele clientului, pentru 10 lei/persoană/zi

Total: 45 lei/persoană

Ziua 1: Călare pe traseul Valea Secii – Poiana cu narcise – Valea Secii (Localitatea Valea Vinului), pe drumuri forestiere și de culme, prin pășune alpină

37

Lungimea traseului – 8 km

Ghid turistic și cal echipat 78 lei

Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale

Transport echipament, hrană cai: 17 lei

Cazare 35 lei/persoană la cabana Valea Secii – Valea Vinului

Total ziua 1: 130 lei/persoană

Ziua 2: Călare pe traseul Valea Secii – Valea Anieș – pe drumuri forestiere și de culme, prin pășune alpi

Lungimea traseului – 9 km

Cazare 50 lei la cabana Valea Secii – AnieșGhid turistic și cal echipat 78 lei

Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale

Transport echipament, hrană turiști, hrană cai: 26 lei

Total ziua 2: 154 lei/persoană

Ziua 3: Călare pe traseul Valea Anieș – Pasul Prislop - pe drumuri forestiere și de culme, prin pășune alpină

Lungimea traseului – 15 km

Cazare 90 lei în Borșa Complex

Ghid turistic si cal echipat 78 lei

Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale

Transport turiști la Borșa Complex 10 lei

Transport echipament, hrană cai: 30 lei

Total ziua 3: 208 lei/persoană

Ziua 4: Călare pe traseul Borșa Complex – Fântâna – Cascada Cailor – Șaua Știol – Lacul Știol – Canton Putredu – Vulcănescu

38

Lungimea traseului – 15 km

Cazare 90 lei la Borșa Complex

Ghid turistic și cal echipat 78 lei

Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale

Transport echipament, hrană cai: 50 lei

Total ziua 4: 218 lei/persoană

Ziua 5: Călare pe traseul Vulcănescu – Cornii Nedeii – Pasul Prislop

Lungimea traseului – 8 km

Cazare 90 lei în Borșa Complex

Ghid turistic și cal echipat (în weekend) 100 lei

Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale

Transport turiști la Borșa Complex 10 lei

Transport echipament, hrană cai: 30 lei

Total ziua 5: 230 lei/persoană

Ziua de încheiere a programului: Plecare turiști din Borșa Complex

Transport echipament, cai, hrană cai (retur) la Valea Vinului - 50 lei

Total: 50 lei/persoană

Durata programului: 7 zile, din care 5 zile călare prin sălbăticia Munților Rodnei.

Echipament necesar turiști: echipament de munte, ghete/bocanci waterproof, pulover, pelerină;

Dificultate/cerințe fizice minime: traseu cu grad mediu și ridicat de dificultate;

Perioada: iunie – septembrie;

Oferta: Se asigură - cai și harnașament complet; ghid însoțitor; numaă maxim persoane/grup – 6.

Programul nu include servirea mesei și echipamentul individual.

39

Pentru servirea mesei, turiștii vor fi pregătiți cu sume cuprinse între 70-80 lei/zi, pentru

achitarea la firmele care asigură aceste servicii, de asemenea se pot servi produse tradiționale

la stânele de pe traseu.

Dacă programul include 2 zile de weekend în care se practica turismul ecvestru, aceste zile

sunt taxate cu 100 lei pentru ghid turistic și cal echipat;

Programul se poate adapta la cerere (mai puține zile decât cele descrise anterior) iar prețul va fi calculat în funcție de serviciile prestate;

Vă rugăm să faceţi o rezervare cu cel puţin o săptămână înainte;

Tinerii sub 18 ani vor fi însoțiți de un adult (părinte, tutore, cadru didactic, etc.)

La plecarea pe traseu, ghidul însoțitor va organiza un instructaj pentru prelucrarea normelor specifice de protecția muncii, care va fi însușit pe bază de semnaturp de către participanți.Preţ desfăşurare program: 1035 RON / persoană (grup 2- 6 persoane).

a) Centrul de echitatie din Pasul Prislop

Pasul Prislop - cea mai inalta trecatoare din Romania (1413 m) leaga Tara

Maramuresului de Tara Bucovinei. Platoul are o deschidere de cca 40 km, fiind marginit de

versanti mai abrubti spre nord si continuandu-se spre sud cu o panta domoala. In orice

anotimp, Pasul Prislop este un loc de “belvedere” pentru semetele creste ale Muntilor Rodnei

sau mai blandele Obcini ale Bucovinei.

Mii de oameni traverseaza zilnic aceasta trecatoare, pe soseaua DN18 care leaga

localitatile Viseu si Borsa din Judetul Maramures cu orasul Campulung Moldovenesc din

Judetul Suceava. De asemenea, Pasul Prislop este hotarul intre Parcul National Muntii Rodnei

si Parcul Natural Muntii Maramuresului, fiind un binemeritat loc de popas pentru drumetii

cararilor de munte. Anual aici se organizeaza festivalul folcloric “Hora de la Prislop”, ocazie

cu care mii de iubitori ai cantului popular romanesc se reunesc pentru a celebra frumusetea

vietii in mijlocul naturii.

40

Directia Silvica Bistrita va amplasa in Pasul Prislop un centru de echitatie, care

pentru inceput va functiona cu urmatoarele dotari:

teren amenajat ca un manej, pentru calarie cu instructor

adapost pentru cai

punct de informare pentru turisti (tip chiosc)

Caii folositi pentru echitatie (rasa Semigreu Romanesc si ponei), precum si

echipamentul necesar, vor fi adusi de la Herghelia Beclean.

Pentru aceasta investitie sunt necesare fonduri de aproximativ 6000 lei.

b) Trasee de turism ecvestru cu plecare de la Cabana Valea Secii

Cabana Valea Secii este una dintre cele 8 cabane silvice ale Directiei Silvice Bistrita, fiind

singura cu acces direct spre Parcul National Muntii Rodnei. Cabana este situata in vecinatatea

satului Valea Vinului, la cca 12 km de comuna Rodna, intr-o zona vestita pentru frumusetea

locurilor, bogatia solului si pentru apele minerale vindecatoare.

41

Traseele turistice călare – cu plecare de la cabana Valea Secii - pot fi alese in functie

de sezon, fie spre Poiana Narciselor din Masivul Saca, fie spre Pasul Prislop (cu popas peste

noapte la cabana de la Anieş). Pentru cei care doresc expediţii mai lungi, există si trasee de 4

sau 5 zile, pana in zona nordica a Parcului.

Cabana Valea Secii este intr-o stare relativ buna, fiind intretinuta cu pricepere si drag de cei

care o au in grija, insa necesita investitii pentru sporirea confortului celor care ii trec pragul.

De pilda, cele 7 camere ale cabanei sunt toate deservite de o singura baie.

Exista un proiect intocmit pentru modernizarea cabanei Valea Secii, proiect care

nu a putut fi dus la indeplinire din lipsa de fonduri. Lucrarile de modernizare necesita

fonduri de max. 200000 lei

Călare la Poiana cu narcise de pe Masivul Saca - în weekend, program 3 zile

.Acces:      - auto, Drumul Național 17 C, pe ruta Năsăud – Sîngeorz-Băi – Rodna – Valea Vinului (jud. Bistrița-Năsăud).

     - calea ferată Salva – Năsăud – Ilva Mică – Sîngeorz-Băi – Rodna

Descrierea programului turistic:

Vineri: Primirea turiştilor, cazarea la Cabana Valea Secii din localitatea Valea Vinului–la 5 km de comuna Rodna-jud. Bistrita Nasaud.

Sâmbătă:

Plecarea: la ora 9.00 de la Cabana Valea Secii, (din localitatea Valea Vinului – la 5 km. distanta de comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud) călare, însoţiţi de un ghid ecvestru.

42

Traseul: Valea Secii – Poiana cu Narcise – Izvorul Roşu - Valea Secii.

Sosirea: la ora 17.00 la Cabana Valea Secii

Duminică: Plecarea turiştilor;

Lungimea traseului: 8 km pe drum forestier si drumuri de culme prin pășune alpină.

Echipament necesar turiști: echipament de munte, ghete/bocanci waterproof, pulover, pelerină;

Dificultate/cerințe fizice minime: traseu cu grad mediu de dificultate;

Perioada: mai – iunie pentru observaţii narcise, iar pentru observaţii peisaj, floră, faună perioada iunie – septembrie;

Oferta: Se asigură - cal și harnașament complet; ghid însoțitor; număar maxim persoane/grup – 6.

Programul nu include servirea mesei și echipamentul individual.

Vă rugăm să faceţi o rezervare cu cel puţin 1 saptamana înainte.

Durata programului: 3 zile;

70 RON / persoană (grup 2-6 persoane) cazarea pentru 2 nopţi la Cabana Valea Secii;

100 RON / persoană (grup 2-6 persoane) excursie cu ghid 1 zi călare la Poiana cu narcise;

Preţ desfăşurare program: 170 RON / persoanăCălare la Poiana cu narcise de pe Masivul Saca - în cursul săptămânii, program de o zi

43

Contact: Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, www.parcrodna.ro,

Adresa : Rodna, Strada Principală, Nr. 1445, Judeţul Bistriţa-Năsăud,

Telefon 0263/377715, Fax 0263/377181, e-mail: apnmr@bistrita.rosilva.ro,

parcrodna@email.ro

Persoana contact: ing. Doina Jauca - tel. 0731/870248.

On line - www.rosilva-turism.ro

Acces:

     - auto, Drumul Național 17 C, pe ruta Năsăud – Sîngeorz-Băi – Rodna – Valea Vinului

(jud. Bistrița-Năsăud).

     - calea ferată Salva – Năsăud – Ilva Mică – Sîngeorz-Băi – Rodna

Descrierea programului turistic:

Plecarea: la ora 9.00 de la Cabana Valea Secii (din localitatea Valea Vinului – la 5

km distanță de comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud), călare, însoţiţi de un ghid

ecvestru.

Traseul: Valea Secii – Poiana cu Narcise- Izvorul Roşu -Valea Secii.

Sosirea: la ora 17.00 la Cabana Valea Secii (Valea Vinului).

Durata programului: 1 zi din care 4-5 ore călare.

Lungimea traseului: 8 km pe drum forestier si drumuri de culme prin pășune

alpină.

Echipament necesar: echipament de munte, ghete/bocanci waterproof, pulover,

pelerină;

Dificultate/cerințe fizice minime: traseu cu grad mediu de dificultate;

Perioada: mai – iunie pentru observaţii narcise, iar pentru observaţii peisaj, floră,

44

faună perioada iunie – septembrie;

Oferta: Se asigură - cal si harnașament complet; ghid însoțitor; număr maxim

persoane/grup – 6. Programul nu include servirea mesei și echipamentul

individual.Vă rugăm să faceţi o rezervare cu cel puţin 3 zile înainte.

Preţ desfăşurare program: 78 RON / persoană (grup 2-6 persoane).14

RNP-Romsilva

Directia Silvica Bistrita

Administratia Parcului National Muntii Rodnei

14 http://www.directiasilvicabn.ro/turism-ecvestru.html45

TRASEE TURISTICE

In Parcul national Muntii Rodnei

EXTRAS

(Traseele din apropierea Cabanei Valea Secii)

Rodna - Vf. Beneş - Şaua Curăţel - Şaua cu Lac - Lacul Lala – Valea Lalei -

Punct forestier Gura Lalei .

Acces la traseu : DN 17 D, com. Rodna Jud. Bistrita Nasaud; staţia CFR Rodna, ruta Ilva

Mică – Rodna Veche

Punct de plecare : Comuna Rodna

Punct de sosire : Cantonul silvic de la Gura Lalei .

Marcaj : Bulină albastră

Timp de mers : 12 ore.

Lungime aprox. : 28 km.

Grad de dificultate : Dificil. Nu se recomandă iarna.

Starea marcajelor:

de vară – bine marcat (marcat 2002)

de iarnă – nu sunt

46

Starea traseului: traseu fără porţiuni dificile de teren

Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont din Şaua Curăţel, stâne în gol alpin.

Descrierea traseului: Din centrul comunei Rodna parcurgem circa 150 m pe drumul ce

merge la Valea Vinului, intrăm la drepta pe o uliţă ce ne scoate pe drumul care urcă pieptiş

Toaca. Urcăm apoi printr-o mică şa pe Vf. Benes, care îl ocolim aproape de vârf prin

stânga, intrând câteva sute de metri în pădurea de molizi. Traseul iese din nou în pajişti

având în stânga pădurea şi continuăm în coborâş uşor schimbând direcţia de mers cu 90

grade spre nord. Ţinem culmea şi ajungem repede la Refugiul Salvamont din zona Curăţel

unde ne putem adăposti pe timp de noapte sau vreme nefavorabilă.

De aici urcăm continuu depăşind Vf. Curăţel iar un ultim urcuş ne scoate în “Şaua cu

Lac” unde întâlnim traseul de creastă. De aici pe direcţia de mers iniţial ajungem în 20 – 30

minute la Vf. Ineu făcând o abatere de la traseu . Ne întoarcem în Şaua cu Lac şi schimbăm

din nou direcţia de mers cu 90 grade spre dreapta, coborând în Şaua Ineuţ în 20 minute, de

unde poteca merge paralel cu traseul de creastă spre Vf. Ineuţ pe care îl avem ca reper .

Din Şaua Ineuţ schimbăm din nou direcţia de mers cu 90 grade spre stânga (nord),

coborând în continuare în căldarea Lalei . Lăsăm în stânga Lacul Lala Mic şi în 20min.

ajungem la Lacul Lala Mare. Traseul urcă prin stânga puţin deasupra zonei de jnepeniş,

lăsând valea Lalei în dreapta. Cărarea coboară şerpuind printre ienuperi apoi prin pădurea de

molid coborând în poienile Văii Lalei. Aici întâlnim drumul forestier ce ne scoate în Gura

Lalei la drumul naţional Borşa – Pasul Prislop – Cârlibaba .

Comuna Rodna – Valea Vinului – Şaua Curăţel

Acces la traseu : DN 17 D, com. Rodna, jud. Bistrita Nasaud; staţia CFR Rodna, ruta Ilva

Mică – Rodna Veche

47

Punct de plecare : Centru comună Rodna – intersecţia drumului judeţean Năsăud – Şanţ cu

drumul comunal Rodna - Valea Vinului.

Punct de sosire : Şaua Curăţel

Marcaj : Triunghi roşu

Timp de mers: 5 ore.

Lungime aprox. : 15 km

Grad de dificultate : Mediu ; parţial practicabil şi pe timp de iarnă

Starea marcajelor:

de vară – bine marcat (marcat 2002)

de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără dificultăţi de teren

Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont în Şaua Curăţel .

Puncte de interes turistic : Lacurile glaciare Lala Mic şi Lala Mare

Descrierea traseului: Din centrul comunei Rodna intrăm pe drumul judeţean care după 8 km

ajunge în satul Valea Vinului renumit prin izvoarele de apă minerală. Aici putem găsi

condiţii bune de cazare şi masă la pensiunea “Casa Scriitorilor”( , pensiunea Suzi( 20 locuri

cazare),

De aici urcăm lăsând în stânga şi în dreapta casele înghesuite între drum şi vale şi

curând ajungem la confluenţa Izvorul Băilor cu Izvorul Roşu, loc numit “La Gatăre”. De

aici intrăm la dreapta pe valea Izvorul Băilor şi curând ajungem la clădirile care găzduiau

cândva birourile şi atelierele miniere. Valea se îngustează şi drumul betonat se transformă

într-un drum de tractor care urcă pe firul văii. După circa 1 km de la mină părăsim definitiv

firul văii şi urcăm în dreapta pe culmea împădurită a muntelui pe drumul forestier. După

câteva serpentine drumul coteşte la stânga şi urcă în pantă uşoară, trecând pe lângă câteva

guri de mină şi iese în gol alpin unde un izvor abundent şi rece ne potoleşte setea.

Facem un arc de cerc spre dreapta în căldarea abruptă de sub şa şi urcăm pe o cărare

48

puţin conturată care spre culme ajunge din nou într-un drum forestier şi care ne scoate în

Şaua Curăţel. Aici traseul coteşte brusc la stânga, iar în 5 min de urcuş spre Vf. Curăţel

ajungem la Refugiul Salvamont şi în traseul ce vine din Rodna peste Vf. Benes şi Ineu –

Lacul Lala, marcat cu bulină albastră.

Valea Vinului – Izvorul Roşu - Tarniţa Putredu

Acces la traseu : DN 17 D, com. Rodna Veche, sat Valea Vinului; staţia CFR Rodna, ruta

Ilva Mică - Rodna Veche

Punct de plecare : Sat Valea Vinului – “La Gatăre”- confluenţa izvorului Roşu cu

izvorul Băilor

Punct de sosire : Tarniţa Putredu situată între Vf. Putredu şi Vf.Cişa

Marcaj : Triunghi albastru

Timp de mers: 4 ore.

Lungime aprox. : 7 km.

Grad de dificultate : Mediu - uşor

Starea marcajelor:

de vară – bine marcat (marcat 2002)

de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren

Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont din Şaua Curăţel

Puncte de inters turistic : Izvorul de apă minerală din Valea Vinului, Pensiunea ,,Casa

Scriitorilor “

49

Descrierea traseului: Ajunşi în localitatea Valea Vinului cândva staţiune balneoclimaterică

datorită izvoarelor de apă minerală şi a pensiunii “Casa Scriitorilor”, urcăm pe firul văii

până la ieşirea din sat. La confluenţa Izvorul Roşu ce vine din stânga şi Izvorul Băilor din

dreapta ajungem în punctul numit “La Gatăre”. De aici urmăm drumul forestier pe valea

Izvorului Roşu circa 4 km după care urcăm prin pădure pieptiş până în golul alpin. În urcuş

continuu străbatem golul de munte lăsând în stânga Vf. Cişa, traseul îndreptându-se spre Vf.

Putredu. Curând urcuşul se domoleşte şi zărim Şaua Putredului pe care o recunoaştem după

tablele indicatoare din şa. Din această zonă intersectăm traseul de creastă.

Turismul ecvestru este o ramură a silvoturismului care atrage mulţi turişti prin programele

pe care Direcţia Silvică le derulează şi care îmbină plăcerea unei drumeţii în aer liber,

admirarea unor frumuseţi natural deosebite cu oferta de cazare la cabanele silvice.Oferta

turistică este diferenţiată în funcţie de numărul de zile pe care turistul şi le propune pentru

relaxare, iar traseul este diferenţiat în funcţie de gradul de dificultate, fiind astfel accesibil

unor categorii variate de turişti:tineri, vârsnici, copii. Copiii învaţă astfel să iubească natura ,

să o ocrotească, să cunoască ariile naturale protejate şi să desfăşoare activităţi de ecoturism

şi protecţie a naturii.

Turismul ecvestru se completează cu producţia proprie de trăsuri

Direcţia Silvică Bistriţa confectionează în atelierul propriu din Bistriţa trăsuri şi sănii.

Atelierul a fost înfiintat în anul 2004, şi a produs până în prezent cca 300 de trăsuri şi sănii,

care au fost vândute la diverşi beneficiari din întreaga ţara. De asemenea, Direcţia Silvică

Bistriţa inchiriaza trasuri de promenada (inclusiv caii si personal deservant) pentru nunti

si alte evenimente, serviciile de acest gen fiind foarte apreciate si din ce in ce mai solicitate,

atat in orasul Beclean, cat si in municipiul Bistrita si chiar in capitala tarii.

Trasurile de la “Romsilva” Bistrita si perechile de cai lipitani care le pun in miscare

aduc oriunde nostalgia vremurilor trecute si incanta prin gratie si eleganta. Printre

evenimentele la care am avut onoarea sa participam sunt “Zilele Bistritei”, “Sărbătorile

Bistriţei Medievale”, “Zilele Bucureştiului” şi multe altele.

Începând din anul 2007, la Herghelia Beclean se organizeaza una dintre etapele

Concursului National de Atelaje, eveniment care atrage – în afara de echipajele inscrise in

concurs si de reprezentantii autoritatilor din domeniu – şi un numeros public.

50

CAPITOLUL III COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE SERVICII SILVOTURISTICE

3.1.FORMELE SERVICIILOR ŞI DESCRIEREA LOR

Serviciul turistic reprezintă o parte din serviciile economiei naţionale,

constituit sub forma unuiprodus turistic complex format din o serie de

subproduse turistice cum sunt: transportul, cazarea, masa, agrementul, asistenţa

medicală, etc.Astfel, serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect

satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în 51

legătură cu aceasta. O parte a activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează

deci acoperirea unor necesităţi obţinute, cotidiene (odihnă, hrană), altele prezintă

caracteristici specifice turismului şi respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.

Prin natura lui, serviciul turistic trebuie să asigure condiţii pentru refacerea

capacităţii de muncă,simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber; de

asemenea, el trebuie astfel conceput încât, în urma efectuării consumului turistic,

individual să dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe, chiar  deprinderi noi.

O asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprimă turismului

caracterul unuiimportant instrument în realizarea unei noi calităţi a vieţii.O altă cerinţă a

consumului turistic, la care serviciul turistic, prin conţinutul său, este chemat

săcontribuie  efectiv,  o  constituie  asigurarea  unei  odihne  active  a  turistului.  Ca rezultat

al creşterii  productivităţii muncii şi perfecţionării proceselor de conducere, al promovării pe

scară largă a progresului ştiinţific şi tehnic se reduce săptămâna de lucru, se măresc

dimensiunile timpului liber, zilnic şi săptămânal.Astăzi se manifestă un proces continuu

de îmbogăţire a conţinutului prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi - proces

specific şi turismului românesc - ca expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului

las ch imbă r i l e i n t e rven i t e î n s t r uc tu r a nevo i l o r de consum, a c r e ş t e r i i

r o lu lu i î n fo rmarea ş i educa rea oamenilor.

O altă caracteristică a serviciilor turistice o reprezintă coincidenţa, în timp şi spaţiu, a

producţiei şi consumului lor. Faptul că prestaţiile turistice se exteriorizează, în

cele mai multe situaţii, sub forma unor  activităţi, impune, pentru realizarea lor

efectivă, prezenţa în acelaşi loc a prestatorului şi beneficiarului, simultaneitatea

execuţiei şi consumatorii serviciilor. Neîndeplinirea acestor cerinţe are efecte

nefavorabileatât asupra volumului activităţii realizate cât şi asupra satisfacerii

nevoii sociale; orice neconcordanţă de timp sau loc se soldează cu pierderi de ofertă

şi/sau cereri neacoperite.Se rv i c i i l e t u r i s t i c e sun t , de a semenea , i n t ang ib i l e .

Aceas t ă c a r ac t e r i s t i c ă gene rează o s e r i e de facilităţi în organizarea

activităţii, în sensul eliminării sau simplificării unor probleme de circulaţie,

dar creează  şi  dificultăţi,  cele  mai  multe  fiind  legate  de  comercializarea  vacanţelor.

Astfel,  neavând posibilitatea să cunoască serviciile sau să le evalueze înainte de cumpărare,

turistul manifestă neîncredere şicorespunzător reţineri în formularea deciziei de cumpărare.

52

Prestaţia turistică se caracterizează şi prin complexitate: ea este rezultatul diferitelor

combinaţii întreelemente decurgând din condiţiile naturale şi geografice, de climă,

de istorie, de cultură şi civilizaţie)specifice fiecărei ţări sau zone şi serviciile

(transport, cazare, alimentaţie, agrement etc.) furnizate de organizator. Aceste

elemente pot intra în proporţii diferite în alcătuirea produsului final, după cum se şi

potsubstitui. Caracteristica de substituire a unor activităţi trebuie fructificată în

scopul stimulării interesului pentru consumul turistic şi nu pentru acoperirea unor

deficiente organizatorice sau de altă natură, întrucât înaceste situaţii substituirea este în

detrimentul unor programe turistice de conţinut.

Principalele prestaţii şi succesiunea solicitării ar putea fi următoarea:

1.acţiunile de propagandă şi informare turistică , realizate de agenţii de specialitate, birouri deturism,

reprezentanţi etc., prin contracte directe şi prin intermediul materialelor publicitare;

2.contractarea aranjamentului, r e spec t i v a m in imu lu i de s e rv i c i i so l i c i t a t e ş i

s t ab i l i r e a programului de desfăşurare a acţiunii;

3.transportul şi, asociat acestuia, transferul turiştilor şi bagajelor la pensiune s au de l a

un mijloc de transport la altul, în cazul în care călătoria comportă utilizarea mai multor

mijloace detransport, precum şi o serie de alte facilităţi de care beneficiază turistul pe durata

transportului;

4.cazarea şi serviciile suplimentare oferite de unităţile de pensiune;

5.alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia;

6.agrementul în varietatea formelor sale;

7.transportul turiştilor pe ruta de întoarcere;

8 . d e - a l u n g u l t u t u r o r   momentelor anterioare este necesară prezenţa

activităţii de relaţii publice, care are menirea de a asigura favorabil desfăşurării

consumului turistic15

Comportamentul consumatorului de turism se referă la un complex de acte, atitudini și decizii exercitate în direcția desfășurării actului turistic.

Pentru stabilirea comportamentului consumatorului de servicii turistice se iau în

calcul anumite criterii, cum ar fi:

-serviciile turistice consumate (transport, cazare, alimentaţie, agrement -ce categorii de

mijloace folosesc pentru fiecare serviciu turistic (transport cu autocar, tren, avion, vapor,

15 Dr.ing. Trella Adrian, Montanologie, note de curs, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, 2009;53

autoturism personal; cazare la hotel, motel, pensiune, etc.; masă la restaurant, la snack bar,

provizii personale; agrement simplu, sofisticat, etc.);

-compoziția grupului cu care călătorește (cunoscuți, necunoscuți, grup numeros, grup

restrâns);

-numărul de înnoptări;

-tipurile de cazare, mijloc de transport, agrement;

-locurile vizitate;

-perioada din an;

-tipul sejurului (week-end, vacanță, concediu);

Comportamentul turistic poate fi urmărit pe parcursul mai multor etape de manifestare, după

cum urmează:

a)în etapa de precumpărare a serviciilor turistice are loc:

-conștientizarea nevoii de turism;

-culegerea informațiilor despre un anumit produs turistic de la specialiști în domeniu (agenții de turism, prestatori), de la cunoscuți, din masss-media;

-analizarea variantelor;

-luarea deciziilor în funcţie de anumiţi factori (venituri, timp liber

b)în etapa de cumpărare (achiziție) a serviciilor turistice are loc:

-manifestarea curiozității și a încrederii în produsul turistic respectiv;

-se conturează orizontul de așteptare;

-se fac planuri;

c)în etapa de postcumpărare:

-consumul efectiv al produsului turistic;

-compararea produsului turistic cu așteptările;

-elaborarea concluziilor;

-exprimarea satisfacției;

Factorii care influențează comportamentul consumatorului de servicii turistice sunt următorii:

a)factori psihologici: motivația, percepția, convingerile, atitudinile;

b)factori personali:personalitatea, imaginea de sine, situația materială, ocupația și stilul de

viață, vârsta;

c)factori culturali:norme și valori care guvernează modul de comportament a indivizilor în

societate;

54

d)factori sociali:familia, clasa socială;

Pe baza acestor considerente s-au elaborat mai multe modele de comportament turistic, cum

ar fi:

a)după R. Lanquar (1981):

1)turistul sedentar-retras, caracterizat prin motivaţie pentru relaxare, venituri reduse şi prin

apetit pentru consum turistic

2)turistul sedentar-mobil, caracterizat prin motivație pentru odihnă și curiozitate, are

venituri mijlocii și vârste între 30-50 ani;

3)turistul itinerant, caracterizat prin motivație pentru evadare culturală și socială, venituri

ridicate, vârsta între 20-70 ani, călătorește cu mijloace rapide, în grupuri mici sau individual,

viziteată tot, alimentație internațională, amator de suveniruri, durată mare rezervată actului

turistic (2-3 săptămâni);

4)turismul nomad, caracterizat prin motivație pentru contactul direct cu natura și populația

locală, nivel de pregătire ridicat, practică turismul cultural, religios, de aventură, artistic,

artizanal, este amator de experiențe;

b)după Plog (1974):

1)turiști psihocentrici, care caută produse turistice standardizate, călătorii programate și

organizate în întregime, preferând pe cele care oferă condiții asemănătoare celor de acasă,

sunt adepții rezervărilor din timp, nu sunt foarte activi, fiind adepți mai ales ai odihnei

sedentare, au echipamente turistice tradiționale (valiză, geantă, etc.), le plac activitățile

curente, comune, preferă să meargă cu mașina nu cu avionul, le plac destinațiile accesibile și

oamenii de aceiași cultură;

2)turiști alocentrici, aventuroși, preferă experiențele turistice noi, acceptă condiții modeste și sunt atrași de diversitate;

c)după M. Jackson, G. White, M.G.White (2001):

1)turistul explorator, flexibil, prospector, difuz, exclusivist, necontrolabil, tăcut în grup, se

organizează de unul singur, își stabilește singur programul, este discret, se cazează la gazde

cunoscute;

2)turistul aventuros, spontan, întreprinzător, inovativ, curios, călătorește cu prietenii, dar și

cu necunoscuți, nu călătorește organizat, nu se înscrie în programul prestabilit, născocește

55

activități interesante, evită plictiseala, explorează diferite culturi, destinații și locuri, este

prietenos și predispus la contacte sociale;

3)turistul ghidat, predispus la izolare, îi place să fie singur sau într-un grup discret,

călătoreşte cu un prieten special, evită neplăcerile, neînţelegerile sau cheltuielile

suplimentare, vizitează de mai multe ori destinaţiile favorite, vrea detaşare, relaxare, adoră

luxul, preferă lucruri, condiţii şi persoane familiare;

4)turistul grupat, om de grup, amator de companie și companioni, coeziv, menținător de

grup, călătorește cu prietenii sau cu alți oameni necunoscuți, frecventează locurile atractive,

participă la evenimente, caută locurile aglomerate și acțiunea;16

3.2. PROMOVAREA TURISMULUI

Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor

noi clienţi, c â t ş i păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de

intermediari, fie întregului public, fie unor  c a t ego r i i b i ne i den t i f i c a t e de

c l i en ţ i . Da t e f i i nd l egă tu r i l e f oa r t e s t r ânse d in t r e p romova re ş i

vânză r i , literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două

direcţii:

♦p romova rea imag in i i , având î n c en t ru l a t en ţ i e i de s t i na ţ i i l e t u r i s t i c e pe

ca r e u rmăre ş t e s ă l e f a că cunoscute;

♦promovarea vânzărilor, care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare.De asemenea,

promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice

se realizează prin mai multe formeşi mijloace publicitare şi anume:

♦înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice;

♦tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de

pliante, hărţi,ghiduri etc.;

♦promovarea prin mass-media (audio-vizuală, presa scrisă);

♦promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste, interne sau

străine, alţiagenţi economici interesaţi;

16 Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012;

56

♦prezentarea ofertei agroturistice la târguri, expoziţii şi burse de turism; prin Legea nr.

187/1998 privindaprobarea OUG nr. 63/1997, art. 2, alin. D., Ministerul Turismului oferă

„Prezentarea gratuită a oferteituristice a pensiunilor turistice şi agroturistice în

materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de

informare turistică din ţară şi din străinătate ale ministerului”;

♦co l abo ra r ea cu d ive r se o rgan i sme spec i a l i z a t e i n t e rne (OVR, ANTREC

ş i f i l i a l e l e j ude ţ ene ) s au internaţionale (EUROGÎTES, alte asociaţii europene de

profil).

Site-urile web reprezintă un instrument excelent pentru a furniza

informaţii de calitate şi pentru apromova într-un mod profesionist toate atracţiile

turistice şi etno-culturale de care dispune România, turismul fiind una din afacerile

care pot exploata Internet-ul la maxim. Aceste pagini web pot fi considerate „pliante

electronice”, care pot fi procurate şi citite de către orice persoană conectată la

Internet, din orice colţ al lumii.

CAPITOLUL IV.FACTORII CARE DETERMINĂ

ALEGEREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE

STUDIU DE CAZ

57

Pentru a observa care sunt factorii care-l determina pe consumatorul de produse

turistice să opteze pentru o anumită destinaţie turistică în judeţul Bistriţa-Năsăud am efectuat

un studiu de caz.

Obiectivele studiului au fost:

-în alegerea unei destinaţii turistice, potenţialul turist este influenza de anumiţi factori

care influenzează formularea unei opţiuni: frumuseţea peisajului, nivelul de confort şi dotările

punctului de cazare, posibilitatea desfăşurării unor activităţi turistice variate

-turismtul doreşte să îmbine activităţile de loisir-recreere-vacanţă

-factorii care concur în alegerea unei destinaţii pentru petrecerea timpului liber diferă

în funcţie de vârstă .

Metoda folosită a fost cea a chestionarului individual pe un eşantion de 20 de

persoane distribuite astfel: 10 bărbaţi, 10 femei.Dintre aceştia 5 femei, respective 5 bărbaţi

alcătuiau familii şi aveau şi copii, iar restul erau tineri cu vârsta 19-25 ani.

CHESTIONAR PRIVIND ALEGEREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE DIN

JUDETUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Locuiti in judeţul Bistriţa-Năsăud?a)DA

b)NU

2. In caz ca ati ales “a) DA” precizati localitatea in care locuiti :

Localitate : ________________

3.Cum vă petreceti timpul liber? (weeckend, minivacanţe, concedii)

a)mergeţi în zona montană: Colibiţa, Piatra Fântânele, Munţii Rodnei

b)mergeţi la herghelia de la Beclean

c)optaţi pentru programele turistice din munţii Rodnei

58

d)drumeţii în aer liber

4. Cât de des mergeţi în zona montană ?

a) Nu mergb) O dată pe anc) O dată pe lunăd) De mai multe ori pe lună

5. Cât de des vizitati statiunile montane?

a) Nu vizitezb) O dată pe anc) O dată pe lunăd) De mai multe ori pe lună

6. Pentru petrecerea timpului liber, ce modalităţi de cazare alegeţi:

a)pensiunile agroturistice

b)cabanele silvice

c)camping

d)alte modalităţi

8. În cazul în care răspunsul dvs la întrebarea 6 este variant b, argumentaţi alegerea :

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. În cazul în care răspunsul dvs la întrebarea “6” este altul decât variant b alegeţi câteva cauze :

a) Infrastructura de transportb) Infrastructura turisticăc) Lipsa banilord) Servicii turistice necorespunzătoaree) Lipsa promovării serviciilor turistice oferite prin cabanele silvice

11. Vizitati si alte zone din judetul Bistriţa-Năsăud înafara deColibiţa, Piatra Fântânele, Munţii Rodnei

a) Da, si anume : 1) __________________ 2) __________________

3) __________________

4) _________________

59

b) Nu

12. Care credeti ca este cel mai important lucru pentru o buna dezvoltare turistica a unei zone?

a) Infrastructura de transportb) Sistemul de cazarec) Locuri de agrementd) Pozitionarea statiunii turistice

13. Ce tipuri de activitate practicaţi sau aţi practica dacă mergeţi la munte?

a) Schib) Distractiec) Relaxared) Drumeţiie) Nu ştiu

14. Deţineţi echipamente sau îmbrăcăminte speciale pentru excursiile pe munte?

a) Dab) Nu

15. Indicaţi ce factori v-ar determina să alegeţi o destinaţie turistică în judeţ:

a)tarifele şi reducerile practicate la oferta turistică;

b)distanţa faţă de alte destinaţii turistice interesante;

c)nivelul de confort şi dotările punctului de cazare;

d)frumuseţea peisajului;

e)puritatea aerului, temperature, precipitaţiile;

f)desfăşurarea unor activităţi turistice variate;

g)posibilitatea îmbinării activităţilor de loisir, recreere, sport.

17. Sexul dumneavoastra : M / F

18. Starea civila : o Casatorit(a) / o Necasatorit(a) / o Divortat(a) / o Vaduv(a)

60

Analiza şi interpretarea datelor:

Cadrul natural bogat, variat şi complex, cu o structură peisagistică deosebit de

armonioasă este un factor esenţial în motivarea alegerii turistice.

Pentru persoanele fără familie şi copii, respectiv pentru tineri, opţiunea de petrecere a

timpului liber la munte se rezumă la distracţie, petrecere şi poate drumeţii, restul

repondenţilor au specificat ca fiind un factor important în alegerea unei destinaţii turistice

posibilitatea desfăşurării unor activităţi turistice variate, distanţa faţă de alte destinaţii

turistice interesante.La aceasta au spus că este important tariful precticat de operatorul de

turism.

Familiile au menţionat dotarea spaţiului de cazare ca fiind esenţială, în timp ce tinerii

au spus că optează pentru spaţiul din cabanele silvice chiar dacă dotările nu sunt

deosebite,deoarece preţul este foarte accesibil.

Pentru cei care au copii infrastructura de transport este important în alegerea unei

destinaţii turistice, ceilalţi sunt mânaţi de spiritual de aventură, de dorinţa de a explora.

Ambele categorii intervievate au menţionat că optează pentru cabanele silvice în

special de sărbători şi, că de cele mai multe ori caută operatorii turistici care îmbină serviciile

de caze, masă şi agreement (iarna: schi, plimbwri cu săniile, vara:turism ecvestru, pescuit,

sporturi nautice).

Ambele categorii intervievate spun că optează pentru ieşiri în natură, că, în general îşi

schimbă destinaţia turistică în funcţie de oferta turistică, de timpul afectat acestor activităţi de

loissir, dar şi din dorinţa de a vizita locuri variate, de a cunoaşte natura şi de a evada din

cotidian.

Cei mai mulţi au spus că optează pentru ieşire la Colibiţa pentru aerul pur, liniştea

naturii, peisaje deosebite şi posibilităţi de petrecere a timpului liber.De aceea ar trebui investit

mai mult în dezvoltarea infrstructurii de transport din zonă., deoarece accesibilitatea din

punct de vedere fizico-geografic şi al stării drumurilor de acces joacă un rol esenţial în

motivaţia turistică

Un alt factor care determină alegerea unei destinaţii turistice este potenţialul turistic

respectiv varietatea şi calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice, iar pentru

61

perioada de iarnă domeniul schiabil potenţial - modalităţile de amenajare a

domeniului schiabil atât pentru schi alpin cât şi pentru schi fond.

Trebuie ţinut cont şi de turismul de vară :

-mersul pe jos hightking , alpinism , mersul cu bicicleta ( in Franta cel mai mare nr. de cicloturisti )

- rafting –ul , canoia , centre de echitatie

-sporturi aeriene : zboruri cu parasuta , delta plan

Încercând o sintetizare, rezultă că cererea turistică se manifestă practic într-un număr

infinit de variante, nuanţate de la un client potenţial la altul, în funcţie de:

- tipologia socioprofesională, familia şi forma de turism în care se desfăşoară călătoria

turistică a clientului interesat;

- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport,

modalităţile de cazare etc);

- sursele financiare şi sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în

funcţie de structura serviciilor;

- motivaţiile clientelei şi preferinţele turiştilor pentru atracţiile oferite.

Periodicitatea cererii turistice este o funcţie a veniturilor disponibile, a timpului

liber şi a sezonalităţii activităţii turistice, care generează diferite forme de turism bazate pe o

ofertă anuală periodică (de exemplu: turismul în staţiunile de sporturi de iarnă, turismul

estival pe litoral etc). În acest context merită să fie reamintit faptul că factorul esenţial al

formării periodice (sezoniere) a cererii turistice şi, în consecinţă şi a repartiţiei inegale în timp

şi spaţiu a cererii, este reprezentat de limitele timpului liber disponibil pentru turism în

decursul unui an calendaristic.

Se au în vedere, în primul rând, concediile şi vacanţele anuale, care reprezintă

perioade mai lungi şi neîntrerupte de timp liber şi care influenţează formarea cererii turistice

prin:

- durata concediilor şi vacanţelor; cu cât acestea sunt de mai lunga durată, permit

fragmentarea lor în mai mare măsură şi, ca atare atenuează caracterul sezonier al

cererii;

62

- limitele caracteristice impuse acestora, cunoscând că, pentru anumite categorii de

populaţie activă, concediile pot fi utilizate în scopuri turistice numai în anumite

perioade de an (de exemplu în agricultură).

Timpul liber săptămânal are în schimb o influenţă mai pronunţată asupra periodicităţii

cererii turistice, din cauza frecvenţei mai constante de utilizare pentru turism a sfârşitului de

săptămână în cursul unui an.

CONCLUZII

Succesul unei staţiuni montane şi a unei cabane silvice va fi dat de componentele

principale al produsului turistic conţinut în amenajarea zonei montane. Acestea sunt:

domeniul schiabil şi dotările aferente, serviciul de cazare şi de alimentaţie,

serviciile suplimentare şi protecţia mediului.

După părerea specialiştilor cele 4 componente ale produsului turistic

constituie în fapt factorii demarke t i ng spec i f i c i s t a ţ i un i i mon tane ca r e

t r ebu i e s a t i na s eama de t end in ţ e l e man i f e s t a t e de ce r e r ea turistica. Factorii

de marketing specific staţiunii montane sunt următorii:

1. lungimea şi calitatea pârtiilor de schi

2. indicatorul metri/ pârtie/loc de cazare

63

3. numărul şi calitatea tehnică a mijloacelor de transport pe cablu corelate cu

capacitatea de cazare

4. structura şi diversitatea amenajărilor pentru practicarea sporturilor de

iarna (pârtii pentru schi,săniuş, bob, trambuline pentru sărituri, pârtii pentru schi fond şi

patinoar)

5 . s t r uc tu r a ş i d ive r s i t a t e a ame na j ă r i l o r pen t ru spo r tu l de va r a

( t e n i s , ba sche t , vo l e i , na t a ţ i e , echitaţie, tirul cu arcul, minigolf)

6. volumul şi gradul de confort al capacitaţilor de cazare

7. originalitatea ofertei produselor şi serviciilor turistice precum şi calitatea lor

 Toţi aceşti factori se constituie concret în elementele care conferă

atractivitatea staţiunii montane şi, implicit, a zonei în care se află cabanele

silvice, contribuind la dezvoltarea silvoturismului

Interesul pentru consumaţia turistică nu este ceva înnăscut: el apare în contextul

factorilor de influenţare a cererii turistice la locul de origine a turiştilor potenţiali. Aceste

condiţii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizate) ale fiecărui

consumator de servicii turistice, provoacă interesul turistic, cu alte cuvinte - motivaţiile

turistice.

Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care stimulează sau frânează

circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a ofertei turistice la nevoile de consum ale

populaţiei pentru serviciile turistice.

64

BIBLIOGRAFIE:

1. Lect. univ. drd. Carmen Boghean,Economia turismului disciplină de specialitate la disciplina ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICILOR;

2. Ioan Bâca, Mircea Mureşianu, Andras Barta, Eduard Schuster, Ecoturismul în judeţul Bistriţa-Năsăud.Realităţi şi perspective, Analele Universităţii “Ştefan cel Mare”Suceava, Secţiunea Geografie,anul XIX-2010 ;

3. Dr.ing. Trella Adrian, Montanologie, note de curs, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, 2009;

4. Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012

5. www. Business-point.ro/…/silvoturismul;

65

6. www.ecomagazin.ro/ecoturism-turism durabil;

7. Strategia de dezvoltare durabilă Prundu-Bârgăului 2007-2013 www.portalbn.ro/.../prundu bargaului /... / ...;

8. Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud;

9. Informare privind strategia de dezvoltare a turismului ecvestru la Direcţia Silvică Bistriţa;

10. http://www.directiasilvicabn.ro/herghelia-beclean.html;

11. http://www.directiasilvicabn.ro/cabane.html ;

12. http://www.directiasilvicabn.ro/pastravaria-fiad.html

13. http://www.directiasilvicabn.ro/turism-ecvestru.html

14. Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012;

66