stimularea electrica functionala (fes)
TRANSCRIPT
1
CONTROLUL
MISCARII
BIOMECANICE
Marian Poboroniuc
C2
Salisbury Cathedral
2
Functional Electrical Stimulation (FES) – generarea si
controlul miscarii muschilor paralizati prin aplicarea unor
impulsuri electrice
Efect mai pronuntat
sub electrodul activ
(negru)
Muscu-
latura
stimula-
ta
3
4
The Odstock Dropped Foot Stimulator
ODFSIII
Functionare
Stimul
electric
Calcai pe sol Ridicare calcaiMAX
0
Calcai pe sol
6
boo
Anvelopa stimulului electric
Rising edge ramp to
reduce calf stretch reflexExtension provides eccentric
contraction at heel strike
Anvelopa stimulului electric
Timp crestere Timp descrestere
Timp
Pante ajustabile intre 0 si 2 secunde
Ridicare calcii
Intensitate
(curent)
Mecanismul de actiune al
stimularii electrice
• Stimularea electrica functionala nu stimuleaza direct muschiul ci prin intermediul nervului periferic.
• Frecventele ridicate (peste 70 Hz) determina epuizarea sinapsei si induc oboseala musculara.
• Frecventele optime sunt intre 20-50 Hz
• Sub aceasta frecventa stimularea devine ineficienta
• Unul din efectele secundare este durerea.
Efectele FES
• Efect trofic – prin mobilizarea zonelor cu
mobilitate redusa;
• Cresterea autonomiei bolnavului;
• Imbunatatirea calitatii vietii;
• Remodelarea corticala.
Conducerea nervoasa
FES – plasticitatea cerebrala
• In afara de efectele obtinute prin stimularea
directa neuromusculara FES induce prin
cresterea input-ului proprioceptiv din zona
afectata o remodelare a structurilor centrale.
Fusurile neuromusculare• Sunt dispuse in paralel cu
fibrele musculare striate.
• Reprezinta structuri
receptoare capabile sa
prelucreze informatiile in
legatura cu starea de
intindere a muschiului.
• Informatiile proprioceptive
sunt transmise ascendent
prin cordoanele posterioare
catre trunchiul cerebral,
talamus si aria
somatosenzoriala.
Plasticitatea cerebrala
• Multi ani plasticitatea a fost considerata ca o
caracteristica a perioadei de maturare cerebrala.
• Ultimii ani prin tehnicile de neurofiziologie si
imagerie functionala au pus in evidenta ca si la
nivelul creierului adult exista fenomenul de
plasticitate.
• Aceasta intervine atat la subiectii sanatosi in
procesul de invatare cit si in cazul recuperarii
dupa leziuni cerebrale.
– Recrutarea de căi diferite anatomic dar similare
funcţional (de ex. căi corticospinale non-piramidale)
– Crearea unor căi noi : sinaptogeneza, arborizarea
dendritică, înmugurirea neuronilor restanţi.
– Întărirea unor căi sinaptice preexistente dar
“mute” funcţional (mai ales la periferia leziunii).
Potenţarea sinaptică.
– Proliferare astrocitică
Factori care contribuie la
reorganizarea cerebrală
16
ODFS III
Stimularea nervului sciatic popliteu extern (SPE), sincronizata
cu mersul, prin intermediul unui comutator de picior
– Produce flexie dorsala & eversie
– Reduce efortul in mers
– Reduce incidenta impiedecarilor si cazaturilor
– Creste stabilitatea in faza de suport
– Inhiba spasticitatea extensorilor
– Creste viteza de mers
– Creste distantele parcurse si gradul de independenta
– Efect de antrenament - neuroplasticitate
17
Stabilitate in faza de suport
• FES produce:
– Revenire pe calcai cu eversie la contactul initial
– Eversia este mentinuta pe durata preluarii
greutatii pe piciorul de sprijin
• Reduce sansa unei reveniri pe sol cu
inversie pronuntata la nivelul piciorului
20
Diagrama unei unitati motoare
Nervi din cornul anterior
al coloanei vertebrale
Neuron motor
Punct motor
Fibre musculare
21
COLOANA VERTEBRALA SI CAUDA EQUINA
Coloana vertebrala
Cauda equinaT12
Axoni
Leziune neuroni
sistem nervos central
Leziune neuron
periferic
Stimulare
posibila
Stimularea
nu este posibila
22
Cine poate utiliza FES?
• Flexiune dorsala deficitara ca urmare a unei
leziuni la nivelul sistemului nervos central
– AVC
– SM
– Paralizii incomplete datorate leziunilor
medulare
– Lovituri la nivelul capului
– Paralizii cerebrale
– Parkinson
23
Cine nu poate utiliza FES?
• Flexiune dorsala deficitara ca urmare a unei
leziuni a neuronului motor periferic
– Poliomielita
– Boli ale neuronului motor
– Leziuni ale nervilor periferici
– Sindrom Guillain-Barre
• Contracturi fixe
24
Contraindicatii
• Persoane cu stimulator cardiac – se cere
consultarea unui medic cardiolog
• Femei insarcinate - efect necunoscut
• Epileptici cu un slab control in momentul
manifestarii bolii
• Conditie precara a pielii
25
Stimularea nervului sciatic popliteu extern
Flexia genunchiului
Flexia şoldului cu
abducţie şi rotaţie externă
Dorsiflexia şi eversia piciorului
Căi aferente
Răspuns reflex
Calea de stimulare
Stimularea nervului motor
Electrozi
Reflex de
rezistenta la
miscarea initiata
(Flexion
Withdrawal
Reflex)
26
Reflex de rezistenta la miscarea
initiata (Flexion Withdrawal Reflex)
• O extensie rapida produsa muschiului antagonist cauzeaza o activare pronuntata a fusurilor neuromusculare. Aceasta conduce la contractia muschiului antagonist opunandu-se miscarii initiate de muschiul agonist.
• Solutie: rampa lina a intensitatii stimularii.
• Conduce la un confort sporit (rampa lina).
27
Parametrii formei de unda a
stimulului electric aici
Durata puls FrecventaAmplitudine
puls
Panta ascendenta
Panta descendenta
Pante ajustabile intre 0 si 2 secunde
Timp
Ridicare calcai
de pe sol
28
Inhibare Reciproca
• Activarea fibrelor aferente 1a din fusurile
neuromusculare ale muschiului stimulat electric poate
cauza inhibarea reciproca a muschiului antagonist.
• Utilizati un stimulator pentru exercitii, cu o panta lina,
pentru a reduce tonusul in muschii gemeni, inainte de a
utiliza ODFS.
• Dupa exercitii se va remarca o reducere a tonusului
muschiului antagonist dar pe o perioada de timp
redusa.
• Repetarea exercitiilor poate conduce la beneficii pe
durate mai mari de timp.
29
Efectul Duratei Pulsului si a
Amplitudinii in stimularea
neuromusculara
Amplitudine puls
(V sau mA)
50 V 50 mA
Durata Puls
(µs)
30
Tipuri de Fibre Musculare
• Albe/ tip 2/ rapide
• eg. Gastrocnemius
• Glycolytic
• Neuron motor cu diametru mare
• Timp de activare scurt
• Activate ultimele princontractie fiziologica
• Activate primele prinstimulare electrica
• Dezvolta forte mari, obosesc usor
• Rosii /tip 1/ lente
• eg Soleus
• Myoglobulin
• Neuron motor cu diametrumic
• Timp de activare mai lung
• Activate primele princontractie fiziologica
• Activate ultimele prinstimulare electrica
• Dezvolta forte mici, rezistente la oboseala
31
Recrutarea fibrelor nervului motor
Efectul Amplitudinii asupra Fortei
Generate
33
Activarea fiziologica a unitatilor motoare
EMG de la o unitate motorie - frecventa 10Hz
EMG de la un numar de unitati motoare activate asincron
- frecventa medie 300Hz
100ms
10ms
34
Activarea tetanica a muschilor
35
Efectul frecventei asupra fortei
produse de un muschi
Frecventa redusa Frecventa ridicata
Forta
Timp
50Hz
25Hz
10Hz
Frecventa se
masoara in
Hz = pulsuri
pe secunda
36
Parametrii Stimularii
Amplitudine
• Uzual, curenti pana la 100 mA
Durata Puls
• Cea mai eficienta durata a pulsului este de 300 µs
• Durate reduse ale pulsului pot fi inconfortabile daca
se utilizeaza curenti de amplitudini mari
Frecventa
• Frecvente ridicate pentru un raspuns rapid, 40-60 Hz
• Frecvente reduse pentru exercitii, 20 - 40 Hz
37
Parametrii stimularii pentru ODFS III
• Durata puls 0 360 µs
• Frecventa 40 Hz
• Amplitudine curent 20 100mA
• Forma de unda asimetrica bifazica sau
simetrica bifazica
38
Fara FES
Cu FES