tehnologia protezedloerntafreixe file1 note de curs catedra de propedeutica si materiale dentare...

11

NOTE DE CURS

Catedra de Propedeutica si Materiale Dentare

TehnologiaProtezelor Dentare Fixe

VolumulVolumul

11

CORPORATE GRAPHICS AND COMMUNICATIONS

Manuscris srcinalManuscris srcinal

Copyright Prof. Dr. Ion PatrascuCatedra de Propedeutica si MaterialeDentare

Facultatea de StomatologieU.M.F. „Carol Davila”, Bucuresti

Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, Bucuresti Telefon/Fax: 313.53.77

22

CuprinsCuprinsIntroducere i

CAPITOLUL 1CAPITOLUL 1

How How To To Customize Customize This This Manual Manual 11

About the “Picture” IconsAbout the “Picture” Icons 11

Section Section Breaks Breaks are are Key Key 22

About About Pictures Pictures and and Captions Captions 22

How How To To Generate Generate a a Table Table of of Contents Contents 33

How How To To Create Create an an Index Index 33

How To Change Headers and FooHow To Change Headers and Foo

ters 3ters 3

How How To To Save Save Time Time in in the the Future Future 44

How How To To Create Create a a Document Document 44

More More Template Template Tips Tips 44

CAPITOLUL 2CAPITOLUL 2

How How To To Customize Customize This This Manual Manual 11

About the “Picture” IconsAbout the “Picture” Icons 11

Section Section Breaks Breaks are are Key Key 22

About About Pictures Pictures and and Captions Captions 22

How How To To Generate Generate a a Table Table of of Contents Contents 33

How How To To Create Create an an Index Index 33

How How To To Change Change Headers Headers and and Footers Footers 33

How How To To Save Save Time Time in in the the Future Future 44

PROTEZELE DENTARE - GENERALITATIPROTEZELE DENTARE - GENERALITATI

Restaurarile dentare pot fi realizate prin doua metode:

directe (obturatii)

indirecte (unidentare/pluridentare)Proteza reprezinta piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau partial)

un organ (dintii).Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator).

Clasificarea protezelor:1. proteze dentare;2. proteze chirurgicale;

3.

aparate ortodontice.

Protezele dentareProtezele dentare

Protezele dentare sunt piese mecano-protetice care restaureaza morfologiaunui dinte sau a unei arcade intrerupte de edentatie partial sau total, restabilindprin aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective, a sistemuluidento-maxilar.

Clasificare:1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica:

Proteze dentare fixe : fixate pe infrastructura dentara in principalprin frictiune si secundar prin cimentare.Sunt :

1) unidentare=microproteze-ce refac morfologia unui elementdentar.2) pluridentare- ce refac morfologia mai multor elementedentare (1 pana la 4 dinti absenti ).

Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale) refac partialmorfologia de arcada (la nivelul edentatiilor : uniterminale,biterminale,latero-terminale, fronto-terminale, mixte)

Sunt proteze partiale :1) Acrilice

CapitolulCapitolul

11

44

2) Scheletate

Proteze mobile (totale) -restaureaza integral morfologia sifunctionalitatea aparatului dento-maxilar (ADM) , a sistemuluidento-maxilar.

Protezele chirurgicaleProtezele chirurgicale

Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe afectate din zona

maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche, nasul in totalitate, proteze oculare ). Sefixeaza cu adezivi speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante sicorecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale lezate.In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele tip obturatoare, carerefac morfologia ososa a zonelor afectate in special de formaţiuni maligne, eleaplicandu-se dupa rezectia acestora.

Aparatele ortodonticeAparatele ortodontice

Aparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de pozitie, aincongruentelor, a inghesuirilor dentare.

Sunt:

1. Mobile; 2. Fixe.

EdentatiaEdentatia

Absenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada =edentatie.

Clasificarea edentatiei : partiala:

a) redusa (lipsa 1-4 dinti);b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatiesubtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila.

totala:-absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie

unimaxilara);-absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatiebimaxilara).

Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi =infrastructura dentaraprin:

frictiune + cimentare =varianta clasica cu cimenturi conventionale(FOZ);

55

frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice, ionomere=CISsau cimenturi policarboxilate=PCZ).

Cauzele leziunilor dentare:

Caria dentara: simpla/complicata;

Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;

Fracturile dentare. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin

restaurari morfologice directe (obturatiile).

Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.

Leziunile dentare:

cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile, displazia=leziuneapreexistenta eruptiei; de obicei in zona de colet).

fara lipsa de substanta = anomalii dentare: de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus); de volum (forma nanica a incisivului lateral superior); de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) de culoare (datorita igienei bucale defectuoase, medicamente

cu sulf, bismut si tratament conservative si restauratoaredefectuoase).

Campul protetic:Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu

restaurarea protetica fixa; aceste elemente sunt:

bontul dentar+tesuturile parodontale;

dintii vecini +ariile de contact;

dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal =zonele de „stopocluzal”;

relatia de ocluzie.

77

PROTEZELE FIXE UNIDENTAREPROTEZELE FIXE UNIDENTARE

– – DESCRIERE, CLASIFICARE - DESCRIERE, CLASIFICARE -

Caracteristicile protezelor fixe unidentare:

restaureaza morfofunctionalitatea unui elemenet dentar;

proteze de mare precizie;

au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgereariguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice – L.P.).

Clasificarea protezelor fixe dentare:1. Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:

incrustatii (restaurari protetice indirecte care refac partial morfologiacoronara si un volum redus de tesut dentar).

coroane de acoperire (de invelis) – refac un mare volum detesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt:

coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile); ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate

pentru cazurile clinice afectate parodontal; se obtin printurnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situatla 1,5mm de colet;

coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o parte dinfetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C, PM), 4/5 (M);

coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelordentare. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul

unui pivot, continut in dispozitivul radicular al coroanei.2. Dupa aspectul estetic:

proteze unidentare fizionomice , care refac integral fizionomiadintelui afectat:

coroane polimerice (acrilice, diacrilice); coroane ceramice (integral ceramice, metalo-ceramice); croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).

CapitolulCapitolul

22

88

proteze unidentare nefizionomice , care se obtin din aliaje nobilede diferite culori: galben=aur, alb-argintiu=Ag-Pd, alb-cenusiu=Ni-Cr.

proteze unidentare mixte:

metalo-polimerice; metalo-ceramice; metalo-compozite.

3.

Dupa indicatiile clinice: pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la fracturi;

pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrareaocluzala;

pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii sionlay=coroane);

pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguricare vor favoriza agregarea PPS.;

pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar).

coroane de acoperire pentru punti de hemiarcada, punti totale;

coroane de substitutie.

4. Dupa tehnologie:

restaurari fixe turnate; polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane

metalo-compozite);

sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru restaurarile ceramice simetalo-ceramice.

99

INCRUSTAINCRUSTATIILTIILE E METMETALICALICEE

Definitie:Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica dimensiune (cea mai mica

dimensiune) care restaureaza partial morfologia coronara.

Caracteristici:

Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie ;

Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico-tehnice, dinmateriale specifice, scumpe, tip aur (inlay gold, inaly gold SOFT),mase ceramice si rasini compozite (cavitati clasa III-pe dintii frontali ,

cavitati clasa I – dintii premolari, molari la persoanele de sex feminin) Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam (rezistenta

mecanica mai mare), precizie in restaurarea morfologiei (punct decontact)

Ca element de agregare pentru puntile de mica amplitudine-necesitadotare si experienta clinica , o echipa medic-tehnician de exceptie.

Indicatiile incrustatiilor:

Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea morfologieicoronare distruse sau afectata, modificata datorita proceselorcarioase, traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile ;

Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din afectiunileparodontale – sub forma de inlay intratisular dar in special inlay

extratisular sau pinlay Ca element de agregare a puntilor speciale , a puntilor mici (1, 2

elemente) , tip incrustatie in incrustatie=agregare labila la un capat.

Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, aicrosetelor turnate (PPS);

Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile mentionate anterior :dificultati clinice in prepararea cavitatilor ; dotare tehnologica si

CapitolulCapitolul

33

1010

clinica insuficienta-lipsa de experienta ; pretul uneori prohibitivpentru pacienti datorita materialelor specifice.

Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si intinderea leziunii:

incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal de pereti suficientde grosi de tesut dur (smalt);

incrustaţii extratisulare – onlay - acopera 3 din 4 fete axiale sau 4

din 5 la dintii cuspidati – premolari, molari=incrustatiiextratisulare=coroane partiale-cele mai precise tipuri de proteze fixeunidentare.

incrustaţii intra -extratisulare - pinlay - cand inlay prezinta unsistem retentiv tip pivot.

Etapele clinico-tehnice de realizareEtapele clinico-tehnice de realizare

a incrustatiilor metalicea incrustatiilor metalice

Pentru obtinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile protezelor dentaretrebuiesc parcurse etape clinico-tehnice specifice.

11.. Examenul clinic:Examenul clinic:

Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale (procese carioase),fracturi, abraziuni.

Tratamente odontale simple, complicate.

Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale simple sau complicatetratate sau netratate + solutia protetica (se stabileste indicatia detratament cu sau fara).

22.. Pregatirea dintilor:Pregatirea dintilor:

In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare) dintii sunt pregatitipentru onlayuri/inlayuri-cavitati intracoronare cu forme geometrice retentive. Se

frezeaza fetele axiale ale dintilor ce vor fi acoperite cu acest tip de incrustatie.Sefrezeaza cu freze diamantate pentru onlayurile pe dintii frontali : incisivul central,canin (3/4)-trei din fetele axiale-2 proximale + fata orala, si (4/5) patru din cincidin fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari, premolari).

Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisularPrepararea cavitatilor pentru inlayul intratisularPentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica principiile lui Black:

1111

Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient de grosi si inalti,usor divergenti ocluzal sau proximal.

Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un unghi drept, bineexprimat de inlayul metalic ;

Unghiul de intalnire intre pereti si marginile peretilor verticali vor firotunjite pentru inlayul ceramic.

Prepararea unghiurilor rotunjite la inlayul ceramic contribuie la

eficientizarea imbinarii adezive si evitarea fracturilor (stratul subtire ceramic efragil).Inlayul metalic prezinta marginile ascutite, au suficienta rezistenta mecanica

si sunt indicate pentru adaptarea marginala prin BRUNISARE. Adancimea preparatiei

aproximativ 2 mm. mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic pentru inlay metalic va fi mai mica de 2 mm dar nu

foarte mult pentru ca trebuie sa existe retentie.Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor ocluzale, iar

marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica se bizoteaza accentuat: 30-45º.Pentru inlayul ceramic bizotarea va avea valori mici de 5-10º.

Bizotarea - reprezinta prelucrarea marginala cu freze fissure metalice saudiamantate inclinate 30-45º pentru inlayul metalic si pana in 10ºla inlayul ceramic.

Caracteristicile de preparare a cavitatilor:Cavitatile simple – clasa I, III, V - sunt restaurate cu inlayuri (intratisulare)

simple.Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara situate in centrulsuprafetelor ocluzale ale premolarilor, molarilor iar marginile vor fi rotunjite(bizotate).

Pentru retentia inlayurilor simple se recomanda o adancime suficienta (2mm) si pereti verticali-marginali limitanti-suficient de grosi altfel se fractureaza.

Cavitati clasa III-sunt protezate de regula cu inlay ceramic sau de compozit.Se prepara sub forma unei casete triunghiulare cu unghiurile rotunjite-pentruinlayul ceramic sau cel din ceramica. Peretii verticali sunt usor divergenti pentru afacilita insertia.

Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma. Se afla situate pe fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor, mai rar canin.

Cavitatea este bizotata marginal sau nu. De regula sunt metalice la molari.Cavitatile duble (clasa a II-a) - sunt restaurate cu inlayuri intratisulare .

sunt compuse dintr-o cavitate verticala care dupa preparare elimina de pe feteleproximale procesul carios. Peretii verticali sunt divergenti spre ocluzal si marginal(distal). Marginile sunt bizotate. Pe fata ocluzala a premolarilor, molarilor se aflacavitatea orizontala de retentie cu forma de delta (in coada de randinica).

1212

Cavitatile triple – MOD (mezio-ocluzo-distale) - sunt restaurate cuinlayuri triple. Se indica ca elemente de agregare pentru puntile mici si inimobilizarile de durata ale dintilor mobili.Preparatia cuprinde 2 cavitati proximale(mezial si distal) cu aceleasi caracteristici de preparare ca la incrustatia dubla si ocavitate ocluzala ce uneste cele 2 cavitati cu adancime de 2 mm. Marginile vor fibizotate ca la inlayul metalic.

La inlayul ceramic marginile vor fi usor bizotate atat la nivelul cavitatiiorizontale cat si la nivelul celor verticale.

Pentru inlayul ceramic se indica anterior prepararii definitive a cavitatii sa setrateze plaga dentinara (liner+obturatie de baza cu ciment ionomer de sticla).

Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay):

Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala) aproximativ 1mm,planandu-se aceste fete si fiind orientate convergent oral sau sprepalatinal.

Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce 0,5-0,75mm panala 1 mm.

La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45º.

Preparatia este continuata de un sant situat pe fata proximala care se va prelungi cu 1 sant de retentie retroincizal unit cu cel proximal depe fata distala.

Preparatiile sub forma de santuri proximale au rolul de retentie. Onlayul ocupa fata orala si cealalta jumatate de fata.

Aceleasi principii de preparatie pentru onlayurile indicate pe dintiicuspidati (PM, M) dar santul retentiv e pe fata ocluzala cara va fipreparata la nivelul cuspidului palatinal, reducerea fetelor proximalesi ocluzala cu 0,5-1mm pana cand fetele proximale sunt planate.

Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal retentiv.

Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri):

Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea retentiei.

Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de santuri sau orificiiintracoronare in care intra pivoturile de retentie.

Observatie clinica:Observatie clinica:

Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii extratisulare indicate ca elemente de agregarepentru punti de mica dimensiune si pentru imobilizarea dintilor cu grad de mobilitate dela 1-3. Se indica pe dinti cu fetele vestibulare normal colorate sau indemne de carie, dinti

voluminosi si forma cilindrica a coroanelor (PM, M).

1313

33.. Amprentarea:Amprentarea:

Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul coroanelor s-aupreparat incrustatiile.

A,prentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a elementelorcampului protetic; realizandu-se cu metode si materiale speciale.

Metode de amprentare:

In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de amprentare: Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic);

Metoda de amprentare cu materiale elastice.

1.1. Metoda clasica de amprentare:Metoda clasica de amprentare:

Etape:1. Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este inlocuita de inele

calcinabile (din poliester). Este o amprenta unidentara (unitara). Tubul metalic este o portamprenta unidentara adaptata intim pe

preparatie iar pentru inregistrare se umple cu material de preparatie tipKERR, STENTS sau elastomeri de sinteza (siliconici, polieterici). Rezultaastfel o amprenta unidentara . In incrustatiile MOD se justifica amprenta cuinel.

2. Supraamprentarea:Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic si anume dintii

vecini +intreaga arcada. Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de situatie. Supraamprenta

inregistreaza campul protetic. Se efectueaza cu materiale rigide (GIPS)-aziabandonat.

Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi chitosi) – frecventutilizati.

3. Amprentarea dintilor antagonisti:Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC, YPEEN,

SEPTALGIN).4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:

folie de ceara;

elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri;

pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.


Amprenta dintilor antagonisti +inregistrarea ocluziei se fac cu aceleasi materiale simetode cand se amprenteaza integral arcadele dentare (amprente globale sau dearcada :arch impression).

1414

Inregistrarea ocluziei nu se realizeaza cand arcada antagonista este integra si suntsuficiente unitati masticatorii. Modelele se pozitioneaza in PIM (pozitia deintercuspidare maxima) manual.

Amprenta clasica este o metoda foarte exacta datorita amprentei unitare cutub metalic sau cu inel. Cea mai precisa este cea cu materialetermoplastice :STENTS, KERR ce reproduc toate detaliile preparatiei :forme,

unghiuri, santuri, etc. Amprenta cu tub este foarte fidela datorita distributieiuniforme a materialului termoplastic intr-un strat foarte subtire.

Spre deosebire de materialele siliconice , materialele rigide termoplasticeinregistreaza cu maximum de fidelitate detaliile preparatiei. Siliconii reproducunghiuri drepte rotunjite si dau impresia de amprenta perfecta.

Este o metoda putin utilizata in practica, inlocuita de metoda cu materialeelastice.

2. Metoda de amprentare cu materiale elasticeMetoda de amprentare cu materiale elastice In tehnologia incrustatiilor se indica amprenta de arcada cu materiale

elastomere. Elastomerii cei mai utilizati sunt siliconii de aditie si polieterii.

Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material):

Materialul se aplica in portamprenta individuala prevazuta cu sistemede retentie, orificii si stopere interne cu rol in dirijarea materialului deamprenta.

Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor.

Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)-culoare roz,PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare albastra si elastomeriipolieterici – IMPREGUM F-prezinta modificari volumetrice minime(mici coeficienti de contractie), rezultand amprente de mare precizie.

Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica):Etape:

Se amprenteaza intreaga arcada cu material elastomericchitos=amprenta primara de precizie mica.

Amprenta finala de precizie se realizeaza cu material elastomericsiliconic, polieteric sau polisulfidic (tiocauciucuri)=amprenta decorectare.


Pentru amprentare corecta se indica prelucrarea amprentei primare ce consta insectionarea lamelelor interdentare si practicarea unor santuri de degajare pentru siliconulsemifluid.De asemenea se sectioneaza si siliconul patruns subgingival.

1515

Aceste pregatiri se indica pentru a stopa eventualele deformari ale amprentei atunci candaplicam al 2-lea material de amprentare.

Nepregatirea amprentei primare accentueaza deformarile generand imprecizii.

Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se realiza in linguri standardmetalice, nedeformabile. Se contraindica lingurile din material plastic.

Alte metode de amprentare cu materiale elastice.Metoda dublului amestec cu aplicarea simultana a celor 2 materiale in

lingura si pe bont cu seringa.La produsele de amprentare proaspete se pot utiliza procedee de

amprentare in dublu amestec simultane de tip WASH/LAVIS TECHNIC.Cand materialul de amprentare are termen de valabilitate incert se indica

amprenta de corectare in dublu amestec (se ia amprenta primara, se asteapta prizasi se face corectarea apoi se ia amprenta finala . La WASH/LAVIS TECHNIC nuse asteapta priza). Metoda de corectare e cel mai frecvent utilizata in tehnica.

In practica curenta se amprenteaza eronat (in tehnologiaincrustatiilor)numai un cadran de arcada-amprenta de hemiarcada (segmentara).

Aceasta amprenta este contraindicata deoarece genereaza inaltarea de ocluziedatorita modelului pe care se lucreaza (model segmentar cu cheie diastala deocluzie).

44.. Modelul de lucru:Modelul de lucru:

Reprezinta reproducerea in marime naturala a elementelor campuluiprotetic. Se obtine dupa turnarea amprentei.

Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a unor materialespeciale de modele.

Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor fixe:

gipsuri dure /superdure ;

rasini compozite pe baza de rasini epoxidice (EPOXIDIE)-materialelsuperioare gipsurilor superdure deoarece conservaintegritatea preparatiilor (nu se sparg marginile). Sunt scumpe , putinutilizate in tehniologia modelelor de lucru.

ionii metalici electrodepusi =model galvanic ; se utilizeaza rar, inscop de cercetare ; este o metoda laborioasa.

Tipuri de modele de lucru:

Model de arcada cu bonturi mobilizabile – cel mai indicat intehnologia protezelor fixe;

1616

Model cu bont fix (monobloc);

Model de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si bont fix(monobloc) sau bont mobilizabil ;

Observatie:Observatie:

In tehnologia incrustatiilor se contraindica modele monobloc de arcada sau hemiarcada.

Avantaje modelelor cu bonturi mobilizabile:

Se pune in evidenta zona de inchidere marginala ;

Se realizeaza relatia de contact cu dintii vecini ;

Se evita deformarea machetelor ;

Modelajul fetelor axiale poate fi controlat si finisat cu mare exactitate;

La modelele cu bonturi detasabile se evita gravajul arbitrar. Tehnicaobtinerii modelelor enumerate-vezi L.P.Conditionarea amprentei.

Turnarea gipsului.

Modele speciale:1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK

Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie intr-unconformator din material plastic. Fixarea se realizeaza cu cimenturiionomere (are loc o cimentare/lipire).

Este un model curent utilizat in tehnologia incrustatiilor ceramice darsi metalice.

2. Cu pinuri – tip ZEISER I, II Arcada se toarna din rasina compozita in care se fixeaza pinuri

metalice. Soclul este sub forma arcuata din material plastic cu orificii.Inorificii se fixeaza arcada.

Caracteristici :

model de manevrat tehnica moderna

arcada, sectionata, poate fi turnata din gipsuri dure sau din rasinicompozite (tehnica srcinala)

tijele sunt plasate in orificiile soclului, bonturile nu se pot deplasa innici un sens ;

este un model de mare precizie.3. Modelul virtual4. Modelul holografic

1717

55.. MACHETAMACHETA

Pentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in modelarea in cearasau materiale rasinice (rasini compozite sau acrilice) cu volum si forma identice cu

viitoarea incrustatie.

Materiale de macheta

uzuale: Ceara Rasinile acrilice simple

Materiale de macheta ideale: Rasinile compozite

Metode de obtinere a machetei:

Metoda directa: Macheta inlay este modelata de medic in cabinet direct , in

cavitatea preparata. Clasic modelajul se realiza din ceara; metoda

dificila rezervata specialistilor cu manualitatea. Genera impreciziidatorita contractiei necontrolate ale cerurilor in cursul manevrarii.Se indica mai mult rasini compozite (procedeul modern).

Materialul utilizat: PALAVIT GLC (Kulzer)-materialfotopolimerizabil, ce prezinta un coeficient de contractie mic, areproprietati superioare cerurilor, timpul de priza scurt 60-90secunde.Se pot prelucra si adapta dupa priza. Sunt transparente sisunt vizibile zonele de contact (de adaptare marginala).Metoda directa cu ceara clasica-abandonata.

Metoda indirecta:Macheta se modeleaza pe model de catre tehnician. Aceasta

metoda este cea mai indicata si utilizatadatorita conditiilor obiective(pe model vizualizeaza situatia reala din cavitatea orala ; formapreparatiei, relatii proximale, ocluzale etc). Materialul uzual este ceara.

Metoda mixta:Macheta este modelata de medic direct pe dinte in cavitatea

bucala din rasini acrilice simple ssau rasini compozite si perfectataadaptarea marginala prin picurare cu ceara. Se indica mai multmacheta mixta ca material si procedeu.


1818

Se indica in clinica, in tehnologia incrustatiilor atat in metoda directa cat si in celelaltemacheta mixta (din 2 materiale : rasini + ceara).

Rasina acrilica simpla se contracta marginal, nu avem un control al inchiderii perfecte ;inchiderea se realizeaza cu ceara speciala de inlay.

Metoda mixta de machetare are indicatie de electie in tehnologia de obtinere areconstituirilor corono-radiculare (R.C.R.-uri)..

Principii de modelaj pentru ceara:

Picurarea treptata a cerii incalzite in cavitati izolate cu vehicul gras(spray-uri siliconice).

Se contraindica racirea brusca cu jet de apa sau fularea energica acerii deoarece poate duce la deformari, contractii la racire.

Dupa modelaj se contraindica racirea brusca a machetelor din ceara.Prezenta api in cavitati incetineste ritmul polimerizarii, se utilizeazalacuri siliconice izolante :LUSTROL.

Machetele modelate final se detensioneaza prin racire lenta inrecipient (metoda directa) sau pe model (metoda indirecta) timp de 5-10 ore.

Nu se realizeaza racirea prin introducerea in apa =detensionareatermica amachetei

Tijarea machetelor - metoda directa:

Machetele pentru indepartarea din cavitati si transport sunt tijate inmod diferit functie de tipul viitoarei incrustatii.

Incrustatii simple - se aplica tije unice. Incrustatii duble - tije duble cu brate inegale. Incrustatii triple - tije duble cu brate egale.

Transportul se realizeaza in recipiente curate : flacoane de sticla saumaterial plastic cu vata sau postiren pe fundul lor, nu in recipiente cuapa (au loc contractii si deformari).

Tijele duble din metoda directa nu sunt utilizate ca support pentru

macheta canalului principal de curgere a materialului. In practica incrustatiile sunt tijate unic in zona cea mai groasa a inlay-

lui.

1919

66.. TIPARULTIPARUL

Este etapa tehnologica indispensabila in tehnologia protezelor fixe. Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale refractare) pe

suprafata machetelor cu vibrare manuala sau mecanica. Tiparul se obtine prinparcurgerea mai multor etape.Etape de obtinere a tiparului :

Pregatirea machetei pentru ambalare ;

Ambalarea propriu-zisa ;

Evacuarea machetei din ambalaj.Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o cavitate cu volum si

forma identice cu cele a machetei , situata in interiorul materialului refractar utilizatpentru ambalare. Scopul obtinerii tiparului il reprezinta introducerea in stare fluidaa aliajului necesar obtinerii incrustatiilor.

Pregatirea machetei pentru ambalarePregatirea machetei pentru ambalareMacheta dupa modelajul final se pregateste pentru ambalaj. Se finiseaza cu

ajutorul unei bulete imbibata in solvent organic. De asemenea se detensioneazaprin racirea lenta pe model timp de 5-10ore.

Etape:

1. Macheta canalului principal de turnare:Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi din

ceara la aceleasi dimensiuni sau din material plastic.Tija metalica ecalibrata prin picurarea cerii.

Pozitia: verticala.Lungimea :30mm.

Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plasticdeoarece sunt livrate prefabricat(contin macheta rezervorului de metalfluid+istmul)

2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila decontractie):

Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar.Diametrul: 3,5-4,5mm.Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime).

3. Macheta istmului: Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si suprafata

ocluzala.Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre

tipar.4. Fixarea machetei pe capacul conformatorului:

2020

Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cumacheta rezervorului de metal in centrul termic al tiparului.

ObservatieObservatie

Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la ½ conformatorului cu machetarezervorului de metal in centru.

5. Detensionarea:Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul conformatoruluidupa fixarea machetei pe acesta.

6. Macheta canalului de evacuare a gazelor din tipar:Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau fir de

nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile exterioare ale machetei sise lipesc pe versantele conului.

7. Degresarea:Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici

tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din

contactele digitale din timpul modelajului.

Ambalarea :Ambalarea :

Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce consta in aplicareamaterialului refractar pe macheta pregatita pentru ambalare.

Materiale si aparate: Materiale de ambalare - mase de ambalat:

pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)

pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus (Bego).Instrumentar:

Dozatoare;

Bol de cauciuc;

Spatule ;

Vacuum malaxor ;

Masa vibratoare; Conformator cilindric(metalic, material plastic) si capac prevazut cuorificii concentrice de dimensiunio diferite in care se aplicaconformatoare cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia sefixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului pe capac rezulta oincinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata.

Mase de ambalat:

Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)

2121

Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade fosfatideoarece se evita contaminarea aliajului fluid . Nu rezulta produsisulfurosi ca la cele pe baza de sulfati.

Etapele ambalarii:1. Dozarea , prepararea materialului refractar

Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor(cea mia indicatametoda).

Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm3 apa distilata. Se aplicain recipient sau vasul vacuum si se prepara. Rezulta o pasta semifluidaaplicabila in conformator prin pensulare.

Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de aer, rezulta tipareporoase si rezistenta la soc mica.

Se indica metoda electromecanica cu malaxor vacumate.2. Aplicarea masei de ambalat

Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau direct in conformatorpana la umplerea cu vibrare mecanica.

3. Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.


Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit cu azbest sau hartie

pentru absorbtia apei, favorizarea dilatarii totale a masei de ambalt si evacuareaambalajului din conformator.

Metode de ambalare:

intr-un timp cu 1 material;

in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin aplicarea cupensula+ vibrare manuala a masei de ambalt, grosime de 5 mm.Prizanucleului :5 minute.Izolare in apa.In timpul 2 se aplica masa deambalat in conformator pana la umplere.Este metoda de ambalarecea mai exacta in tehnologia coroanelor fixe.

in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de ambalat si 2nespecifice : nisip +gips. Se contraindica in tehnologia incrustatiilor.

Eliminarea machetei din tiparEliminarea machetei din tiparMacheta este eliminata in etapele de conditionare termica ale tiparului

(preincalzire, incalzire).Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire, ardere si de a

pregati tiparul pentru etapa de topire-turnare a aliajului.

Preincalzirea Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim lent

in cuptoare speciale, de la temperatura mediului ambiant la 200ºC, timp de 1 ora.

2222

Tehnica:

ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de preincalzire cupalnia in jos. Cuptorul este prevazut cu hota de evacuare a gazelor deardere si cu o tavita de colectare a reziduurilor.

In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea ambalajuluideasupra unei flacari a becului Bunsen sau a aragazului.

Se extrage in prima faza tija metalica.

In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de incalzit. Acestprocedeu se contraindica pentru turnaturile de precizie din aliajenobile.

Scopul preincalzirii:

de elimina partial prin topire macheta din ceara sau arderea macheteidin rasini acrilice simple,

de a elimina partial apa din peretii ambalajului,

de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului tipar sub actiuneaagentului termic dirijat.

Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturicrescute si incalzirea accelerata, brusca, deoarece se expune ambalajul lamicrofisuri si chiar spargeri in momentul topirii-turnarii aliajului.

Incalzirea ambalajului:Se practica in regim termic lent. Temperatura este ridicata de la 200-750ºC

strict, timp de 1 ora in cuptoare speciale cu program=cuptoare de calcinare.In etapa de incalzire se desavarsesc fenomele fizice initiate in etapa de

preincalzire :

eliminarea totala a reziduurilor (ceara+rasini) ;

eliminarea apei din peretii ambalajului ;

aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii datorita dilatariifinale termice (dilatare higroscopica+dilatare de priza+dilatare finala).

Ambalajul ajunge la valoarea finala pentru aliajele nobile la 1,20-1,35%=coeficient de dilatare care compenseaza coeficientul decontractie al aliajului nobil.

Si incalzirea se realizeaza lent si la temperatura strict indicata pentru aliajelenobile. Nu se depaseste 750ºC deoarece masele de ambalat pentru aliajele nobile

sunt pe baza de sulfati de calciu si sub actiunea temperaturii mai mari de 750ºC sepoate descompune liantul lor in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa usorcombinabila cu metalul fluid (in stare topita). Sulful contamineaza metalulrezultand turnaturi poroase, cu incluziuni, neomogene care nu mai pot fiomogenizate.

Cele mai indicate mase de ambalat pentru turnarea aliajelor nobile sunt celepe baza de fosfati ce nu prezinta riscul de contaminare a metalului fluid.

Dupa etapa de incalzire (conditionare termica finala) se obtine tiparulpropriu-zis=cavitate cu forma si volum identice cu ale machetei situata in

2323

interiorul materialului refractar (a masei de ambalat). In aceasta cavitate se vaintroduce fortat (sub actiunea fortei centrifuge) metalul fluid.

77.. TTopirea şi opirea şi turnareaturnarea

Etape tehnologice in care dupa alegerea materialului specific si supusregimului termic de topire devine fluid si este introdus in tipar (in conditii tehnice

de maxima siguranta)-necontaminare+protectie.Subetape:

alegerea aliajului;

alegerea sursei de topire;

alegerea aparatului de turnat;

determinarea intervalului de topire.

Alegerea aliajuluiAlegerea aliajului

Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe baza de aur cucontinut crescut de aur si platina in compozitie=aliaj nobil clasa I pentru incrustatiiINLAY GOLD (aliaj soft).

Pentru incrustatii se mai pot utiliza aliaje cu continut mai mic de 60%aur=fac parte din clasa III-PALIDOR (aliaje Au-Pd ; 50%aur si 20-30%paladiu)

care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa conditionarea termica (tratament deinmuiere a aliajului). De necesitate incrustatiile pot fi turnate pentru puntilespeciale agregate-incrustatie in incrustatie-din aliaje Ag-Pd =PALIAG.

Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de tipul incrustatiei:

Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se indica 3 g de aliaj.

Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g.

Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj nobil.Cantitatea suplimentara nu se pierde ci ramane sub forma de con si tja

laboratorului.

Sursa de topireSursa de topirePentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura degajata de:

Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale :gaz

metan, propoan, butan, hidrogen, acetilena. Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o temperatura

intre 1500-2000ºC suficienta pentru topirea metalelor nobile. Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau a

oxigenului cu acetilena (flacara oxiacetilenica) dezvolta temperaturiprea mari pentru metalele nobile , deci indicate pentru materialelenenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt fuzibile.

Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata.

2424

Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor deinductie=curenti de inalta frecventa, medie si joasa frecventa.

Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu valoriridicate :2000-3000ºsi programabile la aparatele de turnatelectronice.

Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta, dezvoltatemperaturi mari, necontaminante; putin utilizata in tehnica de

laborator; Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu utilizare industriala; intehnica dentara utilizata restrans; mai eficient ca laserul.

Cea mai frecvent utilizata susa de topire este repreyentata de flacara produsade amestecul oxigenului cu gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se produce incamera de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat printr-unorificiu (duza) si prin aprindere formeaza o flacara cu 3 zone:

Zona rece;

Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace;

Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.


Sursa de topire oxigaz se contraindica pentru topirea aliajelor nobile datorita efectului decontaminare a aliajului fluid.

Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorultiparului. Introducerea se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge veticale sauorizontale.

Aparatele de tunatAparatele de tunatCel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta forta

centrifuga orizontala dezvoltata de aparate speciale:

simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare cu chinga ; nuare o forta centrifuga foarte mare ;

semiautomate sau centrifuge semiautomate :ROTOJET, DENTALFARM, SCHLODER (Krupp) ; forta centrifuga este mult mai mare

si implicit forta de impingere a aliajului in tipar ; centrifuge electronice complet automate tip: TIM 500 DENTAL

FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT (Krupp); forta centrifugasuficient de mare pentru introducerea aliajului in tipar

In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu flacara oxigaz iarturnarea acestora cu cu centrifuge simple (Rotax mecanic) ce exista inlaboratoarele modest dotate sau centrifuge semiautomate mai bine dotate. In acestprocedeu, insa, aliajul poate fi contaminat in etapele de topire iar forta decatapultare este variabila, deseori insuficienta.

2525

Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda se contraindica inturnarea aliajelor nobile, deoarece protectia chimica a aliajului topit cu borax s-adovedit a fi insuficienta. De aceea, metoda e turnare indicata pentru aliajelo nobileeste cea care utilizeaza aparate de turnat automate de tip Castomat.

La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in creuzete ceramicecare sunt plasate in contact cu palnia tiparului unde prin centrifugare va patrundeprin catapultare aliajul fluid in tipar.

In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de topire cel maiindicat este cel cu curenti de joasa, medie sau inalta frecventa, acestea fiind surserapide de topire, necontaminante, cu actiune indirecta.

Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil (argon, kripton).Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o perdea de protectieantioxidanta, rezultand turnaturi de calitate.

Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia incrustatiilor estemetoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa frecventa, in creuzete speciale din grafitsectionate vertical care dupa fluidificarea aliajului se deschid si aliajul cade in palniatiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea negativa creata anterior).

Aparatul de turnat Haereus – Kulzer cu curenti de joasa frecventa faciliteazaintroducerea aliajului in tipar prin vacuum. Acest procedeu este cel mai sigur si mainecontaminant deoarece:

nu se antreneaza particule din creuzet de la nivelul tiparului,

materialul fluid fiind aspirat. topirea se face cu protectie de gaz nobil.

Pentru aliajele nobile baza aur, topirea se realizeaza in creuzete ceramice(aparate semiautomate+automate).

Aparatul Kulzer are in dotare si creuzete grafitice pentru turnarea aliajelor Ag-Pd sau baza paladiu.

Intervalul de topire al Intervalul de topire al aliajulualiajuluiiIn etapa de topire-turnare se vor respecta intervalele de topire indicate de

fabricant.

aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC

aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-1250ºC

aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-Mb :1350-1450ºC,

aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)Limita superioara a intervalului de topire reprezinta temperatura la care

aliajul devine fluid si turnabil. O eroare in acest interval va duce la aparitiadefectelor de turnare.

Dintre aliajele enumerate cele mai greu de turnat (datorita randamentului sitemperaturii) sunt aliajele nenobile si dintre ele cele mai dificile aliajele pe baza detitan.

2626

88.. Dezambalarea Dezambalarea şi şi prelucrareaprelucrarea

Subetape:

racire tipar si tratare termica a turnaturii;

dezambalare propriu-zisa;

sablarea;

dezoxidarea;

prelucrare si lustruire.

Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturiiRacirea tiparului si tratarea termica a turnaturii Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si ajunge la aproximativ

800ºC dupa care este introdus brusc in apa rece. Prin acest procedeu are loccalirea, recoacerea turnaturii, cu rol in reomogenizarea structurii cristaline aaliajului.

Dezambalarea propriu-zisaDezambalarea propriu-zisa

Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si fragmentele de masa deambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura; turnatura este acoperita defragmente de masa de ambalat si oxizi.

SablareaSablarea Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pesuprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.

Particule curent utilizate:

particule de cuart nisip fin

particule de corindon (oxid de aluminiu)

particule de alumina (dimensiuni micronice).Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje nenobile.

Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) - pentru sablareturnaturi din aliaj nobil

DezoxidareaDezoxidarea

Turnatura dupa sablare este dezoxidata prin introducerea sa in solutii acidedin eprubete.

Solutii acide pentru dezoxidare:

Pentru aliaje baza aur – acid clorhidric 10-15% ;

Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%.Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in eprubete pana cand

solutia ajunge la punctul de fierbere. Rezulta piese protetice curate ce pot fi incontinuare prelucrate.

2727

Prelucrarea, lustruireaPrelucrarea, lustruirea

Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se realizeaza in laborator.Cu ajutorul frezelor se sectioneaza tija pana la 2-3mm de suprafata ocluzala iarrestul este utilizat pentru manevrare pe model in cavitatea bucala.

Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru examenulintraoral. Se urmareste adaptarea marginala, realizarea punctelor de contact

marginal, adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie.Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume (polipant),pasta de lustruit :oxid de crom verde.

Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete netede, tipoglinda (numai cea externa se prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa asigurefrictiunea).

99.. Fixarea incrustatieiFixarea incrustatiei

Reprezinta etapa clinica ce consta in aplicarea incrustatiei in cavitati dupainserarea de ciment in cavitati si aplicarea unui strat subtire si pe incrustatie.

Materiale de cimentare pentru incrustatiile metalice:

cimenturi fosfat de zinc (FOZ) = fixare prin retentie-cimentare; suntdizolvabile marginal ;

cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)=fixare prin frictiune-lipire;cimenturi moderne ; adera chimic de peretii cavitatii intracoronare;datorita adeziunii chimice sunt mai insolubile in mediu umed,determina o imbinare marginala de buna calitate.

Defecte de turnareDefecte de turnare

Pot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii metalografice.

Clasificarea defectelor de turnare:

negative

totale; partiale (microcavitati, pori);

pozitive sferice - perlate; aciforme - lamelare;

volumetrice supradimensionarea; subdimensionarea.

2828

Defecte de turnare negative:Defecte de turnare negative:

Defecte de turnare totaleSe caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar dupa topirea-turnarea

aliajului (« expresia curenta : nu a iesit la turnat »)Cauze:

Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in palnia tiparului si

necurgerea lui pe canalul principal (ramane material in palnie, vascos) ;

Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau creuzet dar sedeclanseaza tardiv centrifugarea (cand aliajul e aproape solidificat-absenta turnaturii in tipar).

Defecte de turnare partiale - porozitatile:Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in tehnologia protezelor

fixe.Cauze:

Cantitatea de aliaj insuficienta ;

Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care se toarnaincrustatia ;

Prezenta unor subdimensionari pe traiectul metalului=gatuiri,obstacole care uneori pot antrena fragmente de masa de ambalat inaliajul fluid ;

Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ;

Forta centrifuga ca durata si intensitatea insuficienta.

Defecte de turnare partiale – microcavitatile: Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza tijei canalului

principal de curgere. Cand sunt situate superficial pe con spre tija se elimina prinprelucrare.

Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a peretilor axialinecesita returnarea uneori a protezei fixe (turnatura e declarata rebut).

Cauze:

Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei pentru ambalaresi topire – turnare.Cauze ce tin de pregatirea machetei:

Subdimensionarea machetei rezervorului de metal fluid duce lamicrostructura poroasa ;

Subdimensionarea canalului principal ;

Subdimensionarea machetei istmului ca grosime si plasarea macheteirezervorului de metal fluid la o distanta prea mare de suprafataocluzala.

2929

Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj fluid inconformator.

Cauze ce tin de topire-turnare:

Topirea si supraincalzirea aliajului =metoda clasica (cu flacaraoxigaz) ; cea mai generatoare de defecte de turnare ;

Forta de impingere a aliajului topit in tipar insuficienta.

Defecte de turnare pozitiveDefecte de turnare pozitive

Defecte de turnare perlate sau sferice Apar frecvent in tehnologia protezelor fixe ;Cauze:

Se datoreaza in principal erorilor din etapele de pregatire a macheteisi ambalare a machetei:

o Degresarea incorecta sau absenta degresarii este principalacauza a aparitiei microspatiilor dintre masa de ambalt simacheta pe care va patrunde metalul fluid. Datorita urmelorde grasime de pe macheta, la suprafata machetei rezulta otensiune superficiala negativa ; masa de ambalat nu adera demacheta. In spatiile create dintre macheta si masa de ambalat

patrunde metalul fluid.o Absenta vibrarii mecanice in momentul aplicarii masei de

ambalat si utilizarea doar a vibrarii manuale duce la aparitiamicrospatiilor in care va patrunde aliajul fluid ce ia formasferica.

Defectele de turnare pozitive sferice cand nu sunt insotite de porozitati sepot plana (prelucra) rezultand suprafete bine turnate.

Defecte de turnare aciforme - lamelare: Cauze:

Erori mari in etapa de conditionare termica a ambalajului(preincalzire, incalzire):

Introducerea ambalajului la cuptor la o temperatura neindicata de

fabricant ; Preincalzire /incalzire intr-un ritm accelerat ;

In ambele situatii de conditionare termica apa se evapora fortat cu tendintala fisurare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare a aliajului. Cand tiparulnu se sparge, in microfisurile rezultate datorita preincalzirii/incalzirii acceleratepatrunde aliajul fluid rezultand defecte lamelare, aciforme ; ele sunt prelucrabile, sereduc cu freze speciale si piesa turnata este corecta.

3030

Defecte volumetriceDefecte volumetrice

Supradimensionarea:Cauze:

Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al masei de ambalat multmai mare si cel de contractie al aliajului mult mai mic,

Macheta nu e detensionata (cea obtinuta prin metoda directa).

Fularea cerii in cavitate acumuleaza tensiune, cavitatea se dilatarezultand defecte de turnare cu supradimensionare ce secaracterizeaza prin imposibilitatea insertiei si adaptarii incrustatiei pemodel.

Subdimensionarea:Se caracterizeaza prin insertia lejera (fara frictiune) a incrustatiei in cavitate.Cauze:

Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata suficient de mult(eroare de alegere a masei de ambalat) ;

Conditionarea termica a machetei prin introducerea in apa in etapade detensionare duce la contractii mari nedetensionabile ;

Utilizarea de vehicul gras sau lacuri dentare pentru izolarea cavitatiiintraoral sau pe model conduc la obtinerea unor machetesubdimensionate.

Procedeele tehnologice clasice de machetare, inclusiv pregatire, ambalare,topire-turnare (turnarea directa in palnia tiparului) genereaza cele mai multedefecte de turnare in domeniul protezelor fixe.Indicatii: tehnologia moderna.

Inlayul se mai poate obtine in afara de metale si din:

mase compozite (indicatii limitate pe dintii frontali, sexul feminin);

mase ceramice.Cele mai uzuale si cele mai indicate materiale sunt aliajele metalice si masele

ceramice.

3131

INCRUSTAINCRUSTATIILTIILE NE NEMETEMETALICALICEE

-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C., mase ceramice.

R.A. S. – abandonate, datorita dezavantajelor ;

R.D.C.-in special pentru zona frontala;

Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice, carora le suntsuperioare.

Incrustatia diacrilica compozitaIncrustatia diacrilica compozita

Avantajele restaurarilor directe:

adaptarea marginala superioara;

aria de contact proximal;

suprafata ocluzala modelata corect anatoform;

prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net superioare.

Dezavantaje:

timp de lucru mai mare;

materiale si aparate mai costisitoare ;

prêt de cost superior.

Indicatii :

pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, careprezinta modificari coloristice ;

pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa preparare cu 1/3 maimic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana.

R.D.C. pentru incrustatii:

CapitolulCapitolul

44

3232

materiale hibride compozite, cu componenta preponderentanorganica (80%).

HERCULITE (Kerr); SIGNUM (Haereus Kultzer); BRILIANT (Coltene);

special pentru dintii laterali: ARTGLASS (Kultzer), CEROMERI (Targis-Vectris), BELLGLASS - polisticla.

Etapele Etapele clinico-tclinico-tehniceehnice

1) Prepararea cavitatilor:

pereti usor divergenti (10-20º);

se bizoteaza fin marginal;

formele de caseta cu unghiuri rotunjite;

limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contactocluziv ;

adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;

proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru imbinareaadeziva eficienta.

2) Amprentarea:

cu materiale elastomerice ;

bifazica sau monofazica;

cu siliconi de poliaditie sau polieteri. 3) Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul); 4) Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se aplica pas cu pas in

cavitate ce a fost conditionata in prealabil cu lac separator :

se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea ~1mm ;

in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ;

se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlay-ului) ;

fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;

in final se aplica un strat de transparent total, care permite

vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ; se adauga un alt strat transparent usor opac, mai intens in zoneleproximale (pentru culoarea estetica) ;

stratul final este smalt ;

dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si se lustruieste 5) Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata eventualele retusuri

marginale ; se conditioneaza cavitatea si incrustatia, care se fixeaza prinimbinare adeziva marginala

3333

6) Conditionare: tratament cavitate +inlay : gravaj acid al cavitatii (acidfosforic 37%), 30-60secunde ; spalare, uscare, aplicare de adezivi(bondinguri).

Observatie :Observatie :

Modelul de lucru cel mai indicat este modelul de arcada fara pinuri metalice :TRAY-SYSTEM si ACCU-TRACK.

Incrustatia ceramicaIncrustatia ceramica

Tehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea prin arderea sticleipe folii de platina (secolul XIX :1837).

Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa elaborarea maselorceramice moderne, utilizare gravaj acid dublu, elaborarea bondingurilor=agentilorde legatura (cuplare), adezivilor si a cimenturilor rasinice cu dublapolimerizare :DUAL CURE.

Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor imbinari adezive

(incrustatie pereti cavitari) foarte eficiente. Pana la elaborarea demineralizantilor,bondingurilor si cimenturilor rasinice, incrustatiile ceramice erau fixate cucimenturi conventionale (ciment fosfat de zinc) dizolvabile. Nu se obtinea o legarechimica incrustatie-aderent.

Indicatii:

restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase

restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi)

restaurarea dintilor depulpati

Contraindicatii:

in parafunctii;

ocluzii adanci nefavorabile;

la fumatori.

Avantaje:

estetica deosebita.

tehnica conservativa (nu distruge tesuturile).

Caracteristici clinicePrepararea cavitatilor este identica cu cea pentru inalyul metalic dar cu

urmatoarele diferentieri :

3434

Peretii verticali divergenti 5-8º;

Unghiurile de intalnire pereti verticali-perete parapulpar rotunjite ;

Bizotare lineara neaccentuata, rezultand suprafate de contact maximeintre incrustatie si marginile cavitatii, favorizand legarea chimica ;

Adancimea prag mini 1 mm ;

Adancimea ocluzala mai mult de 2 mm ;

La prepararea cavitatii nu se aplica principiul extensiei si retentiei

(cavitatile de retentie orizontale sunt preparate asemanator rectilinii) ; Amprentarea:

identica cu cele utilizate la inlayul metalic mai putin metoda clasica(cu inel) ;

cea mai indicata : metoda de amprentare monofazica cu elastomer desinteza aplicat in portamprenta individuala (vezi inalyul metalic) ;

Machetarea, ambalarea - asemanatoare ca tehnica si pentru incrustatiaceramica (la metodele de obtinere prin topire-turnare-injectare).


Procedeele substractive CAD/CAM nu necesita amprenta cu metodele enumerate lainlayul metalic. Metoda CAD/CAM utilizeaza amprenta optica realizata de camera

video introrala. Imaginea este prelucrata de calculator.

Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice:Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice:

1) prin turnare (tehnica DICOR) ;2) prin presare – injectare (EMPRESS – SYSTEM)-Ivoclar;3) modelare directa (VITA IN CERAM);4) metode substractive

Frezare computerizata CAD-CAM - computer asisted design-computer asisted manufacturing – CEREC SYSTEM

Frezare simpla prin copiere CELLAY SYSTEM – Mickronia.

1) Metoda turnarii:

preparare cavitate; amprenta;

model de lucru;

macheta ;

tipar ;

topire – turnare vitroceramica (la t =1370ºC), rezultand un miez vitroceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 4-6 ore,de la temperatura de 670ºC pana la 1050ºC, rezultand miezul cristalin

3535

vitroceramic, pe care se vor aplica mase ceramice de placat,nuantandu-se coloristic.

Caracteristici :

timp de lucru lung procedeu depasit rezultate nu totdeauna foarte bune.

2) Tehnica presarii-injectarii:

amprentare

model

macheta

tipar, din mase de ambalat speciale ; in el se introduc lingouriceramice plastifiate, la temperatura de 850ºC, timp de 90 minute,dupa care se injecteaza la 1100ºC.

Caracteristici :

precizie exactitate siguranta.

3) Sistemul VITA in CERAMSe caracterizeaza prin modelarea directa a inlay-ului din ceramica

aluminoasa sau zirconica, sinterizata pe modelul din gips special (poros) in 2 etape:1. se aplica ceramica pe modelul izolat (conditionat) si se face arderea

miezului la 1200ºC timp de 2 ore , rezultand miezul poros ;2. miezul este ceramizat timp de 4-6 ore la aceeasi temperatura , dupa

care , in partea finala se face arderea de infiltrare, rezultand un miezceramic optim, care se nuanteaza coloristic.

Arderea directa pe modele termorezistente este procedeul cel mai sigur, celmai raspandit si cel mai economic pentru elementele integral ceramice.

4a) Ceramica frezata – sistemul CAD/CAM

nu necesita amprenta;

nu necesita model, macheta, tipar;

amprenta se realizeaza cu camera intraorala;

macheta este procesata; frezarea este asistata de calculator;

din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).

4b) Sistemul substractiv CELAY

frezare prin copiere;

neasistat de calculator.

3636

I Desi, initial, succesul clinic al incrustatiilor integral ceramice a esuat, datoritaadeziunii scazute a acestora la materialele de cimentare, dupa 1990, utilizareaclinica a ceastor sisteme cunoaste un progres datorita:

posibilitatii de utilizare a tehnicii gravajului dublu (demineralizareasmaltului)

aparitiei cimenturilor cu dubla polimerizare

bondinguri (IV, V) aplicabili pe dentina si smalt

se obtin imbinari adezive superioare, cu o estetica deosebita.

FaFatetele tetele ceramiceceramice

Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii modificate adiscromiilor, a anomaliilor dentare.

Avantaje:

metoda minim invaziva ;

permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ;

favorizeaza transmiterea luminii ;

metoda simpla, durabila ; da reactii tisulare minime.

Dezavantaje:

reduceri de tesuturi dure in smalt;

nu se pot face rectificari;

nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la dintii cu discromieavansata) ;

fixarea nu este totdeauna eficienta ;

rata de esec ~ 5% ;

manipulare dificila ;

ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi retusata ;

Indicatii :

anomalii de culoare si forma ;

distrofii , displazii, eroziuni ;

fracturi de unghiuri ;

malpozitie.

Contraindicatii :

3737

dinti devitali ;

ocluzie mai mare ;

parafunctii ;

morfologie coronara nefavorabila ;

igiena dentara precara ;

in smalt insuficient .

Etape clinico-tehniceEtape clinico-tehnice

1. Prepararea fetei vestibulare:

slefuirea reductionala a smaltului;

adancime 0,3-0,8mm;

margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare supragingival);

margini proximale terminate inaintea punctului de contact;

marginea incizala usor scurtata.2. Amprentarea;3. Model de arcada sectionat (Tray-System); Metode de obtinere ca laINLAY-ul CERAMIC (cel mai frecvent VITA in CERAM);4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice (Duracryl??????????).

3939

DISPOZITIVELEDISPOZITIVELE

CORONO-RADICULARE (D.C.R.)CORONO-RADICULARE (D.C.R.)

Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia coronara partial sautotal distrusa. Se fixeaza prin frictiune – cimentare in lojetele intraradiculare(intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea radacinilor.

Componentele D.C.R.:

Segmentul radicular : stift, pivot ;

Segmentul coronar sub forma de bont artificial metalic

subdimensionat, cu o forma cvasizsemanatoare coroanei.N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie.

Indicatii D.C.R.:

In restaurarea dintilor fracturati accidental ;

Restaurarea dintilor cu procese carioase, profunde in scop protetic;

In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau fizionomice (in scopprotetic);

In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti sau nu cu coroane;

Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax modificat sauangulate;

In locul coroanelor de substitutie ca solutie mai biologicaconservativa decat coroana de substitutie.

Contraindicatii D.C.R.(cand se indica coroana de substitutie):

Dinti subdimensionati cu diametrul cervico-ocluzale mic ;

In abraziuni exagerate ;

In distructii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare;

La pacientii sensibili alergici la aliaje.

CapitolulCapitolul

55

4040

Etapele Etapele clinico-tclinico-tehniceehnice

1. Prepararea dintelui:Pentru R.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine (obturatie de canal

corecta pana la apex).Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza canalul radicular care

dupa sectionarea coroanei pana la nivelul tesutului sanatos va fi pregatit pe 2/3 dinlungimea sa.

Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica fara praguri pe 2/3 dinlungimea radacinii. Nu se frezeaza excesiv preparatia radiculara ; este mai bine a serealiza preparatia mai lunga si subtire decat scurta si groasa). D.C.R.cele maieficiente sunt cele cu pivot lung si subtire.

2. Amprentarea :1. Metoda indirecta:

Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pecanal ;

Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tijade suport pentru materialul siliconic;

2. Metoda directa:Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din:

ceara, rasini acrilice simple (R.A.S.);

rasini compozite ; rasini+ceara.

In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi trimisa inlaboratorul de tehnica , tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Cel maicurent procedeu este cu R.A.S.

Avantaje: Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul

dorite de clinician ; In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de inaly

(inlay wax) ; Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile

compozite.

Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate laincrustatia metalica:

3. Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bontmobilizabil);

4. MachetaMetoda directa:

conditionarea modelului 5 minute ;

4141

alegerea tijei ;

se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul coronar;

intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive si ulteriorfulata;

se introduce in ceara tija incalzita, se raceste si apoi se indeparteazamacheta pivotului din canal;

se modeleaza bontul artificial, cu forma morfologica

subdimensionata ; macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija metalica se aplica machetele

secundare.Metoda indirect-directa:

macheta se modeleaza pe model in cabinet;

este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic, incavitatea pacientului;

metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;

se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire deceara.

5. Ambalare6. Turnare7. Dezambalare

8. Prelucrare

Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor:Pentru turnare R.C.R. se indica:

Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR); Sunt stabile fizico-chimic; Prelucrare usoara; Pret de cost ridicat.

Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT Sunt mai ieftine ; Sunt stabile fizico-chimic ; Se prelucreaza greu.

Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi. Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc metaloza. Sunt cele mai folosite.

Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.

Avantaje D.C.R. :

Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ;

Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica larupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari ;

4242

Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelordentare (vezi D.C.R. angulate) ;

D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile decoroane (pragri vestibulare, proximale, circulare), casete (suficient deadanci).

Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fiacoperit cu o varietate mai mare de coroane.

4343

COROCOROANELE DE ANELE DE INVELIS INVELIS METMETALICEALICE

Coronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce acopera partial sau totalpreparatia dentara (bontul dentar).

ClasificareDupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice se clasifica:

coroane totale (acopera in totalitate preparatia dentara, acoperaintotdeauna suprafetele axiale)

coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la coletul anatomic;acopera suprafata ocluzala si fetele axiale.

coroane partiale (incrustatii extracoronare tip onlayuri), reprezentatede coroana ¾ (3 din 4 fete sunt acoperite : canin, incisiv central, rarincisivii laterali) si coroana 4/5 (premolari, molari).

Indicatii:1. In scop bioprofilactic:

pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase (amalgam, rasini compozite);

prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita agregariiprotezelor partiale prin crosete;

prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;

prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de contact(cand spatiul e pana la 2mm se aplica o singura coroana de acoperiresi cand spatiul este mai mare de 2mm se indica acoperirea cu 2coroane metalice si restaurarea zonelor de contact proximale.

prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta zonelor decontact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pepapilele interdentare).

2. In scop morfofunctional:

CapitolulCapitolul

66

4444

Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin : atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de smalt) - bruxism; abraziune (frecare cu alimente exogene);

Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctiimandibulare (ocluzii blocate in propulsii ,antero-lateralitate). Planulse aduce in normofunctie.

Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din zona de

sprijin, pentru conservarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.); In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe fondul frecarii cu

un aliment sau obiect exogen;

Cea mai importanta indicatie din punct de vedere morfofunctionaleste pentru echilibrarea ocluzala a cazului clinic (etapa clinico-tehnicafoarte dificila, dar indispensabila);

3. In scop protetic:

pentru agregarea puntilor dentare

ca element proprotetic de ancorare a protezelor mobilizabile (P.P.S.)

ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din afectiunileparodontale - scop protetic parodonto-profilactic.

COROANA TURNATACOROANA TURNATA

Etapele Etapele clclinico-tehnice:inico-tehnice:

Obtinerea coroanelor metalice de invelis necesita parcurgerea unor etapeclinico-tehnice:

1. Prepararea dintelui:1. Prepararea dintelui:

Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o forma specifica -

bont dentar.Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a elementului dentar

(asemanator morfologic), rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafeteiocluzale. El prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica.

Etape:1. Prepararea suprafetei ocluzale:

4545

Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze diamantate,fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar (smalt) urmarind morfologiasuprafetei ocluzale.

Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne apropiemfoarte mult de coanele pulpare cu deschiderea camerei pulpare).

Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza modelajulmachetei.2. Prepararea fetelor axiale:

Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le oinclinatie spre axul central de 3 pana la 5º.

Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-conice cudimensiuni medii, lungi asemanatoare de talia coronara astfel incat infinal sa rezulte o forma cilindro-conica.

Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica favorizeazainsertia coroanei metalice.

Prepararea ideala a peretilor axiali este cea cilindrica, dar inseramcu mare dificultate cand sunt mai mult coroane.3. Preparatia cervicala:

Se realizeaza in 3 variante.

Curent preparatia cervicala este plasata prin limita terminalasubgingival , 0,5-0,75mm pana la 1mm, desi este o

preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatiasubgingivala se indica pentru prevenirea cariilor de colet,hiperestezii, aspectul inestetic, preparatiile vechisubgingivale. Daca este mai mult de 1mm generaminflamatii prin deranjarea sistemului epitelial.

Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e realizata fara olimita decelabila, in muchie de cutit sau in bizou (Knife ridge)pe care realizam o inchidere aproximativa. Ideal, ar fi ca limitaterminala plasata subgingivala sa fie decelabila.

Preparatia la nivelul marginii gingivale . Bontul sepreparara pana aproape de limita cervicala. Este opreparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii). Se indicala tineri.

Preparatia supragingivala. Prepararea supraecuatoriala se

realizeaza pe traseul ecuatorului anatomic. Bontul prezintaun prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe aceasta limitasub forma de prag , coroana se inchide foarte precis.Preparatia e decelabila si se poate observa clinic calitateainchiderii marginale. Pentru acest tip de preparatie se indicautilizarea numai a aliajelor nobile. Se obtin turnaturi demare precizie ca pot fi adaptate pe preparatie


4646

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic, la pacientiiparodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal maimare , retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de stopare).

Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru deoarece suntgeneratoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce accentueaza rapid fenomeleparodontale locale, rezorbtie, mobilitate).

2. Amprentarea2. Amprentarea

Amprentare reprezinta reproducerea elementelor campului protetic cumateriale specifice aplicate in portamprente diferite: standard, individuala,speciale(Kettenbach).

Metode de amprentare: 1. Amprente de arcada:

Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides utilizata inpractica.

In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu reproducetoate detaliile campului protetic).

In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita impreciziile

datorate produselor expirate). Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica)

Elastomerii se aplica in portamprenta individuala.

Amprenta clasica cu inel si material siliconic in portamprentastandard rar utilizata.

Amprenta dublului amestec cu 2 procedee: aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si a siliconului

chitos in portamprenta cu care se amprenteaza campulprotetic;

aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri:chitos+fluid) in portamprente cu aplicare imediata pe campulprotetic conditionat (SANDWICH TECHNIC)


Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de calitate.

2. Amprente segmentare (de hemiarcada):

Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer) Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta precizie. Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru coroane

solo (este de o mare imprecizie).

4747

Genereaza inaltari de ocluzie.

Amprenta cu lingura Kettenbach: Se aplica material siliconic in dublu amestec. Amprenta e de hemiarcada in ocluziune. Neindicata in tehnologia protezelor fixe de precizie. Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului ce determina

distorsiuni in masa elastomerului si imprecizii in obtinerea

modelului de lucru. Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu foarte mare atentiepentru a constata eventualele erori de amprentare. Amprentele cu materialeelastomerice nu reproduc toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte se reproducrotunjite).

Erori de amprentare:

strat neuniform de material;

Desprinderi ;

Microglobule in materialul elastomeric ;

Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi;

Incorecta inregistrare a conturului cervical si a terminatiei cervicale. Toate aceste erori impun reamprentarea.

Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic:Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic: Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor coronare, in special

cele inel +material termoplastic STENTS ;

Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare exactitate.

Redau si erorile de preparatie.

Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de substitutie sicoroane mixte (metalo-compozit, metalo-ceramice) pentru areproduce preparatiile cu prag (infundat subgingival, proximo-proximal).

Grosimea materialului de amprenta este uniforma in amprentadeterminand precizia.

Conditionarea locala a campului protetic:

Conditionarea campului protetic pentru amprentare consta in: hemostaza;

dilatarea santului gingival;

spalare/uscare;

aplicare rapida a materialului siliconic Pentru amprentarea zoneisubgingivale preparate se indica indepartarea tesuturilor parodontaleadiacente de bont.

4848

Procedee de dilatare a santului gingival:

mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu substante vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiutip alaun, saruri de fier :sulfat feros si cu rol hemostatic local). Secontraindica utilizarea clorurii de zinc neconditionata (nediluata).Areefect caustic local. Dupa 5-10 minute are loc o indapartare aparodontiului marginal cu expunerea zonei subgingivale.

Mecanic: EXPANSIL – substanta se aplica cu seringa in sulcusulsubgingival pentru a obtine o dilatare fara fir.

Chirurgical: contraindicata.Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea unei amprente de

foarte buna calitate.

3. Turnarea modelului3. Turnarea modelului

Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele morfologice alecampului protetic : bont , dinti vecini, dinti antagonisti, relatia de ocluzie. Modelulse poate obtine din materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV (gipsuri superdure).

Tipuri de modele:

Modele segmentare: curent se toarna model de hemiarcada cu bont fix=model

monobloc ; model de hemiarcada cu bont mobil ; Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de hemiarcada

(segmentare) prevazute cu chei distale de ocluzie. In tehnologia coroanelor turnate solo se recomanda modelul

segmentar cu bont mobil ;

Modele de arcada:

cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor fixeample=punti totale, punti de hemiarcada)

model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije) metalice-in modcurent, si fara pinuri tip ACCU-TRACK.

Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi mobile:

conditonare amprenta ; igienizare, dezinfectie cu hipoclorit de sodiusau glutaraldehida, aplicare lamele)

turnare gips superdur in amprenta (FUJIROCK) ;

plasarea tijelor in pozitia verticala si solidarizarea in sens transversalsau orizontal a tijelor;

priza gipsului superdur;

4949

turnare soclu cu prelungire distala (din gips dur compatibil cu celsuperdur);

priza gipsului pentru soclu (20-30minute) ;

turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire distala pentru amodele cheia de ocluzie;

priza;

demularea amprentei;

obtinerea bonturilor mobile prin sectionare cu panza de fierastrau; presiune pe tije sau lamele.

Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX:

consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips dur ;

priza gipsului 20 minute ;

demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor a modeluluiarcadei ;

frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin cimentare in dreptulfiecarui bont ; controlul frezajului cu 1 spot luminos ;

modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in amprenta ;

se toarna soclul (priza gips dur) ;

obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximo-proximala sipresiune verticala pe tija ;

PINDEX este un procedeu tehnologic modern recomandat in tehnologiade precizie a coroanelor metalice de invelis.

4. Macheta coroanei tur4. Macheta coroanei turnate:nate:

Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata. Se obtine prin maimulte metode si prin procedee diferite pentru coroana turnata cu grosime totala(nedirijata) fata de cea cu grosime dirijata.

Coroana turnata cu grosime totalaCoroana turnata cu grosime totala

Caracteristici:

Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe toatasuprafata) ;

Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-1mm(ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ;

Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ;

Transmit diferentele de temperatura din mediul oral bonturilordentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e suficient de izolat (stratul

cimentului 40 ) ;

5050

Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate, chiar dupataierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se fractureaza frezele, se spargdiscurile) ;

Necesita mai mult aliaj, deci prêt de cost mai mare ;

Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor, aplicandu-sede regula pe dintii posteriori (cu deosebire molarii cu diametrecrevico-incizale mici).

Indicatii:

element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintiiposteriori.

Sisteme de machetare: 1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se

depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat.Ulterior, se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzaleasemanator tehnicilor descrise.

2. Tehnica racirii gradate . Intr-un prim timp, bontul izolat esteintrodus in ceara topita. Pe bont se depune un strat subtire de ceara(0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece. Acestprim strat de ceara, ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a

bontului este asa numita « capa din ceara ». Peste capa, prin picurare,se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia feteiocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala amachetei. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (suntrefacute punctele de contact), de dintii antagonisti (un angrenajcorespunzator) si de ocluzia inregistrata.

3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cugrosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt plastifiate laflacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depusintr-o chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa desilicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand formaacestuia. Surplusul ce depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capadin plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare de ceara inaceasta zona. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model, secontinua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele lateralepentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Prinsculptare, ceara picurata in exces este indepartata, incat in final sarezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale sisuprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza.

Avantaje:

ergonomica;

exacta;

5151

se obtin machete cu pereti uniformi;

metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia coroaneiturnate cu grosime totala.

4. Tehnica aditiei de ceara : Putin utilizata, metoda laborioasa,necesita instrumentar specific, metoda foarte exacta. Este o metodacontrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii, folosite intehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne

necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arc facial).Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurilecuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite,prin creste marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si celeoblice, se stabilesc santurile si crestele secundare. In final suntinserate fosetele. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologieiocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice, geometrice sifunctionale. Conform acestei metode, macheta va avea o suprafataocluzala cuspidata, ideala redata anatomic (santuri, fose, versante,convexitati). Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu pointcentric, conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.

Coroana turnata cu grosime dirijataCoroana turnata cu grosime dirijataCaracteristici:

Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ;

Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;

Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu bontul ;

In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare coroana (roltermoizolant) ;

Transmite variatiile termice mai putin ;

Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala ;

Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;

Indicatii:

ca element de agregare punti totale /de hemiarcada, coroane solo pedintii posteriori( molari) ;

ca element de agregare datorita relatiei de contact cu bontul ; acest tipde coroane sunt mai favorabile pe bonturi pe care se aplica pieseprotetice ample (punti de hemiarcada/totale).

Machetarea:

5252

1. Din machete prefabricate - metoda rapida, ergonomica ;luate dincutiile in care sunt vandute, adaptate pe bontul cervical si ocluzal;Este o metoda in care nu putem vizualiza marimea spatiului dintrebont si peretii machetei , generatoare de imprecizii. In practica nu ecurent utilizata.

2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se vizualizeazasubetapele cu exactitate;

3. Metoda cu model duplicat: Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa,

subdimensionata pe bontul mobil. In zona cervicala :limite 2-3mm de colet ; peretii externi :grosime 0,15mm ; ocluzal incontact. Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa a-2-a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta seintroduc in material siliconic aplicat in conformator, rezultandamprenta duplicat. Turnare model duplicat (din mase deambalat specifice din care se va obtine tiparul pentru coroanarespectiva, fosfatice);

Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul duplicatin contact intim cu acesta pana la forma finala a acesteia,rezultand o macheta fixa, nedeformata care va fi ambalataimpreuna cu modelul, facand parte din viitorul tipar. Procedeu

tehnologic foarte exact, indicat de regula in tehnologia clasicade obtinere a coroanelor si puntilor (din elemente unite)turnate din aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr) care prezintacoeficienti mai mari de contractie. Sistemul de machetare cumodel duplicat actualmente are utilizare restransa.

4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid (dupaaplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin picurare pana larealizarea contactului static cu fosa antagonista. Se indica intratamente protetice complexe (reechilibrari ocluzale inn variantagnatologica =ocluziile cu POINT CENTRIC=pozitia mandibuleifata de craniu =cu pozitia de intercuspidare maxima ; putine glisari.

Tehnica de modelare prin aditie de ceara necesita modele de arcadamontate in articulatoare semiadaptabile dupa inregistrari prealabile(pantograf +arc facial), trusa speciala de modelaj+tehnician

experimentat.

Examinarea machetei:Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie, trebuie sa prezinte:

Puncte de contact cu vecinii;

Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice – fosete , versantecorect modelate;

Pe fetele axiale – santuri de descarcare, convexitati;

5353

Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura vestibulara a arcadei.


Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol parodontoprofilactic.

Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala favorizeaza redareamorfologiei anatomo-functionale.

5. Obtinerea tiparului:5. Obtinerea tiparului:

Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei,situata in interiorul unui material refractar specific(masa de ambalat).

Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia metalica:

Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final, detensionare,tijare, degresare) ;

Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat specifice) ;

Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare termica=obtinere

tipar;

Pregatirea machetei pentru ambalarePregatirea machetei pentru ambalareSistemul de tijare:

1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce seaplica pe tija principala.

Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente deagregare a puntilor se indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemulBEGO-HERAEUS).

Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelorsecundare, cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la3mm unite de un canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Dincanalul intermediar emerg convergent 2 canale principale.

Dimensiuni ale tijelor:Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-ceramica si nenobile

substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu dimensiunimari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ;

5454

Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita in stare topita sunt mai vascoase , curg mai greu in tipar.Utilizand acestprocedeu se toarna mai exact, cu coeficient de contractie compensabil faraincluziuni gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal fluid,situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel mai tarziu. Are un rol esentialin scaderea contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90ºCpentru a evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se utilizeaza tijecalibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice : agrafa, freza sau ceara –

varianta clasica)Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri suplimentare de

contracarare erori.Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de metal si

diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece aliajul are conductivitatetermica foarte mare (se raceste relativ repede).

La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai mare dematerial fluid.

Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele proximale

pentru a se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea inunghi mai mare de 90º, combate turbionarea aliajului.

Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic al tiparului.

Machetele propriu-zise-plasate excentric.Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul conformatorului amachetei cu plasare in centrul conformatorului a machetei rezervorului de metalfluid.

Ambalarea:Ambalarea: Ambalarea se poate realiza prin trei metode:

Modern: intr-un timp in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi tip) - procedeul

cel mai indicat.

Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) - contraindicat

Timpi:

Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-50cm3 apa distilata

Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se obtine o masa deambalat fara incluziuni de aer), rezultand tipare cu pereti cu grosimeacorespunzatoare ;

Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare electromecanica(pe masuta vibratorie) ; intr-un timp pana la umplereaconformatorului sau in 2 timpi :vibrare mixta :manuala+mecanica

5555

Observatie practicaObservatie practica

Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de fosfati. Pot fiutilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai pentru aliajele nobile, deoareceprezinta coeficientul de dilatare 1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de contractieal aliajului ; sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta reginul termic.

Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr+nobile.

Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de dilatare cecompenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-Cr /Co-/Cr moderne.

Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de alumina, oxid de siliciu simagneziu/zirconiu(Titavest).

Eliminarea machetei:Eliminarea machetei:Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica, in subetapele

termice de preincalzire-incalzire. Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalelede temperatura si durata indicate de fabricant.

Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.

Preincalzirea:Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay).Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora.Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a machetei din ceara sau

eliminarea prin ardere a machetei din rasini acrilice simple.

Incalzirea:Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent; depasirea valorii expune

ambalajul la descompunerea liantului sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi(anhidride) care vot contamina aliajul fluid.

Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai lunga la aceastatemperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie de clasa de aliaj din care turnamcoroana.

Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si

pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

6. To6. Topirea, turpirea, turnarea:narea:

In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj pentru turnare sunttopite cu :

5656

1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului) ,procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara prin aportul decarbon are efect contaminat asupra aliajului fluid.

2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic acoperitcu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se mentina mai mult in starefluida. Topirea se face cu protectie chimica (aplicare de borax).Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge semiautomateROTOJET/SCHLODER.

3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele deinductie ale aparatelor de topit-turnat. Reprezinta sursa cea maiindicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirectin incinte ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafiticepentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza aliajul in starefluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de gaz nobil. Introducereaaliajului se realizeaza prin centrifugare automata.

Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel maiputin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele nobile, ceramica,structura P.P.S.

Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:

sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;

ambalare in 2 timpi ; preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare mecanica;

aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al tiparului(la 10mm de marginea superioara a conformatorului) ;

topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inaltafrecventa si mediu de protectie)

Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.

7. Dezambalare, prelucrare:7. Dezambalare, prelucrare:

Este o etapa efectuata in laborator. Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic pe bontul real

(relatia de ocluzie, zone de contact proximale+constatare nivel convexitati),

prezenta santurilor de descarcare, inscrierea modelajului pe hemiarcada, echilibrareocluzala riguroasa.

Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu polipant/pasta delustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o proteza ce poate fi fixata princimentare provizorie (de durata).

5757

COROANA TURNATA DIN DOUA BUCATICOROANA TURNATA DIN DOUA BUCATI

A fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosime dirijata.Obtinere:

Se realizeaza inelul din banda de aliaj ;

Se realizeaza capacul prin picurare ;

Urmeaza lipirea capacului de inel, rezultand o coroana superioaracelei stantate, bine adaptata cervical si ocluzal.

COROANA STANTATACOROANA STANTATA

Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje nobile (aur) si aliajenenobile (Ni-Cr-Fe – tip Wipla).

Caracteristici:

coroana cu pereti subtiri;

modelaj ocluzal aproximativ;

inchidere marginala deficitara.

Avantaje fata de coroana turnata:

toleranta in prepararea bontului si insertie;

tehnologie putin costisitoare; termoizolarea cu strat gros de ciment.

Dezavantaje:

riscul perforarii ocluzale;

adaptare cervicala aproximativa;

absenta convexitatilor;

imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului mare decontractie (nu existau mase de ambalat specifice in anul 1940).

Ambele coroane au valoare istorica.Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in tehnologia metalo-

ceramica pentru obtinerea capei din aliaj nobil (aur, Au-Pt), in tehnologia

coroanelor fizionomice ceramice.

DEFECTE DE TURNAREDEFECTE DE TURNARE

I. Lipsa piesei protetice :a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea sistemelor de tijare) ;b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).

5858

A. Lipsa totala :

aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ;

aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii)

B. Lipsa partiala:

cantitate insuficienta de aliaj;

topirea insuficienta , prin nerespectarea intervalului de topire alaliajului ;

incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta ;

absenta machetei de evacuare a gazelor ;

existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , cedevin obstacole in curgerea aliajelor in tipar ;

forta de centrifugare si timpul insuficiente.

II. Defecte de turnare pozitive :

1. Sfere :

incorecta degresare a machetei ;

absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in care

patrunde aliajul fluid ; aceste defecte de turnare daca sunt faraporozitati pot fi corectate.

2. Aciforme, lamelare:

conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa;

evaporarea apei accelerata;

ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, undepatrunde metalul fluid;

aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in momentultopirii-turnarii;

III. Defecte de turnare negative:

Microcavitatile, porii: subdimensionarea canalului principal, a machetei rezervorului de

aliaj fluid si plasarea rezervorului excentric ;

supraincalzirea aliajului ;

forta de impingere si topirea insuficiente ;

absenta mediului de protectie.

IV. Defecte de turnare volumetrice :

5959

1. Supradimesionarea :

restaurarea fixa nu se insera pe bont : datorita detensionarii incorecte a machetei ; neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat,

mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire.

2. Subdimesionarea :

restaurarea se insera lejer ;

coroanele nu se insera pe bont deoarece : s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; s-a contractat

macheta si a rezultat o incrustatie mai mica; izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor; masa de ambalat nespecifica.

Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balantaa machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).

6060

COROANELE DE INVELISCOROANELE DE INVELIS

NEMETALICENEMETALICE

Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca:

Rasini acrilice ;

Rasini (mase )compozite ;

Mase ceramice.De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice), ceramice, compozite

sunt indicate pe dintii frontali pentru restaurarea functiei estetice.Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii frontali. Are un

caracter provizoriu pentru unele scoli. Este pe cale de a fi inlocuita de tehnologiile – materialele moderne (rasini diacrilice = compozite, polisticle, ceromeri)-materialemoderne, superioare rasinilor polimerice.

COROCOROANA DE INVELANA DE INVELIS ACRILICAIS ACRILICA

(JAC(JACKET ACRILIC)KET ACRILIC)

Indicatii:

Distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;

Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele axiale (proximale) Traumatisme insotite de fracturi ;

Discromii (modificari de culoare) de diferite etiologii : endogene (tratamente intracanalare eronate) ; exogene – aport excesiv de factori modificatori de

culoare :alcool, tutun, vin rosu.

Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.+jacket acrilic) Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei materialelor moderne.

CapitolulCapitolul

77

6161

Contraindicatii:

Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune (sau pacienti cuparafunctii :scrasnitul dintilor, bruxism) ;

Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata orala) datoritacontactului ferm abraziunii intense cu expunere la fracturare.Inparafunctii se indica onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un

modul de elasticitate favorabil. Nu rasini acrilice. La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii (fatete din masacompozita, mase ceramice, coroane metalo-ceramice) ;

Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PMprovizoriu ; trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni)si examinarearelatiei ocluzale (a stopului ocluzal) ; pe fondul abraziunii se pierdestopul zonei de contact. Este inlocuita cu o coroana mixta cu stopferm metalic sau cu o coroana ceramica.

Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor frontali, unde nuse pot realiza preparatii cu prag.Jacketul acrilic necesita o preparatienebiologica, cu sacrificiu de material dentar.

Etape Etape clclinico-tehnice:inico-tehnice:

1. Prepararea:1. Prepararea:

Elementul dentar se prepara sub forma unui bont cilindro-conic neretentiv.Prepararea se realizeaza secvential prin reducerea (frezarea/slefuirea) feteloraxiale+marginea incizo-ocluzala. Reducerea e mai accentuata prin frezare pe fetele

vizibile (fata vestibulara+marginea incizala-suprafata ocluzala) pentru a crea unspatiu necesar obtinerii unui rezultat estetic bun.

Vestibular:Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe dintii devitali sau

reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se poate efectua in sens sagital mai mult

adanca.Cervical:Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical

axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5 mm vestibular si dupataiere plasat subgingival, continuat proximal la nivelul insertiei gingivale, iaroral situat la 1-1,5mm de insertia gingivala.Rezulta un bont ce ofera maximde spatiu pentru un rezultat estetic bun.

Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu diametre mici, sediminueaza retentia expunand coroana la decimentari.

6262

Varianta 2: Terminatia cervicala (prag) – se taie vestibular cu plasare subgingivala

si continuare pe fata proximala.Este o preparatie mai putin pretentioasa si cu retentie mult mai mare

decat varianta clasica.Varianta 3:Este o preparatie tangentiala, fara o limita decelabila. Preparatia este

in bizou, muchie de cutit (knife edge) pe care nu se poate inchide foarteexact marginea coroanei. Inchiderea buna la coroanele fizionomice trebuieefectuata pe prag (cu adancime suficient de mare)

Se contraindica in general la coroana fizionomica preparatiatangentiala, cu deosebire la jacket acrilic.Neinchiderea coroanei are efectiritativ local.Incizal:

Reducerea se realizeaza pana la 1,5-2mm , pentru a obtine un efectestetic foarte bun.

Prepararea bontului pentru materiale moderne: rasini diacrilice(compozite), polisticle, ceromeri:

Necesita un bont cilindro-conic, neretentiv cu terminatie cervicalasub forma unui prag semirotund CHAMFREIN cu reducere oral

0,8mm, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm. Este o preparatie amprentabila relativ usor. Confera estetica,

proprietati mecanice, tehnologie moderna, tripolimerizare (caldura,presiune, fascicul luminos).

2. Amprenta:2. Amprenta:

Etapa clinica - inregistrarea elementelor campului protetic, indeosebi abontului.

Metode de amprentare:

Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele doaua variante: rigid-elastica (Stents+elastomeri); in dublu amestec siliconic(Kettenbach);Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu cele mai

indicate.

Amprenta de arcada : de corectare ; metoda dublului amestec ;

Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta de materialsiliconic. Rar utilizata.

6363

Conditionarea: Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala (pregatirea

sulcusului gingival) ; etalarea, indepartarea parodontiului gingival prin mijloacemecano-chimice, chirurgicale si prin frezaj intern gingival.

Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea (evidentierea) limiteiterminale a preparatiei cervicale.

Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din bumbac imbibate cusolutie vasoconstrictoare, hemostatice :efedrina, adrenalina 1-2%, alaun, sulfatferos, alaun+aditiv=EXPANSIL.


Se contraindica strict solutia de clorura de zinc cu concentratie mai mare de 10%.

Solutiile cu concentratie mai mare au efect caustic local.Procedeul chirurgical: cu bisturiul electric- se sectioneaza fata interna a

peretelui gingival +toaleta (indepartare detritus), hemostaza+amprentare rapida .Este cea mai eficienta modalitate de largire a santului gingival. Sectionarea farainteresarea insertiei epiteliale.

Frezajul cu freze diamantate a peretelui intern gingival fara lezarea insertieicu hemostaza si apoi amprentare in sedinta.

3. Modelul:3. Modelul:

Reproducere in marime naturala a elementelor campului protetic la scara1/1.

In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul monobloc(segmentar) cu bont fix este cel mai frecvent utilizat desi contraindicat. Cel maiindicat este modelul de lucru cu bont mobil sectionat proximo-proximal.

Materiale, tehnica de lucru-vezi L.P.???????????????????????????

4. Macheta:4. Macheta:

Macheta se obtine prin 3 tehnici :1. Tehnica racirii gradate si picurare;2. Tehnica picurarii;3. Tehnica plastifierii.

Tehnicile-vezi L.P.Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator campului protetic. Se

plastifiaza foarte bine pana in profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pebontul izolat.

6464

Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand modelajul prinsectionare-sculptare.

Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.

Etape machetare:o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10 minute, aplicare

DIE SPACER (lac) – creaza distanta pentru filmul cimentului si neajuta la indepartarea machetei de pe bontul dentar.

Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;

Racire lenta fara introducere in apa;

Modelajul primar prin sectionare+modelajul anatoform functional(de detaliu: creste, convexitati, cingulum, zone de stop);

Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur in interiorulmachetei sub forma de bont. Degresare macheta.

Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a macheteipentru ambalare.

5. Ambalarea:5. Ambalarea:

Metode de ambalare:

Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in tehnologia coroaneiacrilice:

gipsuri dure tip Moldano;

amestecul de gips dur cu gips normal.In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza numai gips normal.

Masa de ambalat se aplica intr-un conformator - chiuveta sau cuveta.Conformatorul este format din 2 inele si 2 capace. In conformator se aplica cu

vibrare pasta semifluida de gips. Functie de pozitia machetei in materialul deambalat exista 2 metode :

1. metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata in jos ;2. metoda verticala-marginea incizala plasata in jos, macheta patrunzand

pana la nivel cervical. Tehnica ambalarii+avantaje+dezavantaje-vezi L.P.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Observatie tehnica:Observatie tehnica:

Cea mai indicata in tehnologia coroanei acrilice-metoda orizontala deoarece se poatecontrola dispunerea rasinii in tipar si nuanta culoarea rezultand in final o coroana cu

valoare estetica superioara comparativ cu metoda verticala (mai indicata pentru coronaleprovizorii cand se obtin coroane uniforme ca si culoare).

6565

6. Polimerizarea coroanei acrilice:6. Polimerizarea coroanei acrilice:

Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii acrilice introduse intipar, in mai multe subetape tehnice.

Conditionare tiparului:Conditionare tiparului: Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din tipar (apa

fiarta+detergenti=topire), tiparul se raceste pana la 40-45ºC si apoi seconditioneaza prin izolare cu lacuri alginice: PECTIZOL, IZODENT in 2-3straturi sau lacuri siliconice .

Clasic se utilizau :amidon, clorura de calciu contraindicate actualmente.

Rolul conditionarii:

Separa rasina de masa de ambalat ;

Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ;

Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.

Dozare, preparare Dozare, preparare rasina:rasina:

Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de fabricant 1/1, 2/1.Seaplica pulberea intr-un godeu ceramic si se prepara prin spatulare, rezultand opasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice pana la cel favorabilintroducerii in tipar:pasta plastica neaderenta , modelabila.

Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai culoarea de baza,apoi culoarea pentru colet si incizal.

Modelarea exterioara se face cu un celofan umed+presare capac chiuveta.Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e cea dorita se

sectioneaza in bizou cervical si incizal si se prepara din nou.In situatia in care culoarea e convenabila, partile chiuvetei sunt asamblate si

chiuveta este introdusa intr-o presa hidraulica la o presiune de 2 atmosfere, timpde 15 minute.

Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv rotund/dreptunghiular=RING, care mentine partile chiuvetei in aceeasi pozitie pe duratatermopolimerizarii.

Observatii tehnice:Observatii tehnice:

In practica se face un procedeu empiric de modelare. Se aplica pulberea+monomerul intipar direct, rezultand culori uniforme, terne.

Alegerea culorii se face prin amestecul a 2 nuante de baza conform schemei SPOFAimpartite la 2. Pentru obtinerea coroanei acrilice se utilizeaza rasinile firmei SPOFA in15 nuante tip SUPERPONT.. Alte rasini :BIODENT (Ivoclar), PALAVIT (Kulzer).

6666

Pentru pacientii tineri se indica culori mai deschise 2-23.

Polimerizarea propriu-zisa:Polimerizarea propriu-zisa:

Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea caldurii umede.Polimerizarea are loc conform curbei termice care debuteaza cu cresterea lenta a

temperaturii de la temperatura mediului ambiant pana la 60ºC, in timp de 30minute. Se mentine la 60ºC timp de 60 minute. Se ridica in urmatoarele 30 minute,la temperatura de 100ºC si se mentine timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta ,timp de 4-8 ore.

Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza

monomerul si pentru a se consuma lent in timpul reactiei cu obtinerea unorstructuri fara porozitati (cu monomer rezidual minim, structuri foarte compacte).

7. Dezambalarea, prelucrarea7. Dezambalarea, prelucrarea

o Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a gipsului,indepartarea de pe coroana?????? si enucleerea coroanei din

masa de ambalat.o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat plusurile.o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul modelului ; se

realizeaza o adaptare exacta cervicala, o adaptare proximo-proximala+echilibrare ocluzala .

o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta abraziva(feldspat+apa)

In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul piesei protetice se obtineprin prelucrarea cu pufuri din bumbac.


Mare rigoare la zona de inchidere marginala (marginea coroanei sa nu prezinte franjuri

pentru a nu avea efect iritativ asupra parodontiului).

ALTE METODE DE OBTINERE A COROANEIALTE METODE DE OBTINERE A COROANEI

JACKET POLIMERICEJACKET POLIMERICE

6767

I. Din materiale moderne:I. Din materiale moderne:

Rasini diacrilice compozite;

Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS;

Ceromeri. Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei fizionomice

polimerice.

Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:1.Preparatia dintelui:

in limitele preparatiei conventionale ;

se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN ;

se contraindica preparatia tangentiala ;

se reduce din elementul dentar 0,8 mm cervical, 1-2mm fetele axiale,1,5mm incizal.

2. Metode de amprentare: identice.De regula amprenta de arcada, cu pregatirea prealabila a campului protetic.

3. Modelul de lucru: identic.Se recomanda modelul de arcada cu bonturi mobile obligatoriu (tehnologia

moderna).

4. Sisteme de machetare: in tehnologia moderna se elimina etapa de machetare,ambalare, tipar deoarece rasinile diacrilice compozite, polisticlele si ceromerii seaplica strat cu strat, direct pe bontul conditionat.

Obtinerea coroanelor prin procedee tehnologice moderne:

Fotopolimerizare :polisticle+ceromeri ;

Fototermobaropolimerizare (tripla polimerizare) pentru rasinidiacrilice compozite.In urma polimerizarii materialului rezultastructuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitatiestetice adecvate.

5. Prelucrarea: Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specificetehnologiei : freze extradure, freze diamantate, polipanturi cu paste speciale pentrulustrul final (aici se deosebesc de masele ceramice).

Avantaje ale jacketului acrilic din polimeri speciali:

(multifunctionali cu proprietati estetice, mecanice, biologice multimbunatatite) :

6868

preparatia bontului , amprentarea, modelul =in variantaconventionala (preparatia mult mai conservativa) ;

rezultate finale estetice superioare ;

adaptare marginala /proximala mult mai exacte ;

pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral creamica deobtinere a jacketurilor fizionomice.

elimina subetape tehnologice : machetare, ambalare, introducerea

machetei in tipar, polimerizarea in vase (toate impreciziile generate deele). Tehnologia anticipeaza tehnologia metalo-ceramica.

Se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionare fete interne(obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).

Dezavantaje:

pretul de cost al materialului +tehnologia mai scumpe decat lajacketul acrilic (nu e accesibil orice laborator) ;

nu sunt evaluari clinice mai lungi de 10 ani pentru a evalua exactstabilitatea stopurilor centrice (rezistenta la abraziune) ; in zonalaterala ne ferim de a aplica pentru a nu perturba functional zonarespectiva ;

termobaropolimerizarea se realizeaza pentru rasinile diacrilice

compozite la temperaturi mai mari de 100ºC si in intervalele de timpmai scurte 7-30 minute ;

masele compozite si polisticlele (materiale hibride in general) selivreaza sub forma de pasta, culori diferite si sub forma de masaopac, masa pentru dentina, mase pentru incizal, masecorectoare+flacoane cu lichide pentru conditionat (aderenta intreaceste mase) sau compactizarea suprafetelor laterale modelate.

II. Din fatete prefabricate:II. Din fatete prefabricate:

Fateta selectata (forma, nuanta coloristica se adapteaza pe bont si estedefinitivata macheta partiala pentru fetele proximala si orala). Se ambaleaza ,rezulta tiparul, se polimerizeaza, se obtine o coroana acrilica cu proprietatisuperioare fata de varianta clasica (tehnologia clasica e pe cale de a fi abandonatadatorita aparitiei materialelor moderne).

III. Din acrilate baropolimerizabile:III. Din acrilate baropolimerizabile: (tipBIODENT K+B, VITA K+B ’93) Sunt acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat pana la forma finala a

coroanei (cu nuantari coloristice).Se poate polimeriza in:

Piroconvectoare (sub actiunea caldurii uscate :BIOMAT) ;

6969

Miniautoclave (tip IVOMAT, BIOFOL), la temperatura de 120C,timp de 30 minute.

Rezulta coroane rapid executate, cu caracter provizoriu (suprafetecompacte, lucioase).

IVIV. Din . Din coroane prcoroane prefabricate:efabricate:

Acestea pot fi din:

Acetat de celuloza; Rasini policarbonat ;

Rasini sintetice.Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se prelucreaza

marginal, se lustruiesc si se cimenteaza provizoriu.Sunt indicate pe bonturi vitale,implanturi.

V. Din rasina compozita autopolimerizabilaV. Din rasina compozita autopolimerizabila(tehnica SCUTAN).Etape:

Anterior pregatirii dintilor ca bonturi dentare se amprenteaza dintiicu materiale alginice sau elastomeri siliconici.

Preparare dinti;

Vaselinizarea preparatiilor (oleum de vaselina);

Aplicare rasina livrata sub forma de pasta in amprenta + pepreparatii;

Priza rasinii care e autopolimerizabila;

Dezinsertia din amprenta a coroanei;

Prelucrare;

Lustruire;

Cimentare provizorie. Aceste coroane (mai ales din rasini simple) au caracter provizoriu. Se

contraindica pe dintii laterali.Coroanele jacket clasice se obtin in orice laborator cu dotare minima;

Coroanele jacket moderne se obtin in laboratoare dotate tehnologic.

7070

COROCOROANA DE INVELANA DE INVELISIS

INTEGRAL CERAMICAINTEGRAL CERAMICA

(JACKETUL CERAMIC)(JACKETUL CERAMIC)

Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat dintre toatecoroanele de invelis.

Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice nuanta coloristica cu adintilor naturali.

Se obtin prin mai multe procedee :1. Clasic:

ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape metalice din platinasau aur platinat ;

2. Modern : prin aplicare directa pe bont;?????????????????? turnare-presare, frezarea unor lingouri.

Indicatii: Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale jacketului acrilic.

Preponderent se indica pentru restaurari fizionomice ale dintilor frontali. Secontraindica pe dintii laterali cuspidati (PM/M) -numai de necesitate. Se indica incvasitotalitate la sexul feminin. Indicatii-vezi coroana acrilica:

leziuni carioase profunde;

discromii cromatice exo/endogene;

anomalii – dinti ectopici, de forma, de culoare;

pe dintii cu indice de carie mic.

Contraindicatii:

La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se poate realizapreparatia.

CapitolulCapitolul

88

7171

Pe dintii laterali;

Pe dintii nanici (subdezvoltati), nu se poate realiza pragul cervical;

In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de abraziune);

In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap);

La pacientii cu indice de carie crescut (semn de distructie coronararapida).

Avantaje: Estetica - restaurare fizionomica excelenta;

Biocompatibilitate (integrare tisulara);

Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe fata vestibulara sicoroana mixta ; pe fetele proximale si orala reducerile prin frezaresunt chiar mai mari.

Dezavantaje:

Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare);

Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ;

Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag axial(circumferential).

Etape Etape clclinico-tehniceinico-tehnice

1. Pr1. Preparatia dintelui:eparatia dintelui:

Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindro-conica ,neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe toate fetele axiale si 1,5-2mm incizal(ocluzal). Unghiul de intalnire intre peretii axiali si prag este de 90º, cu rotunjireazonelor de intalnire.

Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau obtuze (unghiul ascutitgenereaza tensiuni).

Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Reducerea maiaccentuata la nivel incizal. In rest reducerea este uniforma.

2. Amprentarea:2. Amprentarea:

Metode de amprentare pentru tehnologia integral ceramica: se indicaamprenta de arcada exclusiv:

7272

Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat in portamprentaindividuala este cea mai indicata;

Amprenta de arcada bifazica : de corectare ; in dublu amestec (vezi inlay).

Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu materialelastomeric ; mai rar utilizata , dar indicata.

Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si metodacombinativa « hidrocolizi reversibili-ireversibili »(metodahidroalginica :H.R.+H.I.R)=scoala americana.


In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica numai modelul dearcada cu bont mobilizabil si in foarte rare situatii modelul de hemiarcada (in zonafrontala) numai cu bont mobilizabil.

Materiale utilizate:

Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele mai folosite ;

Rasini compozite pentru completare ; cele mai indicate , dar nu au

utilizare larga ; Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur sau rasina de

completare ; tehnologie laborioasa, rar utilizata numai in ceramica.

4. Macheta / obtinerea 4. Macheta / obtinerea coroanei:coroanei:

In tehnologia coroanelor integral ceramice machetarea se indica pentruprocedele tehnologice moderne (turnare, presare): DICOR SYSTEM, EMPRESS(Ivoclar)-(plastifiat-turnat-presat).

In tehnica clasica nu e nevoie de macheta. In tehnica clasica se adapteaza pebont o folie de 0,2 mm de platina sau aur platinat obtinandu-se dupa pirosireafoliei o capa intim adaptata si imbinata proximal prin faltuire. Pe aceasta capa usorextinsa cervical cu 2-3mm se aplica strat cu strat masa ceramica care va fi

sinterizata (arsa strat cu strat).Exista si un procedeu modern de obtinere a coroanei integral cermice:

procedeul VITA IN CERAM. Nu necesita sistem de machetare pentru ca ,coroana se obtine prin aplicare directa a masei ceramice pe modelul duplicat.

Etape tehnologice ale procedeului VITA IN CERAM:

Amprentare;

Model de lucru;

7373

Conditionare bont (DIE SPACER);

Amprenta duplicat =duplicare;

Modelul duplicat din masa de ambalat termorezistenta:SUPERHARD;

Ardere succesiva a ceramicii speciale (aluminoceramica) in 2 etapepentru obtinerea miezului ceramic pe care se aplica masele ceramiceconventionale.Este procedeul cel mai raspandit, mai sigur.

Etapele de lucru:In tehnica VITA IN CERAM coroana se obtine in 2 etape:

se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent cu pensula si searde la 1100ºC timp de 2 ore, rezultand o capa poroasa. ardere deinfiltrare=se aplica pe capa obtinuta in prima ardere aluminoceramicacu particule de sticla (alumina 70-75%) si se arde (ceramizeaza) timpde 4 ore, la aceeasi temperatura, rezultand o capa rezistentamecanic=miez alumino-ceramic.

pe acest miez se aplica mase ceramice de placat pentru nuantarecoloristica. Arderea are loc la temperaturi mai mici de 1000ºC ( 990-950ºC).

Dupa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza de pe bontul dinmasa de ambalat prin pulverizarea acestuia cu agenti de sablare si coroana esteadaptata pe modelul de lucru. Dupa conditionare este cimentata adeziv (cimenturirasinice ionomere).

Procedeele DICOR/EMPRESS au fost descrise la inlay-ul ceramic.

Etape de lucru ale tehnologiei clasice:Pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip

VITA (ceramica feldspatica) - componenta de baza 60-80%.Ceramica preparabila contine urmatoarele componente:

feldspat 60-80% - componenta care omogenizeaza in faza de topireamestecul, iar dupa ardere confera transluciditate. Din punct de

vedere chimic =trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.

componenta refractara: cuartul – 10-15% - dilata masa ceramica inmomentul arderii, iar dupa ardere confera luciul caracteristic.

caolinul 0-5% = argila cu o culoare alb-laptoasa care influenteazafluorescenta maselor ceramice.

Alte elemente componente:

aditivii - fondantii (carbonati de potasiu, calciu, sodiu, borax) cu rolde a creste masa produsului si a scadea temperatura de ardere.

pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera maselor ceramicestabilitate cromatica.

7474

Pentru substratul metalic: oxizi de fixare (in tehnologia metalo-ceramica). Inmasele ceramice se adauga miniprocente de oxizi metalici precum: aur, argint, fier,crom, cobalt, nichel, titan, indiu, staniu.

Pentru aliaje nenobile: oxizii cei mai utilizati :crom, nichel, titan(generati de componenta metalica si adaugati in masa ceramica).

Pentru aliaje nobile: aur, argint , staniu, indiu (metale usor fuzibile)care migreaza termoelectronic in zona de interdifuziune. Si masele

ceramice contin aceeasi oxizi pentru a facilita legarea chimica intrecele 2 componente.Portelanul decorativ (caolinic) spre deosebire de portelanul dentar e un

portelan caolinic (caolin 50-70%) care ii confera o cluoare alb-laptoasa, cuart 20-25%, feldspat 25-30%.

Masele ceramice moderne:

Aluminoceramica;

Vitroceramica;

Ceramica magnezica;

Ceramica zirconica. Toate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai metalelor grele).

Contin in plus substante fluorescente care cresc gradul de translucenta (oxizi aimetalelor grele din pamanturi rare-lantanide). Acesti oxizi cresc translucenta.

Ceramica preparabila contine si o componenta lichidiana reprezentata deapa distilata si alcool, la care se adauga lianti hidrosolubili (glicerina, dextroza), curol de a mari adeziunea ceramicii de suportul metalic.

Sinterizarea maselor ceramice (tehnologia clasica):1. Capa din platina, anterior arderii maselor ceramice se degazeifica ( se

conditioneaza prin incalzire la 1200-1300ºC) timp de 10 minuterezultand o capa apta de a primi masa ceramica opac.

2. Pe capa se aplica masa opaca in grosime de 0,3mm pe toata suprafatacare are rolul de a ecrana eventualele modificari coloristice alebontului sau reconstituirilor si de a favoriza aderenta masei dentina-smalt.

3. Arderea-se realizeaza in vid la 900ºC timp de 5 minute cu preardere

prealabila in gura cuptorului.4. Arderea dentinei si a smaltului – pe capa acoperita cu opac se aplica inexces masa de dentina +smalt (20-30%)cu vibrare si absorbtie a apeidistilate (sugativa hartie filtru).

5. Modelaj sumar ; se aplica coroana in gura cuptorului pentrupreardere (in prezenta oxigenului) , urmata de ardere in vid la 900ºCtimp de 4 minute. Racire lenta.

6. Dupa aceasta ardere urmeaza arderile de corectare.

7575

7. Coroana dupa a-2-a ardere se prelucreaza in limite normalemorfologice si urmeaza apoi arderea de corectare.

8. Se aplica mase de corectare pentru nuantare ; fisuri, pete si se ard la950ºC, timp de 4 minute, in vid.

9. Daca este cazul se face si a-2-a ardere de corectare, numai 2 minute,in prezenta oxigenului (aceeasi temperatura).

4. Ardere pentru glazura la 700ºC, timp de 2 minute, in prezentaoxigenului.

10. Se extrage capa de platina sau Aur-Pt si se controleaza pe modelul delucru adaptarea.

5. Prelucrarea:5. Prelucrarea:

Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si clinicianul vorcontrola minutios adaptarea.

6. Fixarea:6. Fixarea:

Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna (fixarea adeziva)dupa conditionarea prealabila a fetei interioare.

Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu rolul de a rezulta osuprafata asperizata ce favorizeaza imbinarea adeziva.

7676

COROANA MICOROANA MIXTXTAA

Coroana mixta este o proteza unidentara fixa alcatuita din 2 componente:Metalica-care acopera in totalitate bontul;Fizionomica – care placheaza partial/total coroana metalicaCoroana mixta imbina avantajele coroanelor de invelis metalice (proprietatimecanice ) cu avantajele coroanelor de invelis fizionomice (proprietati estetice).Sunt indicate curent in tehnologia protezelor fixe deoarece sunt mai conservativedecat coroanele de substitutie si constituie un element de agregare mezial maifizionomic decat coroanele de invelis metalice.

Indicatii:Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale coroanelor de invelis

fizionomice si metalice.Din punct de vedere conservativ-restaurator:

in restaurarea morfologiei dintilor afectati de procese carioase voluminoase , traumatisme, abraziune;

in restaurarea dintilor fracturati (prin D.C.R.-uri);

in corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare;

ca elemente dentare si indicatii atat pe dintii frontali cat si pe dintiilaterali (morfologie adecvata, ca elemente de agregare punti speciale,cazuri clinice speciale-estetica deosebita).

Din punct de vedere protetic:

ca element de agregare pentru punti mixte partiale (de hemiarcada),punti totale;

ca lement de agregare (curent) al protezelor partiale scheletate;

ca element de imobilizare a dintilor mobili recuperabili (inparodontopatii);

in echilibrarile ocluzale (curent).

Contraindicatii:

CapitolulCapitolul

99

7777

pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal (nu exista spatiupentru cele 2 componente +retentie preacara);

la tinerii pana in 20 ani deoarece prezinta camere pulpare voluminoase. Nu se pot face preparatiile indicate (preparatii cu prag);

la adultii care nu accepta sacrificiul biologic (depulpari in scopprotetic).

Avantaje: coroane mult mai conservative decat coroanele de substitutie ;

efect fizionomic satisfacator si superior celor metalice ;

pot fi recuperati dintii mono-pluriradiculari mai conservativ:D.C.R.+coroana mixta.

Dezavantaje:

Preparatie nebiologica deoarece necesita depulpari +reduceri maicrescute de tesut dentar (fetele vestibulare) fata de coroanele deinvelis metalice si fizionomice (ceramice de regula-cu ele comparam) ;

grad de retentie inferior altor coroane de invelis datorita formeibontului (avem o reducere mai mare de tesut dentar) ;

Apar dehiscente (separatii)+infiltratii la nivelul interfetei metalo-

polimer cu modificari coloristice.Observatie clinicaObservatie clinica

Placarea tuturor fetelor inclusiv ocluzal (in special R.A.S.) genereaza disfunctii ocluzaledatorita abraziunii care duce la pierderea stopului ocluzal.Chiar si compozitul prezintadeficiente si se abrazeaza in timp. Deci, se contraindica placarea cu rasini la nivelocluzal..

Clasificare:Coroanele mixte se clasifica:Dupa aspectul estetic:

coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara este placata cucomponenta fizionomica (metalo-acrilicele, metalo-diacrilicele=compozite) ;

coroane mixte total fizionomice =componenta fizionomica acoperain totalitate fetele axiale ramanand numai o colereta metalica 0,5mm

vestibular ;2-3mm proximo-oral. Prin retragerea gingiei coleretametalica devine vizibila.

Dupa componenta fizionomica (materialul de placat):

coroane metalo-polimerice : metalo-acrilica (clasica); metalo-diacrilica (compozita);

7878

coroane metalo-ceramice.Dupa tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:

termopolimerizare clasica: rasini acrilice;

termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura (piroconvectoare);

termopolimerizare sub vapori de presiune - baropolimerizare(modern);

fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.);

fotobaropolimerizare: rasini compozite; fototermobaropolimerizare in vid: cea mai indicata pentru

componentele fizionomice din rasini compozite;

prin sinterizare (ardere): mase ceramice in cuptoare speciale;

din rasini compozite: in cuptoare cu microunde (MICRO BASESYSTEM).

Componenta metalica se poate obtine prin:

turnare (procedeu devenit clasic);

sinterizare;

galvanizare;

ambutisare;

galvanizare.Ultimele trei sunt procedee moderne de obtinere a componentei metalice

(de regula pentru coroana metalo-ceramica)Prin ambutisare se obtin cape din aliaj nobil. Pe aceasta componenta se arde

masa ceramica.


Tehnica ambutisarii componentei metalice (clasica) este abandonata dar ea este utilizatain tehnologiile moderne de obtinere a coroanelor mixte metalo-ceramice.

Din coroanele mixte enumerate cea mai indicata este coroana mixta metalo-ceramica datorita stabilitatii coloristice in timp, biocompatibilitatii+proprietatilormecanice (cazuri clinice speciale care trebuie sa fac fata pretului de cost, rezolvariprotetice speciale, in conditii de dotare adecvate).

Etapele clinico-tehnice:Etapele clinico-tehnice:

1. Pre1. Pregatirea campului proteticgatirea campului protetic (etapa clinica)In urma slefuirii se obtine un bont cu o forma cilindro-conica , neretentiva.

Reduceri inegale, mai accentuat se fac la nivel vestibular si incizal/ocluzal.

7979

Reducerile la nivelul fetei vestibulare : cate 1,5-2mm si incizal:1,5-2mm=coroana mixta metalo-polimerica. Aceste reduceri se indica pentru a crea unspatiu necesar celor 2 componente.

Fetele axiale si cea orala se deretentivizeaza mai putin :0,3-0,5mm cand suntacoperite cu metal in varianta clasica si pana la 1-1,2mm si cu o conicizare spre axin varianta moderna cu componenta fizionomica extinsa (metalo-compozita,metalo-ceramica).

Reducerile cele mai ample sunt in varianta clasica (metalo-compozita )2mm.Preparatia bontului se indica cu limita cervicala decelabila =PRAG.

Preparatia cervicala:Pentru coroana mixta metalo-acilica (reducere ampla in sens sagital). Oral se

deretentivizeaza prin slefuire morfofunctionala.Exista 4 modalitati de preparare a limitei cervicale:

preparatia tangentiala in muchie de cutit « Knife Edge » ; ce nu arelimita. Se contraindica in tehnologia coroanelor mixte ; este cel maimult utilizata in practica (este simpla de preparat, comoda,deretentivizeaza rapid, da rapid amprenta). Are efect iritativ local.Prezinta inchiderea dento-protetica aproximativa, genereaza in timpiatrogenii, sangerari, mobilitate, retractii etc.

cu prag inclinat: EN CONGE sau CHANFREIN scurt- (pentru

coroana mixta metalo-polimerica) sau CHANFREIN lung (“dup”) -(coroana mixta metalo-ceramica). Prepararea CHANFREIN, dupascoala japoneza, e favorabila obtinerii unor coroane metalo-ceramicefizionomice cu o inchidere marginala (dento-protetica buna).

prag in unghi drept cu unghi de intalnire , pereti axiali rotunjit = vezi jacketul ceramic;

prag in unghi drept bizotat la 35º fata de ax.Prepararea cu prag este favorabila obtinerii unui strat suficient de gros

ceramic - un rezultat estetic excelent.Inchiderea marginala prin cimentare este dificila (riscanta-se poate fisura

masa ceramica) daca este in unghi drept. Din acest motiv preparatia trebuie sa serealizeze cu prag bizotat – se observa colereta metalica si fata de praparatia ENCONGE preparatia este mai biologica, mai dificil de facut. Ideal CHANFREINCIRCUMFERENTIAL pe toate fetele.


Elementul dentar sub forma de bont se amprenteaza prin metodele deamprentare prezentate la corana fizionomica +coroana de inveli metalica .

Se indica preponderent amprenta de arcada.Pentru elemente solo se utilizeaza amprente segmentare (de hemiarcada) in

ocluzie si model segmentar obligatoriu cu bont mobil.

8080


Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de cea mai bunacalitate. Curent se indica gipsurile dure(soclu) si superdure (arcada). Modele dearcada cu bonturi detasabile (mobile) sunt cele mai indicate.


Modelele de hemiarcada nu pot fi echilibrate corect ocluzal.

Pentru obtinerea modelelor pot fi utilizate si alte materiale: rasini compozite,metale electrodepuse sau pulverizate. Clasic se utiliza modelul duplicat din mase deambalat termorezistente.

4. Macheta componentei metalice:4. Macheta componentei metalice:

Sisteme de machetare pentru coroana mixta sunt in doua variante.1. varianta clasica:

tehnica racirii gradate tehnica picurarii.Procedee pe cale de disparitie.

2. varianta moderna: ceara calibrata +elemente prefabricate. Capa din ceara

calibrata + capacul =din element turnat si lipit. discuri termoplastice (prin ambutisare); rasini compozite foto; tehnica aditiei de ceara.

In tehnologiile moderne metalo-compozita si metalo-ceramica sunt necesaripereti cu grosimi uniforme, rigizi, nedeformabili care ofera spatiu necesarcomponentei fizionomice.

Tehnica de lucru la sistemul de machetare – vezi L.P.........................Grosimea uniforma a peretilor pentru ca stratul ceramic sa se inscrie in

standard minim 1,2mm ; capa :0,3-0,25mm pentru un rezultat estetic foarte bun –

strat suficient de gros pentru a permite translucenta luminii).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-polimerice:

prezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle, butoni sau anse cepot sa transpara prin rasini) ;

peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular.Macroretentii +retentii+prag cervical cu rol in mentinerea mecanica acomponentei fizionomice.

8181

componenta metalica dupa sablare prezinta si microretentii(microcavitati).

prezinta incizal/ocluzal o rama de protectie a materialului fizionomic(sa nu se desprinda datorita impactului ocluzal) ; nu lasamcomponenta fizionomica neprotejata.

Macheta componentei metalice a coroanei metalo-compozita:

Prezinta micro si macroretentii: perle micronice, perle macro :0,2-0,4mm – IVOCLAR, RENEFERT+prag , rama de protectie.

Componenta metalica la metalo-compozite prin conditionare :sablare, degresare, gravaj electrochimic, silanizare este pregatitapentru a fuziona fizico-chimic componeta diacrilica (legatura prinpunti ce este superioara fata de metalo-acrilica care se mentine stricmecanic).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice:

Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite;

Unghiurile de intalnire se rotunjesc (pereti axiali -prag);

Nu prezinta margini de protectie incizala/ocluzala sau peretiproximali evazati;

Va fi modelata prin procedeele moderne :ceara calibrata sauambutisare obtinandu-se grosimi uniforme;

Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm pentru a favorizatranslucenta ; se obtine o fizionomie excelenta.

Observatie tehnica:Observatie tehnica:

Componenta ceramica se fixeaza fizico-chimic.

Capele metalice dupa sablare prezinta microcavitati , microdenivelari care vor favorizafuzionarea masei ceramice pe capa :BONDING TREPTHS (cavitati negative)

Se pot aplica pe macheta perle hidrosolubile: granule de NaCl si apoi se spalacu jet de apa rezultand microcavitati ce favorizeaza aderenta masei ceramice.

Macroretentiile (retentiile pozitive) pe capele pentru metalo-ceramica

genereaza fisuri, desprinderi ale masei ceramice .Se contraindica.Pentru tehnologia coroanelor metalo-ceramice si metalo-compozite se

folosesc machete prefabricate +sisteme retentive (perle, butoni) tip INZOMA(Ivoclar) si PROBOND (Renefert).De refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

In sistemul PROBOND macheta prezinta suprafete concave ; cu cat suntmai numeroase cu atat gradul de fuziune este mai crescut : tehnica SHORE.Componenta metalica este conditionata prin aplicarea de bondinguri (agenti delegare, cuplare) : INZOMA P pentru aliaje nobile si INZOMA NP pentru aliaje

8282

nenobile ce au rolul de acreste gradul de fuziune de aderenta, creste legatura fizico-chimica a maselor ceramice de componenta metalica.

Avantaje:

Machete prefabricate sub forma de grile (plasa cu ochiuri, feteleinterne plane, fetele externe concave cu rolul de a creste umectareaintre masa ceramica si metal. ;

Acest tip de machete prefabricate se livreaza pentru coroane propriu-

zise dar si pentru intermediari pentru a face economie de metal nobilintre 40-60%.

5. To5. Topirea, turpirea, turnareanarea

Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza identic ca la coroanade invelis metalica (aliaje, surse, metale?????????????????????).

6. Placarea coroanei mixte:6. Placarea coroanei mixte:

Placajul cu rasini acrilice simple:Placajul cu rasini acrilice simple:

Componenta metalica se conditioneaza prin sablare, degresare ,lustruire, curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafetefoarte curate.

Modelare macheta pentru coroana fizionomica:

Se picura ceara in caseta metalica, se umple usor in exces si duparacire se modeleaza anatoform prin sculptare.

Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica, cu fata metalica in jos simacheta orientata superior.

Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul , introducere, indesare,polimerizare acrilat. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic.

Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica).

Dupa 4 ore, racire lenta, dezambalare, prelucrare cu instrumentarrotativ/abraziv si lustruire.

Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin

microretentii aplicate pe componenta metalica. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica /compozit sau masa ceramica.

Componenta metalica prezinta macroretentii+microretentii lacoroana metalo-compozita.

Placajul cu rasini diacrilice compozite:Placajul cu rasini diacrilice compozite:Placarea se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa.

Rasina compozita se livreaza in culori diferite. Sunt combinate in godeuri/seringicu denumiri diferite:

8383

masa opac (opaquer);

masa pentru dentina;

masa pentru smalt;

masa pentru cervical;

mase pentru corectat (opac-dentina, opac-smalt),

mase intensive;

flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat=SILAN ; lichid pentru

activat straturi depuse =ISOSIT N ; lichid pentru compactizarerasina pentru modelarea finala).

Etape:

conditionare componenta metalica :

sablare, gravaj electrochinic (metodologia standard), silanizare.

Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari, silicatizari,metalizari, oxidari.

Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pecomponenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cugruparile – COOH disponibile ale silanilor in final, rezultand olegatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroanaacrilica.

silanizare :

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pesuprafata anterior conditionata.

aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa desmalt.

Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.

Rasini compozite de placare:

SR ISOSIT N – rasini fototermopolimerizabile (Ivoclar) ;

COMPATIT R (Wilde Dental) si SOLIDEX (Shofu), ambelefotopolimerizabile.

SYMPHONY(Espe)-baro-+vid (in faza finala).

CHROMASIT (Ivoclar) – barotermopolimerizabile.

Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate un silan numit

SPECTRALINK , un lichid pentru activarea straturilor depuseSPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare, modelare finala+inchiderea porilor rasinii.

Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie.Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile – OH , rezultand organo-silani.

8484

Tehnica de lucru:1. Aplicare silan, Spectralink pe componenta metalica conditionata.2. Aplicarea opacului in grosime uniforma:0,3mm.

Rol: Opacizare, ecranare a metalului; Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina,

smalt).3. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5

minute.Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica, stratuniform fara transparenta metalului (ideal).Cand avem transparentareluam procedeul.

4. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR .5. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza ; se aplica

de la colet spre incizal.6. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros)spre

colet (grosime atenuata)+masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark).7. Modelarea finala , prin pensulare de fluid ISOSIT, reultand forma

finala a componentei fizionomice.8. Polimerizare: in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC,

presiune 6 barri, timp de 7 minute.Rezulta o componentafizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice,

estetice, coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate.Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au, Pt panala Gaudent). Avantaj fata de masele ceramice. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Aliajele Ag/Pd sunt producatoare deoxizi (oxizii de argint modifica culoarea).

La macheta coroanei compozite se indica realizarea unei duble retentii: perle0,2-0,4 microretentii (se aplica un adeziv) si macroretentii.

Observatie tehnologica:Observatie tehnologica:

Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat, aemanator tehniciimetalo-ceramice.

Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica estesuperioara celei acrilice, se obtine printr-o tehnica superioara, mai laborioasa,necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare, materiale.

Observatie :Observatie :

Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice.

8585

Placajul ceramic:Placajul ceramic:

Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice, anteriorconditionate.

Etape:Conditionarea componentei metalice

Sablarea.

Degresare in solutii acide :acid fluorhidric.

Curatire in bai ultrasonice. Aplicarea masei ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie). Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte,totdeauna cu prearderi (preuscari).

Arderea (sinterizarea) masei opac.Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2-0,3mm pe

componenta metalica prin pensulare , urmata de preuscare in guracuptorului , apoi ardere la 980ºC, timp de 6 minute, in vid.

Cuptoare : VITA VACUMAT, GEMINI, AUSTROMAT, NEY. Arderea masei opacare ca rol:

Ecraneaza metalul; Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse.

Cand se constata insulite gri, se reaplica si se rearde.

Arderea (sinterizarea) masei dentina-smalt (mase ceramice debaza)-bonding porcelain.Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal

catre colet, usor in exces 20-30%, peste masa aceasta se aplica masade smalt in 1/3 incizala+medie.

Se practica un modelaj sumar schitat. Aplicarea maselor: cu vibrare+absorbtia umiditatii (hartie

filtru, sugativa). Arderea debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute, urmata de

introducerea in cuptor la 980ºC, in vid. Se mentine la acestatemperatura 2-3 minute, urmata de racire lenta, rezultand un volummai mic al masei ceramice (pana la 30%).

Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantatefissure, cu freze extrahard din tungsten. Se obtine forma

caracteristica. Se adapteaza cervical, proximal, incizal pe model. Setrimite in cabinet pentru examenul oral. Pot sa apara erori: fisurari,desprinderi, aspect mat, vitros (supraardere). Toate erorile secorecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat + maseintensive pana la nuantari. Dupa examenul intraoral la care seconstata corectitudinea adaptarii, coroana este degresata din nou insolutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a-3-a ardere ,cea finala,(glazurarea) la 950ºC, 2-3 minute, in prezenta oxigenului.

Glazurarea se obtine prin 2 procedee:

8686

Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform); Autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand

coroane mixte cu un grad de fizionomie,biocompatibilitate, rezistenta mecanica superioara celorprezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca esteticacelor integral ceramice.

Observatie tehnicaObservatie tehnica

A nu accepta jonctiunea ceramica-metal in zona de contact.

7. Cimentare / Fixare:7. Cimentare / Fixare:

Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturiconventionale FOZ (fosfat de zinc)

Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilorpolicarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ.

Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere saucimenturi pe baza de rasini diacrilice =fixare adeziva ( cimenturile reactioneazachimic cu tesuturile dentare).

8787

COROANA DE SUBSTITUTIECOROANA DE SUBSTITUTIE

Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentaraprintr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.

Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi dure distruse.Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte).

Parti componente: - 2 dispozitive:

Dispozitivul coronar =bont metalic (artificial);

Dispozitivul radicular cu accesorii: Placuta - are o grosime 0,3-0,4mm ce acopera suprafata

bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datoritapreparatiei)

Inelul - este circular axial, inaltime 1-1,5 mm, plasatsubgingival 0,5mm.

Pivotul/stiftul - are o lungime 2/3 din lungimea radacinii, cu oforma cilindro-conica. Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica(frictiune maxima), diametrul 1/3 din diametrul radacinii,pentru a se conserva suficient de grosi peretii.

Placuta si inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz detorsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Inelul impreuna cu placutaconstituie capacul.

Clasificare:Din punct de vedere estetic, coroanele de substitutie se clasifica:

Coroane de substitutie fizionomice : bont si coroana acrilica/diacrilica/ceramica. Varianta bont artificial si acrilat din ce in ce mairar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilicesimple. Mai indicate (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite simasele ceramice.

Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. Se obtin prin 2procedee:

CapitolulCapitolul

1010

8888

elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular selipesc). Este metoda clasica , din ce in ce mai putin utilizata.

elemente unite (monobloc).Solutia dispozitiv radicular +bont artificial cu coroana solo pe el este solutia

moderna. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central, canincand sunt implicati in functiile de ghidaj. Coroana va avea fata orala metalica.Materialul polimeric nu rezista, cel ceramic rezista chiar abrazand dintii antagonisti.

Indicatii:

Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii, procese carioase,anomalii de volum, obturatii mari, traumatisme, abraziuni.

Individual pe dintii monoradiculari +premolari. Se contraindica pemolari (de necesitate).

Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare.Anomaliile depozitie se pot modifica prin dispozitive angulate, corectandu-seanomalia.

Protetic ca element de agregare pentru punti frontale, laterale, fronto-laterale fiind indicat ca element mezial de agregare.Protetic oferagradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare.

Contraindicatii:

Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu coroane mixte (maiconservative).

Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartatprin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri setoarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor(lizereu verzui pe fond de oxizi metalici).

Cand dotarile tehnice sunt modeste.

Etapele Etapele clclinico-tehnice:inico-tehnice:

1. Examenul clinic:1. Examenul clinic:

Stabilirea dupa examenul clinic atent a diagnosticului protetic (fractura,abraziunea), analiza RX (exista sau nu tratamentul conservativ, calitatea obturatieide canal, starea parodontala periapicala-osteita,periapicala, prezenta sau nu aparodontopatiilor cronice)

8989

2. Prepararea dintelui:2. Prepararea dintelui:

Sectionarea coroanei pana in 1/3 cervicala la 1-2 mm de insertia gingivala,prepararea bontului in 2 planuri-vestibular inclinat la 45º si unul orizontal(oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivala, rezultand preparatia in 2planuri a bontului coronar.Versantul vestibular dupa adaptarea inelului metalic seplaseaza (infunda) subgingival 0,5 mm pentru un rezultat esteticsuperior.Prepararea radiculara : canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr,

dupa care se largeste cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 si olargime de 1/3 , rezultand o lojeta intraradiculara in care va patrunde pivotul(stiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.Bontul sectionat inainte deprepararea subgingivala, se prepara subgingival cu peretii axiali convergenti cufreze diamantate pentru a patrunde subgingival, corect inelul pericervial.


Pentru realizarea coroanei de substitutie pot fi utilizate trei metode deamprentare:

Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau segmentara cu sau farastift metalic;

Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu amestec cu stift

metalic sau mase plastice; Seaplica stiftul in canal; amprenta cu siliconchitos, se scoate stiftul din lacas, se plaseaza materialul siliconic fluidpe canal, stift + material siliconic chitos.

Amprenta de arcada – in 2 timpi- (de corectare) + amprentaunidentara cu inel – cea mai indicata/cea mai complicata. Se indicapentru coroane solo, nu pentru constructii ample, in care coroana desubstitutie este ca element de agregare:

In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift sau con acrilic. In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS =portamprenta in

care se fixeaza stiftul; In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu acul Lentullo si

se aplica siliconul in portamprenta, ea se va insera pepreparatie, in ocluzie rezultand amprenta segmentara.

Primele 2 metode necesita conditionarea locala a santului gingival cuajutorul unui fir textil ; are loc largirea santului gingival.Preparatia intraradiculara va fi izolata pentru a obtine o amprenta exacta a

preparatiei corono-radiculare.

4 Modelul:4 Modelul:

Modelul se va realiza din:

9090

gipsuri superdure-arcada si bontul mobil, si din gips dur pentru soclu;modelul segmentar se va realiza cu bonturi mobilizabile.

Rasinile compozite vor fi folosite rar;

Modelul de arcada galvanic-rar.

5. Macheta:5. Macheta:

Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau indirecta din: Ceara;

Rasini compozite – ideal- mult mai ergonomice, costisitoare;

Rasini acrilice simple;Macheta din ceara – tehnica picurarii – vezi L.P. va razulta o macheta foarte

exacta.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

6. Tiparul:6. Tiparul:

Aceleasi subetape ca si la coroanele de acoperire metalice;Din mase de ambalat specifice aliajelor din care turnam sulfat-nobile;

fosfati-cele mai indicate. Metodele de ambalare: intr-un timp si in 2 timpi cu

aceeasi masa de ambalat.

7. 7. TTopirea-turnarea:opirea-turnarea:

Etape descrise la inlay-ul metalic.Cele mai indicate surse electrice : curentii de inalta freventa si curentii de

joasa frecventa atat pentru aliajele nobile + nenobile, in creuzete ceramice (deregula) si la intervalele de topire indicate.

Materiale:

Aliaje nobile: aur platinat : 833%o aur +12% platina – aliaj foarte rezistent baza paladiu;

Aliaje seminobile : Argint-Paladiu – Palliag; De necesitate pot fi turnate din Cr-Ni SOFT in varianta metalo-

compozit, metalo-ceramica.

Observatie tehnicaObservatie tehnica

Se contraindica turnarea coroanelor de substitutie din aliaje Co-Cr sau aliaje baza cupru.

9191

8. Prelucrare, finisare:8. Prelucrare, finisare:

Identica cu cea de la coroanele mixte, sablare; dispozitivul este adaptat detehnician pe model;

Coroana de substitutie se trimite in cabinet pentru examenul intraoral. ; areloc adaptarea cervicala , inelul prea gros, lat ; se sectioneaza cu frezele astfel incat

in bizou , inelul sa patrunda subgingival fara a ischemia gingia. Placuta mai mare de1 mm este subtiata de clinician ; vestibular placuta trebuie sa permita aplicareacomponentei fizionomice.

Dupa acest control, in varianta clasica, se amprenteaza peste bont, pentruobtinerea casetei ce ulterior era lipita de dispozitivul radicular ; tehnologieabandonata.

Azi se modeleaza unit sub forma de bont artificial-mai rar ; caseta-maifrecvent.

Realizarea componentei fizionomice:Realizarea componentei fizionomice:Pentru componenta fizionomica se utilizeaza rasina acrilica simpla sau rasini

baropolimerizabile (vezi coeroana acrilica) - BIODENT, SUPERPONT., cuaplicare succesiva pe bont /in casete.. Rezulta o coroana relativ buna din punct de

vedere fizionomic, cu o raspandire destul de mare datorita pretului de costcomparativ cu coroana de substitutie metalo-compozita.

Mai pot fi utilizate rasini compozite: in aceleasi conditii ca la coroana mixta;pentru coroana de substitutie total fizionomica-bontul se modeleaza cu praguri:

vestibular, oral cu macro si microretentii (conditii identice cu celede la coroanamixta).Coroanele de substitutie mixte metalo-compozite se placheaza cu rasinicompozite dupa o prealabila conditionare a acestora : sablare, ceramizare,metalizare.

Coroane de substitutie cu componenta fizionomica din ceramica-machetapentru componenta metalica-vezi praguri rotunjite, fara retentii, fara marginiascutite. Unirea este fizico-chimica, placajul este extins pe toate fetele axiale lacoroana de substitutietotal fizionomica si partial la coroana mixta cu fetele oralemetalice.Coroana de substitutie metalo-compozita este superioara fizionomic coroanei

placate cu rasini acrilice simple, au o biocompatibilitate superioara si parametriimecanici de legarea componentei fizionomice este superioara ; variantatehnologica ce intruneste din punct de vedere al tehnologiei + pretul de cost – sufragiul unanim.

Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefabricate ceramice(crampoane butonate scurte, lungi, fatete Steel) sunt depasite tehnologic datoritaaparitiei tehnologiilor metalo-ceramice.

9393

PUNTILE PUNTILE DENTDENTAREARE

- GENERALITATI -- GENERALITATI -

Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce se fixeaza pe dintiistalpi prin cimentare. Ele se obtin prin metode si din materiale diferite.

Elemente componente:

Elementele de agregare : protezele unidentare care se fixeaza peinfrastructura dentara= dintii stalpi ;

Corpul de punte : (dintii intermediari) - restaureaza dintii absenti de

pe arcada; corpul de punte in varianta moderna - se modeleaza unitde elementele de agregare si in varianta clasica - separat fiindsolidarizat de elementele de agregare prin lipire).

Indicatii:Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate partial.

Caracteristicile:

Sunt proteze fixe; se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi;

Au un volum asemanator sau identic cu cel al dintilor naturali, cu unmodelaj ocluzal anatoform functional;

Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dento-parodontal;

Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide, nedeformabile cu orezistenta mecanica suficient de mare care satisfac;

Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile, raportate la altetipuri de microproteze.

Conceperea puntilor dentare:Puntile dentare se concep in functie de:

gradul de disfunctionare al cazului clinic si topografia edentatiei:

CapitolulCapitolul

1111

9494

zona frontala: fizionomia: elemente de agregare, corpuri depunte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat maimoderne; coroane metalo-ceramice, incrustatii in incrustatii.

zona laterala: masticatia : punti rezistente din punct de vederebiomecanic; de regula ~ puntilor mixte cu elemente deagregare mixte (coroana de substitutie, coroane mixte, coroanede acoperire distal).

Conditiile clinico-tehnice : cabinete si laboratoare dotatecorespunzator cu materiale. aliaje care sa permita obtinerea celor maiadecvate elemente de agregare si corpuri de punte.

Avantajele tratamentului prin punti dentare:Din punct de vedere masticator, comparativ cu protezele

mobilizabile/mobile, restaureaza aceasta functie in grad superior 90%, functie deconditiile locale, dintii stalpi, starea crestei edentate, numarul dintilor, raportulcorpului de punte cu creasta edentata. Datorita prezentei morfologiei anatoformesi functionale sunt superioare. Datorita sprijimului dento-parodontal are loc otransmitere fiziologica, dento-parodontala a fortelor in axul lung al dintilor stalpi laosul alveolar. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologieocluzala (cuspizi, fosete, puncte de contact) ce pot prelua o parte din forteleocluzale.

Puntiel dentare asigura un confort prin fixitate, aspect, volum - confortpsihic si integrare rapida in mediul social.Din punct de vedere fonetic, modelarea corecta a corpului de punte (in

regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala, modelarea fetelororale cu creste, cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. Se pronuntacorect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. Lateral punile princorpul de punte, trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatearezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Se contraindicacorpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara.

Dezavantajele tratamentului prin punti dentare:Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa

crestelor edentate retentioneaza alimente ; in zonele de trecere, orice corp amconcepe se retentioneaza alimente+igiena precara, insuficienta duce la aparitia

halenei fetide . S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) – igienicepentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. Halenafetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa, semisa, ceea ce ducela aparitia fenomenelor locale+coroziune.

Estetic, puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cuo componenta fizionomica; componenta metalica nu permite individualizareadintilor ca forma, volum, culoare asemanatoare dintilor naturali. Transpare metalulla o individualizare pronuntata; volumul este mai mare cand se asociaza cu treme sidiasteme; se restaureaza foarte dificil distemele, tremele. Rezultatul estetic nu

9595

totdeauna este cel ideal; in cele mai multe cazuri exista un compromis intreprincipiul biomecanic si cel biofunctional. Cu protezele mobile, rezultatul esteticeste superior.

Realizarea puntilor dentare necesita conditii clinico-tehnice deosebite dedotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune; in laboratoare modeste se potrealiza doar punti metalice, din gaudent, stantate.

Elementele componente:1. Corpul de punte

din punct de vedere al materialului: metalice; nemetalice; mixte.

din punct de vedere al esteticii: fizionomice; nefizionomice-laterale partial fizionomice - cele mai indicate pentru restaurarea

fizionomiei + economie material si confort, greutateamai mica

Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadeiedentate (bresei).

2. Elementele de agregare sunt concepute functie de : topografia edentatiei;

dimensiunea edentatiei (numarul dintilor, morfologia coronara, zonain care se afla. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti,maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati)Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane.

Observatie clinicaObservatie clinica

In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti, elementele de agregare vorfi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor.

Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala redusa.

Edentatia partialaEdentatia partiala

Edentatia reprezinta absenta a unuia sau mai multor elemente dintare.

Cauzele edentatiei partiale:

9696

Extractia dentara;

Parodontopatia;

etiologie pasagera accidentala – factorii traumatici, fracturi, accidente- avulsia de pe arcada a unui element dentar.

Clasificarea starii de edentatie:

dupa linia crosetelor-Fulkrum line(Cummer ); clasa I-oblica; clasa II-transversala; clasa III – unilaterala; clasa IV - patrulater.

dupa segmentul afectat de edentatie(Freedman); Clasa I -edentatia frontala – incizia alimentelor; Clasa II -edentatia laterala-masticatia.

dupa topografie (Kennedy, Swanson, Costa);

clasa I-absenta dintilor laterali (premolari, molari) , edentatiilefiind limitate numai mezial (biterminala);

clasa II- absenta dintilor din zona laterala (premolari, molari)(uniterminala);

Modificari Swanson: Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa

I. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy acombinat criteriul topografic cu cel clinic. clasa III-zona laterala – premolari, molari – edentatia clasa III-

(unilaterala.); clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala.Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T, F-F, T;Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F dehemiarcada (unilaterala).

Clasificarea Kennedy este usor de memorat, citit, extinderelarga, utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu protezemobilizabile.

dupa zona topografica (Costa):

Absenta dintilor frontali (incisivi, canin)=edentatie frontala ; Absenta dintilor laterali (premolari, molari) = edentatie

laterala; Absenta premolarilor, molarilor dintr-un cadran=edentatie

unilaterala; Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa; Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala, frontala si

terminala; !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia

mediana.

9797

Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezentaa minim 2 dinti pe arcada.

Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3.Dupa Ene,Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de

ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule. Liniamediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“ (in scriere). Este o clasificare usor deretinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator.

Campul protetic:

Dintii limitanti - dintii stalpi;

Dintii vecini;

Dintii antagonisti;

Creasta edentata;

Relatia de ocluzie.Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se

pune diagnosticul +solutia protetica, se concepe puntea si tipul raportului corpuluide punte.

Dintii stalpi delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). Dacadelimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala.

Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare, rezultand un bontdentar, subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Dintii stalpi reprezinta

suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologicpresiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal..

Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli , pentru ca insertia acestei constructii safie lejera, exacta , cu frictiune in zona cervicala.

Dintii stalpi , functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel:

Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni , cu aparitiatremelor intre dinti;

Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni.Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 ; rezulta

pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati inetapa de pregatire. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei.

Daca edentatia are o varsta recenta, ei se mentin in pozitia initiala. Inedentatii vechi, dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce

impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronarepentru a realiza a relatie ocluzofunctionala intre elementele dentare.

Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in:

Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cumucoasa crestei edentate, creste coroana clinica, cu aparitia blocajelorocluzale.

Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. Ambele migrari impun depulparea dintilor, amputarea coronara, aducerea in

plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv.

9898

Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor, acoperita de o mucoasa fixa,iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. Rezorbtia va fi normala saumedie in cazul extractiilor recente, la pacientii tineri, interventii pe parodontiulsanatos. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase, la pacientiiparodontopati.

Metode de obtinere a puntilor dentare:

din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele deagregare. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prinlipire de elementele de agregare (tehnologia metalo-ceramica-aliajenobile).

din elemente unite (tehnologia moderna). Tehnologic se pot obtinesi punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde).

Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.

PUNTILE DIN ELEMENTE UNITEPUNTILE DIN ELEMENTE UNITE

Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte.Etape:

Examenul clinic; Diagnosticul protetic;

Solutia protetica;

Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi, creastaedentata) - elementele componente indemne din punct de vederepatologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei puntidentare.

Amprentarea;

Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;

Machetarea puntii din elemente unite;

Ambalarea si obtinerea tiparului;

Topirea si turnarea;

Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice;

Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala; Placarea componentei metalice;

Prelucrarea, lustruirea finala;

Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi).

Caracteristici:

etapele clinico-tehnice reduse la jumatate;

timpul de lucru, consum de materiale mai mic ;

9999

pret de cost mai mic;

din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite seimpune obtinerea unui paralelism perfect, riguros al dintilor stalpi.

necesita o echipa medic – tehnician experimentata profesional sidotata.

Avantaje:

Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor, fracturilor sicoroziunii.

Indicatii:

Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice(edentatia mixta).

La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri depunte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate).

Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parteintegranta a tiparului..

Dificultati:Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce

intereseaza parodontiul dintilor de suport ; au loc rezorbtii osoase cu mobilizareadintilor stalpi.

100100

101101

PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREAPRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA

PUNTILOR DENTAREPUNTILOR DENTARE

In conceperea puntiklor dentare trebuiesc respectate urmatoarele principiiprotetice:

Biofunctional;

Biomecanic;

Bioprofilactic. Aceste principii au rol in restaurarea functiilor fundamentale ale sistemului

stomatognat: masticatia, fizionomia, fonatia.

Principiul biofunctional:Principiul biofunctional:

Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante. Vizeaza restaurareafunctiei masticatorii, estetice, fonetice si a ocluziei.

1) Masticatia1) MasticatiaDin piunct de vedere masticator, principiu vizeaza restaurari protetice cu:

Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor absenti de pe arcada ;

Suprafete morfologic cuspidate ; Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic (metalice,

ceramice).Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea in sens vestibulo-

oral a corpului de punte deoarece va fi influentata eficienta masticatorie (functiamasticatorie nu e stabilita in parametrii indicati).

Din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indicarestaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil, functional,

CapitolulCapitolul

1212

102102

eficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar larestaurarile partiale fixe de tipul puntilor.


Contactele trebuie sa fie multiple, stabile, uniform repartizate.

Cel mai indicat tip de contact dento-dentar utilizat in restaurarile protetice

fixe este contactul tripodic , cu o arie de utilizare mai redusa la cazurile clinice cuocluzii labiodonte : ocluzii cu point centric (cazuri clinice in proportie de 12-15%).Point centric reprezinta coincidenta relatiei centrice cu relatia de intercuspidaremaxima.(R.C.=I.M) , apare in momentul contactului interdentar de la nivelularcadelor, contact ce se stabileste intre versantele cuspidului activ si versantelefosetei (in 3 puncte). Cuspidul nu contacteaza planseul fosei. Este un contact ferm,stabil. Acest tip de contact se poate restaura prin modelaj aditiv la restaurarileprotetice fixe (puntile de hemiarcada, punti totale de regula), numai la cazurile cuocluzie labiodonta care nu permit restaurarea in varianta cu long centric.

Curent ocluzia cu point centric se indica in tratamentul cu proteze totale.Contactul cuspid – fosa – permite miscari sagitale dar si antero-laterale « widecentric », proportinal cu miscari condil in cavitatea glenoida . Este tipul de contactcel mai indicat in restaurari protetice fixe.

Contactul in suprafata – caracterizat prin realizarea de puncte de contact

initial si apoi contct total intre versantii cuspizilor si cei ai fosetei. Morfologiccuspizii initial sunt inalti, fosetele adanci (morfologia primara), ulterior consecutivfunctionalitatii in parafunctii (bruxism), cuspizii se micsoreaza prin atritieimpreuna cu fosetele anulandu-se morfologia initiala chiar pana la desfiintare. Esteun contact traumatogen, se contraindica a fi restaurat cu ajutorul puntilor dentare.

Afecteaza in ansamblu ocluzia.Contactul tripodic este folosit in metoda cu articulator si modelaj aditiv al

machetelor. Este rar utilizat.

2) Fonatia2) Fonatia

Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si ea trebuie restabilitacu ajutorul constructiei protetice fixe, ce se restaureaza cel mai rapid cand se

realizeaza corect lucrarea fixa.

Caracteristici:

Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in configuratia dearcada, avand un traiect arcuat.

Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi identica cu adintilor naturali ;

103103

Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu aldintilor naturali (creste marginale, cingulum in 1/3 medie,convexitati, relief concav-convex);

Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale, subdimensionat insens vestibulo-oral si cervixo-incizal.

Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie, sigmatism, sasait.

3) Fizionomia3) Fizionomia

Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si laterale inrealizarea volumului, formei si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilornaturali.

Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al elementelor dentarepentru a obtine armonia dento-dentara caracteristica cazului clinic.

Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral ceramice (esteticamare) , pentru zona frontala . Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ceconfera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.

Principiul biomecanic:Principiul biomecanic:Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico-

chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa fie stabile.

1. Rezistenta fizica:1. Rezistenta fizica:

Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se realizeaza din materialerezistente (mase ceramice, aliaje metalice) care sa nu se deformeze/abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu forme care pe sectiuneau o geometrie speciala : in litera « T »/ »L » considerate a fi cele mai rezistente laactiunea fortelor ocluzale (pentru puntile mixte).

Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea o forma

rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund, patrat vor prezenta diametremaxime in sensul aplicarii fortelor de presiune ocluzale. Corpurile de punte suntasemanatoare cu o bara intre 2 stalpi.

Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient de rezistente.La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se indica suprafete

metalice. La cazurile clinice cu spatiu suficient in toate sensurile (1,5mm),materialul de placat ideal va fi masa ceramica.

Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materialede placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile

104104

clinice :ppersoane publice care solicita fizionmie maxima . Se placheaza cumateriale hibride : ceromeri, compozite de ultima generatie :fotopolimerizabile in

vid.Se contraindica corpurile de punte integral ceramice, polimerice, din

ceromeri deoarece se fractureaza. Ceromerii se indica in ocluzii deschise, in zonafrontala.

2. Insertia:2. Insertia:

Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralela a dintilorlimitanti (pe care se agrega).

Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate saucoroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc candcoroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare.

3. 3. StabilitatStabilitatea:ea:

Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de frictiunea realizataintre fata interna a elementelor de agregare si bont.Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).

Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pebonturile dentare.Fixitatea prin frictiune-cimentare.

!!!!!!!! Coroane cu grosime dirijata (in practica)??????????????????????

Principiul bioprofilacticPrincipiul bioprofilactic

Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti ale carorelemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campuluiprotetic.

Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai bine

igienizate prin autocuratire/curatire mecanica (artificiala).Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie, latime, modelajocluzal, raport cu creasta edentata specifice (modificate) pentru a favoriza inprimul rand igiena.

105105

Directia corpului de Directia corpului de punte:punte:

In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel incat sa-l inscrie inconfiguratia arcadei: in arc de cerc/arcuat/semicerc cu dimensiune cervico-incizala/vestibulo-orala asemanatoare dintilor naturali. Numai aceste corpuri de punte potasigura restaurarea fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.

Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens vertical, sagitalsau modelate aplatizat deoarece genereaza tulburari fizionomice, de dinamica

functionala si parodontale.In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie (ideal) sau usor

curba.

Raportul Raportul corpului de punte cu creasta edentatacorpului de punte cu creasta edentata::

Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie specificaprincipiilor bioprofilactice si igienizarii.

Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta edentata):La maxilar:

Zona frontala: sa/semisa.Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica numai in cazurile

speciale (creste late si dinti scurti). Corpul de punte in semisa este cel

mai indicat si utilizat in practica. Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular

(dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in semisa (dinti scurti cucreste late).

La mandibula:

Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform.

Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact liniar),punctiform , suspendat.

Caracteristici morfologice, indicatii, desene :vezi L.P.???????????????????????????

106106

CORPURI DE PUNTE MAXILARECORPURI DE PUNTE MAXILARE

Concepute si modelate cu o morfologie caracteristica in conformitate cuprincipiile bioprofilactic, biomecanic, biofunctional.

Cu ajutorul lor se refac functiile masticatorie, fizionomia, fonatia, ocluzia.Sunt concepute preponderent din punct de vedere bioprofilactic.Liniile de forta (principiul proteticii de baza) in conceperea si realizarea

corpului de punte:

In zona frontala corpul de punte va reabilita functia estetica siocluzo-functionala.

In zona laterala corpul de punte va reabilita functia masticatorie siocluzo-functionala.

Functii restaurate de corpurile de punte maxilareFunctii restaurate de corpurile de punte maxilareFizionomia (vezi principiul biofunctional).

Dintii artificiali (intermediari) vor restaura forma, culoarea, volumul dintilornaturali pentru a realiza armonia dento-dentara si armonia dento-faciala.Gradulmaxim de fizionomie se obtine prin dispunerea ordonata in arc de cerc a dintilorintermediari si prin individualizarea lor.

Individualizarea este dificil de realizat la corpurile de punte mixte.Serealizeaza dificil tiparele in cazurile anomaliilor (dinti suprapusi, malpozitionati,inghesuiti chiar cu spatiere).

Atat individualizarea cat si malpozitiile depind de componenta metalica care

transpare in momentul individualizarii si se anuleaza efectul fizionomic.

Fonatia (vezi principiul biofunctional).Corpurile de punte maxilare vor fi modelate anatoform (creste marginale,

cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief de ansamblu concav-convex).Se contraindica subdimensionarea vestibulo-orala sau cervico-incizala

pentru a preveni tulburari fonetice.

Bioprofilaxia

CapitolulCapitolul

1313

107107

Corpurile de punte frontale maxilareCorpurile de punte frontale maxilare

Corpurile de punte frontale: relatia de contact va fi in in semisa. Secontraindica relatia de contact in sa (neigienic, iritatii cronice locale, inflamatii).

Ocluzal, corpurile de punte frontale vor fi modelate in contact cu marginileincizale inferioare.

Zonele de contact se vor situa infracingular si pe crestele marginale. Se varestaura panta de ghidaj cu un traseu de minim 5 mm din zona de contact pana lanivelul marginii incizale. Se va realiza ocluzia cu long centric, cu ghidaj anterior.Restaurarea ocluziei in zona frontala este cel mai important parametru functional.

Corpurile de punte frontale pot fi:

total fizionomice,

mixte fizionomice,

mixte : casete +fatete.

A. Corpuri de punte total fizionomice.A. Corpuri de punte total fizionomice.

Indicatii:

edentatii reduse :1-2 dinti.

Materiale

rasini polimerice R.A.S. Rasini diacrilice Polisticle

Ceromeri.

Mase ceramice.Sunt materiale care restaureaza unele in grad maxim estetica (masele

ceramice si materialele hibride:polisticle, ceromeri) ;in grad satisfacator R.A.S.-(restaurari provizorii , din ce in ce mai putin untilizate datorita abraziunii usoare, seperforeaza, in 6 luni isi modifica culoarea, au o rata de imbatranire crescuta).

Polisticlele /ceromerii : vezi coroana mixta.

Corpurile de punte integral ceramice se obtin prin tehnica: VITA IN CERAM,

EMPRESS SISTEM.

B.Corpurile de punte mixte fizionomiceB.Corpurile de punte mixte fizionomice

Materiale:

metalopolimerice,

108108

metaloceramice,

metalocompozite.Corpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice) :

Parti componente: o componenta metalica sub forma de barasimpla/cu bonturi +componenta acrilica =copuri de punte metalo-acriliceclasice.

Tehnologic sunt din ce in ce mai putin utilizate datorita rezultatelor

precare generate de componenta acrilica.Corpuri de punte metalo-compozite: Sunt alcatuite din componenta metalica modelata sub forma de bara

cu bonturi subdimensionate in toate sensurile (1,5-2mm) si prevazute cupraguri +retentii (macro si microretentii). Componenta rasinica (rasinastandard, polisticlele, ceromerii) dau rezultate estetice, biomecanice ,biocompatibilitate.Corpuri de punte metalo-ceramice:

Componenta metalica este modelata sub forma de elemente dentaresubdimensionate (fara retentii) cu prwguri cu unghiuri rotunjite +placajfizionomic ceramic cu rezultatele cele mai bune.

Randasu – pagina 190-220-vezi etapele clinico-tehnice – puntile clasice.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Corpurile de punte metalo-acrilice:

Se pot realiza in varianta clasica, componenta metalica este inglobata inmaterialul de placat. Clasic componenta metalica se realiza sub forma debara+retentii sau bara cu bonturi. A-2-a varianta este mai estetica. Barele erauturnate si lipite la componenta fizionomica. Tehnologia este depasita.

Tehnica moderna:Componenta metalica se realizeaza unita de componenta de agregare

sub forma de elemente dentare (bonturi prevazute cu prag oral vestibular+retentii). Modelarea elementelor este subdimensionat 1,5-2mmpentru a realiza spatiul necesar placarii.

Placajul componentei metalice poate fi efectuat cu R.A.S. (secontraindica) datorita proprietatilor mecanice si a disfunctiilor ocluzale.Potfi placate cu rasini compozite sau ideal cu mase ceramice. Pentru placarea cumase ceramice componenta metalica nu prezinta retentii.

Pragurile se intalnesc cu fetele axiale in unghiuri rotunjite. Dintii

intermediari de modeleaza sub forma de masiv, subdimensionati mucozal1,5mm, ocluzal 2mm.

Pe suprafata conditionata (degresata, sablata) se va aplica matwerialulceramic. Rezultatele estetice sunt excelente.

Corpuri metalo-compozite:Placajul cu rasini compozite (cazuri clinice speciale) este superior estetic

placajelor acrilice, inferior celor ceramice, iar biomecanic +ocluzal nu conservastopul ocluzal, in timp se abrazeaza.

109109

Componenta fizionomica din R.A.S.este inferioara din punct de vederebiomecanic, estetic si se contraindica in practica.

Corpurile de punte frontale mixte (real) -(caseta metalica+fateta) suntsatisfacatoare estetic si igienic, foarte bune din punct de vedere biomecanic,ocluzo-functional. Compuse dintr-o componenta metalica vizibila pe feteleproximale +orale (sunt vizibile marginile de protectie ) + o componentafizionomica pe fata vestibulara +1/3fetei proximale. Metalul poate transpare in1/3 incizala modificand culoarea in timp.

Componenta fizionomica este polimerica (acrilica, compozite) esteretentionata de micro-si macroretentii +silan.

Componenta ceramica (corpuri de punte metaloceramice clasice) nunecesita sisteme retentive, fuzionarea se realiza fizico-chimic.

Indicatiile corpurilor de punte mixte:

ocluziile adanci;

ocluziile cu spatiu mic interarcadic, dinti subdimensionati care nupermit preparari conventionale pentru coroane mixte totalfizionomice;

pentru cazurile clinice ce nu doresc restaurari fizionomice maxilare;

dotare clinico-tehnica modesta.

Materiale:Componenta metalica a acestor corpuri de punte se poate turna din toata

gama de aliaje : baza aur pana la Cr, Ni, Ti , baza cupru (Gaudent)- in variantametalo-polimerica.

Componenta metalica pentru metalo-ceramica se toarna din aliaje nobile.

Caracteristicile corpurilor de punte frontale:

cele mai indicate corpuri de punte frontale sunt cele metaloceramicecu extensia placajului ceramic pe fetele orale si proximale ;

corpurile de punte metalo-acrilice , metalo-compozite sunt indicate inocluziile adanci acoperite sau nu, cu spatii mici interarcadice si cudinti subdimensionati care nu permit pregatiri specifice pentru celemixte fizionomice ;

corpurile de punte metalo-ceramice cu fatete prefabricate, cu fateteSteel, cu crampoane scurte, lungi, butonate, subbutonate suntdepasite tehnic.

110110

Corpurile de punte laterale maxilare:Corpurile de punte laterale maxilare:

Restaureaza dinti din zona laterala conform principiilor proteticii :biofunctional, biomecanic, bioprofilactic. Restaureaza functia masticatorie.

Fizionomic:

corpul de punte lateral restaureaza fizionomia fetei vestibulare (PM,M);

spatiul este impartit de la mezial catre distal (armonie dento-dentara);

culoarea componentei fizionomice =dintii naturali ;

volum/forma =dintii naturali.

Ocluzal:

Se realizeaza contacte cuspid-fosa, stabile, uniform repartizate peintreaga arcada.

Restaureaza ghidajul antero-lateral (canin) sau de grup. Functiarestaurata contribuie la functionalitatea ADM.

Bioprofilactic:

Raportul cu creasta va fi tangential la versantul vestibular, cu unghiurilargi de autocuratire si curatire mecanica ;

Raportul cu ccreasta edentata va fi semisa , rar in conditii speciale dedinti subdimensionati, creasta lata.

Tipuri de corpuri de punte laterale:

corpuri de punte mixte fizionomice (metalo-acrilice, metalo-compozite, indicate in cazuri clinice speciale) ;

corpuri de punte mixte :metalo-polimerice, metalo-ceramice. Celemetalo-polimerice sunt cele mai indicate si utilizate.(o componentasub forma de caseta si o componenta fizionomica-placaj acrilic/compozit).

Conditii tehnice:

Corpurile de punte mixte metalo-polimerice sunt favorabile echilibrariiocluzale, individualizarea stopurilor ocluzale centrice.Sunt indicate frecvent inpractica curenta.

Tehnica de obtinere a acestor corpuri de punte mixte fizionomice, mixtereale-vezi corpuri de punte frontale.

Avantajul suprafetelor metalice:

111111

Nu se abrazeaza zona de stop, nu se abrazeaza ca la materialelefizionomice polimerice;

Masele ceramice isi modifica discret forma (cuspizii) dupa ultimaardere , dificultati in echilibrarile ocluzale.

Corpurile de punte mixte caseta +fateta sunt superioare biomecanicsi ocluzal ;

Corpurile de punte mixte fizionomice sunt superioare estetic.

Corpuri de punte metalice se indica in cazuri speciale, dintisubdimensionati cu spatiu mic, creasta lata edentata, ocluziilabiodonte, atat mandibulare cat si maxilare.

Materiale:Pentru componenta metalica: identice cu cele frontale: baza aur, baza cupru,

cu indicatia de metale nobile pentru tehnologia ceramica.

Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara:

Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane acrilice;

Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi ceramici;

Corpul de punte caseta + fatetele ceramice prefabricate. Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc, prin aparitia

tehnologiilor moderne.

112112

CORPURI DE PUNTE LA MANDIBULACORPURI DE PUNTE LA MANDIBULA

Concepute in viziunea principiilor protetice cunoscute.In zona laterala celemai frecvente si indicate sunt cele mixte, care restaureaza satisfacator functiafizionomica in varianta metalo-polimerica si foarte bine functia masticatorie ,ocluzala.

Morfologia este adaptata principiului profilactic.Este o morfologie specifica,modificata.

Corpuri de punte frontale mandibulare:Corpuri de punte frontale mandibulare:

Fizionomia:Din punct de vedere fizionomic dintii nu sunt atat de expusi ca dintii

frontali maxilari. Sunt vizibile fata vestibulara , cu 1/3 incizala.La cazurile speciale (rictus al muschilor orbiculari) poate fi expusa in

totalitate fata vestibulara a frontalilor mandibulari.Fata vestibulara se restaureaza cel mai bine cu mase ceramice aplicate pe

componenta metalica sau pe miezuri ceramice.Corpurile de punte metalo-polimerice (cu caseta +fateta) estetic sunt

inferioare atat vizibilitatii marginilor incizale, scutului de protectie cu rol deconservare a stopului centric. Se contraindica margini incizale din R.A.S saucompozite. Se abrazeaza rezultand disfunctie a ghidajului anterior si efect

discromic. Tot estetic se indica individualizarea volumului si formei identice cu adintilor naturali.

Bioprofilaxia:Se concep corpuri de punte in functie de morfologia crestei edentate:

In semisa – creasta normala ca volum ;

Tangent punctiform-creasta rezorbita.Cele mai indicate sunt cele in semisa.

CapitolulCapitolul

1414

113113

Raportul tangent punctiform este rar utilizat datorita dezavantajelor(fizionomic-efect inestetic ; igienic-retentioneaza alimentele). Se vor modelaunghiuri deschise, largi ; igiena totusi nu este satisfacatoare.


Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de punte in sa.

Ocluzal:Corpurile de punte vor restaura aceasta functie, deoarece au rol esential in

ghidajul anterior. Marginea incizala inferioara se realizeaza prima, deoarece esteelementul dinamic . Se realizeaza prin contact cu zonele maxilare infero-cingulare.

Materiale:Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic. Cel mai indicat din

punct de vedere estetic este cel ceramic. Cel mai rezistent este rama metalica.

Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare:Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale maxilare.Se

parcurg etapele principiilor protetice.Masticator, corpurile de punte mandibulare laterale vor fi concepute cu

suprafete cuspidate, realizate cu contacte tip cuspid-fosa.

Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi materiale foarterezistente mecanic (aliajele metalice, masele ceramice). Se contraindica suprafeteocluzale din rasini acrilice simple (polimerice). Exceptional se pot realiza acestesuprafete din rasini compozite, dar din punct de vedere clinic nu sunt senzationale.

Bioprofilactic, sunt concepute in functie de elementele morfologice locale,cu mai multe tipuri de raporturi avand in vedere ca aceasta morfologie sa nuafecteze local morfologia campului protetic. Corpurile vor trebui sa aiba o relatiede contact care sa nu genereze local iritatii, inflamatii printr-o relatie de contacttraumatic (sa), fara nise de protectie pentru papile.

Corpuri de punte laterale mandibulare:Corpuri de punte laterale mandibulare:

Raporturi ale corpului de punte cu creasta edentata:

Tangential liniar - suprafata ocluzala metalica, fata linguala modelajconvex si convergent catre mijlocul crestei. Din ratiuni economicepentru aliaj, pentru confort se va realiza o caseta cu o fateta dinR.A.S. (rasini compozite).Fata vestibulara este fizionomica, modelajconvergent spre varful crestei, are o forma convexa cu unghiuri largipentru autocuratire si curatire artificiala.

114114

Raportul tangent punctiform : numai punctiform la nivelul crestei ;se creaza spatii triunghiulare intre dintii intermediari si elementele deagregare favorazand curatirea.In realitate si acest corp de punteprezinta dezavantajul major, in sensul ca retentioneazaalimente. Estemai putin utilizat.

Corpul de punte ideal, pentru zona laterala mandibulara estesuspendat (fara contact cu creasta edentata), cu un spatiu intre el si

creasta de 3-4 mm ; modelat converx.Este ideal, igienic, putin utilizatin practica deoarece nu intalnim conditii morfologice : dinti inalti=8-10mm, creste rezorbite, pacienti sanatosi sa accepte.

Fizionomia:

Nu este predominanta ;

Se individualizeaza forma, culoarea, volumul ;

Se contraindica placaje ocluzale cu R.A.S..La premolari sunt vizibile 1/3 ocluzala a fetei vestibulare + fata ocluzala.

Materiale:Materialulu ideal este reprezentat de masele ceramice.Corpurile de punte mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite) nu satisfac din

punct de vedere fizionomic(este vizibil metalul), dar satifac biomecanic si

biofunctional (maasticator).

Ocluzal:Corpurile de punte vor restaura stopurile centrice cu modelaj anatoform.

Vor restaura functia de ghidaj pentru a permite deplasarea mandibulei in senssagital fara contacte traumatice, interferente. Restaurarea ocluzo-functionala estecea mai importanta.

Corpurile de punte laterale vor restaura stopurile centrice (gradul I)caretrebuie sa fie uniform repartizate pe unitatea de masticatie si pe intreaga arcada.

Corpurile de punte vor restaura functia de ghidaj antero-lateral:

ghidaj antero-lateral (incisivii laterali+canini);

ghidaj antero-lateral canin-cuspid function., in care este implicatnumai caninul-cel mai indicat si cel mai intalnit

ghidaj de grup. Este realizat cand functia canina este perturbata(implantare deficiatara a caninului, absenta caninului).

Functia ocluzala restaurata cu puntile laterale mandibulare trebuie saelibereze mandibula in miscarile functionale de contacte premature (mandibulacondusa in centric) si interferente (in miscari excentrice mandibula nu trebuie sainterfereze in miscarile laterale).

Tipuri de corpuri de punte mandibulare:

115115

Cele mai indicate si frecvente corpuri de punte:

Corpul de punte metalo-acrilic - caseta cu fateta (acrilica) - inregiunea frontala si laterala.

Corpul de punte metalo-compozit – satisface mult mai bine dinpunct de vedere fizionomic, al biocompatibilitatii decat corpul depunte metalo-polimeric (cel mai frecvent in practica din ratiunimateriale);

Corpul de punte metalo-ceramic: In varianta clasica cu fateta ceramica-abandonat. In varianta moderna (cu placare); ceramica este extinsa pe

toate fetele si confera o fizionomie si proprietati biomecaniceexcelente.

Corpul de punte cu cupe metalice si rasini acrilice simple, corpul depunte sub forma de bara cu bonturi + dinti tubi ceramici suntcontraindicate si abandonate tehnologic. Primele generau disfunctiiocluzale datorita abraziunii acrilatului, prin modificari ale contactuluicuspid-fosa.

116116

DIFICULTATI INDIFICULTATI IN

PROIECTPROIECTAREA SI AREA SI MODELAREAMODELAREA

CORPURILOR DE PUNTECORPURILOR DE PUNTE

Dintii au o anumita pozitie pe arcada, cu spatii intre ei (diasteme, treme),pot fi malpozitionati, suprapusi, rotati in ax, in vestibulopozitie sau oropozitie(anomalii de pozitie). Anomaliile de pozitie pot fi cu spatiere sau cu inghesuire.

In aceste situatii este foarte dificil de individualizat, de redat morfologiacorpului de punte asemanator cu dintii naturali. Din ratiuni estetice, fizionomice,

proteticianul incearca sa redea, sa refaca tiparul fizionomic al cazului clinic, lucrudificil datorita infrastructurii metalice ce ne impiedica .

Dupa extractie spatiul edentat este mai mare sau mai mic.La pacientii tineri in edentatii vechi, se modifica pozitia dintilor limitanti ;

nu ramane acelasi spatiu.Modificarile pot fi in sens vertical sau orizontal (ambele frecvente in terapia

protetica).

Modificari orizontale:Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai mic, dintii artificiali,

corpul de punte va fi subdimensionat ; nu au aceeasi individualizare cu a dintilornaturali.

In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi modelate mai mari.In ambele situatii nu se reproduce tiparul fizionomic al cazului clinic.

Artificiile tehnice pentru a masca aceste deficiente: in spatiu mai mare corpul de punte are suprafetele convexe;

in spatiu mai mic, corpuul de punte va fi modelat cu suprafete plane,conform principiului ca aceeasi dimensiune dar modelata diferit paremai mare sau mai mica datorita unghiului de incidenta a luminii pesuprafata modelata.

Modificari verticale:

CapitolulCapitolul

1515

117117

Apar dupa extractii laborioase, dupa traumatisme cu pierderi importante detesuturi oasoase si implicit modificari ale crestei alveolare. In aceste situatii clinice,de asemenea, pentru echipa medic-tehnician ete greu de restaurat fizionomia inzona frontala.

Daca dintii sunt subdimensionati cervico-incizal se intervine pe dintiilimitanti si se ceeaza spatiu, la nivelul crestei edentate prin plastie de creasta.

Dupa accidente, traumatisme, extractii rezulta un spatiu mare in zonafrontala ; se indica realizarea unor pelote acrilice, ceramice cu o culoareasemanatoare mucoasei gingivale pentru a se corecta defectul.

Pelotele se ataseaza puntilor metalo-acrilice, metalo-compozite (idealmetalo-ceramic). Tot ca solutie ideala mai bune ca proteze fixe sunt puntilemobilizabile telescopate asupra carora se pot interveni (igienizare, reparatii).

Daca dintii limitanti prezinta retractii gingivale (coroana clinica mai mare) sispatiul la nivelul edentat este supradimensionat in sens vertical, dintii intermediarisunt modelati cu colete false( de modeleaza dintii cu colet normal) ; de la nivelulcoletului anatomic pana la retractie se modeleaza pentru a compensa deficitul desubstanta).

Modificarile in zona laterala zona laterala:Modificarile in sens orizontal sunt prezente datorita migrarii dintilor restanti

(meziogresiuni, distogresiuni) ; nu ridica probleme.

In spatiul respectiv se proiecteaza dintii dinspre mezial spre distal.Modelajul se realizeaza in detrimentul elementului distal (principiul fizionomic nueste important).

In sens vertical spatiul micsorat obliga clinicianul si tehnicianul sa modificeraportul corpului de punte cu creasta edentata.

La maxilar nu se mai realizeaza tangent liniar la versantul vestibular; deregula se face in semisa.

In zona laterala mandibulara nu se mai pot realiza corpurile de puntesuspendat sau tangent l ;iniar. De regula semisa.

Cand spatiul cervico-ocluzal este mic (4 mm) , corpul de punte va fi totalmetalic.

Corectarea corpului de punte in anomalii cu spatiere, cu inghesuire.In practica se obtin protezari false, vizibile. ; dintii sunt modelati mai

voluminosi.In malpozitii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica aplicarea

puntilor provizorii (punti test), obtinerea acceptiunii pacientului si convingereaclinicianului. Redarea intocmai a spatiilor prin realizarea de corpuri de punte ladistanta exact ca in situatia clinica initiala.

Corpul de punte si elemntele de agregare sunt uniteprin conectori metaliciplasati oral, in contact lejer cu mucoasa. Aceasta modificare tehnica reda cel maibine tiparul fizionomic al cazului clinic ; nu este o protezare brutala ; solutiatehnica este dificila. Se pot fractura conectorii, pot retentiona alimente.

118118

Solutia tehnica cele mai indicate :punti mixte metalo-ceramice, metalo-compozite cu acesti conectori cat mai ales puntile adezive.

In zona laterala existenta tremelor nu este necasara a fi corectata special.Seaplica principiul mentionat la modificarile orizontale,(se modeleaza elementeledinspre mezial cu volum si forma asemanatoare dintilor naturali in detrimentuldintelui distal ce poate fi modelat ca un premaolar).

Individualizarea corpului de punte este extrem de dificila si din punct de vedere al proiectarii corpului de punte, in practica, avem dificultati reale.Componenta metalica nu ne permite individualizarea si modelarea cu un volum sio forma asemanatoare dintilor naturali.

Dintii naturali nu prezinta punct de contact in 1/3 ocluzala. Aceeasi nisainterdentara nu se poate reda intocmai pe corpul de punte ; se schiteaza doar.Grosimea in sens V-O a materialului de placat+transparenta materialului suntfactori negativi in individualizarea dintilor naturali.

Artificii tehnice:Artificii tehnice:

Se indica aplicarea de mase ceramice intense proximo-proximal pentru individualizarea volumului + o separatie a dintilor, creand senzatia de volum bine conturat.

Cea mai buna individualizare se obtine cu puntile mixte metalo-ceramice,

metalo-compozite, puntile integral ceramice(1 dinte), puntile din ceromeri (Targis- Vectris). Aceasta metoda nu maimpune probleme ca pentru puntile metalo-acrilice.

119119

PUNTI SPECIALEPUNTI SPECIALE

Din cadrul puntilor speciale fac parte:

Puntea totala;

Puntea cu extensie;

Puntile mobilizabile si demontabile;

Puntile pe implante;

Puntea adeziva (colanta)-Maryland.Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii clinico-tehnice

speciale.

Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician.

Puntea totalaPuntea totala

Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale.Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixtaextinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L, F-F , L.

Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine implantati, faraafectiuni parodontale , corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei 2 canini+cei 2 molari.

Conditiile generale: starea de sanatate, homeostazia cazului clinic buna,capacitatea pacientului de a rezista la tratament, posibilitatile financiare, dotareatehnologica corespunzatoare.

Din punct de vedere al metodelor protetice :

Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) – din elementeseparate;

Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (dinelemente unite).

CapitolulCapitolul

1616

120120

Caracteristici:1. Metoda clasica:

Este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu dar mult maiprecisa si indicata pentru incepatori, cand paralelismul dintilor stalpi nu esteasigurat, nu este realizat corect.

Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare – de la amprentarepana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate, exactpe preparatie, adaptate si echilibrate ocluzal, dupa care se amprenteazacoroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale :clasic-gips=abandonat ; materiale elastice sau materiale in dublu amestec – Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice.Rezulta o amprentade arcada, model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucalaelementele de agregare

In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) peacest model, se pregateste pentru ambalare, machetele se tijeaza sistem BegoHaereus, se ambaleaza, se toarna. Rezulta corpul de punte ce se adapteazaintre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitieasemanatoare cu aliajul din care se toarna punte.

Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insereusor) : axul de insertie, relatia corpului de punte cu creasta edentata, relatiade ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa, traseele de ghidaj in

excursiile mandibulei din centric.Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinereacomponentei fizionomice, rezultand astfel o piesa de mare exactitate.

2. Metoda moderna:Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de

agregare . se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat, ceconfera siguranta si precizie in modelaj, macheta este fixa pe model,modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar

Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure),dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformariila indepartarea de pe model. Masele de ambalat fosfatice au o reactieexoterma, puntile dentare basculeaza pe campul protetic.Caracteristici:

Timp de lucru redus la jumatate ; Consum de materiale ;

Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult maiexacte .Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizatapentru puntea din elemente separate.

121121

Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului, darrezultatele sunt mediocre ; echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp, nu este ometoda de precizie (este una de rutina).

Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta ,fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.

Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea imediata (coroaneprovizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Aceste coroane provizorii se vor utiliza inetapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluziepentru a evita inaltarile frecvente, inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceastaocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi).

Puntea cu Puntea cu extensiextensiee

Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea inconsola »).

Exista doua posibilitati de extensie:

Puntea cu extensie meziala -corpul de punte este plasat mezial fatade elemetele de agregare. Este indicata frecvent in edentatii maxilarede incisiv lateral si premolarul 1.

Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat distal fatade elementele de agregare.Este indicata frecvent in edentatiiterminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). Aceste piesemecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala;in practica sunt modelate atipic, nu cu morfologia reala a dinteluiinlocuit.

La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin, sa nu aiba corpul depunte contact cu dintele antagonist, dar intre timp dintele antagonist migreazarezultand interferente in antero-lateralitate; dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul1-premolarul2).

Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dinteleantagonist.

Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim

pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu de canin), pacienti tineri, sexfeminin, din absenta conditiilor tehnice.Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu dinti stalpi

bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dintiantagonisti o proteza partiala acrilica, arcada numai pana la molarul 1 superior+ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul), fiedin ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile).

Solutii ideale:

122122

Punti speciale agregate cu coroane partiale;

Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala;

Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie);

Punti speciale pe implante (costisitoare).O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale, frontale ;

(nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuie sa fie bine implantati ; extensia poate fiatasata unei punti totale (subtotale).

Puntile mobilizabile si demontabilePuntile mobilizabile si demontabile

Sunt alcatuite din:

componenta fixa (infrastructura) ce este sub forma de matrice(incrustatie, capa sau implant) ;

componenta mobila (suprastructura) =componenta protetica (corpde punte la care este atasat patricea, incrustatia, coroana, piulitapentru fixare cu surub).

Puntile mobilizabile si demontabile se agrega prin:

coroane telescopate;

culise; insurubare sistem surub-piulita;

incrustatie in incrustatie;

agregare prin crosete divizate. Toate aceste sisteme de agregare sunt indicate pentru puntile mobilizabile si

demontabile. Necesita o dotare foarte buna, medic+tehnician experimentat,materiale de calitate pentru a obtine piese de mare precizie.

Indicatii:

in modificari ale spatiului edentat in sens vertical si orizontal unde secontraindica puntile fixe;

in defecte osoase postextractionale, postraumatice nerestauratechirurgical;

in agregarea pe implanturi;

in prevenirea afectiunilor orale cu potential cancerigen (leucoplazii) incare se contraindica puntile fixe;

in conditii de dotare foarte bune.

Avantajele:

se pot demonta si igieniza periodic de pacient si clinician;

123123

se poate examina starea de sanatate a stalpilor, implanturilor,mucoasei;

se pot repara in caz de fractura relativ usor;

se poate interveni chirurgical la nivelul tesutului osos in mobilizari aledintilor sau implanturilor datorita alveolizelor.Reconsolidareastalpilor se face cu implant granular biovitroceramic;

se poate evalua fiabilitatea agregarii mixte (dinti stalpi+implant) sau a

agregarii pluriplantara.

Dezavantaje:

tehnologia este pretentioasa, de mare precizie;

sistemele de agregare se micsoreaza in timp datorita frictiunii sistenuirii (stergerea filetului).

Zona capului de surub este zona de minima rezistenta deoarece seobtureaza cu rasini diacrilice in strat subtire (0,5 mm).

Puntea telescopataPuntea telescopata

Elemente componente:

Componenta fixa=infrastructura =capa 0,2mm aplicata intim pe

bont, are forma cilindrica ; Componenta mobilizabila=coroana de acoperire cu morfologie

ocluzala normala.Retentia se realizeaza prin frictiune la puntile pur telescopate si mixt:

frictiune si insurubare la puntile ce au agregare la un capat pe implant si la alt capatpe dinte natural.

Materiale:

capele se toarna din materiale rigide, nedeformabile: Au-Pt, Co-Cr,Ni-Cr, Ti.

Caracteristici:

in timp frictiunea se micsoreaza, puntea se mobilizeaza cu usurinta ;

se indica mijloace suplimentare de marire a frictiunii: crosete,resorturi fixate pe capa, pivoturi (stifturi ) fixate in coroana+teaca lanivelul capei.


Cand dintii limitanti au dimensiuni mici se indica sisteme de telescopare coroana desubstitutie - pivot si teaca fixata intraradicular cu placuta .

124124

Pivotul este sectionat longitudinal pentru a reoptimiza frictiunea.

Puntea agregata prin culisePuntea agregata prin culise

Culisele sunt sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletatedar si a puntilor mobilizabile. Au forme diferite.

Parti componente: Componenta cavitara din matrice;

Componenta pozitiva din patrice.Cele 2 componente se agrega frictional. Puntile sunt agregate cu ajutorul

culiselor in 2 variante:

patricea fixata pe fata proximala, distala a elementeor de agregare;

matricea este fixata la nivelul corpului de punte. Agregarea conventionala este in cazul PPS. Matricea fixata de elementul de

agregare si patricea agregata de corpul de punte.Se indica pentru puntile cuagregare mixta (dinti naturali si implanturi). Aceasta modalitate permite dintelui sa

se deplaseze in sens vertical fiziologic (20-30 ), neafectand rigiditatea implantului.

Puntea mobilizabila fixata cu surub (demontabila)Puntea mobilizabila fixata cu surub (demontabila)

Agregarea poate fi:

Mixta: dinti naturali si implant;

Pur implant. Agregarea mixta conventionala este putin utilizata. Consta din realizarea

unei cape cu teaca filetata si a suprastructurii, a coroanei de acoperire cu orificiu.Frecvent fixarea se realizeaza pe stalpul distal, cel mezial fiind agregate fie printelescopare, culisare, incrustatie in incrustatie.

Puntea putea fi demontata de clinician si examinata. Tehnologic foarte rar utilizata.Procedeul de agregare prin insurubare a fost luat de la sistemul de

insurubare pentru puntile implanto-purtate.Se foloseau teci filetate in care patrund

suruburi de aceeasi dimensiune.

Avantajele puntilor mobilizabile si demontabile:

Sunt igienice , indicate in zona laterala pe implante;

Se pot indeparta ; se observa statusul parodontal, periplantar;

Se poate interveni local chirurgical sau protetic pentru corecatreamorfologiei corpului de punte (morfologia ocluzala, contacte dentare,tipul de ocluzie).

125125

Variante tehnologice:Sunt reprezentate de puntile mobilizabile agregate prin:

sisteme incrustatie in incrustatie.Componenta fixa este sub forma dreptunghiulara sau

semicilindrica fixata pe preparatia extracavitara;Componenta mobila: incrustatie patrice atasata , unita la corpul de

punte. Acest sistem se realiza in variantele: varianta clasica cu agregare pe dinti naturali (incrustatia patrice

este cimentata); agregare mixta: implant+dinti naturali. Incrustatie patrice nu se

cimenteaza.

crosete.Modalitate depasita tehnologic datorita dzavantajelor

sistemului :croset vizibil, grad de mentinere relativ redus, constructieprotetica predominanta pentru proteza partiala.

Ele erau indicate in edentatiile terminale. Au fost inlocuite prinsolutiile moderne (puntile implantopurtate).

Puntea agregata pe implantePuntea agregata pe implante

Componente:

Suprastructura protetica;

Infrastructura implantara/mixta.

Agregarea pe implante se poate realiza prin:

Frictiune-cimentare;

Mijloace speciale: bare ;

Sisteme surub-piulita.Implantul este un dispozitiv de fixare a suprastructurii protetice prevazut

sau nu cu teaca filetata.Rolul implantului este de a transforma edentatiile terminale

in edentatii laterale.

Tipuri de implante:In raport cu oferta osoasa:SCHRODER prezinta 4 implanturi:a) endosoase (80%) au suprafata de contact, fixitate + integrare tisulara maimare;b) juxtaosoase, in relatie cu osulc) submucozale;

126126

d) subperiostale – nu mai sunt indicate datorita gradului de rezorbtie intimp.Functie de material:

Metalice : Cobal-crom-molibden, Titan+ aliajel sale, tantal;

Ceramice : din hidroxilapatita, biovitroceramica ;

Materiale compozite : carbon, safirele-sunt mai rar utilizate, inscadere.

Dupa forma: surub radacina cu forma conica, cilindrica (mixta – FRIALIT II) ;

lama (Linkow) ; Se plaseaza intotdeauna in dreptul molarului 1,deoarece de la molarul 2 incepe sa fie creasta edentata ascendenta.. Indreptul molarului 1 avem oferta osoasa mult mai buna – creastazigomatico-alveolara.

ac-Scialom (din tantal) ; azi folosit doar in transfixatii dentare ; Azisistemele de transfixatie dentara :WITZ, TISA, PRUIN.

Partile componente ale unui implant:

Segmentul osos-conic, cilindric;

Prelungirea exomucozala (coletul =gatul ), influenteaza zona unde seataseaza fibromucoasa formand santul perimplantar dupa integrare si

vindecare gingivo-osoasa; Stalpul (bontul) = zona de sprijin a suprastructurii; Accesorii:

Surub de acoperire la implanturile stadiul II;

Cape de transfer ;

Dispozitive directe si indirecte de transfer ;

Stalpul analog.Implanturile stadiul I se aplica in avulsiile dentare (alveole proaspete), ce

pot fi incarcate protetic dupa 7 zile pana la 30 zile. Se numesc implanturi FRIALITI, II cu forma cilindro-conica, se introduc dupa extractie, avulsie. Exista siimplanturi BIOCERAM – implanturi imediat ceramice din alumina.

Implanturile stadiul II (IMZ, BONEFIT) sunt incarcate protetic dupa 3-4luni, la mandibula, unde vindecarea gingivo-osoasa este mai rapida si 4-6 luni, la

maxilar, unde vindecarea este mai lenta.

Conceperea puntii pe implante:Incarcarea implantului este esentiala in mentinerea implantului pe arcada.

Incarcarea protetica este responsabila 65-70% de mentinerea implantului pearcada.

O conceptie si executie eronata a suprastructurii va conduce la eliminareaimplantului prin fibroliza , prin transmiterea fortelor ocluzale paraaxial(nefiziologic).

127127

Designul (principii protetice) privind puntea pe implante:

Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie naturala;

Suprafata orala va fi modelata egal sau usor subdimensionata;

Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu long centric si wide centric, pentru ca transmiterea presiunilor ocluzale sa fie cat maifiziologic transmise.

Concepte ocluzale:La puntile implantopurtate se indica ocluzia cu protectie mutuala

caracterizata prin:

Inocluzie in zona frontala cu 30-50 , cu traseu de ghidaj aplatizat;

Se indica ghidajul antero-lateral=ghidaj de grup;

Se contraindica ghidajul canin;

In propulsie si lateralitate, dezocluzia fara interferente;

Relatii centrice si de intercuspidare maxima fara contacte premature;

Modelaj ocluzal cuspi-fosa cu fosa larga, modelaj atenuat cu reduceriin sens V-O a ariilor ocluzale.

In supraprotezarile pe implante se indica conceptul ocluziei lingualizatecaracterizat prin:

Contact cuspid fosa aplatizata; Dinti antagonisti cu cuspidaj atenuat;

Ocluzie bilateral echilibrata (Gysi si Pound);

Contactul se realizeaza numai intre cuspidul activ si fosa.

Metodele protetice:

Cu articulator individual sau semiadaptabil.

Inregistrarea cu arc facial sau placi de ocluzie pentru a fi transferatepe articulator.

Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei centrice cusablonul de ocluzie deoarece genereaza erori.

Materiale de placat:

Indicate sunt materialele polimerice (rasini baropolimerice, rasinicompozite) ;

Placajul ceramic este utilizat desi este contraindicat.Implantul surub nu se incarca imediat, ci numai dupa integrarea lui.

Factorii de succesc ai implantului sunt:

Indicatia implantului;

Tipul de implant;

128128

Cum se incarca implantul;

Gradul de participare al cazului clinic;

Posibilitatile financiare.

Puntile adezivePuntile adezive

Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc la maximumsacrificiile de tesuturi dure dentare.Aceste tipuri de lucrari protetice necesitapreparatii superficiale, numai in smalt (peliculare) ale dintilor stalpi care trebuie safie integri.La prepararea pentru o coroana de invelis conventionala se sacrificaaproximativ 40-60% din tesuturile dure dentare coronare, in timp ce pentru oproteza fixa adeziva se sacrifica0-10%.

Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare finete si pot firealizate numai de practicieni meticulosi , cu experienta.

Smaltul dintilor stalpi se macroconditioneaza si se microconditioneaza.Macroconditonarea reprezinta totalitatea transformarilor suferite de dintii

stalpi sub actiunea instrumentarului rotativ.

Macroconditionarea dintilor laterali:

crearea unui ax de insertie unic in directie ocluzo-cervicala; crearea unei forme proximale rezistente;

realizarea incercuirii proximale(elementele de agregare trebuie sacuprinda dintele pe cel putin180º;

obtinerea unei arii de colaj maxime;

crearea unui lacas pentru pintenul ocluzal;

crearea unei limite cervicale in muchie de cutit.

Macroconditionarea dintilor frontali presupune:

obtinerea retentiei prin crearea unui ax de insertie unic.

crearea de limite cervicale’’ in chanfrein’’ Microconditionarea smaltului consta in gravaj cu acid orto-fosforic.

Aliajele din care se realizeaza aceste lucrari protetice se conditioneaza si ele

prin diferite metode pentru a imbunatati adeziunea la nivelul interfatei adeziv-aliaj:1. realizarea de macroretentii sub forma de orificii, retentii perlate, grile

sau rugozitati2. obtinerea de microretentii prin metalizare, gravaj acid electrolitic,

coditionare cu laseri, sablare, gravaj chimic;3. conditionare chimica prin silanizare, oxidare, ceramizare,

cositorizare,depunerea unui strat intermediar de silicati4. tehnici combinate.

129129

Adezivii folositi sunt pe baza de cimenturi diacrilice(Panavia,C&BMetabond).

Indicatii:

restaurarea edentatiilor reduse de 1 maximum 2 dinti;

imobilizarea dintilor parodontotici;

contentia rezultatelor dupa tratamente ortodontice si/sau

chirurgicale; restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia temporara;

la pacientii varstnici care nu suporta un tratament conventional prinpunti fixe sau este contraindicat datorita unor afectiuni sistemice;

indicate de unii medici pentru marirea DVO;

tratament provizoriu sau provizoriu de lunga durata;

punti clasice la care un element de agregare este adeziv;

modificarea morfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea mijloacelor dementinere, spijin si stabilizare ale unei proteze mobile ;

la pacientii la care trebuie modificat ghidajul canin-se coleaza fatapalatinala cu o placuta orala.

Contraindicatii:

suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi; dinti stalpi malpozitionati sau care nu corespund exigentelor

fizionomice ale pacientilor;

preexistenta unor treme sau diasteme;

dinti stalpi devitali;

ocluzii adanci, mai ales cele acoperite;

parafunctii de tipul bruxismului;

diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi;

eruptia incompleta a caninilor sau a dintilor stalpi;

absenta dintilor din zona de sprijin;

inaintea sau in timpul tratamentelor ortodontice;

puntile adezive cu extensie sunt total contraindicate;

igiena bucala deficitara; pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme buco-dentare(boxeri);

.imposibilitatea utilizarii digii, ca mijloc de izolare obligatoriu inrestaurarile adezive;

la pacientii indisciplinati, care nu respecta dispensarizarea.

Avantaje:

sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi dentare;

130130

riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii este minim;

fetele vestibulare ale elementelor de agregare raman intacte;

limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu determina iritatii lanivelul parodontiului marginal;

sunt estetice;

pretul de cost este mai redus;

este posibila o refixare daca se decoleaza.

Dezavantaje:

rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice;

necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare;

pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale metalice sa transpara;

presupun etape de mare acuratete si precizie;

nu se pot fixa provizoriu;

daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau aspirarii.

tehnologia protezedloerntafreixe file1 note de curs catedra de propedeutica si materiale dentare...

Documents