transportul feroviar.nita

8/20/2019 Transportul Feroviar.nita

1/32

LICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCTII DE MASINI

MIOVENI

PROIECT DE SPECIALIZARE

EXAMEN PENTRU OBTINEREA CERIFICATULUI DECALIFICARE NIVEL 4

INVATAMANT SPECIAL RUTA DIRECTA.FILIERA

TEHNOLOGICA.PROFIL TEHNIC

SPECIALIZAREA:

TEHNICIAN TRANSPORTURI

INDRUMATOR PROIECT: ELEV:

PROF.VOICESCU ION NITA IULIAN

MARIAN

1


2/32

PROMOTIA 2016

Cuprins

1.ARGUMENT 41.1.Dezvoltare economică 4

1.2.Organizarea transportului feroviar 4

2.Caractr!"t!c!# tra$"%&rt'#'! (r&)!ar *

2.1.Modalități de transport 6

2.2.Locomotive.Clasificare 7

+.I$(ra"tr'ct'ra......................................................................................................................1

!.1."lementele ansam#lului care formează infrastructura căilor ferate$$$$$$$$$$$1

!.2.%u fac parte din infrastructura căilor ferate$$$$$$$$$$$$$$$$$$$11

!.!&uncționarea infrastructurii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..11

4.C#a"!(!cara c,!#&r (rat----------------------------..12

4.1.Căile ferate magistrale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..12

4.2.Liniile principale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$12

4.!.Liniile secundare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.12

4.4.Liniile uzinale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..12

4.6.'odurile de cale ferată$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$12

4.7.(unelurile$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$12

.Pr&c"'# / tra$"%&rt % ca#a (rat,--------------------14

).1.Definireași structura$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..14

*.Parc'# / )a0&a$-------------------------------.1

6.1.Elemente

principale………………………………………………………………………………………………

……………….15

.Str'ct'ra %'$ct#&r / ('$cț!&$ar a c,!#&r (rat..........................................................1

7.1'unctele de sec*ionare.....................................................................................................17

7.2.+ecționarea liniilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$...17

2


3/32

7.!.Clasificarea punctelor desecționare$$$$$$$$$$$$$$$$$$..17

7.4.+tațiile de cale ferată$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..17

7.).&unc*ia comercială sau economică$$$$$$$$$$$$$$$$$..1,

7.6.Clasificarea stațiilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..1,

7.7.Clasificarea compartimentelor$$$$$$$$$$$$$$$$$...1-

.Or0a$!3ara tra$"%&rt'#'! / ,r('r! % ca#a (rat,-------------25

,.1.(raficul$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.2

6.O%raț!! c&rc!a# ș! /&c'$t 7$ tra$"%&rt'# / ,r('r! % ca#a

(rat,---...22

-.1.Operații și documente...............................................................................................22

-.2.+crisoarea de transport$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$...22

-.!.Men*iunile inserate n scrisoarea de transport interna*ional$$$$$$$$$2!

15.O%raț!! c&rc!a# ș! /&c'$t 7$ "taț!!# /

/"t!$aț!............................................2

11.P#ata ta8#&r / tra$"%&rt % ca#a (rat,.......................................................................2*

11.1.(a/ele de transport....................................................................................................26

12.C,!# (rat ȋ$ R&9$!a...............................................................................................26

C&$c#'3!!.............................................................................................................................+1

B!#!&0ra(!

3


4/32

ARGUMENT

1.1.D3)tara c&$&!c,

Dezvoltarea economică a unei tări0 economiei mondiale ȋ n general0 este de neconceput fără

transporturi. "le asigură #una desfășurare a producției ȋ n industrie și agricultură0

circulația #unurilor materiale și a oamenilor.(ransporturile facilitează legăturile ȋ ntre

regiunile cu materii prime ȋ n care acestea se prelucrează0 desfacerea și distri#uirea

mărfurilor ȋ n centrele corespunzătoare. 'rin intermediul lor se fac scim#uri permanente

de materii prime0 produse și #unuri ȋ n general ȋ ntre diversele zone ale unei țări0 ȋ ntre țări

aflate pe același continent0 sau la mari distanțe pe alte continente. 'articiparea la

dezvotarea economiei mondiale0 ieșirea din izolare a comunităților umane0 integrarea ȋ n

sistemele generale informaționale și creșterea nivelului de civilizație au fost și sunt

posi#ile prin intermediul transporturilor.

O#iectul activității de transport presupune deplasarea ȋ n spațiu a #unurilor0 mărfurilor și

persoanelor de către un transportator0 activitate care este o modalitate de ȋ nfaptuire a

intereselor de natură socioeconomică0 reglementate 3uridic. 'rocesul apariției

transporturilor ca ramură distinctă a economiei naționale a ȋ nceput la sfr șitul sec 5leași sa desfășurat o dată cu revoluția industrială.

1.2.Or0a$!3ara tra$"%&rt'#'! (r&)!ar

(ransportul feroviar a fost organizat după apariția locomotivei cu a#ur ȋ n deceniul al

treilea al sec 550 locul acestuia fiind luat de transportul feroviar dieselelectric și

electrificat. (ransportul feroviar0 auto0 maritim0 aerian0 reprezintăun domeniu important al

activității economico sociale prin intermediul căruia se realizează deplasarea sau

strămutarea ȋ n spațiu a #unurilor și persoanelor ȋ n scopul satisfacerii intereselor materiale

și spirituale ale societății omenești.

%ormele 3uridice ȋ n materia transporturilor de mărfuri și persoane și cele care vizează

activitatea cărăușilor ȋ n calitate de profesioniști fac parte din ramura dreptului comercial.

't ca activitățile de transport să fie considerate fapte de comer ț acestea tre#uie să se

desfășoare ȋ n mod repetat0 organizat și profesional de către o intreprindere specializată.

Dreptul transporturilor este ansam#lu normelor 3uridice care reglementează raporturile ce

4


5/32

se sta#ilesc0 se modifică sau se sting ȋ n procesul de organizare și e/ecutare a transportului

de mărfuri sau pasageri.

5


6/32

2.Caractr!"t!c!# tra$"%&rt'#'! (r&)!ar

'rin transport feroviar se ȋ ntelege orice operațiune de transport realizată cu veicule

feroviare0 de către operatorii de transport feroviar0 pe infrastructura căilor ferate0 ȋ n scopul

deplasării ȋ n spațiu și timp a mărfurilor0 #unurilor și persoanelor.

(ransportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalită*i de transport0 ocupnd n

traficul mondial locul din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate.

+ocietă*ile feroviare au depus eforturi sus*inute n dezvoltarea 8i perfec*ionarea

materialului rulant0 precum 8i n organizarea 8i e/pedierea mărfurilor0 n vederea reducerii

duratei de transport 8i a mic8orării pre*ului de transport.

2.1.M&/a#!t,ț! / tra$"%&rt

(ransporturile feroviare au păstrat avanta3ele de*inute fa*ă de celelate modalită*i de

transport9

asigurarea unui flu/ continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmică:

o#*inerea unei anumite regularită*i din punctul de vedere al timpului de transport0 datoritămodului de organizare 8i independen*ei fa*ă de condi*iile atmosferice:

realizarea unei integrită*i mai mari a mărfurilor n timpul transportului0 pentru că riscul de

avariere este mai mic n compara*ie cu alte modalită*i de transport:

ncasarea mult mai rapidă a contravalorii mărfurilor transportate0 pentru că ncărcarea se

face cnd marfa a fost predată0 iar negocierea documentelor se face după e/pedierea

fiecărui vagon:

o anumită siguran*ă n privin*a primirii mărfurilor de către cumpărător0 deoarece

societă*ile de transport feroviar sunt0 n mare parte0 ntreprinderi de stat:

simplitatea e/pedierii mărfurilor 8i cunoa8terea din timp a tarifelor0 ce permite e/pedierea

mărfurilor fără o pregătire preala#ilă deose#ită 8i cunoa8terea celtuielilor ncă nainte de

efectuarea transportului:

6


7/32

celtuielile 8i consumurile de materiale pentru am#alare sunt mult mai mici0 pentru că

manipularea 8i fi/area se face direct de către producător0 cu personal specializat 8i cu

utila3e specifice opera*iunilor de ncărcare 8i descărcare.

2.2.L&c&&t!).C#a"!(!car

eiculele feroviare cele mai importante sunt locomotivele0 mi3loacele de tracțiune și

vagoanele0 respectiv mi3loacele de transport propriuzise. ;mpreună0 acestea formează

trenurile de marfă0 de călatori sau mi/te0 care circulă dupăun orar sau program presta#ilit.

L&c&&t!)a este un veicul motor de cale ferată cu sursă de

energie proprie sau străină0 pentru producerea for*ei de trac*iune necesară la remorcare0

fără ca veiculul să transporte sarcini utile.Drept sursă de energie proprie se folose8tearderea com#usti#ililor. Locomotivele pot fi cu ardere e/ternă0 de e/emplu a căr#unilor0

folosind ca agent termic a#urul n ma8ini cu a#ur0 sau cu ardere internă0 de e/emplu a

com#usti#ililor licizi0 n motoare diesel.Drept sursă de energie e/ternă se folose8te

curentul electric0 preluat dintro re*ea de alimentare.

Mai demult locomotivele erau clasificate după capacitatea locomotivei 8i utilizarea ei0

astfel erau9

1. locomotive pentru tren accelerat

2. locomotive pentru tren personal

!. locomotive pentru tren de marfă

4. locomotive pentru manevră 8i

). locomotive mici0 sau pentru linie ngustă

;ntre timp au apărut locomotive puternice standard cu peste 2 ?m@ sau viteze 8i mai

mari0 dispărnd cli8eul din trecut al unui accelerat alcătuit dintro locomotivă cu ! 4

vagoane.

a;L&c&&t!)a /!"#


8/32

puteri de ! ?B n concluzie sunt utilizate numai pentru locomotive de manevră sau

pentru asa numitele automotoare Diesel.

&ig.1.Locomotiva dieselmecanică

;L&c&&t!), /!"#


9/32

&ig.2.Locomotiva dieselelectrică

c;L&c&&t!)a /!"# =!/ra'#!c,


10/32

+.I$(ra"tr'ct'ra

(ransportul feroviar este realizat de operatorii de transportpersoane 3uridice0 al căror principal o#iect de activitate este prestarea de servicii de transport pe calea ferată.

nfrastructura căilor ferate romne constituie proprietate pu#lică a statului și este formată

din ansam#lul elementelor necesare circulației materialului rulant ȋ n scopul efectuării

serviciului pu#lic de transport feroviar0 ȋ n condiții de siguranță0 potrivit tenologiilor și

reglementărilor specifice transportului feroviar.

&acem precizarea că transportul feroviar pu#lic se efectuează pe #ază de contract de

transport și se delimiteazăstrict de transportul feroviar ȋ n interes propriu0 efectuat pentru

activitățile proprii0 cumi3loace de transport detinute ȋ n proprietate sau ȋ nciriate.

+.1.E#$t# a$"a#'#'! car (&ra3, !$(ra"tr'ct'ra c,!#&r (rat sunt9

liniile ferate descise circulației pu#lice0 terenul aferent pe care acestea sunt efectiv

construite și terenurile situate de o parte și de alta a a/ei căii ferate necesare e/ploatarii0 ȋ n

limitele concrete sta#ilite prin standarde de stat și prin otarari ale uvernului:

lucrările de artă9 poduri0 tunele0 viaducte etc. aferente liniilor ferate descise circulatiei

pu#lice:

lucrarile geotenice de protecție și de consolidare0 plantațiile de protecție a liniilor ferate

și terenurile aferente pe care sunt amplasate:

instalațiile de siguranță și de conducere operativă a circulației feroviare:

tria3ele de rețea ale căii ferate și terenurile aferente acestora:

instalațiile de electrificare0 stațiile de transformare și terenurile aferente acestora:

instalațiile de telecomunicații care asigură transmiterea informației pentru siguranța și

conducerea operativă a circulației:

clădirile care conțin numai instalații de centralizare0 electrificare și telecomunicații

feroviare0 inclusiv construcțiile de orice fel destinate lor și terenurile aferente:

dotările care sunt utilizate pentru ȋ ntreținerea0 repararea și modernizarea infrastructurii

căilor ferate.

10


11/32

N' (ac %art /!$ !$(ra"tr'ct'ra c,!#&r (rat9

instalațiile de siguranță a circulației0 de control al vitezei0 de scim# de date caletren și

de telecomunicații0 aflate pe materialul rulant:

construcțiile de orice fel0 terenurile și liniile ferate utilizate pentru activitatea tenologică

de transport feroviar:

instalațiile0 ecipamentele și terminalele de telecomunicații și de prelucrare electronică a

datelor0 care sunt utilizate numai pentru e/ploatarea comercială a serviciilor de transport

pu#lic pe căile ferate.

+.2.F'$cț!&$ara !$(ra"tr'ct'r!! căilor ferate romne se asigură ȋ n mod ne ȋ ntrerupt de

către Compania %aționala de Căi &erate EC.&..E +.A. prin9

a> asigurarea stFrii de func*ionare a tuturor liniilor0 instala*iilor 8i celorlalte elemente ale

infrastructurii la parametrii sta#ili*i:

#> conducerea operativF a circula*iei trenurilor si permiterea manevrei:

c> ndeplinirea ansam#lului func*iilor tenice0 comerciale0 economice 8i de reprezentare

necesare.

'arametrii elementelor infrastructurii cFilor ferate romne tre#uie sF corespundF normelorinterne0 interna*ionale sau sta#ilite prin acorduri specifice la care omnia este parte. Acesti

parametri tre#uie sF asigure compati#ilitatea infrastructurii cFilor ferate romne0 n ntregul ei

sau pe direc*ii 8i culoare de transport0 cu ansam#lul interna*ional al cFilor ferate feroviare.

Definite sintetic ca un ansam#lu de construc*ii 8i instala*ii care asigurF circula*ia trenurilor

pe un anumit teritoriu0 cFile ferate au ca element principal 8inele de cale feratF fi/ate rigid in

traversele de lemn sau #eton precomprimat0 la o anumitF distan*F una de alta0

numitF ecartament. Mai precis0 ecartamentul este distan*a dintre fe*ele interioare ale 8inelor 8icare n *ara noastrF mFsoara0 de o#icei0 14!) mm. "cartamentul de 14!) mm este

considerat normal 8i este cel mai reprezentativ ecartament 8i n alte *Fri europene. Gn alte *Fri

e/istF 8i ecartamente mai mari0 ca de e/emplu n Comunitatea +tatelor ndependente 8i +.H.A. .

11


12/32

4.C#a"!(!cara c,!#&r (rat

D'%a !%&rta$ța #&r c&$&!c, ș! )''# tra(!c'#'!> c,!# (rat " c#a"!(!c, ȋ$:

a> cFi ferate magistrale:

#> cFi ferate principale:

c> cFi ferate secundare:

d> cFi ferate uzinale.

4.1.C,!# (rat a0!"tra#asigurF legFturile capitalei cu principalele ora8e ale *Frii 8i cu

sistemele de transport ale *Frilor vecine. e*eaua feroviarF din *ara noastra cuprinde un numar

de opt zone0 deservite de opt magistrale0 care acopera practic ntreg teritoriul *Frii 8i asigurF

legatura cu toate re*elele feroviare ale *Frilor vecine0 inclusiv cu (urcia 8i *Frile Orientului

Apropiat.

Liniile principale de importantF economicF deose#ita 8i care leagF Iucure8tiul cu ora8ele

principale ale *Frii0 sunt incluse par*ial 8i n magistralele de cale feratF.

Liniile secundare deservesc anumite zone ur#ane 8i asigurF legaturile acestora cu liniile

principale 8i magistrale.

Liniile uzinale sau industriale apar*in acelor intreprinderi 8i com#inate care dispun de

asemenea linii 8i deservesc proceselor tenologice ale acestora0 asigurnd accesul mi3loacelor

de trac*iune 8i al vagoanelor pnF n incinta intreprinderii sau com#inatului respectiv0 prin

sta*ia uzinalF sau sta*ia +%C& din zonF.

4.*.P&/'r!# / ca# (ratasunt construite peste unele cursuri de apF0 fluvii0 ruri0 sau lacuri

8i au importan*F deose#itF prin faptul cF au reu8it sF lege unele zone sau regiuni care pnF n

momentul construc*iei podurilor erau complet izolate. Gn America sau construit poduri peste

reat +alt La?e0 iar peste fluviul Missisippi la +t.Louis0 Menpis0 Iolton. Gn "uropa

principalele poduri sunt peste in la +tras#ourg0 Joln0 peste DunFre la Ielgrad0 %ovi +ad0Iudapesta0 iurgiu use0 &etesti Cernavoda0 8i peste olga la Jazan0 +aratov0 olvograd.

Gn Asia sunt traversate de poduri fluvii ca9 "nsei0 Cuang Kiang0 uang e.

4..T'$#'r!#

Adeseori0 re*eaua cFilor ferate massive muntoase prin tuneluri.'rimele tuneluri au fost

constuite nca de la sfar8itul secolului 55. 'rimul tunel feroviar din "uropa sa dat n

folosin*F n 1,71 ntre &ran*a 8i talia avnd o lungime 12.2!! m. Cel mai lung tunel

european este +implon ntre "lve*ia 8i talia cu o lungime de aproape 2 ?m. Cel mai lung

12


13/32

tunel din lume se aflF la untington La?e n M*ii +tnco8i : cel mai lung tunel

su#teran este +ei?an n Kaponia ntre le onsu 8i o??aido cu o lungime de )!., m.

Cele mai multe tuneluri se gFsesc n statele alpine din "uropa0 n Kaponia0 America de %ord 8i

+ud0 %oua eelanda.

Lungimea rețelei de cale ferată din omnia este de 11.!42 ?m0 din care 24N

reprezintă linii du#le și 2!0,N reprezintă linii electrificate .

13


14/32

.Pr&c"'# / tra$"%&rt % ca#a (rat,

.1.D(!$!rș! "tr'ct'r,

Deplasarea mărfurilor 8i călătorilor n spa*iu cu trenul constituie procesul de produc*ie al

căii ferate.

Gn raport cu gruparea opera*iunilor elementare de veiculare a mărfurilor 8i călătorilor0 n

procesul de transport se disting următoarele faze9

1faza de e/pediere 9cuprinde opera*iunile efectuate n puctul ini*ial:

2faza de parcurs 9 se referă la transportul propriuzis:

!faza de trans#ordare intermediară 9 opera*iunile efectuate n punctele caracteristice de

trans#ordare:

4faza de sosire 9 opera*iunile nregistrate la locul final al transportului.

(renurile se nscriu n func*ie de prioritate 8i de rangul lor.Gn raport cu importan*a lor n

circula*ie0 trenurile se mpart n următoarele ranguri9

rangul 1 P trenuri cu mers special:

rangul 2 P trenuri e/prese 8i rapide:

rangul ! P trenuri eccelerate de călători:

rangul 4 P trenuri de persoane 8i trenuri cursă:

rangul ) P trenuri militare0 mi/te0 trenuri de călători 8i accelerate de mărfuri:

rangul 6 P trenuri directe de mărfuri:

rangul 7 P trenuri locale de mărfuri 8i trenuri convoaie.

14


15/32

*.Parc'# / )a0&a$

Mi3locul de transport feroviar este )a0&$'#.

agoanele0 n func*ie de caracteristica transportului0 pot fi9

-vagoane de călători P vagoane de clasa 8i 0 vagoane de dormit clasa 8i 0 vagoane

restaurant:

&ig.4.agon de călători

-vagoane de marfă P vagoane acoperite0 dezgolite0 vagoane platformă0 vagoane cisternă:

&ig.).agoane marfă

vagoane speciale P vagoane frigorifice0 izoterme0 vagoane pentru vietă*i.

*.1.E#$t# %r!$c!%a# care caracterizează vagoanele sunt9

capacitatea de ncărcare:

greutatea proprie:

15


16/32

viteza ma/imă cu care pot circula etc.

(otalitatea vagoanelor din eviden*a căii ferate formează parcul inventar. Acesta se mparte

n9

parcul activ P totalitatea vagoanelor n stare de func*ionare aflate pe căile ferate:

parcul inactiv totalitatea vagoanelor care0 din diverse motive0 nu pot fi utilizate.

16


17/32

.Str'ct'ra %'$ct#&r / ('$cț!&$ar a c,!#&r (rat

.1P'$ct# / "c?!&$ar a căilor ferate sunt locurile unde calea ferată se ntrerupe

pentru a permite9

ncruci8area trenurilor:

trecerea lor nainte:

sta*ionarea pentru ncărcarea 8i descărcarea mărfurilor:

sta*ionarea vagoanelor pentru compunerea 8i descompunerea trenurilor.

.2Sc?!&$ara #!$!!#&r de cale ferată se face n func*ie de volumul traficului0 al

transportului de mărfuri 8i călători0 de cerin*ele de deservire a localită*ilor0 a unită*ilor

economice.

.+.C#a"!(!cara %'$ct#&r / "cț!&$ar

Gn func*ie de activitate 8i de dotarea tenică0 punctele de sec*ionare pot fi9


18/32

..F'$c?!a c&rc!a#, "a' c&$&!c, presupune activitatea sta*iei de cale ferată cu

privire la9

primirea0 depozitarea 8i eli#erarea mărfurilor0 a trenurilor0

eli#erarea legitima*iilor de călătorie0

m#arcarea 8i de#arcarea călătorilor0 etc.

.*.C#a"!(!cara "tat!!#&r

Gn condi*iile unui trafic intens0 sta*iile de cale ferată pot fi specializate n9

sta*ii de marfă P se amplasează n centrele industriale mari 8i foarte populate:

sta*ii de călători P deservesc traficul de călători 8i se amplasează0 n special0 n marile

ora8e0 unde trenurile de călători 8i termină parcursul:

sta*ii mi/te P efectuează att opera*ii n legătură cu traficul de călători0 ct 8i opera*ii

legate de traficul de mărfuri. Cu cteva e/cep*ii0 re*eaua C& este formată din sta*ii de

cale ferată mi/te:

sta*ii de tria3 P se amplasează n punctele unde se acumulează curen*i mari de vagoane9 n

aproprierea marilor centre industriale 8i agricole0 n porturi0 n mari comple/e feroviare0

unde o parte din curen*ii de pe o magistrală 8i scim#ă sensul de mers:

sta*ii de dispozi*ie P destinate0 n special9 pentru scim#area locomotivelor la trenurile

care tranzitează0 pentru eciparea lor0 pentru scim#area partizilor de locomotive0 pentru

compunerea 8i descompunerea trenurilor care circulă ntre sec*iile de remorcare adiacente0

repararea locomotivelor0 a vagoanelor 8i opera*ii tenice 8i comerciale aferente primirii 8i

e/pedierii trenurilor de marfă 8i călători. Aceste sta*ii se mai numesc 8i sta*ii cap de sec*ie.Amplasarea sta*iilor cap de sec*ie depinde de9 sistemul

de trac*iune0 de norma de lucru a personalului de tren.

sta*iile intermediare P se amplasează n locurile care asigură deservirea comodă a

centrelor populate 8i a ntreprinderilor. +e construiesc ntre sta*iile cap de sec*ie0 la o

distan*ă de cca ) 1 ?m una de alta.

Caracteristica acestor sta*ii este faptul că prin ele trenurile tranzitează fără prelucrare. Gn

anumite situa*ii se efectuează 8i opera*ii legate de urcare 8i co#orre a călătorilor. De

18


19/32

asemenea0 servesc 8i pentru ncruci8area 8i depă8irea trenurilor0 contri#uind la sporirea

capacită*ii de circula*ie a re*elei feroviare.

Desfă8urarea activită*ii n sta*iile de cale ferată n condi*ii de eficien*ă0 necesită

organizarea conducerii0 a produc*iei 8i a muncii.

..C#a"!(!cara c&%art!$t#&r

Gn sta*iile de cale ferată0 activitatea se desfă8oară n compartimente sau forma*ii de lucru0

cum ar fi9


20/32

.Or0a$!3ara tra$"%&rt'#'! / ,r('r! % ca#a (rat,

Organizarea transportului n general 8i a celui de mărfuri n special0 este legată de

no*iunea de trafic.

.1.Tra(!c'l reprezintă totalitatea transporturilor efectuate ntro perioadă de timp

n cadrul anumitor rela*ii de transport.

,.1.1(raficul se poate mpăr*i n9

a>(rafic intern P totalitatea transporturilor efectuate n limitele frontierei unei *ări:

#>(raficul interna*ional P totalitatea transporturilor efectuate pe căile ferate ntre două sau

mai multe state.

(raficul interna*ional dintre statele din "uropa este reglementat de Conven*ia CM0 care

are ) păr*i ce se referă la9

o#iectul 8i starea de aplicare a Conven*iei:

răspunderea căii ferate:

contractul de transport:

dispozi*ii diverse:

dispozi*ii tranzitorii.

,.1.2.Conven*ia este completată de , ane/e0 ce se referă la9

modelul scrisorii de trăsură sau al duplicatului scrisorii de trăsură:

modificarea contractul de transport:

regulamentul transportului coletelor e/prese0 etc.

&olosirea reciprocă a vagoanelor de mărfuri n transportul feroviar este reglementată de

Conven*ia 0 la care participă toate *ările semnatare la Conven*ia CM 8i prin care sunt

reglementate pro#leme privind9

termenul de revizie:

predarea0 primirea 8i rencărcarea vagoanelor:

20


21/32

diferite pro#leme tenice.

c>(raficul de tranzit P reprezintă numai o parte dintrun trafic interna*ional efectuat pe

teritoriul a mai multe *ări0 astfel nct nu ncepe 8i nu se termină pe teritoriul aceluia8i stat.

Marfa care tranzitează nu este supusă ta/elor vamale sau altor condi*ii restrictive:

d>(raficul de peage P totalitatea e/pedi*iilor ale căror sta*ii de plecare 8i destina*ie se

găsesc pe teritoriul aceluia8i stat0 nsă0 n parcurs0 stră#at teritoriul unui stat vecin.

21


22/32

6.O%raț!! c&rc!a# ș! /&c'$t ȋ$ tra$"%&rt'# / ,r('r!% ca#a (rat,

6.1.O%raț!! ș! /&c'$t

(ransportul mărfurilor pe calea ferată presupune0 mai nti0 primirea acestora de către

sta*iile respective0 necesitnd un ansam#lu de opera*ii 8i documente9

ntocmirea de către predătorul mărfii a documentului de transport :

e/aminarea stării am#ala3ului:

predarea P primirea mărfurilor pentru transport 8i a scrisorii de trăsură:

marcarea 8i eticetarea coletelor:

sta#ilirea greută*ii mărfurilor:

depozitarea mărfurilor n magazii0 pe cei sau pe trenuri:

alegerea vagoanelor introduse la ncărcare:

sigilarea 8i predarea acestora personalului de tren:

Mărfurile se e/pediază n ordinea sosirii0 afară de cazul n care anumite e/pedi*ii se #ucură

de prioritate.

Hnele mărfuri sunt e/cluse de la transport sau sunt primite n anumite condi*ii.

6.2.Scr!"&ara / tra$"%&rt este principalul document n raporturile dintre calea ferată

8i #eneficiarii transportului de mărfuri. Aceasta constituie documentul doveditor al

contractului de transport fiind0 n acela8i timp0 un document de transport 8i un document

conta#il.+crisoarea de transport are ) păr*i9

1>Hnicatul P nso*e8te transportul 8i se eli#erează destinatarului o dată cu marfa:

2>Duplicatul P l prime8te predătorul după nceierea contractului de transport 8i constituie

dovada primirii mărfurilor la transport:

!>Copia scrisorii de transport P rămne n sta*ia de predare:

22


23/32

4>Avizul 8i adeverin*a de primire P nso*e8te transportul mpreună cu unicatul. 'rin

aceasta0 n sta*ia de destina*ie0 destinatarul certifică primirea mărfurilor 8i este păstrată n

sta*ia respectivă:

)>"/emplarul de serviciu P nso*e8te transportul la destina*ie. După eli#erarea

transportului0 sta*ia respectivă l ane/ează la contul ta/elor ncasate.

P$tr' tra$"%&rt'# !$tr$a?!&$a#0 scrisoarea de transport este un document nscris 8i

pro#atoriu0 fiind dovada nceierii contractului de transport0 vala#il pentru calea ferată

unde sunt predate mărfurile0 precum 8i pentru celelalte căi ferate cae participă la traficul

respectiv de mărfuri.

-.2.1.+crisoarea de transport se compune din următoarele e/emplare9

unicatul:

duplicatul:

certificatul de e/pediere P se referă la ndeplinirea formalită*ilor vamale:

actul de plată centralizat P serve8te la efectuarea decontărilor ntre e/pedi*ia

interna*ională 8i calea ferată:

foaia de e/pediere P se re*ine de către sta*ia de destina*ie 8i serve8te la efectuarea

decontărilor ntre căile ferate participante la transport:

avizul 8i adeverin*a de primire P prin care destinatarul certifică primirea mărfurilor0

păstrnduse n sta*ia de destina*ie:

matca scrisorii de transport P e/emplarul care rămne n sta*ia de predare:

certificatul de trecere a frontierei face dovada trecerii mărfurilor dintro *ară n alta.

6.+.M$?!'$!# !$"rat @$ "cr!"&ara / tra$"%&rt !$tr$a?!&$a# "'$t:

men*iuni o#ligatorii P numele sta*iei 8i a căii ferate de predare: ruta de ndrumare: numele

8i adresa destinatarului: greutatea mărfii: felul am#ala3ului: marca0 numărul coletelor:

numărul vagoanelor 8i ini*ialele căii ferate: enumerarea documentelor ane/ate: numele0

prenumele 8i adresa e/peditorului:

23


24/32

men*iuni facultative P sta#ilirea localită*ilor pentru aprovizionarea cu gia*ă a

transportului cu mărfuri altera#ile0 sta#ilirea localită*ilor pentru adăparea animalelor0 etc.

"ste posi#ilă modificarea ulterioară a scrisorii de transport0 n anumite condi*ii0 att de

către predător0 ct 8i de către destinatar0 cu condi*ia ca modificarea să fie efectuată o

singură dată.

'reluarea mărfii n transportul interna*ional pe calea ferată anga3ează răspunderea tuturor

căilor feate participante la transport. "le răspund solidar pentru efectuarea transportului de

mărfuri0 respectiv corespunzător prevederilor din scrisoarea de transport.

24


25/32

15.O%raț!! c&rc!a# ș! /&c'$t ȋ$ "taț!!# / /"t!$aț!

Activitatea desfă8urată n parcursul transportului 8i n sta*iile de destina*ie cuprinde un

cople/ de opera*ii legate de9

alegerea celei mai convena#ile rute de ndrumare ruta directă0 pe lngă care pot e/ista

rute ocolitoare0 ce pot fi incluse de către e/peditor sau de către calea ferată datorită

caracteristicilor climei0 a modului de tranc*iune0 a condi*iilor de e/ploatare>:

trans#ordarea mărfurilor P poate fi9 vagonvagon0 vagonautomo#il sau vagonnavă.

Aceasta se impune datorită defec*iunilor tenice sau comerciale0 datorită nerespectării de

către predător sau de către sta*ie a normelor privind ncărcarea 8i transportarea mărfurilor:

recartarea transportului P modificarea contractului de transport n sensul scim#ării sta*iei

ini*iale de destina*ie sau a destinatarului sau oprirea transportului din parcurs. Gn

transportul de căi ferate romne0 predătorul0 avnd garan*ia dreptului de proprietate asupra

mărfii pe toată durata transportului0 dreptul de modificare a contractului de transport

apar*ine n e/clusivitate acestuia:

informarea sta*iilor despre apropierea mărfurilor P oferindule posi#ilitatea să8i

pregătească mi3loacele de descărcare0 să asigure for*a de muncă0 să organizeze forma*iile

de lucru corespunzătoare:

avizarea transportului P informarea scrisă sau telefonică a destinatarului0 de către calea

ferată0 n legătură cu sosirea mărfii:

descărcarea mărfii:

eli#erarea mărfii n sta*ia de destina*ie către destinatarul specificat n scrisoarea de

transport:

despăgu#iri n transportul de mărfuri P cnd0 din vina căii ferate0 apar pierderi par*iale sau

totale sau avarii ale mărfurilor primite spre transport.

25


26/32

11.P#ata ta8#&r / tra$"%&rt % ca#a (rat,

11.1.Ta8# / tra$"%&rt c'%r!$/:

1>tariful de transport:

2>ta/ele accesorii:

!>alte ta/e ce survin din momentul primirii mărfii0 la transportul pnă la eli#erarea lor

destinatarului.

(ariful de transport con*ine pre*ul de transport pe calea ferată.

Gn timpul transportului apar unele servicii suplimentare0 care se e/ecută fie de

administra*iile de cale ferată0 fie de agen*iile căilor ferate participante la transport 8i de

firmele prestatoare de servicii agreate de calea ferată 8i care e/ecută aceste presta*ii la

cererea predătorului sau a destinatarului.

Celtuielile efectuate de calea ferată cu aceste presta*ii se numesc ta/e accesorii.

Gn conformitate cu regulile uniforme0 e/istă peste 6 de ta/e accesorii0 acestea fiind

codificate0 pentru a putea fi nscrise cu u8urin*ă n scrisoarea de transport.

Hnele prestări de servicii se e/ecută din oficiu0 altele numai la cererea clien*ilor. 'rin

scrisoarea de transport se precizează care anume ta/e accesorii sau grupe de ta/e accesorii

se suportă de predător 8i care de destinatar.

(a/ele accesorii nepreluate asupra sa de predător0 calea ferată le pretinde de la destinatar.

11.1.1.C# a! !%&rta$t ! (rc)$t ta8 acc"&r!! "'$t9

ta/ele vamale:

celtuielile de camiona3 neprevăzute n tarif:

celtuielile pentru repararea am#ala3ului0 pentru refacerea ncărcăturii0 etc.

(arifele de transport 8i ta/ele accesorii sunt pu#licate ntro formă convenită de fiecare

cale ferată.

'lata se face pe #aza tarifelor vala#ile n momentul nceierii contracului de transport.

26


27/32

(ariful de transport tre#uie să con*ină 8i condi*iile speciale aplica#ile transportului

respectiv0 att la tariful propriuzis0 ct 8i la ta/ele accesorii 8i0 dacă este cazul0 modul de

convertire a valutelor n care este e/primat tariful. Gn tarif tre#uie men*ionat 8i regimul de

viteză la care se aplică tariful respectiv.

'lata integrală sau par*ială efectuată de predător se face n limitele men*ionate n

scrisoarea de trăsură9

Qfranco tarife de transportR P predătorul plăte8te numai tariful de transport propriuzis0

nsă pe ntreg parcursul:

Qfranco tarife de transport inclusiv ...R predătorul plăte8te tariful de transport propriuzis

pe ntreg parcursul plus alte ta/e pe care tre#uie să le nominalizeze:

Qfranco tarife de transport pnă la punctul 5R predătorul plăte8te tariful de transport pnă

la un punct 50 nominalizat :

Qfranco tarife de transport inclusiv pnă la punctul 5R predătorul plăte8te tariful de

transport pnă la punctul 50 de la acest punct tarifele 8i ta/ele accesorii fiind plătite de

destinatar:

Qfranco toate ta/eleR predătorul acită toate ta/ele pnă la sta*ia de destina*ie:

Qfranco pentru o sumă determinatăR predătorul acită0 n sta*ia de predare0 suma

nominalizată e/primată0 de o#icei0 n moneda *ării de predare.

11.1.2.Tar!('# / tra$"%&rt (r&)!ar /!(r,:

din punctul de vedere al sferei de aplicare 8i

din punctul de vedere al sferei de construc*ie.

11.1.+.D!$ %'$ct'# / )/r a# "(r! / a%#!car " /!"t!$0:

tarife locale aplica#ile pentru mărfurile transportate ntre două localită*i0 pe teritoriul

unui singur stat:

tarife interna*ionale P se aplică pentru transporturile de mărfuri la care participă

administra*ii de cale ferată din cel pu*in două state. Acestea0 la rndul lor0 pot fi9

tarife directe P con*in pre*ul de transport ntre două sta*ii situate n state diferite:

27


28/32

tarife comune multilaterale P sunt ntocmite de mai multe căi ferate 8i se aplică0 n mod

unitar0 pe re*elele feroviare ale mai multor state. 'entru că au acela8i nivel de structură0 se

mai numesc 8i tarife comune:

tarife de tranzit P sunt vala#ile numai pe o re*ea feroviară. Ma3oritatea *ărilor au cte un

tarif aplica#il mărfurilor străine aflate n tranzit. La efectuarea unui transport interna*ional0

pre*ul de transport se calculează prin cumularea acestor tarife de tranzit:

tarife de tranzit portuar P pentru ncura3area tranzitului de mărfuri prin anumite porturi.

%ivelul acestor tarife este mai scăzut 8i scade pe măsură ce cre8te volumul mărfurilor

transportate prin porturi:

tarife speciale P se aplică numai pentru o anumită rută de transport0 pentru a ecili#raflu/ul de mărfuri 8i a evita returul vagoanelor goale:

tarife n scopul ncura3ării sau su#ven*ionării transportului anumitor produse pe parcursul

unei singure re*ele feroviare sau a unui grup de *ări.

28


29/32

12.C,!# (rat ȋ$ R&9$!a

Gn *ara noastrF construc*ia de cFi ferate a nceput n secolul 55. e*eaua feroviarF din

omnia are o lungime de 11.! ?m0 o densitate de 4,01 ?m0 iar !!N este electrificatF.

'rima linie ngustF de cale feratF este Arad 'incota din 1-220 iar prima rutF electrificatF cu

ecartament normal este ntre Cmpina 8i Ira8ov din 1-6). Gn anul 1,)4 se terminF

construirea primei linii de cale feratF ntre Iazia8 8i Oravi*a)2 ?m urmatF n 1,6 de ruta

CernavodF Constan*a 6! ?m 8i n 1,6- de Iucure8tiiurgiu 6) ?m. Gn luna mai 1,7, este

inaugurat primul traseu interna*ional deservit de un tren accelerat pe ruta Iucure8tiiena

prin Or8ova 8i arciorova. Gn anul 1,,2 sa realizat la 'redeal legFtura dintre sistemele

feroviare din Muntenia 8i (ransilvania ceea ce a determinat legarea nemi3locitF a re*elei a

re*elei de atunci la re*eaua feroviarF europeanF.Cele mai multe rute au fost date n e/ploatare n perioada 1,7 1-14: n perioada inter#elicF

sau adFugat cateva linii noi0 cea mai importanatF fiind ruta atra Dornei lva MicF. Lipseau

totu8i unele legFturi ntre arterele principale ceea ce ducea la sla#a servire cu mi3loace

feroviare a unor regiuni ale *Frii: sau construit astfel mai multe linii de legaturF9 &Furei

(ecuci: Iucure8ti o8iori de edeCaracal: +alva i8eu de Kos: Ium#e8ti Livezeni: 'iatra

%eam* Iicaz: ovinari(g.Kiu.

Hnele din aceste trasee au prezentat trasee dificile necesitnd sFparea a numeroase tunelurisau viaducte prin mun*i0 corectFri de pante 8i consolidari de versan*i0 dar avnd 8i deose#itF

importan*F. Cel mai lung tunel se aflF pe ruta minierF Ostra Lesu Hrsului 6. m.: tuneluri

mai ntilnim pe rutele9

Ira8ov Gntorsura IuzFului la (eliu 4.!7) m:

ala*i Irlad la (Flma8ani !.!:

+alvai8eu la omuli 2.!,, m.

Linia +alva i8eu a scos din izolare Maramure8ul contri#uind la dezvoltarea economicF a

regiunii 8i ruta Ium#e8ti Livezeni a legat direct #azinul 'etro8ani cu sudul *Frii.

Orientarea generalF a liniilor de cale feratF este influen*atF de prezen*a Mun*ilor Carpa*i0 care

sunt totu8i traversa*i de 1 linii0 8i de a8ezarea n sudul *Frii a capitalei cFtre care converg

principalele trasee de cala feratF din omnia: Iucure8tiul este primul centru feroviar al *Frii

din care pornesc , linii magistrale care se leagF apoi la trasee interna*ionale.

1. Iucure8ti Craiova Dr.(. +everin(im8oara Kim#olia )72 ?m:

2. Iucure8ti Ira8ov &FgFra8 +i#iu Deva Arad Curtici 616 ?m:

!. Iucure8ti Ira8ov +igi8oara (eiu8 Clu3 %apoca Oradea "p. Iior 6)6 ?m:

29


30/32

4. Iucure8ti Ira8ov Ciceu Deda Ki#ou Iaia Mare +atu Mare 6,! ?m:

). Iucure8ti 'loie8ti P MFrF8e8ti IacFu +uceava ic8ani 4,, ?m:

6. Iucure8ti 'loie8ti MFrF8e8ti (ecuci a8i Hngeni 422 ?m:

7. Iucure8ti Hrziceni &Furei IrFila ala*i 2! ?m:

,. Iucure8ti Cernavoda Constan*a Mangalia 2,) ?m:

'rincipalele noduri de cale feratF din care se ramificF mai mult de cinci linii sunt9Iucure8ti0

'loie8ti0 (imi8oara0 Arad0 Oradea0 &Furei0 o8iori de ede. (raficul de mFrfuri este format n

special din produse de carierF 8i #alastierF0 cFr#uni0 produse metalurgice0 petroliere0 produse

din lemn.

30


31/32

C&$c#'3!!

(ransportul feroviar este o modalitate eficientă si economică din punct de vedere energetic

de transport terestru cu mi3loace mecanizate. Calea ferată asigură o cale de rulare foarte

dură si in acela8i timp netedă0 pe care ro*ile trenului pot rula cu minimum de fric*iune. Cae/emplu0 un vagon o#i8nuit poate transporta pnă la 12) tone de ncărcătură. Comparativ

cu alte modalită*i de transport terestru0 unui tren i este necesară cu )7N mai pu*ină

energie pentru a transporta o tonă de marfă dect

mi3loacelor de transport rutier.

Htiliznd transportul feroviar se face o importantă economie de spa*iu9 o linie ferată du#lă

poate duce mai mul*i pasageri0 n acela8i interval de timp0 dect o autostradă cu patru

#enzi.

Ca rezultat0 transportul feroviar este o formă ma3oră a transportului pu#lic n multe *ări.

(ransportul feroviar se poate desfășura la orice ora din zi si din noapte comparativ cu alte

tipuri de transporturi.+e efectuează att ȋ n marile orașe ct și ȋ n restul țării.

31


32/32

B!#!&0ra(!:

1. Dumitru .0 Cesa A.0 00 Locomotiva diesel idraulicF de 12) C' SS0 "ditura &acla0

(imi8oara 1-,!:

2. Ionta D. 00 Locomotiva diesel electricF 66DA De 21 C' SS0 "ditura Asa#0 Iucure8ti

2!0 +I% -7!,612.

!. +er#an Lacriteanu0 lie popescu0 Tstoricul tractiunii feroviare din omania vol.1 1,)4

1-1,R:

transportul feroviar.nita

Documents