tricolorul romaniei - adina berciu-draghicescu romaniei - adina... · pdf fileih. adina...

Click here to load reader

Post on 11-Sep-2019

11 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Ih. Adina Berciu-Drlghicescu fiberiu Velter

    Dr. G. D.Iscru Aurel David

    TRICOLORUL ROMAXTEI STMBoL al UNTTATII, INTEcnlrAln il sUvERANrrAlrr NATIONALE

    Coordonator: Dr- Adina Berciu-Drighicescu

    EDITIJRA €

    SIGMA

    BUC{JRESTI 1995,

    -

  • sl

    CUPRINS

    Introducere

    Steagurile la romini

    Istoria tricolorului nafional

    Tricolorul il avem de la geto-daci? O nou[ ipotezd" . .

    De la opJiunea coloristic5 la prezenla pe drapel a tricolorului . .

    Oficializarea tricolorului ln contextul revolulionar pagoptist

    Afirmarea Drapelului tricolor al Romdniei independente .

    Lista ilustrafiilor.

    Bibliografie

    Resum6,

    Summary

    trustrafii

    23

    23

    De-a lungul timpr gi comunicare diver constituie, allturi de reprezentatl individr

    statornic simbol al is Steagul este simbr

    aspiralii pe care un st

    un stat, steagul este I qi-a dobdndit-o in m fiind simbolul mlririi simbolul cltre care se lui.

    Acest simbol, car, trecutul gi ne face sd gi inillitoare a credir

    Astfel, din toate drapelul s-a bucurat r

    credinli; gi astizi la I alegi gi datori s[J ap

    I Tiberiu Stitnciulescr

    47

    62

    83

    115

    119

    tzs

    t27

    t29

  • 115

    119

    t25

    r27

    129

    STEAGT]RILE LA ROMAM

    Drupelul este Romfrnia, acest pdmAnt binecuvAntat al patiei, udat cu sAngele strdbunilor nogtri Si tmbogdgit cu sudoar ea mancitorului. El este familia, o gorul fi e cd_ ruia, casa tn care s-au ndscut pdrintrii gi unde se vor naste copiii noStri. Steagul este tncd simbolut d.evota_ mentului, credinlei, ordinii g al disciplinei ce reprezintd oastea. Steagul este totodatd trecutul, prezentul {i viitorul fdrii, tntreaga istorie a RomAniei!

    (Al. L Cuza, I/13 septembrie 1863)

    De-a lungul timpului, toate popoarele au folosit ca mijloc de individualizare gi comunicare diverse simboluri, devenite apoi insemne nafionale. Steagul constituie, al5turi de stemi, sigiliu gi imn, un insemn naJional prin care este reprezentatA individualitatea qi suveranitatea unei nafiuni. El este cel mai statornic simbol al istoriei unui popor

    Steagul este simbolul care eoncretizeazd, realizarea unei idei sau a unor inalte aspiralii pe care un stat sau un popor le-a urmirit in decursul vremurilor. pentru un stat, steagul este simbolul fiinlei sale istorice qi politice, al situaliei pe care qi-a dobdndit-o ?n mijlocul celorlalte state gi al prestigiului de care se bucuri, fiind simbolul mlririi nalionale. Pentru o armat5, steagul este simbolul victoriei, simbolul cltre care se indreaptl aspiraJiile tuturor acelora care lupti sub faldurile lui.

    Acest simbol, care vorbe$te intr-o limbr ti.cutr, dar inleleasi, ne pune in falr trecutul gi ne face sI vedem viitorul, fiind "icoana patrieil' gi o "relicvl sfdnti qi inilptoare a credinlei patriotice"r.

    Astfel, din toate aceste motive, in toate timpurile gi la toate popoarele, drapelul s-a bucurat de o deosebiti veneraJie. Pe steag se depunea jurimdntul de credinfi; gi astizi la fel. Purtitorii lui, din antichitate gi pdnl ast1zi, sunt oameni alegi gi datori si-l apere cu preJul vietrii lor.

    t Tiberiu Stitnciulescu, Cuttut drapelului, Bacuregti, 193g, p.20.

    5

  • in b[tIlii, drapelul constituie elementul central, indicdnd fie direclia de inaintare, fie concentrarea trupelor, fie retragerea. Capturarea steagului inamic

    este un indiciu al victoriei, duptr cum pierderea lui inseamn[ dezonoare gi infrdngere, care se risfr6ng asupra tuturor acelora care luptl sub culorile lui.

    Un regiment care gi-a pierdut drapelul trebuia s[ meargd dezonorat fIrI steag pdnl cdnd igi redobindea onoarea printr-o bravuri exceplionall in fala tuturor regimentelor. Steagurile capturate de o armati in rlzboi sunt socotite semne ale victoriei; la fel stau m[rturie gi steagurile infipte pe cetatea sau oraqul cucerit.

    Dimpotrivi, predarea unui steag inseamnd supunere sau respect faJi de cineva

    mai puternic.

    Drapelul de baz[ al unitilii consemne.Lz[ regulamentele armatei gi reamintegte datoria sfdnti a fieclruia de a servi cu credinJi patria, de a aplra cu bdrbIlie, pricepere gi abnegatie hotarele 1irii, independenla gi suveranitatea ei.

    Importanla gi rostul steagului intr-o bltilie au fost remarcate inc[ din Evul Mediu (sec. al XVI-lea) in lucrarea: invdldturile lui Neagoe Basarab cdtre fiut sdu Teodosie. ,,Astfel, mintea se aflI in trupul omului asemenea steagului cAnd sti in mijlocul luptei, iar in luptl toati oastea privegte la steag. $i pdni sti steagul in lupt5, acea luptl nu se cheaml biruiti, chiar dacl are nf,val5 grea (spre sine) iar ei tofi privesc cltre steag $i toli se strdng in jurul lui. Iar dacl steagul cade, toati oastea se risipegte gi nu se gtie unul cu altul cum gi incotro merg. Agijderea este qi domnul: pdnl sti mintea lui intr-insul intreagd, toli ogtenii lui se strdng imprejurul s[u, ca gi ogtile in jurul steagului"2.

    De-a lungul timpului, forma, dimensiunile, culoarea s-au mai modificat, dar simbolul drapelului gi rolul slu au rlmas aceleaqi.

    Steagul este o crealie a popoarelor antice. Originea lui se datoreazl necesitilii de a se distinge la o anumiti distanJi corpul c[ruia apar]inea o parte din arrnatl gi de a oferi luptitorilor un prilej ugor de a se aduna.

    Asirienii gi pergii s-au folosit de acest insemn. La fel gi evreii care aveau bandiere speciale printre diferitele lor triburi. La egipteni gi la greci s-au adoptat insemnele cu embleme.3

    2 Apud C.Rezachevici, Steagurile militare ale fdrii RomhneSti Si Moldovei tn veacal aI WII-Iea, in 'Revista de Istorie", t.29, 1976, nr.8, p.1199.

    3 Enciclopedia Romhniei,I, Bucuregti, 1938, p. 73-74.

    La romani, int6lni

    infanterie gi signum (:

    unei legiuni sau al unr

    o comand[ aparte, tn consta dintr-o bucati. r

    care se fixa pe un le prijini. Vexillum-ul 1 alcf,tuise detagamentu

    Apoi, fiecare legi purta la steagurile sz zodiacale, adici sunt bucurau de o adorali descrierea pe care ( semnificafie a cuvdntr

    sdu legiunile purtau li

    erau adorate de cltr naqterii acvilei legion

    Astfel, legiunea I legiunile a IV-a gi a I

    Augusta, a IX-a Frete

    era semnul zodiacal i

    a casei Iulia. Apoi, Primigenia, create d€

    sub care se ndscuse ir

    a XVI-a Gemina au i care corespunde lui I

    Prin urmare, aces p, zeri lor identifica Septimius Severus, si

    apoi in secolul al III- vedea pe mormAntul

    * Vexillum, i (lat.): ne drept obiect de sardir

    6

  • b direcjia de cegului inamic

    dezonoare qi rfr culorile lui.

    kat fdri steag inE in futa tuturor

    mite semne ale m oraqul cucerit.

    ttryect fap de cineva

    rmrei gi reamintegte & e 4Era cu b[rbI1ie,

    incl din Evul fusarob cdtre fiul

    steagului cdnd h steag. $i pdn[ stI ue ndval[ grea (spre lui. Iar daci steagul

    cum gi incotro merg.

    La rornani, ?nt6lnim cuvdntul steag sub numele de vexillum* (drapel) pentru infanterie gi signum (stindard) pentru trupele de cavalerie. Orice detagament al unei legiuni sau al unei trupe auxiliare, creat cu un anume scop, form0nd astfel o comandr aparte, trebuia s[ aib[ un vexillum al sru, propriu. Acest vexillum consta dintr-o bucati de pdnzi pitratl, colorati diferit gi cu franjuri pe margini, care se fixa pe un lemn pus de-a curmezigul in virful unei sulile sau al unei prljini. Vexillum-ul purta ca legendl numele corpului de armati din care se alcltuise detaqamentul precum gi numele impdratului.

    Apoi, fiecare legiune avea ca simbol figura unui anumit animal, pe care o purta la steagurile sale. Cele mai multe dintre aceste simboluri sunt semne zodiacale, adicd sunt stelele care au prezidat na$terea legiunilor gi care se bucurau de o adoratrie divin5. Aceasta ne-o spune categoric Ovidiu, care, in descrierea pe care o face asupra anului lui Romulus, se joac5. cu dubla semnificalie a cuvdntului signum: semn zodiacal gi steag. El afirml ci pe timpul siu legiunile purtau la steaguri qi semnele zodiacului. Cum insl aceste insennne erau adorate de cltre romani, ?nlelegem ugor de ce legiunile celebrau ziua nagterii acvilei legionare qi a steagurilor.

    Astfel, legiunea I Minerva, creatl de Domitian, avea ca sirnbol un berbec; legiunile a IV-a gi a v-a Macedonica, a IV-a Victrix, a vII-a Claudia, a vIII-a Augusta, a IX-a Fretentis, a X-a Gemina aveau ca simbol taurul, deoarece acesta era semnul zodiacal al lunii in care domnise Venus Genetrix, zeiJa protectoare a casei lulia. Apoi, legiunile a II-a Augusta, a XVI-a Gemina, a XVII-a Primigenia, create de Augustus, purtau ca simbol capricornul, semnul zodiacal sub care se n[scuse imp5.ratul. Mai t6rziu, legiunile a VI-a Flavia, a XVIII-a qi a XVI-a Gemina au avut drept simbol leul. Cohortele pretoriene au scorpionul, care corespunde lui Marte, zeul rlzboiului qi strlbunul poporului roman.

    Prin urmare, aceste simboluri dateazd, dintr-o vreme cdnd latinii vedeau incl pe zeli lor identificali cu anumite animale. Apoi, trebuie amintit ci p6ni la Septimius Severus, simbolul animalic era dispus pe coada steagului, sub phalere, apoi in secolul al III-lea a inceput sI fie a$ezat in vdrful steagului, cum se poate vedea pe mormdntul descoperit la Viminnacium.

    * Vexillum, i (lat.) : stindard, drapel. De aici termenul de vexilologie consacrat gtiinlei care are drept obiect de studiu steagurile.

    intreagi, toli ogtenii lui

    c-eu mai modificat, dar

    d-oreazd necesitllii o parte din armatii

    $ ewelr care aveau *au adoptat