2.examinarea clinica si paraclinica a pacientului in chirurgia_norestriction

7/24/2019 2.Examinarea Clinica Si Paraclinica a Pacientului in Chirurgia_NoRestriction

1/115

EXAMINAREA CLINICA SI

PARACLINICA APACIENTULUI IN

CHIRURGIA MAXILO-FACIALA


2/115

Scopurile

Descoperirea manifestarilor clinicedentoparodontale si maxilo-faciale care

vor trebui diagnosticate si tratate Depistarea tuturor semnelor oraledeterminate de boli generale

Recunosterea pacientului cu riscchirurgical

Identificarea unor eventuale bolicontagioase si protejarea medicului


3/115

Examinarea bolnavului

1.Anamneza

2. Examenul clinic general3. Examenul loco-regional

4. Examenele paraclinice


4/115

1. Anamneza

INTEROGATORIUL - intrebari cheie

asupra starii de sanatate

Dezavantaje:

Depinde de experienta medicului, fiind

dezavantajati medicii tineri

Se poate omite punerea unor intrebariimportante

Cronofaga


5/115

CHESTIONARUL-cuprinde o lista de

intrebari simple la care pacientul va

raspunde in scris

Avantaje

Economie de timp

Compensarea lipsei deexperienta aclinicianului

Siguranta acopeririituturor domeniilor deinteres

Dezajantaje

Unii pacienti raspundincomplet la intrebari

Chestionarul nu seadapteaza intotdeauna la

nivelul intelectual al fiecaruipacient

Este dificila elaborarea unuichestionar simplu, care saacopere mai multe

posibilitati de raspuns


6/115

ASOCIEREA CHESTIONARULUI CU

INTEROGATORIUL-

completarea de catre pacient a unuichestionar, dupa care urmeaza o

discutie axata pe problemele mai

importante


7/115

DATE DE IDENTIFICARE

Nume, prenume

Varsta

Adresa si nr. de telefon

Ocupatia


8/115

MOTIVELE PREZENTARII

DUREREA

- Localizarea

- Iradierea

- Momentul declansarii

- Spontana/provocata

- Factorii declansatori, care o

exacerbeaza sau amelioreaza

- Intensitatea

- Tipulpulsatila/fulguranta

- Caracterulpermanent/intermitent

-Aparitia in crize

-Asocierea cu alte fenomene

Durerea din nevralgia detrigemen


9/115

MOTIVELE PREZENTARII

Momentul aparitiei

Conditiile aparitiei

spontan/provocat

A fost precedata de alte

simptome?

Bine delimitata / difuza

prezenta sau absenta

durerii

Evolutiarapida/lenta,

progresiva

TUMEFACTIA ABCESUL OBRAZULUI

M TIVELE PREZENTARII


10/115

M TIVELE PREZENTARII

Momentul aparitiei

Asocierea cu alte

simptome

Evolutia

DEFORMAREA Tumora glanda parotida


11/115

Antecedentele heredo-colaterale

GENERALE

- tuberculoza, sifilisul, SIDA, bolile mamei

inainte de sarcina (metabolice, endocrine,

efectiuni neuro-psihice); bolile mamei in

timpul sarcinii (boli infecto-contagioase

sifilisul; avitaminozeleavitaminoza B

incriminata in etiologia despicaturilor labio-velo-palatine; regimul alimentar; tulburarile

digestive; starile toxice)


12/115


ALE APARATULUI DENTO-MAXILAR

Prognatismul mandibular anatomic, ocluzia

adanca acoperita, dizarmonia dento-

alveolara, amelogeneza imperfecta,

dentinogeneza imperfecta, maladia Cap de

Pont, tulburari de ocluzie, predispozitia la

carie, boala parodontala


13/115


1894, Jarisch si White 1960, Gorlin si Goltz

Boala cu transmitere AD

Carcinoame bazocelulare

multiple Keratochisturi odontogene

Anomalii costale sivertebrale

Anomalia Sprengel Hidrocefalie

Despicaturi labiale sipalatine

Defecte corticale osoase

Sd Gorlin -Goltz


14/115


15/115


1882, Recklinghausen

Caracter AD

Pigmentarea

tegumentului Noduli fibrosi cutanati

Neurofibroamesubcutanate

Hiperplazianeurofibromatoasa atesuturilor moi

Alte interesari: osoase,oculare, cerebrale,

endocrine, vasculare

Neurofibromatoza / boala

Recklinghausen


16/115

Antecedente personale fiziologice

Grup sangvin

Rh

Menarha

Menopauza

Numar de sarcini, nasteri, avorturi


17/115

Antecedente personale patologice HTA

TA >140/90mmHg

Categoria Sistolica mm/Hg Diastolica mm/Hg

TA optima < 120 < 80

Normotensiune < 130 < 85

TA inalt normala 130-139 85-89

HTA grad I 140-159 90-99

HTA grad II 160-179 100-109

HTA grad III 180 110

HTA sistolica izolata 140


18/115

Norme pt masurarea TA

Determinarea sa se faca dupa 5 min de repaus in decubitdorsal sau pozitie sezanda

Bratul sa fie la nivelul inimii

La varstnici, diabetici si in alte afectiuni asociate cu

hipotensiune ortostatica, TA se va masura si inortostatism, imediat si la 2 minute dupa schimbareapozitiei

Sa nu se consume cafea in ora precedenta examinarii

Sa nu fumeze cu min 15 minute inaintea masurarii Fara consum de stimulente adrenergice exogene (ex:

epinefrina in solutii decongestionante nazale)

Dialogul medicului cu pacientul sa fie calm, sa inspireincredere, pt a elimina efectul de halat alb


19/115

Esentiala/idiopatica

Secundara

Origine renalarenoparenchimatosa sau

renovasculara Origine endocrinafeocromocitom, hipertiroidism,hiperaldosteronism primar, hiperparatiroidism,acromegalie

Cauza cardio-vascularacoarctatie de aorta,insuficienta aortica, blocuri AV complete

Cauza neurologicatumori cerebrale,hipertensiunea intracraniana

Origine medicamentoasaanticonceptionale,terapia estrogenica, alte medicamente(corticosteroizi, eritropoietina, ciclosporina,antiinflamatorii nesteroidiene)


20/115

Complicatii

Accidente cerebro-vasculare

Afectiuni renale

Afectiuni coronariene


21/115

Antecedente personale patologice

BOALA CORONARIANA

Obstructia

Spasmul

Necesar O2 > rezerva O2ischemia miocardica

Risc crescut de infarct miocardic in perioada

perioperatorie, ce depinde de severitatea

afectiunii coronariene si gradul de stres fiziologicin perioada perioperatorie


22/115

The American College of Cardiology

Factori de risc major

Sindroame coronariene instabile Infarct miocardic acut sau recent cu risc ischemic important

obiectivat prin tablou clinic sau studii neinvazive

Angina instabila sau severa

Insuficienta cardiaca decompensata

Aritmii majore

Bloc A-V grad inalt

Disritmii ventriculare simptomatice in prezenta unei afectiuni

cardiace de fond

Aritmii supraventriculare cu aliura ventriculara necontrolata

Valvulopatii severe


23/115


Factori de risc intermediar

Angina pectorala

Infarct miocardic antecedent declarat sauevidentiat prin undele Q patologice pe

ECG

IC compensata sau IC in antecedente

DZ - in mod particular tip I

Insuficienta renala


24/115


Factori de risc minor

Varsta inaintata

Modificari ale ECGHVS, BRS; anomalii ST-T

Ritm cardiac altul decat cel sinusal (ex FA)

Capacitate functionala scazuta (ex

incapacitatea de a urca un etaj ducand un bagaj

de o greutate medie)AVC in antecedente

HTA sistemica necontrolata


25/115

Interventiile chirurgicale care nu

reprezinta o urgenta- 6 saptamani

dupa evenimentul coronarian acut !(Peterson, 2004)


26/115

INSUFICIENTA CARDIACA

consult cardiologic inaintea interventiei

Administrarea fara intrerupere a medicatiei de

rutina, inclusiv in ziua interventiei chirurgicale

Masurarea TA si pulsului inaintea interventiei

Se pot asocia vasoconstrictoare max 1:200 000

NU se vor utiliza sol anestezice locale cu

adrenalina la pacientii digitalizati


27/115

TULBURARI DE RITM

compromite statusul cardiac, ducand la

ischemie cerebrala sau miocardicasau

insuficienta cardiaca

predispun la formarea de trombi

intracardiaci si embolie sistemica

consecutiva


28/115

TULBURARI DE RITM

Tulburarile de ritm stabileregim ambulatoriu, doarcu avizul medicului specialist

Administrarea fara intrerupere a medicatiei derutina, inclusiv in ziua interventiei chirurgicale (cu

exceptia medicatiei AC) Masurarea TA si a pulsului inaintea interventieichirurgicale

Premedicatie cu anxiolitice de tipul derivatilor debenzodiazepine

Se pot asocia vasoconstrictoare max 1:200 000

NU se vor utiliza sol anestezice locale cuadrenalina la pacientii digitalizati


29/115

VALVULOPATIILE

Pot induce IC Localizarea valvulopatiei Severitatea valvulopatiei

Risc de endocardita infectioasa


30/115

Afectiuni cardiace asociate cu riscul de

dezvoltare a EI Risc crescutPROFILAXIA ESTE RECOMANDATA

Proteze valvulare

EI in antecedenteMalformatii congenitale cardiace

cianogene

Sunturi sistemico-pulmonarechirurgicale


31/115


dezvoltare a EI

Risc moderat - PROFILAXIA ESTE

RECOMANDATA

Alte malformatii congenitale cardiace

Cardiomiopatia hipertrofica

PVM cu regurgitare

Transplant de cord Coarctatie de aorta

Defecte septale necorectate


32/115


dezvoltare a EI Risc minor - PROFILAXIA NU ESTE

RECOMANDATA

By-pass coronarian

PVM fara regurgitare

Suflu sistolic functional sau fiziologic

DSA tip ostium secundum izolat

DSA reparat chirurgical RAA in antecedente fara disfunctie valvulara


33/115

Manopere la nivelul cavitatii orale care

necesita profilaxia antibiotica

Extractii dentare

Biopsii

Interventii chirurgicale parodontale

Implanturi dentare

Chirurgia endodontica

Punctii anestezice intraligamentareAlte manopere care provoaca sangerare

la nivelul cavitatii orale


34/115

Manopere la nivelul cavitatii orale care

NU necesita profilaxia antibiotica

Punctii anestezice de rutina

Terapie endodontica

Suprimarea firelor de sutura

Amprentarea

Profilaxia EI


35/115

Profilaxia EIStandard Amoxicilina A: 2g po cu 1 h inainte

C: 50 mg/kgc po cu 1h inainte

Alergie la peniciline Clindamicina

sau

A: 600 mg po cu 1h inante

C: 20 mg/kgc po cu 1h inante

Azitromicina

sau

A: 500 mg po cu 1h inante

C: 15mg/kgc po cu 1h inante

Claritromicina A: 500mg po cu 1h inanteC: 15mg/kgc po cu 1h inante

Nuse poate

administra medicatie

po

Ampicilina

Sau

Amoxicilina

A: 2g im sau iv cu 30 min inainte

C: 20mg/kgc iv cu 30 min inainte

Nuse poateadministra medicatie

po Si

Alergie la peniciline

Clindamicina

Sau

A: 600 mg iv cu 30 min inainteC: 20mg/kgc iv cu 30 min inainte

Cefazolin A: 1g im sau iv cu 30 min inainte

C: 25mg/kgc im sau iv cu 30 min

inainte


36/115

Tulburari de coagulare

Trombocitopenia idiopatica

Hemofilia

Boala von Willebrand

Afectiuni hepatice

Tratament cu AO

Categoria de risc Atitudine


37/115

Categoria de risc Atitudine

Risc scazut

- Nu exista istoric de

sangerare, nu primesc

medicatie, explorari

paraclinice normale- Istoric nespecific de

sangerare, parametri de

laborator normali

Se pot efectua toate interventiile chirurgicale

Risc moderat

- Terapie cronica cu AO

Consult cardiologic

Intreruperea tratamentul anticoagulant si

inlocuirea cestuia cu o heparina cu greutate

moleculara mica (Clexane, Fraxiparina)

Se determina INR si APTT zilnic

Interventia se poate efectua cand INR2,1;

ulterior se reia trat.anticoagulant(la 6 ore de la

interventia chirurgicala)

Masuri stricte de hemostaza locala

Risc crescut

- Tulburari de sangerare

sau coagulare cunocute

Consult hematologic

Spitalizare obligatorie

Masa trombocitara, factori de coagulare


38/115

Afectiuni hematologice maligne

Leucemii acute /cronice

Sd hemoragipar

Sd infectios Sd anemic

LMNH /LMH


39/115

Astmul bronsic

Consult de specialitate efectuat inaintea interv chir

Administrarea fara interupere a medicatiei de rutina


40/115

Insuficienta renala cronica

riscul anesteziei si interv chir la pacientii cu IRC cunoscutadifera in functie de severitatea afectarii renale, estimata prinrata de filtrare glomerulara, ale carei valori normale suntcuprinse intre RFG=100-125ml/min/1,73m2 de suprafatacorporala

pacientii cu IR usoara sau moderata, cu RFG intre 25-50ml/min, de obicei trec fara evenimente peste perioadaperioperatorie

cind functia renala este sever alterata (10-25ml/min), estefoarte probabil sa apara complicatii

pacientii cu IR severa prezinta un risc crescut cu 60% de adezvolta complicatii intra si postop si o crestere cu 2-4% amortalitatii in comparatie cu indivizii sanatosi

dializa trebuie efectuata cu cel mult 24 h preop


41/115

Diabetul zaharat

hormonii care cresc in perioadele de stres fiziologic, si anume

cortizolul, catecolaminele, glucagonul, antagonizeazaefectele insulinei, determinind o intoleranta la glucoza indusade stres, chiar si la pacientii nediabetici

pacientii cu DZ I care depind de insulina administrata exogen,necesita doze crescute de insulina datorita stresului emotional

pre si postoperator si stresului anestezic nivelele crescute de glucoza din sange influenteaza negativ

procesul de vindecare a plagilor si deprima functiileleucocitelor si celulelor beta pancreatice

in timpul interventiilor, trebuie evitata hipoglicemia si prevenita

hiperglicemia severa. un control adecvat se realizeaza prin mentinerea glicemiei intre

120 si 200 mg/dl

la pacientii cu DZII, interventiile chirurgicale majore sianestezia generala proavoaca cresterea nivelului glicemiei


42/115

afectiunile tiroidiene

hipertiroidism - risc crescut de aparitie a tulburarilor de

ritm sau insuficientei cardice.

chirurgia electiva trebuie amanata pina cind nivele

hormonilor tiroidieni se afla in limite normale

pacientul hipotiroidian prezinta un risc chirurgical si

anestezic mai mic in comparatie cu pacientul

hipertiroidian

Hipotiroidism netratat - intra- sau postop. pot aparea

insuficienta cardiaca, hipotensiune, ileus mecanic,intirziere in vindecarea plagilor

Colaborare cu medicul endocrilog


43/115

Afectiunile glandelor suprarenale

glandele suprarenale sunt responsabile pentru

producerea a mai multor hormoni, incluzand

catecolaminele, aldosteronul,hormonii

corticosteroizi, hormonii androgeni, hormoni carejoaca un rol important reglarea multor procese

metabolice.

boala Cushing, caracterizata printr-o productie

crescuta de corticosteroizi, este o afectiune rara,care poate determina o intirziere in vindecarea

plagilor si susceptibilitate crescuta la infectii la

pacientul chirurgical


44/115

Miastenia gravis


45/115

Sarcina

In perioada de sarcina apar o serie de modificari: hormonale,cardio-vasculare - cresterea debitului cardiac, tahicardie, sufluri

In primul trimestru exista o susceptibilitate a fatului lateratogenitate sau posibilitatea avortului spontan, iar in ultimultrimestru exista pericolul aparitiei sincopei sau hipertensiunii si

al nasterii premature Radiografiile sunt contraindicate , cu exceptia situatiilor deurgenta

De asemenea, este necesara o precautie deosebita inadministrarea anestezicelor locale, analgezicelor, antibioticelor

este de preferat efectuarea anesteziei locale

in AG, cel mai mare pericol pt fat este reprezentat de anoxie,inspecial in ultimul trimestru de sarcina, datorita faptului cadimensiunile uterului gravid reduc capacitatea pulmonara.

multe gravide prezinta anemie, care poate creste riscul deanoxie pt fat, motiv pt care este necesara evaluarea nivelului

de Hb inaintea interventiei chirurgicale


46/115

Categoria A:cuprinde medicamente care au fost

testate n timpul sarcinii i care s-a constatat c sunt

sigure:

vitamine (B6, acid folic) ns n dozele recomandate de

medic (vitamina A n exces a fost asociat cu malformaiifetale)

medicamente antianemice (preparate de fier)

medicamentele pentru glanda tiroid


47/115

Categoria B: medicamentele din aceast grupa nu au

fost complet testate pe om n timpul sarcinii, ns

experimentele pe animale nu au relevat efecte nocive.

Utilizarea lor este relativ sigur dar pot apare

probleme necunoscute: paracetamolul, insulina, penicilinele, cefalosporinele,

nistatinul n aplicare local, metoclopramidul, ranitidina,

famotidina, aspartam, glucocorticoid (cortizon),ibuprofen

nainte de al treilea trimestru. Femeilensrcinate nu trebuie s ia ibuprofen n timpul

ultimelor trei luni de sarcin.


48/115

Categoria C: Sigurana utilizrii nu este dovedit laoameni, unele medicamentele din aceast grupa nu au fosttestate nici pe oameni, nici pe animale sau studiileefectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru ft.

ciprofloxacinul, norfloxacinul-asociat cu defecte scheletice,decolorarea danturii, spina bifid, malformaii ale membrelor

omeprazolul- asocieri cu anencefalia pentru utilizarea nprima jumtate a sarcinii

ketoconazolul

fluconazol: asocieri cu malformaii ale membrelor,craniofaciale, omfalocel, surditate

pseudoefedrina, sumatriptan, izoniazida

dexametazona: se asociaz cu creterea incidentei naterilorpremature i a greutii mici la natere

acid nalidixic produce artropatie la animalele testate clorzoxazona, digoxin, furosemid, gentamicina-ototoxic fetal

hidrocortizon asociere cu despictura palatin, omfalocel intrzierea creterii pentru utlizare prelungit


49/115

Categoria D : studiile au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiiletratamentului pot depi riscul potenial

tetraciclina, doxiciclina (efecte asupra oaselor i danturii fetale, asociere cucataract congenital)

kanamicina

diazepamul posibil asociere cu despicturile labiopalatine, spina bifid,defecte ale membrelor, malformaii: craniofaciale, renale, retard mental ipsihomotor, bradicardie fetal, diminuare a micrilor fetale, hipotermie neonatal

fenobarbitalul- asociat cu microcefalie fetal, retard mental,sindromul Down ianomalii cardiovasculare

aspirina- este riscant n ultimul trimestru, cnd chiar i o singur doz poateinfluena creterea ftului. Aspirina este anti-prostaglandin care intervine n

mecanismul travaliului i poate prelungi att sarcina ct i travaliul i poateprovoca sngerare excesiv nainte i dup expulzie. Pe de alt parte, doze micisub supraveghere medical pentru a trata boli imunologice, ca lupusul, a opritravaliul prematur sau a preveni preeclampsia sau ntrzierea creterii fetale, nupar s creeze probleme.

penicilamina

chinina a fost asociat i ea cu apariia unor defecte din natere (inclusiv

surditatea permanent) i cu naterea unor feti mori, dar riscul pentru fat trebuieevaluat n raport cu pericolul malariei, care poate avea efecte fatale, mai ales ncursul sarcinii

streptomicina n cursul sarcinii provoac surditatea copilului

citostaticele pot determina pierderea sarcinii n primul trimestru sau alterri aleADN-ului bebeluului, rezultnd malformaii

litiu poate produce natere prematur, modificri ale ritmului cardiac fetal


50/115

Categoria X: cuprinde medicamente strict interzise pe

perioada sarcinii

thalidomida determin: focomelie, tetrafocomelie,hemangiom al fetei

xanax produc malformaii cardiace i ale membrelor

clomifen, iod radioactiv, isotretinoin- produc malformaii

cardiace, cranio-faciale.

hormonii estrogeni produc feminizarea ftului

masculin, malformaii uterine, malformaii ale tractului

genitourinar la feii de sex masculin

steroizi androgeni i anabolizani produc masculinizareaftului feminin


51/115


52/115


53/115

Este alergic?

Este fumator?

Consuma alcool?

Durata

Cantitate


54/115

Examenul loco-regional

Examenul exooral -examenul fetei si regiunilor

invecinate (regiune submandibulara, cervicala)

Examenul endooralexamenul cavitatii bucale si al

dintilor

INSPECTIE

PALPARE


55/115

Examenul exooral INSPECTIA

Simetria fetei

Reliefurile si santurile naturale

Miscarile mimicii

Raporturile buzelor

Ocluzia palpebrala

Modificarile de coloratie ale pielii

Deformatiile evidente

Semnele de inflamatie Prezenta de fistule, ulceratii, escoriatii, plagi


56/115


57/115


58/115


59/115


60/115


61/115


62/115


63/115


64/115


65/115


66/115


67/115

Examenul exooral PALPAREA

Prin comparatie cu partea opusa

Se urmaresc contururile osoase ale maxilarului, nasului,

rebordurile orbitare, arcada zigomatica, peretele sinusului

maxilar, reliefurile mandibulei (marginea bazilara)

Se cerceteaza mobilitatea anormala a eventualelorfragmente osoase


68/115

Formatiuni tumorale

Localizarea, precizand regiunile interesate

Marimeain cm-

Forma (regulata, boselata, infiltrativa)

Consistentadura, pastoasa,depresibila, renitenta, fluctuenta

Durerea spontana /la palpare

Caldura locala

Raporturile cu tegumentul si osul Mobilitatea pe planurile subiacente

Starea tesuturilor invecinate


69/115

Examenul limfonodulilor

Preauriculari

Retroauriculari, occipitali

Parotidieni

Genieniin obraz, de-alungul vaselor faciale

Submandibulari

Submentonieri

Cervicali superficiali

Cervicali profunzi

Supraclaviculari

Examenul ATM


70/115

Examenul ATM

Cracmente

Deformatii traumatice, tumorale sau inflamatorii

durerile declansate de presiunea pe articulatie

Contracturi ale muschilor ridicatori ai mandibulei


71/115

Punctele Valley

Supraorbitar

Infraorbitar

Mentonier

Examenul endooral


72/115

Examenul endooral

instrumentar

oglinda dentara

sonda dentara pensa dentara

deschiderea gurii


73/115

g

deschiderea normala -

40-60 mm

deschidere limitata in constrictia de mandibula -

prin leziuni sclerofibroasecare pot interesa mucoasa,

tegumentul, musculatura anchiloza tempor-

mandibularaprin formareaunui bloc osos intremandibula si osul temporal

sau arcada zigomatica trismus - prin contractura

reflexa a muschilor inchizatoriai mandibulei, infectii,disfunctii articulare, tumori


74/115

examenul mucoasei orale

se examineaza mucoasagingivala, labiala, jugala, a

santurilor vestibulare

se apreciaza modificarilede culoare, anomaliile

morfologice, modificarile

de consistenta

normalculoare roz


75/115

papila canalului

Stenonin dreptul

M2


76/115

limba


77/115

tulburari neuromotorii

devierea pozitiei

limbii- pareza n.XII tremuraturi

scleroza in placi,

intoxicatii cu mercur,

intoxicatia etanolica


78/115

modificari de volum

macroglosie globala

amiloidoza,

acromegalie, mixedem

macroglosiesegmnetaratumori

ale limbii, abcese

hipoglosie globala

pareze de hipoglos,sindroame congenitale


79/115

ankiloglosia

fixarea limbii la

planseul bucal

congenitala

dobanditaarsuri,plagi


80/115

modificari de culoare si aspect

limba saburalastari

febrile prelungite

limba paroasafumatori, dupa

tratamente indelungate

antibiotice

http://scielo.sld.cu/img/revistas/est/v43n3/f0208306.jpg


81/115


limba geograficade

regula congenitala

placarde albe-sidefii -leucoplazie


82/115

planseul bucal

carunculele

sublinguale, cu orificiile

canalelor glandelor

submandibulare examinat bimanual

modificari de volum ale planseului bucal


83/115

difuze (flegmoane,

edem agioneurotic)

circumscrise(chistdermoid, ranula)


84/115

Variatii anatomice

pigmentatia

fiziologica


85/115

Granulatii Fordyce

glande sebacee la

niveul mucoaseiorale, nefunctionale

mai frecvente pe

mucoasa labiala sau

jugala sunt asimptomatice


86/115

limba fisurata


87/115

examenul dento-parodontal

1. examenul de ansamblu al arcadelordentare

raporturile celor doua arcade

articularea interdentara tulburarile de ocluzie

malpozitiile dentare

modificarile de culoare


88/115

2. apelul dintilor

- se noteaza dintii prezenti, spatiile

edentate, dintii neerupti, dintii

supranumerari- dentatia definitiva

- dentatia temporara

1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8

5.5 5.4 5.3 5.2 5.1 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5

8.5 8.4 8.3 8.2 8.1 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5


89/115

3. starea dintilor

- Displazii

- Distrofii

- Leziuni traumatice

- Leziuni de carie

Inspectie

Percutie

Mobilitatea

anormala

Probele de vitalitate


90/115

4. Starea parodontiului

- Insertia gingivala

- Prezenta fundurilor de sac gingivale-Absenta/ prezenta secretiei purulente

- Mobilitatea dintilor

- Congestie, edem, sangerare, retractiegingivala

- Placa dentara, tartru


91/115

Examenul functional

Fonatia Tulburari de vorbire

- Tulburari de ocluzie

- Despicaturi labio-maxilo-palatine

- Supuratii ale planseuluibucal/limbii

- Proteze incorect adaptate

- Tulburari neurologice

Hiposialia


92/115

Secretia salivara

1000-1500 ml/24 ore

Cantitate

Caracterul salivei

p

- Medicamenteneuropsihotrope,

antiparkinsoniene,corticosteroizi, antiaritmice

- Radioterapia

- Sialoze

Sialoreea

- Stomatite

- Fracturi ale oaselormaxilare

-Afectiuni acute dento-

parodontale- Tumori ale cavitatii orale

- Sarcina

- Intoxicatii cu matele grele

- Unele tumori cerebrale


93/115

Masticatia si

deglutitia

Pierderea integritatii arcadelordentare prin carii si edentatii

Leziuni traumatice-plagi,

traumatisme dento-

parodontale,fracturi ale

oaselor maxilare

Tulburari ale ATM

Obstacole mecaniceedeme,abcese, tumori

Congenitalaaplazia papilelort ti


94/115

Gustul

Ageuzia

Hipogeuzia

Disgeuzia/parageuzia

gustative

Afectiuni endocrineDZ,

hipotiroidism, insuficientaadrenala

Efecte secundare alemedicamentelorantifungice,inhibitori ACE, antilipemiante

Radioterapia Fumatori

Traumatisme cerebrale,intoxicatia cu CO

Afectiuni inflamatorii alemucoasei bucaleglosite,lichen plan, tumori extinse,galvanism


95/115

Examenul clinic general

Stabilirea diagnosticului

Adoptarea celei mai indicate atitudini terapeutice

pentru a putea preveni accidentele si complicatiile

postoperatorii Urmarirea evolutiei bolii

Aprecierea prognosticului


96/115

Explorari paraclinice

Probe de laborator HLG

Nr trombocite

TS,TC,TP

Glicemie

Uree

Creatinina - pacientipeste 50 ani; in

interventii chirurgicalemajore; cand se voradministra drogurinefrotoxice

ECG Pacient cu afectiuni cardio-

vasculare

Peste 40 ani si necesita

interventie chir deamploare

Rx toracic Pacienti peste 60 de ani

Pacienti cu afectiunipulmonare sau cardio-vasculare, daca nu s-aefectuat in ultimele 6 luni

Radiografia retrodentoalveolara


97/115

Indicatii

Detectarea inflamatiilorperiapicale

Evaluarea statusuluiperiodontal

Traumatisme dentare saudento-alveolare

Evaluarea prezentei saupozitiei unui dinte neerupt

Evaluarea postoperatorie aimpanturilor


98/115


99/115

Radiografia ocluzala


100/115

g

Indicatii

Detectarea prezenteicaninilor inclusi, dintilorsupranumerari,

odontoamelor Evaluarea dimensiunilorsau extensiei chisturilorsau tumorilor la nivelulmaxilarului

Fracturile dintilor frontalisuperiori

calculi

.


101/115

t t fi


102/115

ortopantomografia

f


103/115

Radiografia mandibula postero-anterioara

Indicatii

Fracturi ale mandibuleice intereseaza 1/3

post.a acorpuluimandibulei, unghiurile,ramurile verticale, gatulcondilian

Chisturi sau tumori cu

aceeasi localizare Hipo/hiperplaziamandibulei

Anomalii maxilofaciale


104/115

SAF


105/115

SAF


106/115


107/115

teleradiografia


108/115

CT


109/115

CT


110/115


111/115

sialografia


112/115

sialografia

rmn


113/115

rmn

angiografia


114/115

angiografia

Indicatii- Malformatii vasculare

- Tumori vasculare intraosoase

-Anevrisme- Fistule arterio-venoase

- Tumori de glomus carotic


115/115

2.examinarea clinica si paraclinica a pacientului in chirurgia_norestriction

Documents