DUMITRU CARABAT SPRE 0POETICA A SCENARIULUI CINEMATOGRAFIC EDITURA PRO 1997 Ill RedacrorLUCIA CRACfUN DTP&PrePressMEDIAGRAPH'95 TipografieMEDIAPRINT CopenaArh. ALEXANDRU Prefapi Titlullucriiriide fa[iipoatesii para dincapulloculuipreten-fios.Meritii oare scenariul - untipdeliteraturii atat depu[incu-noscutpubliculuicititor asupraciiruia planeazii Incanume-roasefndoieli privind artisticitatea sa - un comentariu teoretic pus subsemnul poeticii,chiar d.aciie precedat de "spre"? fntrebareas-ar putea dovedilndrepta[itii pentruca autorul acestorriinduri,fiind scenarist,ar puteadadebanuit cii preferin[aonomastica ar de[ineunsubtextprodomo.Nueste exclusca,fntr-unfelsaualtul,motiva[iideacestgensa fi juncfionat.Nudepu[ineoriteoriilecuaparen[aceleimaidesa- obiectivita[iascundinjlexiuniliricenu dintrecelemai inocente. Cucoateacestea,cumsevavedea,demersullntreprins aici nusereferii Laexperien[a proprie,ciLascenariile altora.S-ar putea lnsiica o asemenea pozi[ie sii fie contestabila.0astfel depoeticii poate fioriciind biinuita de a fiosecretasofisti-catii pledoariedebreaslii.Inordinearecu-meritelor artistice, nu ocupa o pozi[ie de invidiat ( cii[i spectatori nu conjundii scenaristul cuscenograful?! ),lucrarea supusaatenfieicititoruluiestecutotulneutra fa[iidepresu-puselefnjruntiiriceaudreptmiza prioritii[iauctorialesau altele degen,pentru ca scenariile Lacare ne vom referi suntscrise fiedefieIn de deregizori,fienumaidemaoricaretreeInochiipublicului mai cu seama drept regizori. Neintereseazii,deci,untext numitscenariu,desprecare se 4 SPRE 0POETIC..\ A SCENARJULUI CINEMATOGRAFIC mull.mai ales cand lucrurilen:t cumfn diferite cinematografii,dar despre care,! tre prea puJin. Bine,bine,s-ar puteafntreba cluar 111 aceste condifii, de ce o poeticii? Ceva despre tehmca scenanulut nu ar fi de-ajuns? Ar fin-ar fide-ajwzs, s-ar putearaspunde,farii nici 0 unna de malifie.Ar fi de-ajunsfnmasuraIn care uti/iza-reaunor telznici specializate aplicate,sa zicem, modurilor de a scrie prozii sau teatru,s-ar dovedi relevante,fn timp, nuar fi de-ajunsInmasuraIncare,recurgiindIae/e,scrisu/ scenaristic nu ar avea drept rezu/tat un tip de text ale carui par-ticularitiifi ar putea fi decupatedoar prindescriereatehnicilor respective. Ne ajlam,cu alte cuvinte,fnfafaunei lncercari de descriere a unei poetici particulare,caracteristice unui tip de discurs na-rativ care a preocupat - lasiindu-lla o parte pe D.I.Suclzianu, unul dintreprimii ai domeniului- esteticieni scriitori caTudorVianu,LiviuRebreanu,Camil Petrescu, pentnt a ne referi numai LacaJiva dintre cei mai importanJi,iar fnalteculturinaJionalepeTolstoi,Faulkner,Malrauxori Marquez(acesta fiindlitfnspecialitate ).Scenariul,cum prea bine se i-a obsedatpe uniisauteoreticieni caPudovkin,Eisenstein,BelaBaldzs,UmbertoBarbaroori scriitoricaZavattinietc.,careau formula!supozifii fertile, uneori contradictorii,cu privireIanatura textului pe care ni-l propunemsa-lexaminam.Chiar fntr-uncontextatatde nobil,o intrebare de aft tip seca de Iasine. De vreme ce o poetidi a scenariului pare sa existe, fieea irisipita prin di-ferite studii,nude pufine ori riguros sistematizate,dece mai e nevoie deuna"nouii"?Departede apromite onouii poeticii, trebuieobservat ca,prin forJalucrurilor,preocupiirile mai vechi de descriere atipuluirespectiv dediscurs,incondi-fiileunei experienfeinsuficient deconsolidateistoricicultu-ral,autrebuit SQimaginezeUllprofi/maicurandipotetica/ s Dumitru Carabat scenariului.Fariianegaaportul,uneoriexceptional,alstu-diilor deacest fel,de ale caror cuceririnevonz folosidin plin, lorniseparea fiunadinsarcinileimportanteale teorieiLiteraturiii fiLmuLui.Confi rmfmdsauinfirmand ipote-zeledeja formulatecu privire Lanatura sa artisticii,InetapaIn care ne afliim,scenariul existiiel trebuiedescris pe cat ecu putinfiicumeste. in baza unor asemenea descrieri,el fiva dezvalui,speriimnoi,trasiituriproprit,fonneiprincipiide coerenfii specificeetc.,adica acelenormepecarepropriais-torieascenariuluile-acrealivalidat,unpotenjialcreator inerent siei, JaJii de care fiecare autor se va comporta asemeni oriciirui creator fafii de tradiJia artei sale.El vaaccepta presu-puseLenomzesaulevapuneindiscuJie,dar,oricum,se\'a raportaintr-tm felsaualtullaele,pentrucii acesteaexprimii rezultatulevohtJieirealeatipuluidetextInaciiruizoniide gravitafie trudete.Pe scurf,Iuera rea de faJiifipropune,lucru deLocUOr,sii sefnscrie,fnacelefortcemarcheaza trecerea deLao poeticii prospectiva iprescriptivii (bazata pe un sistem denormeprobabile,partialverosimile,parJialarbitrarecu privireLauntext mai curand virtual),caracteristicii unei peri-oade de formareascenariulu.i,Iao poetica descripti\ii iana-liticiivizandunrm1nunchidetriisiiturirealealeacestuia, stabileifn timpnumai puJinsusceptibiledetrans-formari.Propunem,aadar,opoeticc1prescriptivdnumaiin miisurafncaresevadovedi,mai. fntaidescriptiva.Dinale spusenutrebuiesii se presupuru1 ciireuitava fisigura icii Lucruri/Pvor fi definitiv Liimurite. Cateva cuvinte despre metodologiauneltele delucru .folo-site.Structuragenerataalucriirii,rezu/tatl1din capitolelor isubcapitolelor,uneleinfluenJeale poeti-cii generative:Wlanumit emmf - temasceuariului - este supus unuisistemdetransfonniiriinbazaunornormeinternalizate (interiorizate)l11 tr- unanumittipdecomportamentcreator, 6 SPRE 0POETICA A SCENARIULVI CINEMATOGRAFIC pdnil cfind se pe paginilealbesub f orma.discursului particular careestescenariul.0asemeneao(!Jtune,.ar putea fi bifnuita deaselasasedusif de ometodare-lativ nouli,ne-a fostsugerata de faptdecunoscutatpOlf!Zt'i,fn felulsitueagenerativa,aluiPudovkin, fnscriascena-riul pe traseul tema - suhiect - adaptarecmematograficii. a subiectului.Pentru a descrie sistemul de transformari amintit, fie din pricina limite/or metodei generative, fie dininsuficienta decatrenoi a subtilitaJilor metodeirespective,am fost nevoiJi sa ne completamfnmod substanJial instrumentarul de/ucru,recurgfindIauneltemaivechi saunzainoi,sustrase dininventarul poeticilor tradifionale,a/ esteticii fenomenologi ce,a/ poeticii structurale, naratologiei etc. fntr-unfel,recurgereafaacest instrumentar "fncropit"este rezu/tatulconvingeriica exclusivismul metodologic defor-meazadeobicei obiectulsupuscercetarii,caruiafisubstituie figura,deregula,aroganta ametodei folosite.Ceeacene-a ghidat dinacest punct de vedere a f ost principiul prizei fatext Iatipul dediscursacarui naturaartistica ne-am propussa descifriJm.Ca o asemeneadescriere poate epuizaobiec-tuldintr-osingura loviturasauca uneledint reipotezele noastresevor dovediamendabile,o foartebine ar trebui sli odincapul locului orice analist cu picioarele pe plimfint. PrinforJa lucrurilor, cartea de faJa se situeaza fntr-unfel de parole/ism cuvolumul De Iacuvant Iaimagine, publicat prin bunifvoinfaEditurii"Meridiane",fncareschifamoteoriea ecranizifrii /iteraturii.Spreo poeticii. ascenariului areInve-dereInfond descriereaunui tipdediscursliterarmode/at special pentrua ficat mai lesneecranizat.Inasemeneacon-ditii.este firesc ca unele dintre ideile cup rinse fn prima lucrare st!J fieregifsitefntr-unfeZsaualtulfnceade-adoua,sa se recurga Iaunele metode simi/are de analiza etc. Dumitru Carabllt 7 Ca fncazs-ar putea_,cii o fi alui UDele care s-o1nrr-un fel sau altul 1 structura opere;filmice.oasemeneaafinitate,care, "efle, nuvaconducenicipe departe laidentificru-e,filiatia - film nu s-ar purea realiza in forme atat de ample. Rezulti astfel cl 'eaua judecare a scenariului pe motivul lteuguluisaualtedepsit 8.Prejudicierea,acOre.semnlfcatJeconsra 1nfaprofesionaJA,jq. etc.Daca (inemseama de rela(iadintre ag..,t li pa. cient,cibnpu/ donilrilor posibiledevine ji mai CIIJ!rindnd ce/e mai inso/itesituafii,cu/minndcu donarea ci/Jn lilu; multidintreuimitoriiavariailuiBalzacsunt CXptesia-SCENARfUL CADISCURS 199 a situatii,careredaubanul ui,deveni tcapi tal,un asemene.."l'.".x-. . magicpentrucaelsesubstJtUJemeta.onc caracter. .x1 b.tCapitalizareaputempecareopractJcapersonaJU altoJec....G. aldinromanulToamnapatnarlzu!UldeGabnelarc1a pnnc1p. 1 . ez transpune obiectul respect1vtn p anmagic. Mdrqudd D uniinddeunasemeneavastcampeoperatmm,ona-JSPdf..d' mplecele patrucoloanesituateIareaptaunctieitraI -rea Re'uzul oferirii unui obiect ce poate fi donat:Morri ni, {JOna:J'..dbIS dinRocco frafusa1,refuzasa-1ma1ea:m..UJfunctiecareiaisepoatespunefeririiunuiobiect ce poate fi donat: Nadia 11 refuza lUJS1mone daruite,functiecareia i semaipoate spunedonifrii.Jmpunereaprinsilire adoniirii(Thatcher 11 pe m1culKanesaacceptedonarearnineideaur;InfilmulCaton Club deFranciscCoppola,ungangster liimpune pianistului sa pnmeascii o leafli disproportionati'i,iar acesta nu are curajul sa-l refuze),functiece poatefinumita donareimpusii.Aacum s-aaratatmaisus,donareadevineprindevieresemantica,o functienoua:- contractarea.Esteinteresantdi nouafunq1e genereaziiIarandulsaufunctiinoiconformmodeluluipropus: respingereapropuneriicontractului(Lewerkiihn,eroullui ThomasMann din Doctor Faustus refuzala lnceput contractu! propusdeunimpresartravestitInNecuratul);luiirii Inposesiuneaobiectuluicontractat(Liviadinscenariulfilmul Sensonu poateintrafinalmenteInposesiaiubiriilui Franz,deia respectat custrictete regulile contractului - banialtebunurimaterialedateInschimbulserviciuluierotic); acceptareasilitii acontractului(Rocco este nevoit sa senneze uncontractdeboxerprofesionistcuMorrini ,pentrua-1 despiigubidebanii lmprumutati de Simone).Coloana aV-a nu estenicieaignorata: rupereacontractului(Banca,ce-i lmpru-mutasebanilui'Ntoni, personajulprincipaldinfilmulPiiman-tulsecutremurii,pentru cumparabarca uneltede 200 SPRE 0POETIC\ A SCENAR!Vtur CIN/IfAToc...,., pescuir,ropecontractu/deoarece t0n4ruJnu P14r;,, 1 1 1 1')aee de restituire a credJtu Ul. 14.Reocfiaerau/ui(IaPmpune'ln!ruJfante se abtine de Ja 1upt4 de fiici !i de ru1ine(A.P.Cehov,Un june-prim).Nerellfila '-, situape 1ncareconfruntareaareJoe!i totuinu se PIUducc: Artem;PavloviciGagunov 11provoacafn!l!od absun! Ia cfocj SCENARIUL CADISCURS203 hinacestainitialrefuza(abfinereadeIaluptii),dar Ill' sravrog'.. ..1"b. ;- sisten(elor primulUJ,partenemseprezmtaaar1era 10 urma 10 N'k1V1d e" !nsaIntimpulduelulu1,1o a1sevooOVJCJ deonoar.... colindInmodtnten{Jonattmta,1arceUilalt rrage 0punzatordincauzaemoliei(29,pp.300-307).Lupta necores.d. . 11 v.. Incareeelpu{inunuldmtre aversar11aparteauptam st!lta, bl'dxd1 ofidaconvingerilor .o erutmc:t,ereguamen: PI 1J1'taredesituatHetc.:ApostolBologalupta teem. deparreaarmatei1amseamao artenen{asaetnica,s1htm masuraderegulamente propria-iimaturitate.Peultimacoloanase impune oalta r:nc(ienoua,precumsupunerea (predarea),substitut negatival /uptei,rezultati'ifaptu.lcaace! pe care" se rezolva .rara confruntaredinpncma d!sproportJeJdmtreforteleadversanlor: inromanulNopji fiirc1luna deJohnSteinbeck,norveg1eniise rrezesccuinvadatoriigermanipe cap,taraa aveaposibilitatea sariposteze,ceeacenu-ivalmpiedicaulteriorstdinga randurile isa lupte 18.Manarea(lnsemnarea)esteofunqieprincarese consemneazapechipul(trupul)erouluiparticipareaIalupta pnnrilnire,prinpecetluireafruntiisalecuunineletc.(65, p.54),Invedereaulterioare.Naratiunileculte adm1tmarcareaambilorconcurenti(SimoneiRocco,batan-du-se,se "marcheaza" reciproc),tara sa lege funqia In cauza In modobligatoriude recunoatere. MarcareanureaqioneazaInraportcumodelulgenerativ, personajele antrenate Inlupte putand fi marcate sau nu. 19.VictoriaesteInbasmperecheainvariabiHialuptei,In orizontulsauculturalieticnelncapandsentimentul!nfran-gerii,cenus-ar putea nate decat printr-o culpabilizare a Erou-Juioriprincontemplarea dedltre narator anereuiteiRautaca-torului.Cutoateacestea,Proppanalizeazafunqiarespectiva prinformelenegative(65,p.54)alevictoriilor Eroului,adica ""SPRF, 0 POilTtCA A SCENARlULUt CfiVI:AfAtoc...Frc Pdn1nfri1ngerile deoa"'ce, J>olrivirPrin. .. ."c'PIU/u1 "carepecare",numa,asr,e]Poatefideterminarcue. .."acruare triumful protagomstulul. Faptulcana'-fiunileculte victoria ,, xb'xb..Pe o funcr"cwent.a"' ma,treu,emnr,t,ea PUtindcail . h 'JPtaformarilzboa"lorca!tgare:ctona ae, or fmpotrivatr. .1 ..Olen,. lorinlhflda,aru!,ormpotnvaarmare,napoleonien. I..1 ..e 1nRilzbm ;i pace,aa >afor mpotnvaarmare,hitlensre insc. narwl,,filmuJZiuaCeama,langa,a romanilor fpor. e '...."'nv,armatelormpenaledmPnmapane a evoc., d CamilPetrescu in(/!lima Mapte dedragoste,fntiJia noapt,; rlizboietc.YictoruledefJn.hvesaumomentane individ"'l sunt 1ele prezente:victoria lui Ion impofriva luiPetre din

de Liviu Reb,..anu(functie preJuarade scenanul !i fdmu1'"' ecranizeaza romanul),victoria lui Simone 1mpotriva lui ROCco pentru a nu ma, aminti devictoriile savuroase !i palpitanre .k MerifilorpistolaridinfilmeJewesternetc.0caracreristic!, narafiunilor CUiteCOnstainfaptu]CB/apte/eiVictorii/e llpa,, dealtfelasemeni!ialtor funcfii,demajmu}teon 1n"'lllfi discurs,victoriiletrecand Ciind de o Parte,Ciind de alta a fabe. relor inamice:Hector iese dinlupracuPatroc}e Ahileiesedinlupracu Hector,iar Paristriulll/lltn' fa(aluiAhile.Deasemenea,victorianu '"lOde infrOngereaindivizilor:finalmente,armataluiI