curs ,4,5,6, Învatarea_activa.ppt

7/28/2019 Curs ,4,5,6, Învatarea_activa.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/curs-456-invatareaactivappt 1/90

METODE DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ



CE ESTE ÎNVĂŢAREA ACTIVĂ ?

Proces de învăţare adaptat pe interesele, nivelul de înţ elegere şi de dezvoltare al participanţ ilor laproces .



REZULTATE GENERATE DE ÎNVĂŢAREA ACTIVĂ

comportament participativ (elevul e activr ăspunde la întrebari, ia parte la activităţ i);

gandire creativă (elevul are propriile sale

sugestii propune noi interpretări); învăţarea aplicată (elevul devine capabil să

aplice o strategie de învăţ are);

construirea cunoştinţelor (elevulindeplineşte sarcini care îl vor conduce la înţ elegere);



1. METODE DE PREDARE - ÎNVĂŢARE INTERACTIVĂ ÎN GRUP Metoda pred ării / înv ăţării reciproce ( Reciprocal teaching –

Palinscar ). M etoda “mozaicului”( Jigsaw ). Citirea cuprinz ătoare M etoda “Cascadei” ( Cascade ) Metoda înv ăţării pe grupe mici (“ STAD-Student Teams Achievement

Division”) M etoda “turnirului î ntre echipe” (“ TGT-Teams /Games/Tournaments”) Metoda schimbării perechii (“ Share-Pair Circles”) M etoda “Piramidei”

Înv ăţ area dramatizat ă Cubul



2. METODE DE FIXARE ŞI SISTEMATIZARE A CUNOŞTINŢELOR ŞI DE VERIFICARE Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map,

Conceptual map); Organizator grafic. Matricele; Lanţurile cognitive; Fishbone maps (scheletul de peşte); Diagrama cauză-efect; Pânza de păianjăn (Spider map – Webs); Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique); Metoda R.A.I.; Cartonaşele luminoase; Ciorchinele;



3. METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN STIMULAREA CREATIVITĂŢII Brainstorming;

Starbursting (Explozia stelară); Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);

Caruselul;

Multi-voting;

Masa rotundă; Interviul de grup;

Studiul de caz; Incidentul critic;

Phillips 6/6;

Tehnica 6/3/5;

Controversa creativă; Fishbowl (tehnica acvariului);

Tehnica focus grup;

Patru colţuri (Four corners); Metoda Frisco;

Sinectica;

Buzz-groups;

Metoda Delphi;



4. METODE DE CERCETARE ÎN GRUP

Tema sau proiectul de cercetare în grup;

Experimentul pe echipe;

Portofoliul de grup.



METODA PREDĂRII- ÎNVĂŢĂRII RECIPROCE

Prin metoda predării- învăţării reciproce elevii suntpuşi în situaţia de a fi ei înşişi profesori, de aexplica colegilor rezolvarea unor probleme.

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4 în carefiecare are un rol bine definit.




Rezumatorul - cel care face un scurt rezumat altextului citit;

Î ntrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare(unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a

reactionat aşa? , ce sentimente îl stapâneau? , ce înseamnă?); Clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de

ansamblu şi să încerce să raspundă întrebărilor grupului;

Prezicătorul - cel care îşi va imagina, în colaborarecu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.




Metoda este foarte potrivită pentru studiereatextelor literare şi ştiinţifice. Elevii aceleaşi grupevor colabora în întelegerea textului şi în rezolvareasarcinilor de lucru, urmând ca frontal să se

concluzioneze soluţiile. Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă,

sau pot avea fragmente ale aceluiaşi text. Ei potlucra pe fişe diferite, urmând ca in completarea lor să fie o strânsă colaborare sau pot lucra pe o

singură fişă pe care fiecare să aibă o sarcinăprecisă.




Avantajele acestei metode sunt : stimulează şi motivează; ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de

lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe

care le poate folosi apoi şi în mod independent; dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia,

gândirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultareactivă;

stimuleaza capacitatea de concentrare asupratextului de citit şi priceperea de a selecţionaesenţialul.



METODA “MOZAICULUI”(JIGSAW)Se imparte clasa în grupe de câte 4 elevi ;

Se număr ă până la 4, astfel încât fiecaremembru al celor 4 echipe să aibă un număr

de la 1 la 4;Se împarte tema în 4 subteme;

Fiecare membru al grupelor va primi o fişă

de învăţ are (elevii cu nr.1 –fişa nr.1,cei cunr. 2 –fişa nr. 2…)



METODA “MOZAICULUI”( JIGSAW) Fiecare elev va trebui să studieze întreaga

lecţ ie,care va fi însă predată de colegii de grup pefragmente;

Toţ i elevii cu nr. 1 se adună într-un grup, cei cu nr. 2 î n alt grup…şi se vor numi “experţi”;

”Experţii” citesc fragmentul care le revine, discută între ei, hotăr ăsc modul în care vor preda;

Se refac grupele iniţ iale şi “experţii” predau celorlalţ icolegi de grupă ceea ce au studiat;

Profesorul va r ăspunde întrebărilor la care “experţii”nu au ştiut să dea r ăspuns şi corectează eventualele informaţ ii eronate.



METODA “MOZAICULUI”(JIGSAW) Avantaje:

Anihilarea “efectului Ringelmann” (leneasocială, când individul îşi imaginează că

propria contribuţ ie la sarcina de grup nupoate fi stabilită cu precizie);

Dezvoltă interdependenţ a dintre membriigrupului;

Ameliorează comunicarea.



METODA CUBULUI

Metodă carepresupune exploatareaunui subiect, a uneisituaţii din mai multe

perspective, permiţândabordarea complexă şiintegratoare a unei teme(descrie, compară,

asociază, analizează,aplică, argumentează).

2. COMPARĂ

4. ANALIZEAZĂ

3. ASOCIAZĂ

5. APLICĂ

1. DESCRIE

6. ARGU

MENTEA

ZĂ



CUBUL

Se anunţă tema pusă în discuţ ie; Se împarte clasa în 6 grupuri; Prezentarea unui cub din carton cu feţ ele divers colorate; Pe feţ ele cubului sunt notate cuvintele:

a)”descrie”; b)”compară”; c)”asociază”; d)”analizează”; e)”aplică”; f)”argumentează”.



CUBUL

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel încât fiecarei echipe îi revine sarcina de arăspunde unei cerinţe.

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe. Elevii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă. Raportorul grupului va prezenta întregii

clase modul în care grupul său a rezolvatcerinţ a

Se aduc lamuriri, completări de cătreprofesor.



CUBUL

Avantaje:

Permite diferenţ ierea sarcinilor de învăţ are;

Stimulează găndirea logică;

Sporeşte eficienţ a învăţării (elevii învaţă unii de laalţ ii).



Descrie plantade grâu. Compară

Completează tabelul cu

deosebiri şiasemănări dintregrâu şi porumb.

Analizează Ce poţi spunedespre fructulgrâului şi alporumbului?

Asociază Spune ce foloase

are omul de lagrâu şi porumb.

Aplică:

Desenează omoară.

ArgumenteazăDe ce oamenii

cultivă cerealele?

Rezolvă sarcina de pe faţa cubului.



NOTAŢI CUVINTE SAU INFORMAŢII DESPRE CEREALE.

Cereale

Câmpie

Făină

Făinăde

mălai

Făină

de grîu

Făină

desecară Tipuri

Orz

Rădăcină

Tulpină

Cultivar e

Frunză

Compo-nente

Semănă-toare

SpicFloare

Ovăz

GrâuSecară

Porumb



METODA PIRAMIDEI

FAZADECIZIONALA

Solutiile se discutain clasa, sub indrumarea

profesorului.

FAZA LUCRULUI IN PERECHIElevii se consulta cu colegul de banca,

isi noteaza toate solutiile aparute.

FAZA LUCRULUI INDIVIDUALFiecare elev lucreaza individual,

timp de cinci minute la solutionarea problemei.Se noteaza intrebarile legate de subiectul tratat.

FAZA INTRODUCTIVAProfesorul enunta problema



METODA PIRAMIDEI Alte denumiri:-bulgărele de zăpadă



TIP DE ACTIVITATE:-DE FIXARE, DE SCHIMB DE PĂRERI, DE RECAPITULARE -DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE ANALIZĂ, RELAŢIONARE ŞI SISTEMATIZARE -INTERACTIVĂ

Obiective:

Dezvoltarea abilităţii de încorporare a activităţiiindividuale într-un demers colectiv.

Stimularea învăţării prin cooperare. Dezvoltarea încrederii în forţele proprii prin testarea

ideilor emise individual, mai întâi în grupuri mici şi apoi încolectiv.

Timp didactic: 20-30 minute



DESCRIERE

Metoda piramidei are la bază împletirea activităţiiindividuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ,

în cadrul grupurilor.

Constă în încorporarea activităţii fiecărui membru alcolectivului într-un demers colectiv mai amplu,menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau aunei probleme date.



FAZELE DE DESFĂŞURARE A METODEI PIRAMIDEI:

-faza introductivă

-faza lucrului individual

-faza lucrului în perechi-faza reuniunii în grupuri mai mari

-faza raportării soluţiilor în colectiv

-faza decizională



DESCRIEREA ACTIVITĂŢII

1.Faza introductivă: - profesorul expune datele problemei în cauză. 2.Faza lucrului individual:-elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei

timp de cinci minute.-se notează întrebările legate de subiectul tratat 3.Faza lucrului în perechi:-elevii formează grupe de câte doi pentru a discuta

rezultatele individuale la care a ajuns fiecare.-se solicită răspunsuri la întrebările individuale şi în acelaşi

timp.-se notează dacă apar altele noi.



4.FAZA REUNIUNII ÎN GRUPURI MAI MARI:-SE ALCĂTUIESC, ÎN GENERAL, DOUĂ MARI GRUPE, APROXIMATIV EGALE

CA NUMĂR DE PARTICIPANŢI;- SE DISCUTĂ DESPRE SOLUŢIILE LA CARE S-A AJUNS;-SE RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE RĂMASE NESOLUŢIONATE.5.FAZA RAPORTĂRII SOLUŢIILOR ÎN COLECTIV -ÎNTREAGA CLASĂ REUNITĂ ANALIZEAZĂ ŞI CONCLUZIONEAZĂ ASUPRA

IDEILOR EMISE;-IDEILE POT FI TRECUTE PE TABLĂ PENTRU A PUTEA FI VIZUALIZATE DE TOŢI PARTICIPANŢII ŞI PENTRU A FI COMPARATE;-SE LĂMURESC ÎNTREBĂRILE NECONCLUZIONATE CU AJUTORUL PROFESORULUI.

6.FAZA DECIZIONALĂ -SE ALEGE SOLUŢIA FINALĂ;-SE STABILESC CONCLUZIILE ASUPRA DEMERSURILOR REALIZATE ŞI ASUPRA PARTICIPĂRII FIECĂRUI ELEV LA ACTIVITATE.



AVANTAJE / DEZAVANTAJE

Avantaje:-stimulează învăţarea prin cooperare;

-sporeşte încrederea în forţele propriiprin testarea ideilor emise

individual , apoi în grupuri mici şi apoi în colectiv;

-dezvoltă capacitatea emiterii soluţiilor inedite la problemele şi sarcinile apărute;

-dezvoltă spiritul de echipă şi întrajutorare.

Dezavantaje

-este dificilă stabilirea contribuţiei fiecărui participant şi

însemnătatea acesteia pentru soluţionarea temei.



MOD DE EVALUARE:

-OBSERVARE -CORECTARE RECIPROCĂ -AUTOCORECTARE



METODA „ORGANIZATORUL GRAFIC”(OG)

Organizatorul grafic, ca metodă de învăţareactivă, facilitează esenţializarea unuimaterial informativ care urmează să fieexprimat sau scris, schematizând ideea/ideile.

Pe de altă parte, se poate afirma că„organizatorul grafic” este pentru profesor şi/ sau pentru elevi o grilă de sistematizarea noţiunilor, o gândire vizualizată prinreprezentare grafică a unui material.




Metoda aceasta ajută: Elevi i – să poată face o corelare între ceea

ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau la

ceea ce vor trebui să răspundă. Profesor i i – sunt ajutaţi să stabileascăobiectivele lecţiei, să conştientizeze maibine ceea ce vor preda şi ceea ce vor să

evalueze, să descopere punctele tari şislabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin.




Se poate utiliza pentru prezentarea structurată ainformaţiei în cinci moduri comparativ

descriptiv

secvenţial de tipul cauză –efect

problematizat



TEHNICA FLORII DE NUFĂR

Se dă problema sau tema centrală care seva scrie în mijlocul tablei/ planşei;

Se cere copiilor să se gândească la ideile

sau aplicaţ iile legate de tema centrală; Ideile copiilor se trec î n cele 8 “petale”,de la A la H în sensul acelor de ceasornic;

Cele 8 idei deduse vor deveni noi temecentrale pentru alte cate 8 petale;



TIP DE ACTIVITATE

• de structurare

• de reprezentare grafică

• de clasificare

• de revizuire• de ilustrare

• de apreciere

• de argumentare

• activitate interactivă



OBIECTIVE

stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o temă

principală dezvoltarea potenţialului creativ, a inteligenţelor multiple

în activităţi individuale şi de grup pe teme din domeniidiferite

Timp didactic: 30 minute



M ANAGEMENTUL CLASEI

Managementul clasei:

în grupe mici

în plen

Materiale: tablă şi cretă/flipchart şi marker



DESCRIEREA ACTIVITĂŢII

• Tehnica florii de nufăr presupune deducerea deconexiuni între idei, concepte, pornind de la o temăcentrală. Problema sau tema centrală determinăcele 8 idei secundare care se construiesc în jurul

celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr. • Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temeicentrale, urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufăr. Pentrufiecare din aceste noi teme centrale se vor construi

câte alte noi 8 idei secundare. Atfel, pornind de la otemă centrală, sunt generate noi teme de studiupentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noiconcepte.



LOTUS DE GRUP Varianta nr. 1

• Etape: 1. Profesorul anunţă tema centrală. 2. Elevii au câteva minute de gândire în mod individual, după care se va proceda la

completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale, pe baza dialoguluişi consensului desfăşurat între elevi şi profesor. Ideile secundare se trec îndiagramă.

3. Colectivul se împarte apoi în 8 grupe de câte 3, 4 sau 5 elevi fiecare, în funcţiede numărul de elevi din clasă. Acolo unde un grup este deficitar din punct devedere al numărului de elevi, cadrul didactic va participa ca membru al aceluigrup.

4. Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite. Astfel, fiecare grup lucrează independent, la dezvoltarea uneia dintre ele,exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupului.

De exemplu: – grupul A are de găsit 8 idei pentru tema A; – grupul B are de găsit 8 idei pentru tema B, etc; 5. Prezentarea în faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup în parte. Completarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor

purtate între membrii grupurilor în scopul clarificării şi corectării. 6. Evaluarea muncii colaborative în grup, aprecierea participării şi folosirea

rezultatelor obţinute în activităţile următoare.



LOTUS DE GRUP - AVANTAJE

• Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă în echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului însoluţionarea sarcinii date. Există şi o oarecare competiţie

între grupe, în sensul găsirii celei mai potrivite idei (carepoate fi supusă discuţiei în etapa nr. 5), în rapiditatea cu

care lucrează un grup faţă de altul, cu toate că acesteanu se înscriu în dezideratele metodei. Scopul central esteparticipare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi, înunele cazuri, la găsirea unei soluţii la o problemă dată.Elevii lucrează cu plăcere în cadrul acestei tehnici, maiales dacă grupurile au fost alese preferenţial.

• Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat în forma florii denufăr; astfel fiecare grup poate ocupa locul unei petale denufăr în jurul temei centrale. De exemplu, într -un colectivde 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de câte 4 elevidispuse astfel:



REPREZENTAREA PLASAMENTULUI GRUPURILOR

Grupul C

Grupul F Grupul G

Grupul B TEMA GrupulD

Grupul E Grupul H

Grupul A



LOTUS DE GRUP

Varianta nr. 2 • Etape: 1. Profesorul sau elevii propun tema centrală; 2. Moment de lucru independent: fiecare elev se gândeşte

la ideile conexe;3. Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor în diagramă; 4. Constituirea grupurilor. De data aceasta nu mai este

necesar să se constituie numărul fix de 8 grupe, ci aunora similare ca număr de elevi sau ca posibilităţi

creative.5. Fiecare grup îşi aduce contibuţia la întreaga diagramă,

având în vedere dezvoltarea, atât cât poate, a fiecăreiadintre cele 8 noi teme centrale stabilite.



LOTUS DE GRUP

Astfel, având o limită de timp, membrii grupului A, de exemplu, vor elaborape rând, cât mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A, B, C, D, E, F,G, H., trecându-le în diagrama pe care fiecare grup o are la dispoziţie.

6. La un semnal (dat de cadrul didactic), diagramele se schimbă întregrupuri, în sensul acelor de ceasornic. Locurile (cercurile) din diagramărămase goale de la grupul precedent au şansa de a fi completate acum.

Rotirea diagramelor se face până când acestea ajung la grupul iniţial. 7. În final se citesc diagramele şi se apreciază rezultatele. • Dacă diagrama este completată în întregime (toate cele 8 cadrane),

rezultă un număr de 64 de idei noi, conexe, care împreună cu cele 8teme din care decurg, alcătuiesc 72 de idei generate de tema centrală.

• În stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusă de profesor

sau de către elevi. Tema poate fi anunţată sau nu în lecţiapremergătoare. În cazul în care ea este dinainte cunoscută de cătreelevi, aceştia sunt motivaţi să lucreze singuri acasă înainte, căutândvariante, culegând materiale pentru a găsi cât mai multe soluţii.



LOTUS DE GRUP Varianta nr. 3

Este asemănătoare cu varianta numărul 1.• Etape: 1. Se stabileşte şi se anunţă tema centrală. 2. Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă.

Aceştia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundaregenerate de tema centrală.

3. Construirea grupelor secundare:• După punctarea celor 8 idei în diagramă, fiecare membru

din grupul central îşi alcătuieşte un grup de lucru din

elevii clasei. Un elev aparţine unui singur grup şi toţielevii sunt cuprinşi într -unul dintre grupuri. Vor rezultaastfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel carea constituit grupul. Elevul care a propus tema îşi poatealege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei.



TEHNICA FLORII DE LOTUS - AVANTAJE

Poate fi aplicată cu succes la școlariimici, la adolescenți și la adulți.

Este compatibilă cu multe domenii

de activitate. Reprezintă un excelent mijloc de stimulare a

creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor,capacităţilor şi structurilor cognitive la diferiteobiecte de învăţământ.



LOTUS DE GRUP

4. Etapa muncii în grup.• Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată. Toţi

membrii trebuie să-şi aducă contribuţia. La nivelul grupului se pot stabili rolurile:de lider, de secretar (având sarcina de a consemna datele).

5. Comunicarea ideilor de către liderul grupului. Au loc discuţii, completări,comentarii.

6. Aprecierea travaliului în grup, a modului de organizare a muncii de către lider şi avalorii ideilor emise.• Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufăr, astfel încât în

mijloc să fie plasat grupul central şi în jur grupurile secundare. După lucrul îngrupul central liderii se întorc înspre grupurile secundare constituite. Dacă îngrupul central sunt obligatoriu 8 membri, în cele secundare numărul lor poate fidiferit. Condiţia ce se impune este ca ele să nu se deosebească foarte mult înprivinţa posibilităţii de a genera idei noi.

• Important este ca fiecare participant să fie încurajat să lucreze, să aibă posibilitatea de a-şi spune părerea şi aceasta să-i fie luată în considerare. Toateideile create sunt comunicate şi discutate în finalul activităţii.



INTELIGENȚE ACTIVATE ÎN TEHNICA FLORII DE LOTUS

• inteligenţ a lingvistică (abilitatea de a folosi efectiv limbapentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi)

• inteligenţ a interpersonală (capacitatea de a înţelegeintervenţiile, motivaţiile, dorinţele celorlalţi)

• inteligenţ a intrapersonală (capacitatea de autoînţelegere,autoapre-ciere corectă a propriilor sentimente, motivaţii)

• inteligenţ a naturalistă (care face omul capabil să recu-noască, să clasifice, să se inspire din mediul

înconjurător) • inteligenţ a socială (capacitatea de relaţionare).



• Exemplu:

LEGUMELE DE TOAMNĂ AȘEZATE PE CULORI

• Cele 8 idei secundare: JETOANECU LEGUME DE TOAMNĂ PECULORI ROȘU: ardei, roșieORANGE: morcovul GALBEN:ceapa uscată VERDE ÎNCHIS:castravete MOV: vânăta MARO:cartoful VERDE DESCHIS: ardeiul

gras ALB: usturoiul uscat

Copiii trebuiau să așeze jetoanelecu legume la culoareacorespunzătoare indicată dediagramă. Fiecare petală a florii erahașurată în culorilecorespunzătoare. Iar apoi fiecare

grup din cele 8 trebuia să descrieleguma specifică.

DIAGRAMA LOTUS



DIAGRAMA LOTUS

FENOMENE

SPECIFICETOAMNEI

BOGĂŢIILE TOAMNEI

PĂSĂRI CĂLĂTOARE

MUNCAOAMENILOR

VESTIMENTAŢIA OAMENILOR

TOAMNA

CULORILETOAMNEI

FRUCTE DETOAMNĂ

LEGUME DETOAMNĂ

FLORI DETOAMNĂ



DIAGRAMA CAUZA - EFECT

Ofera posibilitatea de a evidenţia cauza şi efectulunor procese, evenimente, fenomene, problemeetc.

Obiectiv – stimularea imaginaţiei elevilor pentrurezolvarea problemei analizate din mai multeperspective



DIAGRAMA CAUZA - EFECT

Etape de realizare1. Impărţirea copiilor în grupe de lucru2. Prezentarea problemei de discutat

3. Dezbaterea în grup4. Construirea diagramei cauzelor şi a

efectului

5. Prezentarea muncii în grup6. Concluzii- evaluare



DIAGRAMA CAUZA-EFECT

Unde? Cand? Cum?

Cine? De ce? Ce?

Implementarea



BLAZONUL

Tehnica blazonului propune completareacompartimentelor unei scheme cu desene, cuvine,propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real.



COMPLETAŢI BLAZONUL CU PRODUSE CARE SE OBŢIN DIN GRÂU

fidea

biscuiţi

cozonac



DIAGRAMA VENN

Obiectiv: sistematizarea cunoştinţelor -restructurarea idelor unui conţinut

abordat Etape:

1.Comunicarea sarcinii de lucru

2.Activitatea în pereche sau în grup 3.Activitate în grup

4.Activitate frontală



TRASEAZĂ ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE ÎNTRE GRÂU ŞI PORUMB

Spic de grâuTulpinăsubţire Cultivat în întreaga lume

CerealeRadacina firoasaFrunze asemănătoarecu o panglică Făină Nutreţ

Flori bărbăteştişi femeieşti Tulpină groasă Originar dinAmericaŞtiulete

GrâulPorumbul



BRAINSTORMING

Nimic nu se critică, nimic nu se şterge, fărăatitudini sau prejudecăţi, cât mai multe idei! Metoda are drept scop emiterea unui număr

cât mai mare de soluţii, de idei, privind

modul de rezolvare a unei probleme, însperanţa că, prin combinarea lor se vaobţine soluţia optimă. Calea de obţinere aacestor idei este aceea a stimulăriicreativităţii în cadrul grupului, într -o

atmosferă lipsită de critică, neinhibatoare,rezultat al amânării momentului evaluării .



BRAINSTORMING

Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grupnu foarte mare (maxim 30 de persoane), depreferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii,sub coordonarea unui moderator, care îndeplineşterolul atât de animator cât şi de mediator. Durataoptimă este de 20–45 de minute.



BRAINSTORMING

1. Etapa de pregătire care cuprinde:a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativ; b) faza de antrenament creativ;c) faza de pregătire a şedinţelor de lucru; ( pe scurt : reunirea unui grup

preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă câtmai multe idei pe o temă;)

2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:a) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezbătut; b) faza de soluţionare a subproblemelor formulate; c) faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continuării

demersului creativ; 3. Etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică: a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment; b) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finală.



BRAINSTORMING

Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple: obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare; costurile reduse necesare folosirii metodei; aplicabilitatea largă, aproape în toate domeniile; stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor; dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul

evaluării amânate; dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă;

Limitele brainstorming-ului: nu suplineşte cercetarea de durată, clasică; depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul

dorit; oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă; uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi; poate să apară fenomenul numit „chiul social“ (când responsabilitatea se

împarte între mai mulţi idivizi, unii depun mai puţin efort).



STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Starbursting (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = aexploda), este o metodă de dezvoltare a creativităţiisimilară brainstormingului.

Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în

afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.



STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ) Se scrie ideea sau problema pe

o foaie de hârtie şi se înşiră câtmai multe întrebări care au

legătură cu ea. Un bun punctde plecare îl constituie cele detipul: Ce?, Cine?, Unde?, Dece?, Când?.

Lista de întrebări iniţiale poate

genera altele, neaşteptate, carecer şi o mai mare concentrare.



STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Etape: Propunerea unei probleme; Colectivul se poate organiza în grupuri

preferenţiale; Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu câtmai multe întrebări şi cât mai diverse. Comunicarea rezultatelor muncii de grup. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi

aprecierea muncii în echipă. Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de

răspunsuri la unele dintre întrebări.



METODA PALARIILOR GÂNDITOARE Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cucontrolul discutiilor, extrage concluzii – clarifica/alege solutia corecta

Pălăria albă – detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,oferainformatia bruta asa cum a primit-o – informeaza

Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se justifica – spune ce simte

Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse,exprima doar judecati negative – identifica greselile

Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuiefacut?} – genereaza idei noi

Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreazaoptimist posibilitatile, creează finalul. – efortul aduce beneficii



TEHNICA 6 / 3 / 5

Tehnica 6/3/5 este asemănătoarebrainstorming-ului. Ideile noi însă se scriupe foile de hărtie care circulă întreparticipanţi, şi de aceea se mai numeşte şimetoda b rainw r i t ing . Tehnica se numeşte6/3/5 pentru că există:

6 membri în grupul de lucru, care noteazăpe o foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare, la

o problemă dată, timp de 5 minute(însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute,

în fiecare grup)



TEHNICA 6 / 3 / 5

Etapele metodei 6/3/5: Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare. Formu larea problemei şi explicarea modalităţii de lucru .

Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în treicoloane.

Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o

îmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă. Pentruproblema dată, fiecare dintre cei 6 participanţi, are de notat pe ofoaie, 3 soluţii în tabelul cu 3 coloane, într -un timp maxim de 5minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta pânăajung la posesorul iniţial. Cel care a primit foaia colegului dinstânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice însens creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-le şireconstruindu-le continuu.

Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune. Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază

rezultatele.



TEHNICA 6 / 3 / 5

Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele: oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima; similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”; încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând

munca individuală cu cea de echipă; are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât

şi procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei: analizaideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şiabstractizarea; dezvoltă imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţieietc);

Dezavantajele rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într -un timp

fix. pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într -un blocaj

creativ



TEHNICA SINELG

Sistemul Interactiv de Notare pentruEficientizarea Lecturii şi a Gândirii dupăEstes & Vaughn, 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unuitext.

Tehnica se aplică cu scopul de a: înţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din

text cu acele cunoştinţele anterioare aleelevului

restructura cunoştinţele într -o formă nouă.



TEHNICA SINELG

Tehnica constă în citirea cu creionul în mână şiscrierea pe marginea textului a unui sistem desemne pentru înţelegerea sau memorareaconţinutului. În procesul de învăţare, dirijat de către

profesor interesează: Ce? Cum? Cât? De ce? citeşte un elev un text ştiinţific.



Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru Citiţi, timp de cinci minute, lecţia din manualsau textul primit; marcaţi lateral textul cuurmătoarele semne: (√) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ceştiţi sau credeaţi că ştiţi √ = confirmarea); (- ) Puneţi semnul minus dacă informaţiainfirmă/contrazice ceea ce ştiţi (- =infirrnarea);

(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia estenouă pentru voi (+ = informaţie nouă); (?) Puneţi semnul întrebării dacă informaţiaeste neclară, confuză, dacă nu înţelegeţi,

dacă doriţi să aflaţi mai multe despreaspectul respectiv (?neclaritate, informaţiiinsuficiente).

Nu este necesar să fie marcată fiecareidee prezentată, ci numai cele care au oanumită semnificaţie pentru cititor. Un

paragraf poate fi marcat cu unul sau douăsemne.

Oferiţi texte cu grad mic de încărcare cuinformaţii sau solicitaţi elevilor să marchezedoar cu două semne: semnul plus (+)pentru "ştiam" şi semnul minus (-) sausemnul întrebării (?) pentru "asta nu ştiam". Oferiţi elevilor timp pentru reflecţie asupra aceea ce au citit '

Activitate în perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perecheadespre cunoştinţele şi convingerile perso-nale care s-au confirmat sau nu,comparând lista de idei proprii cu textul cititşi adnotat (pe marginea căruia au apărutsemnele).

Activitate individuală pentru grupareainformaţiilor pe categorii într -un tabel Alcătuiţi un tabel cu patru coloane. Puneţi în fiecare coloană un semn din cele patrucu care aţi marcat textul, apoi completaţicâte 2-3 informaţii în fiecare rubrică.

Această activitate poate fi propusă elevilor care termină repede de marcat textul.

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şicu care au fost toţi de acord. Se discutădezacordurile, se clarifică unele aspecte, iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate

problemele se discută despre posibilitateastudierii altor surse.

Discuţia finală poate fi plăcută şiinteresantă dacă apar întrebări sau idei noiori dacă persistă dezacordul dintreparticipanţi.



FISHBOWL - METODA ACVARIULUI

Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupuneextinderea rolului observatorului în grupurilede interacţiune didactică.

Scaunele din încăpere se aşează sub forma

a două cercuri concentrice înainte ca eleviisă intre în încăpere. Ei îşi aleg apoi loculpreferat. Cei din cercul interior primesc 8-10minute pentru a discuta o problemăcontroversată (în prealabil au completat

jurnalele de activitate cu răspunsuri laanumite întrebări legate de temă).




In discuţie, clarifică şi consolidează; discutăaprins pe baza unor reguli evidente; oriceidee trebuie susţinută de dovezi; sunt deacord cu antevorbitorul şi aduc argumente

suplimentare; dacă nu sunt de acord,argumentez poziţia mea. Cei din cercul exterior, între timp, ascultă

ceea ce se discută în cercul interior; facobservaţii (scrise) referitoare la relaţii,

consens, microclimat, conflict, strategii dediscuţie; ei completează nişte fişe deobservare, specifice.




Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior trece înexterior şi invers) – rolurile de observator/observatse inversează.

Este indicat să se abordeze, în discuţie, o altă

temă/problemă.




Rolul profesoru lu i poate fi foarte variat:observator, participant, consultant, suporter, arbitru,reporter, ghid etc. Tehnica are, prin urmare, infinitevariante.

Avantaje : îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“, dezbatere, forum, simpozion;

asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie; permite schimbarea „programată“ a perspectivei

asupra rolului unui membru al grupului.



METODA FRISCO

Se propune spre analiza o situatie problema: Se stabilesc rolurile:

conservatorul

exuberantul

pesimistul optimistul



METODA FRISCO

Dezbaterea colectiva: conservatorul apreciaza meritele solutiilor

vechi,fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri;

exuberantul emite idei aparent imposibil deaplicat in practica;

pesimistul va releva aspectele nefaste aleoricaror imbunatatiri;

optimistul va gasi posibilitati de realizare asolutiilor propuse de exuberant.

Se trag concluzii si se sistematizeaza ideileemise



METODA FRISCO

Avantaje: rolurile se pot inversa.

participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie inacord cu rolurile pe care le joaca;

dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,logice,interpersonale.



Tehnica „Ciorchinelui”, cunoscuta si sub numele de „Arbore”, esteo metoda neliniara, care stimuleaza conexiunea intre idei.„Ciorchinele” e un „brainstorming necesar”, prin care seincurajeaza elevii sa gandeasca liber si deschis.

Astfel, la Stiinte, clasa a IV-a, tema de recapitulare „Medii de

viata”.Acest titlu-nucleu a fost scris pe trunchiul arborelui, desenat înprealabil pe o plansa, iar din cele doua ramuri principale, ceconstituie categoriile principale de mediu, natural si artificial, s-audesprins altele: balta, padure, pestera, delta, mari, oceane, livada,gradina, parc.

Fiecare dintre acestea generează altele, in conexiune cu celeprecedente, putand fi trecute plante si animale ce traiesc in fiecaremediu.

Metoda Ciorchinelui la Limba şi Literatura Română , clasa a IV-a ,în cadrul lecţiilor de recapitularefinală:



CUVÂNTUL

finală:

PARTE DEVORBIRE

PARTE DEPROPOZIŢIESILABA

PROPOZIŢIA

SV

A

PN

A

S

P

CLITERA

SUNETUL

TEXTULDESCRIEREA

NARATIV

VERSURI

V

C



Tehnica „Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat

e o modalitate de constientizare, de către elevi,a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la unsubiect, o problemă şi, totodată, a ceea ce nuştiu (sau nu sunt siguri ca ştiu) şi ar dori să ştie,să înveţe.

Ştiinţe, clasa a III-a, la lecţia

„Aerul. Însuşiri. Alcătuire”

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT



Ş Ş Ţ

-că aerul este un gaz ;-că poate fi rece saucald ;-că se deplasează producând vântul;-că nu există viaţă f ără aer;-că nu tot aerul este

bun;

-de ce suflă vântul?-de ce nu setermină aerul?-din ce estealcătuit aerul ?-cine mai arenevoie de aer

înafară deoameni ?-de ce zboară balonul ?-care ,,aer’’ nu este

bun ?

-aerul este un corpgazos ;-este compus din: azot,oxigen, dioxid decarbon;-oamenii inspiră oxigenşi expiră dioxid decarbon;

-plantele, animalele aunevoie de oxigen;-plantele sunt o uzină vie, ele folosesc dioxid decarbon şi elimină oxigen

în procesul de prepararea hranei ;



Clasa de elevi este împărţită în patrugrupuri (cu un număr de 4-5 elevi ).

Timp de lucru: 10 minute

Fiecare grupă de elevi va primi unnumăr de la 1 la 4. Un reprezentant dinfiecare grupă va extrage câte un biletde pe catedră unde se află scris unuldin cuvintele:

1. rezumator i i

2. întrebătorii 3. clari f icatori i

4. prezicătorii Echipa cu nr. 1. va avea sarcina sărealizeze rezumatul pe scurt al lecţiei

,,Piatra piţigoiului”, după T. Arghezi. Echipa cu nr. 2 va adresa diferite

întrebări, altele decât cele din manual. Echipa cu nr. 3 va clarifica cuvintele

noi şi expresiile. Echipa cu nr. 4 va face anumite

preziceri asupra unor acţiuni ale personajelor

din text. După expirarea timpului, va fi delegat

un elev care va prezenta clasei ceea cea lucrat echipa lui şi se va completatabelul alăturat.

Rezumatorii Întrebătorii Clarificatorii Prezicători

•HEXAGONUL



•HEXAGONUL

Activitate individuală de citire a lecţiei„Cioboţelele ogarului”, după C. Gruia. După citirea lecţiei fiecare, elev are

sarcina de a completa triunghiurile dininteriorul hexagonului cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui.Prezentaţi colegului de bancă ceea ceaţi completat.Timp de lucru: 5 minute

Cum?

Ce?

Unde? Când?

De ce ?

Care?

ESEUL PRO ŞI CONTRA



ESEUL PRO ŞI CONTRA Scrieţi un eseu cu argumente

pro şi contra despre subiectul

propus în lecţia: ,,Învăţătorul

nostru“ după Edmundo deAmicis.

-adoptaţi o poziţie generală faţăde subiect;

-notaţi cât mai multe argumentepro şi contra privind atitudinea

băiatului şi a învăţătorului; ACTIVITATE INDIVIDUALĂ ACTIVITATE FRONTALĂ-un

elev citeşte eseul în faţacolegilor.

Aceştia analizează, compară ,

formulează întrebări, fac unelesugestii.

Pro şi Contra Băiatuluişi învaţătorului

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

•COPACUL IDEILOR



Elevii sunt împărţiţi îngrupuri de patru şifiecare dintre ei vaprimi fişa,

Vor completa copacul, Scrieţi tot ce este

important despreşcoală, Timp de lucru 5 min, Şcoală

TERMENII -CHEIE



Se porneşte de la câteva cuvinte cheie datede învăţătoare:

“A fost odată un băieţel…”de. O. P.Iaşi. Pe parcursul citirii poveştii, elevii sunt

invitaţi să adauge pe tablă elementeleesenţiale sugerate de poveste:

Se desenează părţile componente alebăiatului;

Se prezintă îmbrăcămintea în funcţie deanotimpul în care se desfăşoară acţiunea,accesorii ;

Se analizează dispunerea în spaţiu adesenului ptr. reprezentarea formelorspaţiale;

Se alcătuiesc propoziţii cu expresii dintext;

Desprinderea mesajului textului;

Compunerea de probleme;

Interpretarea unui cântec;

CIORCHINELE



Realizaţi un ciorchinecu cele mai frumoase

cuvinte care vă vin înminte pornind de la

expresia : “Cuvintevrăjite”(Ed. Civică)

Timp de lucru: 5minute

Cuvinte vrăjite

CVINTETUL



CVINTETUL

Elevii sunt grupaţi în perechi şi au la

dispoziţie cinci minute pentru acompune un cvintet, pornind de lacuvântul caiet. Se vor citi cele maireuşite cvintete şi se vor transcrie încaiete.

Primul vers este cuvântul-cheie caredefineşte subiectul care va fi descris(un substantiv).

Al doilea vers este format din douăcuvinte (adjective) care descriusubiectul.

Al treilea vers este format din treicuvinte care exprimă acţiuni (verbe).

Al patrulea vers este format din patrucuvinte care exprimă sentimentele

elevilor faţă de subiectul descris. Ultimul vers este format dintr-un

cuvânt care exprimă esenţasubiectului.

PIŢIGOI

tânăr mic

privind zburând lucrând

Primăvara se întoarce mereu

PASĂRE



ANUNŢUL DE MICĂ PUBLICITATE

• Utilizând stilul

publicitar, formulaţi un anunţ de

mică publicitate pentru a vă face

reclamă în ceea ce priveşte

activitatea pe care o desfăşuraţila “Ziua Şcolii”

• Redactarea individuală aanunţurilor pe foi A 4,

• Afişarea anunţurilor pe tablă.

• Lecturarea şi analizareaanunţurilor

• Transcrierea pe caiete a celor mai clare şi mai ingenioase;

Mica publicitate:………………………………

…… ..……………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………..



AVANTAJELE METODELOR ACTIVE

Transformă elevul din obiect în subiect al învăţării ;

Este coparticipant la propria formare;

Angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere ;

Asigură elevului condiţii optime de a se afirma individual şi în

echipă ;

Dezvoltă gândirea critică ;

Dezvoltă motivaţia pentru învăţare ;

Permite evaluarea propriei activităţi.

curs ,4,5,6, Învatarea_activa.ppt

Documents