dana proiect la cotirsev

1

Mod. Coala N.Document Semnat Data

Efectuat

Verificat

Nica Daniela Lit. Coala Coli

23Cotîrşev S.Consultant

Calculul etajelor de amplificare după tensiune şi putere UTM FRT

SOE-112Aprobat

Contr.norm.

Cuprins

Introducere..................................................................................................3

1. Noţiuni generale

1.1 Definiţii.Generalităţi………………………………………………..….4

1.2 Parametri.Clase de funcţionare.............................................................6

2. Proiectarea unui etaj de amplificare după tensiune pe tranzistor bipolar conectat după schema emitor comun ......................................11

3. Proiectarea unui etaj de amplificare după putere pe tranzistor bipolar conectat după schema emitor comun.........................................…........16

4. Utilizarea tranzistorului KT925Б ……….…………………................21

Concluzie…………………………………………………………………23

Bibliografie………………………………………………………………24

Introducere

UTM 525.2.112.012 PA

Coala

3Mod Coala N. Document Semnat Data

Care este diferenţa dintre circuite electrice şi circuite electronice?Circuitele

electrice reprezintă conexiuni ale conductorilor electrici cu elemente de circuit, în

cadrul cărora are loc o deplasare uniformă de electroni. Circuitele electronice adaugă

o nouă dimensiune circuitelor electrice, prin faptul că deplasarea electronilor este

controlată, într-o oarecare măsură, de un semnal electric adiţional, fie sub formă de

curent, fie sub formă de tensiune.

Prin urmare, diferenţa dintre electric şi electronic este dată de modul în care

acest control este exercitat în circuit, şi nu neapărat de existenţa sau absenţa acestuia.

Întrerupătoarele şi potenţiometrele controlează curentul mecanic, printr-un element

acţionat de o anumită forţă fizică externă circuitului. Într-un circuit electronic,

curentul controlează curentul. Din această cauză în circuite se utilizează elemente

active.

Constatăm că elementele active sunt folosite pentru proprietatea lor de

amplificare. Indiferent dacă dispozitivul în cauză este controlat în tensiune sau în

curent, puterea necesară pentru semnalul de control este de obicei mult mai mică

decât puterea disponibilă în curentul controlat. Cu alte cuvinte, un element activ nu

permite pur şi simplu controlul curentului de către curent, ci, face posibil controlul

unui curent mare de către un curent mic.Datorită acestei diferenţe dintre puterea

controlată şi puterea de control, elementele active de circuit pot fi folosite pentru

comanda unei cantităţi mari de putere (putere controlată) de către o cantitate mică de

putere (putere de control). Acest comportament poartă numele de amplificare.Există

o gamă de maşini denumite amplificatoare, în cadrul cărora, semnalele de putere

mică de la intrare sunt „transformate” (cu ajutorul unei surse externe de putere) în

semnale de ieşire de o putere mult mai mare..

Amplificatorul nu crează şi nici nu distruge energie, ci doar o „remodelează”

într-o formă de undă dorită.

1.NOŢIUNI GENERALE

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


1.1Definiţii.Generalităţi.

Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei

puteri sau ale altei mărimi,fără a modifica modul de variaţie a mărimii în timp şi

folosind energia unor surse de alimentare.

Amplificarea electronică se obţine pe baza modificării intensităţii unui current

de electroni în vid sau în structura semiconductoare prin variaţia unor tensiuni la

electrozii de comandă.În circuitele de amplificare se realizează procesul de

amplificare,adică se reproduce la ieşire sub forma amplificată puterea sau o mărime

ce intră ca factor în expresia puterii instantanee,folosind energia surselor de

alimentare.

Un amplificator constă din unul sau mai multe etaje de amplificare. Ele se pot

clasifică după urmatoarele criterii.

După natura semnalului amplificat:

amplificatoare de tensiune;

amplificatoare de curent;

amplificatoare de putere.

Primele două categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ

mici, fiind denumite amplificatoare de "semnal mic". Cea de a treia categorie de

amplificatoare trebuie să furnizeze la ieşire puteri mari (cel puţin de ordinul waţilor)

cu un randament acceptabil; ele lucrează aproape de posibilitaţile lor maxime în ceea

ce priveşte puterea disipată şi de aceea se numesc amplificatoare de"semnal mare".

După tipul elementelor active folosite:

amplificatoare cu tuburi electronice;

amplificatoare cu semiconductoare;

amplificatoare cu circuite integrate (operaționale);

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


amplificatoare magnetice.

După valoarea benzii de frecvenţă a semnalelor amplificate:

amplificatoare de curent continuu - amplifică semnale începand cu frecvenţe

f = 0 (curent continuu);

amplificatoare de audiofrecvenţă (joasă frecvenţă) - amplifică semnale în banda

audibilă, între 20 Hz si 20 Khz;

amplificatoare de radiofrecvenţă (înaltă frecvenţă) - pentru semnale cuprinse între

20 Khz şi 30Mhz;

amplificatoare de foarte înaltă frecvenţă - pentru frecvenţe cuprinse între 30 şi 300

Mhz.

După laţimea benzii de frecvenţă amplificată:

amplificatoare de bandă îngustă (9/30 Khz);

amplificatoare de bandă largă (de videofrecvenţă) ,avînd o gamă de frecvenţe

amplificate cuprinse între caţiva herţi (teoretic 0Hz) şi 5Mhz (teoretic 6Mhz).

După tipul cuplajului folosit între etaje:

amplificatoare cu cuplaj RC;

amplificatoare cu circuite racordate;

amplificatoare cu cuplaj prin transformator;

amplificatoare cu cuplaj rezistiv (cu cuplaj galvanic / curent continuu).

De obicei un amplificator aparţine simultan mai multor categorii de

clasificare. De exemplu,un amplificator de tensiune dintr-un receptor radio poate fi

un amplificator de tranzistoare, de audiofrecvenţă, de semnal mic, de bandă îngustă,

cu cuplaj RL.

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


1.2 Parametri.Clase de funcţionare

Performanţele amplificatoarelor se exprimă prin anumite caracteristici

sau parametri. Mărimile fundamentale caracteristice pentru funcţionarea unui

amplificator sunt :

1.coeficientul de amplificare (amplificarea propriu-zisa);

2.caracteristicile amplitudine - frecventa si faza - frecventa;

3.distorsiunile;

4. raportul semnal / zgomot;

5. gama dinamica;

6. sensibilitatea.

Deoarece amplificatoarele pot să mărească amplitudinea semnalului de intrare,

ar fi foarte util dacă am descrie această proprietatea a lor printr-un raport

ieşire/intrare, raport ce poartă numele de factor de amplificare, sau amplificare. Acest

factor nu are unitate de măsură, fiind un raport dintre două mărimi cu aceeaşi unitate

de măsură. Matematic, simbolul amplificării este „A”.

Coeficientul de amplificare sau amplificarea propriu-zisă este cea mai

importantă mărime caracteristică a unui amplificator. Ea reprezintă raportul dintre o

marime electrică de la ieşirea amplificatorului şi mărimea corespunzătoare de la

intrare. În funcţie de natura acestei mărimi electrice se pot defini:

1. amplificarea în tensiune:

Au=U ieş

U int

(1.1)

UTM 525.2.112.012 PA

http://www.circuiteelectrice.ro/curent-alternativ/bazele-teoriei/amplitudinea/#valoarea-de-varf

http://www.circuiteelectrice.ro/electronica-analogica/introducere/amplificatorul

Coala


2 .amplificarea în curent:

Ai=I ieş

I int

(1.2)

3.amplificarea în putere:

Ap=Pieş

Pint

(1.3)

Deoarece semnalul de ieşire poate fi defazat faţă de cel de intrare, înseamnă că

amplificarea în tensiune şi cea în curent sunt numere complexe, avînd un modul |A| şi

o fază φ; amplificarea în putere este în număr real deoarece puterea este o mărime

scalară.

La un amplificator cu mai multe etaje, amplificarea totală este egală cu

produsul amplificărilor fiecarui etaj. Într-adevăr se observă că, de exemplu la

amplificatoarele cu 3 etaje :

Au=

U ieş

U int

=U2

U int

∗U3

U2

∗U ies

U 3

=AU 1∗AU 2∗AU 3 (1.4)

Sensibilitatea unui amplificator reprezintă tensiunea necesară la intrarea

acestuia pentru a obţine la ieşire tensiunea sau puterea nominală. Cunoscînd

amplificarea şi puterea nominală se poate calcula sensibilitatea , ea caracterizează

mai ales etajele amplificatoare de putere şi se exprimă în unitati de tensiune. (V,

mV, µ V).

Gama dinamică reprezintă raportul între semnalele de putere maximă şi cel de

putere minimă pe care le poate reda amplificatorul. Nivelul semnalului amplificat

este limitat superior de către etajul final şi inferior de raportul semnal/zgomot al

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


amplificatorului. De reţinut că amplificatoarele la care nu se iau precauţii speciale pot

reduce gama dinamică a unui program.

Raportul semnal/zgomot reprezintă raportul între tensiunea de ieşire produsă de

semnalul amplificat şi tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui

amplificator este semnalul aleator (cu variaţia haotică în timp) produs de elementele

componente ale amplificatorului, rezistoare, tranzistoare, datorită structurii

discontinue a curentului electric. Ea se masoară la ieşirea amplificatorului,

scurtcircuitînd bornele sale de intrare şi poate fi redată şi prin tensiunea echivalentă

de zgomot de la intrarea amplificatorului. Această reprezintă valoarea tensiunii de

intrare care ar crea la ieşire tensiunea proprie de zgomot. Pentru că semnalul de

intrare să nu fie perturbat în mod supărător de zgomot este necesar că el să

depăşească de un număr de ori nivelul zgomotului, deci să se realizeze un anumit

raport semnal/zgomot.

După clasa de funcţionare, amplificatoarele se împart în: amplificatoare în

clasa A, B,AB, C. Clasele de funcţionare sunt de fapt, regimuri de lucru ale

amplificatoarelor ce depind de poziţia punctului static de funcţionare şi de

amplitudinea semnalului.

.

Fig.1.2 Diferenţa semnalului de intrare şi a celui amplificat

Presupunem că tranzistorul este conectat ca în figura 1.3(conexiune EC). La

intrarea tranzistorului se aplică semnalul sinusoidal vbe = Vbesin ωt. Pe caracteristica

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


de intrare se vede că o mica tensiune sinusoidală aplicată în bază (vbe) determină

creşterea curentului de bază (ib); curentul de bază determină la rândul lui creşterea

curentului de colector (ic) (se observă pe caracteristica de ieşire). Folosind modelul

liniarizat al caracteristicii de transfer IC = IC(VBE), în figura 1.4 sunt reprezentate

relaţiile grafice semnal - raspuns, corespunzatoare celor patru clase de funcţionare.

Semnalul vbe, suprapus tensiunii de polarizare VBE din punctul mediu M0, este redat pe

durata unei perioade a sa, T= 2π/ω.

Fig.1.3Amplificator conexiunea EC, caracteristici de intrare - ieşire

Curentul iC, care constituie raspunsul amplificatorului, are o forma specifică

pentru fiecare clasă de funcţionare, formă caracterizată de parametrul numit unghi de

tăiere (unghi de deschidere) notat cu θ şi definit ca jumatatea intervalului

(ωt, ωt + ωT) pe care raspunsul instantaneu la semnalul sinusoidal de perioada T este

nenul. Unghiul de deschidere θ depinde atât de poziţia lui M0 cât si de amplitudinea

semnalului.

- Funcţionarea în clasa A se caracterizează prin θ = 180o. Punctul M0 se

plasează, prin alegerea polarizăriiVBE, pe caracteristica în porţiunea centrală liniară,

iar semnalul trebuie sa aibă o amplitudine relativ mica. Clasa A se distinge prin

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


coeficient de distorsiuni neliniare d redus, dar şi printr-un randament η redus. Prin

sarcină circulă curentul chiar şi în lipsa semnalului. Este specifică funcţionării

tranzistorului bipolar în etaje audiofrecvenţă de semnal mic.

- Funcţionarea în clasa AB se caracterizează printr-un unghi θ cuprins între

90o şi 180o. Se trece din clasa A în clasa AB dacă se măreşte semnalul sau/şi se

deplasează punctul M0 către cotul caracteristicii.

- Functionarea în clasa B se obţine când M0 se plasează chiar în cotul

caracteristicii de transfer, deci cândVBE = VBE(on).Rezultă θ = 90o.

- Funcţionarea în clasa C se caracterizează prin θ < 90o şi

implică VBE < VBE(on).

Clasele B şi C, furnizând un raspuns sub formă de impulsuri, deci cu spectru

intens de armonici, nu sunt proprii funcţionării tranzistorului din amplificatoarele AF.

Datorită randamentului ridicat (de pâna la 80%) şi posibilităţii de filtrare a

armonicilor nedorite, în clasele B şi C lucrează tranzistoarele din circuitele de

radiofrecvenţă, cum sunt amplificatoarele de putere şi multiplicatoarele de frecvenţă.

Amplificatorele care funcţionează în una din clasele AB, B sau C, au în circuitul de

sarcină, circuite selective acordate pe frecvenţă de lucru. Din acest motiv distorsiunile

produse ca urmare funcţionării în impulsuri a etajelor amplificatoare, nu constituie un

impediment în utilizarea lor.

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


2.Proiectarea unui etaj de amplificare după tensiune pe tranzistor bipolar

conectat după schema emitor comun

Schema etajului de amplificare este prezentată mai jos:

Conform variantei am următoarele date iniţiale:

Nr.variantei Uieş.max ,V Rs,Ohm F,Hz M Ec,V

12 2,0 350 90 1,30 6

Alegem tipul tranzistorului ţinînd cont de următoarele condiţii:

a¿U CEadmis ≥(1,1...1 ,3)E C (1.1 .....1.3)∗6V=(6.6 ...7.8)V , undeUCEadm-valoarea maximă

admisibilă a tensiunii între colector şi emitor;

b¿ I Cadmis ≥ 2 I S . max 2U ieş max /R S 11.43mA , unde I Smax- amplituda maximă

admisibilă a curentului sarcinii, iar I Cadm - curentul colectorului maxim admisibil.

Deci caut conform următoarelor criterii,tranzistorul potrivit:

U ceadm ≥ 7.8 V

I Cadm≥ 11,43mA

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


P ≤150W

Am ales tranzistorul МП 113A cu următorii parametrii şi caracteristici:

Coeficientul de transfer maxim şi minim ai curentului pentru schema

"emitor comun": βmax=105; βmin=35

Tensiunea maximă admisibilă pe colector Uce adm= 10V;

Curentul maxim admisibil Ic adm=20mA;

Puterea maximă admisibilă Pc adm=150mW;

Fig.2.1 CVA de intrare și ieșire

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


Iniţial,calculăm cele 2 puncte prin care trece dreapta de sarcină.Primul este

tensiunea de alimentare din variantă EC=6V ,iar al doilea este punctul de funcţionare P

cu coordonatele:curentul de repaus I COşi tensiunea de repaus U ceo(adică curentul şi

tensiunea ce corespund U∫ max=0.

Algoritmul de calcul:

I s max=U iesmax

R s

= 2350

=5,71(mA )

I CO=(1,05 …1,20 ) I ieș=(1,05…1,20 ) I s max=(5,995 …6,852)

Pentru tranzistoarele de putere mica U rest=1V

U ceo=U ieșmax+U restmax=2,0+1=3,0 V

Deci obţinem punctul de funcţionare cu coordonatele P(6,3;3).

Găsim valorile Rc şi Re conform următoarelor formule:

Rcom=Rc+Re

Rcom=EC

I= 6

13∗10−13 =461,5 Ω

RC=Rcom

1,25=461,5

1,25=369,2 Ω

Re=Rcom−RC=461,5−369,2=92,3 Ω

După caracteristica statică de ieşire găsim valorile maximale ale curentului şi

tensiunii semnalului de intrare I intmax şi U intmax necesare pentru asigurareaU ieșmax.

I intmax=I cmax

βmin

=1135

=0,31 mA

I intmin=I cmin

βmin

=2,2035

=0,06 mA

Deci obţinem valoarea medie:

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


I intmed=I intmax−Iintmin

2=0,31−0,06

2=0,25 mA

Conform caracteristicii statice de intrare pentru schema cu conexiunea emitor

comun la U ce=5V şi valorile găsite I bmax și I bmin aflăm valoarea 2 U∫m.

Conform caracteristicii de intrare am obţinut următoarele date:

2 U intm=0,76−0,63=0,13 V

Găsim rezistenţa de intrare R∫ ¿¿ a etajului după curent alternativ (fără divizorii

de tensiune).

R∫ ¿≈

2U intmed

2 I intmed

=0,130,5

=260Ω ¿

După aceasta,aflăm valorile divizorului de tensiune R1 şi R2.

R1−2 ≥ ( 4 …6 ) R∫ ¿=6∗260 ≥1560Ω ¿

R1=EC R1−2

Re I CO

= 9∗156092,3∗6,8

= 9360627,64

=14910Ω

R2=EC R1−2

R1 R1−2

= 14910∗156014910−1560

=2325960013350

=1742Ω

Aflăm coeficientul de stabilizare a funcţionării etajului:

S=Re ( R1+R2 )+R1 R2

Re ( R1+R2 )+R1 R2

1+ βmax

= 92,3∗16652+14968875,6

92,3∗16652+14968875,6106

=1536979,6+14968875,6153697,6+14125,8

=16505855,21678195,4

=9,8

Găsim capacitatea condensatorului C2:

Rieș=RC+RS=369,2+350=719,2 Ω

C2=1

2∗π∗f ∗R ieș∗√ M 2−1= 1

2∗3,14∗90∗719,2∗√1,32−1= 1

337388,22=2,9 μF

Găsim capacitatea condensatorului C e .

C e=10

2∗π∗f∗RE

= 102∗3,14∗90∗92,3

= 1052167,96

=1,91 μF

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


Aflăm coeficientul de amplificare a etajului după tensiune:

Ku=U ie ș m

U∫m

= 2,00,065

=30,76

3. Proiectarea unui etaj de amplificare după putere pe

tranzistor bipolar conectat după schema emitor comun.

Pe fig.2 este prezentată schema electrică principială a unui etaj de amplificare după

putere.

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


fig.2 Etaj de amplificare dupa putere

Datele iniţiale ale lucrării sunt:

Puterea de ieşire Pieș=2,5 W

Rezistenţa sarcinii RS=10 Ω

Frecvenţa limită de jos f =100 Hz

Tensiunea de alimentare EC=12V

Coeficientul distorsiunilor M=1 ,14

Găsiţi:

Tipul tranzistorului necesar;

Regimul de funcţionare a tranzistorului;

Nominala capacităţii condensatorului Ce;

Nominalele rezistoarelor ce fac parte din divizorul de tensiune

R1, şi R2;

Coeficientul de amplificare după putere Kp;

Coeficientul de transformare a transformatorului n,

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


Rezistenţa bobinei primare rTi şi rezistenţa bobinei secundare rT2 a

transformatorului;

Inductanţa bobinei primare a transformatorului L1

Algoritmul de calcul:

1. Pentru selectarea tranzistorului este necesar sa determinam P0 , care va fi

impartita pe tranzistorul selectat.

Pieș.etaj =

P ies

ηT 2 - puterea degajata pe tranzistor

ηT=(0,7 . . .0,9 )=0 , 85 P=2 W ¿

0 .9 ¿¿

=2 .2 W ¿

ηT - randamentul transformatorului

2. Calculam randamentul etajului in doua tacte ce lucreaza-n regim B:

ηies .etaj=0 . 95⋅ηT 2π4=0 . 95⋅0. 7⋅0 .785=0 .52

3. Calculam putearea pe colectorul tranzistorului:

PC=Pies .etaj (1−ηies .etaj

η ies .etaj)=2 .2 W⋅0 .67

1 .34=0 , 54 W

4. Calculam tensiunea colector-emitor maxima:

Uce . max=EC

0 .4=12V

0 .4=30 V

5. Calculam rezistenta de sarcina exercitata pe un tact (o parte a schemei)

RS' =

0 .9 EC2

2 Pies . etaj

=0 . 9⋅122

2 .2.W=58 . 90Ω

6. Determinam curentul maximal in regim de lucru a fiecarui tranzistor:

I C . max=0 . 95

EC

RS'=0 .95

12V58. 90Ω

=0 .19 ( A )

Dupa caracteristicile obtinute am ales tranzistorul KT925Б

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


Din graficul caracteristicii de intrare am obtinut:

IB.max=20mA careia îi corespunde UBE.max =0.9V

7. Determinam rezistenta de intrare a fiecarui tranzistor:

R int

' =U BE .max

IB .max

= 0 .9V20∗10−3 A

=45Ω

8. Determinam rezistenta de intrare a intreg etajului:

R int=4⋅Rint' =4⋅45Ω=180Ω

9. Calculam puterea de intrare:

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


Pint=

U BE . max⋅IB . max

2=0 .9V⋅20⋅10−3

2=9mW

10.Calculam coeficientul de amplificare:

K P=Pies .etaj

Pint

=2 .5 W49⋅10−3W

=277

K P [ dB ]=10 lg K P=10 lg277=24 dB

11. Determinam rezistentele R1 si R2, pentru aceasta trebuie de mentionat ca

curentul divizorului Idiv este aproximativ egal cu IB.max, de obicei

UR1=(0.1...0.2)V

R1=

U R 1

I div

= 0 . 2V20⋅10−3 A

=10Ω

R2=

(EC−U R 1 )I div

=12V −0 .2 V

20⋅10−3 A=590Ω

12.Determinam aria suprafetii radiatorului de racire pentru fiecare tranzistor:

S≈1000

RTT⋅σT'=1000

85o CmW

⋅1. 5mW

cm2⋅o C

=7 .8 cm2

Unde: RTT - rezistenta termica a tranzistorului

σ T'

- coeficientul de transfer a caldurei in mediul inconjurator, in general e

egal cu 1 .5

mW

cm2⋅oC

13.Gasim coeficientul de transformare a tranformatorului T2 :

n2=√ RS

RS' ηT . ies

=√10Ω22.04Ω⋅0. 88

=0 . 71

14.Calculam rezistenta activa a primarului transformatorului pentru prima parte a

schemei:

r1' ≈0 .6⋅RS

' (1−ηT )=0 .6⋅10 (1−0 . 85)=9Ω

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


Pentru partea a doua a schemei:

r2=0 .4⋅RS ( 1−ηT

ηT)=0. 4⋅10 W⋅( 1−0 . 85

0.85 )=0 .705Ω

15. Determinam inductanta jumatatii primarului transformatorului:

L1' =

(RS' −r 1

' )2 π⋅f⋅√ Μ j

2−1=22 . 04Ω−59Ω

2⋅3 .14⋅100⋅√1 .142−1=0 .037 Hn=37 mHn

Trebue de remarcat ca in aceasta lucrare nu am calculat caracteristica

transformatorului T1 deoarece e nu avem date despre etajul de preamplificare sau a

caracteristicilor sursei de semnal.

4. Utilizarea tranzistorului KT925Б

Conectarea automată a lămpii de dublare

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


fig 3.Conectarea automată a lămpii de dublare

Foarte mulți piloni, turnuri sunt adesea echipate cu diverse lămpi de

semnalizare, care ar trebui să ilumineze pe timp de noapte.Pentru a detecta și înlocui

o lampă avariată este o problemă foarte mare,uneori fără rezolvare(pe timp de vînturi

mari,ploi,ninsori,etc.).Deoarece chiar și absența temporară a lămpii de semnalizare

este total inacceptabil (acest fapt poate duce la un accident),apare nevoia de a folosi

rezervă.Schema prezentată în figura 3 este o hotărire la problema dată.În cazul arderii

lămpii de semnalizare schema automat conectează lampa de rezervă,care se află lîngă

cea defectată.Sistema dată asigură conectarea dintre doua sau chiar mai multe lămpi

de putere de la 100 pînă la 300 W,în caz că se se arde una se aprinde automat

cealaltă.În serie cu tranzistoarele VT1 și VT2 sunt conectate 2 relee K1 și K2 la care

vine tensiunea de la bobinele secundare a transformatoarelor T2 și T3.Bobinele

primare ale acestor transformatoare sunt conectate în serie cu lămpile HL2 și

HL4.Releele sunt alimentate de la o sursă separată conținută de transformatorul

T1,puntea formată de diodele VD1-VD4 și condensatorul C3.Cînd lămpile

funcționează,tranzistoarele sunt deschise și releele K1,K2 la fel sunt dechise.Releele

K1.1 și K2.1 sunt întrerupte și lămpile de rezervă HL1 și HL3 nu sunt conectate la

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


sursa de curent.În caz că lampa principală HL2 se arde(nu mai funcționeaza),pe

bobina primară a transformatorului T2 și pe baza tranzistorului VT1 tensiunea se

pierde,astfel tranzistorul se închide,releul K1 se întrerupe și în rezultat lampa de

rezervă HL1 se aprinde.După înlocuirea lămpii ieșite din funcțiune sistema automat

revine la starea de funcționare inițială.Dacă dorim să obținem o schemă cu mai multe

lămpi de rezervă este nevoie de utilizat un bloc de alimentare mult mai puternic decît

în cazul dat,deaoarece se vor folosi mai multe relee și tranzistoare.

Concluzii

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


Proiectul de an reprezintă o lucrare definitorie ce are la bază desluşirea,

soluţionarea unei probleme extinse. În acest caz problema se reduce la analiza,

cercetarea şi proiectarea unor amplificatoare ce, într-o mare măsură se supun unor

condiţii iniţiale precizate.

Aceasta lucrare cuprinde un continut intreg de calcule si demonstratii pe

aplicatii a calculilelor corecte.Pentru aceasta am construit cite doua grafice pentru

putere si tensiune ca caracteristici de intrare si iesire .din aceste grafice am cules date

ce nea permis continuarea lucrarii in continuare. Prin efectuarea acestui proiect mi-

am aprofundat deprinderile practice în studierea şi cercetarea punctului de

funcţionare al unui tranzistor, precum şi rolul foarte important pe care îl deţine el in

functia sa. În graficele obţinute am construit curba puterii admisibile disipate de

tranzistor. După aceasta am mai calculat rezistenţa emitorului şi al colectorului RE,

Rc, Rlet, Rint, la fel am mai aflat şi nominalele rezistoarelor ce fac parte din divizorul

de tensiune R1R2, apoi capacitatea condensatorului C2 şi în final am calculat

coeficientul de amplificare după tensiune Ku, şi coeficientul de amplificare după

putere KP.

Însă trebuie de menţionat faptul că pentru a obţine rezultate cît mai eficiente şi

mai reale este necesar de a poseda parametri iniţiali cît mai „adevăraţi”, astfel că

laproiectare cauza nedeterminării punctului de funţionare şi, în general, regimul

defuncţionare, şi a valorilor ireale oarecum a mărimilor calculate în lucrare să fie

evitate.

Вibliografie:

UTM 525.2.112.012 PA

Coala


О. П. Григорьев: Справочник „Транзисторы” , Из. Радио и связь, Москва

1989.

Проектирование усилительных устройств на транзисторах./ под ред.

Г.В.Войшвилло - М. Связь 1972 – 184с.

Îndrumar metodic privind îndeplinirea lucrării de curs la disciplina

Radioelectronica III.

Брежнева К М Транзисторы Для Аппаратуры Широкого Применения

UTM 525.2.112.012 PA

dana proiect la cotirsev

Documents