insuficienta cardiaca stanga
TRANSCRIPT
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
1/114
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SF. VASILE CEL MARE
PLOIESTIPRAHOVA
PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE
CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICALGENERALIST
COORDONATOR :
PROF. PANA MAGDALENA
ABSOLVENT:
BOTEZ DANIELA LILIANA
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
2/114
PROMOTIA 2009
PLANUL PROIECTULUI
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU INSUFICIENTA
CARDIACA STANGA
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
l.1 Noiuni de anatomie i fiziologie
I.2 Notiuni despre boala
I.3 Participarea asistentei medicale la acte de investigaii
I.4 Participarea asistentei medicale la intervenii autonome i delegate
CAPITOLUL II
Plan de ngrijire al pacientului cu infarct miocardic acut
II.1 Culegerea datelor
II.2 Analiza i interpretarea datelor
II.3 Planificarea ngrijirilor
II.4 Aplicarea ngrijirilor
II.5 Externarea pacientuluiCAPITOLUL III
EVALUARE FINAL
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
3/114
MEMORIU EXPLICATIV
Conceptul de nursing reprezinta o treapta calitativ superioara in relatia cu
pacientul sanatos sau bolnav, in special a ingrijirii omului suferind, pentru ca in centrul
sau de preocupare se afla fiinta umana cu numeroasele si complexele sale nevoi ( de
natura organica sau somatica, psihologica, sociala, culturala si spirituala ) , cu
asteptarile sale firesti de respect si demnitate, cu temerile si sperantele sale.
Nursingul are la baza principii precum demnitate si moralitate profesionala,
prin demnitate intelegand valoarea suprema a omului si a natiunii, cu atitudine demna,
autoritate marala si prestigiu, iar prin moralitate insusirea a tot ceea ce este moral,
natura caracterului valoarea unui fapt, conduita unei persoane sau unei colectivitati.
Toate fiintele se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu
ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul fraternitatii.
Demnitatea umana este o masura de apreciere intre oameni. Ea un trebuie sa depinda de
culoare, de sex , varsta, nationalitate, stare de sanatate, etc. Orice bolnav trebuie onorat,
indiferent de varsta : copil, tanar sau batran.El este o fiinta fara aparare ,care nu are alta
arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea echipei de ingrijire.Suferinta
modifica total omul, de aceea asistenta medicala trebuie sa aiba calitati morale
remarcabile.
Asistenta medicala trebuie sa acorde stima si atentie atat saracului , cat si
bogatului, sa respecte nuditatea, spectacolul mizeriei si al suferintei, sa se poarte
cuviincios cu bolnavii, sa nu-i speculeze, deoarece aceasta profesie ne este ca oricare
alta. Cand stiinta nu mai poate face nimic pentru bolnav, intyervine bunatatea, sustinerea
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
4/114
asistentei medicale, care empatizeaza cu bolnavul, printr-un simt al datoriei izvorat din
convingere, din constiinta.
Nursingul cuprinde ingrijiri autonome sau in colaborare, acordate
persanei umane de toate varstele, familiilor, grupurilor si comunitatilor sanatoase sau
bolnave, indiferent de cadrul in care se acorda.
Nursingul include promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si
ingrijirile celor bolnavi, cu dizabilitati sau ingrijiri paleative ( a persoanelor aflate in
stadiul terminal al bolilor incurabile).
Nursingul pledeaza pentru respectarea drepturilor si libertatilor fiintei
umane, pentru promovarea politicii de sanatate, pentru educatie si cercetare.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
5/114
I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Sangele si limfa se afla intr-un sistem de organe a caror totalitateformeaza aparatul cardivascular sau aparatul circulator.
In interiorul acestui aparat, sangele si limfa se gasesc intr-o continuamiscare, ceea ce se numeste circulatie. Numai datorita circulatiei sangele si
limfa pot indeplini functiile lor, prin care se asigura viata organismului.Desi aparatul cardiovascular reprezinta un tot unitar, el poate fi
impartit in: sistemul sanguin sistemul limfatic.
Sistemul sanguinSistemul sanguin este reprezentat prin: inima si vase sanguine.
InimaInima este considerata ca organul central al intregului aparat
cardiovascular, a carui functionare asgura circulatia sangelui, limfei si a
lichidului interstitial.Asezarea.Inima se gaseste asezata in cavitatea toracica, in etajul
inferior al mediastinului anterior. Are o pozitie asimetrica fata de planul
sagital median, cea mai mare parte a ei(2/3) fiind in partea stanga a
mediastinului si ocupand patul inimii de pe fata mediastinala a plamanuluistang.
Forma, dimensiuni.Inima are forma aproximativa a unui conturtit antero-posterior, cu inaltimea mai mica decat diametrul bazei;
inaltimea este de aproximativ 89 mm, iar diametrul bazei de aproximativ
105 mm.Greutatea sa este de aproximativ 300g, iar capacitatea este cuprinsa
intre 500-700 cm.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
6/114
Varful este indreptat in jos, inainte si la stanga, in dreptul spatiului
V intercostal stang, iar baza este indreptata in sus, posterior si spre dreapta.Raporturi.Prin fata posterioara, inima vine in raport cu fata
superioara a diafragmului, iar prin fata anterioara, vine in raport cu peretele
sternocostal si cu lpamanii.
PericardulInima este invelita intr-o formatiune membranoasa, numita pericard.
El inveleste si baza vaselor mari de la baza inimii. Este format din doua
parti: una fibroasa si alta seroasa.Pericardul fibros se prezinta ca un sac, cu peretele format dintr-o
membrana conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice. Are
forma unui con, cu baza pe centrul tendinos al diafragmului.Pericardul seros captuseste pericardul fibros si este format
dintr-o foita viscerala si una parietala.
Foita viscerala se mai numeste epicard si este intim legata deperetele muscular al inimii, fiind considerata a treia tunica a acesteia.
Foita parietala se gaseste in raport cu pericardul fibros, de care
adera intim.
Intre foitele pericardului seros exista o cavitate virtuala, numitacavitate pericardica. Foitele pericardice sunt umezite de lichidul pericardic,
care usureaza alunecarea acestora in timpul miscarilor inimii. In cazuri
patologice, cand creste cantitatea de lichid pericardic, el ingreuneazamiscarile acesteia.
Configuratia externa a inimiiInima prezinta: o fata anterioara, o fata posterioara, doua margini,
un varf si o baza.
Fata anterioara este orientata spre stern si coaste (fatasternocostala).Pe aceasta fata sunt doua santuri: longitudinal anterior
(interventricular anterior), care se intinde de la varful inimii pana la artera
pulmonara si transversal, care trece pe sub originea arterei aorte (sant
coronar).Fata posterioara (diafragmatica) .Aici sunt doua santuri: un
sant longitudinal(interventicular posterior) si unul anterior. Locul de
intalnire a celor doua santuri formeaza incizura varfului inimii.Marginile inimii sunt; una dreapta, in raport cu diafragmul si
alta stanga in raport cu plamanul.
Varful inimii se gaseste pe latura stanga a incizurii varfuluiinimii si apartine ventriculului stang.
Baza inimii este indreptata in sus, inapoi si spre dreapta sieste acoperita in intregime de vasele mari care pornesc sau vin la inima
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
7/114
(artera pulmonara, aorta, vena cava superioara, vanele pulmonare.
Structura inimiiInima este un organ cavitar musculos, cu o structura caracteristica,
potrivit functiilor pe care le indeplineste. In structura ei studiem cavitatile
inimii si peretele inimii.
Cavitatile inimiiCavitatea inimii este impartita in doua parti de catre peretele
longitudinal, care corespundesanturilor longitudinale si anume : inima
dreapta si inima stanga.Peretele transversal, care corespunde santurilorcoronare imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati: o cavitate catre
baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii, numita ventricul.
Inima are deci patru cavitati: doua atrii si doua ventricule,despartite prin pereti. Peretele transversal desparte atriile de ventricule si se
numeste septul atrioventricular. El are doua parti;una dreapta pentru inima
dreapta si una stanga pentru inima stanga. Peretele are si el doua parti: unacare desparte atriile si se numeste sept interatrial si alta care desparteventriculele, numita sept interventricular.
Cele patru cavitati ale inimii prezinta caractere diferite.
VentriculeleVenriculele sunt cele doua cavitati care se afla spre varful
inimii: una apartine inimii drepte (ventricul drept) si cealalta apartine inimiistangi (ventricul stang). Cele doua ventricule sunt despartite prin septul
interventricular, care neavand nici un orificiu, face ca acestea sa nu
comunice intre ele.Ventriculele sunt cavitati cu forma piramidala, avand bazele catre
atrii si varfurile spre varful inimii.Bazele ventriculelor sunt determinate deseptul atrioventricular. Pe acest perete se gasesc orificiile atrioventriculare,
prin care fiecare ventricul comunica cu atriul corespunzator si orificiile
arteriale , pentru cale doua artere ce pornesc din ventricule. La toate aceste
orificii se gasesc niste formatiuni membranoase, numite valvule, iar peperetii ventriculelor se gasesc niste ridicaturi musculare conice-muschii
papilari.
Ventriculul stangSe caracterizeaza prin aceea ca peretele sau extern reprezinta
partea cea mai ingrosata a peretelui inimii. La baza ventriculului stang
(formata din atriventricular stang) se gasesc orificiul atrioventricular stang siorificiul arterei aorte.
Orificiul atrioventricular stang face legatura intre atriul stang siventriculul stang. In jurul acestui orificiu exista un inel fibros. In partea
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
8/114
dinspre ventricul a acestui orificiu se gaseste valvula atrioventriculara stanga
(bicuspida), care se mai numeste si valvula mitrala. Valvula are forma uneipalnii cu varful in jos si este formata din doua valve(interna si externa) ,
numite si cuspide. Baza cuspidelor este prinsa pe inelul fibros al orificiului,
iar varful lor este liber. De peretii inferiori ai cuspidelor sunt fixate fibretendinoase, numite coarde tendinoase, care se prind cu celalalt capat de
muschii papilari.In timpul sistolei ventriculare muschii papilari si corzile
tendinoase opresc valvele la orizontala, inchizand orificiul atrioventricular,asemanator unei supape. Aceasta valvula dirijeaza circulatia sangelui in
inima stanga, permitand trecereasangelui numai din atriu in ventricul si
impiedicand circulatia in sens invers.Orificiul arterei aorte se afla anterior fata de orificiul
atrioventricular, find prevazut cu un inel fibros. La nivelul orificiului aortic
se gasesc trei pliuri membranoase(orientate doua anterior si unul posterior) ,care au forma de cuiburi de randunica, numite valvule sigmoide sausemilunare.Fiecare valvula are o margine prinsa de peretele arterei si o
margine libera spre celelalte valvule. In peretele arterei, la nivelul valvulelor
sigmoidiene anterioare se afla orificiile de origine ale arterelor coronare.Valvulele sigmoide au rolul de a permite trecerea sangelui din
ventricul in aorta si de a impiedica trecerea acestuia in sens invers.
Varful ventriculului stang corespunde varfului inimii.
Ventriculul dreptSe deosebeste de cel stang prin aptul ca are o forma
piramidala mai pronuntata, iar peretele extern este mai subtire.Pe septul atrioventricular drept care formeaza baza acestui
ventricul, se gasesc orificiul atrioventricular drept si orificiul artereipulmonare.
Orificiul atrioventricular drept asigura comunicarea intre atriul
drept si ventriculul drept. El este situat in acelasi plan cu orificiul
atrioventricular stang. Are un inel fibros si este prevazut cu o valvula(atrioventriculara dreapta), care prezinta aceleasi caractere ca cea din
ventriculul stang, fiind insa formata din trei valve (cuspide) , numita
tricuspida. Membranele valvulei tricuspide sunt mai subtiri decat alevalvulei mitrale . Are acelasi rol ca si valvula bicuspida de a dirija circulatia
sangelui in partea dreapta a inimii, numai din atriu in ventricul si
impiedicand-o in sens invers.Orificiul arterei pulmonare este asezat mai sus si mai inainte
decat orificiul arterei aorte. El face comunicarea intre ventriculul drept siartera pulmonara. Este prevazut cu trei valvule sigmoide, care prezinta
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
9/114
aceleasi caractere cu cele ale aortei. Ele indeplinesc acelasi rol ca si
valvulele sigmoide, dirijand circulatia sangelui din ventricul in arterapulmonara si opunandu-se trecerii in sens invers.
AtriileAtriile sunt cavitati aproximativ cubice si se gaesc asezate la
baza inimii. Ele sunt caracterizate prin aceea ca peretiilor sunt mai subtiri
decat cei ai ventriculelor si au mai multe orificii. Cele doua atrii suntdespartite prin septul interatrial, care are o parte subtire, numita fosa ovala,
ce reprezinta locul orificiului Botallo, existent in perioada dezvoltariiembrionare.
Atriul stangPeretele sau inferior este format din septul atrioventricular
stang. Pe el se gaseste orificiul atrioventricular stang; pe peretele posterior se
gasesc cele patru orificii ale venelor pulmonare.
Atriul dreptAre forma cubica mai pronuntata, peretii fiind mai bine
delimitati. Pe acesti pereti sunt orificii mai mari decat pe peretii atriului
stang. Pe peretele superior se gaseste orificiul venei cave superioare , iar pe
peretele inferior orificiul venei cave inferioare, care este prevazut cu ovalvula semilunara( valvula Eustachio) .
Peretele posterior este reprezentat de septul interatrial, pe
care se gaseste fosa ovala. Peretele intern este format dinseptulatrioventricular drept si pe el se gaseste orificiul atrioventricular drept.
Valvulele atrioventriculare(bicuspida si tricuspida) impreuna
cu valvulele semilunare de la originea arterei aorte si arterei pulmonarealcatuiesc aparatul valvular al inimii si reprezinta formatiuni ale
endocardului.
Peretele inimiiPeretele inimii este format, de la interior spre exterior, din:
endocard si miocard. Unii cercetatori considera epicardul cea de-a treia
tunica a inimii.
EndocardulEndocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile
inimii si este continuarea endoteliului vaselor mari care vin sau pleaca de lainima.
El se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta,
formata dintr-un strat de celule endoteliale spre interior si o patura de tesutconjunctiv elastic spre miocard. Se remarca lipsa vaselor sanguine in
miocard. Acestea se gasesc in stratul subendocardic.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
10/114
MiocardulSe mai numeste peretele muscular al inimii si este partea cea
mai groasa a peretelui cardiac, fiind format din tesut muscular cu caractere
speciale. In structura sa distingem doua varietati de tesut muscular: tesut
cardiac si tesut nodal.Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului.
El este format din fibre striate cardiace si alcatuieste miocardul adult.Dispozitia fibrelor musculare in miocardul adult este caracteristica. Astfel, in
atrii fibrele sunt dispuse circular, iar in ventricule sunt dispuse oblic-spiralat,spre varful inimii, formand vartejul inimii. Nu exista continuitate intre
miocardul atriilor si cel al ventriculelor, ceea ce face independenta contractia
atriilor fata de a ventriculelorTesutul nodal sau miocardul embrionar, numit si aparatul de
conducere a inimii este format din fibre musculare cu multa sarcoplasma in
care se acumuleaza glicogen, dar cu putine miofibrile dispuse in toatesensurile. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli. In inimaadulta exista doi noduli ;sinoatrial si atrioventricular.
Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) se gaseste pe peretele
atriului drept, intre deschiderile celor doua vene cave (portiunea sinusala).Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) se afla in partea
inferioara si posterioara a septului interatrial, mai mult spre atriul drept. Din
nodulul atrioventricular porneste in jos un muschi de fibre nodale (fascicululatrioventricular sau Hiss), care trece prin septul interventricular si se divide
formand doua ramuri care merg: una in ventriculul drept si alta in ventriculul
stang. La varful ventriculelor cele doua ramuri se rmifica mai mult, formando retea de fibre nodale, numita reteaua Purkinje.
Din punct de vedere functional, tesutul nodal are rol inelaorarea si transmiterea excitatiei la miocardul adult, asigurand
automatismul inimii.
Vascularizatia inimiiMetabolismul intens al miocardului necesita un aport mare
de sange asigurat prin arterele inimii.Arterele inimii
Inima primeste sange nutritiv prin doua artere coronare;
stanga si dreapta. Artera coronara stanga porneste de pe partea stanga abulbului aortei, apoi se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera
circumflexa.Artera coronara stanga vascularizeaza cea mai mare parte a
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
11/114
peretelui inimii stangi, cea mai mare parte a septului interventricular si o
foarte mica parte din peretele ventriculului drept.Arteracoronara dreapta porneste tot din bulbul aortei si se
termina aproape de varful inimii. Pe traiectul sau da ramuri care
vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii drepte, o parte a septuluiinterventricular si o mica parte din peretele ventriculului stang.
Arterele coronare sunt artere terminale.
Venele inimiiDin capilarele care iriga peretii inimii se formeaza venele ce
duc sangele in atriul drept. Acestea sunt:
1. Venele coronare, care sunt reprezentate prin: marea vena coronara, venainterventriculara posterioara si mica vena coronara.
2. Venele cardiace accesorii- vene mici, care se deschid direct in atriul drept.Vascularizatia inimii este completata prin numeroase
vase limfatice si ganglioni limfatici.
Artera aortaEste cea mai voluminoasa artera din corp, din care iau
nastere toate arterele circulatiei mari. Ea porneste din ventriculul stangprintr-o dilatatie numita bulbul aortic. Orificiul aortei este prevazut cu trei
valvule sigmoide.
De la bulbul aortic, aorta se indreapta in sus (aortaascendenta) si dupa un scurt traseu aorta se curbeaza spre stanga si in jos,
formand arcul aortic si apoi coboara vertical (aorta descendenta) intre inima
si coloana vertebrala pana in dreptul discului intervertebral dintre vertebreleL1 si L5., unde se trifurca si da nastere la cele doua artere iliace comune si
arterei sacrale medii.Aorta descendenta este impartita intr-o portiune toracala
(deasupra diafragmului) si o portiune abdominala( sub diafragm)
Bulbul aortic din el pornesc artera coronara dreapta si
artera coronara stanga, care vascularizeaza peretii inimii.Arcul aortei carja aortica: de aici pornesc trei
trunchiuri arteriale importante ce vascularizeaza capul si membrele
superioare. Acestea sunt: trunchiul brahiocefalic, artera carotida comunastanga si artera subclaviculara stanga.
Fiziologia aparatului cardiovascularMediul intern al organismului, adica sangele, lichidul
interstitial si limfa nu-si pot indeplini rolul in organism decat daca se gasesc
in miscare continua, miscare cce poarta nuele de circulatie.Circulatia este functia pe care o indeplineste aparatul
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
12/114
cardiovascular, prin care se realizeaza metabolismul celular si coordonarea
functionala a tuturor organelor.Prin circulatie sanguina miscarea sangelui in interiorul
sistemului sanguin. Aceasta este asigurata prinactivitatea inimii, care
impinge sangele de-a lungul arterelor, capilarelor si venelor. Studiulcirculatiei sanguine presupune: activitatea inimii, cirvulatia arteriala,
capilara si venoasa.
Activitatea inimiiInima este un organ musculos si activitatea sa se
caracterizeaza prin contractii si relaxari, ce se succed cu regularitate.Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea
diastola. O sistola impreuna cu diastola care ii urmeaza reprezinta o
revolutie cardiaca sau un ciclu cardiac.Caracteristicile contractiei cardiace
Revolutia cardiaca este rezultatul contractiei
miocardului. Contractia miocardului se deosebeste de contractia celorlalti
muschi prin aceea ca are loc prin actiunea unor excitanti, care apar chiar inmiocard si nu vin dinafara, asa cum se intampla la la ceilalti muschi. Aceasta
insusire a miocardului se numeste automatism cardiac. Aceasta insusire face
ca inima scoasa din organism, care nu mai primeste nici o excitatie prinnervii sai, daca este tinuta in anumite conditii, continua sa se contracte
ritmic.
In legatura cu automatismul cardiac s-au elaborat douateorii: neurogena si miogena. Prima teorie sustine ca excitatiile apar in
elementele nervoase ale miocardului, iar cea de-a doua sustine ca apar chiarin celulele musculare. Majoritatea cercetarilor pledeaza in favoarea teoriei
miogene. Se stie ca structura miocardului cuprinde doua feluri de elemente
musculare: celule musculare cardiace (miocardul adult) si celulele tesutului
nodal (miocardul embrionar).Excitatiile apar si sunt conduse in tesutul nodal. Ca in
orice organ, in inima apar fenomene electrice ca rezultat al variatiilor
potentialului electric de membrana. Aceste fenomene elctrice iau nastere inprimul rand in nodulul sinusal( Keith-Flach) de la care se propaga succesiv
la intrega musculatura cardiaca. La nivelul membranelor celulelor
tesutului nodal, potentialul de repaus nu se poate mentine intre douapotentiale de actiune, ci incepe sa scada lent pana se ajunge la un nivel-prag,
numit prepotential(-60mv), cand in mod spontan se declanseaza un noupotential de actiune. Impulsurile apurute in acest nodul se transmit
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
13/114
miocardului adult din atriu, prin intermediul unor celule de legatura, iar de la
acestea la nodulul atrioventricular(Aschoff-Tawara) , care prin fascicululHiss le transmite mai departe miocardului ventriculelor prin reteaua
Purkinje. Asa se explica de ce contractia inimii incepe cu sistola atriala si
este urmata de cea ventriculara.Cand acest sistem de conducere este lezat se produc tulburari
in conducerea excitatiei si ventriculele nu se mai contractala nivelul cuvenitfata de contractia atriilor, stare cunoscuta sub dnumirea de bloc cardiac.
Studiul revolutiei cardiace se face prin cateterizarea inimii(introducerea unor sonde sau catetere in inima prin vena de la plica cotului).
S-au stabilit anumite caracteristici ale ei.
Intr-o revolutie cardiaca sistola si diastola se succed la uninterval de timp bine determinat. Numarul revolutriilor cardiace pe minut
este determinat de varsta si de starea organismului. Acestea determina si
durata revolutiei cardiace. Exemplu: la adult numarul revolutiilor cardiace inrepaus este de 60-75/min, pe cand la copil este mult mai mare (la nou-nascutajunge la 150/min ). Din acest numar se poate deduce durata revolutiei
cardiace. Pentru un numar de 75 revolutii cardiace pe/min durata unei
revolutii este de 0,8 secunde.Sistola si diastola nu au loc in acelasi timp in toata inima.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp
in care sangele este impins in ventricule. Se constata ca in timpul sistoleiatriale orificiile venelor sunt putin stramtate, iar presiunea sangelui din atrii
fiind superioara presiunii din vene, curgerea sangelui din vene in atrii este
suspendata.Dupa terminarea sistolei atriale , atriile intra in diastola-diastola
atriala, care dureaza pana la sistola urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpuldiastolei atriale presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene
in atrii, umpandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala incepe si contractia
ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde. Sistolaventriculara dureaza mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei
ventriculare distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule creste
pana egaleaza presiunea din artere. In a doua faza se deschid valvulelesigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara,
valvulele atrioventriculare se inchid, astfel ca sangele nu se mai poate
intoarce in atrii.Sistola ventriculara este mai puternica decat cea atriala datorita
miocardului ventricular, care este mai dezvoltat decat cel atrial.Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
14/114
ventriculara, care dureaza 0,,5 secunde . Revolutia cardiaca dureaza 0,8
secunde, din care inima se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4secunde. Acest regim in care activeaza inima explica dr ce aceasta poate
functiona toata viata fara sa oboseasca.
Daca numarul revolutiilor cardiace pe minut creste, durata uneirevolutii se micsoreaza si aceasta se face prin scurtarea diastolei, adica a
perioadei de repaus.Pentru cercetarea activitatii cardiace se folosesc fenomenele care
insotesc activitatea inimii. Dintre acestea mentionam: manifestarile acustice(zgomotele inimii ) , manifestarile mecanice (bataia varfului inimii ) si
manifestarile electrice (inregistrarea potentialului de actiune al inimii).
Zgomotele sau manifestarile acustice ale inimii.Revolutia cardiaca este insotita de doua sunete, numite
zgomotele inimii. Ele pot fi auzite cu aparatul numit stetoscop.
Primul zgomot este mai profund, de intensitate scazuta si cu odurata mai mare. El se datoreste contractiei miocardului si inchideriivalvulelor atrioventriculare si se produce la inceperea sistolelor ventriculare.
Se numeste zgomot sistolic.
Al doilea zgomot este mai inalt si mai scurt. El se produce lainchiderea valvulelor sigmoide, la inceperea diastolei ventriculare. Se
numeste zgomot diastolic.
Ascultarea zgomotelor inimii formeaza metoda auscultatieicardiace si este folosita pentru diagnosticarea bolilor de inima.
Bataia varfului inimiiEste manifestarea mecanica a inimii si se numeste soc
apexian. Ea este o lovitura pe care inima, prin varful ei, o exercita asupra
peretelui toracic. Aceasta lovitura este determinata de schimbarea de forma a
inimii in timpul sistolei ventriculare si se poate simti in al IV-lea sau al
V-lea spatiu intercostal stang, pe linia medio-claviculara.Studiul socului apexian se face cu un aparat special, numit
cardiograf.
Manifestarile electrice ale inimiiMetoda electrocardiografica se bazeaza pe inregistrarea
curentilor de actiune. Diferentele de potential care genereaza acesti curenti,
numiti curenti bioelectrici, pot fi inregistrate cu ajutorul unui aparat numitelectrocardiograf, iar curba obtinuta se numeste electrocardiograma.
Circulatia sangelui in inimaIn timpul unei revolutii cardiace sangele circula prin cavitatile
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
15/114
inimii intr-un sens bine deteminat. Circulatia este dirijata de valvulele
atrioventriculare si de cele sigmoide, iar sistolele si diastolele atriale si celeventriculare nu au loc in acelasi timp. In timpul sistolei atriale, ventriculele
fiind in diastola, sangele trece in ele. In timpul diastolei atriale, ventriculele
sunt in sistola si valvulele atrioventriculare sunt inchise. In acest timp,sangele din vene patrunde in atrii. Cand ventriculele sunt in sistola, valvulele
atrioventriculare fiind inchise, presiunea sangelui din ventricule ajunge maimare decat cea din artere si deschide valvulele sigmoide, iar sangele trece
din ventricule in artere.Circulatia in inima este strict dirijata si schimbarea ei se face
numai in stari patologice.
Travaliul mecanic al inimiiPrin contractiile lui miocardul efectueaza un lucru mecanic
care poarta denumirea de travaliu mecanic al inimii sau activitate cardiaca.
Valoarea lui este data de produsul dintre valul de sange pe care il expulzeazainima la fiecare sistolo ventriculara si rezistenta pe care o intampina inimadeschiderea valvuleloe arteriale, adica de presiunea arteriala din aorta si
artera pulmonara. Prin sistola ventriculara fiecare ventricul expulzeaza 60-70
ml sange, iar presiunea arteriala in aorta este de 80 mm si in cea pulmonarade 27 mm.
Notiuni privitoare la activitatea inimii1 Frecventa cotractiilor cardiace: Contractiile cardiace sunt ritmice. Ele se
succed cu o frecventa de 60-75 contractii /min. pentru un adult in repaus
complet. Frecventa aceasta se poate schimba in anumite conditii de
functionare a organismului.2 Debitul sistolic: cantitatea de sange pe care o expulzeaza fiecare ventricul in
timpul unei sistole. La omul normal, aflat in repaus total este de 60-70ml.Minut-volumul inimii:cantitatea de sange pe care o
expulzeaza ventriculu in timp de un minut. Se mai numeste debit pe minut.
La omul normal, in repaus complet este de 3 si 5 litri de sange .
Reglarea activitatii inimii1. Reglarea reflexa :Simpaticul este accelerator al inimii, iar nervul VAG (X)
este inhibitor al inimii.
2.Reglarea umorala: se face prin actiunea unor substante pe care le producdiferite organe si pe care sangele le aduce la inima. Cele mai importante sunt
hormonii, care pot sa determine o accelerare sau incetinire a ritmului cardiac si o
crestere sau scadere a intensitatii contractiei cardiace.Ex: adrenalina (hormon al medulosuprarenalei) provoaca
intensificarea si accelerarea contractiilor cardiace. Aceeasi actiune o are sitiroxina (hipertiroidism).
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
16/114
-acetilcolina(produs al SNP)- actiune inversa adenalinei.
-sarurile de calciu-accelereaza ritmul cardiac.-sarurile de potasiu- incetinesc ritmul cardiac.
Presiunea arterialaEste rezultatul raportului dintre forta muschiului cardiac si
rezistenta periferica a sistemului arterial. Presiunea arteriala variaza cu starea
functionala a organismului, in timpul activitatii musculare intense sau subactiunea unor stari emotionale ea poate creste iar in timpul somnului ea
scade.
Valori normale ale TA:1 1-3ani : TA=75-90/50-60 mmHg.2 4-11 ani : TA=90-110/60-65mmHg.3 12-15 ani: TA=100-120/60-75mmHg.4 Adult: TA=115-140/75-90 mmHg.5 Varstnic: maxim 140/90mmHg.
In cazuri patologice TA poate sa scada sub valorile
normalehipotensiune arterial;a sau poate sa creasca peste valorile normalehipertensiune arteriala.
Cauzele presiunii (tensiunii) arteriale:1 Forta de contractie a muschiului ventricular, cu care sangele este impins in
artere. Daca miocardul este slab dezvoltat, forta sa de contractie se
micsoreaza si PA( TA) scade.
2 Rezistenta pe care o intampina sangele la inaintare prin vase, datoritafrecarii. Rezistenta este cu atat mai mare cu cat vasele au un calibru mai mic.
In vasoconstrictie rezistenta creste si deci creste si PA, iar in vasodilatatierezistenta scade , deci scade si PA.
3 Volumul de sange trimis in aorta de fiecare sistola ventriculara. Daca acesta>80ml. trebuie sa creasca si forta de propulsie ventriculara si deci creste si
PA. De aceea se recomanda hipertensivilor sa ingereze o cantitate mica delichide pentru a nu creste volumul sistolic.
4 Vascozitatea sangelui( in mod normal >3-5 ori decat a apei ).5 Elasticitatea peretilor vaselor : in ateroscleroza , cand scade elasticitatea
peretilor vaselor, PA creste, obligand inima sa faca eforturi mari pentru
lansarea sangelui in artere.
6 Distanta fata de inima: in arterele mari care pornesc din inima PA este maimare si ea scade pe masura departarii de inima.
Fiecare sistola ventriculara arunca in aorta un val de sangecare se izbeste de coloana de sange ce se gaseste in aorta si care a fost dus
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
17/114
acolo prin sistole precedente. Din aceasta ciocnire rezulta o unda care se
propaga prin toata coloana de sange, pana la periferia organismului. Acesteunde provoaca dilatarea peretelui arterelor, care se manifesta sub forma unor
zvacnituri, a unor unde pulsatile numite PULS si care se simt bine la arterele
situate superficial pe un plan osos. In cazuri normale sunt 60-80 pulsatii/min.O frecventa mai mare poarta numele de tahicardie, iar o
frecventa mai mica, de bradicardie.
Marea si mica circulatie1.Circulatia mare (sistemica)- se mai numeste si
circulatia de nutritie, ea reprezentand drumul pe care il urmeaza sangele de la
inima la tesuturi si inapoi la inima. Acest circuit este format dintr-o portiune
arteriala, reprezentata de sistemul aortic si ditr-o portiune venoasa,reprezentata de sistemul venelor cave si sinusul coronar. Circuitul incepe in
ventriculul stang si se termina in atriul drept. In trecerea lui prin acest circuit,
sangele transporta la tesuturi nutrimente si oxigen si ia de la el substantele deexcretie, ce urmeaza sa fie eliminate.
2.Circulatia mica- se mai numeste circulatia
pulmonara si reprezinta drumul pe care il urmeaza sangele de inima la
plamani si inapoi. Are o poriune arteriala (trunchiul arterei pulmonare ) si oportiune venoasa (venele pulmonare). Circulatia mica incepe din ventriculul
drept si se termina in atriul stang.
Denumirile de marea si mica circulatie se refera lalungimea acestor circuite, deci sunt notiuni anatomice . Din punctul de
vedere al cantitatii sangelui care circula prin ele, prin ambele circuite trece in
acelasi timp aceeasi cantitate de sange.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
18/114
I.2 NOTIUNI DESPRE BOALA
Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din
imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de amentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in
conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.
Scaderea debitului cardiac consecutiv scaderii fortei decontractie a miocardului, duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe, in
special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si hipofizei posterioare,
determinand scaderea filtratiei glomerulare, crestera reabsorbtiei tubulare,hipersecretia de aldosteron si ADH- fenomene care explica retentia de apa siaparitia edemelor. Acesta este mecanismul anterograd.
Mecanismul retrograd intervine prin scaderea fortei de
contractie a miocardului, inima fiind in imposibilitate de a expulza intregacantitate de sange primita. Rezulta acumularea sangelui in spatele
ventriculului, cu staza si hipertensiune pulmonara in cazul insuficientei
ventriculului stang si cu staza si, hipertensiune venoasa si infiltrare atesuturilor cu apa si asre, in insuficienta ventriculului drept.
Deci I.C. exprima deteriorarea functiei de pompa a
ventriculelor, adica scaderea preformantei acestora. In mod obisnuit, inimaare o capacitate maxima de lucru din care utilizeaza doar o anumita parte.
Aceasta cota, adica lucrul efectiv( travaliul cardiac ) dezvoltat de functia depompa a inimii este in relatie directa cu nivelul necesitatilor curente
circulatorii ale organismului.Punerea de acord in permanenta a lucrului
efectiv al inimii cu necesitatile curente se face printr-o serie de mecanisme de
adaptare ( cresterea sensibilitatii miocardului la catecolamine, alungireafibrei miocardice, tahicardie, hipertrofie ).
Diferenta dintre capacitatea maxima de lucru a inimii si
nivelul lucrului efectiv, pe care pompa cardiaca o dezvolta, o reprezinta asa-numita forta de rezerva a inimii. Adaptarea lucrului inimii la o solicitare
crescuta se realizeaza prin folosirea unei cote corespunzatoare din aceasta
forta de rezerva a inimii.Exista insa o limita a eficientei mecanismelor deadaptare reprezentata de nivelul de solicitare, la care necesitatile curente si
lucrul efectiv al inimii ating capacitatea maxima. Orice solicitare a pompeicardiace peste aceasta limita critica duce la scaderea eficientei travaliului
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
19/114
cardiac si nu la cresterea sa.
Insuficienta cardiaca este un sindrom care exprimainsuficienta miocardului ventricular, iar totalitatea simptomelor si semnelor
care alcatuiesc acest sindrom exprima si ele incapacitatea pompei cardiace de
a asigura un regim circulator adecvat necesitatilor organismului.
ETIOPATOGENIE: CAUZE DETERMINANTESI FACTORI PRECIPITANTI
CAUZE DETERMINANTE:1 cauze mecanice, care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior
miocardul:
valvulopatii dobandite sau congenitale, hipertensiune arteriala sau pulmonara2 procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput miocardul:
cardiopatia ischemica, cardita reumatica, hipertiroidismul, anemiile grave,
avitaminozele.FACTORI PRECIPITANTI:
3 efortul fizic4 aportul mare de sodiu5 absenta tratamentului digitalic6 aritmiile cu ritm rapid7 diferite infectii: infectia reumatica, endocardita lenta, gripa.8 Emboliile sau trombozele pulmonare9 Caldura sau umiditatea excesiva10Hemoragiile si anemiile11Sarcina si nasterea12Cardiopatia ischemica acuta sau cronica
FIZIOPATOLOGIEForta de contractie a miocardului creste paralel cualugirea
fibrelor miocardice. Aceasta alungire este determinata de umplerea cu sange
a inimii , deci de volumul diastolic. Alungirea fibrelor mareste suprafata
chimic- activa a miocardului, ceea ce permite eliberarea unei cantitati maimari de energie, care creste forta de contractie si debitul cardiac. Daca este
depasita limita fiziologica a alungirii fibrelor miocardice, forta de contractie
incepe sa scada.In conditii normale inima are proprietatea de a se adapta
diferitelor solicitari. Aceasta proprietate se numeste rezerva cardiaca si scade
in insuficienta cardiaca.Exista doua stadii ale insuficientei cardiace:
1.Stadiul de cardiopatie compensata , cat timp actioneazamecanismele de compensare : hipertrofie, dilatatie, tahicardie.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
20/114
2. Stadiul de cardiopatie decompensata, cand simptomele si semnele
insuficientei cardiace apar la solicitari obisnuite si chiar in repaus.
CLASIFICARE:1.Dupa localizare se deosebesc :
-I nsufi cienta cardiaca stanga-Insuficienta cardiaca dreapta
-Insuficienta cardiaca globala2.Dupa debut se deosebesc:
-Isuficienta cardiaca acuta (stanga sau dreapta )-Insuficienta cardiaca cronica (stanga sau dreapta )
3. Dupa criteriul fiziopatologic se evidentiaza :
- Insuficienta cardiaca retrograda .Notiunea de retrograda se refera la perturbarile hemodinamice,
care apar sub forma congestiei venocapilare sistamice si pulmonare in mod
retrograd, adica inapoia cavitatii ventriculare insuficiente (staza pulmonaradin insuficianta inimii stangi staza sanguina din sistemul cav superior siinferior).
-Insuficienta cardiaca anterograda
Notiunea de anterograda se refera la perturbarile care rezulta dinscaderea debitului cardiac anterograd , adica spre inainte in raport cu
cavitatea ventriculara insuficienta. Astfel scaderea debitului ventricular stang
insuficient este urmata de scaderea irigatiei renale si retentie hidrosalina(edeme) , iar scaderea irigatiei musculare este urmata de astenie si slabiciune
musculara.
In functie de evolutie, se descriu :13Insuficienta cardiaca latenta, care se manifesta clinic numai in conditii de
efort.14Insuficienta cardiaca clinic manifesta, in care sindromul clinic caracteristic
este prezent atat in efort car si in repaus.
In raport cu debitul cardiac, se deosebesc doua forme:
- Insuficienta cardiaca cu debit crescut, care apare in starile hiperkinetice( stari morbide in care viteza de circulatie a sangelui este mult mai mare
decat normal ).
- Insuficienta cardiaca cu debit scazut, care caracterizeaza insuficientacontractilitatii miocardice si a functiei de pompa a inimii din bolile care
afecteaza miocardul ventricular.
Notiunea de I.C. hipodiastolica se refera la instalareasindromului de I.C. , in acele stari patologice, in care scade mulrt durata
diastolei ventriculare si umplerea inimii cu sange in diastola ( aritmii cufrecventa ventriculara foarte rapida : peste 150 180 b/min., pericardite
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
21/114
exudative sau constrictive ).
Teermenul generic de I.C. este sinonom cu cel dedecompensare cardiaca. Orice boala de inima pote ajunge la un moment dat,
intr-un stadiu decompensat, cand functia de pompa a inimii este deteriorata si
se manifesta prin sindromul de I. C. Acest sindrom este alcatuit dintr-omultitudine de simptome si semne cauzate de diferite boli ale inimii, aflate in
stadiul de decompensare. Deci nu I.C.propriu-zisa nu se decompenseaza, ciboala cardiaca generatoare de sindrom este aceea care poate sa se
decompenseze sau compenseza cand sindromul de I.C, este indepartat , fieprin masurile terapeutice specifice acestuia, fie pe cale naturala.
Termenul de I.C. ireductibila se refera la acele cazuri la
care simptomele si semnele sindromului de I.C. persista in ciudatratamentului optim aplicat.
A. Insuficienta cardiaca stanga acuta
Se manifesta prin accese de dispnee cu caracterparoxistic- astm cardiac si edem pulmonar acut si se datoreaza cresteriirapide si intense a presiunii in capilarele pulmonare, datorita reducerii bruste
a sangelui evacuat de inima stanga (ventricul sau atriu), in conditiile unui
debit nprmal al ventriculului drept.
1 Astmul cardiac (dispnee paroxistica )Apare de obicei noaptea , la cateva ore dupa culcare (uneori si ziua dupa
emotii sau eforturi mari ).Cauzele care declanseaza aceste crize nu suntcunoscute. Printre factorii implicati in declansarea acestor crize sunt de retinut :
tusea, cosmarurile, alunecarea de pe perna, schimbarea pozitiei in decubit dorsal
sau lateral in mod inconstient( pozitii in care bolnavul are dispnee).Debutul este brutal, cu dispnee polipneica, respiratie superficiala si
zgomotoasa, sufocare , tuse si neliniste. Bolnavul este inspaimantat, palid siacoperit cu sudori reci. Sta pe marginea patului sau la fereastra, inclinat inainte,
rezemat in maini, cu umerii ridicati.Dupa cateva minute accesul se termina cu
cateva chinte de tuse, insotite uneori de expectoratie spumoasa, aerata si
rozata. In formele severe, criza de astm evolueaza catre edem pulmonar acut.
2 Edemul pulmonar acut cardiogenAcest sindrom clinic insoteste sau complica o criza de astm cardiac sau
poate sa aparapentru prima oara la subiectii care nu au prezentat niciodatadispnee, ca urmare, spre exemplu : a unei ocluzii coronariene acute, unui puseu
de HTA, unui effort fizic la bolnavii cu stenoza mitrala in cursul puseului
hipertensiv, dupa transfuzii sau perfuzii venoase cu cantitati excesive de lichide.Tabloul clinic se caracterizeaza prin : dispnee intensa cu ortopnee, tuse si
anxietate extrema.Bolnavul este palid sau cianotic. Respiratia este zgomotoasadin cauza ralurilor subcrepitante si sibilante , este frecventa si suieratoare, cu
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
22/114
tiraj. Bolnavul expectoreaza o sputa spumoasa, de regula rozata, deoarece ea
contine cantitati mici de sange. In formele severe expectoratia este atat deabundenta incat aceasta se scurge din cavitatile nazale prin narine si prin
cavitatea bucala. Expectoratia contine mari cantitati de proteine a caror
concentratie poate ajunge la 2-3%. Criza poate ceda spontan , in cateva minutesau cateva ore, adeseori dupa un acces de tuse cu expectoratie spumoasa sau
striata cu sange. Frecvent criza poate fi indepartatarapid , in mod spectaculos, dupa instituirea masurilor terapeutice de baza. In
formele severe, daca nu se intervine de urgenta bolnavul poate sfarsi prin asfixiesi moarte.
B. Insuficienta cardiaca stanga cronicaEste forma cea mai obisnuita si mai des intalnita in practica si
se datoreaza scaderii debitului inimii stangi, cu staza si hipertensiune in mica
circulatie.
Simptomele ce apar sunt : dispneea de efort, ortopnea, respiratiaCheyne- Stockes, tusea, expectoratia si cianoza.
3 DispneeaEste simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin
respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari, apoi progresiv,
pe masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mici.
O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala. Aceasta este minimadimineata , accentuindu-se spre seara. In forme avansate de insuficienta stanga,
dispneea apare si in repaus, bolnavul luind o pozitie semisezanda, sprijinindu-se pe
mai multe perne. Aceasta dispnee se numeste ortopnee.O forma particulara de dispnee, intalnita in special la bolnavii in varsta, cu
ateroscleroza sau la cei ce primesc sedative este respiratia Cheyne- Stockes,caracterizata prin alternante de apnee (10-30 secunde) si polipnee.
4 Tusea, expectoratia si cianozaTusea este uneori semnul cel mai precoce, cel mai intens sau singurul semn
aparent al insuficientei ventriculare stangi. Ea se datoreaza stazei pulmonare,apare la efort sau noaptea si este de obicei uscata sau insotita de o cantitate mica de
sputa hemoptoica.
Cianoza este de obicei discreta.Semnele cardiovasculare constau in : marirea inimii stangi, ritm de galop, puls
alternant, suflu sistolic apical .
C .Insuficienta cardiaca globalaEste insuficienta care afecteaza atat inima stanga cat si cea
dreapta. Simptomele sunt comune insuficientei stangi si drepte, dominand
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
23/114
unele sau altele, dupa cum ventriculul stang sau drept este mai afectat.
Semnele si simptomele pot fi:1 Cardiomegalia ( cord bovin) se pune in evidenta prin palparea
socului apexian, care este deplasat in jos si in afara liniei
medioclaviculare si prin percutia inimii care releva cresterea matitatiiprecardiace. Se mai pune in evidenta prin examene ; radiologic,
electrocardiografic si ecografic.2 Dispneea scade in intensitate cand insuficienta dreapta scade celei stangi3 Astm cardiac sau ortopnee cand insuficienta stanga urmeaza celei
drepte
4 Tulburari neuropsihice si digestive intense5 Alterarea severa a starii generale6 Polipnee si tahicardie pronuntate7 Edeme generalizate
Probleme de dependenta ale pacientilor cu Insuficientacardiaca stng:
- Dispneea
- Circulatie inadecvata
- Postura inadecvata- Expectoratie excesiva ( EPAC )
- Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ- Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ
- Insomnie
-Dificultate de a se imbraca si dezbraca
-Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice- Vulnerabilitate fata de pericole
- Insuficienta cunoastere a boliiDiagnosticul pozitiv de I.C. se pune pe baza rezultatului
examenului radiologic, care indica marirea siluetei cardiace, staza hilara si
pulmonara, liniile septale ale lui Kerley. Un diagnostic pozitiv complet
cuprinde :- recunoasterea I.C. si a formei clinice a acesteia.
-aprecierea gravitatii si incadrarea functionala.
-diagnosticul bolii de fond care a decompensat.-determinarea factorilor precipitanti ai I.C.
In stadiile avansate, diagnosticul pozitiv se pune pe semnele
evidente de staza pulmonara, staza hepatica, edeme de tip cardiac, etc.In stadiile incipiente ale I.C. sunt prezente semne mai putin
caracteristice: dispnee cu scaderea tolerantei la efort, tuse nocturna dedecubit, oboseala musculara, semne ce atrag atentia asupra performantei
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
24/114
ventriculare la bolnavii cu : valvulopatii, cardiopatie ischemica, HTA, alte
afectiuni cardiace pe cale de decompensare.Pot sa mai apara ritm de galop sau puls alternant, ce exprima o
lezare severa a miocardului, ce pot fi insotite de instalarea tabloului clinic
complet al I.c., chiar EPAC.Diagnosticul diferential se face cu acele stari patologice care
evolueaza cu dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice si alte semnecomune cu\\
Factorii care agraveaza prognosticul: Evolutia si cauza mortiiin insuficienta cardiaca sunt deseori determinate sau modificate de boala
cardiaca de fond, care a produs I.C. In fiecare caz, evolutia si prognosticul
depind de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt :1 Natura bolii cauzale ( cardiopatia de fond ).2 Factorii favorizanti sau precipitanti ai I.C. ( infectiile respiratorii,
stareaarterelor coronare, aritmiile cu frecventa ventriculara rapida, maiale fibrilatia atriala, hipertiroidismul, anemia, efortl fizic, sarcina,obezitatea).
3 Calitatea tratamentului4 Stadiul avansat al bolii5 Rapiditatea evolutiei6 Varsta inaintata si starea generala precara a bolnavului7 Prifesiile care presupun eforturi fizice mari8 Asocierea unor boli favorizante9 Recidivele10Complicatiile11Absenta raspunsului favorabil la tratament12Nerespectarea tratamentelor de catre bolnavi13Conducerea incorecta a tratamentului de catre medici( doze prea mici
de digitala sau pauza prea mare in intreruperea acesteia).
O semnificatie deosebita o au: cardiomegalia importanta, pulsul
alternant, blocurile inimii, extrasistolele polimorfe, tahicardia ventriculara.In I.C. ventriculara stanga ( astm cardiac, EPA cardiogen )
prognosticul vital imediat este grav, decesul bolnavului fiind posibil in
cursul atacului de dispnee paroxistica . Prognosticul de viitor este rezervat,bolnavul fiind expus la recidive.
Daca factorul cauzal rezida chiar la nivelul inimii ( cardiopatie
ischemica , valvulopatii aortice), fenomenele de I.C. evolueaza progresivpana la instalarea I.C. globale biventriculare.
Complicatiile sunt cele ale bolii de fond. Ele sunt legate de stazasau de cresterea presiunii venocapilare din diferitele tesuturi sau organe, de
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
25/114
tratament si de bolile intercurente.
Printre cele mai grave complicatii se numara trombozele venoaseale membrelor inferioare si embolia pulmonara , consecutiva acestora.
Embolia pulmonara poate determina un infarct pulmonar, lae
carui semne clinice sunt: durere toracica, tuse, hemoptizie, febra.De regula I.C. se agraveaza sau nu raspunde la tratament cand se
produc embolii pulmonare repetate.La bolnavii care se gasesc in fibrilatie atriala si I.C. ,
cheagurile care ajung in plamani pot pleca din atriul drept si mai rar de peperetii ventriculului drept.
In tromboemboliile circulatiei mari, sursa cheagurilor
este reprezentata de trombi care se formeaza pe peretele atriullui siventriculului stang.
Bolnavii cu I.C. sunt foarte susceptibili la infectiile
bronhopulmonare.Greselile comise in terapia sindromului de insuficienta
cardiaca , atat de medic cat si de bolnav, pot atrage dupa sine tulburari de
ritm grave induse de Digitala si tulburari hidroelectrolitice grave, legate de
terapia diuretica.
I.3 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAII
1.Explorarea radiologica a aparatului cardiovascularAparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin
angiocardiografie, aortografie, arteriografie si flebografie.
A. AngiocardiografiaReprezinta introducerea unei substante de contrast, pe cale
intravenoasa, substanta care se urmareste in inieriorul vaselor si al cavitatilor
inimii.
Materiale necesare: solutie concentrata de iod,
sedative(fenobarbital) , romergan sau alta substanta antialergica.
Pregatirea pacientului :-in ziua precedenta examenului , se administreaza sedative, care
se repeta in dimineata examenului impreuna cu un medicament antialergic.-se efectueaza testarea sensibilitatii la iod
-daca nu apar simptome de intoleranta la iod, se injecteaza
intravenos substanta de contrast, rapid, in decurs de cateva secunde(cantitatea de substanta de contrast este calculata de medic, in functie de
greutatea corporala a bolnavului ).Angiografia prin cateterism cardiac este de competenta medicului.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
26/114
B.AortografiaReprezinta introducerea substantei de contrast prin cateter sau
punctie, intraaortic, pentru evidentierea aortei.
Pregatirea pacientului se face ca mai sus.
C.Arteriografie perifericaReprezinta introducerea substantei de contrast prin injectie
intraarteriala pentru evidentierea arterei periferice.Se face pregatirea si testarea la iod a pacientului la fel ca mai sus.
D. FlebografieReprezinta introducerea, intravenos, cu seringa automata de
presiune, a 20-30 ml de substanta de contrast, de concentratie redusa(pentru
a nu leza peretii vasului). Radiografiile se executa cu o viteza de 24 imaginipe secunda (radiocinematografie ).
2.Explorarea functionala a aparatuluicardiovascular
ElectrocardiogramaEste o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul
fenomenelor bioelectrice pe care le produce inima in cursul activitatii sale.Curentii electrici produsi de inima sunt de o intensitate foarte slaba si se
transmit la suprafata tegumentelor prin tesuturi, a caror rezistenta le reduce
si mai mult voltajul. Pentru a fi inregistrate este necesara amplificarea lorcu aparate foarte sensibile.
Captarea curentilor se face cu doi electrozi plasati in doua
puncte diferite ale inimii sau chiar la distanta de inima.In prezent se intrebuinteaza aparate care permit inscrierea
simultana a mai multor derivatii electrocardiografice si chiar a altor grafice(fonocardiograma, puls venos).
Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica
electrozii fie direct pe cord , fie pe suprafata corpului, la diferite distante de
inima. Electrozii sunt piese metalice rotunde, ovale sau dreptunghiulare, carese fixeaza pe membre sau torace, prin benzi de cauciuc si sunt legati de
aparat prin conductori electrici.
Dupa locul de aplicare a electrozilor fata de inima, sedeosebesc derivatii directe ( endocavitar prin cateterism), semidirecte(
esofagiene) si indirecte, in care electrozii sunt asezati pe membre sau pe
regiunea precordiala.In mod obisnuit se folosesc urmatoarele derivatii:
1 Derivatiile standard (bipolare) se obtin conectand cei doi poli aigalvanometrului cu doi electrozi situati pe regiuni echidistante de inima
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
27/114
:antebratul drept, stang si piciorul stang. Cele trei derivatii standard sunt:
-D1antebratul drept-antebratul stang-D2-antebratul drepr-gambastanga
-D3-antebratul stang-gamba stanga
Aparatele sunt prevazute cu trei fire conducatoare, avand culori conventionale:rosu pentru bratul drept, verdepentru piciorul stang, galben pentru bratul stang.
2 Derivatiile unipolare ale membrelor se obtin conectand polul pozitiv algalvanometrului cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei
membre(electrod explorator), polul negativ fiind conectat cu un electrodasezat cat mai departe de inima si numit electrod indiferent:
-aVR-derivatia unipolara a bratului drept-aVL-derivatia unipolara a bratului stang-aVF-derivatia unipolara a piciorului stang
a=conducere amplificata
V=simbol ce desemneaza derivatiile unipolare ale membrelorR=right (dreapta)
L=left (stanga)
F=foot (picior)3 Derivatiile precordiale-sunt unipolare si inregistreaza diferentele de
potential din regiunile miocardice sub electrodul explorator.Amplitudinea
deflexiunilor este mai mare decat in derivatiile membrelor, deoarece
electrodul explorator este asezat mai aproape de inima.
Punctele de explorare sunt in numar de sase, iar derivatiile primesc ca
simbol litera V:
V1-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal dreptV2-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal stang
V3-la jumatatea distantei dintre V2 si V4V4-in spatiul al V lea intercostal, pe linia medioclaviculara stanga
V5-in spatiul al Vlea intercostal, pe linia axilara anterioara
V6-in spatiul al V lea intercostal, pe linia axilara mijlocie
V1 si V2 exploreaza ventriculul dreptV3 si V4 exploreaza septul interventricular
V5 siV6 exploreaza ventriculul stang
Electrozii sunt fixati de torace cu o curea.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA TEHNICA:
Pregatirea pacientului:-Se anunta pacientul si i se explica tehnica-Se transporta in sala de inregistrare cu caruciorul
-Bolnavul va sta in decubit dorsal, relaxat fizic si psihic-Se asigura temperatura camerei de 20grade Celsius.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
28/114
-Tegumentele vor fi degresate cu alcool
-Electrozii sunt pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase, prinintermediul unor fasii de panza udate cu solutie salina( clorura de
bicarbonat de sodiu).
Electrozii se vor monta conform celor prezentate anterior, patru pe membresi sase precordiali.
Pregatirea aparatului:-Se conecteaza aparatul la sursa de curent
-Se verifica pozitia corecta a butoanelor si clapelor
Tehnica:-Se pune aparatul in functiune
-Se inregistreaza testul etalon apasand sacadat de 3-4 ori pe butonul de 1mV
-Se inregistreaza derivatiile bipolare DI, DII, DIII .
-Se schimba pozitia canalului-Se inregistreaza derivatiile unipolare aVR, aVL, aVF.- Se schimba din nou pozitia canalului
-Se inregistreaza derivatiile precordiale ; V1, V2, V3, V4, V5, V6.
-Se readuce comutatorul in pozitie test-Se scoate aparatul din functiune
-Se indeparteaza electrozii de pe pacient
-Se noteaza pe EKG numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea ,greutatea, profesia, data inregistrarii, ora inregistrarii, viteza de derulare, semnatura
celui ce a efectuat inregistrarea si eventule medicamente urmate de pacient si care
pot influenta EKG (chinidina, digitala).Interpretarea EKG este o problema dificila, care-l priveste
pe medic.Electrocardiograma este o metoda grafica precisa si simpla
care reflecta fidel activitatea miocardului, pemitand uneori chiar localizarea
leziunii. In practica este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm,
tulburarilor de conducere( blocuri de ramura) , hipertrofiilor ventriculare,cardiopatiilor ischemics coronariene, intoxicatiei cu unele droguri(chinidina,
digitala). Dar electrocardiograma nu da indicatii asupra compensarii
cordului, asupra etiologiei si prognosticului cardiopatiilor.
EcocardiografiaEcografia foloseste pentru diagnostic ultrasunetele.
Principiul de baza este emiterea unui semnal de ultrasunete care intalneste
diferite tesuturi. Acestea vor reflecta semnalul, care la randul lui va fireceptat, prelucrat si transformat in imagine alb- negru pe ecranul
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
29/114
monitorului.
Transductorul (sonda) emitator de ultrasunete se aplicape torace la nivelul zonelor in care cordul sau vasele mari, vin in contact
nemijloci cu peretele, fara interpunerea unor formatiuni osoase (parasternal
stang, apical, subcostal, suprasternal).Metoda se poate efectua uniplan,biplan, bidimensional, tridimensional).
Ecocardiografia DOPPLER (fascicol pulsatil saucontinuu) furnizeaza informatii asupra fluxului cardiac. Aceasta metoda
confirma sau exclude diagnosticul de stenoza.Ecocardiografia intracoronariana evidentiaza sediul si
structura placilor de aterom, evalueaza rezultatele revascularizarii si
detecteaza leziuni coronariene in segmente normale angiografic.
FonocardiografiaEste o metoda care inregistreaza grafic zgomotele si
suflurile produse de inima, cu ajutorul unui microfon asezat pe diferitelefocare de auscultatie. Se inregistreaza de obicei simultan cuelectrocardiograma. Fonocardiograma normala prezinta grupuri de vibratii
care reprezinta zgomotele 1 si 2 , uneori chiar si zgomotele 3 si 4 .
SfigmografiaConsta in inscrierea grafica a pulsului arterial, in
special a celui radial.
Recoltare de sange pentru examene de laborator :HLG,
VSH, colesterol, glicemie, fibrinogen, acid uric, TGO, TGP, T. Howell, T.
Quik, CK, ionograma sanguina.
I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENIIAUTONOME I DELEGATE
A. INTERVENTII
AUTONOMEAsistenta medicala detine o pozitie foarte
importanta in ingrijirea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare. Ea trebuie sa
cunoasca si sa aplice diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , sa cunoascanotiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce,
interpretatea acestuia si interventia in situatiile in care viata bolnavuluidepinde de cunostintele sale.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
30/114
Asistenta medicala trebuie sa respecte principiile
etice, care sunt foarte importante in practica ingrijirii bolnavului si anume :binefacerea, dreptatea, autonomia, veracitatea, fidelitatea.
Asistenta medicala mai are urmatoarele indatoriri:
-Sa respecte fiinta umana , ca fiind o entitate biopsihosociala, cu valorilesi principiile sale de viata. Dupa Virginia Henderson I ndividul este oenti tate biopsihosociala , formand un tot indivizibi l. E l are necesitati
fundamentale comune tuturor, cu manifestari specifice, pe care si le
satisface singur daca se simte bine.El tinde spre autonomie in satisfacerea
necesitatilor sale
-Sa acorde ingrijiri ce au ca scop promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirilor. Satisfacerea nevoilor pacientului, in vederea recapatariiindependentei cat mai curand posibil, alinarea suferintelor, cat si insotirea in
ultimele clipe ale vietii
-Sa asigure un mediu terapeutic, care sa favorizeze starea de bine fizic sipsihic a pacientului.
-Sa planifice si sa aleaga cu pacientul metode de ingrijire in limitele sale
de competenta.
-Sa realizeze cu familia si apartinatorii o relatie functionala decolaborare.
-Sa ofere informatii exacte pacientului si apartinatorilor, adecvate
situatiei si in limitele sale de competenta.-Sa asigure dreptul la intimitate, sa protejeze informatiile de natura
confidentiala si sa nu le dezvaluie decat cu acordul pacientului.
-Sa respecte deciziile persoanei ingrijite, informata corect, care poaterefuza ingrijiri, tratamente si care isi asuma constient consecintele deciziilor
luate.In ingrijirea pacientilor cu afectiuni cardiovasculare
asistenta medicala poate participa la interventii autonome , precum
urmeaza:
-Pregateste un salon bine aerisit, curat, iluminat corespunzator,temperatura mediului ambiant fiind de 18-25 C, incat pacientul sa
beneficieze de confort fizic si psihic.
-Masoara zilnic tensiunea arteriala, pulsul, temperatura, respiratia,diureza si le noteaza in foaia de observatie.
-Linisteste bolnavul si explica acestuia importanta si necesitatea
repausului la pat, a regimului alimentar cu restrictie de sare , in functie degradul de severitate al bolii.
RepausulReprezinta baza tratamentului, cu conditia de a fi
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
31/114
individualizat, adeseori putandu-se reduce o insuficienta cardiaca numai prin
repaus.Repausul absolut si prelungit la pat sau fotoliu poate
duce la complicatii , precum: trombozele venoase, urmate de regula de
embolie pulmonara, aparitia infectiilor pulmonare, iar la varstniciinfectiile urinare , osteoporoza, atrofiile musculare. De aceea bolnavul nu
trebuie imobilizat complet, cu exceptia unor cazuri deosebite (infarct demiocard, cardita reumatica).
Cand repausul la pat se dovedeste indispensabil,bolnavul trebuie sa stea in pozitie semisezanda.Cand spatarul patului nu este
reglabil, asistenta medicala ajuta bolnavul sa se aseze la marginea patului, cu
gambele usor atarnand si cu trunchiul sprijinit de mai multe perne.In general, repausul la pat dureaza una pana la trei
saptamani, apoi se trece la mobilizarea progresiva a bolnavului.
In perioada de compensare este obligatoriu unrepaus de 10 ore in cursul noptii si de 2 ore dupa-amiaza, iar in restultimpului bolnavul trebuie sa stea in fotoliu sau sa se plimbe prin camera. Se
permite bolnavului autoingrijirea (imbracarul si dezbracatul, spalatul si
barbieritul, servitul mesei la camera), precum si executarea actelorfiziologice( mictiune si defecatie), in conditii normale, exercitii fizice
moderate, care sa nu solicite prea mult activitatea de pompa a inimii.
Asistenta medicala invata bolnavul sa executemiscari respiratorii ample, miscari ale membrelor inferioare, sa schimbe
pozitia in pat cat mai frecvent posibil.
Repausul este un mijloc terapeuticindinspensabil in formele severe, dar el trebuie adaptat de la caz la caz.
Repausul va fi atat fizic , cat si psihic.
Alte interventii autonome ale asistentei medicale:
1 In caz de hipertensiune arteriala:-Asistenta medicala asigura repaus fizic si psihic pacientului
-Monitorizeaza functiile vitale ( TA, P, R, T ).-Efectueaza bilantul hidric
-Reduce aportul de sare din alimentatia bolnavului
-Administreaza lichidele fractionat pentru a preveni cresterea brusca a tensiuniiarteriale
-Informeaza medicul despre starea pacientului
2 In caz de edem pulmonar acut cardiogen:-In cazurile severe asistenta medicala asigura bolnavului pozitia de ortostatism,
pentru reducerea intoarcerii venoase sau se instaleaza in pozitie sezand pe un scaunsau fotoliu, cu gambele atarnand
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
32/114
-AM asigura permeabilitatea cailor respiratorii, curatind cavitatea bucala, eventual
narinele , daca expectoratia spumoasa, rozata este prea abundenta.
-Aplica garouri la radacina a trei membre, fara comprimarea arterelor. Din 10 in 10
minute unul din garouri se schimba la al IV lea membru. Scoaterea garoului se face
progresiv. Astfel se reduce circulatia de intoarcere venoasa.
3 Prevenirea emboliilor:Asistenta medicala mobilizeaza progresiv bolnavul, reduce timpul de repaus la patdaca starea bolnavului o permite , il invata pe bolnav si efectueaza cu acesta
miscari active si pasive ale membrelor inferioare, masaj si recomanda acestuiapurtarea de ciorapi elastici.
In caz de embolie pulmonara:Asistenta medicala imobilizeaza bolnavul imediat in pozitia decubit dorsal, inrepaus absolut si anunta de urgenta medicul.
In caz de embolie gazoasa a inimii drepte, primul gest este asezarea bolnavului
in pozitia decubit lateral stang, cu capul mai jos decat corpul.Sa cercetam cele ce s-au petrecut, sa cunoastem cele prezente, sa
prevedem cele ce se vor intampla. In bol i sa urmar im doua fapte: sa fim de folos
sau sa nu vatamam. ( Hipocrate)
B. INTERVENTIIDELEGATE
Asistenta medicala administreaza bolnavului tratamentul prescris de medic.Tratamentul trebuie sa fie intotdeauna individualizat, tinandu-se seama de
cardiopatia de baza care a produs deteriorarea functiei de pompa a inimii, de
severitatea decompensarii cardiace, de bolile asociate, de varsta bolnavului, demodul lui de viata si de gradul de cooperare cu medicul curant.
Supravegherea aplicarii tratamentului trebuie sa fie permanenta pe toata durataacestuia, chiar daca este pe viata.
Principalele obiective in aplicarea tratamentului sunt:
15indepartarea bolii cardiovasculare de baza16indepartarea factorilor precipitanti ai I.C.17reducerea muncii inimii18cresterea contractilitatii miocardului si a performantei ventriculare19stoparea retentiei de apa si sare20grabirea eliminarii excesului de apa si electroliti din organism21prevenirea recidivelor decompensarii cardiaceIndepartarea bolii cardiovasculare de baza se face prin tratament etiologic. Deexemplu: - in boala Basedow, se face tiroidectomia partiala
sau se administreaza medicamente antitiroidiene22in cardiopatii congenitale, care evolueaza spre I.C. congestiva cronica se
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
33/114
fac tratamente chirurgicale
23 la bolnavii cu bloc atrioventricular complet se corecteaza prin plantareaunui stimulator cardiac artificial (Pacemaker ).
24In cazul unei bolnave cu cardiopatie valvulara decompensata, la debutul uneisarcini este necesara intreruperea terapeutica a sarcinii pentru compensareacardiopatiei.
Indepartarea factorilor precipitanti ai sindromului de I.C. sunt obligatoriipentru prevenirea si tratarea decompensarii cardiace. De exemplu , tratarea unei
hipotiroidii, a unei anemii grave, a unei infectii, a unei aritmii cu frecventaventriculara inalta pot contribui la remiterea simptomelor si semnelor de I.C.,
alaturi de celelalte mijloace terapeutice.
Pentru reducerea muncii inimii se recomanda: limitarea efortului fizic,repausul al pat, tratamentul obezitatii, tratamentul cu vasodilatatoare.
Pentru controlul retentiei excesive de apa si sodiu sunt necesare mijloace
terapeutice precum instituirea regimului hiposodat si administrarea de diuretice.Pentru ameliorarea functiei de pompa a inimii se administreaza digitalice.
Deci , tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrare de : diuretice,
tonice cardiace, vasodilatatoare, analgezice.
TRATAMENTUL CU DIURETICEScopul principal al administrarii diureticelor in insuficienta cardiaca este
reprezentat de eliminarea excesului de sare si apa si prin aceasta reducerea
congestiei venocapilare si a infiltratiei edematoase a viscerelor si tesutului celularsubcutanat.
O diureza excesiva poate duce la scaderea debitului cardiac prin diminuarea
volumului sanguin circulant efectiv si a presiunii de umplere a ventricului stang,avand drept consecinta scaderea tensiunii arteriale, colaps, oligurie, confuzie
mintala.Unele diuretice elimina predominent apa, marind volumul urinei si
provocand o diureza apoasa, iar altele elimina o urina bogata in sare si se numesc
saluretice si sunt folosite pentru eliminarea excesului de sare si apa, retinuta in
edeme.Diuretice folosite in tratarea insuficientei cardiace:
1.Diuretice cu actiune in tensa: F urosemidul .Furosemidul provoaca eliminarea unui volum mare de urina, cu o cantitatecrescuta de NA, K, CL. La bolnavii cu edeme cardiace o doza de 40 mg. poate
duce la o pierdere de apa pana la 8 litrii.
Poate fi utilizat in doze de 40 mg. pana la 500 mg.Tratamentul se incepecu o doza initiala de 40 mg. ( un comprimat) . Daca nu se obtine efectul scontat
, dupa 6 ore se pot administra inca 2 comprimate , iar la nevoie inca 3comprimate dupa alte 6 ore.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
34/114
In administrarea orala, diureza incepe dupa 20-60 min. si se mentine 4-6 ore.
In cazul tratamentului i.v. , efectul incepe dupa 3-15 min. si se mentine2-6 ore.
Calea injectabila i.m. sau i.v. se foloseste in urgente( EPA) , in insuficienta
cronica congestiva cu edeme mari si in cazurile cand nu se poate folosi caleaorala.
Efecte secundare ce pot sa apara sunt dezechilibre hidroelectrolitice (hiponatremie, hipopotasemie ), hipotensiune arteriala, hipoglicemie, alergii,
tulburari digestive.
2.Diuretice tiazidice: Nefr ix
Au intensitate moderata, elimina urini concentrata in care predomina NA, CL siK (salureza).Pot provoca : hiponatremie, hiperglicemie, hiperuricemie.
Sunt folosite in insuficienta cardiaca usoara si moderata. Diureza incepe la o ora
si se mentine 8-12 ore.Doze utile :25mg.- i00 mg. in 1-2 prize.
1.Antagonistii aldosteronului : SpironolactonaActiunea diuretica este modesta, elimina apa si sarea , dar cruta potasiul.
Efectul este dependent de concentratia aldosteronului din sange . Diureza crestecand se asociaza cu alte diuretice (furosemid, nefrix), compensand pierderea de
k , praduca de acestea.
Se prezinta sub forma de comprimate de 0,025 g (4-8/zi ) si efectul aparedupa 24-48 ore , cu lunga durata.
4.Diur etice minore ( xantinice): Aminofi li naMiofil inulSe prezinta sub forma de comprimate de 0,100 g si fiole de 0,240g, 10 ml. (i.v.lent).
Asistenta medicala administreaza medicatia prescrisa de medic siurmareste efectul terapeutic al acesteia. In cazul in care apar efecte secundare
ale diureticelor administrate anunta medicul si se instituie masurile de
corectare a dezechilibrelor electrolitice produse.
Principalele efecte secundare care apar in cursul folosirii diureticelor sunt:hipovolemia, hiponatremia, hipopotasemia, hipomagnezemia si tendinta la
tromboze si embolii.
Hipovolemia consta in scarerea volumului plasmatic si se manifestaprin : scaderea tensiunii arteriale, tahicardie si retentie azotata extrarenala. Nu
necesita de regula tratament. ( Se exprima clinic in putine cazuri).
Hiponatremia reprezinta scaderea concentratiei de NA din plasma si sedatoreaza printre altele si regimului sever fara sare si aportului liber de apa la
care sunt supusi bolnavii cardiaci.Cand concentratia de ioni de NA seric greutateaideala ).
-sedentarism
-proaste obiceiuri
-anxietate-cine copioase
3). A elimina -mictiuni fiziologice (5-6/zi)
-diureza : 1500ml.-urina; culoare inchisa
( alimentatie carnata) ,
aspect normal dpdv.
macroscopic.
-absenta scaunului 3-4zile
-dificultate la defecatie-balonare
-lipsa unui orar aleliminarilor
-stres-anxietate
-alimentatie saraca in
legume si fructe.
4). A se misca si a
avea o buna postura
-miscari adecvate
abductie, adductie,
flexie, extensie,
pronatie, supinatie.
-sistem osteo-articularintegru.
-greutate in mobilizare
-nu poate adopta
pozitia de ortostatism
-in decubit dorsal
tuseste ( tuse uscata )
-ameteli
-cefalee
-tulburari de vedere
-senzatie de sufocarte
-obezitate-staza pulmonara
5). A dormi si a se
odihni
- -insuficiente ore de
repaus, de somn
-somn agitat-oboseala
--anxietate
-boala
-tuse in decubit dorsaldatorita stazei
pulmonare
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
47/114
6). A se imbraca sidezbraca
-poarta vesminte alesedupa gust si
circumstante.
-este curata siordonata.
-neputinta de a seimbraca si dezbraca
singura
-slabiciune-cefalee
-ameteli
-tulburari de vedere-stare generala alterata
7). A-si mentinetemperatura corpului
in limite normale
-temperatura mediuluiambiant: 18-25C.
-temperatura corporala
: 35,8C (Td ), 36,6C. (Ts).
-transpiratie minima
- -
8).A fi curat, ingrijit,
a-si protejategumentele si
mucoasele
-parul curat, pieptanat,
strans in coc.-urechile: configuratie
normala, ingrijite.
-nasul: fose nazale
libere, mucoaseumede.
-cavitatea bucala:
dentitie completa{lucrare dentara fixa
).-unghiile: curate,
taiate scurt.
-neputinta de a-si
acorda ingrijiriigienice complete.
-boala
-anxietatea-spitalizarea
9).A comunica -imagine pozitiva de
sine
-receptia obiectiva a
mesajului primit-debit verbal usor,
limbaj clar si precis
-capacitate de amentine o relatie
stabila cu cei din jur.
- -
10). A evita pericolele -temperatura mediului
ambiant : 18-25C.
-umiditate: 30-60 %-iluminat
corespunzator
-zgomot potrivit-comportament normal
-risc de accidente
-fatigabilitate
-risc de complicatii (IC dr., tromboze,
AVC).
-ameteli
-tulburari de vedere
-cefalee-insuficiente ore de
somn
-tuse-anxietate
11). A actionaconform propriilor
convingeri si valori
-poseda convingeripersonale fata de
realitatea
inconjuratoare-libertate in gandire
-practicarea propriilor
- -
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
48/114
convingeri religioase-participa la acte de
umanitate.
12). A fi ocupat in
vederea realizarii
-este constienta de
propria valoare.
-prezinta capacitate dea lua decizii in
rezolvarea
problemelor.-este capabila de a-si
exercita rolul in
familie si societate,
- -
13). A se recreea - -nu poate efectua oactivitate preferata.
-nu se poate concentra
asupra unei activitati
recreative.
--fatigabilitate-anxietate
-boala
-spitalizarea
14). A invata -este receptiva lainformatii si are
capacitate de a le
asimila.-prezinta interes pentru
a invata lucruri noi.
-posea o suficientacunoastere a bolii sale,
a tratamentului.
-un bogat bagaj de
cunostinte medicale.
- -
II 2.2. Probleme de dependenta1. Dispnee2. Circulatie inadecvata3. Alimentatie in exces4. Tulburare de tranzit intestinal5. Postura inadecvata6. Insomnie7. Dificultate in a se imbraca si dezbraca8. Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice9. Vulnerabilitate fata de pericole10.Dificultate in a efectua activitati recreative.
II. 2.3. Diagnostic nursing
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
49/114
1). Alterarea respiaratiei , din cauza stazei pulmonare, manifestata prin senzatie de sufocare,
respiratie cu alternante de apnee si polipnee, usoara cianoza periferica (nas, buze ).
2). Circulatie inadecvata din cauza stresului, obezitatii, conflictelor recente, efortului fizic,manifestata prin cresterea valorilor tensionale peste limita maxim admisa ( 140/90 mm.Hg)., puls
alternanat, tahicardie, ameteli, cefalee.
3). Alimentatie inadecvata cantitativ, din cauza proatelor obiceiuri, sedentarismului,anxietatii, manifestata prin consum excesiv de alimente hiperlipidice, obezitate.4). Perturbarea eliminarii intestinale, din cauza alimentatiei sarace in fibre (legume, fructe,
cereale), lipsei unui orar al eliminarilor, stresului, manifestata prin absenta scaunului timp de 3-4
zile, balonare, dificultate la defecatie.5). Postura inadecvata, din cauza senzatiei de sufocare, ametelilor, rulburarilor de vedere,
cefaleei, HT pulmonare, manifestata prin pozitia semisezand, incapacitate de a adopta pozitia de
ortostatism.
6). Incapacitate de a se odihni, din cauza tusei nocturne (de decubit ), spitalizarii,anxietatii, manifestata prin somn agitat, insuficiente oer de somn, oboseala.
7). Dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza ametelilor, slabiciunii, cefaleei,
manifestata prinneputinta de a se imbraca si dezbraca fafa ajutor.8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cauza bolii, anxietatii, manifestata prin
neputinta de a se ingriji singura.
9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza ametelilor, tulburarilor de vedere, dispneei,
oboselii, insuficientei ventriculului stang, manifestata prin risc de complicatii, accidente,fatigabilitate.
10). Dificultate in a efectua activitati recreative, din cauza spitalizarii, bolii, anxietatii,
manifestata prin incapacitatea de a se concentra si de a efectua activitati recreative.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
50/114
II. 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.3.1. Obiective
Obiectiv global:
Pacienta sa beneficieze de tratament si ingrijiri adecvate afectiunii sale pe intreaga durata aspitalizarii pentru a-si recapata independenta in satisfacerea nevoilor la care manifestadependenta.
Obiective specifice:1 Pacienta sa beneficieze de confort psihic si fizic, intr-un mediu securizant, pe toata
durata spitalizarii.
2 Pacienta sa beneficieze de conditii corespunzatoare, de respectarea regulilor de asepsiesi antisepsie la administrarea tratamentului, sa un fie expusa riscului de infectiinosocomiale.
3 Pacienta sa poata respira linistit, cu o frecventa respiratorie normala ( 15-25 r/min) , indecurs de 5 zile.
4 Pacienta sa prezinte valori tensionale in limite, puls ritmic, bine batut, in decurs de 5zile.
5 Pacienta sa aiba o alimentatie adecvata cantitativ, saraca in lipide, bogata in fructe silegume, in decurs de5 zile.
6 Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal normal, in decurs de5 zile.7 Pacienta sa poata adopta pozitia de ortostatism, sa se mobilizeze usor, in decurs de 5
zile.8 Pacienta sa poata dormi linistita, sa fie relaxata , in decurs de 5 zile.9 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor, in decurs de 5 zile.10 Pacienta sa-si acorde ingrijiri igienice singura, in decursa de 5 zile.11 Pacienta sa un mai prezinte risc de accidente si de complicatii, in decurs de 5 zile.12 Pacienta sa poata participa la activitati recreative, in decurs de 5 zile.
II.3.2. Interventii zilnice13 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative.14 Se recolteaza produse pentru examene de laborator.15 Se insoteste pacienta , pentru a fi investigata, la serviciile de : radiologie, ecografie.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
51/114
16 Se asigura pacientei repaus fizic si psihic.17 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la efectuarea tratamentului.18 Se aeriseste corespunzator salonul si se asigura un mediu de securitate fizica si psihica
pentru pacienta.
19 Se iformeaza pacienta cu privire la necesitatea investigatiilor, eficacitatea tratamentului,respectarea recomandarilor medicale privind regimul alimentar, repausul fizic ( parial ).20 Se administreaza pacientei medicatia recomandata de medic, in functie de raspunsulterapeutic.
21 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.22 Se face bilantul ingestieeliminare.23 Se supravegheaza permanent pacienta si se noteaza modificarile aparute in starea sa si
se informeaza medicul.
24 Se ofera pacientei regimul prescris de medic: hiposodat, hipolipidic, hipocaloric.25 Se educa pacienta pentru a respecta modul de viata sanatos prin renuntarea la
obiceiurile nocive ( consum de grasimi, prajeli, dulciuri, cafea in exces), evitarea
sedentarismului, a stresului.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
52/114
II.4.
APLICAREA INGRIJIRILORProblema I Obiective Interventii autonome Interventii delegate
Dispneea Pacienta sa poata
respira linistit, avando frecventa a
respiratiei in limite
normale ( 15-25
r/min ), in decurs de5 zile.
-Am monitorizat functiile vitale ale
pacientei ( R, P, TA, T ) si am notatin foaia de temperatura.
-Am asigurat pacientei pozitia
semisezand in pat, pentru a-I
favoriza respiratia.-Am asigurat pacientei repaus fizic
si psihic.
-Am aerisit corespunzator salonul,incat temperatura mediului ambiant
sa fie 18-25C.
-Am umezit aerul din salon cu apaalcoolizata ( 2/3 apa + 1/3 alcool ).
-Am permeabilizat caile respiratorii
ale pacientei cu ajutorul unuitampon inmuiat in ser fiziologic,montat pe port-tampon, indepartand
secretiile nazale.
-Am invatat pacienta sa faca
gimnastica respiratorie si sa evitemediul poluat.
- Am invatat pacienta sa tuseasca
cu batista la gura, sa evite iscutiile,sa se linisteasca.
-Am administrat pacientei lichidele
in mod fractionat, pentru a prevenicresterea brusca a temperaturii.
-La recomandarea medic
am recoltat sange pentruanalize de laborator si ur
pentru examen sumar si
urocultura.
-Am administrat tratameprescris de medic:
1). Diuretice cu actiune
intensa: Furosemid- la io doza de 40 mg.( 2 fiole
lentin 2 minute, apoi am
continuat administrarea porala a 40 mg. Furosemid
comprimat) la 8 ore.
2). Inhibitori ai enzimei dconversie: Captopryl- datac 2 comprimate de 25
apoi 1 comprimat de 25 m
12 ore.
3). Tonice cardiace(antiaritmice) : Digoxina
fiola=0,5 mg.)-1/2 fiola
ore , apoi 1 comprimat dmg. /zi.
4). Coronarodilatator:
Preductal -1 comprimat20mg.) de 3 ori/zi.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
53/114
-Am efectuat bilantul ingestie-eliminare.
-Am cantarit zilnic pacienta.
- Am participat la examenul clinicmedical al pacientei si am
pregatit-o pe aceasta fizic si psihic.-Am ajutat pacienta sa adopte
pozitiile necesare examinarilor.-Am pregatit materialele si
instrumentarul necesare,
oferindu-le medicului la cerere(manusi sterile, tensiometru,
stetoscop, spatule linguae sterile,
tavita renala, sapun, prosop, etc.)
-Am asigurat linistea necesaradesfasurarii examenului.
-Am pregatit produsele biologiceale pacientei si le-am aratatmedicului.)
5). Combinatii de substanminerale (K, Mg.):
Aspacardin-1 comprima
12 ore.6). Antitrombotice ,
antiagreganteplachetare:Aspenter 75
comprimate/zi( se inghitnesfaramate, cu o cantita
suficienta de apa , de
p[referinta dupa mese.7). Tranchilizante si
miorelazante: Meprobam
1 comprimat de 400 mg.
inainte de culcare.8). Antialgice:Algocalm
fiola = 2ml=1gram )-1 finevoie( max. 2 fiole/zi).. 9). Glucoza 5%-500 m
perfuzare = 60 picaturi/m
n limite normale ( 135/70
Problema II Obiective Inerventii autonome Interventii delegate
Circulatie
inadecvata
-Pacienta sa prezinte
valori tensionale in
limite normale, pulsritmic, bine batut, in
decurs de 5 zile.
-Am masurat : TA, P, R, T si am
notat in foaia de temperatura.
-Am linistit pacienta si am asiguratun cadru de securitate psihica si
fizica prin aerisirea corespunzatoarea salonului, iluminat corespunzator,
lenjeriile de pat si de corp curate,
indepartarea obiectelor simaterialelor neplacute (urinare,
plosca, scuipatori), pastrarealinistii,
evitarea vizitatorilor, care puteau saagite pacienta, facilitarea relationarii
cu cei dragi.
-Am efectuat bilantul hidric.
Am invatat pacienta sa faca exercitii
fizice, mai intai exercitii pasive lapat, apoi active la pat si active in
salon.-Am administrat lichidele in mod
fractionat, pentru a preveni cresterea
brusa a TA.-Am supravegheat pacienta in
permanenta si am urmarit efectul
-Am administrat tratame
prescris de medic.
-Am asigurat pacientei uregim hiposodat ( 2 g . sa
hipolipidic.
-
7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga
54/114
terapeutic al medicamentelor,masurand TA la un interval de 30
minute si am informat medicul
despre starea pacientei.
blema III Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
mentatie
xces
Pacienta sa aiba o
alimentatieadecvata cantitativ,hipocalorica ,
hipolipidica,
hiposodata, indecurs de 5 zile.
-Am informat pacienta despre
modul d