oameni si demoni-parintele rodion

7/29/2019 Oameni Si Demoni-Parintele Rodion

1/110


2/110

P5rinteleRodion

OAMENT $r DEMONI

Carte ipdritd ubinecuvdntareaPreaSfinfituluiPiirinteGALACTION,Episcopul lexandriei iTeleormanului


3/110

Prefaya editorulttit ;

Marii iniliayi ai Indiei Si Pdrintele Paisie- sau dzboiuldintre ugdciune imeditaliile rientale

,,M[ aflam la Majestic o cafenea e malul mdriiunde obignuiausd se adune studenlii cdnd m-a intdlnitun oarecare unoscutgi mi-a spuscI mergesdparticipe aprima lecfie a seminarului despre Mind Control. Amhotlrdt sd-l nsofesc.Seminarulsedesldqurantr-o saldde conferinlede aElectra Palace,unul dintre cele mai luxoasehoteluri dinTesalonic, n pia{a Aristotel. Urma sd durezepatru-cincizlle, iar participarea ostaumitate din bursa unar[ a unuistudent.M-am intdlnit cu profesorul qi i-am spus ci nudispunde baniinecesari. -a primitgratuit. ...)ln ziua a doua a seminarului md aflam ?n salonulhotelului, agteptdnd eluareadiscufiilor. Din aceast[ ziurma sd nceap[ adevdratanstruire-iniliere.,m-am ntrebat,gdndindu-mdlatoatecelepe caremi le spusesedrintele aisie.

I Am consideratce estepotrivit aici sd facem o prezentarea lucrdriilui Dionysios Farasiotis ntrucdt oferi foartemulte argumentepracticecare intdresc punctul de vedere dogmatic exprimat de pirinteleRodion n ,,Oameniqi demoni".A fost o mare bucuriepentruedituranoastrd sd ofere cititorilor romdni traducereaacestei extraordinaremdrturiicontemPorane...5


4/110

, -am rugat duntric.Au sosit apoi cunoscu{ii, dtevadomnigoare, i amuitat cu desdvdrgire e rugdciunea ecareo ftcusem.Seminarula demarat.Am inceputrostind cu putereOM, sunetul


5/110

Ea alesese inainte ceste.magili .q i e prezenta nadupd alta, ldrd intrerupere, exact ca la cinematograf.Astfel, fiecare dintre noi avea in minte o succesiunepermanentd-e maginicontrolate.Brusc, n timp ce executam inigtit indicaliile,s-apetrecutcevaasemindtorunei ntreruperia ,ao interven{ie in exteriorln.lo_c sd vid ceea ce dicta Maria, am vdzut un{emo'g,Avea un chip ur0t gi viclean,codilEli'co;*".Afiqa un aer glume{. JnSp-[1a ai curdnd o dispozi{ieprietenoasd fald de mine. Nu era amenin!6tor, niciduqm[nos.

Am fost surprinsde intdmplare.Ce putea i creaturaaceea?Ce voia de la mine? Ifnag.in-qa durat cdtevasecunde,dupd care am continuat exercifiul. Nimeni n-abdnuit nimic. Pe parcursulexercitiilor,demonul mi-ar.gapdrutn mai multerdnduri,de fiecaredat[ in alt chip.La sfdrgitam hotdr6tsi-i cer ldmuriri Mariei. Dupdterminarea ursului,ne-ama$ezat mdndoi ntr-un capdt lsalonuluigi -am descris ele ntdmplate.- Desprece poate fi vorba, careeste pdrerea a? amintrebat.M-a ascultatcu atenlie, trd nedumeririsau obiec{ii.A adrnis intocmai evenimentele, spundndu-mi cdasemeneaucruri se ntdmpld recvent n plan spiritu,al.A?nceputapoi sd-mi vorbeasc[desprep]Ags-tzul__eiare rdjain Franfa.Mi-a spus cd o ajutasemult, dar c6-l pldtegteatdt de scump ncdt estenevoitdsd munceascd 2 ore pezi, ftrd, a mai socoti gi seminariilede Mind Control. igiintdlnegte maestrul de patru-cinci ori pe an, gi ?i dAaproape ofi bani i pecare-iare.Atdt de costisitoarei esterelat ia ueI . . .

Din cdte mi-am dat seama,maestrulei urma-.a$a-numiti ,eradiscipolal lui Gurdjig{{,-,Tdndra se ardtaa fi inteligentd, ermindseDreptul,cdldtorise mult. N-am putut in{elege rela{ia ei cuprofesorul rancez.Practic,ea i ddruia oli banii pe care-icAgtigantr-un an, Foarte comercialvedea ucrurile acestmaestru!Pirintele Pais.ie-.eraxactcontrariul.C[uta tnb.eusd dea, nu sa primeascS.mpdrlea oate darurile saleduhovnicegticopiilor sdi. y dar ali luat, tn dar sd dali,le-aspusHristos cenicilor ui (Matei10 ,8) . . . .)Dacd cineva dorea sd progreseze, rebuia s6-gigiseascdun maestru ropriu.Cam acestea rauconcepliilee i . I-ampus din nou aceeaqintrebare:- De ce mi-a apdrutdemonul?A zAmbitcu simpatiegi mi-a spus:- $e pare cd -celulels"lafiau o astfel de polarizarehpdt il atrag.Cu alte cuvinte, susfinea 5 eu a$ avea o oarecare u Diavolul. Am deschisgura plin deuimire:- Bine, zic, atunci ui Hristosde ge s-aardtat?. A rdmas ncremenitd.- Pui iqtrpbdridificile, mi-a spusgi s-a ndepdrtat.

4{n simtit c[ urmdrisedoud ucruri: primul, sd mdpund in contact cu maestrulei; al doilea, sgqj.indug4id_"pAf, agaveao oarecare ezonantd u demonii,gi sd m[determine dprivescpozitiv acest ucru.Seminariileerau oarteaproape e sfhrgit. ncepusemsd md frdmdnt.PoziliaMariei, apariliademonului,nu erauoare tocmai implinirea rugdminlii pe care i-o adresasemplrintelui Paisie?Nu-i cerusemca ?


6/110

cqncepflilororientaledespre ume qi Dumnezeu.P-lanulnsine era conceput e nigte iin1espirituale uperioare,norice caznu de cdtreoameni,djn cdte 6sasd se nfeleagfl"trxtul. Vivekanandase socotea n umil slujitor alac-9!giplan, gi se plasa pe sine intr-o serie de nume aparlinAndaltor oameni care igi puseserdn trecut viafa in slujbaaceluiagi cop.Era satislbcut e felul in carese achitase epartea ade datorie, ipdrdseaceasti ia![ >."'

,,P maica Gavrilia, in lume Avrilia Papayanni(1897 1992),am intdlnit-o in Atena, la ani de zile dupicdldtoria mea in India. Auzisem cd trdise mult timp inIndia, cd era nzestratd u daruri duhovnicegtigi cd aveaun mod simplu gi delicat de a qi-i apropiamai alespetineri. ... ((ce-ea.ceuimit-o din primelezile era aptul c[in filosofia indiandgurul este- pc-oti! e c[tre discipolii qifidelii sii drept ncarnare lui Dumnezeu. l trateazd,ape-Ul dql in carnegi oase,cad os qi i se nchind, ntocmindslujbe sfinte in cinstea lui, aga cum procedeazdgi cuceilalli zei ai loo. (...) Maica Gavrilia -a cunoscut i pegurul Sai Baba, care se declara pe sine Dumnezeu,spperior tuturor


7/110

irut-edieat.de ugdciunea !, n-a putut face nsd absolutn im ic . . .> " . 'Cele trei fragmente de rnai sus sunt extrase dincarteaMarii iniliali ai Indiei Si PdrintelePaisie, scris[ deDionysiosFarasiotis. cest volum vine in int0mpinarea

celorcares-au 6satatragi e filosofiileorientale, e yogasaude diferitele ehnicide meditalie.Trebuie sd fim congtienlide faptul cl UnuJdintremotivelepentrucareunii qamenipdrdsesc isericaesteqio anumit[ neputinfi a noastri de a ne mdrturisi credinfaa$a cum se cuvine. Existi persoanecare, sltule de oanumiti fblArnicie,de o anumit[ trdire pur exterioar[ acredinfei, e unelesldbiciuni e care e observda creqtini,pleac[ sd caute dspunsula problemeleor spirituale naltespalii eligioase,n secte, sociafii arapsihologice,ngrupdri adiestezisteauyoghine.S[ observdm aptul c[ unele dintreele suntpersoanecu un fond sufletesc un, sincere n ciut[rile lor, domicede a sluji lui Dumnezeu gi aproapelui lor. PdrlsireaBisericii nu esteun act de apostazie ongtientd mai alesc[ legdtura cu Biserica estepdstratdgi dupd intrarea nnoilegrupiri - gi astapentrucd diavolul nu vrea ca rupereade Hristos sd fie evidentd, el pulin nu in primele etape).Este un act de curaj, sau mai bine zis a$avrea sd pard,giun actde cdutare Adevdrului.

* Idem, p.256,260. t2

Este lesnede inlelesfaptul c[ p-e,iare au cunoscutfrumuse{ea i adevirul Ortodoxieinu o vor lepddapentruacduta ceva mai bun in ganfurile elorlalte ai spiiituale.Numai ci cei carepdrdsesc iserica facpentrucd nu aufost ajutali sd infeleag6 trdirea cregtind. O pdrisesc,respingdnd evace de fapt nu au cunoscut um trebuie.Trdirea in Hristos nu este spectaculoasda nivelgrosier, um esteo gedinfa e magieneagrd auo iniliereyoghin6. Este mai ugor sd te apuci de yoga qi_q6_qi!1!i

?pu.$itg -nergriec6t dstai a Sfdnta iturghie...Ei bine,Dionyisios arasiotiseuqegtedne aduc[ nfala rninfii o sumedenie eargumenten favoarea redinfeiortodoxe. $i nu numai argumen te eoretice, ci mai alespractice...De multe ori, in polemicile intreun cregtingiun pasionat practicant de yoga, cel din urmd spune:,,Argumenteleale, cum cf, maegtriide yoga suntgarlatani,desfrdnafi gi iubitori de bani, sunt valabile pentruprofesoriide aici... Dar in lndia e altfel,nu pofi combatece nu cunogti . Eu am citit din c[(i qi am gdsit acolooameni u mult mai sfinfi decdt reoliiBisericii..."Numai cd Dionysios Farasiotis s-a dus gi i-acunoscut n Indiape cei mai faimogiguru.Aga cd mdrturialui estecu atdtmaiprefioasd...Sd ne ddm seama otugi de faptul cd e ugor sd facemcomparalii cdndnu cunoagtem nul dintrecei doi termeniai comparafiei.. Sepot faceco-mparafiiiscant_entre mariguru, renumifi n toata umea,ale c[ror viefi le ,,qtim"dincdrfi, gi preolii de parohie,c[rora uneori i seobservd"maiugor neputinfeledecdtvirtufile. Nu vom spuneacum c5,dacd am comparaun preot obiqnuit cu un guru obignuit,unul va fi mai bun decAt celdlalt. Ci vom comparaVdrfurile... adicdpe marii gunr cu p[ringii duhovnicegti,cum sunt avva Paisie, avva Porfirie, avva Filothei

13


8/110

ace$tia vor avea putinla s4 evite celelalte gregeli qicelelalte apcanen carea cdzut Andrul rec'...Intdmplareade la Hotelul Majestic, cdnd o intreaglseriede inilieri in tehnicilede Mind Control- o tehnic[atdt de in vogd astdzi a*gEUAtumaj datoritd rugdciunilorpdrinteluiPaisie acest ou sfdntal vremurilornoastre), rtrebui sd ii pund pe gdnduri pe diferifii practicanli aidif-eritelorormede meditalie e ip oriental.Qonfruntareadintre Maica Gavrili-a i Sa iBaba,cares-a autoproclama t- ca mulli alli paranoici noul Mesiaal omenirii,ar trebuisd i puni pe gdnduri ecei caresuntsedugi e ,,minunile"marilormaegtri i Orientului.P_utemit! 9i in Vielile Sfinlilor cum atdfia slujitoriidolatri gi atAfiavrdjitori frceau minuni pJlgg?I_e_e$?9ery,popo_qql,ar n fala slujitorilorAdevaratuluiDumnezeunuaveau ici o putere.. .

Cdt despre eferirea a testamentul ui Vivekananda,ea rdstoarndpulin perspectivape care o au europeniiasupraspiritualitd{ii ndiene:aceastd piritualitatenu esteo comoard greu de gdsit, cj este o otrav_d_p.g gqf-e,,produc[torii" vor s[ o rdspdndeascdn intreaga lune,pntrr Lg*_,syp_uneuhurilor intunericul_Ui. hiar dacdacgastdotravd este ambalatd rumog, chiar dacd are o' Trebuie fbcutl o precizare:poate ce unii cititori, inv6[a[i din cd4ilede yoga sau de ocultismsd acd mediatcele despre are au citit, vor fitentafi sd Il ispiteasci pe Dumnezeu mergAnd9i ei la diferite adundriereticepentrua vedeadacd nvocarea ui Dumnezeu uncfioneazd efiecare datd, aEacum a func{ionat in cazul lui Dionysios Farasiotis.Numai cd o astfelde incercareare mari ganse e egec.$i acelaar fifost poatebiruit de puterileprofesoruluide Mind Control (gg4 nu l-arf1 apEqatjggiciunile pdrinteluiPaisie.Cei carevor sA l ispiteascd eDumnezeu sd I9i arate puterea se indepdrteazd, e calea supuneriismerite fa$ de voia lui Dumnezeu,de calea pe care ne-a ar6tat-oHristos.$ivor culege oadele e carenu le-aua$teptat.l 5

Zervakos,avva Sofionie Saharov, au chiar mai tAnirul..avva"SerafimRose.Comparafia i va ardtape marii guru ca -fiind ubitoride slavi, ia r pe pdrinliiduhovniceqti,ubitori de smerenie.Pe unii ii va vidi iubitoride daruri, ar pe ceilalli, ubitoriai sdrd.ciei i ai nevoinfei.Pe unii, prezentdndu-se reptsupraoameni,nv6ldtori ai omenirii,cdndde fapt suntplinide patim-i,ar pe ceilalli rdindca^robiai lui Hristos,darrobi in inimile cdrora ildgluieqtensugiStdpdnulor gi alint regi iumi. . .Nu esteugor nsd sd ai reperele entrua face o astfelde compara{ie.Numai oamen ii duhovnicegtipot infelegecd -?n[[imea spiritualSnu se calculeazhdupd num[rul denop{i nedormitesaudezile depostnegru.Pentrucd ascezain sine nu are valoare.Ea capdtd aloareatunci cdnd seincadreazd intr-un mod de viatd binecuvdntat deDumnezeu.Este ugor sd citim despremari yoghini care au trdithr[nindu-se cu foartepufind mdncaregi sd afirmdm: ,,Iauite, acegtia unt mari sfinfi..." Numai c[ sfinfenia rebuiesd aib[ cabazd nu asceza, i aSezarcan adev6r...Cregtinii gtiu cd AdevdrulesteHristos,gi cd cei carepdrdsescBiserica pentru adev5ruri amdgitoaremerg pecalea pierzdrii... Ceilalfi insd au nevoie de argumentepentrua pdrdsi ngeldrile are -au rupt - intr-o mdsurdmaimicd saumai mare de Hristos.Dionysios Farasiotis a incercat sd afle unde esteadevirul ultim, la maegtrii yoghini sau in Ortodoxie.Drumul sf,ua fost foartesinuos, oartepericulos,gi numaimila lui Dumnezeu l-a ajutat sd nu ajungd pe fundulprdpastiei. n unele ezitdriale lui, in unelegregeliale lui,se vor regdsi cu siguranli mulli dintre ciutdtori. Dar

t4


9/110

culoareatrlgdtoare auun parfumdeosebit, i chiar dacdareun gustextraordinar,ot otrav[ rdmAne...Si spunem nsd gi faptul cd Marii iniliali ai Indiei SiPdrintele Paisie nu este o carte adresatf, xclusiv celorcares-au ndephrlat e Bisericd aucelorcareau de gdndsd facbacestpas necugetat. e estede mare olos gi noud,cregtinilor, pentru cd ne ajut[ sd cunoaqtemmai binecomorileOrtodoxiei.De multe ori ne lduddrn cd suntem definbtori aiadevdrului,dar in realitatene cunoaqtemmult mai pulincredin{adecdt gi cunoscereticii rdtdcirile oro.Ar trebuisdnu ne mullumim cu starea ftlarnicd de martori aiadevdruluicu inimile reci gi pline de mdndrie,ci ar trebuisddevenimnoi inginegandele prinscpentruHristos'

$i, arzAndpentru Hristos,ne va durea nima pentrucei care staudeparte eEl. Ne vom da seama d trebuiesdpbrdsimatitudineanoastrd riumfalistdde superioritate, isI incercdm sd le d[m o m6nd de ajutor. Dacd nepricepem, rin sfaturilenoastre.Dacdgdsim erenprielnic,sd i indrumdmspreduhovnici scusili'. Iar dacd nu ni seu Unii cititori ai cdrfii, afldnd despremullimea minunilor slvdrgitedeDumnezeuprin p6rintele Paisie,s-au gdndit: ,,Dar duhovnicul meu nueste a fel de sIbnt.Trebuiesd mi caut un alt duhovnic..." O astfeldeatitudineestepripit[. Povlfuitori ca pdrintelePaisiesunt foartepuliniin intreaga ume. Cregtiniinu trebuie sd alergedupd minuni. TrebuiesI mearg[ pe calea Evangheliei,stAndsub indrumareaduhovnicilorlor. $i, dac[ merg totugi sI cearl cuvdnt de folos de la pdrinfii maisporili in via{a duhovniceascd,sE nu uite cd e m.ai bine sd ai unduhovnic aproape, a care sE e spovedegtides, decdt sI te mdndreEticI egtiuceniculunui avvdgi s4ajungi a spovedanie dat6pe an...7Esteposibil ca ei s[ spun6cI nu se vor mullumi decdtcu duhovnicide talia pdrintelui Paisie.P[rintele SerafimRose nsd spuneacd nutrebuie sd cdutdm ast[zi duhovnici la indl{imea duhovniceascdamarilor starefi... Trebuie sd avem scusinfade a-i ajuta pe ceilalfi sdinleleagd cd, ajungAnd la un duhovnic obiqnuit, ftrI harisme, vort6

di prilejul, sd ncerclm sd i ajutim d6ndu-le d citeascdtextecare -ar puteaajuta.$i , cum pute{iconstata inguri,cartea ui DionysiosFarasiotisace partedin hrana ceamai potrivitdpentruacegtia.o Danion Vasile

ajunge de fapt la Hristos. Cd important este sd mergi pe calea-mdntuirii atdtatd de Bisericd, avdnd chiar gi cel mai nepriceputindrumltor. Pentru ca, pentru credinl.q a,, Dumnezeu [9 peatq_ajutaqai mult decdt -a ajutatpe unii dintre cei care,.lipsilide credinli, auajuns a marii duhovnici,poatechiar a pdrintelePaisie...8 Aceastd prefa{d s-a constituit in prezentareacirlii Marii iniliali aiIndiei Si Pdrintele Paisie tocmai deoarececartea pdrintelui Rodion -ca Si Ortodoxia Si religia viitorului a pdrintelui Serafim Rose, sau caorice lucrare care prezintd mai mult t eoretic diferen{a dintre dreapta-credinfi 9i varietatea de r6t6ciri contemporane - este intregita !qfgp-te-leescrisede Dionyisios Farasiotis. ncerc6m, astfel, sd i ajut6mpe cititori sd gdseascd f,spunsurile pohivite pentru intreberile lor. $iindrdznim sd credem cd un astfel de demers nu l-ar deranja pepdrinteleRodion. Dimpotrivd. Mai ales cd lucrareasa , precumvefiputea constata, este atdt de clard incdt nu mai avea nevoie de oprezentare peciald...

l 7


10/110

CUVANT INAINTEFiecareveacaqeazdn fala cregtinuluinoi probleme,il face s[-gi pund noi intrebdri, pe care trebuie s6 lepdtrunddcu mintea gi cdrorasd le gdseascd ezlegareanduhul Tradiliei patristice. Raliunea omului este creat[astfel inc6t nu suportd spalii goale, gi dacd nu ai unrdspuns clar, desluqit a intrebdrile apirute, golul ce seformeazd, e umple oricum cu ceva, fie chiar gi cu nigteidei neverificate,adesea alse. Acceptareaunui punct devedereeclecticnecregtin supraunui fenomennecunoscutpoate duce la denaturarea ielii spirituale a creqtinului,

abdtdndu-lpe calegregitd, rimejdioasd.Secolul nostru, al XX-lea, a pus in falacredinciogilormulte probleme, dintre care unele nufuseserd cercetatede cdtre Sfin{ii Pdrinfi ai veacurilortrecutepentru simplul motiv cd ei nu s-au confruntat cuele. . in prezenta ucrarene-ampropusca, pe baza SfinteiScripturi gi a Tradilreipatristice,sd l[murim unele dintreproblemeleapdrute. n acelagi imp problemeleparticularela carevom incercasd ddm r[spuns n aceas td arte,suntconsacratemodurilor de ispitire a omului contemporan ecdtreduhurilenecurate.Pentru a inlelege mai bine natura fenomenelordemonice areseproduc n lumea ontemporandnecesarsd cunoagtem storia apariliei, caracterul gi structura,capacit6lilegi posibilitatile,de asemenea, copurilegifinalit6lilepe care e urmdresc uhurilenecuraten lumeal9


11/110

materialA.Rdspunsurilea aceste ntrebdri sunt redate nprimul capitol * ,,inv6!5tura despre duhurile necuratepotrivit cu Sfbnta Scriptur[ qi Tradilia patristicd".Respectivul apitol nu pretindeo reflectare xhaustiv6subiectului emonologiei,dc ipentruaceasta r fi nevoiede numeroasevolume. Aici este prezentat, n formdconcis[, materialulnecesar entru nlelegereamai bundacapitol lor ulterioare.In cel de al doilea capitolal cdrlii este examinatdastrologia, o pseudogtiin![propagatdcu impertinenll giatdt de populard in timpul nostru gi, impreund cu ea,magia, ca avdnd origine comundgi finalitate comunS.Oparticularitate caracteristicd a acestui curent alocultismului este, la etapa actual6, expunerea luipseudogtiinfificd, dicd oferirea sub forma in careea estemai bine asimilatS e omul contemporan. ici insd rebuiesd n{elegemcd astrologianu a re nimic comun cu gtiinfa,deoarece a este ntru totulbazatdpemisticism.in capitolul al treilea este cercetatd problemasenzitivilor, a originii gi esenfei lor, este demonstratcaracteruldemonic al surseicapacitblilorextrasenzoriale,este ardtat tragismul destinului celor care au pornit peaceasticalesau se bucur[ de serviciilesenzitivilor.Majoritateaoamenilorzilelor noastrecred sincer nexistenfaunor civilizafli extraterestre, unor ,,fra{i maimari de rafiune",cautdcontactcu ei gi agteaptd jutor de aei. In mare parte,contribuie a aceasta,cazutile" ot maifrecventede apariliea OZN-urilor, cazurile e contactealeaga-numililor OZN-auli cu pdmdntenii. Caracteruldemonic al unor fenomenede acestgen a fost remarcatincd de Sfinfii Pdrinfi ai antichit6{ii, ar anumiteschimbdriin formele de acliune ale aqa-ziselorduhuri rele suntcauzatede tendinfa acestorade a se adapta a psihicul

20

omului timpurilor noastre. Capitolul al patrulea esteadresatocmaidezr'Sluirii nor astfelde situalii.in paginilepresei ontemporaneparadeseaelatdridespre anumite fenomeneanormale care au loc intr-olocuinfl saualta. Curgedin seninapadin perefi,mobilazboard prin aer, locatarii sunt bdtufi de mdini nevdzute.Astdzi acestor fenomene i s-a dat frumoasa denumiregerman[ - poltergeist.La cregtinii dreptcredinciogi cestlucru se numea demonismsau pOZNe ale necuratului,care a cdpdtat o putere at6t de mare in lumea noastrddatoritl patimilor gi necredinlei oamenilor. Tocmaidezvdluirii esenfei acestui fenomen ii este consacratcapitolul incial cdrlii.Societateanoastri se cutremurd de groaza unorcrime sdngeroase,tupide,pe care e sdvdrgesc ameni naparentd estulde cumsecade, e la carenimeni nu s-ar ia$teptata asemeneaEr[delegi.Caresunt rdddcinileuneiastfel de monstruozitdli, cauzalor? Cauzase afld in planulmistic, de dincolo de mormdnt al existenfeiumane - nespunecel de-algaseleaapitolal cdr,tii.Autorul cere iertare cititorului pentru carenfele,lipsurile acestei lucrdri, de a cdrei imperfecliune estecongtient. Numai necesitateastringent[ a momentuluicurent, cdnd fo(ele dezldnluiteale intunericului tulburdnestingherite inlile a milioanede oameni, -a determinats[ publiceaceastducrare. n procesulscrierii ei, autorulaavut de indurat multe necazuri din partea duhurilor

necurate,dar cu ajutorul haric al Domnului a reugit s-oducd la bun sfdrgit.Ceeace l-a asiguratqi mai mult peautor de necesitateaeal[ a acestei ucrdri gi de adevdrulconlinutului i.

21


12/110

I.invifltura despre uhurilenecuratedupi SfflntaScripturl giTradifia patristicl

1.ingerii - creflrea Ei menirea lor

ingerii cdzuli, sau altfel spus, duhurile cdzute,demonii, dracii fac partedin seminlia ngerilor qi au toatecalitdfile esenfei ngeregti.De aceea nainte de a vorbidespreduhurile cdzute, aturagi nsugirile or, ar trebu i sdvorbim despre esenla originard a naturii ingereqti,motivelepentrucareau fiost reafigi menirea or.Potrivit definiliei datede Sf6ntulAtanasiecel Mare,,,ingerii sunt fiinfe vii, rafiohale, materiale,capabile sdcdnte mnuri, nemuritori".. Sffintul Ierarh Dimitrie al Rostovului spune c[,,ingerii sunt frculi dup[ chipul gi asemdnarea uiDumnezeu, aga cum mai tiirziu a fost creat gi omul".Potrivit Sfdntului Ignatie Brianceaninov, chipuldumnezeiesca ingeri, ca gi la om, constd n inteligen{adin care senaqteqi n careesteconfinutgdndul,gi din careemandduhul ce ajutdgdndulgi il insuflefegte. cest chip,asemenea rototipului,estenevdzut, um nevdzutestegi aoameni. El conduce ntreaga Epturda ingerului, ca gi aomului. ingerii sunt frpturi limitate in timp gi spaliu qi,prin urmare,au o infbligareexterioardproprie.


13/110

Sfdntul Grigorie Teologul, n cuvAntul a SfintelePaqti, puncdespremotivelecre[rii ingerilor:"Bundtateadumnezeiascdu s-a rnullumitsd se contemplepe Sinei"raql. Trebuiaca ea si reverse i sdrdspdndeasciinele'ca mai mulli s6 aibdpartede el , 9i astaestepropriuceleimai mari bundtd{i.Ei , mai intdi, i- a zdmislitpe ingeri 9iduhurile ceregti.Gdndul era o faptd sdvdrqitd e Cuvdnt'J"rauarEira e Outr. n felul acesta u fost create uminilesecunde,areslujeau e ceadintdi umin6"' Aidoma uneilumi nesfirqitede cdntlreli de mnuri, ei inconjoardCauzaprimard,sau fac mai mult, dupda lor aptitudine'decdtsl"ant. osanale, radiind o lumina curat6, de cele

maidiferite culori, potrivit cu esenla aucu cinul lor"'Potrivit Tradiliei bisericeqti, xprimatdmai desluqitin lucrareaSfbntuluiDionisieAreopagitulDespre erarhiacereascd, etele ngereqti e mpart n trei grupuri triadice'pri-u grupare (ordin) este alcdtuitd din: serafimi'heruvimi gi tronuri. A doua triadd este formatd din:domnii, stipdnii gi puteri. n sfdrqit,a treia9i ceadin urmddintre erarhiilecerlgti esteaceea ngerilor,arhanghelilorgi incepdtoriilor. Toate cetele puterilor cereqti poartin.rmele-comunde ingeri - potrivit cu esenfaslujirii lor.Dumnezeu gi dezv[luie voinfa in fafa ngerilor superiori,ia r acegtia,a rindul lor, consacrd e ceilalli' In felulacesta,ainele Domnului urmeazdn ordine descendentdde la serafimi la ingeri, gi fiecare erarhieulterioar[ esteconsacratd umai n acelecunoqtinfe e careestecapabildsd le cuprindd la nivelul respectiv al dezvoltdrii salespirituale.insugi cuvAntul inger, in traducere din greacdinseamnd rimis, sol. Ingerii au cdpdtat cestnumegenerlcdatoriti caracterului slujirii lor' indreptatd deAtotmilostivul Dumnezeu cdtre mdntuirea neamului

24

omenesc. ocmaiacest ucru ni-l mlrturisegteApostolulPavel,zicdnd: ngerii ntt sunt, oare, oli duhuri slujitoare,trimisesd slujeascd entru cei ce vor moStenimdiituirea?(Evr. , 14).Dupapdrerea fdntuluiGrigorieTeologul, ,...fiind slujitori ai voinlei ui Dumnezeu, i, nu numaiprinfacultatea fireasci, dar gi in virtutea harului lor.imbelgugat,board agdndulpesteot , gi pretutindeni untafdturi de fiecare - atet datoritd iufimii cu care iqiindeplinesc lujirea, dtgi datorita ubtilitaliiesenleior."De altfel, dupd cum aratd, Sfhntul lgnatieBrianceaninov,lujirea ngerilornu constd umai n unicalucrare de a ajuta la mdntuireaneamului omenesc,dartocmai datorit[ acestei slujbe ei gi-au cdpdtatnumeleprintre oameni, gi acest nume le-a fost dat, in SfdntaScripturS, de Sfbntul Duh. in Sfdnta Scripturd nu esteardtat exact timpul credrii ingerilor, potrivit insdinvdfdturii primite de Sfdnta Bisericd,crearea ngerilor aprecedat rearea umii materiale i a omului.

2.Diavolul, duhurile necurate Sicauzele cdderii lor

Atdt timp cdt diavolul era nger luminos gi sfdnt, eliqi avea sdlagul in cer. in cer insf,, s-a int6mplat oschimbare nefericiti, gi un grup numerosde ingeri s-adepdrtatde ceatasfhnti a oqtilor cereqti, ransformdndu-seintr-o haitd de demoni odiogi, avdndu-l in frunte peheruvimul cdzut.Mulli dintre ngerii superiori, ncepdtorii,stdpdnii, stdpdnitori (cf. Efes. 6, 12) au fost atragi inaceastd ddere. atd ce spune n aceastd rivinfd SfdntulChiril din Ierusalim: ,Agadar,ntdiul vinovat de p6cat gi

25


14/110

intemeietoral rlutalilor estediavolul. Nu eu sunt cel carevorbegte sta,ci Dumnezeuazis "'pentru cd de a lnceputdiavoiul pdcdtuieSte Ioan, 3, 8)' Mai inaintea ui nimeninu p[cdtuise.A pdcdtuitel, ins[, nu pentru c[ aqa -ar fifosf firea, sau cd ar fi primit inclinafia sprepdcat; n felulacesta ina pdcatuluiar fi cdzutasupraCelui Care -a frcutastfel.Dimpotriv[, fiind creatdesdvdrqit i bun' el insuqi'din propria voin!6, s-a ftcut diavol (diavol in traducereinreamna amlgitor)' Fiind arhanghel,dupd aceeaa fostsupranumit, entruclevetire,diavol; fiind un bun slujitor alui Dumnezeu, a devenit satana n tot sensul acestuicuvdnt,pentrucd satananseamnd rdjmag'$i aceasta u einvafdturamea,ci e a proorocului ezechiel'purtdtoruideduh. El, compundndo cAntare e ale despresatana tce"Tu erai prr"i"o desdvdrSirii, eplindtatea nyelepciuniiSicununa rumuselii. Tu te aflai tn Eden, in grddina luiDumnezeu (lez. 28, 12-13). $i peste cdteva

cuvinteadaugd:Fost-ai.fdrd rihand in cdile tale din ziua aceriide li pAnas-a incuibat n tine nelegiuirea lez' 28, 15)' Efoarte in" ,pur, ,,s-a ncuibat n tine nelegiuirea", iul nufi-a fost dat iinafard, ci tu insuli l-ai zlmislit. in cuvinteleurmdtoare proorocul a arf,tat 9i motivul: Din pricinafrumuse{ii lale s-a ingdmfat nima'ia, Si pentru trufia ta"|i-ai pierdut fnlelepciune'a'De aceea te-am aruncat Ia'pdmint(1e2.28,17).Asemeniacestora pune9i DomnulIisus Hristos n Evanghelie: m vdzutpe satanaca unfulger cdzdnd clin cer (Lc' 10, l8). Astfel, este de faliacordul dintre Vechiul 9i Noul Testament'Diavolul acdzut, trdgdnd e mulli cu el in cdderea a' El ii umpledepdcatepe cei care se supun.De la el se rag preacurvia,-desfrdnareaqi tot ce este 6u. Prin el protoparintele ostruAdam a fost alungat, schimbAnd aiul, care de la sinedddea oademinunate, e p[mdntul care odeaspini"'

26

Dupd ciderea duhurilor necurate in cer pe pdmdntsau in vdzduh, pentru ei a devenit inaccesibili. umealocuitorilor cerului, din carepricind toat6 ea-voinfa or afost ndreptati n chip deosebit supra dmAntului e e erala indemdn[, pentrua semdnantre oamenirdul. in acestfel, rdul este o necesitate ital6 a demonilor, care nu segdndesc a nimic altceva decdt la rdu, nu-gi gdsescastdmpdrul au pldcerea ecdt n lucrarea or pdgubitoare.Ei dispreluiesc entimentul inelui, ca gi impdrdlia uiDumnezeu.Potrivit invdfdturii Sfdntului gnatie Brianceaninov,,,"..duhurilenecurateau cdzutde la indllimea demnitAtiispirituale; ele au cdzut n pl[cerea trupeascdmai multdecdtoamenii.Oameniiau posibilitatea f, treacdde lapldcerea rupeascd a cea sufleteascd; uhurile necuratesunt ipsitede aceast[posibilitate.Oameniinu cad prad[unei ispite atdt de puternicea plicerii senzuale, entrucdla ei binele firesc nu a fost nimicit, ca la duhuri, princddere.La oameni, ineleesteamestecatu rdul gi de aceeadevine netrebuincios; a duhurile necurate recumpinegtegi aclioneazd, oar rdul. Pldcerea senzitivd in tagmaduh'urilor rele qi-a g[sit o dezvoltareabsolutd,deplind,cum alta nu mai poate i. Pdcatul or cel mai mareesteuraneinfrdnatf,ald de Dumnezeu, xprimatiprintr-o stragnicdgi neincetatd hulire a Lui. Ei s-au trufit ?n fala luiDumnezeu insugi; ei au transformatascultarea ald deDumnezeu, fireascd frpturilor vii, intr-o impotrivireneincetatd,ntr-o vrajbd de neimpdcat.De aceea dderealor este atdt de addncd,gi plaga morfii vegnice,de caresuntatacali,este ncurabild.O patimi esenfiald lo r estetrufia; ei sunt preaplini de o nemaipomenitd i neroaddvanitate;gi gdsesc ldcerean toate elurilede p6cat,se

27


15/110

3.Aspectulexterior,structuracorporaldSi nsusirileduhurilor necurate

SfAntulMacariecel Mare spune d ngerii au chip 9iinfbliqare, a fel cum sufletulare chip 9i nfrliqare proprie'qi ci acestchip, aspectexterior suntchipul 9i inftgigareaomului exterior n trupul sdu.Acelaqipreacuviosobservd

28

noastre pdmdntegti sunt foarte materiale 9i grosiere..'ingerii, aidomasufletului,au: membre,cap, ochi, gurd,degete,mdini, picioare, dr - intr-un cuvdrtt, asemdnaredeplinda omului vizibil in trupulsdu.Frumuseleairtuliigi harul dumnezeiesc trdlucegtee figurile sfinlilor ingeri;o r[utate disperatbconstituiecaracterul ngerilor cdzu[i;f'efele or seamlndcu felelehidoaseale celor mai tic[loqigi mai criminali dintreoameni".Demoniis-audesfiguratprin distrugerean ei inqigia binelui,prin zimislireagidezvoltarea?n ei a r[utAtii. Aceastaa ldsat amprentegiasupra aspectului lor exterior. De aceea, Scriptura iisupranumegteiare, iar pe principalul dintre ei - balaurulcel mare(cf. Apoc. 12,g). Sd nu dai iarelor sufletulce Telauddpe Tine(Ps.73,20). Chipul or firesc estecumplit giurdcios,aga -a vdzut Iov pe diavol ca un monstruhidos,descriindu-lprin forla cuvdntuluiartistic. SfdntaScripturdaratdcd demonii au aceleagi imluri pe care e are omul:vdz, auz,miros, simful actil; ea e atribuiecapacitatea e avorbi; duhurilor necurate e atribuiemetehnele amenilorrdi, mu{eniaqi surzenia. nsugi Iisus Hristos l-a numit peunul din demoni surd gi mut. Duh mut Si surd, iliporuncesc! eSi din el Si sd nu mai intri in el! (Marcu 9,25), 9i duhul surdcarenu auzea lasulSfinlilor Apostoli ginu sesupunea oruncii or, a auzitglasul Domnului, gi totatunci, lipdnd qi scutur6nd cu mare putere copilul, aindeplinit voia Domnului. Cu ocazia tdm[duirii altuibolnav stdpdnitde drac, Evangheliaspune cd acest draceramut (cf. Luca I l, 14).Materialitateadin care sunt pldsmuiteduhurile estemult mai subliredecdtmaterialitatearupului omenesc, itocmai din aceast[pricin6, dupdpdrereaSfdntului gnatieBrianceaninov,duhurile, in acfiunile lor, sunt mult mainestingherite,mult mai dezvoltaten capacitdlileor, decdt

29


16/110

oamenii." in FapteleSfinlilor Apostoli se aratdcd DuhulDomnului a rdpit pe Filip 9i l-a dus n Azot (Fapte8' 39-a0). in Cartea proorocului Daniel citim cum ingerul l-aadus pe proorocul Avacum dintr-un loc indep[rtat, caacesta si ii dea hranf, proorocului Daniel, aruncat ingroapacu lei (cf. Dan.4).Nu numai ingerii, ci gi demonii au capacitatea e asedeplasa apid n spafiu.Demonii au qi posibilitateade ateleportaatdtmateriapdmdnteasci rutd,cdt 9i oamenii' nEvangheliadupd Matei ,citim c[ diavolul, ispitindu-L peDomnul Iisus Hristos,L-a dus n sfdntacetate9i L-a puspe aripa emplului, dup6aceea -a duspe un munte oarteina l t cf .Mt . 4, l -11) .in Viala Sfdntului oan,arhiepiscopul ovgorodului,se descriecdldtoriape careel a fbcut-oc[lare pe un dracde la Novgorod la lerusalim qi inapoi. $i toatl aceasticlldtorie a fost fbcutddupdmiezul nopfii, durdnddoud-treiore. E o dovad[ cdvitezade migcarea duhurilornecurate,degimare,nu e nicidecumnem[rginitd.Demonii, asemenea ingerilor, au agijdereacapacitateas[ facd schimbdriuimitoare in natura vizibild'in cartea ui Iov citim cum, subacfiunea iavolului, focul,ivit privirii oamenilor,ca dezldnfuitdin cer, a aprinsqi aars turmele de oi ce-i aparlineau lui Iov, impreund cup[storii. Tot aici afldm c6 in urma unor manipuldri aleduhului necurata venit un vdnt mare,qi s-a prdbuqitcasain careseadunaserdiii qi fiicele ui Iov, 9i ei aumurit (cf'

Iov l, 13-19). n Carteaui Tobit sescriedespre n demonpe nume Asmodeu,care i-a ucis pe cei gaptebdrbali cucare usesemdritatdrdndpe rdnd Sara, iica lui Raguel (cf.Tob. 3, 8). Acfiunea duhurilor asupra materiei prinintermediul unei substanfe ecunoscutd ou[, ca 9i multealte insugiri ale ingerilor, sunt descrise n urmltoarea30

istorisire a Sfintei Scripturi. Ingerul s-a ardtat viitoruluijudecdtor izraelit, Ghedeongi, cdnd acesta -a pregdtitdarul, Ingerul Domnului, tntinzdndu-Si vdrful tofaguluice-l avea tn mdnd,s-a atins de carneSi de azime;Si a ieSitfoc din piatrd Si a mistuit carnea Si azimile; Si ingerulDomnuluis-a/dcut nevdzut e a ochiul ui (Jud.6,2l).Dup[ cum vedem in toate cele descrisemai sus,duhurile imateriale, createdintr-o substanfdmai subtilddecdtomul, au fost nzestrate e a inceputcu forfe care eingdduie si exercite o influenfd puternicdasupra umiimateriale; in afard de aceasta, ele au cunogtinfeincomparabil mai mari despre organizarea gi legileuniversului, stdpdnescmijloace care le fac in stare siinfrunte esile lumii vizibile.

4.Undesdldslaiesc uharilenecurate?Potrivit invdldturii Bisericii Ortodoxe, duhurile aulocurile lor de qedere,sdlagurile or, corespunzdtoareesenfei or gi calitdlilor nsugiten mod samavolnic.' Locul de sdllqluire al demonilorestespafiul de subcer, adicd vdzduhul,suprafafa imdntului, qi genunea auiadul. Potrivit Sffintului Ignatie Brianceaninov,intindereadintre cer gi pdmdnt, ot abisulpe care l vedemcu ochiul, vdzduhul,pdmdntul,servesc rept sdlagpentru

duhurilenecurate, lungate in cer. n cartea ui Iov satanaeste inftligat ca rdtdcind pe intinderea nemdrginitd apdmdntului; el cutreierapdmdntul,ddnd tdrcoale pe el,chinuit de o urd neincetatdafd de neamulomenesc Iov l,7). SffintulApostolul Pavel i numegte e demoniduhurilerdutdlii care sunt tn vdzduhuri (Efes. 6, I2), iar pe31


17/110

cdpetenia or - stdpdnitorulvdzduhului (cf. Efes' 2, 2)'Astfel, ingerii izgonili din cer sunt rdsp6ndili in marenumdr n v[zduhurile pamdntului".

necurate.Vorbind despre ocurile propriu-ziseale raiului 9iiadului, socotim potrivit sd facem cunoscutpunctul devedereal ascetuluiamericanSerafimRoze' Dupd pf,rerealui, ,,aceste ocuri se g[sesc in afara coordonatelorsistemului nostru spafio-temporal;aeronavanu zboardnevdzutd rin rai, iar un satelital p[mdntului prin al treileacer,gi cu ajutorul orajului nu poli ajungepdnd a sufletelecareagteapti n iad Judecata eApoi. Ele nu suntacolo,ciintr-un spafiu de altd naturd, care incepe nemijlocit aici,dar se ntinde ca gi cum n alt[ dimensiune".Aceastd ezdcorespunde ntocmai rlspunsului Sfdntului Ioan Gurd deAur privitor la locul de aflare a raiului 9i iadului: ,,Dupdpdrereamea, el esteundev in afaraacestei umi", spuneSfhntul in discu{iile pe marginea Epistolei SfrntuluiApostolul PavelcdtreRomani 3'|, 3-4).in timpurile noastre egedinfadiavolului, c6peteniademonilor, este iadul sau, altfel zis, genunea, artarul,infernul, viscerele p[mAntului. Sfhntul prooroc Isaia aprevestitacestsllag duhului necurat:$i acum, u te coboriin iad, in cele mai de os ale addncului lsaia 4, l5). S-auimplinit cele prezise stdpdnitorului vdzduhului, prin

32

autoritatea i puterea ui Iisus Hristos.Domnul l-a legatpesatanapentru toatd intinderea impului dintre cele doudveniri ale Salegi, cum e spus n Apocalipsd,l-a aruncat naddnc Si l-a tnchisSi a pecetluit deasupra ui (Apoc. 20,3). Inaintede ceade a douavenirea Domnului.satana afi dezlegat din fnchisoarea ui; Si va ieSi sd amdgeascdneamurile, care sunt tn cele patru unghiuri alePdmdntului (Apoc. 20,7). Din Viefile sfinfilor se videqte,de asemenea,cd mai-marele duhurilor intunericului,satana, e gdsegten iad, iar la suprafafa dmdntuluigi invizduh uneltescdracii diriguifi de stipdnii lor, adicd deduhurile necurate din clanurile superioare. Demoniicoboard n iad pentrua primi noi poruncigi instructiunidela satana, l informeazd asupracelor sdvdrgitede ei giasupraa tot ce se face a suprafafaplmdntului. Tot in iad,potrivit invdfdturii Bisericii, se afld sufletelepdcdtogilor,pe care demonii le supununor chinuri ingrozitoare.Ceeace e in deplinacordcu spuseleui Hristos:Duceli-vd de aMine, blestemagilor, n ocul cel veSnic, are estepregdtitdiavolului Si ngerilor lui (Mt.25,41\.

5.Modalildyile de nfluenld aduhurilor necurate asupra oamenilorDupI cum s-a ardtat mai sus, demonii gi-au

dezlSnfuitoat[ mdniaasupra mului,careestechipul uiDumnezeu. oateeforturile or sunt ndreptate prea ducela pierzanie6t mai multesuflete menegti.,Diavoluleincearcdepesteot - spune fhntulGrigorie eologul tepdndegtendesd-!i acdvreopacoste, ndesd-!igdseascdpartea lab6, eapdratdi expusd entru oviturd;cu cdteJ J


18/110

mai mare neprih[nirea pe care o vede, cu atdt mai multcautds-o pdngdreascd. uhul necuratsepoate nll1igasubchip prefEcut, ntinzdndba o cursi, ba alta; el reprezint[fie ^ adancul intunericului (rdul evident), fie cd setransform[ ntr-un nger uminos semascheazdub chipulbinelui gi cuceregteminlile zflmbind prefrcut), din carepricinl irebuie s[ fim deosebitde atenli, pentru ca in loca . l um in [ s6nune in t d ln im cum oar t ea ' ' . S f dn t u lApostolulPavelne previne, easemenea,de nevoiede omare atenlie qi vigilen!6: .'.deoarecensuSisatana sepreface tn fnger al lnminii. Nu estedeci lucru mare dacd'Si sluiitorti lui iau chip de slujitori ai dreptdpiial cdrorsfdrsitva fi dupa apteleor (l l Cor' I I , 14-15)'" ' in iupta cu omul, duhurile necurate ncearcd sdinfluenfeze trupul, sau sfera imaginar6, senzitiv[ 9ivolitiv6. Despre caracterul influenlei asupra trupuluiomului am vorbit deja in secliuneaa treia a prezentuluicapitol, n caream ardtat'impedecI demonii pot s[ uciddpe.oameni ,s6abat lasupra lorbo l ig is6 in t re ine i (ad icdsd le stapdneascdrupul). Acest din urmd aspect l vomexaminaaici mai Pe arg.Demonii intrd inluntrul corpului omenesccu toatlesenla or volatil[, aga cum ar intra aerul' O descriereamdnunfitda acestui fapt o g6sim la Motovilov, intr-omdrturie din careafl1m cum duhul necurata pus stdpdnirepe trupul lui, chinuindu-l imp demulli ani.- b"*onul, intrdnd n om, nu seamestecd u sufletul,ci trdiegte n trup, posedAndu-in chip forlat sufletul 9itrupul. Potrivit Sfdntului Ignatie Brianceaninov,,,gazeleau o insugirede elasticitatedeosebitde dezvoltatd,adic6insugirea e a cuprindeun volum de diferiteproporlii; esteevident cd gi demonii au aceastd alitate,datorita careiapot incdpea n num6r mare intr-un singur om (cf' Luca 8,

34

30). Intrdnd in om, potrivit mdrturisirii Sfdntului IoanCasian, ,,dracii intunecd rdu simlurile rafionale alesufletului; (astase ntAmpla)asemeni imptomelorpe careomul le suferddin pricina vinului, a febrei sau a unui frigpeste misuri de mare". Demonul insd nu-gi poate faceaddpost in sufletul nostru. ,,Duhurile necurate, spuneacelagisfdnt, nu pdtrund n trupurile celor posedalide elealtfel decdt pundnd mai intdi stdpAnirepe mintea gigdndurile or. Despuindu-lemintea de vegmdntul emeriide Dumnezeu, aducerii aminte de Dumnezeu,duhurilenecuratese ndpustesc supra oamenilor,ca asupra unorneapdraligi lipsili de ajutorul lui Dumnezeugi de aceeauEorde cucerit,gi, n cele din urmd, se ncuibeazdin ei, caqi cum acegtia i s-ar da in posesie". Despre aceleagilucruri vorbegte i SfdntulGrigorieTeologul: ,Diavolulnupoatepunestdpdnire enoi in intregimeprin nici un fel demijloace; dacd stdpdnegteuternic pe unii, estepentru cdaceqtia s-au l6sat st[pdnili de bun[ voie, fbri s[ seimpotriveascdcf . lac.4,7)".\n felul acesta epoate rageconcluziacd instalarea irect[ a duhului necurat n om seproduce numai cu slobozeniespecialdde la Dumnezeu,constituindadesea urrnarea vielii desfrdnate i uguraticea cblui pdcdtos.De remarcat insd, c5 mai des se intdlnegte nuinstalareadiavolului in om, nu indrdcirea,ci posedareaomului prin subordonareaufletuluisduvoinlei demonice.Drept un exemplucaracteristicn acest ensne poateserviIuda.Cuvinteledin Evanghelie ,a ntrat satanan Iuda" nuvor fi infeleseagacd Iuda s-ar fi indr[cit in sensuldeplinal acestuicuvdnt.SfdntulApostolul Ioan Teologul spunecd satana pdtrunsmai intdi in sufletulucenicului datoritdldcomiei de bani a acestuia cf. Ioan 12, 6), dup5 aceeaapus stdpdnire e inima lu i (cf. Ioan 13,2) qi , in cele din

35


19/110

urm6,a intrat cu des6v6rgiren el (cf. Ioan 13, 27)' Avem;e[F un exemplu grditor de Rose$a1ereptatdde c[treJ"*on a sufletului celui pdcdtosdatoritd poftei mereu,*t.anA. pentru navulirea acestuia in urml'Una din principalele modalit[li de influenla ?duhurilor necurateu,tlptu oamenilor este nr6urirea

minliilor prin sugerareadiferitelor gdnduri pdcdtoase'Fiindinaccesibili pentru simfurile fiiice-ale omului' demonii'acfiondndu.upruminlii lui, ii insufld.diferite dei' pe careirAi"iJ"f, netiaind o'vib16 neprihdnitd' e ia drept ideiO*ttt $i aaca e primeqte,.leaccept6'devine astfel un;;;;"; al relei-voinle-straine,care incetul cu incetul ildomind in intregime' ,Nu arareorl' spuneSfdntul Antonie""i uru..,uhuiienecurate,I l*[ rTT:ilil'l?n;:a-i atragePe cei ademenigi

gtiind cd oamenii iubescptalii 9i, n felul acesta,oarniotravl in discipolii lor' Aqa cdndvadiavolul a inqelat-opeEva, vorbindu-i cuvintece nu erauale ui' ci ca qi cum arfi repetatcuvintele lui Dumnezeu, ns[ denaturdndu-lesensul cf. Facerea , 1).Aga a ademenitel pe solia ui Iov' inv[ldnd-o sd-griubeascafbr6 mlsurd barbatul, respectiv s6 huleascl peDumnezeu:Blesteamd e Dumnezeu5i moril (Iov 2' 9)'i-a spusea, incredinfatdcd pentru.hulirea ui Dumnezeuomul este de indatd predaf morfii, sfhrqindu-i-sg agtfelgrelele chinuri pdmdnieqti'A$a a ispitit diavolul.qi i-ainqelat pe tofi oamenii, denaturdndesenfa lucrurilor 9iimpingindu-i pe tofi in prdpastiadului'Ar trebui ..rnu,.ut insd c[, in lupta pe care Ld":impotriva omului' demonii nu cunosc a$ezarea nlmllnoastre,nu ne pot citi gindurile, dar cd ei intuiesc- dupd

36

cuvintele pe care le rostim in discufie, dupd gesturileomului in timpul convorbirilor,dup[ felul cum ,,se-fldicd,gade, merge, privegte - potrivit pdrerii lui Evagriemonahul, starea noastrd [untric[, pentru ca in timpulrugiciunii s[ ne intunece mintea cu gdnduri necurate,corespunzdtoarenclinafiei slabiciunii noastre". atd inslce ne spune despre aceasta Sffintul Isidor Pelusiotul:,,Diavolul nu gtie care ne sunt gdndurile,pentru c[ astafine exclusiv de puterea ui Dumnezeu; nsi ne ghicegtegdndurile dupd miqcdrile corpului. Vede el, de pildd, cdcineva priveqte pbtimag, savurdnd frumusefea cuiva?Profitdnd de inclinalia lui, de indatd i face acestui ompoftd de preacurvie. Vede pe cineva st[pdnit desldbiciuneaghiftuirii? Tot atunci il face s[-gi inchipuiepl[cerile pe care i le-ar aduce plinul pdntecului gi ilimpinge sd-gi facd pofta. Alteori il incurajeazd spretdlhdrie9i nedreaptd dpdtuiald".Hristos Dumnezeulnostru,Careleeste ntemeietorulvirtulii, egaleazl, uterile celor ce se bat gi imbldnzegtemdnia inverguna td a duhurilor necurate, care, ftrdingdduinfa Domnului, nu pot ispiti oamenii, aga cum sevede asta n viala lui Iov. De unii singuri dracii nu sunt nputere nici mdcar sd intre intr-o turmd de porci, darDumnezeunu le ing[duie sd-l incercepe om p6n[ pesteputerile sale. Ci in aceastduptd ?i dd credinciosului o(ecare l ajutdsd biruie.Duhurile necuratemai pot ataca,in afaragdndurilor,parteasenzorial[ gi volitivd a sufle tului omului. Iatd cescrie despre acesteapreacuviosul Nil Sinaitul: ,,Cdnddemonul cel zavistnic nu izbuteqtesd pun[ in miqcaremintea, el acfioneazdatunciasuprasdngeluigi umorilor,pentru ca prin ele sd aprind[ in minte imaginaliagi sd oumple cu inchipuiri". Acliondnd asupra rupului, demonul

J I


20/110

r6scolegten om senzualitatea,uria, mdnia 9'a.m.d.,{""^,u se vede bine din exemplulSfintei lustina' cdreranecuratul, trimis de un vrdjitor' ii dezllnluie simlulr""r""ii,afii Eivoluptalii, dar estealungatprin ruglciuneasfintei.Acliondnd asupra sferei. voliti-ve " t"fl:::^t:io*"rr.r", demonul ncearcl s[-l lipseascd e om d: pflt:

""^*i., de capacitatea entruac{iunierme Eipentruonce

activitate in genere, ar iarlqi' datoritl rugdciunii' seretrage,nvins deputefeaui Hristos'-Evagrie"'onut'ur'*t:;X,l;::'i#[',?'HJ:t$,t;Ml Ioan Casian, sPundndc6murdareqi obscene' nora etezev, nii sededaumdniei qiu tristelea,allii cu trufia 9imileoamenilorcu rdutatea uinsi nu tofi deodatl al6.lit

sldbiciunea mului, ci randpe rdnd,dup6cum sep9tr1ve.::ur"*"u, locul 9i accesibilitut"u celui supus ispitei"'Acelagi cuvios mdrturiseqtedespre "r6zboiul" nevdzutpentru suflete: ,,cele mai bicisnice duhuri se ndpustesc;"p* celor neincercaliqi neputincioqi' ar cdnd acestea,rf,uripierd, n locul or sunt rimisealtelemai puternice"'asta insd se intdmpld pe mdsura creqterii puterilorduhovnicegti leostaquluiui Hristos'Agadar, dupd cum vedem' demonii sunt intr-unanumit fel ,,specializalr": trdind in rele' au o anumitdlibertate,pentru ca poi, din mai multe rele' s6-qi aleagdunul, cel mai pldcutior' Aceastae patimacu care rdiesc'incercAnds-o aprindd omului, capdtAndacces astfel la,un",ut gi trupul lui. in afardde aceasta' steposibil si sep."ruptrna ci dracii se pot alimenta 9i igi pot reface

38

vigoarea e seama nergiei mului,energie liminatd e elin procesul desfttArii vicioase. Dacd, potrivit S-fdntuluiIoan Damaschin, ngerii ,,contempl6 e Dumnezeu, atdtcdt e posibil pentru ei, qi asta este hrana or", demonii,pentrucare contemplarea ste mposibild,pesemne d potcdpdtaenergia n mod indirect, prin intermediul omului,adaptdnd energeticaacestuiapentru alimentarea or. inacestscop ei trebuie mai intdi s5- l facdpe om asemenealor, astfel cdpitdnd acces a sufletul ui. Un om pdtimaggidesfrdnat reprezintd o sursd nutritiv[ excelent[ pentruduhurilenecurate. prinzdnd n om energia atimilor, careii devoreazd orlele vitale, demonul se alimenteazi gi sefortificd in acestdomeniu. n afara de aceasta, tdpdnindun picdtos, duhul necurat i foloseqterupul ca instrumentpentruo mai marerealizare patimii sale. atd,deci, ncdo pricind pentru care dracii se lipesc de omul lasciv qidesfrdnatiteralmente in toateplrfile.

Secuvinede remarcat,otodatd, dduhurilenecurateii pot inzestra pe oamenii care ii slujesc cu un fel deenergie demonicd deosebit[, care le dd posibilitateaexecutanfilor supugi voinfei forlei rlului sd trudeasc[neostenit e tdrdmul nmullirii pdcatului. n virtutea ns[ aeserifei or destructive, emonii, ipsifi de capacitatea e acrea, gi nimicesc n celedin urm[ qi proprii discipoli.

6.De ce demoniiau nevoiedeertfe,esenladolatriei

Un alt fel de sursd de hrand a demonilor suntjertfirile. Iatd ce spune in legdturd cu aceastaSfhntulVasile cel Mare: ,,Demonii, a fiind cdzulipraddvoluptdfii39


21/110

gi patimilor, sedelecte zd Sisehrdnesc u ofrande' "t :1Tll."i.ni"r. ard .in foc, sdngele or se transforma' prtnardere,n vapon, ql, Jttto-pundndu-se n felul,acestalfarticule fine' seprefacentr-o starece corespunde senlel'O.rnonitor.Ei sehr[nesccu emanalii'desigurnu a$a'ca $lcum le-ar mdnca, ,uo gi-u' umple cu ele pdntecele,ciu*.rrl unor animale,stridii 9i altor frpturi de acestgen'care primesc hrana cu intreaga lor fiinld' Din aceastdpti.rtfi ]"*"tll devoreaza u l[comie gazele e seproducin urma ardenl lertfelor, qi inhaleazd fumul aromatelor;;ti;t;, ca substantepe care 9i le-au adaptat pentruhran6".Prin aceasta eexplicl, de altfel' cultul jertfirilor infufu ,tui"ilor idolilo' iu popoarele pdgdn"' 9"p.4.:YTconsiderdacelaqicuvios al-lui Dumnezen" ""'To!i idolii'la care se inchind Pdgdnii,sprezenlaunor demoni, carenecurate. Pe l6ngd mdcel[tsdngele lterat9i nchegat, eastfelde hran6: a fel gf demonii, obi ai llcomiei' cdutdndpla.".. in miasmeleqi putrefacfiasdngelui ertfelor arse'lau tarcoale erfelnic"to, qi statuilorconsacrateor inqile.Sepreapoatesd sealimentezedin astachiar corpurile lor'ut"ia.rit" ain aer9i foc, saudin amestecul cestorstihii"'Conlinutul istorisirii pe care o g6sim in CarteaRegilor videgte clar puterea dem.onilorasupra statuilorinchinate or (cf' I Rei' 5,2-3)' Filistenii au luat chivotullui Dumnezeu 9i l-ari pus in templul dumnezeului

lorDagon. A doua zi diminea!6,au g6sit pe Dagon intins cuiufi U pdmdnt. Sculpturavizibild pentru toatd lumea eraDagon; cel rdsturnut t" fala la plmdnt era demonul'u"r:n"uijos de slava ui Dumnezeu'Tocmai el a cdzutcufagalaPimdnt, dobordnd9i rdsturnAnd biectul vizibil'

40

De aceea,cei care intrebuinfeazd a hrand ertfelepregdtite idolilor sunt considerafi participanfi la_.masademonilor (cf. I Cor. 10, 2l). Cdnd se aduce ertfd unuiidol, o parte a acesteia ste destinatddemonului prezentaici, deoarece emonii gi insugesc anumitdparte gi dinsdngele refbcut n aer(gaze),gi din fumul grdsimii, gi dinalteprinoase.$i de aceea, el carebea din paharulumplutpentru ertfire bea din paharul demonului (cf. I Cor. 10,2r\. Dupd cum vedem din cele expusemai sus,prinfulveacului acestuiaa cucerit oamenii nu numai in modnevdzut,prin ?mboldirile sale, ci a gi intrat in contactevidentcu ei, transmildndpreziceriprin idoli. in aceastal-au ajutatrdufbcdtorii nveterafi,cum au fost cunoscufi nistorie Ianie gi Zamurie gi alfi magi, preofi pdg6ni,astrologi qi vrdjitori. Rdtdcireaoamenilor era menfinutddatoritd vrdjilor gi prezicerilor demonice. Stdp0niilerdzvrdtitegi dugm[noase ac cu pldceregi grabdasemeneaslujbe,pentru a inmulli num[ru] p[rtaqilor pieirii lor. Maimult, pentru minunile false,pe care e creau ele, oameniile aduceauertfe, atdt de pldcutedemonilor,gi le ofereauonoruri dumnezeiegti, [gulind astfelorgoliul satanic.

7.De ce majoritatea oamenilor nu vdd duhurileSinu simt influenla acestoraasupra lor

Adamgi Eva,pdnd fi fostalungafi in cer,seaflauin comuniune u ingerii uminii.Cddereae pdmdnt e-afbcut ncapabili d-ivedem e ngeri; umeaduhurilor -adeschisnsd n falaacelor finlicareauatins eamai maredesdvdrgirei pe caredemonii u-i puteau mdgi Sffintul4 l


22/110

Antoniece l Mare, Sf6ntulMacarie el Mare g.a).Aqadar,pentruca oameniis5-ipoatd edea e ngeri, rebuiesd seschimbe i ngigi.Cu ingdduinla deosebiti a lui Dumnezeu au v6zutingerigi oameni, areau trdit o via!6destulde ordinard ichiar vicioasl, ca de pild[, falsul prooroc Valaam' Cdtpriveqte regula generald,Sfin1ii Parinti sunt unanimi inpdrerea [, pentruun om nepregdtiteste oarteprimejdiosgi pdgubitorsd vadd draci. Iatd ce scrie n acest sens,tdlm[cind Psalmul41,,Sfdntul oan Gurd de Aur: ,,C6!idemoni umbli prin acest vdzduh?Dacd DumnezeLt -arface decdts[ le ingaduiesf, ne aratechipul lor cumplit ;iresping[tor, e-am egi din min!i". Corpulnostrumaterialgrosolan ne serveqtedrept un fel de paravan salvator,pdzindu-ne e vederea irectda demonilc,r, are -ar aduceia nebunie e toli cei care i vid. in acelagiimp trebuie dspunemcd prezicdtorii,vrdjitorii, magii, intrdnd in modconqtientn contactcu necuratul, gi scoteau e pe ei acestvdl salvator gi ii vedeau aieveape demoni. Practicareasistemului yoga qi a altor religii orientale, care au oorientaredemonic[, te face de asemenea dvezi duhurilenecurate.Vlddica Inochentie, rhiepiscopulChersonului, dun rdspuns oarte bun la intr ebarea: ,De ce mulli oameninu simt influenla demonilor?" Iatd cum ne invafd el:,,Pentrua simfi asupra a atingereaduhului intunericuluitrebuie sd fii tu insufi luminos, iar pdcdtosul nseamndintuneric.Pe o haindalbd,curat6,gi o micd patdse aruncdin ochi, iar pe o haindneagrdnu vei observanici cele maimari pete negre. ntr-un suflet luminos qi neprihdnit,unsingur gdnd oarecare,rimis de diavol, de indatdproducejen6, greutate qi durere sufleteasc[,pe cdnd in sufletulpdcdtosului, ntunecatgi pdngdrit,chiar prezen\a ui este

42

imperceptibild. insugi duhul rdului cautd, prin toatechipurile, sd se facd cdt mai pufin perceptibil: cdci cec6Etigar aveasd bat[ la ochi? Sd se facd simqitdi.rect?Asta ar insemna d facdoameniis[ fugdde el . $i iatdc[demonul, domindnd tiranic asupra pdcdtosului,cautd,totodatd, a- l ina n iluziacd acesta r acfionael insugigicd, r fr absolut iber n toate".

8.Modalitdyile de in/Iaentd a oamenilorasupra duh urilor necurateComuniunea cu Hristos ii izbdvegte pe ce icredinciogide robia diavolului, numai in cazul, nsd, incare credinla lor este desdvdrgitd; ar fiindcd nu toatdlumea atinge desdvdrqirea, uterea diavolului in lumecontinud sd-i domine pe ce i nedesdvdrqi{ie mdsurapatimilor or , ca qi pe ce i frrd de credinld n Hristos. nfelul acesta numai credinciogilor le este hdrdzitd.posibilitateade a se izbdvi de putereadiavolului, caurrnare a p[timirii pe cmce a Mdntuitorului. Aceast[posibilitate se realizeazd, pe mdsura credinfei giperfecfiuniimoralea omului. atdde ce, degibiruinta uiHristos asupra prinfului lumii s-a sdvdrgitde fapt prinmoartea gi Invierea lui Hristos, Biserica lui Hristos, indezvoltarea ei treptatd.de-a lungul timpului in lume,continudsd fie o BisericdLuptdtoare i va continuasI fieastfelpdnd a sffirgitul umii gi Judecata e Apoi.Prin harul Domnului nostru Iisus Hristos, no i ilputembirui pe diavol. nfluenla ui asupra amenilor stesldbitd,mai alesasupra elorcarese dstignescn Hristos,,cu patimile qi pdcatele or". Numai prin intermediul

43


23/110

plcatului gi sldbiciunilordracii se ipescde suflet,9i atdtalimp cdt el este n pdcat,esteorbit de ei. SfdntulGrigoriede Nissa spune: ,...cAndiinla noasttda cdzut n p6cat,Dumnezeun-a llsat cdderea oastrd rrd ProvidenfaSa,ciin ajutorul vielii fiecdruiapune un inger, din cei care auprimit formf, nematerial[ iar, pe de altd parIe, corupdtorulhrii incearcd sd facd acelagi ucru prin mijlocirea unuioarecare emonviclean gi pSgubitor, are ar d[una vieliiomeneqti.Omul insd,afldndu-sentre nger 9i demon,prinel insuqi il face pe, unul mai 'putemic decdt celf,lalt,alegdndu-gi rin liberdvoinfdun inv[ldtor din doi. Ingerylqg-L I-Il igi indreaptd gdndurile cdtre fapte virtuoase, iar.eiatitt ili aratd l[cerile materiale, in carenu existdnicio nddejde emai bine".Dupd cum vedem din afirmaliile acestui SfdntPdrinte, ntotdeaunarnsr1gi..oUqglsteacelacare, n celedinurmd, face alegerea6inelui qi rdului' $i atunci cdndcregtinul trece de partea ingerului luminii, cU harulDomnulgj il infrunt6 u$orpe duhul necurat.$finfii P-4rin-tiqi invdldtori ai Bisericii ne aratdurmdtoarelemijloace deluptd impotriva diavolului: gqedinla, Cuvdntul--luiDumnezeu, smerenia,privegherea, ug[ciunea, semnulCrucii.Fiecarecregtinpoate olosi acestemijloace n luptacu demonii; exist[ insdgi altele, a caresepoateapelaprinmijlocirea slujitorilor altarului: e vorba de spovedanie ide impdrtdgireacu Sfintele Taine ale lui Hristos gi demoliftele rostite asupra celor care suferd din pricinaduhurilornecurate. ,Cdndcregtinii, ugdndu-se,ezisld cubdrbdfie spitelor, se cdiescpentru pdcatele rcute, rabddcu blAndele ignirile, stdruie ?n rugdciuni, mdrturiseqteCuviosul Ioan din Carnaf,dracii se chinuiesc, e rdm6ntdgi pldng,oamenilor ns6,nu le estedat sdvaddasta,ca sdnu se semefeascd. Ug4g|glSg, are ace ca harul Sfdntului

44

Duh sd se reverseasupraomului, unindu-l cu Dumnezeu,ii arde pe draci gi aceqtia, esuferind ocul haric, fug cuvaiete, ndep[rtdndu-se e cei ce se roagd. atd de ce, g4i-d-_e-Ate*orinecuratul incearcdsd ne ispiteascd,rehuie sdingenup-cfem entrurugdciune, are ne aduceajutorul luiDumnezeugi cu caresuntemde nebiruit".

Aqa cum duhurileau influen!5 asupra;gpgpi, la fel$i qalgILAare influenld asupraduhurilor. Astfel, duhuri le-: - i- '- - .4necurate se vor chinui veqnic in focul iadului, in focmaterial. in Cartea lui Tobit g[sim o redare clard"ainfluenlei chiar a r.natEriei dm_6ntp.$isupraduhurilor. 1aracesta, mergdnd,Si-aadus aminte de cuvintele lui Rafael,$i q,.luat cdluia Si a pus inima Si ficatul peStelui Si aafumat. & ;iry$ind demqauLmirosul acesta, a fugit tnBdryile^ e sus ale Egiptului, Si tngerul l-a legat (Tob. 8,2 3 . Iq_practica bi sericeas d este cuno cut_.q&gIULJ4e4+jdg=g--inden4rt4du,hurile ele. Este remarcat de asemeniefeetul similar al sfiilelor- moa.gte,coanelor.*fr Eloare..deminuni qi -ch_iar[*vegmintelorsfinfilor, a cdror prezenld,n-o suportd duhurile necurate. Toate acestea datoritdpUtp-fiib-inefbcdtoaree careo emandobiqctple.amintite- icare rige pe demoni.' E cunoscut faptul cd sfinfii pustnicj cdpdtauputereasupra duhurilor necurate ncd din viafa pdmdnteascd.Astfel, in descrierile Vietilor Sffintului Andrei, SfinteMucenile ulianagi SfdntuluiAntonie cel Mare, citim cumei ar fi bdtut chiar pe demoni. n istoria Viefii CuviosuluiIoan, arhiepiscopulNovgorodufui,se relateazd um el l-'as]!it pe demon s6-l ducd p6,nda Ierusalim pentru a seinchina Sfdntului Mormdnt qi inapoi. Viefile sfinfilorabundd ?n ndrturii desprebiruinla omului induhovnicitasupra uhurilor necurate.

45


24/110

9.De ceDumnezeungdduieexistenladuhurilor necurateDiavolul a rdmas, updcum a qi fost,o fEpturdaflatd

sub deplina putere a Creatorului Care, datoritdnecunoscutelor ale rdnduieli, nu l-a nimicit, laolaltf, cutoatdgloata ui, rdbddndu-l e atdtavreme9i pdnd n zilelenoastre.Diavolul, cu slugile lui, a devenito unealtdaCreatorului,mpotrivaCdruiael in orbirea a, ntenlionasesd se inarmeze gi sd lupte - altfel-zis, ,,rdul ajutf, bineleprin rea-voinfasa". Pentruoameni,diavolul a devenitounealtd a incercdrii, o unealtdcu care sunt ispitili gi cucaresuntalegicei credinciogi ui Hristosde cei iubitori depdcat.Cdci Dumnezeu u-l sileqte e om sdse mdntuiascd,ci le dA tuturor fie posibilitatea s[ lupte impotrivadiavolului, fie s[ facd alian!1 cu el. Dupd cum invaldSfrntul Ignatie Brianceaninov, ,,porunca datd deDumnezeu n rai", poruncdce interziceomului si gustedin rodul pomului cunoagterii inelui gi rdului, nu a fostanulatd.Ea stdnestrf,mutatil, a o poruncda Domnului. Eail incearcdmereupe om pdnd asldzi.Mereu esteprezentalituri de noi 5li4volulgi ne indeamnd dgustdmdin roduloprit, ne mpinge orlat sd-lgustdm, aunul catea cdqtigatacestdrept - prin ascultarea oqs!1{primardde diavol. Elnu inceteazd dne ademeneascdrin cugetiri plcdtoaseqilumeqti, dezl[nfuindu-ne nem6suratpatimile. Heruvimiialungali din cer igi rotesc in mAini sabiile de flacdrdvdlvditoare, i pomul vielii - binele,neamestecatu rdul,se face pentru noi inaccesibil,dupddreaptaudecat[ a luiDumnezeu".

46

Ippitglegi gdndurile au n vileag samavolniciaauneprihaffi;';tA-mR.teasc6. SfdntulsaacSirulnepovdfuiegte5,haruldumnezeiescsermited im dugi nispit6, p,entru ne invdfa ntelepciunea i capacitatea e adisprelui .duhurile dutd{ii: ,Harul ngdduiesd i se trimitdomului ispite, pg po!-rfy_a aU_uf_lui, entru ca omul sdrezisteputerii lor". in alt loc el continud: ,Sd qtii camlsura in care sufletu-lnu are forfe indeajuns pentru ainfrunta ispitele mari, ifr 4g_g,ee$i..$4qUfal nu esteindeajunspentrudgruiri,marcIq..Dumnezeunu d[ ug_{4rlErdo ispitdmare". S,SgtU!"$Ugori-e-_l-e-qfqgulorbegte, easemenea, esprelrgggqrlalg?.unorstfelde ispite n opera{. {gu,pre a omului qgu, spundnd d lupta crAncend stenecesarlpentruca, ,,...diavolul [ fie supusaici ruginiiceleimari. luptdndu-seu ce i caresunt mai neputinciogidecdt el, ca gi cu cei care tr[iesc in virtute, totdeaunaafldndu-se nslavd,curdfindu-se a aurul n forjd".Flcind un bilanl al celor spuse n acestparagraf,sdcitdm cuy!n!_e_tefbntului Ioan Gurd de Aur, care aformulat cu maximd exactitate motivele pentru careDumnezeu nglduie existenfadiavolului qi nu-l impiedicls[ ne atacecu ispitelesale:

,,In primul rdnd, ca*tusd cunogticd" e-ai frcut multmai puternicdecdtdiavolul, nsemndndu-te,n numele uiHristos,cu cruceaddtdtoare e viatd;in al doilea, pentru a tr[i in smerenieqi a nu tepreamdriprin bogdliadarurilor,neuitdndde neputinla a gide putereaCelui Care e ajut6;in al treilea,pentruca acestduh necurat,pdndacumneincredinfat cd,te-ai ndep[rtat de el, vdzdndu-fi lbdareacu care rezigti ispitelor, sd se convingdcd l-ai pdrisit cudesdvdrgire i te-ai ndepdrtat eel;

47


25/110

in al patrulea,pentruca prin aceasta [ te faci maitaregi mai Puternic;in al tincilea, pentrua avea cunoqtinld laft asupracomori lorce-! isunt incredinfate,cScidiavolulnic inuarincercas6 e atace,dacd e-arvedeape treaptacea mai desusa neprihinirii."

10.Despreatitudine;pe caresecuvines-oavernfald dedemoni

insuqi Domnul Iisus Hristos ne-a ardtat cum secuvine sEne purtdmcu duhurilenecurate, tunci cAnd'cuiig[duinfa lui Dumnezeu, satana a incercat sd-Lisfiteascd,oferindu-I toate bunurile lumeqti dacd se vainchina lui. Atunci Iisus i-a zis Piei, sntano, cdci scriseste:


26/110

II .AstrologiaEimagiain luminainvl(Sturii ortodoxe

I.Introducere

C0nd dispare redinla, ocul ei il ocupdsuperstifia.Sufletul omenescnu suportdgolul in aceastd rivinli.Omul, creat dupd chipul lui Dumnezeu cf. Fac. I , 27),este de la originea sa indreptat spre Creator. Cdnd elpierde pe Dumnezeu din inima sa, vacuumul care seformeazdcere sI fie umplut, gi omul igi insugeqte celesurogate e care le oferd umea nconjurdtoare.Iatd de ce in epoca noastrdateistd,eclecticd,gi-augisit o larg[ rdspdndire urenteleaparentde mult uitateale gtiinlelor oculte. Astrologia, chiromanlia, magia,fenomenul OZN (vizitatorii extrateregtri), senzitivii(bioenergeticienii), ultul religiilor orientale - toateacestea asioneazd infile a milioane de oameni.Lipsaunei credin{e cregtine ferme, necunoagterea gineinfelegereasenlei cultismului i religiilor orientale, aqi propagareaor activdqi pe scard argd de cdtre anumiteforle asigurd succesul ocultismului in societateacontemporan6.Astdzi un interes deosebit de mare le este stdrnitoamenilor e o varietate e gtiinte culte,ntre careseafld

5 l


27/110

$i astrologia. invdluit[ de aureola misterului, aiantasticului,ea l tenteazdpe m prin posibilitateade a-qiafladestinul, e a secunoaqtee sine nsuqi, e a arunca

2.Ce aiirmd Stiinla oJicialddesPreastrologie?

in dic{ionarul lui Brockgauz 9i Efron citim:,,Astrologia - qtiin![ fictivd care incearcd sd prezicdviitorul unor persoane apafte 9i a omenirii pe^bazaobservdrilor bcute asuprapoziliei astrelorpe cer'e Suntevidenfiateastrologianaturaldgi cea udiciar[. Astrologianaturali se ocupf, de influenfa astrelor asupra lumiianimale qi vegetale...cea udiciar[ incearcd sd prezicd,dupdagezareaeciprocda corpurilorcereqti,destineleatAtale popoarelor,ci t gi ale indivizilor'.. Diverseleculteexistente n vechime,de venerare corpurilor cereqti'careerau privite ca puternice fiinfe personale, credinfa indeterminarea revocabild a destinului, a fatumului' infatalitate,care dominau n curentele eligioaseale epociirespective,rebuiausd susfin[astrologiaudiciard'"

e 9i de celemai multe ori nu reugegten'a.).52

Dupd cum citim in continuare n diclionar, ,,iflantichitate strologia, lchimiagi magiaeraustrdns egatereciproc". n lumeaanticdmagul,sacerdotul, hicitorul nstelecumulade obicei n persoana a indeletniciriledeastrolog,vrdjitor, talmdcitorde vise. Astfel, potrivit lu iHerodot, magul Ostan, care il insolea pe Xerxes inexpediliilesale n Elada,a ftcut publice ntre elini unelecunogtinfede astrologie.Preotul ui Baal, Berozos,sebucurade o popularitate tdt de mare n Atena, nc6t i s-a?nalfatun monumentcare il infEligacu limbd de aur cafiind un inestirnabil rofet.La Daniel cf. Dan.2,27), dargi in multe alte surse,gdsim de asemenea onfirmareaunitalii rnagieigi astrologiei. rin urmare,putem rageoconcluzieprealabilS d astrologia,magiagi alte genuri deocultism au avut intre ele o legiturd strdnsi, qi, probabil,una qi aceeagi ursdde provenien![. n cele ce urmeazdvom incercasdconfinnim prin fapteaceastd oncluzie.

3.VechimeamagieiSiastrologieiOmul pdcdtos incearcd sd pdtrundd taineleuniversului, ndependent e voinfa Creatorului,s6 devindun dumnezeu drd de Dumnezeu.Adicd se repetd spitireaEvei din Eden, cdndsatana, rdtdndu-se vei sub chip de$arpe,a ademenit-o dgustedin rodul oprit, frgdduindu-ied, dupd aceasta, ea gi Adam vor fi ca Dumnezeu,cunoscdndineleqi rdul (cf.Fac.3-5).Insd, n loc sd ie ,,caDumnezeu",ei au cunoscut deraugoi gi au fost supugi a mari suferinte pentru trddarealui Dumnezeugi legdtura u satana. qa qi n cazulacesta:

53


28/110

adusdde diavol din sferelerb o 9i mai mare influen{aarlt deDumnezeu'Iti sedezviluie oamenilorPemlsura desdvArqiriior duhovniceqti au' altfel spus' pe,"ar"t" dobdndiiii SfdntuluiDuh'

Cu cdt omul sedeschideiit" i""*Ae lui Dumnezeu' u atdtmai mult incepea triiviala lui Hristos, a gdndi, a simli $i a lucra asemeneauiHristos. Dupd cum se spune n Evanghelia dupd loan'Dacd Md iubeSte iii'eva,va pdzi cuvdntulMeu' Si TatdlMeu il va iubi, Si vom veni ti el, Si vom ace locas_lael"'ca toli sd ie ur'o, ,* Tu, Pdrinte' intru Mine' Si Eu intruTine, aSa i aceStian noi sd ie una (loan 14-23; 7 -21)'Omul, unindu-secu SfdntulDuh' prin acestDuh cunoaEtegi tuin.t" lui Dumnezeu, obdndegteutereqi har' pe carele folosegte umalpentru aptebune'potrivit cu voinla luiDumnezeu.Or, demonii, pentru cd au aparfinut in. trecutdiferitelor ordine ale ierarhiei ngeregtisunt inifiafi intr-omdsurdsau alta n taineleexistenfei.Acestecunogtinleeiie-au pastrat 9i dup6 izgonirea or din cer' Aqa stdndlucrurije, demonii incearcds6-9isupundomul' atrdgdndu-iatenliagi interesulpentruei prin dezvdluirea nor "taine"ale cunoagterii9i inzestrindu-gi discipolii cu capacitdlisupranaturale.Omul, posedAnd cestecunoqtinfemagicetainice, ajunge n staresd influenfezeoamenii 9i stihiilenaturii, alueninA nsd, astfel,un rob absolutal duhurilorn..u.ui. care l-au inzestrat cu aceastbputere. Forleledemonice,n virtutea ndepdrtdrii or de Dumnezeu' u potcrea nimic, putdnd doar distruge' Tocmai de aceeadiscipolii ior' aduc pe pamint elementul destructiv,pricinuind rdu oamenilot tutt ii inconjoard' ducdnd lapierzanie umeamaterial[. Iatd cum ne m[rturiseEteacest

54

lucru Cartea Facerii: Vdzdnd nsd Domnul Dumnezeucdrdutatea oamenilor s-a mdrit pe pdntdnt Si cd toatecugeteleSi dorinlele inimii lor sunt fndreptate la'rdu tntoatezilele, -a pdrut rdu Si S-a cdit Dumnezeu d aJdcutpe om pe pdmdnt. $i a zis Domnul: Pierde-voi de pe fayapdmdntuluipe omulpe care -omJdcut Fac.6, 5-7).Asta s-a intdmplatpentru cd omul, comunicdndcuduhurilenecurate i folosind ,darurile" or, precummagia,vrdjitoria, astrologia,g.a.,s-a pervertit definitiv, adicd s-aindepdrtat de Dumnezeu gi a ajuns a nu fi in stare s5implineascd aceamisiune pentru care a fost creat, n-aputut sd se realizeze n bine, in iubire gi adevdr,urcdndscaradezvoltdrii spiritualespre asemuirea u Dumnezeu.Existen{aui in continuare eveniseErl rost.De aceea. Domnul mai ?ntAi scade zilele vie{iiomului pdn[ la 120 de ani (cf. Fac. 6, 3), iar mai apoi,vdzlnd cd silnicia continuf, sd se inmulleascd,distrugeintreagaomenire ,stricat5",dsAnd umai pe cei mai bunireprezentanfiai ei in persoananeprihdnitului Noe gi afiilor s[i, impreundcu nevesteleor (cf. Fac. 6, 9-10)'Dupd cum se vede din cele expusemai sus,ma1ra,astrologiagi alte ,,daruri"ale demonilornu numai cd n-aufrcut sd prospereomenirea,gi sd instaureze ericirea pepdmdnt, ci dimpotrivd, au inmullit rdutatea,necinstea,desfrdul,ducdnd a pierderea ractica intregii lumi vechi.Dupd marele potop insd, cunoqtinfele ainice demagie gi astrologie nu dispar. Potrivit numeroaselormdrturisiri ale anticilor, acestecunogtinfeau fost bineascunse,ar dupdpotopdin noupropuse menirii.Dacd vom urmdri istoria umanitdlii de dupd Noe,vom vedea cd acele civilizalii vechi, in care magia,astrologia gi alte ,,cunogtinle" gi gdsesco rdsp6ndirecovdrqitoare i intrd n structura ocietdlii,pier 9i disparde

55


29/110

pe fala plmdntului de indat[ ce inflorirea ocultismului giatinge apogeul. Drept exemplu in acest sens servescregatele abilonian, sirian ipersan.S[ ne referim mai pe larg la istoria vechiuluiBabilon. n scrierilecuneiforme e ne-auparvenitde petimpurilede atunci,scrierinumdraten muzeeleumii lavreo umdtatede milion, suntconlinutenformaliicum cdpreofiiBabilonuluiar fi moqtenit tiinlele mai cu seamdin domeniul astrologiei 9i structurii Universului) de laniqte uriagi care Ar fi sclpat de cataclism" storiculmlrturiseqte,de asemenea,[ qtiinlelemagices-auplstratdupdpotop. n fine,memoriapopoarelor vocddatedesprecreatoriiprimari ai tradilieibabiloniene neamulcaldeilor- defindtoriai unei cuituride provenienld epdmdnteascd,care au devenit ce i dintdi rnatematicieni,astrologi'alchimiqti, eologiai lumii pdmdnteqti,i care slujeaucavrdjitori,ghicitori,gi tdlmdcitoride vise pe lAngacurlilesuveranilor ntici.Or , vechea radifiecaldeicdafirmi cuperseverenf[dcei dint6izece egiai or au venit din cer.E cunoscut de asemenea '/a egii Ninivei nuintreprindeau nici un fel de ac{iuni importante fird aconsultaastrele.Ei lineau n preajma or astrologicarecercetaucerul gi explicau migcarea lanetelor,dupd cumevocd adesea nscripliile. Dintr-un manuscris afl6m cdSenaherib renunlat a o expedilienumaipentru cd'pozi\iastelelor a fost neprielnicd. Cercetarea astrologiei inBabilon era atdt de populard, incdt ins[gi denumirea,,caldeu"avea,pentru mulli scriitori ai antichitafii, sensulde astrolog. Toatd lumea cunoagte soarta regatuluibabilonian, care a suferit o tragicl prdbugire,pierind.Aceeagi oartdau avut-o egatulasiriangi cel persan.

56

4.Biserica Si astrologia

Acum sd incercdmsd vedem care a fost poziliaBisericiiVechiuluiTestament i cea a Noului Testamentfalade astrologie.n mdreleleegiuiriale ui Moise g6simopritd subameninlareamorlii practicarea ricdror eluri devrdjitorie. Sd nu alergali la cei ce cheamdmorlii, pe lavrdjitori, sd nu umbla/i Si sd nu vd intinali cu ei. Eu voiintoarce fala Mea impotriva su-fletuluiaceluia Si-l voipierde^din oporul lui (Levit. 19-37,20-6).In Deuteronom itirn,de asemenea,d Domnul neprevine asprusd nu ne deddmnici unui fel de vrdjitorie gisd nu apeldm a cei carepracticdacest ucru, cdci tocmaipentruaceastdndeletnicirecu vrdjitoria (careestede faptalianla cu demonii),Dumnezeualungbpopoarelede pepdmdntul lor, le sorteqtepieirii, ia r pdmdntul il dAIsraelului, care ii este credincios.Crind vei intra tu inpdmdntul ce li-l dd Domnul Dumnezeul du, sd nu tedeprinzi a face urdciunile pe care le fac popoareleacestea.Sd nu segdseascda tine (...) nici prezicdtor saughicitor, vrdjitor sau fermecdtor, nici descdntdtor, nicichemdtor de duhuri, nici mag, nici din cei ce grdiesc cumorlii. Cdci urdciune este tnainteaDomnului tot cel ceface acestea, Si pentru aceastd urdciune ti izgoneSteDomnul Dumnezeul tdu de lo fala Sa. Iar tu fii Jdrdprihand inaintea Domnului Dumnezeului tdu. Cdcipopoarele acestea, pe care le izgonegti tu, ascultd deghicitori Si de povestitori, iar lie nu-li ingdduie aceastaDomnul Dumnezeu du. Prooroc din mijlocul tdu Si dinfralii tdi, ca Si mine, t1i va ridica Domnul Dumnezeu du:pe acelasd-l ascultayi Deut. 18,9-15).

57


30/110

Proorocul Isaia, prevestind pieirea Babilonului

intotdeauna [vdrEescminunile 9i proorocirileprin puterea58

lui Dumnezeu,prin SfhntulDuh, pe cdndvrdjitorii, magii,astrologii, olosindartavrdjitoriei, acfioneaz[prin putereademonicdgi, fireqte,suferd nfrdngere,n incercareaor dea I Se opune ui Dumnezeu.In Noul Testamentnoi vedemaceeagiatitudine deneimpdcat ald de toate felurile de vrdjitorie, ca gi in celVechi, gi acelagi riumf permanent l forlelor dumnezeiegtiasupravrdjitorilor. Astfel, Apostolul Pavel alungd duhulpitonicesc dintr-o slujnicd care vesteaviitorul (cf. Fapte16, 18), degi, s-ar fi putut pdreacd, a preziceaadevdrul,umbldnddin urma apostolilor i zicAnd d acegtioamenisunt ,,robi ai DumnezeuluiCelui Prea inalt, qi care v[vestesc calea mdntuirii". Apostolul insd nu dorea caadevdrulsd ie spuscu guranecuratd demonului,ardtdndin felul acesta n exemplude tratarea demonilor,chiargidacd aceqtiaprevesteau neori corect. Cdci toate acesteaascundeau umaio singurddorinld- s[ atragdpe cineva ndisculie pentru a intra in comunicare, a dupd aceeasd-lducd a pierzanie.Acelagi Apostol Pavel a pedepsit, icdndu-l orb peElima - un vr[jitor careera mpotrivapredicii evanghelice,cdutdndsd abatdoamenii de la credinlaceaadevdratdcf.Fapte 13, 8-11). $i , in cele din urmd, din FapteleApostolilor afldm c5, influenlafi de predicile Apostolilor,mulli dintre cei care dcuserd vrdjitorie,^aducdndcdryile,le ardeau n fala tuturor (Fapte19, 19). n felul acesta, iau renunlat la legdtura cu demonii gi au demonstratincompatibilitatea redinfei n Hristosgi vrdjitorie.In Nomocanon (culegere de legi gi hotdrdricanonice)e spus destul de clar: ,,Cei care umbld lavrdjitori sau vrdjesc sau ghicesc n stele (adicd practicdastrologia n.u.),gasean i sd nu se imp[rtigeasca updcanonul I al Sinodului Trulan si duo[ canonul 80 al

59


31/110

Sfdntuluivasile cel Mare, iar preotul care ace astas6 se

astrologia, n acestca4 se asemuieqtengerilor decdzuli,cat" s-a, indepirtat de la Dumnezeu pentru a inqelaneamulomenesc... acdmagiaestepasibildde pedeapsd,

pedepsifi".Tatian, in ,,Discurs impotriva elinilor"' scrie:,,Demonii -au ftcut pe oamenivictime ale decdderii or.

60

Ei , ardtdndoamenilorordineaplas[rii astrelor,ca nigtejucdtori de zaruri,au inventatsoartacare estestrdinddeadevdr. Drept temei pentru aceasta e-a servit ag1zareaanimalelorpe cer. Caci ei au conferit onoruri ceregtianimalelor cu care au locuit dup6 alungareadin cer,t6rdtoarelor, inotdtoarelor in ape, patrupedelor,viefuitoarelormunfilor,pentrua-gi nchipuicd gi ei se afl[in ceruri gi pentru ca, prin a$ezarea strelor,sd convingdoamenii cd viala pe p[mdnt, cea strdind de ra{iune,armonizeazd u rafiunea; n felul acesta dacdcinevaesteplin de mdniesau f,bddtor, umpitat saunecumpdtat, ac6cinevaestebogatsausdrac, $aau rdnduitcei ce stdpAnescnagterea; dci distribuirea Zodiacului este treaba zeilor.Dacf, lumina unuia dintre ei este, cum se zice, maiputernicd, l r[pegteslavacelorlalli,gi ce l careastdziesteinvins, poate redeveni invingdtor. Demonii seindeletnicesc u manevrarea elor gapteplanete,ca nigtearuncf,tori e zarwi. Noi insdsuntemmai presusde soartd,gi, in locul demonilor ce r6t[cesc, l cunoagtem e UnulDomnul DumnezeuCel neschimb[torgi, nesupundndu-nesoartei, espingemqi pe intemeietorul egilor ei". SfdntulIoan Damaschin, in cunoscuta sa lucrare ,,Expunereacredinfei cregtine",citdndu-l pe Sfdntul Vasile cel Mare,caracterizeazdn felul urmdtor astrologia: ,,Elinii spun cdtoate acliunile noastre sunt condilionate de rdsdritul,apusul gi apropiereastelelor gi cd astrologia se ocupdtocmai de asta. Noi, dimpotrivd, susfinem cd acestefenomeneprevestescploaie, cer acoperit gi cer senin,agijdereavdnturi gi ape; nicidecum nsd nu sunt semne

6 l


32/110

producedin necesitate,u estenici virtute,nici viciu' $idacAnu avem nici virtute, nici viciu, nu suntemvrednicinici de laudl, nici de pedeapsS,$acum nici Dumnezeun-ar fi cu dreptatedacdar da unorabune,altora rele' Maimult ca atlrt: dacd toate iqi urmeazd cursul fiindcondilionatede necesitate, umnezeu u mai arepentruces5 conducaumea,nici s6 se ngrijeasc5 e creaturile ale.Mai mult chiar,noi n-amaveanevoiede raliune,de vremece nu avem putere asupra ucrurilor pe care e facem,9in-am aveanevoie'nici s[ gdndim a ceeace facem' Or ,rafiunea ne este datd fdtd indoiald pentru a ne gdndiacliunile, drept careorice fdpturd alionaldeste otodatf,ofbpturd iberl.De aceeanoi susfinemcd stelelenu condi[ioneazdnimic din celece se ntdmpldpe ume- nici apariliaa ceeace apare,nici moarteaa ceea e moare' mai curdnd nsd,".uir. drept semne prevestitoare ale ploilor qi aleschimbdriloratmosferice.Cineva,poate,vrea sd spundcdstelele.chiar daci nu constituiecauzele, eprezintd otuqisemnul prevestitorde rdzboi, qi cd diferenliereacalitAtiiaerului, care depinde de soare, und gi stele' producerespectiv temperamente,obiqnuinle, 9i stdri de spiritdiferenliale;dar obignuinfe afa deceea e seafl6 n voinlanoastr[, c[ci ele se supun raliunii gi se schimb[ subconducerea i" .Minucius Felix, in ,,Octavia" sa, vorbind desprepractica ghicitului gi prezicerii la Roma, scrie c[ rarelecazuri n careaceste rezicerise mplineaupot fi explicateprin faptul, cd ,,dinmullimea de presupuneri alseuna dinele ar fi putut nimeri intdmpldtoradevdrul"9i cd vrajitoriigi astrologii carese ndeletnicesc u proorociri ,'nu doar icunosc pe demoni, dar tocmai cu ajutorul lor producndluciri, asemdndtoareu miracolul: prin sugestiasau

62

influenfa acestora i fac vrdji, ficdndu-te sd vezi ceeacede fapt nu este,sau dimpotrivd, sd nu vezi ceeace este."Primul dintre acegtimagi,prin cuvdntulgi isprdvilesale,afost Sosten Ostan)...,adicd tocmai acel care, dup6 cumam mai ardtat,a fost unul dintre cei dintdi promotori aiastrologiein Elada.Sfhntul Ioan Gurd de Aur, in omilia sa ,,Despre eicare se vindecd de boli prin vrdjitorie", ne previne cuasprimecd nu trebuiesd apeldm a vrijmaqii Domnului -magi gi vrdjitori, cdci e mai bine sd mori decdtsd mergi lavrdjmaqii lui Dumnezeu. Iar cei care se folosesc deserviciile lor, mor inainte de vreme gi se duc la chinurivegnice.Cdci, cel careapeleazda astrologie,,el singurs-alepddatde ajutorul lui Dumnezeu, de aceea)diavolul iiconduce iafa gi dispunede acliunile or cum i place ui,'.SfdntulMaxim Grecul, carea consacrat seamddelucrdri demascdrii astrologiei, n una din ele scrie inspecial: ,invdfdtura als6,nelegiuitda cititorilor in stelegiprezicdtorilor de soart[ dupd zilele de nagtere,n-a fostdescoperit[ caldeilor, elinilor gi egiptenilor de sus dinharulSfhntuluiMdngdietor, i de nqigidemoniinecurafigivrdjmagiai omului, sprepierzania elorcare i se ncred".' In continuare,vorbind depre cauzele coincidenfeiunor proorociri ale astrologilor cu rcalitatea, SfdntulMaxim Grecul citeazd uvintele ui Augustindin Hippona:,,...aceastae ntdmpldnu atdtdin pricina semnelor eregti,cat din pricind cd asta le-o insufld in ascuns satana,acfiondnd pe neobservate supraminfilor oamenilor, giastfef aceste preziceri se fac in comun cu diavolul, cuacordulacestuia".Dupd pdrereaSf[ntului Maxim Grecul,,,astfelacestcuvios pdrintea ardtatclar de unde provineaceastdnvdfdturl demonicl, gi cd diavolul le dezvdluiediscipolilor astrologieiceeace li se va intdmplacdndvasd

63


33/110

ghiceascd u adevdrat, jutali de demoni. Dar ce creqtin,Iare crede cu adevdrat9i nu fdlarnic, va fi vreodatddeacordsd ie iniliat n invS[aturane iasemeneanEeldciunisatanice i sl se acdcomplice u dracii?Doar numaice lce preferd ielii veqnice 6rddqiau demonii'Dernonii prevestesc, prevdzdnd uneori cu multinaintece ares6se ntdmple, i alteorighicesc; ecelemairnulte or i insd mint, de aceeanu trebuie crezufi, deqideseorii se gi mplinesc rezicerile". celaqi f6ntspune'referindu-sea motivelecare i determind e demonis[intre in contactcu oameniiprin mijlocirea astrologiei:,,...qtie ecuratul 6, cu ajutorulminciuniiprezicerilor, lne poateugorabate e a Dumnezeu dtreddnsul, Ecdndu-nesd credem cd stelele stdpAnesc cliunile 9i cugetelenoastre,qi ci devremece vom credeastfelnu ne vom maiingnji deloc sau foarte pulin de p[catele noastre,dezvinovdlandu-nerin inevitabilitatea nfluenfei astrelor.Iar cAndasupranoastrd in sdseabatdmprejuriri nefaste'?nvintrim de acesteape Dumnezeu,ca fiind creator alrdului. Proceddndn felul acesta, oi in mod necesar atrebui sd pierdem proteclia lui Dumnezeu Ei atuncivrdjmaguluii va veni a indemdnd [ ne rlpeascdqi sd neducd a fundul adului".Agadar,vedem cd Sfinlii Pdrinfi ai Bisericii sepronun{d unanim impotriva astrologiei,demascdnd-o afiind o varietatea magiei, un mijloc de comunicarecudemonii, ar pe astrologi i compar[ cu ingerii izgoni]i dincer, ,careademenesce partea or neamulomenesc", i neinterzic categoric contactul cu aceqti ,,vrdjmaqi ai luiDumnezeu". De o atenfie deosebitd este vrednicdinvdfStura ui Tafian, carea atdtatabsurditatea strologilor- cei ce au dat constelafiilornumede animale,planetelornume de dumnezei falgi, iar dupd aceea,pornind de la

64

caracterulacestora in urmd,au nceputa deducedestinulomului sau al statului in funclie de pozilia acestor,,creaturi" ceregti.Par foarte convingdtoaredovszile luiMinucius Felix, care a demonstrat d unele preziceri seimplinesc din doud motive: ) din coincidenldintdmpldtoare; 2) datoritd vrdjilor ghicitorilor, care innumeroasecazuri pot afla despre evenimentelecd vorurmade la demoni,care ie cd au vizut saugtiaude acesteevenimente, ie cd ei ingiqi au participat direct lapregdtirea or. Sfdntul oan Damaschin ratd oarteclar cdpozilia corpurilor cere$ti nu condilioneazd dec6tfenomenelemeteorologice, entruom, nsd,careestedotatcu voinfdgi liberd atiune, telele i planetele u pot ucaun rol de factor predestinator.$i, in cele din urmd, lucrdrile Sfdntului MaximGrecul, n careestegeneralizatd xperienfauptei SfinfilorPdrinli cu astrologia, ac un bilanf convingdtoral tuturor

celorexpusemai sus,demonstrdndotodatdcum vicleanuldemon ncearcd, u ajutorul astrologiei, 6 ne abatd ,de aDumnezeucitre ddnsul", pentru a-i veni mai ugor sf, necucereascd i ,,sdne ducd a fundul adului".

65


34/110

5.Cauzele coincidenlei unor

preziceri astrologice cu realitatea

unui anumit contingentde oameni a$a-numiteleenomenede lunatism in nopfile cu lund plind). Evident, prinanalogie se poate vorbi gi despre nfluenfa altor corpuriceregti asupra stlrii fizice qi psihice a omului, iar inoarecaremdsurdchiar asupra ormlrii caracterului s[u,particularitdgilorizice qi psihice ndividuale .Posibil cd qi cunoqtinfele mintite mai sus au fostdateastrologilorde duhurilenecurate.Cunoscdnd numitecaracteristici izice gi psihiceale omului, ca 9i eventualeleefecteale nfluenfeiasupra ui a radialiilor cosmice ntr-unmomentconcret,sepoatepresupune n comportament aualtul al individului, cutare sau cutare stare fizicd saupsihic6. in afard de aceasta,dupd cum recunosc nqigi

66

astrologii,alcdtuirea eugitda unui horoscopdepinde nmaremdsurdde ntuilia astrologului, e nformaliape careo recepfioneazd e la un oarecare gentcosmic.Bundoard,unadin colegele propiate le cunoscutului strologPavelGloba,Svetlana, declarat d ea ,alcdtuiegteoroscoapeleca nimeni altul in lume" tocmai datoritd contactului cu,,invdlStorulmondial" cerescAshtar, datoritd nformafieilui, adicd in cazul Svetlaneiesteevident contactuldirectcu un demon care o ajutd sd compuni horoscoapele. dcidiavolul cunoaqte ine situafiauniversului, a momentulcurent.Acest lucru transpare vident din confi nutulCarliilui lov. Duhul necurat,cutreierAnd dmdntulgi urmdrindce fac oamenii,a spusasta ui Dumnezeu, i Dumnezeunul-a combdtut cd ar minli (cf. Iov 2, 2). Satanacunoagtecdtecevagi din viitor, aceasta atoritdcauzalitdgiin mareparte invariabile a multor fenomene. Viitorul estecunoscutde asemenea i din revelaliadumnezeiasc[cf .III Regi 22, 22) gi din observdrile fdcute asupracaracterului oamenilor. Duhurile necurate incearcd s5organizezemulte din cele ceseproduc n lume gi, firegte,ili cunosc finta pe care o urm[resc. De aici unelecoincidenle ntreprezicerilehoroscopului i realitate.' Este caracteristic insd faptul cd majoritateapreviziunilor astrologilor nu se implinesc. Aceasta seexplicd prin aceea cd, in afard de factorul astronomic,particularitdlile psihoftzice individuale ale omului suntdeterminate de ereditate, locul geografic al naqterii,educafie, limentaliegi o mulfime dealte cauze ecundare.Cdt priveqte nsd destinulomului, viafa sau moartealui, la tofi factorii enumeralimai sus se adaugd ncd unul,care este esenlialulgi cel hotdrdtor gnja lui Dumnezeufafd de om. Mai cu seamd ald de omul credincios, ecregtinul care se predd voinfei Domnului, c[utdnd-o

67


35/110

mereu.Un asemenea m se afll tot timpul sub ndrumareaDomnului. A9a cum se spune n Evangheliadupl Matei:iu n, se vdnddoudvrdbii pe un ban?$i nici una nLtva,aat" pe pdmdntJdrd qtirea Tatdlui v,o^stru'a voi insdSipterficapitui, toyisuntnumdrati Mr' l0' 29-30)'' N""reqtinii ins[, in cazul cdnd se indepirteazd deDumnezeul'Celadevarat, unt 6safi' n anumitdmdsur6' auoia intdmpldrii, calea vielii lor le alcdtuieqte dinnumeroasecomponente, n care predispozifiile fizice.9ifsihice naturale, ea 9i influenla cosmicd a corpurilorcereqti,oacdun mare ol'

6.Magii Si Nasterea lui Hristos

Pe unii ii pune in incurcdtur[ intrebarea: dacdastrologiapoartl un caracter emonicai practicarea i esteun pdcat,cum seexplic[ dar, cd mleii au aflat' cu ajutorulastrologiei,momentulNaqterii ui Hristos?Exista, la aceastdntrebare'doud rlspunsuri carenusecontrazic, i mai curdndsecompleteazl eciproc'Primul rdspuns.Motivul pentrucare aceastd teaeraagteptatd a Rdsdrit, urmdrindu-i-se aparifia, este pus inlegdturScuproorocir i lefbcuteinVechiulTestament . InCirtea Numlri citim: il udd, dar acum tncd nu este; ilzdresc, dar nu de aproape; o stea rdsare din lacov; untoiag se ridicd din Israel (Num' 24' 17)'La proorocul saia Is. 60, -6) sespune: umineazdie'lumineazd-te, erusalime, cd vine lumina ta' Si slavaDomnului peste ine a rdsdrit! (.') Si vor umbla regi intrulumina ta Si neamuri tntru strdlucirea ta"' Toatesosesc

68

din Saba, incdrcate cu aur Si cu tdmdie, cdntdnd laudeleDomnului.in Psalmul71 citim: impdrayii TarsisuluiSi'insulelordaruri vor aduce; impdralii arabilor Si regina Sabaprinoasevor aduce Ps.71, 0).Proorocul Daniel, care a fost pus in prizonieratulbabilonean ea mai mare clpetenie a infeleplilor (cf. Dan.2, 48), cunogtea, desigur, acesteproorociri gi nu letdgdduia. Mai mult decdt atdt, lui insugi ii aparfinproorocirile desprevremeaNagterii Fiului lui Dumnezeu(cf. Dan.9,25).Al doilea rdspuns. nlelepciunea dumnezeiascdaprefrcut rdutatea amenilor ntr-un mijloc de a-l aducepeIosif in Egipt gi a ingdduit ca impdratul babilonean inurma unor vrdji pdgdnegtigi a tragerii la sorli - sd sehotdrascd a rdzboi cu lerusalimul (cf. Iez. 21, 22\; tot aqa,le-ar fi putut da magilorposibilitatea [ ajungd a Hristos.S-ar putea, de asemenea, a Dumnezeu s[ Se fi ardtatmagilor inainte de a fi vdzut ei steaua, upd cum El a frcutaceastaqi mai tdrziu (cf. Mt. 2, I2). E gtiut doar cdDumnezeu voieSteca to{i oamenii sd se mdntuiascdSi lacunoqtinla adevdrului sd vind (I Tim. 2, 4), toli fdr[excepfie,gi El cautd sd salvezepe fiecare,pe c[i optimepentruacestom, numai de El Singurcunoscute.Din toate cele spusemai sus despremagii care ausosit sd se nchine ui Hristos, sepoate rage concluziacdei au aflat vremeagi locul Naqterii ui Hristos nu datoritdmagiei gi astrologiei, i fiindcd insugi Domnul Dumnezeule-a dezvdluit acest ucru in felul pe care L-a socotit celmai bun pentruei gi mdntuirea or. Aga ncdt, astrologiinuau nici un merit in sosireamagilor, dup[ stea, a loculNagteriiui Hristos.

69


36/110

viitoarea omenirii'Bundoar[, in timpul patimilor pe care le indura

materiale.Citim in Evanghelie c[, la apropiereasfdrqituluilumii. inaintede a douavenirea lui Hristosvor i semne nsoare, n lund Si tn stele...SispaimeSisemnemari din cervor i (Lc.21,25-ll), care, aolaltd u alteevenimente ifenomeneproorocite nu vor l6sa nici o indoiali c[ seapropie ora celei de a doua veniri a lui Hristos qi ariargitului umii existente.n felul acesta, entrua nlelegesemnele cereqti trimise de Dumnezeu' nu e nevoie decunoaqtereastrologiei au dlmacirileastrologilor;oricinecerceteazd fdntaScripturd u seva ndoi de celece sevorintdmpla.

10

/.Astrologia Si contemporaneitatea

Acum c6nd,avdnd n vedere oatecele expusemaisus, putem deduceprovenien{a emonicda magiei qiastrologiei,nfluenfa or pdgubitoare supracivilizatiilorcare le adopt5, pozigia categoric negativd a Bisericiicregtine a!5 de oricegen de ocultism,sd cercetdm ituafiaactual5a dezvoltdriiastrolosiei n Rusia.in acest sens, se .uu]n" sd ne adresdm nainte detoate unor cunoscu{igi populari astrologi cum sunt so{iiGloba. Ei fin sistematica televiziune i radio conferin{ede astrologie, eflectb pe larg aceeagiemd in presd,auimpitnzit aproape intreaga lard cu o refea de gcoli deastrologie.Cine, deci, sunt acegtioameni qi care suntscopurileor?Mai int6isd e ddmcuvdntul or ingigi.

In revista ,,Rabotnifa" (in articolul ,,Cu cinecomunicd stelele")citim: ,,strdbunii ui Pavel pe liniematernd persanidin neamulhebrilor din Iran - din celemai vechi timpuri ig i consacrauiafaastrologiei, uniculde asemenea-a invSlatpe Pavelastrologie,ar murind, -atransmis nepotuluiparola, care ii deschideuceniculuiacces a >,a marii astrologi.$i i-a ldsatcuvdntsf,-icaute n India". Cdnd Pavela crescutmare,a plecat nIndia, gi iatl ce spuneel despreaceastd dl[torie: ,,I-amgasit... nv[fdtorii m-aurecunoscut parolamoqtenitdm-aajutat.Mi-au permisaccesul a invd{dturd ceamai sacrdinvdtdturd,ce se transmitede milenii din gur6 ?n gurd,mi-au dat cdrfi... m-au invdfat cum sd-mi gdsesc ofie, gimi-au spuscd ,gi c[ ne estehdrdzitdo maremisiune."7 l

oameni si demoni-parintele rodion

Documents