proiect politici publie
TRANSCRIPT
1. Prezentarea domeniului de elaborare a politicilor publice din sistemul
de învățământ la nivel rural
Conform unor studii la nivel european, România se află printre ultimele locuri din
Europa, în ceea ce privește educația. Sistemul educațional din România se află la răscruce.
Studii recente arată că performanțele elevilor sunt în continuare scăzute în raport cu
standardele UE. Valorile indicatorilor privind rezultatele la învățătură se apropie de media pe
plan internațional dar se situează sub cele din OCED (Organizația pentru Cooperare
Economică și Dezvoltare) și UE. Astfel România din 42 de țări participante a ocupat locul 34
la Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA). 1
România se numără printre țările cu cel mai mic număr de cadre didactice raportat la
numărul de elevi și studenți din Europa. Studii recente indică faptul că majoritatea statelor din
UE raportează o insuficientă pregătire a cadrelor didactice pentru a face față cu succes noilor
provocări din domeniul educației. Personalul didactic calificat a înregistrat scăderi în
învățământul preșcolar și postliceal și creșteri în învățământul primar, gimnazial și
profesional.Cel mai important progres s-a înregistrat în mediul rural. Ponderea personalului
calificat a continuat să scadă ajungând în anul școlar 2007/2008 la 93.5%. În învățământul
superior nu se înregistrează deficit de personal didactic calificat, la acest nivel procentul
cadrelor didactice calificate fiind de 100%. Totuși continuă să se manifeste unele discrepanțe
pe medii de rezidență in defavoarea mediului rural. 2
Aspectul practic al învățământului se află într-o profundă contradicție cu aspectul
teoretic: deși misiunea școlii este prezentată într-un set de standarde generale ce interpretează
așteptările beneficiarilor, în realitate se simte lipsa de interes pentru dezvoltare, pentru crearea
unor șanse egale cu provocările viitorului, iar învățământul din mediul rural este principalul
domeniu defavorizat. Există discrepanțe ale sistemului educational în ceea ce privește cele
două medii de rezidență (mediul urban și mediul rural) în prezent ruralul este o zonă de
slăbiciune al învățământului, inegalitățile sociale, sărăcia, declinul demografic, gradul de
cultură și educație, rezultatele foarte slabe la învățătură, lipsa oportunităților de angajare,
izolarea politică, socială și culturală sunt reprezentative pentru situația tinerilor de la sat.
1 Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică 20072 „Raportul asupra stării sistemului de învăţământ”, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, 2009
1
Tendința generală, cu excepția ultimului an școlar, este de reducere a populației,
evoluțiile demografice se reflectă în mod diferit la nivelul segmentelor de populație școlară
cuprinse în diferitele niveluri de învățământ. Astfel în învățământul preșcolar, se constată o
creștere a efectivelor de copii, atât pe ansamblul populației școlare (cu 39.500 în perioada
2000-2007 și 1500 în anul școlar 2007-2008 față de 2006-2007) consecință a creșterii ratei de
participare la acest nivel de educație. Același trend dar și mai accentuat, se constată și în cazul
gimnaziului, numărul de elevi reducându-se cu 397.000 , pe ansamblu, respectiv cu 109.000
în mediul rural. Reducerea pe ansamblu, a efectivelor școlare corespunzătoare învățământului
primar și gimnazial, care va mai continua și în următorii ani (dar pe un ritm mai redus),
conform prognozelor demografice, a antrenat și va mai antrena consecințe la nivelul
resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum și în ceea ce privește structura rețelei școlare,
în special în mediul rural.
În conformitate cu Legea Educației Naționale nr.1/2011, sistemul educativ românesc
este reglementat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT). Fiecare nivel
are propria sa formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este
opțională între 3 și 6 ani. Școlarizarea începe la vârsta de 7 ani (câteodată la 6 ani) și este
obligatorie până în clasa a zecea (de obicei, care corespunde cu vârsta de 16 sau 17 ani).
Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase. Învățământul superior este
aliniat la Spațiul european al învățământului superior.3
Sistemul de învățământ actual este inechitabil. Din păcate, la nivel national, în ciuda
intervențiilor de până acum se mențin inechități flagrante. Apartenența la mediul rural se
asociază cu dezavantaje majore: actualmente numai 24,54% dintre elevii din mediul rural
ajung să urmeze liceul. Infrastructura și resursele din sistemul de învățământ sunt de slabă
calitate. Majoritatea școlilor au o arhitectură care corespunde unei concepții despre școală de
la finele secolului al XIX-lea, nu de la începutul sec.XXI. Peste 82% din totalul clădirilor
școlare sunt construite înainte de 1970, uneori chiar cu mult mai mult timp în urmă, ceea ce
face ca starea și dotarea lor să nu mai corespundă standardelor actuale de pregătire. Din mii de
școli din mediul rural, lipsesc facilități de bază ( apă curentă, toalete, energie electrică, gaze
etc.) iar dotarea materială este precară. Doar 36% dintre școli sunt conectate la internet,
majoritate covârșitoare fiind formată din liceele din mediul urban.
Din cauza cererii reduse a populației pentru serviciile educaționale există o serie de
fenomene negative privind egalitatea șanselor la educație, considerate a fi: egalitate de acces,
3 Legea Educației Naționale nr.1/2011
2
rezultate și oportunități. Între sistemul învățământului din mediul rural și mediul urban există
o serie de inegalități cum ar fi:
Școlile din mediul rural sunt slab dotate în cee ace privește echipamentele școlare și
materialele didactice;
Lipsa personalului didactic calificat;
Copiii din mediul rural prezintă un risc ridicat de sărăcie.
Printre cauzele disfuncțiilor se regăsesc:
Sprijinul financiar acordat elevilor este insufficient acesta neputând acoperi
întregile cheltuieli ale acestora;
Fondurile școlilor și dotările acestora au un grad scăzut;
Decontarea abonamentelor pentru copii care fac naveta se face cu întârziere
sau deloc;
Fondurile din bugetul local este destinat mai mult școlilor coordonatoare în
defavoarea celor subordinate.
S-au constatat disfuncționalități în urma unor analize făcute la nivelul unităților de
învățământ din mediul rural: gestionarea deficitară a școlilor mici, lipsa personalului de
specialitate, dificultăți de informare și lipsa dotărilor de specialitate.
Posibilele explicaţii ale nivelului redus de educaţie în cazul tuturor grupelor de vârstă
este cel al identificării nevoilor de educaţie în raport cu ocupaţia de bază:agricultura. De
asemenea,un alt motiv care este des invocat pentru explicarea nivelului scăzut de educaţie este
cel al sărăciei şi imposibilitaţii susţinerii unuia sau mai multor copii în sistemul de
învătământ.Trebuie menţionat că în cazul copiilor din mediul rural,la costurile de bază se
adaugă şi preţul transportului necesar navetei sau cazării în cazul distanţei mari faţă de
domiciliu,întrucât şcolile care oferă un nivel mai ridicat de educaţie sunt situate cu
preponderenţă în mediul urban.Calitatea actului de învăţământ suferă din acest punct de
vedere datorită limitarii bugetului de timp,iar în mare parte abandonul şcolar sau renunţarea la
studii după absolvirea primelor clase, sau nivelurilor obligatorii,este cauzată şi de acest
specific al comunităţilor rurale.În multe cazuri tinerii din mediul rural se limitează la şcolile
de meserii sau profesionale în încercarea de a obţine un minimum de pregatire. Dacă
obiectivul este rămânerea în mediul rural şi cultivarea micilor suprafeţe de teren aflate în
proprietatea familiei, atunci şcoala îşi pierde din importanţă.Astfel,pentru mulţi dintre copiii
de la sat a merge la scoala devine un deziderat,iar abandonul devine o realitate comună. 4
4 Dumitru Otovescu, Nicolae Panea (coord.), op.cit
3
Rata de părăsire al învățământului școlar din mediul rural conform
Institului Național de Statistică
An de
referință
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
România 22,9 21,7 23 22,5 23 21,5 20 19,2 18,3 18,3 19,3 18,1 17,8 17,3
Tabel nr.15
Unitate de măsură: %
Nivel de agregare: național
2. Analiza diagnostic a domeniului
Puncte forte Puncte slabe1. Crearea unei oferte pentru elevii
capabili de performanțe deosebite.
2. Crearea unui portofoliu educațional
al elevilor.
3. Existența unei clase speciale de tip
"școală după școală".
4. Existența unei colaborări foarte bună
între conducerea școlilor și
administrația locală.
5. Relație apropiată între cadrul
didactic și elev.
6. Existenţa schemelor orare conform
legislaţiei în vigoare.
1. Conform unor studii abandonul
școlar este un fenomen des întâlnit în
școlile din mediul rural.
2. Lipsa dotărilor, echipamentelor
școlare și a materialelor didactice.
3. Alocarea unui buget redus pentru
școlile din mediul rural de către
Guvern.
4. Proasta remunerație a profesorilor
din mediul rural.
5. Lipsa transportului elevilor către
unitățile de învățământ.
6. Refuzul profesorilor de a preda la
școlile din mediul rural din cauza
nedecontării navetei.
5 Institutul Național de Statistică
4
7. Lipsa psihologilor în școli.
8. Lipsa măsurilor de securitate în
școli.
9. Personal didactic insuficient.
10. Unități școlare cu populație
provenită în majoritate, din familii
cu condiții materiale precare și cu un
nivel redus de instruire.
11. Personal didactic necalificat.
12. Unități școlare cu fenomene
accentuate de absenteism, abandon
scolar, nescolarizare, analfabetism
(la clasele V-VIII), în multe cazuri
datorită reținerii copiilor de către
familie pentru activități agricole.
13. Slaba motivare a cadrelor didactice
datorită salariilor mici.
14. Tendința de îmbătrânire a populației
se manifestă și în cazul personalului
didactic.
15. Accesul la educație al populației
rurale este, în general, scăzut, în
special în ceea ce privește
învățământul superior.
16. Lipsa transparenței în alocarea
fondurilor pentru educație.
17. Infrastructura și resursele din mediul
rural de învățământ sunt de slabă
calitate.
3. Filtrarea și descrierea problemelor de politică publică
3.A. Problemele rezultate în urma filtrării sunt:
5
a) Lipsa dotărilor echipamentelor școlare și materialelor didactice
b) Abandonul școlar al elevilor din mediul rural
c) Proasta remunerație a profesorilor din mediul rural
3.B. Descrierea celor trei probleme de politică publică
a) Lipsa dotărilor echipamentelor școlare și materialelor didactice
Conform Art.9 din Legea Educației nr.1/2011, distribuirea echipamentelor școlare și
materialele didactice trebuie să respecte următoarele aspecte:
(1) Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt:
a) transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
c) adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite;
d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
e) eficienţa utilizării resurselor.
Și alin (2) statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii
din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. De asemenea,
statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat, de stat,
particular şi confesional, precum şi pentru cel postliceal de stat. Finanţarea se face în baza şi
în limitele costului standard per elev sau per preşcolar, după metodologia elaborată de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Cauzele care au dus la apariția acestei probleme reies din dezinsteresul Guvernului ce
nu acordă suficientă atenție școlilor rurale și care nu oferă nici fonduri suficiente. Un alt
aspect ar putea fi și dezinteresului personalului aflat la conducerea școli care nu face nimic în
această privință.
Unitățile de învățământ din mediul rural se confruntă cu lipsuri evidente în ceea ce
privește materialul didactic. Câteva calculatoare primite prin diverse programe nu înseamnă
că dotarea școlilor din mediul rural a fost rezolvată. Pentru multe dintre școli, laboratoarele de
chimie sau fizica nu sunt decât denumiri generice. Experimentele la orele de chimie sunt de
nerealizat, deoarece școlile nu au mai primit reactive și substanțe chimice de peste 15 ani.
Nici la orele de fizica nu se pot face experimente, laboratoarele de fizica reducându-se în
multe școli rurale la un dulap plin cu aparate peste care s-a așternut demult rugina și praful.
Există părinți care au găsit soluții legale pentru lipsa de dotări din unitățile de învățământ:
6
înființează asociații pentru care donează 2% din impozitul pe venit. În acest fel este rezolvată
legal problema banilor ceruți pentru așa-numitul fond al clasei. Școlile de stat pot fi dotate
astfel cu table interactive, videoproiectoare și alte echipamente întâlnite de obicei doar în
unitățile de învățământ particulare.
b) Abandonul școlar al elevilor din mediul rural
Privind problematica abandonului școlar ca fiind o deficiență la nivel national, ce
poate duce la creșterea analfabetismului uman din întreaga Românie, vrem să punctăm faptul
că resursa umană este principala bogăție a țării și dezvoltarea ei trebuie să reprezinte
principala preocupare a statului. Preocupările existente în Uniunea Europeana pentru
prevenirea, combaterea și reducerea abandonului și eșecului școlar impun promovarea
măsurilor legislative adecvate și eficiente pentru alinierea României la efortul general în
această direcție.
Următoarea propunere de act normativ vine în completarea Legii Educației Naționale ,
conform căreia prin Art.6 alin.1 se recurge la următoarele: „La nivelul fiecărei unități școlare
se constituie Comisia privind abandonul școlar (CAS), condusă de directorul școlii, care
analizează și propune Consiliului de Administrație soluții privind rezolvarea cazurilor de
abandon școlar, în colaborare și consultare cu Inspectoratul Școlar, cu Direcțiile de
Învățământ ale primăriilor sau Consiliilor Județene, sau cu alte instituții sau asociații cu
preocupări în domeniu.’’
Cauzele care au dus situația în acest punct se identifică din studii ce arată că acei copii
care provin din familii cu un nivel scăzut de educație sau care au un status socio-economic
scăzut sunt mult mai predispuși la părăsirea timpurie a școlii. Modelul educațional oferit de
părinți. Cel mai adesea, elevii care ajung să renunțe la educație provin din familii în care
părinții nu au mai mult de opt clase.
Actorii implicați în rezolvarea acestei probleme se pot sustrage din Legea
Abandonului Școlar din Art. 333 în care sunt precizate următoarele: ”Statul garantează și
susține, inclusiv financiar, accesul la educație și formare profesională continuă pentru: a)
tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu; b) tinerii care au părăsit sistemul
de educație înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio formă de
educație sau formare profesională.”
c) Proasta remuneratie a profesorilor din mediul rural
7
Conform Legii Nr. 63 din 10 mai 2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a
personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ în ART. 2 (1) Salariul brut al
personalului didactic auxiliar este compus din salariul de bază, la care se adaugă sporurile,
indemnizaţiile, precum şi alte drepturi salariale prevăzute de prezenta lege. (2) Salariul de
bază este format din:
A. salariul de încadrare al funcţiei didactice auxiliare prevăzut în anexele nr. 3a sau 3b,
după caz, la lege, care include sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate gradele
şi treptele profesionale;
B. indemnizaţia de conducere, astfel cum este reglementată în anexa nr. 4 la lege;
C. indemnizaţia pentru învăţământ special;
D. gradaţia de merit, acordată în condiţiile legii;
E. sporul de stabilitate.
O cauză a veniturilor foarte mici ale personalului nedidactic o reprezintă amânarea
nejustificată a aprobării Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, categoriile de
personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de
acordare a acestuia, de către conducerea Ministerul Educației. Deși o mare parte din
personalul nedidactic lucrează în condiții deosebite de muncă — grele, periculoase sau
penibile — aceștia nu sunt remunerați corespunzător, fiind discriminați față de alte categorii
de salariați plătiți din fonduri publice, a căror salarizare reflectă condițiile efective de muncă,
prin acordarea unor sporuri specifice, în baza Regulamentului aprobat prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ministerelor coordonatoare.
Efectele insuficientei alocări de fonduri pentru educație sunt tot mai vizibile și fără
bani se poate face doar o pseudo-reformă, iar învățământul are nevoie de fonduri suplimentare
pentru a oferi șanse egale tuturor copiilor și pentru a putea limita efectele sărăciei, prin
condiții mai bune de studiu, prin acordarea unor facilități care să compenseze inegalitățile și
să limiteze, în mod real, analfabetismul și tendința de abandon școlar care duc inevitabil la
marginalizare socială, la creșterea numărului celor care nu se pot integra pe piața muncii.
4. Prioritizarea problemelor
Probleme C1 C2 C3 C4 C5 Total
8
Lipsa dotărilor echipamentelor
școlare și materialelor didactice.
1*0,
20=0
,20
5*0,2
0=1
3*0,2
0=0,
60
4*0,
20=0
,80
4*0,
20=
0,80
3,40
Abandonul școlar al elevilor din
mediul rural.
4*0,
20=0
,80
5*0,2
0=1
5*0,2
0=1
4*0,
20=0
,80
4*0,
20=
0,80
4,40
Proasta remunerație a profesorilor
din mediul rural.
3*0,
20=0
,60
2*0,2
0=0,4
0
3*0,2
0=0,
60
5*0,
20=1
3*0,
20=
0,60
3,20
Argumente:
P1C1: În Legea Educației Naționale nr.1/2011, reglementată de către Ministerul Educației,
Cercetării și Tineretului (MECT) nu este precizată problema dotărilor echipamentelor școlare
și materialelor didactice.
P1C2: Problema constituie o prioritate datorită faptului că echipamentele școlare și
materialele didactice ajută la buna funcționare a orelor de curs.
P1C3: Având în vedere că nu este o bază legislativă bine pusă la punct există o dezorganizare
în școli.
P1C4: În mediul rural, majoritatea elevilor sunt afectați de această problemă.
P1C5: Această problemă este semnificativă din cauza faptului că lipsa materialelor conduce la
încetinirea procesului de acumulare a informațiilor de către elevi.
P2C1: În Legea Educației Naționale nr.1/2011, Art.6 (1) din Constituția României este
prevăzut abandonul școlar cât și măsurile pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar.
P2C2: Este foarte important deoarece dacă în viitor rata de abandon școlar va crește atunci
educația din România va fi afectată.
P2C3: Școlile vor rămâne fără elevi, profesorii fără un loc de muncă și o populație va deveni
needucată.
P2C4: Conform unor studii de specialitate din anul 2012, în proporție de 60% elevii din
mediul rural sunt afectați de această problemă dar și conducerea școlilor că rămân fără elevi.
P2C5: Abandonul școlar afectează tinerii și este o problemă semnificativă, este afectată
educația la nivel național cât și viitorul tinerilor.
9
P3C1: Conform legii salarizării, un cadru didactic din mediul rural câștigă un salariu cuprins
între 650-800 lei în comparație cu salariul unui cadru didactic din mediul urban care poate
ajunge la 2000 lei.
P3C2: Guvernul este responsabil pentru salarizarea cadrelor didactice din mediul rural.
P3C3: Nerezolvarea acestei probleme poate duce la orientarea cadrelor didactice către o altă
carieră.
P3C4: Sunt afectați toți profesorii la nivel național.
P3C5: Sunt afectați în mod direct cadrele didactice și în mod indirect elevii dar este totuși
important pentru că profesorii influențează în mod direct elevii.
5. Elaborarea propunerii de politică publică
Abandonul școlar al elevilor din mediul rural
1. Instituția inițiatoare: Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului2. Formularea problemei: Abandonul școlar
Privind problematica abandonului școlar ca fiind o deficiență la nivel national, ce poate duce la creșterea analfabetismului uman din întreaga Românie, vrem să punctăm faptul că resursa umană este principala bogăție a țării și dezvoltarea ei trebuie să reprezinte principala preocupare a statului. Preocupările existente în Uniunea Europeana pentru prevenirea, combaterea și reducerea abandonului și eșecului școlar impun promovarea măsurilor legislative adecvate și eficiente pentru alinierea României la efortul general în această direcție.
Următoarea propunere de act normativ vine în completarea Legii Educației Naționale , conform căreia prin Art.6 alin.1 se recurge la următoarele: „La nivelul fiecărei unități școlare se constituie Comisia privind abandonul școlar (CAS), condusă de directorul școlii, care analizează și propune Consiliului de Administrație soluții privind rezolvarea cazurilor de abandon școlar, în colaborare și consultare cu Inspectoratul Școlar, cu Direcțiile de Învățământ ale primăriilor sau Consiliilor Județene, sau cu alte instituții sau asociații cu preocupări în domeniu.’’
Cauzele care au dus situația în acest punct se identifică din studii ce arată că acei copii care provin din familii cu un nivel scăzut de educație sau care au un status socio-economic scăzut sunt mult mai predispuși la părăsirea timpurie a școlii. Modelul educațional oferit de părinți. Cel mai adesea, elevii care ajung să renunțe la educație provin din familii în care părinții nu au mai mult de opt clase.
Actorii implicați în rezolvarea acestei probleme se pot sustrage din Legea Abandonului Școlar din Art. 333 în care sunt precizate următoarele: ”Statul garantează și
10
susține, inclusiv financiar, accesul la educație și formare profesională continuă pentru: a) tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu; b) tinerii care au părăsit sistemul de educație înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau formare profesională.”
3. Denumirea politicii: Scăderea ratei abandonului școlar la nivel rural din sistemul educațional al României
4. Scopul: Dezvoltarea politicii educaționale privind abandonul școlar în sistemul educațional la nivelul rural din România
5. Obiective Obiectiv general: Identificarea felurilor de absenteism practicat de către elevii
din mediul rural și soluționarea acestuia de către factorii responsabili pe linie educativ-formativă.
Obiective specifice:a) Implicarea factorilor de decizie, serviciilor sociale, autorităților locale
și a ONG-urilor, în prevenirea și combaterea abandonolui școlar până la sfârșitul anului 2017 în toate județele din România
b) Creșterea cu 50% a monitorizării prin măsuri stricte abandonului și absenteismului școlar, în fiecare lună a anului în instituțiile școlare din mediul rural.
6. Beneficiari direcți: toți elevii din mediul rural indirecți: cadrele didactice, familiile elevilor, Ministerul Educației
7. Variante de soluționare
Varianta 1: Crearea unor programe guvernamentale care să vizeze prevenirea abandonului școlar.
Avantaje sociale:
Minimizează rata abandonului școlar prin unificarea și întârirea rolului de coordonare a eforturilor care se fac pentru susținerea elevilor în școli.
Creșterea nivelului de conștientizare în rândul elevilor cu privire la riscurile la care aceștia se expun prin refuzul de a frecventa cursurile educativ-formative.
Creșterea gradului de cuprindere a copiilor și tinerilor în toate nivelurile de învățământ.
Avantaje economice:
Atribuirea de fonduri europene privind implementarea programelor guvenamentale pentru abandonul școlar, de către instituțiile școlare la nivel local.
Dezavantaje sociale:
11
Implicarea cadrelor didactice presupune alocarea unor responsabilități multiple, astfel mărindu-le intervalul de timp petrecut în instituțiile în care activează pentru implementarea programelor.
Dezavantaj economic:
Alocarea unui buget mai ridicat de la guvern către instituțiile școlare
din mediul rural pentru aplicarea proiectelor.
Varianta 2: Dotarea instituțiilor de învățământ din mediul rural cu echipamente
școlare și materiale didactice pentru prevenirea abandonului școlar.
Avantaje sociale:
Facilitarea activităților curriculare ale cadrelor didactice în vederea
creșterii calității de predare.
Oferirea de sprijin informațional elevilor cu o situație financiară
precară.
Implementarea facilă și într-un mod optim a modului de predare precum
și memorarea informațiilor de către elevi.
Dezavantaj social:
Scăderea antrenării mentale și dezvoltării creativității elevilor din cauza
informațiilor puse la dispoziția acestora.
Dezavantaj economic:
Alocarea unui buget mai ridicat către instituțiile școlare din mediul
rural.
Varianta 3: Oferirea unor consultații psihopedagogice în fiecare instituție
școlară la nivel rural pentru identificarea problemelor ale abandonului școlar.
Avantaje sociale:
Dezvoltarea și orientarea către aflarea domeniului profesional în care se
încadrează elevul
Consilierea elevului în procesul de autocunoastere si autodescoperire a
propriilor capacitati si limite
Consilierea elevului privind înclinațiile si aptitudinile sale speciale si
dezvoltarea pe aceasta baza, a capacitatii de autoevaluare a propriei
personalitati.
Oferirea unui ajutor emoțional și posibilitatea de implicare a instituțiilor
sociale pentru rezolvarea problemelor personale.
Avantaje economice:
12
Dispunerea de consultații gratuite pentru elevi.
Dezavantaje sociale:
Modul de percepție eronat al elevilor asupra oferirii de sprijin
psihologic
Existența unei discrepanțe între modul de gândire tradițional al familiei
elevilor și perspectivele dobândite de către aceștia, în urma consilierilor oferite.
8. Procesul de consultare
Organizații si instituții consultate:
Inspectoratele școlare județene (dezbateri și întâlniri directe cu reprezentanții Ministerului precum și informare scrisă asupra propunerii de politici publice urmat de feedback-ul inspectoratelor)
Unitățile de învățământ ce prezintă un grad ridicat de abandon școlar Autoritățile publice locale și județene ( informări scrise asupra cărora s-au solicitat
diferite păreri)
Modalități de consultare:
Realizarea unor statici privind gradul de abandon școlar Realizarea de întruniri cu instituțiile pentru combaterea și prevenirea abandonului
școlar Realizarea interpelărilor direcționate Ministerului pentru aducerea la cunoștință
gradul problemei abandonului școlar
Matricea actorilor interesați
Grupul celor interesați
Ce dorim de la grupul respectiv
Ce beneficii poate avea grupul ca urmare a măsurilor propuse
Ce pierderi ar putea avea grupul ca urmare a măsurilor propuse
Cum le câștigăm sprijinul
Profesorii elevilor
Indemnarea elevilor la o formare educationala.
Activarea in domeniul educatiei
O capacitate de munca mai
mare
Acordarea unui venit salarial
mai mare profesorilor.
acordarea unor dotari privind echipamentele
de lucru.
9. Varianta de soluționare recomandată
13
Oferirea unor consultații psihopedagogice în fiecare instituție școlară la nivel rural pentru identificarea problemelor ale abandonului școlar.
Prezentarea variantei
Se vor oferi consultații psihopedagogice în fiecare instituție școlară la nivel rural pentru identificarea problemelor ale abandonului școlar.
Beneficii
Elevii se vor orientarea către un domeniu profesional
Elevii își vor dezvolta capacitatea de autoevaluare a propriei personalități
Copiii vor beneficia de consultații gratuite
Riscuri
Elevii vor înțelege eronat oferirea sprijinului psihologic
Se va crea o discrepanță între modul de gândire tradițional al familiei și perspectivele
dobândite de elevi în urma consilierelor oferite
Grup vizat
Totalitatea elevilor din mediul rural aflați în situația de abandon școlar
Indicatori de performanță
Numărul elevilor ce beneficiază de consultați psihologice
Diminuarea ratei abandonului școlar în mediul rural
Termene preconizate
1. Înaintarea cererii de aprobare și adoptare către Ministerul Educației 15 ianuarie 2016 – 14 martie 2016
2. Selectarea autorităților implicate 21 martie 2016 – 30 aprilie 20163. Stabilirea listei finale a școlilor ce prezintă un grad ridicat de abandon școlar 9 mai 16
– 11 iulie 20164. Crearea și dotarea cabinetelor pentru desfășurarea activității de specializare 11 iulie
2016 – 1 septembrie 20165. Selecționarea personalului specializat în domeniu 1 august 2016 – 31 august 20166. Repartizarea personalului selectat 1 septembrie 2016 – 15 septembrie 20167. Elaborarea raportului de monitorizare a personalului de psihopedagogie 19
septembrie 2016 – 20 martie 20178. Evaluarea finală cu privire la rata de abandon școlar 1 aprilie 2017 – 28 iulie 2017
14
Bibliografie1.Anualul statistic al României ,Institutul Național de Statistică, 2007
2.Raportul asupra stării sistemului de învățămănt, Ministerul Educației,Cercetării și Inovării, 2009
3. Legea Educației Naționale nr 1/2011
4. Lege pentru prevenirea și combaterea abandonului și eșecului școlar din 2011
15
5. Legii Nr.63 din 10 mai 2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ
6.Dumitru Odobescu, Nicolae Panea (coord.)„ Principalele probleme sociale ale comunitățillor rurale din Români ‘’, editura Beladi, Craiova, 2010
7.Institutul Național de Statistică
16