revista teh.dent. 2006

Pentru asigurarea transparen]ei [iparticiparea tuturor membrilor la actuldecizional [i în conformitate cu aceastòrganigram`, vor trebui operate modif-ic`ri în statut dup` cum urmeaz`:

Consiliul Na]ional de Conducere -CNC - care se va întruni ori de câte orieste nevoie pentru a se lua decizii cuimpact major, supline[te Adunarea Ge-neral` în probleme organizatorice în pe-rioada dintre adun`rile generale ordinare(anuale).

CNC va avea 41 Membri, pre[edin]iai filialelor jude]ene [i ale municipiuluiBucure[ti, ale[i pe o perioad` de 4 ani lanivelul filialelor din membrii înscri[i, careau o conduit` moral` irepro[abil`, nu auavut restan]e la plata cotiza]iei, posedàutoriza]ie de liber` practic` sau autor-iza]ie de func]ionare [i î[i desfa[oar` ac-tivitatea în codi]iile legii. Nu au fostacuza]i în scris de concuren]a neloial` ,nu au suferit condamn`ri [i nu au desfa-[urat activit`]i contrare codului deonto-logic [i de conduit` aprobat de asocia]ie.

Consilul Executiv de ConducereCEC – se întrune[te lunar [i decide cuprivire la activitatea curent` a asocia]iei,aproba [i d` desc`rcare activit`]iiPre[edintelui. Membrii CEC sunt ale[idintre membrii CNC.

Pre[edintele – reprezint` [i angajea-z` asocia]ia, este ordonator de credite.Deoarece, acesta este singurul r`spunz`-tor legal de activit`]ile asocia]iei, con-sider`m necesar ca acesta s` numeasc`vicepre[edintele [i s` î[i aleag` propriaechip` cu ajutorul c`reia s` poat` imple-menta programul sù.

Pre[edintele urmeaz` a fi ales prin

votul tuturor membrilor asocia]iei lanivel na]ional pe o perioad` de 4 ani cu2 mandate, alegerea pre[edintelui se vaface decalat la jum`tatea mandatuluipre[edin]ilor de filial`. Astfel, se propunedepunerea de candidaturi (cv + pro-gram) unice la nivel na]ional, urmând cala nivelul fiec`rei filiale s` se fac` alegeripentru func]ia de pre[edinte al asocia]ei,candidatul care va întruni cel mai marenum`r de voturi în cadrul alegerilor pefiliale va deveni pre[edinte al asocia]iei.Consiliul Na]ional de Conducere validea-z` decizia filialelor [i încheie procesulverbal de alegere a acestuia [i îl propunespre aprobare în Adunarea General`. AGa membrilor aprob` procesul verbal devotare încheiat de CNC [i validez` ale-gerea Pre[edintelui. Prin aceast` proce-dur` se urm`re[te numirea uni Pre[e-dinte cu adev`rat reprezentativ [i, careva trebui s` ia în considerare dolean]elemembrilor indiferent de regiunea geo-grafic` (pentru realegere acesta are ne-voie de voturi în toate filialele). Proce-dura concret` de votare va fi pus` la dis-pozi]ia tuturor membrilor asocia]iei întimp util înainte de votare în AG.

ANTD Organigrama Func]ional` (interimat 2006)

mai-iunie 2006 tehnica dentar` | 1

EDITORIAL

Succes noilor ini]iativeDragi colegi,

M i-am propus ca prin acest editorial s` aduc în aten]ia dumneavoastr` activitatea [ieforturile ANTD, din perspectiva evenimentelor ce au avut loc în via]a asocia]iei înultimele luni.

Prin alegerea în Mai 2006, în cadrul evenimentului ZTD, a unei noi conduceri ANTD, s-ademonstrat interesul [i preocuparea membrilor ANTD fa]` de direc]ia [i obiectivele asocia]iei.M` bucur` interesul [i dorin]a de a lua atitudine vis-a-vis de activitatea asocia]iei [i de a ini]iasolu]ii la problemele ce r`mân în continuare în via]a profesional` a tehnicianului dentar: lipsaunui statut independent, lipsa legisla]iei [i a normelor de practicare a meseriei.

Personal, am aceptat provocarea acestui an, [tiind câte sunt de f`cut [i propunându-mi s`realizez o parte din obiectivele care au ajuns s` se identifice cu existen]a asocia]iei:

- Crearea [i dezvoltarea structurii organiza]ionale [i administrative a asocia]iei;- Achizi]ionarea unui sediu pentru desf`[urarea activit`]ilor asocia]iei; - Organizarea alegerilor 2007 pentru postul de Pre[edinte al ANTD; - Organizarea evenimentului ZTD 2007;- Sus]inerea prin lobby permanent a legii privind statutul tehnicianului dentar;- Cre[terea con[tientiz`rii tehnicianului dentar asupra valorii muncii sale.Promulgarea legii tehnicianului dentar va deveni o necesitate odat` cu integrarea în Uniunea

Europeana. Acest eveniment va presupune o regândire, o reoganizare a structurii interne pre-cum [i a rolului filialelor ANTD din ]ar`. Dorin]a mea este de a ne g`si preg`ti]i [i de a reu[iimplementarea drepturilor tehnicianului dentar în a[a fel încât, ele s` î[i fac` resim]ite efecteleprintre cei ce î[i desf`[or` activitatea în mediul economic.

De aceea, noua echip` din conducerea ANTD are ca [i prioritate, dezvoltarea [i eficientizaread.p.d.v. organiza]ional a ANTD. Este necesar` înfiin]area cât mai multor filiale ANTD, pentru aavea reprezentativitate în ]ar` [i deci astfel, putere de ac]iune. Salut înfiiin]area celor [ase fil-iale în aceste ultime dou` luni: Craiova, Oradea, Prahova, Slatina, Târgu Jiu [i Tulcea. Filialelevor deveni centre de informare privind statutul tehnicianului dentar, de preg`tire profesional` [ieconomic`, de informare privind proiectele Uniunii Europene în domeniu. Filialele vor fi redutelece vor ap`ra interesele tehnicianului dentar în România.

Îmi doresc s` facem fa]` cu succes acestor provoc`ri [i s` reu[im aproprierea de statul [irespectul de care se bucur` tehnicianul dentar european.

Al`turi de mine, [i-au asumat r`spunderea acestor obiective colegii mei, c`rora le mul]umescpentru sus]inerea [i disponibilitatea lor [i pe care doresc s` îi anun], în aceste rânduri, pentrua-i cunoa[te [i dumneavoastr`:

Dna. Angela Dobrai – Coordonator Rela]ii Externe [i Coordonator proiecte FEPPDDna. Silvia Frusina – Coordonator Rela]ii Interne [i FilialeDl. Sorin B`lan – Coordonator redac]ie al revistei Tehnica Dentar`Dl. Elod Maghiary – Coordonator eveniment ZTDDl. Sergiu Gavril` – Secretar GeneralDl. Gabi Popa – Coordonator proiecte FEPPDDl. Nicu Gherman - Coordonator proiecte FEPPD

Comisia de cenzori: Dna. Crengu]a LunguDl. Alberto SalinaDl. Prof. Univ. Florin Sgardea

Cu încredere în valoarea tehnicianului dentar,

Andi Dr`gu[Pre[edinte ANTD

2 | tehnica dentar` mai-iunie 2006

SUMAR

issn 1583 - 2937AN V, nr. 3 (22), mai - iunie 2006

Colectiv de redac]ieAndi Dr`gu[Sorin B`lan

Nicolae Gherman

Secretar general de redac]ieClaudia L`z`rescu

La acest num`r au colaborat:Tehnician dentar ANDI DR~GU{

Tehnician dentar ANGELA DOBRAICLAUDIA L~Z~RESCU

Tehnician dentar JULIAN DOREYDoctor ALECSANDRA LAURA ONACProf. dr. GHEORGHE MATEKOVITS

Prof. dr. D. ILIE{Prof. dr. D. BELENGEANU

Tehnician dentar ROTH LAJOSTehnician dentar MAGYARY ELOD

MARIAN RINGHILESCUAvocat CRISTINA TR~IL~

Design copert`[email protected]

Redac]iaBd M. Kog`lniceanu nr. 49, ap. 58, Sector 5, Bucure[ti

Tel./Fax: +4021 316 4126, 0788 266 198E-mail: [email protected]

www.antd.ro

ASOCIA}IA NA}IONAL~A TEHNICIENILOR DENTARI

Bd M. Kog`lniceanu nr. 49, ap. 58, Sector 5, Bucure[tiTel./Fax: +4021 316 4126, 0788 266 198

CONT:RO 04 BPOS 7020 2912 159 R OL 01

Bancpost - filiala Mo[ilorCod fiscal: 15027454E-mail: [email protected]

www.antd.ro

Program secretariat ANTDLuni - vineri, orele 9 - 18

Reproducerea, integral` sau par]ial`, a con]inutului

acestei reviste se face numai cu autorizarea

expres` a ANTD. Autorii poart` responsabilitatea

articolelor publicate.

EDITORIAL

EVENIMENTAdunarea General` a FEPPD

Coresponde]` de la FEPPD

Regulament de Ordine Interioar`

Prezentare ANTD

Zilele Tehnicii Dentare

PREG~TIRE PROFESIONAL~

|n inima ocluziei - partea a II-a

(Dincolo de ocluzie)

Iatrogeniile de natur` comportamental`

\n medicina dentar`

Marc` \nregistrat`

MATERIALE - TEHNOLOGIICoroanele telescopate - sisteme

de ancorare moderne

MANAGEMENTNo]iuni generale de management cu aplica]ie \n

tehnica dentar` [i stomatologie

CONSILIER JURIDICConsidera]ii juridice cu privire la condi]iile de vån-

zare ale protezelor dentare [i categoriilor similare

MICA PUBLICITATE

tehnica dentar`www.antd.ro

Revista Asocia]iei Na]ionale a Tehnicienilor Dentari


EVENIMENT

Participarea ANTD laAdunarea General` a FEPPD

În perioada 2-3 iunie 2006 capitalaUngariei, Budapesta a fost gazada Adun`-rii Generale a FEPPD (Federa]ia European`a Patronatelor Tehnicienilor Dentari). Aufost prezente delega]iile din 24 de ]`ri, lip-sind Croa]ia, Portugalia [i Izraelul. Salutulde primire [i cuvântul de deschidere al lu-cr`rilor au fost rostite de Pre[edintele OFI(Asocia]ia Tehnicienilor Dentari din Unga-ria), Dl Laszlo Schultze [i de Dl JurgenSchwichtenberg, pre[edintele FEPPD.

Dl Pre[edinte Jurgen Scwichtenberga prezentat ordinea de zi a lucr`rilorAdun`rii Generale, cele mai importanteprobleme fiind: modific`ri aduse Statu-tului FEPPD privind adaptarea sistemu-lui de vot în condi]iile l`rgirii UE, modi-ficarea articolului 12.7.1. referior laConven]ia CEE (care vizeaz` normeleEuropene de conformitate în domeniulaparaturii medicale). Au urmat rapoar-tele grupurilor de lucru tehnic [i politic[i ]`rilor membre. S-a analizat [i s-a vo-tat acceptarea cerererii de primire anoilor candida]i Canada [i Islanda.

S-a decis prin vot majoritar ca înce-pând de la prezenta adunare limba ofi-cial` a Congresului s` fie limba englez`.

S-a votat noul sistem de cotiza]ii.Discu]ii contradictorii au avut loc referi-tor la cuantumul cotiza]iei SUA, f`r` s`se finalizeze. România va pl`ti o coti-za]ie anual` de 2884,47 EUR.

Nivelul cotiza]iei s-a stabilit pe bazaunor criterii care au avut în vedere nu-m`rul locuitorilor ]`rii respective.

Din cauza unor neîn]elegeri interne,Croa]ia nu [i-a achitat cotiza]ia timp de4 ani [i a fost exclus` din Federa]ie.

Modificarea Directivelor ConsiliuluiEuropei 93/42 referitoare la dispozitive-

le medicale (MDD 93/42) este un su-biect urm`rit de mai mult timp de c`treFEPPD. În noua versiune a Directivei deAparatur` Medical` multe dintre celecerute de FEPPD au fost incluse. În pre-zent noua propunere este citit` [i discu-tat` în cadrul Consiliului de Mini[tri aiParlamentului European.

Schimb`rile incluse în noul MDD sunt: Declara]ia de conformitate trebuie s`

fie emis` de c`tre manufactorul înre-gistrat (care plaseaz` aparatul pe pia]`),nu de c`tre dentist sau agentul de vân-z`ri. Declara]ia de conformitate trebuies` parvin` pacientului (end user), nu den-tistului. Aceast lucru îmbun`t`]e[te evi-dent transparen]a [i siguran]a pacien-tului. Pacientul va cunoa[te numele [iadresa produc`torului, va avea o de-scriere detaliat` a aparatului [i informa]iilegate de modul de utilizare [i depozitare.

Produc`torii europeni lucreaz` cu undezavantaj economic fa]` de ]`rile noneuropene, deoarece trebuie s` fie în con-cordan]` cu directivele. Sistemul prezentdezavantajeaz` produc`torii care suport`costurile conformit`]ii complete cucerin]ele directivei. Mai mult decât atât,permite un flux necontrolat de importuri,care uneori se [tie c` nu sunt în con-formitate cu legisla]ia în vigoare. În con-secin]` zeci de mii de locuri de munc` deînalt` calificare din UE au disp`rut în aniice au trecut [i acest proces este departede a fi terminat.

Propunerile pentru urm`toarele amen-damente sunt: statele membre s` ia m`-suri pentru a se asigura c` produc`toruleste controlat periodic de c`tre autorit`-]ile competente. Intervalele nu trebuie s`

Tehnician dentar Angela Dobrai

EVENIMENT

dep`[easc` 5 ani. Membri FEPPD nu favo-rizeaz` un management al calit`]ii gene-ric, în special cele neincluse în directiv`,deoarece toate activit`]ile de supraveg-here ar trebui s` fie conduse de c`treautorit`]ile competente. Acesta va per-mite aplicarea corect` [i armonioas` aMDD în toate statele membre [i în acela[itimp va evita birocra]ia [i extracosturilepentru produc`torii CMD. Trebuie s` neamintim c` majoritatea sunt microintre-prinderi.

FEPPD a cerut în mod repetat Comi-siei Europene s` includ` CMD în baza dedate Eudamed. Totu[i un nou articol14(4) dintr-o variant` a directivei exclu-de explicit CMD. Este evident binevenitc` acest amendament ini]ial nu apare învarianta revizuit` a directivei.

FEPPD sublinieaz` importan]a trimi-terii pacientului s` acceseze anumite in-forma]ii pe care este îndrept`]it s` lecunoasc`. Aceasta trebuie s` includ` [i

CMD. Informa]iile legate des`n`tate sunt printre celemai des cerute.

Spicuim câteva elementeinteresante din rapoartele de]ar`.

Statele Unite se con-frunt` cu o problem` ined-it`: firma Dentsplay a creatun laborator industrial înChina, unde se lucreaz` nu-mai cu aparatele [i materia-lele firmei, adun` comenziledin SUA [i le execut` la unpre] mult sub nivelul pie]ii.Sunt amenin]ate micile laboratoare. Ositua]ie interesant` s-a creat înNorvegia: lucr`ri trimise spre a fi execu-tate în Hong Kong [i întoarse în ]ar`, audevenit purt`toare de TVA, situa]ie cares-a descoperit ulterior, firma fiind ur-m`rit` penal de fisc pentru recuperareaunei sume considerabile (TVA).

S-au prezentat fazele actuale ale pro-iectului Leonardo [i s-a propus ca în pe-rioada 26-27 octombrie 2006, la Bru-xelles, delega]iile s`-[i depun` rapoartele.

În încheiere a fost acceptat` propu-nerea Suediei de a g`zdui urm`toareaadunare general` FEPPD, 1-2 iunie2007, Stockholm.


EVENIMENT

To the President and Council of themember federations

Brussels, 30.06.06

Subject: support for medical devicesdirective

Dear FEPPD Members,

Hereby we want to remind you of theimportance for all members (and for alldental technicians European wide) tosupport this new draft directive as it isbeing proposed by the EU-Commission.

We kindly remind you, if not doneyet, the urge to contact your nationalhealth care authorities, Ministers andpoliticians (also Members of the EU-Parliament!!) and ask them for theirsupport. Please, send us before the17th of July a copy of your letter(s) ora brief report of the contact(s) youestablished.

FEPPD will contact all EU-reportersfor the MDD as well as the consumerorganizations on European level.

We have the full support of the EU-Commission on this matter.

The changes included within thenew MDD need to stay in:

° The statement of conformityneeds to be handed out by the regis-tered manufacturer (who places thedevice on the market) not by the den-tist or the agent and the statement ofconformity needs to be passed on tothe patient (end user) not to the den-tist. This clearly improves transparencyand patient safety. Patient will knowname and address of the manufacturerand, in line with Annex VIII, have adetailed description of the device andinformation relating to its use and stor-age. This also enables the system oftraceability and, by this means, signifi-cantly improves patient safety.

EU-manufacturers work at an eco-nomic disadvantage to non-EU becausewe have to comply with the relevantdirectives. The current system disadvan-tages the manufacturers who bear thecost of complete compliance with the

directive’s requirements. Furthermore, itallows an uncontrolled influx of importswhich, in a number of cases, are knownto fail to comply with the legislation.Consequently, tenths of thousands ofhighly qualified jobs in the EU havealready disappeared over the past fewyears and this process is far from over.

The proposals for further amend-ments are:

° Member states will take measuresso as to ensure that the manufactureris periodically controlled by the com-petent authorities. The intervals shallnot exceed five years. The FEPPD mem-bers are not in favour of a generic quali-ty management system to be included inthe directive, as all surveillance activitiesshould be managed by the competentauthorities. This will allow an effectiveand harmonised application of the MDDin all Member States and, at the sametime, avoid excessive administrative bur-dens or extra costs for CMMD manufac-turers. It should be recalled that most ofthem are small businesses.

° FEPPD has repeatedly invited theEuropean Commission to work towardsthe inclusion of CMD in the Eudameddatabase. However, a new Article 14 (4)of the initial draft revised directive wasexplicitly excluding CMD. It is clearly wel-comed that this initial amendment doesnot appear in the draft revised directive.

We want to emphasise the impor-tance of allowing the patient to accesscertain information he is entitled to have.This must also include CMD. Health-related information is amongst the mostfrequently asked questions. For the bene-fit of the patient, both healthcare servic-es and health-related information needto be on his / her disposal. Transparencywill increase safety levels and reducehealth risks for the patient

We thank you for your co-operation.

***

Au président et au conseil des fédéra-tions membres

Bruxelles, 30-06-2006

Objet: Collaboration demandéepour la nouvelle directive sur les dispo-sitifs médicaux (DDM)

Chers membres de la FEPPD

Par ce message, nous voulons vousrappeler qu’il est important pour tous lesmembres (ainsi que pour tous les patronsprothésistes dentaires en Europe) d’ap-puyer le nouveau projet de directivecomme proposé par la commission euro-péenne.

Nous vous rappelons également,pour autant que nécessaire, la néces-sité de contacter vos instances natio-nales compéntentes en matière dessoins de santé, ainsi que vos ministreset politiciens (y compris les membresdu parlement européen) en demandantleur soutien. Pourriez-vous nousenvoyer avant le 17 juillet une copie devos lettres envoyées ou un rapportsuccint des contacts établis.

La FEPPD contactera tous les jour-nalistes auprès de l’UE qui s’intéressentà la DDM ainsi que les organisationsdes consommateurs au niveau euro-péen.

Nous avons tout l’appui de la com-mission dans ce domaine.

Les modifications incluses dans lanouvelle directive devront y rester :

° L’attestation de conformité doitêtre délivrée par la manufacture enre-gistrée (qui a introduit le dispositif surle marché) et non par le dentiste oul’agent. L’attestation de conformitédoit être mise à la disposition dupatient (utilisateur final) et non pas àla disposition du dentiste. Cette procé-dure améliore sensiblement la transpa-rence et la sécurité du patient. Le patientaura connaissance du nom et de l’adressede la manufacture et disposera, confor-mément à l’annexe VIII, d’une descriptiondétaillée du dispositif et de l’informationrelative à l’usage et le stockage de ce dis-positif. Ainsi, cette façon d’agir permettra

Coresponden]` de la FEPPDDe la FEPPD s-a primit în aten]ia conducerii ANTD urm`toarea scrisoare:

Jürgen SchwichtenbergPresident FEPPD

Nancy PaulussenChief Executive FEPPD


EVENIMENT

de tracer l’origine du dispositif et contri-buera à augmenter sensiblement la sécu-rité du patient.

Les manufactures européennes setrouvent dans une situation économiquemoins avantageuse par rapport auxmanufactures non européennes qui nedoivent pas respecter ces directives. Ainsi,les manufactures européennes sont obli-gées de porter tous les frais nécessairesqui engendrent les obligations imposéespar les directives. L’importation d’unnombre important de dispositifs, dontnous savons qu’un certain nombre n’estpas conforme à la législation européenne,est également tolérée. Par conséquent,des dizaines de milliers d’emplois haute-ment qualifiés en Europe ont déjà dispa-rus durant les dernières années et cetteévolution n’a pas encore abouti.

Les propositions pour des amende-ments supplémentaires sont les sui-vantes:

° Les états membres devront pren-dre les mesures idoines afin que lesmanufactures soient contrôlées pério-diquement par les autorités compéten-tes. Les intervalles des contrôlesseraient de 5 ans. Les membres de laFEPPD ne sont pas en faveur de l’inser-tion dans la directive d’un système géné-ral de quality-management pour toute laprofession parce qu’il appartient auxautorités compétentes d’organiser toutesles activités de surveillance. De cettefaçon, une application effective et har-monieuse de la directive devrait être réa-lisée dans tous les pays membres et enmême temps, des charges administrativesou des frais supplémentaires devraientêtre évitées pour les manufactures de dis-positifs médicaux sur mesure. Il importede rappeler que la plupart des manufac-tures sont de petites entreprises.

° La FEPPD a invité à plusieursreprises la commission européenne às’orienter vers l’insertion des disposi-tifs sur mesure dans la banque dedonnées Eudamed. Néanmoins, unnouvel article 14 (4) de la version ini-tiale révisée a explicitement exclus l’in-sertion des dispositifs médicaux surmesure. Il est clair qu’il n’est pas sou-haitable que cet amendement initialn’apparaisse dans la directive révisée.Nous voulons accentuer l’importancede donner accès au patient à certaines

informations. Cela devrait égalementinclure les dispositifs médicaux surmesure. De l’information relative à lasanté fait l’objet de la majorité desquestions posées. Pour son bien-être, lepatient devrait disposer aussi bien del’information relative aux soins de santé

que des coordonnées des services dessoins de santé. La transparence aug-mentera le niveau de sécurité et réduirales risques de santé pour le patient.

Nous vous remercions pour votrecollaboration

ASOCIA}IA NA}IONAL~ A TEHNICIENILOR DENTARI Bd. M. Kog`lniceanu nr. 49, apt. 58, Bucure[ti, Romånia, Tel/Fax: 021 316 41 26; e-mail: [email protected];www.antd.ro

Bucure[ti, 4 iulie 2006C`tre: Ministerul S`n`t`]ii|n aten]ia Domnului Ministru Eugen Nicolaescu

Asocia]ia Na]ional` a Tehnicienilor Dentari (ANTD) este singura asociatie a tehnicie-nilor dentari din Romania.

Obiectivul major al ANTD – Asocia]ia Na]ional` a Tehnicienilor Dentari l-a con-stituit si il constituie reprezentarea in mod eficient, coerent si unitar a tehnicienilor den-tari atat in plan national, cat in la nivel international

Din acest motiv ANTD a fost acceptata ca membru cu drepturi depline al FEPPD(Federa]ia European` [i Interna]ional` a Asocia]iilor Tehnicienilor Dentari), reprezentandRomania in aceasta structura internationala.

FEPPD, ca organizatie internationala, cuprinde asocia]ii ale tehnicienilor dentari din 24de ]`ri europene, precum si SUA [i Israel si este la momentul de fata singurul parteneroficial al Consiliului Europei în Comisia de modificare a Directivelor Europene privind pro-fesia de tehnician dentar, in special a Directivei Consiliului Europei MDD 93/42 cu privirela dispozitivele medicale.

In acest sens FEPPD exercita un rol important si activ in ceea ce priveste ini]iativeleasocia]iilor europene ale tehnicienilor dentari in vederea armonizarii legisla]iilor privindexercitarea si profesiei de tehnician dentar la nivel european.

In calitatea noastra de membru al FEPPD, ni s-a solicitat sprijinul in promovarea ini-tiativei legislative de modificare a Directivei 93/42 EEC (Medical Devive Directive –privind dispozitivele medicale), in principal la nivel national, prin implicarea tuturor organ-ismelor si autoritatilor abilitate in a sustine proiectul FEPPD susmentionat.

Modificarea Directivei 93/42 EEC initiata de FEPPD se refera la Anexa 8 a actuluinormativ mentionat si are in vedere, in principal, „declaratia de conformitate” a dispozi-tivului medical, in cazul nostru protezele dentare, care ar trebui intocmita de tehnicianuldentar si remisa direct pacientului (anexam prezentei adresa remisa ANTD de catreFEPPD).

Trebuie aratat faptul ca aceasta modificare are drept obiectiv informarea corecta apacientului in ceea ce priveste producatorul protezei dentare si, prin urmare, protejareaacestuia fata de inconvenientele ce ar putea aparea ulterior, precum si evitarea unor cos-turi si sarcini administrative suplimentare din partea tehnicianului dentar.

De asemenea, aceasta initiativa trebuie privita in special din perspectiva viitoarei inte-grari a Romaniei in Uniunea Europeana la data de 1 ianuarie 2007 si, in acest sens, tre-buie avuta in vedere ideea aplicarii unitare la nivel european a Directivelor ConsiliuluiEuropei.

Nu in ultimul rand, dorim sa aratam faptul ca, in prezent, la Camera Deputatilor seafla in dezbatere proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de tehnician dentar,proiect ce ar putea incorpora modificarile solicitate de FEPPD privind Directiva 93/42 EEC,creandu-se astfel oportunitate unei legiferari uniforme in acest domeniu.

Avand in vedere caracterul urgent al solicitarii FEPPD, va solicitam in mod respectu-os sprijinul in vederea punerii in practica a modificarilor legislative aratate si de aseme-nea, va asiguram de intregul suport al ANTD în elaborarea documentelor necesare inacest sens, obiectivul final reprezentandu-l implementarea la nivel national a dispozi-tivelor medicale -proteze dentare - certificate în conformitate cu normele europene sicoerenta legislatiei romane in domeniul tehnicii dentare.

Cu aleasa consideratie,

Asociatia Nationala a Tehnicienilor DentariPre[edinte Dragus Andi Ciprian


EVENIMENT

Coresponden]` de la Parlamentul Romåniei,referitoare la exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum [i \nfiin]area,organizarea [i func]ionarea Colegiului Tehnicienilor Dentari din Romånia


EVENIMENT

Cuprins:Despre ANTDObligatiile asociatieiDespre angajareOrientarea noului angajatNon discriminarePregatirea angajatilorActivitatea profesionalaFolosirea exclusiva a proprietatilor si

resurselor ANTDEvaluarea performantelor angajatilor

si promovareaAspectul angajatilorNorme de igienaVestiarulPauzaResponsabilitatile angajatuluiFumatul la locul de muncaInstructiuni in caz de incendiuParcareaTimpul de lucruPunctualitateProtectia munciiSalarizareaConcediiOferirea sau acceptarea de cadouri

sau gratuitatiDespre unele sanctiuniConfidentialitatea asupra informatii-

lor ANTDConflict de interese

INTRODUCEREAcest Regulament de Ordine Inte-

rioara a fost conceput si realizat pentruprezentarea intr-o maniera clara a con-ditiilor de angajare, a modului de desfa-surare a activitatii angajatilor si mem-brilor ANTD, constituindu-se totodata siintr-un ghid al angajatilor si membrilorin ceea ce priveste regulile de compor-tament in cadrul asociatiei. Urandu-vabun venit in echipa ANTD, va rugam safiti atenti asupra faptului ca Prevederileacestui Manual sunt obligatorii pentrutoti angajatii si membrii ANTD. In cali-tatea dumneavoastra de angajat saumembru ANTD, aveti datoria de a cu-noaste si aplica prevederile mentionatede acest Regulament.

Daca aveti nelamuriri in legatura cuacest Regulament, va rugam sa le clari-ficati cu seful ierarhic sau daca este ca-zul cu persoanele din conducere.

SUNTEM BUCUROSI SA FIM CO-LEGI SI SA FORMAM O ECHIPA ADE-VARATA!

Motto-ul noastru: “TOTUL BINE DELA INCEPUT!”

Conducerea2. Obligatiile asociatieiConducerea asociatiei asigura organi-

zarea eficienta si judicioasa a intregiiactivitati, in concordanta cu obiectiveleasociatiei definite prin actul constitutiv.

Are obligatia sa negocieze si sa in-cheie, potrivit legii contractul colectiv demunca, sa negocieze si sa incheie cufiecare angajat, potrivit legii, contractulindividual de munca, sa asigure inscriereain acesta, a tuturor datelor prevazute delege.

Va pune la dispozitia angajatilor simembrilor instalatiile, utilajele, aparatele,uneltele, materialele, documentele,echipamentul de lucru si de protectie, inraport cu specificul fiecarei functii. Vaasigura functionarea, potrivit normelortehnice, a tuturor dotarilor aflate inpatrimoniul asociatiei, conditiile legalede protectia muncii, controlul medical laangajare si controlul medical periodic siva organiza sistemul de paza pentrubunurile aflate in patrimoniul asociatiei.

Stabileste pentru fiecare loc demunca si salariat atributiile de serviciuspecifice.

La sfarsitul fiecarei luni de activitate,stabileste veniturile cuvenite angajatilorsi/sau membrilor, daca este cazul siasigura plata acestora.

3. Despre angajareContractul individual de munca al

angajatilor asociatiei va fi incheiat in for-ma scrisa, pe perioada nedeterminata(conform art.12 lit. a Codul Muncii) res-pectand legislatia in vigoare.

De indeplinirea tutror formalitatilornecesare, se vor ocupa persoanele spe-cializate in domeniul resurselor umane.

4. Orientarea noului angajat ANTD Obiectivul este ca fiecare nou

angajat sau membru sa fie ajutat sa intreconfortabil in atmosfera asociatiei si saisi cunoasca noii colegi. Un angajat cufunctie de conducere va prezenta noilorcolegi, intreg personalul ANTD.

Nimic nu este mai la indemina si nucosta mai putin decit politetea, de aceeasingura regula generala impusa este caformulele de adresare intre colegi sarespecte principiile bunei cuviinte.

5. Non-discriminarePentru a oferi conditii de angajare si

de promovare tuturor angajatilor, decizia

de angajare si promovare in ANTD se iape baza de merite, calificari si abilitatiprofesionale. ANTD nu face discriminaride sex, rasa, religie, nationalitate, varstasau handicap.

Pentru orice intrebari legate de discri-minarea la locul de munca va rugam sava adresati sefului direct sau conduceriiANTD. Angajatii si membrii au dreptul safaca rapoarte si sa puna diverse proble-me fara sa se teama de represalii. Oricineactioneaza discriminatoriu la adresa ori-carui angajat sau membru este sanctio-nat in functie de gravitatea actiunii sale,sanctiuni care pot incepe de la musatrariscrise sau verbale si se pot termina cuconcedierea.

6. Pregatirea profesionala a angaja-tilor

ANTD are obligatia de a asiguraangajatilor si membrilor acces periodic laformarea profesionala. Decizia referitoarela oportunitatea unui contract de sco-larizare o ia Consiliul de Administratie, pebaza unei propuneri ce identifica nece-sitatile de instruire a angajatului.

In situatia in care initiativa scolarizariiapartine asociatiei si aceasta suportacontravaloarea cursului, absolvirea cursu-lui este o conditie pentru pastrarea cali-tatii de angajat.

Durata obligatiei angajatului de apresta munca in favoarea ANTD, care asuportat cheltuielile ocazionate de for-marea profesionala, precum si orice alteaspecte in legatura cu obligatiile angaja-tului, ulterioare formarii profesionale, sestabileste prin Clauze aditionale la Con-tractul Individual de Munca.

Nerespectarea de catre angajat a dis-pozitiilor prevazute in clauzele anexate lacontractul individual de munca, determi-na obligarea acestuia la suportarea tutu-ror cheltuielilor ocazionate de pregatireasa profesionala. Aceasta obligatie revineangajatilor si membrilor care au fostconcediati in perioada stabilita prin actuladitional, pentru motive disciplinare.

Anumite calificari pot constitui oconditie de angajare in ANTD.

Pe parcursul a cinci zile de la primireadiplomei, angajatul trebuie sa aduca ocopie dupa documentele care atesta cascolarizarea a fost incheiata si gradulprofesional a fost primit.

(va urma)

Regulament de Ordine Interioar` al ANTD (extras)


EVENIMENT

Prezentare ANTD

|n perioada 11-13mai 2006 au avutloc la Interna-

tional Trade Center –Bra[ov lucr`rile man-ifest`rii prilejuite decea de - a VI-a edi]iea Zilelor TehniciiDentare, devenit`deja tradi]ional`,care s-a desf`[uratsub egida ANTD [iFiliala ANTD Bra[ov.

Deschiderea ofi-cial` a ZTD s-a bucurat de o larg`participare fiind prezente persona-lit`]i din domeniu, al`turi de in-vita]i din str`in`tate [i oficialit`]ilocale.

Sponsori importan]i ai evenimen-tului au fost firmele de profil SENSID-ENT [i DENTOTAL PROTECT.

Cea de-a VI-a edi]ie a manifest`rii areunit anul acesta un num`r de 37 defirme rom`ne[ti [i str`ine printre care:

Aga Implant Expert, Alligator, Andent,AT& G Co USA, Bavaria Dent Art [i

Dental Service Center, Bredent Tim, BVDental, Dava, Dent-A-America, DentalPartner’s, Dentana Cas, Dentotal Pro-tect, Doriot Dent, GC Europe NV, HeliosMedical Dental, Heraeus Kulzer, IvoclarVivadent, Kerr Hawe, Lawrence Tehno-dent, Medica M3, Medicredit Leasing,Medident Exim Bra[ov, Medimex 2000,Nastimed, New York Dental, Salaman-dra Grup, Sensident, Shofu, Spofa Den-

tal – Reprezentan]a Comercial`, Teh-nical Dent, Tehnodent Poka, TianaDent, Ugin Dentaire, Vita, West

Dental Teh Med, Wieland.

Cea mai important` manifestare a anului\n tehnica dentar`

Grupaj realizat de Claudia L`z`rescu

Edi]iaa VI-a11-13 maiBra[ov

E venimentul s-a desf`-[urat repartizat încadrul a dou` sec]iuni,

respectiv expozi]ie [i con-ferin]e. In cadrul prezen-t`rilor [i demonstra]iilor ceau avut loc pe parcursulcelor 3 zile, speciali[tii str`ini[i români au dezb`tut o seriede teme de interes pentrutehnicienii dentari. In continuare prezen-t`m programul manifest`rii cu imaginileaferente.

- Medimex 2000 - SHOFU – CERA-MAGE – Posibilit`]i nelimitate în tehnicacompozitului, prezentare sus]inut` detehnician dentar Peter Reinle

- Dental Partner’s - DENTAURUM –Estetic` perfect` cu ceramica CCS: inlay,onlay [i coroane f`r` suport metalic; ceamai u[oar` tehnic` de stratificare; pro-gram de ardere compact, prezentaresus]inut` de tehnician dentar DanielaBehringer – Germania

- AT & G Co USA - Aliaje SUA, cu ceamai mare acoperire la nivel mondial: NPXIII; Discovery; Trillium [i Super 80 – Pre-zentarea companiei Jonn Haydl, prezen-tare sus]inut` de tehnician dentar SzalinaLuis Alberto

- Spofa Dental - Din]ii inova]i SpofaDent Plus, prezentare sus]inut` de Dr.Cara Roxana

Lawrence Tehnodent – Vision Low –Sistem dual ceramic de ultim` genera]ie;

- Servo Dental – Sisteme complexepentru proteze scheletate, prezent`ri sus-]inute de tehnician dentar Gabriel Colea[e

- ANTD - Proiectul Leonardo, prezen-tare sus]inut` de tehnician dentar MariusHermeneanu – Vicepre[edinte ANTD

- Dental Partner’s - DENTAURUM –Estetic` perfect` cu ceramica CCS: inlay,onlay [i coroane f`r` suportmetalic; cea mai u[oar` tehnic`de stratificare;

- program de ardere com-pact, prezent`ri sus]inute detehnician dentar DanielaBehringer – Germania

- Tiana Dent - Aparatur`[i echipamente TRYSTOM –Cehia, prezentare sus]inut` detehnician dentar Nelu {erb

- Ugin Dentaire -Performance Plus – Un nou sis-tem de ceramic` dentar`, pre-zentare sus]inut` de tehniciandentar Eric Cadeau

- MTD Konya Janos – Ungaria - Pre-zentarea posibilit`]ilor de utilizare a cera-micii presate prin studii de caz

- Aga Implant Expert - Tehnici indi-recte de refacere în laborator a integrit`]iidin]ilor; Utilizarea materialului compozitEnamel Plus HFO de la Micerium, prezen-tare sus]inut` de dr. Andrei Ungar, - Echi-pament de protec]ie din material ne]esut,

prezentare sus]inut` de dl Simon Mosco-vici de la firma Simelco

- Ivoclar Vivadent – Sensident - Imita-rea [i interpretarea naturalului pentru re-producerea sa artificial`, prezentare sus]i-nut` de MTD Ernesto Toto - Floren]a –Italia

- Alligator - RHEIN’83 - Protezare su-praimplantar`: rezolv`ri protetice pentrudisparalelisme între implante mai mari de7-8°, Proteze pe din]ii naturali: proteze pepivo]i din titan [i reten]ie elastic`, Protezemobile construite din prefabricate calcina-bile f`r` duplicare [i f`r` sudur`, prezent`risus]inute de MTD Marco Vannini - Italia

- Alligator - Zeno Tec System – Imagi-nea viitorului: tehnologie avansat`, eco-nomic` [i productiv` pentru modelarea [ifrezarea computerizat` a Zirconiului, Alu-minei [i r`[inilor acrilice, Titanului [i alia-jelor nenobile, prezentare sus]inut` deProf. Horst Koinig MTD - Wieland

- Medimex 2000 - SHOFU – Ceramicaintegral`, baza restaur`rilor estetice, pre-zentare sus]inut` de tehnician dentar Pe-ter Reinle

- Kerr Hawe - bellGlass NG – Aplica-]ii clinice [i practice, prezentare sus]inut`de MTD David Rey, specialist bellGlass, re-prezentant KerrHawe

- Dentana Cas - Tehnologie de vârf întehnica dentar` româneasc`: DOR-A-MA-TIC – instala]ie automat` de turnare Ti-tan, TIZIAN – ceramic` dentar` pe suportdin Titan, WELDER – instala]ie de sudarecu microplasm`, Mixaj de demonstra]iepractic` [i multimedia, prezentare sus]i-nut` de MTD David Omo – Ayere SchutzDental – Germania [i tehnician dentar Sil-via Frusina

- Ugine Dentaire - Performance Plus –Ceramica presat` [i estetic`, prezentaresus]inut` de tehnician dentar Eric Cadeau

- Lawrence Tehnodent – Vision Low –O ceramic` performant` [i economic`,prezentare sustinut` de tehnician dentarGabriel Colease

- Alligator - Prezentarea diverselor po-sibilit`]i de lucru cu cera fotopolimeriza-bil` – LIWA, prezentare sus]inut` de MTDAxel Kressin – Willmann & Pein GmbH –Germania

- Dent-A-America - Procera – Coroa-nele din Zirconiu – Solu]ia esteticii per-fecte, prezentare sus]inut` de dl. CosminPolefka

- Medimex 2000 – Vita - Sistemul VI-TA VM – componenta fizionomic` a pro-teticii fixe pe schelet metalic sau ceramicCAD CAM, prezentare sus]inut` de tehni-cian dentar Adrian Apreotesei

- Nastimed - Injectarea [i reparareaprotezei termoplastice elastice Flexite,prezentare sus]inut` de tehnician dentarSzalina Luis Alberto

- Heraeus Kulzer – HeraCeram Matrix– Descifrarea codului estetic al dinteluinatural, Prezentare [i demonstra]ie prac-tic` sus]inut` de MTD Paul A. Fiechter

- Medimex 2000 - Vita VM 13 – de-monstra]ie practic` sus]inut` de tehniciandentar Adrian Apreotesei

A dunarea General` a ANTD s-a des-f`[urat la sediul International TradeCenter de la Bra[ov în ziua de 11

mai ac. [i aavut urm`toa-rea ordine dezi: 1. Raportulc o n s i l i u l u iDirector al ANTD; 2. Execu]ia Bugetului devenituri [i cheltuieli pe 2005; 3. Proiectul

Bugetului de venituri [i cheltuieli pe 2006;4. Informarea membrilor asocia]iei cuprivire la situa]ia Consiliului Director; 5.Alegerea unui Consiliu Director nou saucompletarea celui actual; 6. Dezbateri

Din prezidiu au f`cut parte urm`toriimembrii ai Consiliului Director al ANTD:L. Olteanu, A. Dr`gu[, A. Dobrai, S.Frusina, S. B`lan, M. Hermeneanu, L.Fera, M. Apostol, G. Colea[e, D. Criv`]u,I. {erb, împreun` cu avocata C. Tr`il`.

La intrarea în sal` s-a f`cut prezen-]a. Conform eviden]elor asocia]iei la da-ta de 10.05.2006, s-a constatat c` dinnum`rul total de 1300 de membrii, 158de membrii au achitat contribu]ia pen-tru jum`tatea anului 2006, îndeplinin-du-[i obliga]iile ce le revin în baza Sta-tutului asocia]iei [i avînd astfel dreptulde a vota în cadrul Adun`rii Generale.

În urma întocmirii listei de prezen]`,s-a constatat c`sunt prezen]i unnum`r de 165 demembri, dintre care120 de membrii cudrept de vot.

Avînd în vedereprevederile art. 19[i urm. din Statut,sa constatar c`qvorumul necesar afost îndeplinit, iarAdunarea General`constituit` estestatutar` [i poatedelibera în mod valabil.

Adunarea a fost prezidat` conformprevederilor statutare de c`tre dl. A.Dr`gu[ – desemnat în calitate de pre-[edinte de [edin]`.

S-au dezb`tut [i s-au votat punctelede pe ordinea de zi, Adunarea decizînddup` cum urmeaz`:

1. Se aprob` cu unanimitate Ra-portul Consiliului Director,

2. Se aprob` cu majoritate de voturiBugetul de venituri [icheltuieli pe 2005,

3. Se aprob` cu ma-joritate de voturi Proiec-tul Bugetului pe 2006,

4. Se voteaz` cu una-nimitate de voturi modi-

ficarea Statutului asocia]iei în sensul c`num`rul de membrii în Consiliul Directoreste de 7, [i ace[tia vor fi desemna]i de

Pre[edintele Asocia]iei, respectiv Pre-[edintele Consiliului Director ales de c`-tre Adunarea General`.

5. Se propun pentru func]ia de Pre-[edinte al Asocia]iei: dl Liviu Fera, dnaMariana Apostol [i dl. Andi Dragu[.

6. Se voteaz` cu majoritate devoturi dl. Andi Ciprian Dragu[.

7. Se voteaz` cu unanimitatea devoturi mandatul Pre[edintelui [i almembrilor Consiliului Director pe operioad` de 1 an.

Ultimele zile ale manifest`rii s-auîncheiat cu petreceri, respectiv bar-baque la Coliba Haibucilor, antrenat demuzica forma]iei Nightlosers [i cina fes-tiv` de la complexul Conca Verde de peValea Rî[noavei.

In cadrul cinei festive a avut loc otombol` cu cadouri puse la dispozi]ie defirmele participante.

Cum pentru dezvoltarea profesiuniielementul principal îl constituie congrese-le, participan]ii la eveniment au fost deacord c` ZTD sunt o modalitate de infor-mare [i un prilej unic de a realiza leg`turiatît de profesionale, cît [i social umane.

{i la aceast` edi]ie s-a remarcat dez-voltarea manifest`rii, care a înregistrat ocre[tere deosebit` a num`rului de parti-cipan]i [i de speciali[ti din domeniu.

Evenimentul s-a bucurat de un maresucces, trezind interesul a peste 500 departicipan]i, ace[tia beneficiind pe toat`

perioada desf`[ur`riide oportunitatea uni-c` de a se informa.

In concluzie, orga-nizarea unui eveni-ment de asemeneaanvergur` este o oca-zie favorabil` pentruafirmarea pe scar` lar-g` a profesiunii, carelupt` pentru recu-noa[terea ei, iar acestlucru a fost posibildoar cu eforturile unuigrup de cî]iva entu-zia[ti.

mai-iunie 2006 tehnica dentar` | 15martie-aprilie 2006 tehnica dentar` | 15

CONSILIER JURIDIC

I. Necesitatea men]ion`rii în scris acondi]iilor de baz` ce definesc rapor-tul tehnician dentar – medic/client

Profesia de tehnician dentar se dore[te afi o profesie independent`. Acest lucru pre-supune o dezvoltare a propriei clientele, sta-bilirea, în limitele legii, a propriilor criterii dedesf`[urare a activit`]ii, dar [i o r`spunderesuplimentar mai mare, atât fa]` de medic -client direct, cât [i fa]` de pacient – client sauconsumator final.

|n acest sens consider`m c` este necesarca tehnicianul dentar s` î[i conduc` activitateape baza unor criterii bine definite [i care s` fa-ciliteze colaborarea cu medicul – client direct.

Se cunoa[te faptul c` activitatea tehnicia-nului dentar nu mai este considerat` o activi-tate stomatologic`, ca atare o dat` cu intra-rea în vigoare în anul 2002 a Ordinului nr.601/2002 privind actualizarea Clasific`rii acti-vit`]ilor din economia na]ional` – CAEN, emisde Institutul Na]ional de Statistic` [i publicat

în Monitorul Oficial nr. 908 din 13 decembrie2002, activitatea desf`[urat` de tehnicianuldentar este clasificat` [i definit` în clasa 3310ce se refer` la produc]ia de aparatur` [i in-strumente medicale.

Aceast` clas` include „fabricarea de dis-pozitive [i instrumente utilizate în medicin`,chirurgie, stomatologie sau medicin` veteri-nar`, precum [i cârje, curele [i bandaje chirur-gicale, atele, din]i artificiali, proteze pentrucorpul uman, proteze auditive, stimulatoarecardiace, înc`l]`minte ortopedic`, etc.”

Prin urmare, tehnicianul dentar este unproduc`tor de proteze dentare, dar în acela[itimp este [i distribuitorul propriilor produse.

Tehnicianul dentar vinde, astfel, produselepe care le fabric` clientului sù direct – medi-cul, pe baza comenzii exprese a acestuia.

Existen]a acestui raport juridic dintre me-dic [i tehnicianul dentar presupune mai multdecât o simpl` colaborare [i, în mod concret,aceasta trebuie transpus`, materializat` într-un înscris care s` stabileasc` principiile [i con-

di]iile desf`[ur`rii acestui raport.

II. Condi]iile de vânzare ale protezelordentare [i categoriilor similare

Fa]` de cele expuse mai sus, în raport cunecesitatea materializ`rii raportului tehniciandentar – client, am transpus în scris condi]iilede vânzare ale protezelor dentare.

In cazul accept`rii lor de c`tre orice labo-rator dentar, este bine ca acestea s` fie tip`ritepe spatele facturii ce înso]e[te lucrarea.

Men]ion`m c` aceste principii [i reguli aufost inspirate din teoria [i practica colegilortehnicieni dentari din vestul Europei [i adap-tate condi]iilor autohtone [i legisla]iei româneîn vigoare.

III. ConcluzieÎn consecin]`, consider`m util` existen]a

unor astfel de reglement`ri [i le recomand`mspre aplicare. Mention`m c` aceste condi]iisunt expuse cu titlu general, ele putând fiadaptate la specificul activit`]ii tehnicianuluidentar de la caz la caz.

Considera]ii juridicecu privire la condi]iile de vânzare ale protezelor dentare [i categoriilor similare

CONDI}II DE VÂNZAREI. Preambul

Pentru fiecare protez` dentar` ce urmeaz` a fi executat` (dispozitivmedical la comand`), se va trimite la laborator un bon de comand` ceînso]e[te amprenta sau în lipsa ei, modelul de gips cu limitele prepara]iilortrasate de c`tre medic.

Acceptarea amprentelor sau a modelelor de c`tre laborator, înseamnàcceptarea execut`rii lucr`rii, f`r` a fi responsabil de distorsiuni aleamprentei.

Toate contesta]iile în ceea ce prive[te o protez` dentar` nu vor puteafi f`cute decât pe modelul din gips realizat în cabinet sau în laborator, celpe care s-a lucrat proteza.

Refuzul medicului de a face proba unei lucr`ri sau un control supli-mentar al acesteia, angajeaz` responsabilitatea sa asupra eventualelorconsecin]e financiare sau de alt` natur`, care decurg din acest refuz.

Eventualele modific`ri aduse lucr`rii protetice de c`tre medic, [i carenu implic` [i laboratorul, vor fi suportate de c`tre acesta [i pl`tite de el,func]ie de costul lor.II. Comanda dispozitivului medical

Bonul de comand` ce va înso]i amprenta va trebui s` aib` parafamedicului, s` precizeze natura protezei dentare ce trebuie executat`,numele pacientului, sexul, vârsta, data la care se dore[te lucrarea [i toateobserva]iile ce duc la o bun` execu]ie a dispozitivului medical.III. Pre]ul

Protezele dentare sunt facturate pe baza unui tarif în vigoare al labora-torului, în ziua livr`rii, cu un pre] clar.

Pre]ul lucr`rilor este dat pentru lucr`rile clasice executate în condi]iinormale de lucru. Lucr`rile cu comand` special`, de concep]ie particular`,sau urgen]e, pot antrena o cre[tere a pre]ului, fixat` de laborator.

Toate lucr`rile neterminate de laborator, vor fi facturate dup` un tarifce corespunde muncii executate.IV. Condi]ii de plat`

Facturile se vor pl`ti dup` primirea lucr`rii.În caz de neplat` în termen de 8 zile, se vor aplica penalit`]i conform

legii (legisla]ia \n vigoare privind disciplina contractual`). |n cazul întârzieriipl`]ii, ne rezerv`m dreptul de a suspenda lucr`rile în curs de la acela[iclient, f`r` a suporta repercusiunile.V. Clauza de proprietate

Protezele executate r`mân proprietatea laboratorului pân` la achitareacomplet` a lor.VI. Metale pre]ioase

Greutatea tuturor lucr`rilor în aliaje pre]ioase se va stabilii cu o majo-rare de 20-30% în func]ie de procedeul fabric`rii piesei protetice.VII. Termenul de execu]ie

Termenele de execu]ie al protezelor sunt date cu titlu informativ [i potfi modificate în func]ie de perioada de execu]ie.

VIII. Obliga]iile laboratoruluiObliga]iile laboratorului sunt:

– executarea lucr`rilor conform indica]iilor din bonul de comand`;– protezele s` fie executate în func]ie de descrierea dispozitivului medical

la comand`;– protezele s` fie executate dup` un studiu de caz în laborator [i accep-

tat de medic, dup` concep]ia sa privind protocolul de fabricare, punereaatachmentelor [i regulile medico-dentare în vigoare.

Sunt excluse garan]iei de 1 an:– uzura normal`;– deteriorarea provocat` prin între]inere defectuoas`, o utilizare gre[it`,

interven]ia unei ter]e persoane, sau în urma unui accident;– consecin]ele unei proaste echilibr`ri (dup` cimentare);– lipsa unui control periodic;– consecin]ele scoaterii lucr`rii dup` cimentare, o modificare a ei;– o evolu]ie morfologic` sau fiziologic`;– lucr`rile ce copiaz` perfect o protez` veche.

Între altele, laboratorul î[i rezerv` dreptul de a nu garanta una sau maimulte proteze în limitele pe care le va considera:– calitatea [lefuirilor;– calitatea amprentelor;– lucr`ri înalte ocluzal;– alegerea materialelor;– bonturi parodontotice;– tipuri de atachmente impuse de medic.

Dac` bonul de livrare va purta men]iunea « în afara garan]iei », lab-oratorul va fi exclus de toat` r`spunderea, sau repara]ia fa]` de cump`r`torsau o ter]` persoan`.IX. Angajamentul de calitate

Laboratorul se angajeaz` s` nu foloseasc` decât materii prime [i con-sumabile care r`spund normelor CE vizând directiva 93/42.

Protezele sunt livrate într-un ambalaj destinat a le conserva, f`r` a ledeteriora [i cu un grad de cur`]enie adecvat, dar r`mânând un dispozitivmedical la comand` nesteril.X. Diverse

Laboratorul va putea modifica una sau mai multe condi]ii ce urmeaz`:- toate cererile de lucr`ri protetice neînso]ite de o descriere complet`

[i clar` a viitoarei proteze (cum ar fi materiale, atachmente, etc.) sau studiude caz prealabil, se vor traduce printr-o încredere f`r` rezerve în concep]ialaboratorului [i nu va putea fi pus în discu]ie de medic, dup` fabricarea sa.

- pentru interven]ia de repara]ie sau refacere sub garan]ie medicul vareturna obligatoriu proteza cu fi[a original` de fabrica]ie..

- în caz de contesta]ie, o comisie de resort a laboratoarelor va aveasingura competen]`.

Avocat Cristina Trìl`Baroul Bucure[ti

16 | tehnica dentar` martie-aprilie 2006


Modelele [i mu[c`turile consti-tuie o informa]ie de baz`, in-dispensabil` pentru realizarea

protezelor func]ionale, iar modul lor deabordare va avea o influen]` determi-nant` asupra rezultatului final.

CONTROLUL MODELELORVerificarea exactit`]iiînregistr`rilor

Consider`m c` modelele noastresunt replica fidel` a din]ilor în repaus, [itrebuie astfel s` ]inem cont [i s` nu con-sider`m c` pozi]ia acestor din]i va fiaceea[i sub o greutate ocluzal` moder-at`. Un dinte supus unei ac]iuni para-func]ionale sau având o deficien]` paro-dontal` poate fi mobil [i de asemenipozi]ia sa s` varieze într-o m`sur` sem-nificativ` în func]ie de RC. Din]ii au uncomportament dinamic [i modelele nureprezint` decât o situa]ie static` ce nupoate fi perfect`. Deasemeni, pozi]iadin]ilor poate fi lejer diferit` în mu[c`-tura în raport cu modelele. Chiar [i indi-ca]iile unui practician pot influen]a în-registr`rile, ca de exemplu: unui pacientc`ruia i se cere: “închide]i u[or gura” nuva produce aceea[i mi[care ca atuncicând i se cere: “închide”. Ultima mu[ca-tur` poate mobiliza o activitate muscu-lar` mult mai important` [i poate deter-mina în acela[i timp deplasarea din]ilormobili mult mai în fa]` în raport cu po-zi]ia lor de repaus înregistrat` pe model.

Echilibrarea modeluluiÎn urma articul`rii este necesar s` se

]in` cont de toate semnele de uzur` depe suprafa]a dintelui. Unele sunt deter-minate în timpul contactelor în OC,altele în timpul func]iei de excursie sau[i mai mult, datorit` disfunc]iilor. Îna-inte de a evalua modelul de studiu

deseori este necesar de a modificasuprafe]ele ocluzale pentru a eviden]iacât mai bine pozi]ia sub presiune. Încartea sa, ”Îmblânzirea materiei”, lacapitolele despre echilibrul modelelor,Yves Mahiat plasa modelele pe articula-tor, înainte de echilibrare, dar în aceea[im`sur` existau contacte imprecise îndiferite sectoare ale modelului; este depreferat mobilizarea modelelor maxilare[i mandibulare în mân`.

Eliminarea acestor prime contactedintre modele va permite ob]inereacontactelor multiple [i echilibrate ce vorreflecta într-o manier` mult mai satis-f`c`toare pozi]ia de RC a pacientului.

Articula]iaOdat` modelele echilibrate, mu[c`-

tura trebuie redus` pân` la nivelul din-

]ilor vecini prepara]iei, pentru restaur`-rile posterioare, apoi se decupeaz` mu[-c`tura în mijloc, în sens orizontal, pân`la prepara]ia cea mai distal`.

Acest decupaj faciliteaz` fixareacomplet` a din]iilor antagoni[ti [i aiprepara]iei. Acest lucru nu a fost posibilla mu[c`tura în cear`. Utilizarea celeimai mici grosimi posibile a mu[c`turiipermite reducerea impreciziunilor cau-zate de diferen]ele între amprenta stat-ic` [i mu[c`tura ce este înregistrat` îndinamic`, cu presiuni variabile [i diferitepe fiecare dinte în parte.

În inima ocluziei - partea a II-a(Dincolo de ocluzie)

Aplica]ii ale influen]ei neuromusculare asupra ocluziei func]ionale – Impactul asupra anatomiei [i morfologiei protezelor, paliativ [idiagnostic în func]ie de diferitele cereri de restaurare

Tehnician Dentar JULIAN DOREY-Laboratorul Dentar din Kingsbridge

Devon, GBTraducere [i adaptare din

Tehnologie Dentaire nr. 36/2002Dr. ALECSANDRA LAURA ONAC

martie-aprilie 2006 tehnica dentar` | 17


ECHILIBRAREA MODELULUIObservarea contactelor nemodificate pe modele las` de gândit c` din]ii nu sunt to]i în contact ca [i în cavitatea bucal`.

(foto 1a)Utilizarea unei mu[c`turi în silicon, este de preferat celei din cear` pentru laborator, deoarece permite o preg`tire mult

mai u[oar`. Contactele apar ca ni[temici orificii, iar spa]iul interdentar la din-]ii antagoni[ti poate fi u[or evaluat. Aici,mu[c`tura în silicon ne arat` contacteleexistente pe doi premolari (foto 1b).

Cu ajutorul unui bisturiu, putem re-duce lejer suprafe]ele de contact, p`s-trând totu[i angula]ia de contact câtmai mult posibil. Aceast` manoper` nutrebuie realizat` decât pe model,

deoarece modelul poate fi turnat dinnou la nevoie. În majoritatea cazuriloraceast` reducere va fi lejer` [i pierde-rea detaliului pe suprafe]ele ajustate vafi imperceptibil`, aceste modific`ri per-mi]ând ajustarea perfect` a mu[c`turiipe model. (foto 1c, d [i e).

foto 1a: Observarea contactelornemodificate pe model ne arat` c`din]ii nu sunt în contact, precumîn cavitatea bucal`

foto 1b: Mu[c`tura în silicon arat`contactele existente pe cei doipremolari

foto 1c [i d: O mic` modificare pesuprafe]ele ocluzale permite sta-bilirea tuturor contactelor

foto 1e: Modelele dup` echilibrare

1b

1a

1c

1e

1d



Un articulator nu este eficace decâtdac` plas`m modelele foarte precis înocluzie, [i aceasta este valabil pentruto]i din]ii, dar nu cred c` utilizarea sis-tematic` a articulatorului este esen]ial`,aceasta depinzând de la caz la caz.

Un bun control al modelelor cât [imanipularea precis` a articulatoareloreste esen]ial` pentru un rezultat câtmai eficient al laboratorului. Plasareaprecis` în articulator a modelelor înocluzie este imperativ`, aceasta depin-zând de to]i din]ii \ntre ei. Când articu-latorul este obligatoriu, construc]iilenoastre cer o anatomie definit` deacest aparat util, dar cu mâinile noastreputem realiza pozi]ii imposibil de repro-dus cu ajutorul articulatorului.

PALIATIV* {I DIAGNOSTICAtelele ocluzale

În general sistemele utilizate pentruu[urarea problemelor ocluzale sunt ate-lele ocluzale sau gutierele de în`l]are a

ocluziei. Ele pot fi foarte eficace, înacela[i timp paliativ sau util diagnosti-cului, dar dac` nu sunt utilizate corect,ele nu pot avea decât o minim` ac]iune,chiar nici una. O atel` ocluzal` eficacetrebuie s` poat` procura artificialpacientului o ocluzie de protec]ie mutu-al` (ocluzia de grup), rolul atelei nu estepur [i simplu de a reînlocui suprafa]a deuzur`, este esen]ial s` relaxeze [i s`decontracteze mu[chii.

Utilizarea unei atele ocluzale indicò disfunc]ie ocluzal`, care necesit` tra-tament.

O durere la nivelul capului, gâtului,umerilor sau din]iilor va aduce pacientulla cabinet.

Realizarea unei ocluzii de protec]iemutual` necesit` o atel` rigid`. O atelèlastic` nu face decât s` accentueze pro-blemele musculare, aceasta creând tottimpul senza]ia de mastica]ie, astfel nudureaz` mult timp [i sunt des înlocuite.

Pentru ca o atel` s` fie eficace, tre-buie s` avem OC [i s` lucr`m pe unarticulator anatomic. Confec]ionat`dintr-o r`[in` transparent` [i reprodu-când o ocluzie func]ional`, aceastàtel` poate fi foarte eficace în reduc-erea tensiunilor dentare [i musculare.Câteodat`, anumi]i pacien]i, pot aveanevoie de o atel` pentru restabilirea RC.Decalajul între RC [i OC poate cauzadureri musculare cronice, iar atela vadiminua aceste probleme.

Dispozitivul de înregistrare al RC(Deprogramarea)

Nota redac]ieiSe disting diferite tipuri de ocluzie.Când tehnicianul caut` o ocluzie în RC(conceptul gnatologic), va înregistra ra-portul intermaxilar cu ajutorul bunei po-

2b

foto 2a: gutierele înal]ate de o pelicul` de cear` în por]iunea anterioar`, vor juca rolul de deprogramatorfoto 2b: ob]inerea unei noi mu[c`turi (în rela]ie centric`) [i modelele sunt rearticulatefoto 2c: îndep`rtarea peliculelor de acrilat de pe suprafe]ele ocluzale pe articulator, sector dup` sectorfoto 2d: atelele ob]inute

2a

2d2c

Cu mâinile noastre,putem realiza pozi]iiimposibil de reproduscu ajutorularticulatorului* |nl`turare temporar` a efectelor, provizoriu.



zi]ii a condililor mandibulari (când ace[-tia sunt la “zenith în cavitatea gle-noid`“). Pentru a realiza aceast` înregis-trare ce difer` de ocluzia obi[nuit` lamajoritatea pacien]ilor (ocluzie bazat`în func]ie de starea muscular`, stareadin]iilor – conceptul miofunc]ionalist),utilizeaz` un deprogramator pentru afolosi doar ac]iunea determinan]iilor

posteriori, reprezenta]i de condili.

Pentru a înregistra o mu[c`tur` în RCtehnicianul se poate ajuta de tehnici deghidare, ca de exmplu ghidajul for]at almentonului sau ghidarea bilateral`, dar

pentru majoritatea, cea mai des folosit`va fi utilizarea unui “deprogramator“.

Aceasta are drept ]int` de a între-rupe ciclul de închidere în OC [i deci dea împiedica sistemul de propriocep]iede a interac]iona în aceast` mi[care deînchidere. Reflexele de propriocep]ie auo memorie slab`, împiedicând cu foartepu]in închiderea în OC, permi]ând astfelcondililor de a se fixa [i conduce la RC.

“Deprogramatorul“ poate fi realizatdin orice material cu condi]ia s` se a[ezeu[or între din]ii anteriori împiedicândastfel din]ii posteriori s` fie în contact.

“Deprogramatoarele“ personalizatesunt buc`]i mici din r`[in` ce pot fiplasate pe din]ii frontali. O mu[c`turìnterocluzal` luat` cu ajutorul unui“deprogramator” constituie o metod`rapid` [i u[oar` de înregistrare amu[c`turii în RC.

Atela ocluzal` realizat` pentru omu[c`tur` în RC

Pentru combinarea atelelor ocluzale[i a deprogramatoarelor, se adaug` pegutier` la nivelul anterior un strat der`[in` cu o grosime foarte mic`.

• Pe un model realiz`m o gutieràcrilic`

• Control`m OC a gutierei pe unarticulator anatomic.

• Adùgarea stratului de r`[in` acrili-c` la atelele inferioare se face la nivelulpremolarilor, dar \n mod curent aceastàdùgare se face pe atelele superioare lanivel anterior-median (foto 2a).

• Se prelucreaz` suprafe]ele acrilicepån` cånd se realizeaz` contacte regu-late pe din]ii \n cauz`, nici un alt dintenu trebuie s` ating` aceast` zon`; [i s`ne asigur`m de existen]a unui spa]iu de2-3 mm între din]ii posteriori [i r`[in`.Este o metod` de deprogramare cepoate fi trimis` în cabinet pentru înreg-istrarea mu[c`turii în RC.

• Atela ocluzal` poate fi modificat`dup` noua înregistrare a ocluziei în RC(foto 2b), ob]inându-se astfel planulocluzal, prin ajustarea dimensiunii verti-cale.

• Împiedicarea scurgerii acrilatuluidedesubt sigilând de jur împrejurul pie-sei pe model.

• Adùg`m straturi de acrilat pe su-prafe]ele ocluzale, care nu sunt în con-tact pe articulator. Ortor`[ina (Mono-spray-DB ortodontica) este cea mai in-dicat` pentru aceast` situa]ie, rezolvåndsectorul posterior, dup` aceea urmând osingur` polimerizare (foto 2c).

• {lefuim u[or pân` ob]inem con-tacte normale pe suprafe]ele plane, cu ou[oar` dezocluzie anterioar` în mi[ca-rea de propulsie [i lateralitate.

• Adaptarea contactelor prin miciajust`ri, cu ajutorul gumelor de finisat(foto 2d).

CONTACTELE OCLUZALEAcest pacient [i-a fracturat coroanele primilor molari inferiori; este foarte

des întâlnit` fractura ceramicii datorit` unei morfologii nerespectate cauzând[i disfunc]ii ocluzale la nivelul cuspizilor (foto 3a pân` la d). Când vom înlocuiaceste coroane, este absolut necesar s` evit`m aceste zone de interferen]e. Înfoto 3a diagnosticul în cear` relev` suprafe]ele de contact marcate cu cear`ro[ie. Vârfurile cuspiziilor, fo[etele marginale [i microcuspizii ofer` o suprafa]`sigur` pentru contacte stabile. Foto 3c indic` contactul central al mi-crocuspidului cu un spa]iu liberneindicat pe un cuspid înclinat.Exist` suficient spa]iu pentrumi[c`rile orizontale [i de later-alitate. Aceast` morfologie vaantrena o uzur` în timpulpurt`rii protezei ce va determinao reducere a ghidajului canin.De remarcat diferen]ele ap`ruteîn unghiul creat de dezocluziecând un cuspideste abrazat.foto 3a: ocluzia

în cear`foto 3b si 3c:

contactulfoto 3d: excursia

lateral`

3c3b

3d

3a



În cazul unui pacient cu o articula]ietemporo-mandibular` stabil` o gutier`func]ional` din acrilat ar trebui s` reduc`durerile de cap, gât, umeri [i din]i ce suntdeterminate de ocluzie. Este un mijloc dediagnostic eficace, pentru c` permite evi-den]ierea tuturor solu]iilor prin care s-arputea rezolva disfunc]iile ocluzale.

REALIZAREA PROTEZEI Studiu asupra ocluziei

Realizarea unei coroane sau a uneipun]i trebuie s` ]in` cont de factorii oclu-zali. Toate cazurile trebuie tratate cu ma-re aten]ie, astfel \ncå morfologia [i anato-mia pieselor protetice s` fie func]ional`,

evitånd determina-rea, accentuarea saumen]inerea para-func]iilor [i asiguråndstabilitatea ocluziei [ia piesei \n timp.

Grupul posterior

• Interferen]elepe partea lucr`toare[i mai mult pe par-tea nelucr`toare tre-buie evitat`. Acesteadin urm` provoac` oenorm` presiune pedin]ii interesa]i [iconstituie o poten-]ial` cauz` a abraziu-nii, fractur`rii din]ilorcât [i problemelorparodontale.

• Locul idealpentru stopurile o-cluzale centrice suntsuprafe]ele ocluzalecele mai orizontaleposibil, atunci cândcontactele pe pan-tele înclinate con-duc la o alunecare [icauzeaz` alterareaîn schema ocluzal`existent`.

• Ideal este s` sealeag` centrul fos-etelor antagoni[tilorca punct de sprijin alcrestelor marginale[i al vârfurilor cuspi-diene, c`ci ele ofer`punct de sprijin. Lo-cul contactelor poa-te determina un-ghiul \n care se facedeplasarea lateral`[i propulsia dinteluiopozant.

Grupul anteriorBuna morfologie

a anteriorilor deter-min` urm`toareleavantaje:

CONFORMARE SAU REFACERE Acest pacient avea o ocluzie patologic` clasa

a III-a, dorind o ocluzie normal`. Aceast` foto-grafie (foto 4a) a fost realizat` dup` corec]ia chi-rurgical` osoas`. Ea ne arat` uzura masiv` adin]iilor superiori, semn al unui bruxism sever.Modificarea într-o ocluzie clasa I este confirmat`de modelele în cear` (foto 4b). Chiar dac` alin-ierea (curbura) nu era respectat`, ghidajul anteri-or a fost luat în calcul cu ajutorul caninului înmi[carea de lateralitate stâng` în func]ie de grup.

De aceea fe]ele incisive drepte sunt mult maijoase. Pacientului i-au fost cimentate provizoriucoroanele timp de6 sapt`mâni. (foto4a la c). Ocluziaeste stabil`, cu bu-ne rezultate fone-tice [i estetice.

foto 4a: preo-perator – pacien-tul are o ocluziepatologic` declasa a III-a. Îndorin]a ob]ineriiunei ocluzii nor-male, decizia afost luat`.

foto 4b:machete de cear`– transformarea înmu[c`tura clasa Ieste ob]inut`

foto 4c:restaur`rile provi-zorii

4a

4b

4c

În cazul unui pacient cu o arti-cula]ie temporo-mandibular`stabil` o gutier` func]ional` dinacrilat ar trebui s` reduc`durerile de cap, gât, umeri [idin]i ce sunt determinate deocluzie. Este un mijloc de diag-nostic eficace, pentru c` per-mite eviden]ierea tuturorsolu]iilor prin care s-ar putearezolva disfunc]iile ocluzale.



• Suprafe]ele de “alunecare”, în ra-

port cu antagonistul pentru dezocluzia

din]ilor posteriori în propulsie [i later-

alitate (este posibil doar dac` este în

conformitate cu conturul antagonistu-

lui). Suprafe]ele palatinale [i incizale

trebuie s` permit` contacte în excursia

u[oar` cu anteriorii opu[i, în propulsie.

În urma realiz`rii contactelor an-

terioare multiple, utilizarea articula-

torului anatomic va oferi o mai bun`

previziune a morfologiei contururilor

palatinale.

• Contactul între suprafe]ele inciza-

le ale anteriorilor inferiori [i supra-

fe]ele palatinale ale anteriorilor supe-

riori trebuie s` se combine \n a[a fel

\ncåt s` duc` la dezocluderea cåt mai

rapid` a posteriorilor.

• Rolul caninului în mi[carea sa la-

teral` este dezocluzia tuturor din]ilor,

distanta sa în raport cu condilii [i con-

vexitatea suprafe]ei sale palatinale îl fac

s` fie extrem de bine adaptat. Realizarea

unui canin trebuie s` restaureze pe cât

posibil un ghidaj real, dar adev`rata pro-

blem` este reprezentat` de rezolvarea

abraziei dintelui natural antagonist. {le-

fuirea mecanic` a suprafe]elor ceramice

func]ionale cu frezele de cauciuc pot

ajuta la minimalizarea acestei uzuri, dar

o dezocluzie posterioar` mult mai mare

ar trebui s` induc` o relaxare imediat` a

maseterului [i prin consecin]` reducerea

viitoarelor for]e de tensiune asupra

acestor suprafe]e. Câteodat`, ob]inerea

fe]elor palatinale permit o bun` ghidare

canin`, ce ar trebui s` reduc` for]ele [i

stresul, dac` ajunge s` relaxeze mu[chiul

maseter.

Ne conform`m sau refacem?Când un num`r mare de din]i tre-

buie restaurat, putem lua în consider-

are op]iunea de a-i reorganiza pentru a

ob]ine o OC ce coincide cu RC. În gen-

eral ar fi posibil doar s` se reduc` in-

terferen]ele pe partea lucr`toare/ nelu-

cr`toare [i s` se amelioreze ghidajul în

func]ie de OC deja existent`, dar în

numeroase cazuri ar putea fi benefic s`

reorganiz`m ocluzia pacientului în

pozi]ia de RC (RC poate exista în orice

dimensiune vertical` ceea ce permite o

mare libertate de lucru).

Când este necesar` o restaurare

mai mare, RC prezint` avantajul de a fi

într-o pozi]ie reproductibil` în care

mu[chii sunt relativ relaxa]i.

Opus, OC este în mod normal r`s-

punsul la uzurile ocluzale, mecanismul

de autoprotec]ie, [i de asemenea mu[-

chii care au consolidat condilii în

pozi]ia lor de repaos optim.

Modific`rile de pe suprafa]a din-

telui pot avea consecin]e asupra sche-

mei ocluzale.

Când un dinte

a fost preparat,

r`spunsul pro-

p r i o c e p t i v

poate varia, dar

[i în alte si-

tua]ii, când

mai mul]i dinti

au fost prepa-

ra]i, este foarte

probabil ca o

î n r e g i s t r a r e

postoperatorie

s` nu coincid`

cu înregistrarea

preoperatorie.

Wax-up-uri-

le realizate pe

mu[c`tura pre-

operatorie în RC

permit vizuali-

zarea rezultatu-

lui ocluzal [i es-

tetic. Aceste

machete de cea-

r` sunt realizate

pentru a estima

amelior`rile o-

cluzale, care vor

fi realizate pen-

tru lucrarea

final`. În acest

fel tratamentul

poate fi estimat

artificial.

CONCLUZIIImpactul ac]iunii neuromusculare

asupra muncii din laborator aduce

mult mai multe lucruri decât am putut

observa în aceste exemple. Aceste le-

g`turi m-au ajutat s` ameliorez

munca standard [i s` cresc nivelul de

încredere [i respectul dintre medic [i

mine.

Medicii mei p`streaz` leg`tura cu

mine pentru a-mi comunica op]iunile

[i a ne consulta asupra cazurilor difi-

cile, lucru pe care \l datorez compe-

ten]ei mele în ocluzie.

Despre autorJulian Dorey (39 de ani) a lucrat

într-un mic laborator la Devon (GB)timp de 18 ani. Este tehnician specia-lizat în proteze conjuncte [i are uninteres special pentru ceramic` [iocluzie.

Tehnica dentar` înseamn` mai mult decât ceramic`

Dentaltehnic Trainingcenter NDS(singurul în România)

Acreditat de OMAR Certificate EMC

Cursurile noastre sunt în exclusivitatecursuri de perfec]ionare

Pentru fiecare curs se ob]in cel pu]in

16 puncte (EMC)V` oferim cursuri pentru:

Protez` scheletat`,Telescoape,Tehnicafrez`rii [i a culiselor,Galvano,Ceramica presat`,Inlay/Onlay,Supraconstruc]ii cu

masc` gingival`,Tehnic` TeleRing

De asemenea: Cursuri cu referen]iinterna]ionali

Info [i participare la concurs:e.mail: [email protected]

Telefon: 0722 334 844



Actul medical cu adresare oro-den-tar` este un eveniment bipolar. Armoniaîntre medicul stomatolog [i pacient tre-buie s` aib` dimensiuni egale. Practicadeseori vine s` demonstreze, c` potexista o sumedenie de afec]iuni, a c`rororigine – în mod direct sau indirect –deriv` îns`[i din interven]iile medicale.

Pacien]ii [i aparatul lor dento-maxi-lar pot fi subiectul unor suferin]e exter-ne, afec]iuni cauzate de interven]iileoro-dentare [i, nu în ultimul rând, psihicpot fi afecta]i de devia]iile comporta-mentale ale medicului dentist sau aleunui membru al echipei acestuia.

Aceast` tematic` din urm` este „copi-lul ascuns” din cadrul cercet`rii de profil.Evaluarea [tiin]ific`, corect` [i impar]ialà cauzelor [i mai ales ale efectelor iatro-geniilor comportamentale este, [i r`mâne,o problem` spinoas`, dar major` totodatà studiilor academice în aceast` sferìnterdisciplinar`. Studiul comportamental[i cel rela]ional între medic [i pacient cerer`bdare, ata[ament [i seriozitate

Material [i metod`:– Colegiul Medicilor din Jude]ul

Timi[ înfiin]at în 1991, apoi ColegiulMedicilor Denti[ti din Jude]ul Timi[,constituit pe baza legii 308/08.2004 adesemnat din rândurile Consiliului deConducere o Comisie de Jurisdic]ie,Etic` [i Deontologie cu privire la litigiilece vizeaz` profilul de Medicin` Dentar`.

– La acest nivel au sosit toate sesi-z`rile, reclama]iile indiferent de locul deadresare (Colegiul Medicilor Denti[ti,Ministerul S`n`t`]ii etc.) Aceste acte aufost înregistrate, [i fiecare dosar a foststudiat cu maxim` responsabilitate, iarsolu]iile concrete au fost înaintate Biro-ului Executiv al CMDR Timi[.

– În ceea ce urmeaz` v` prezent`manaliza atent`, [tiin]ific riguroas`, o-biectiv`, în sistemul no name, subiec-tele acestor plângeri. Dorim s` urm`rimcorela]iile între boal`, afectarea fizic`sau psiho-somatic` [i presta]iile medi-cale oro-dentare.

Din totalul de 24 de reclama]ii [isesiz`ri 16 (66,5%) au fost scrise defemei [i 8 (33,5%) de c`tre b`rba]i.

Vârsta acestora a fost între 30 [i 60de ani

Ordonarea lor în func]ie de gradulde [colarizare

• Maximum 8 clase: 12 (50%),• Studii încheiate cu bacalaureat: 10

(41,6%),• Studii superioare: 2 (8,4%).

De regul` scrisorile nu se refereaudoar la o singur` plângere, ci con]ineaumai multe sesiz`ri.

Am întâlnit scrisori de jum`tate depagin` (3 cazuri) [i de o pagin` sau maimulte pagini, chiar dosare care con]i-neau documente foto, certificate medi-co-legale, etc. (21 de cazuri).

Cu privire la caracterul de fond alplângerilor, am instituit urm`toarelegrupe:

– Sesiz`ri referitoare la aspectelefinanciare

– Nemul]umiri cu privire la acteleterapeutice odontale, endodontice sauprotetice,

– Preten]ii fa]` de tratamenteleortodonice [i chirurgicale,

– Gradul confirmat de implicare psi-ho-somatic` a pacientului,

– Observa]ii în leg`tur` cu modul decomportament al medicului dentist

Discu]ii.Tabelul 1 nu necesit` comentarii

deosebite.– Litigiile de natur` financiar` de

regul` s-au aplanat pe cale amiabil`.Prin restituirea unei sume stabilite prinnegociere pacien]ii au dat o declara]ie,prin care renun]` la preten]iile b`ne[ti,aceste cazuri au fost clasate de c`trecomisie.

– Reclama]iile legate de actele tera-peutice odontale sau protetice au foststudiate cu mare aten]ie. O comisie for-mat` din 5 cadre didactice cu experien-]` în domeniu a consultat, a opiniat [i arezolvat cazul în spe]`. De regul` pa-cien]ii au primit lucr`ri protetice saupiese de reabilitare odontal` noi, ref`-cute. Aspectele financiare s-au rezolvatprin negociere.

– Plângerile din sfera ortodon]iei saua chirurgiei oro-maxilo-faciale au foststudiate de speciali[ti [i rezolvate de re-gul` de c`tre un cadru didactic cu gradsuperior (conferen]iar, profesor).

– În 6 cazuri s-a eviden]iat o serioa-s` fixare psihic` a suferin]ei somatice.Dup` un studiu atent, discret [i apro-fundat al cazului bolnavii au fost îndru-ma]i, de obicei prin intermediul apar]i-n`torilor, c`tre un specialist psihiatru.

Dup` cum reiese din tabelul de maisus, to]i pacien]ii care au rezervat timp[i preocupare pentru a a[terne pe hârtie

Iatrogeniile de natur` comportamental`în medicina dentar` UMF Victor Babe[ Timi[oara

Facultatea de Medicin` Dentar`Colegiul Universitar Medical

Disciplina de Reabilitare Oral` {ef disciplin`:

Prof. Dr. Gheorghe MatekovitsProf. Dr. Ilie[ D.

Prof. Dr. Belengeanu D.



reclama]iile, au avut reflec]iicu privire la modul de com-portament al mediculuicurant.

Dezvelind patrimoniulcomportamental al medicu-lui dentist ne confrunt`m cuurm`toarele atitudini sem-nalate de pacien]i:

- absen]a empatiei- comportament bizar,

neadecvat- subaprecierea sau

neîn]elegerea acuzelor- un ton de adresare neadecvat, jig-

nitor- atitudine lipsit` de bun sim]- lipsa minim` a manierelor elegante- protocolul terapeutic nu a fost ex-

plicat sau nu a fost în]eles de pacient,- medicul a luat o decizie arbitrar`,

f`r` acordul pacientului- lipsa aten]iei cuvenite, ca de

exemplu:„lucrarea protetic` nu este bun`,

deoarece medicul în timpul ampren-t`rii s-a uitat la [tiri la televizor”

„cu o mân` ]inea telefonul mo-bil [i vorbea, cu mâna cealalt` alucrat în gur`”

„în cabinet se afla un câine cucare vorbea în timpul tratamentului”etc. F`r` a nega juste]ea plângerilor sau

dreptul democratic al omului de a con-cepe [i înainta o reclama]ie la adresaunui medic, ne punem întrebarea fireas-c`: care este cauza l`untric`, elementa-r` a acestui eveniment.

Dup` p`rerea noastr`, societ`]ile deconsum au comis o serioas` gre[eal` înlegisla]ia sanitar` atunci, când activita-tea medical`, eforturile de vindecare aufost degradate în categoria prest`rilorde servicii.

A fost o eroare filosofic`, dar care aprins repede r`d`cini în acele categoriisociale, care au privit cu invidie [i du[-m`nie valorile sociale tradi]ionale.

În plus, aceast` atitudine reflect` [iun fariseism ascuns. Cine a v`zut o dat`un bolnav suferind [i nec`jit, care cereajutor, speran]`, încurajare, alinareadurerilor [i vindecare, [tie c` acel bol-nav nu bate la u[a medicului pentru acump`ra un serviciu medical.

Trebuie s` recunoa[tem, c` aceast`concep]ie malformat` degradeaz` su-

portul spiritual al actului de vindecare.Desfiin]eaz` raportul de intimitate, ba-zat pe respectul între medic [i bolnav [ireduce rela]ia lor la nivel comercial, tipvânz`tor [i cump`r`tor.

Medicul dentist azi prime[te unsalariu, are un venit.

Nu de mult, aceast` form` de re-munerare se numea onorariu. Cuvântulnu are numai un con]inut pecuniar darreflecta [i respectul cu care medicul afost onorat.

Concluzii.1. Pe baza scrisorilor, reclama]iilor [i

sesiz`rilor cauzele iatrogeniei în medici-na dentar` se pot clasifica cu u[urin]`,în gre[eli induse de o anamnez` inco-rect`, erori de diagnostic [i de con-cepere al protocolului terapeutic

2. Nemul]umirile fa]` de mediculcurant [i echipa sa pot fi de natur` fi-nanciare, legate de actele terapeuticediverse sau acuze în leg`tur` cu impac-tul comportamental.

3. Reclama]iile motivate de un com-portament neadecvat al medicului sto-matolog de regul` au fost ata[ate cuscopul, de preveni asemenea întâmpl`rinepl`cute. Cel mai des au fost enume-rate lipsa de empatie [i de etic` profe-

sional`, atitudine jigni-toare, lipsit` de bun sim],un ton de adresare nead-ecvat, [i nu în ultimul rândabsen]a comunic`rii me-dic - pacient.

4. Parcurgând acesteconcluzii, pe bun` drep-tate ne punem întreba-rea: un pacient cu un sta-tus psihic mediu [i echili-brat, cum î[i închipuieportretul unui medic den-tist ideal? Cum ar trebui

s` arate tipologia medical-uman`, lacare s` te duci cu pl`cere de[i secunoa[te faptul, c` [i el este om, cugândurile existen]iale, conflicte sociale[i familiare, pe care nu le poate l`sa îngarderoba cabinetului. Nu ne sim]imatesta]i, s` schi]`m acest portret com-plex [i delicat al „omului ideal în halatalb”.

Sper`m totu[i, c` tentativa der`spuns formulat de noi la aceast`întrebare s` imprime o not` final` poz-itiv` lucr`rii de fa]`, cu un caracter maipu]in conformist. Stereotipiile compor-tamentale ale medicilor stomatologi înconcep]ia pacien]ilor au trei tr`s`turifundamentale:

– empatie – carism` – harul comunic`rii.Asistenta medical`, tehnicianul den-

tar sau medicul dentist când vin în con-tact cu subiectul muncii sale: omulsuferind, de fiecare dat` s` ]in` cont demotto-ul clasic al lui A. Fripp:

If we cannot be clever, we canalways be kind

(Dac` nu putem fi de[tep]i, întot-deauna putem s` fim simpatici!)

Aceste cuvinte pot fi expuse [i în sa-la de a[teptare.

Caracterul reclama]iei Nr. de cazuri

• Sesiz`ri referitoare la aspectele financiare 14

• Nemul]umiri cu privire la actele terapeutice odontale, endodontice, sau protetice

20

• Preten]ii fa]` de tratamentele ortodontice [i chirurgicale

3

• Gradul confirmat de implicare psiho-somati-c` a pacientului

6

• Observa]ii în leg`tur` cu modul de comportament al medicului dentist

24

Empatie = o fire ce

corespunde voca]iei

Personalitate carismatic` Harul comunic`rii

- atitudine în]eleg`toare, - calmeaz` pacientul, - este r`bd`tor, - fine]e în gesturi [i manopere.

- vorbe[te cu blânde]e, - este simpatic, - treze[te încredere, - este manierat, - radiaz` bun sim]. - respect` drepturile bolnavului,

- este atent, - vizibil urm`re[te fiecare cuvânt [i gest al pacientului, - acord` importan]` timpului sacrificat pentru comunicare, - informed consent = acordul pacientului bine informat.



Multe persoane folosesc denumiri

deosebite pentru produsele sau

serviciile pe care le ofer`. De multe ori

alegerea denumirii, a numelui înseamn`

câteva ore de gândire, înseamn` s`

g`sesc un nume pe care nu l-am mai

auzit la altcineva ca s` nu m` confund

cu el, înseamn` un nume care s`

reprezinte ceva pentru mine [i mai ales

s` atrag` clien]ii.

De multe ori numele ales de mine

este numele firmei mele [i numele pe

care îl afi[ez la intrarea în cabinet sau pe

c`r]ile de vizit`. Sau într-o revist` în care

îmi fac publicitate.

Uneori numele pe care îl aleg pentru

firm` este unul iar numele pentru cabi-

net este altul, de exemplu atunci când

vreau ca pacien]ii s` m` cunoasc` dup`

numele cabinetului (Dentestet, Dental,

Dentissimo, Din]i[or).

Atunci când pacien]ii încep s` m`

cunoasc`, numele meu [i al cabinetului

meu devine foarte important. Atunci

încep s` m` gândesc c` am realizat ceva.

Dar tot atunci v`d c` un „altcineva” are

un cabinet cu acela[i nume cu al meu [i

mai v`d pe altul cu un nume care nu

este identic dar este foarte asem`n`tor.

Atunci îmi dau seama c` este foarte

posibil ca pacien]ii care m` caut` pe

mine s` ajung` … la ceilal]i, la celelalte

cabinete cu nume asem`n`toare.

Dup` ce am f`cut atâtea eforturi s`

fiu apreciat [i cùtat al]ii beneficiaz` de

efortul meu [i asta numai pentru c` [i-

au ales un nume care seam`n` cu al

meu. Iar pacien]ii… ne confund`. Dar

dac` ceilal]i care au nume asem`n`tor

cu al meu, au servicii de proast` calita-

te? Dac` pacien]ii sunt nemul]umi]i vor

spune [i altor pacien]i, [i altor pacien]i. {i

pacien]ii vor evita cabinetul acela cu

nume asem`n`tor cu al meu. Dar este

posibil s` m` evite [i pe mine pentru c`

vor confunda numele meu cu numele

celuilalt cabinet…

Pentru a evita aceste gânduri sau

deja probleme pentru unii, exist`

posibilitatea legal` de a-]i proteja

numele sau denumirea prin înregistrare

la Oficiul de Stat pentru Inven]ii [i M`rci.

Numele sau denumirea ta devine prin

înregistrare O MARC~.

Înregistrarea î]i d` dreptul s`-]i folo-

se[ti marca în activitatea ta profesional`

[i S~ INTERZICI oric`rui altcuiva s` folo-

seasc` o denumire identic` sau ase-

m`n`toare cu a ta. Dac` folosirea nume-

lui tù de c`tre altcineva te-a f`cut s`

pierzi clien]i, înregistrarea m`rcii î]i d`

dreptul s` ceri DESP~GUBIRI.

Este foarte important ca atunci când

folose[ti o denumire care vrei s` devin`

cunoscut`, care vrei s` devin` O MARC~,

s` te asiguri c` este original`, c` nu este

deja folosit` [i înregistrat` de altcineva.

Înregistrarea po]i s` o faci singur sau

o po]i face printr-un consultant. Con-

sultantul este o persoan` specializat`, cu

experien]`, care se ocup` de înregistrarea

m`rcilor, de verificarea originalit`]ii unei

denumiri, de urm`rirea procedurii de

înregistrare, de orice probleme legate de

folosirea neautorizat` a m`rcilor, inclusiv

de ac]ionarea în judecat` a celor ce nu

respect` drepturile legale ale celorlal]i.

{i înc` ceva: la Oficiul de Stat pentru

Inven]ii [i M`rci „primul venit este

primul servit”: cine vine primul prime[te

înregistrarea.

Marc` \nregistratÈste important` denumirea sub care îmi ofer serviciile?

Tehnician dentar Andi Dr`gu[ –Pre[edinte ANTD

PROFILUL CANDIDATULUI IN VEDEREA ALEGERILOR DIN 2007

Cotiza]ia lunar` se va m`ri cu 100% de la 1 septembrie

2006 (240 RON/an).

In vederea organiz`rii AlegerilorGenerale pentru noul Consiliu Direc-tor al ANTD ce vor avea loc în lunamai 2007, membrii actualei conduceria ANTD propun câteva tr`s`turi aleviitorilor candida]i precum [i unelemodalit`]i de desf`[urare a alegerilor.

Din viitoarea conducere a ANTDpot face parte doar tehnicieni dentari;

Nu este necesar ca cei ce candi-deaz` s` aib` cuno[tin]e de manage-ment.

Candidatul trebuie s` aib` sus-]inerea prin semn`tur` a colegilor deoriunde din ]ar`, num`rul semn`turi-lor fiind de 25.

Un mandat de conducere va fide patru ani;

Este de dorit s` se înfiin]eze fi-liale regionale de maxim 4 jude]e;

Votul la alegerile din cadrul ZTD2007 se va exercita cu buletin de vot(secret);

Pentru alegerea pre[edintelui sevor organiza alegeri la nivel de filiale,

dintre candida]i;Comisia de num`rare a voturilor

se va alege ad-hoc dintre membriiafla]i în sal`;

Un candidat la pre[edin]ia ANTDva putea exercita dou` mandate;

Pre[edintele ANTD va fi ales deAdunarea General`, iar acesta î[i vaalege echipa cu care va lucra.


INDUSTRIE – TEHNOLOGII

Ideea coroanei telescopate provine

de la Peeso, care a f`cut-o public` \n

SUA \n anul 1907. Promotorul acestei

metode \n Europa a fost Häupl, care a

relatat despre rezultatele ei pozitive \n

1927. Experien]a de pån` acum con-

firm` c` aceast` metod` de ancorare

corespunde cel mai bine cerin]elor bio-

mecanice. Cu toate acestea metoda

este foarte rar folosit` \n România.

Ancorarea telescopat` const` de

fapt din alipirea pe din]ii stålpi a dou`

coroane de \nveli[ care se \mbin` per-

fect. (Fig. 1) Coroana primar` se ci-

menteaz` direct pe bontul dentar, peste

care suprapunem [i coroana secundar`,

care este parte integrant` a scheletului

metalic.

Asigurarea stabilit`]ii protezei este

determinat` de gradul \nalt de fric]iune

dintre coroana primar` [i cea secun-

dar`. Pe termen lung aceast` fric]iune

poate fi asigurat` doar prin realizarea

coroanelor din metale nobile.

|n cazul ancor`rii telescopate din

punct de vedere biologic solicitarea

func]ional` a paradon]iului este deose-

bit de benefic`. Aceasta explic` [i para-

doxul c` din]ii u[ori mobili se stabi-

lizeaz` odat` cu trecerea timpului.

Primul pas este proiectarea lucr`rii

protetice, alegerea [i clasificarea din]ilor

stålpi. Fiecare dinte are un a[a-zis grad

protetic, a carui determinare este foarte

important`. Trebuie s` cunoa[tem

gradul de solicitare a fiec`rui dinte

stålp, precum [i ordinea presupus` a

pierderii din]ilor. Urm`torul pas este

preg`tirea conform planului protetic. In

cazul coroanelor telescopate este foarte

important` prepararea cu prag a bon-

turilor. Trebuie avut grij` la asigurarea

spa]iului suficient pentru realizarea

anatoform` a coroanei.

|n toate cazurile pere]ii coroanei pri-

mare trebuie s` aib` zero grade. Dac`

execut`m o frezare de 2, 4 sau chiar 6

grade, deja vorbim de coroane conice.

(fig. 2) Este important` stabilirea

direc]iei inser]iei, pentru c` aceasta nu

se poate modifica ulterior. Direc]ia

inser]iei este dat` de pozi]ia dintre

Coroanele telescopate – sistemede ancorare moderne

Tehnician dentar Roth Lajos(Ungaria)

Traducere [i adaptare de Tehnician dentar Magyary Elõd

1

2

3

4

5



din]ii stålpi. Tre-

buie s` deter-

min`m ecuato-

rul protetic al

din]ilor stålpi.

Este de remar-

cat c` ecuatorul

protetic nu este

acela[i cu ecua-

torul anatomic

al dintelui.

Mode l a r ea

p`r]ilor primare

se realizeaz` din

cear` (fig.3, 4),

dup` care \nce-

pe frezarea. De

fiecare dat` fo-

losim frez` pen-

tru ceara la o

tura]ie de 5-7

mii de rota]ii pe

minut.

Coroana pri-

mar` se poate

realiza prin dou` metode.

Frez`m paralel pån` la grani]a de

preparare, adic` pån` la marginea sub-

gingival` a coroanei, dup` care se exe-

cut` partea secundar`, ale c`rui margini

au \nchidere supragingival`.

Grani]a de frezare poate fi [i su-

pragingival`. La frezare trebuie s` fim

aten]i ca grosimea peretului s` nu fie

mai sub]ire de 0,3-0,4 mm. Jur \mprejur

trebuie s` realiz`m un plan circular, ast-

fel \ncåt \n`l]imea suprafe]elor frezate

s` fie uniform`. Acest lucru este impor-

tant pentru a asigura fric]iunea uni-

form` pe din]ii stålpi. In`l]imea

suprafe]elor frezate \n cazul coroanelor

telescopice trebuie s` fie de 3,5-4 mm.

Dac` este mai mic`, putem avea prob-

leme cu ancorarea. In caz contrar

fric]iunea va fi prea mare, ceea ce duce

la suprasolicitarea din]ilor stålp (fig. 5,

6, 7). Efectul mecanic de fric]iune al

coroanelor telescopate este determinat

\n mare parte de metalul folosit. Din

6

7

8

9

10 11

12

13 14



p`cate \n ]ara noastr`, din motive eco-

nomice, metalele nobile sunt rareori

folosite. {i aceast` lucrare s-a executat

dintr-un metal inoxidabil, mai concret

Wirobond C (Bego). Dup` turnare

p`r]ile frezate exterioare se sableaz` cu

nisip de 110 microni, iar cele interioare

(\n cazul coroanelor secundare) cu nisip

de 50 microni. In cazul folosirii nisipului

de o granula]ie mai mare pot fi afectate

suprafe]ele netede ale coroanei frezate

(fig. 8).

Frezarea p`r]ilor primare se reali-

zeaz` pe a[a-numitul model de frezare.

La \nceput se folosesc freze mai dure,

dup` care putem trece la freze mai fine

cu o tura]ie de 10-12 mii de rota]ii pe

minut. Pentru a se ob]ine o suprafa]`

mai omogen` decåt la realizarea din

cear`, se recomand` ca partea secun-

dar` s` se realizeze din r`[ini acrilice

pentru modelaj (Pattern Resin) (fig. 13).

Un mare avantaj al acestei metode

const` din contrac]ia neglijabil` a

materialului. Totu[i trebuie s` avem

grij` ca stratificarea s` fie cåt de cåt

uniform` (fig.

15-16). Acesta

e important

deoarece acest

acrilat are un

coeficient de

dilatare mare

[i brusc`, care

poate conduce

la fisurarea

masei de am-

balat. La am-

balare trebuie s` fim aten]i la stabilirea

concentra]iei lichidului masei de amba-

15 16

17 18

19

20

20a21 22

23



lat, deoarece aceasta poate afecta fric-

]iunea dup` turnare (fig. 18). Este

important s` ob]inem o suprafa]` ne-

ted`. Dup` sablare \ncerc`m asamblarea

celor dou` coroane folosind un spray de

contact, care ne ajut` la ajustarea

coroanei secundare. Asamblarea se

poate realiza [i prin frezare primar`. |n

acest caz ajustarea se face pe coroana

primar` cu ajutorul aparatului de frezat.

|n cazul coroanelor telescopate for]a

axial` de trac]iune ce ac]ioneaz` asupra

din]ilor stålpi nu poate dep`[i 8 N. Spre

deosebire de metalele nobile, \n cazul

folosirii metalelor inoxidabile for]a de

fric]iune este de numai 75-80% pe su-

prafa]`.

Experien]a ne arat` c` dup` \ntrebuin-

]are \ndelungat` suprafe]ele \[i pierd din

fric]iune. Acest fapt poate fi remediat prin

folosirea a[a-numitului FGP (Bredent),

material cu dou` componente care se

polimerizeaz` la rece. Totu[i pentru a nu

se ajunge aici, avem mai multe solu]ii,

cum ar fi de exemplu folosirea sistemului

24 25

26 27

28 29

30 31

33

32

34



Wirofix (Bego) cu ajutorul c`ruia fric]iu-

nea se regleaz` ideal (fig. 24-31).

A[adar avantajul metalelor nenobile

fa]` de cele nobile const` din pre]ul de

cost, dezavantajul fiind fric]iunea mai

redus`. Cele dou` solu]ii se \mbin` \n

cazul aplic`rii tehnologiei galvanice.

Cercet`rile au demonstrat faptul c` \n

cazul coroanelor telescopice fric]iunea

este determinat` \n mod hot`råtor de

coroana secundar`. Aceasta \nseamn`

c` \n cazul coroanei primare executate

din metal nobil aplic`m o coroan`

secundar` dintr-un metal nenobil [i

vom ob]ine un grad de fric]iune mai

slab decåt \n caz invers.

Coroanele secundare galvanizate le

putem realiza prin dou` metode.

Metoda clasic` este frezarea coroanei

pe care plac`m prin galvanizare un strat

de metal nobil. Cea de-a a doua vari-

ant` ar fi galvanizarea direct` a

coroanei primare. Aceasta este o solu]ie

mai sigur` [i precis`, pentru c` nu avem

nevoie de [lefuirea coroanei secundare

sau frezarea coroanei primare.

O metod` simpl` este atunci cånd

partea coronar` a unui implant este

folosit` ca [i o cap` primar`. In acest

caz dup` amprentare ob]inem un model

de lucru \n care aplic`m p`r]ile coronare

a implantului, ]inånd de cont de direc]ia

inser]iei conform c`ruia vom freza

p`r]ile coronare (fig. 35, 36). Dup` aces-

te opera]iuni urmez` galvanizarea prin

care ob]inem o coroan` secundar` care

se integreaz` perfect. Pe aceasta real-

iz`m o construc]ie ter]iar` pe care o

turn`m [i pe care prin tehnica de lipire

o \mbin`m cu p`r]ile secundare.

Urmeaz` fa]etarea sau montarea

din]ilor [i finalizarea lucr`rii. Aceast`

metod` este una precis` [i viabil`,

oferind posibilitatea de cur`]are u[oar`.

Pentru pacient \nseamn` o purtare con-

fortabil` [i de lung` durat` (fig. 39, 40).

Chiar dac` metoda descris` necesit`

un \nalt profesionalism [i \nzestrare teh-

nic`, ofer` deosebite satisfac]ii atåt tehni-

cianului dentar, cåt [i medicului dentist, [i

nu \n ultimul rånd pacientului. Metoda

descris` este una dintre cele mai r`spån-

dite \n ]`rile dezvoltate. Am convingerea

c` \n scurt timp tot mai mul]i medici

denti[ti din România vor alege [i ei aceas-

t` posibilitate de restaurare protetic`.

35

37 38

39 40

36


MANAGEMENT

I. INTRODUCERE |N MANAGEMENT

Obiectivul acestei serii de articoleeste de a v` oferi informa]ii de baz`despre vastul domeniu al afacerilor, de av` familiariza cu termeni [i no]iuni eco-nomice care s` v` ajute în conducereaafacerilor proprii, laboratoare dentaresau cabinete medicale. Aceste articolesunt structurate în a[a fel încât s` vòfere informa]iile necesare plecând dela no]iuni de baz` [i mergând pân` lachestiuni de detaliu referitoare planifi-carea afacerilor, elaborarea unui plan deafaceri, elaborarea [i analiza bugetelor,analiza costurilor [i elaborarea pre]uluide cost. La cerea dumneavoastr` putemaborda [i studia cazuri concrete privindrecrutarea, selectarea [i motivarea per-sonalului precum [i orice alt` tem` înstrâns` leg`tur` cu managementulafacerilor. Pentru orice sugestii [i infor-ma]ii suplimentare sunte]i invita]i s` nescrie]i pe adresa redac]iei.

CE ESTE MANAGEMENTUL?

Managementul este art` [i [tiin]` laun loc, art` deoarece aptitudinile [i tal-entul nu pot fi înv`]ate din c`r]i, [tiin]`deoarece multe dintre cuno[tin]e vinprin studierea c`r]ilor, analiz` [i studiide caz, studiul ofer` posibilitateaîn]elegerii [i dezvolt`rii aptitudinilorpersonale în conformitate cu cerin]eleorganiza]iei [i societ`]ii umane, din carefacem parte.

Managementul este arta de a stabili[i îndeplini obiective într-un mod efi-cient, prin planificarea, organizarea, influ-en]area [i controlul resurselor unei orga-niza]ii indiferent de m`rimea acesteia.

1. Managerul

Managerul este cel care st`pâne[tesau ar trebui s` st`pâneasc` aceast`

art`. Dup` cum rezult` [i din aceast`defini]ie, managerul este cel care tre-buie s` asigure buna func]ionare a orga-niza]iei, s` o conduc` spre realizareascopurilor [i obiectivelor stabilite.

În cazul nostru în mod special(investitori, tehnicieni dentari, medici)care am ini]iat organiza]ii comerciale/afaceri în aceast` industrie, indiferentde forma juridic` de organizare PFA -Persoan` Fizic` Autorizat` sau admin-istratori de SC - Societate Comercial`,trebuie s` fim con[tien]i [i s` ne asu-m`m în mod con[tient sarcinile [i obli-ga]iile stabilite de societatea în caretrìm la primirea unei licen]e de busi-ness (autoriza]ii de func]ionare) indife-rent dac` am f`cut aceasta în mod vo-luntar sau am fost obliga]i s` o facemde c`tre societate prin reprezentan]iiacesteia.

2. Func]iile Managerului

2.1 Planificarea - rolul planific`riieste de a stabili misiunea, scopurile [iobiectivele organiza]iei, necesarul [imodul de utilizare a resurselor precum[i evaluarea, definirea modalit`]ilor [i atehnicilor de atingere a acestora.

Absen]a planific`rii, o planificaredefectuoasa sau alegerea unor obiectivenerealiste va avea ca rezultat dizolvareaorganiza]iei.

Cea mai important` decizie în întreg-ul lan] de planificare o constituie sta-bilirea misiuni, obiectivului pentru careeste creat` organiza]ia, f`r` o misiune,un obiectiv foarte clar definit organiza]iadumneavoastr` nu va putea exista.

Exemple de obiective:

Tehnica dentar` - Produc]ia de dis-pozitive medicale unicat (protetica

stomatologic`) la cel mai bun raportcalitate/pre].

Stomatologie - Oferirea de serviciimedicale de specialitate la cele maiînalte standarde.

Putem observa c` ceea ce au încomun cele dou` tipuri de activit`]i,produc]ia de dispozitive medicale unicat[i serviciile medicale de stomatologie,este calitatea, întelgem din aceasta c`întregul proces de planificare [i evaluareva trebui s` se concentreze în vedereaob]inerii calit`]ii, prin care s` poat` facefa]` cerin]elor clien]ilor.

2.2 Organizarea - prin organizaresunt create structurile [i leg`turile din-tre aceste structuri, sarcinile [iobliga]iile fiec`reia dintre ele [i le suntalocate resursele necesare, pentru còrganiza]ia în întregul ei s` poat` atingemisiunea/obiectivele pentru care a fostcreat`.

Organizarea este un proces contin-uu, care necesit` o analiz` profund` [icomplex` a nevoilor [i cerin]elor interne[i externe, în concordan]` cu resurseleexistente [i viitoare ale afacerii. Oricesub- sau supradimensionare a struc-turilor va avea ca efect desfiin]areaorganiza]iei (falimentul afacerii).

2.3 Conducerea - abilitatea person-al` de a utiliza cuno[tin]ele [i influen]a,pentru a comunica [i motiva personalulangajat, s` doreasc` atingerea unuinivel de performan]` superior, care s`duc` în final la îndeplinirea misiunii/obiectivelor organiza]iei.

Conducerea presupune crearea unuisistem de comunica]ii [i rela]ii interper-sonale la nivelul întregii organiza]ii,plecând de la un singur om [i pân` lanivelul grupurilor de interese din cadrul

No]iuni generale de management cu aplica]ie \n tehnica dentar` [i stomatologie Marian Ringhilescu


MANAGEMENT

organiza]iei, pentru a putea preveni [iîmpiedica apari]ia unor generatori deconflict cu efecte negative asupraîntregii afaceri.

Conducerea poate fi exercitat` înmai multe moduri, în func]ie de modulde conducere adoptat, angaja]ii pot fimotiva]i sau demotiva]i s` executesarcinile încredin]ate la termen [i prinutilizarea întregii lor capacit`]i fizice [iintelectuale.

Un adev`rat conduc`tor/lider tre-buie s` comunice permanent cu organi-za]ia pe care o conduce, s` caute per-manent motiva]ii [i s` motiveze între-gul personal.

Angaja]ii insuficient motiva]i au carezultat clien]i nemul]umi]i, care maidevreme sau mai târziu vor renun]a lacolaborarea cu dumneavoastr`, iar f`r`clien]i afacerea ta va înceta s` mai existe.

2.4 Controlul - sau monitorizareaactivit`]ii pentru a determina dac`organiza]ia se îndreapt` spre atingereaobiectivelor propuse [i efectuarea co-rec]iilor necesare în cazul în care aceas-ta se abate din drum.

Controlul presupune crearea unuisistem informa]ional, stabilirea unui sis-tem de valori proprii organiza]iei, criteriide performan]` pentru preg`tirea, eval-uarea [i recompensarea personaluluiangajat în atingerea obiectivelor.

3. Rolurile managerului

Rolurile managerului reprezint`activit`]i pe care managerul trebuie s`le duc` la îndeplinire pentru a atingescopurile [i obiectivele organiza]iei.

3.1 Lider - reprezint` organiza]ia ladiverse festivit`]i, motiveaz`, instruie[-te, [i comunic` cu subordona]ii, face le-g`tura între mediul intern [i extern, mo-nitorizeaz` activitatea, prime[te [itransmite informa]ii în mediul intern [iextern organiza]iei, particip` la nego-cieri [i negociaz` în numele organiza]iei.

3.2 Alocator de resurse - identific`[i ini]iaz` oportunit`]i, deleag` sarcini [iatribu]ii, ia decizii de corectare [i stabi-

lizare în situa]ii de criz` sau generatoarede conflict, aloc` resurse financiare, teh-nologice [i umane, stabile[te priorit`]ile.

4. Activitatea managerului

Activitatea unui manager este ca-racterizat` prin varietate [i fragmentare

5. Calit`]i [i aptitudini

Complexitatea [i diversitatea munciiunui manager presupune existen]a unoraptitudini [i calit`]i f`r` de care acestanu poate [i nu trebuie s` î[i asume rolulde manager al unei afaceri.

5.1 Viziunea de ansamblu - cali-tatea unui manager de a vedea organi-za]ia [i structurile în ansamblu [i detal-iu, de a stabili rela]iile dintre acestea,sau calitatea de a vedea din “avion”.

5.2 Lucrul cu oamenii - aptitudineade a lucra cu [i prin intermediul altoroameni, aceast` aptitudine permitedeschiderea unor canale de comunica]iela nivel interpersonal, subordona]ii aces-tuia vor putea exprima f`r` team` [i vorfi încuraja]i s` î[i exprime ideile [i opini-ile. Aceast` aptitudine este permitemotivarea superioar` a angaja]ilor.

5.3 Aptitudini tehnice - permiteutilizarea ma[inilor, uneltelor,în]elegerea fenomenelor specificeindustriei în care activeaz` [i ajut` lacre[terea performan]elor.

6. Niveluri de management

6.1 Top - cel mai înalt nivel man-agerii de la acest nivel sunt responsabilipentru întreaga organiza]ie, ei definescobiective [i stabilesc strategii de atin-gere a acestora.

6.2 Middle - nivelul mediu al com-paniei managerii de la acest nivel suntresponsabili cu implementarea obiec-tivelor, strategiei [i politicilor stabilitede conducerea superioar`, de asemeneacoordoneaz`, iau decizii [i sunt respon-sabili pentru activitatea din structurileîncredin]ate spre coordonare.

6.3 Entry - reprezint` primul [i aldoilea nivel de conducere managerii de

la acest nivel sunt responsabili pentrucoordonarea activit`]ilor primare. Princi-pala lor sarcin` este s` aplice regulile [inormele stabilite de c`tre e[aloanelesuperioare pentru a motiva [i ob]inerezultate superioare în activitatea zilnic`

7. Tipuri de manageri

7.1 General Manager - este respon-sabil de coordonarea activit`]ii lanivelul întregii organiza]ii sau doar amai multor structuri func]ionale dinaceasta.

7.2 Project Manager - este respon-sabil de coordonarea mai multor per-soane, care lucreaz` în structuri diferiteale organiza]iei, dar pentru atingerea,realizarea aceluia[i proiect, obiectiv.

7.3 Manager Func]ional - este res-ponsabil de coordonarea unei structurifunc]ionale clar definite (contabilitate,produc]ie, marketing, vânz`ri, aprovizio-nare etc...)

RECAPITULARE

1. Managerul - este persoana-coor-donator care trebuie s` asigure bunafunc]ionare a organiza]iei, s` o conduc`spre realizarea scopurilor [i obiectivelorstabilite.

2. Func]iile managerului:- conducerea - planificarea - organizarea- controlul3. Rolurile managerului:- lider- alocator de resurse4. Calit`]i [i aptitudini:- viziunea de ansamblu- lucrul cu oamenii- aptitudinile tehnice5. Niveluri de management:- top management- middle management- entry level management6. Tipuri de manageri:- Managing Director (director coor-

donator)- General Manager (coordonator

general)- Project Manager (coordonator de

proiect)- manager func]ional

Angajez tehnicieni dentari.Tel. 0744 834 754

Angajez tehnicieni dentariTel. 021 210 9974

Angajez tehnicieni dentariTel. 021 321 4700, 07276 26960

Angajez tehnicieni dentari Tel. 0724 260 951

Angajez tehnicieni dentari Tel. 0724 237 176

Angajez tehnicieni dentari cuexperien]`Tel. 021 222 7167, 0722 334 844

Angajez tehnicieni dentariTel. 021 252 9144, 0722 300 731,0724 342 949

Ofer spre \nchiriere laborator dentarcomplet utilat0745 011 537

Laborator de tehnic` dentar` ofer`studen]ilor din anul III sau proas-

pe]ilor absolven]i posibilitatea apro-fund`rii cuno[tin]elor \n eventuali-tatea angaj`rii.Tel. 021 610 2568

Ofer spre închiere cabinet stomato-logic Tel. 0740 045 579

Vånd Sistem Belle Glass [i butelieAzot Tel. 021 242 0521, 0722 664 454

Vånd Trus` ceramic` Vintage Halo- ShofuTel. 0745 047 962

Vånd foarte avantajos ma[in` deturnare cu induc]ie Ducatron seria 3Tel. 0745 020860

Vånd sablator cu dou` diuze [ireciclare, în stare bun`Tel. 0720 803 208

Cump`r cuptor por]elan [i cuptorpreînc`lzireTel. 0726 142 149

AB

ON

AM

EN

T Firma

Nume Prenume Func]ia

Adresa

Telefon Fax E-mail

Profesia: Tehnician dentar Medic stomatolog

Statut: Proprietar Asociat Angajat permanent Colaborator

Forma de organizare: Persoan` fizic` autorizat` Societate comercial`

PRIM

E{TI

GRA

TUIT

MICA PUBLICITATE

CENTRUL EUROPEAN DE

FORMARE DENTAR~

Organizeaz` cursuri de:

- Ini]iere în protezarea pe

implante;

- Proteza fix` cimentat`

sau în[urubat` pe

implante;

- Proteza mobil` pe

implante;

- Estetic` dentar`;

- Metalurgie dentar`;

- Fotografie digital`

Cursurile sunt sus]inute de

tehnician dentar Richard

Abulius din Fran]a

3-4 Noiembrie 2006,

Bucure[ti: “Proteza mobil`

pe implante”

Detalii [i înscrieri la tel.:

072 137 00 00 sau pe

www.iefd.ro


Bucure[ti, Bdul M. Kog`lniceanu nr. 49, sc. B, ap. 58, sector 5Tel./Fax: 021 - 316 41 26, 0788 266 198 Cont: RO 04 BPOS 7020 2912 159 R OL 01BANCPOST - filiala Mo[ilor Cod fiscal: 15027454E-mail: [email protected]; www.antd.ro

ASOCIA}IA ASOCIA}IA NA}IONAL~ A NA}IONAL~ A

TEHNICIENILOR DENTARITEHNICIENILOR DENTARI

FILIALA ANTD MARAMURE{Claudiu T`taru - tel. 026 221 2865, 0766 219 824

FILIALA ANTD TÂRGU MURE{Graf Edita - tel.0745 010 876 [iMagyary Elod - tel.0722 319 895, 0788 266 199.

FILIALA ANTDBISTRI}A-N~S~UDPaul Gabor - tel. 0263 218 8710744 765 502

GRUP DE INI}IATIV~ LA CLUJ-NAPOCASzalina Louis Alberto - tel. 0788 941 810.

GRUP DE INI}IATIV~ LA TULCEAEmilia Iordache - tel. 0745 845 821.

GRUP DE INI}IATIV~ LA PLOIE{TIMarian Ringhilescu - tel. 0723 736 018.

GRUP DE INI}IATIV~ LA SLATINAVasile B`cil` - tel. 0723 557 289.

GRUP DE INI}IATIV~ LA CRAIOVAMarian Cic` - tel. 0722 561 128.

GRUP DE INI}IATIV~ LA TÂRGU-JIUMarian Hulea - tel. 0724 384 050.

GRUP DE INI}IATIV~ LA ORADEADecebal Moisa - tel. 0744 475 092.

GRUP DE INI}IATIV~LA SIBIUIoan {erb - tel. 0269 213 925, 0744 585 398

GRUP DE INI}IATIV~LA CONSTAN}ACorina Listaru - tel. 0241 696 500, 0722 531 932.

FILIALA ANTD GALA}I-BR~ILAGabriel Popa - tel. 0236 312 652,0722 262 255, 0788 884 584

FILIALA ANTD BRA{OVLauren]iu Olteanu - tel. 0268514 345.

FILIALA ANTD IA{INicolae Gherman - tel. 0232 261 822, 0788 296 796.

AFILIAT FEPPD

Stima]i colegi membri ANTD, pentru a beneficia \n continuare de revista Tehnica Dentar`, v` rug`m s` sus]ine]i editarea acestei reviste prin plata cotiza]iei dumneavoastr`!

Pentru rela]ii [i \nscrieri, v` rug`m s` v` adresa]i filialelor noastre:

Cum pentru dezvoltareaprofesiunii elementulprincipal îl constituiecongresele, participan]iila eveniment au fost deacord c` ZTD sunt omodalitate de informare[i un prilej unic de arealiza leg`turi atît deprofesionale, cît [isocial-umane.

revista teh.dent. 2006

Documents