1. Caror nave se aplica prevederile COLREG 1972?

a.Tuturor navelor care naviga n apele internationale;

b.Tuturor navelor care naviga n rade, strmtori si n marea libera;

c.Tuturor navelor aflate n largul marii si pe toate apele nvecinate accesibile navelor maritime.|c

2. Cum influenteaza prevederile regulamentului prescriptiile speciale referitoare la navigatie n rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau cai de navigatie interioare, accesibile navelor maritime?a. Dispozitiile regulamentului nu trebuie sa mpiedice aplicarea prescriptiilor speciale, stabilite de catre autoritatea competenta, dar asemenea prescriptii speciale trebuie sa fie ct mai conforme cu prezentele reguli;

b. Autoritatea competenta nu este obligata sa tina seama de prescriptiile regulamentului;c.n toate situatiile, se vor aplica prevederile regulamentului.|a3. Cum influenteaza prevederile regulamentului, luminile si semnalele navelor de razboi, navelor de convoi si navelor ce pescuiesc alcatuind o flotila? (1.c)

a. Guvernul unui stat poate stabili prescriptiile speciale cu privire la numarul luminilor de pozitie, a semnalelor luminoase, dar n masura posibilului, sa fie astfel nct sa faca imposibila confundarea lor cu prevederile regulamentului;

b. Guvernul unui stat poate stabili orice lumini si semne;c. Se vor ntocmi prevederile regulamentului.|a4. Cnd este exonerata o nava, comandantul sau armatorul de consecintele unei neglijente sau de neluarea tuturor masurilor cerute de o buna practica marinareasca? (2.a)a. Aplicarea regulilor scuteste nava, comandantul sau armatorul de orice raspundere;

b. Conformarea ntocmai la prevederile regulii nava privilegiata scuteste nava, comandantul sau armatorul de orice raspundere;

c. Dispozitiile regulamentului nu scuteste nava, comandantul sau armatorul de consecintele unei neglijente oarecare n ceea ce priveste aplicarea regulamentului sau n ceea ce priveste luarea tuturor masurilor cerute de o buna practica marinareasca.|c

5. Cnd sunt permise abateri de la prevederile regulamentului? (2.b)a. n apele nationale, rade si pe toate apele nvecinate accesibile navelor maritime;b. Cnd exista un pericol de navigatie, riscul unei coliziuni, precum si n toate mprejurarile deosebite;

c. Indiferent de situatie, nu este permisa abaterea de la prevederile regulamentului.|b26. Ce se intelege prin expresia "vizibilitate redusa" ?a. Orice situatie in care vizibilitatea este redusa sub 1,5 Mm. b. Situatia cind datorita cetii, ploii sau zapezii vizibilitatea este redusa.c. Orice situatie in care vizibilitatea este redusa din cauza cetii, burnitei, ninsorii, averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip, ori din orice cauze asemanatoare.|c

27. Cum trebuie sa se asigure veghea la bordul navei? a. Trebuie sa se asigure n permanenta o veghe vizuala si auditiva corespunzatoare, folosind n acelasi timp toate mijloacele disponibile, potrivit cu mprejurarile si conditiile existente, n asa fel nct sa permita o apreciere completa a situatiei si a pericolului de coliziune;

b. Trebuie sa se asigure n permanenta o veghe vizuala pentru evitarea unei situatii periculoase;c. n conditii de vizibilitate redusa se va organiza o veghe corespunzatoare pentru a aprecia existenta unui pericol de coliziune.|a28. Cnd se naviga cu viteza de siguranta?a. Pe timp de vizibilitate redusa;b. Tot timpul;

c. Pe strmtori, canale si n conditii de navigatie dificile.|b29. Care este ratiunea navigatiei cu viteza de siguranta?a. Se naviga cu viteza de siguranta pentru a se putea actiona corect si eficace pentru prevenirea unei coliziuni si pentru ca nava sa poata fi oprita pe o distanta corespunzatoare mprejurimilor si conditiilor existente;

b. Se naviga cu viteza de siguranta pentru a se putea evita n orice conditii o eventuala coliziune;c. Se naviga cu viteza de siguranta pentru evitarea unei situatii de foarte mare apropiere fata de alte nave.|a

30. Care sunt factorii ce trebuie luati n consideratie pentru determinarea vitezei de siguranta?a. Lungimea navei, calitatile nautice ale navei,puterea masinii si vizibilitatea;b. Pregatirea echipajului, conditiile de navigatie, vizibilitatea;c.Vizibilitatea, densitatea traficului, capacitatea de manevra a navei, noaptea, existenta unui fundal luminos, starea vntului si a marii, pescajul navei.|c

31. Care sunt factorii ce trebuie luati n consideratie pentru determinarea vitezei de siguranta n plus, pentru navele care folosesc radarul? a. Existenta unei distante minime de trecere corespunzatoare, folosirea unei scale de distante convenabile nlaturarea bruiajului;b. Caracteristicile, eficacitatea, limitarile rezultate din scala utilizata, efectul starii marii, numarul, pozitia si miscarea navelor;

c. Sunt aceiasi factori ca atunci cnd radarul nu se foloseste.|b

32. Ce mijloace trebuie sa foloseasca o nava pentru a stabili daca exista pericolul de coliziune?a. Orice nava trebuie sa foloseasca toate mijloacele disponibile corespunzatoare mprejurarilor si conditiilor existente pentru a stabili daca exista un pericol de coliziune;

b. Orice nava trebuie sa foloseasca toate mijloacele vizuale pentru a stabili daca exista pericolul de coliziune;c.Orice nava trebuie sa foloseasca radarul pentru a stabili daca exista pericolul de coliziune.|a

33. Cum trebuie utilizat un echipament radar daca acesta exista la bord?a. Echipamentul radar va fi utilizat cnd vizibilitatea este redusa utiliznd scalele de distanta adecvata;

b.Echipamentul radar va fi utilizat pentru evitarea riscurilor de coliziune;c.Trebuie folosit n mod corespunzator incluznd exploatarea la distanta mare, cu scopul de a descoperi din timp un pericol de coliziune si determinarea pozitiei obiectelor detectate cu radarul sau orice alta observare sistematica echivalenta.|c

34. Cnd se considera ca exista pericol de coliziune?a. Cnd navele naviga n drumuri opuse;

b. Cnd relevmentul compas la o nava care se apropie nu variaza ntr-un mod apreciabil;

c. Cnd viteza de apropiere ntre cele doua nave este foarte mare.|b

35. Cnd se considera ca exista pericol de coliziune, chiar daca relevmentul variaza apreciabil?a. La apropierea de o nava foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nava care se afla la o distanta mica;

b. La o nava care vine travers si se apropie foarte repede;c. La apropierea de o nava cu viteza mica, pe care o ajungem din pupa.|a

36. Cum trebuie sa se execute o manevra pentru evitarea unei coliziuni?a. Din timp, cu schimbari de drum, pentru a nu devia prea mult de la drumul navei;b. Hotart, din timp si conform cu o buna practica marinareasca;

c. Hotart, cu variatii de drum si viteza pentru evitarea pericolului.|b

37. Cum trebuie sa se execute schimbarile de drum si/sau viteza pentru evitarea unei coliziuni?a. Schimbari mici de drum si/sau viteza pentru a nu devia prea mult de la drumul navei;b. Schimbari destul de mari de viteza si mici de drum, pentru a nu devia prea mult de la drumul navei;

c. Daca mprejurarile permit, sa fie destul de mare pentru a putea fi perceputa imediat de orice nava care o observa vizual sau cu radarul.|c

38. Daca pentru evitarea coliziunii este suficienta numai schimbarea de drum, cum trebuie ea executata?a. Manevra se va face cu mult timp nainte, sa fie substantiala si sa nu conduca la o alta situatie de foarte mare apropiere;

b. Se vor executa schimbari de drum, suficiente pentru evitarea coliziunii;c. Se va efectua o schimbare de drum suficienta pentru ca sa se elimine orice pericol de coliziune.|a39. Ce distanta trebuie sa asigure manevra de evitare, ntre nave?a. Se va asigura o distanta care sa fie mai mica de 6 cabluri;b. Se va executa astfel nct sa permita trecerea la o distanta de siguranta;

c. Se va executa astfel nct navele sa treaca la o distanta de peste 2 Mm.|b40. Pna cnd se controleaza eficacitatea unei manevre de evitare?a. Pna cnd navele vor fi la travers una fata de cealalta;b. Pna cnd nava cealalta va fi ntr-un unghi de peste 45o tribord-babord;c. Pna cnd cealalta nava a fost complet si definitiv depasita.|c

41. Care este manevra cea mai indicata pentru a se cstiga mai mult timp pentru aprecierea situatiei, atunci cnd trebuie sa se evite o coliziune?a. Reducerea vitezei sau oprirea completa, stopnd masinile ori punndu-le napoi;

b. Stoparea navei;c. Reducerea la un minim de viteza pna la limita guvernarii.|a

42. Cum se naviga ntr-un senal sau cale de acces ngusta?a. Pe mijlocul senalului sau caii de acces;b. Ct mai aproape posibil de marginea exterioara din dreapta a senalului sau a caii de acces respective atunci cnd aceasta se poate face;

c. Se va naviga ntotdeauna ct mai aproape posibil de marginea exterioara a senalului sau caii de acces, pentru asigurarea unei veghe corespunzatoare.|b

43. Cum trebuie sa navige navele cu o lungime mai mica de 20 m si navele cu vele pe o cale de acces ngusta?a. Ca toate celelalte nave;b. Ct mai aproape de mijlocul caii de acces;c. Sa navige astfel nct sa nu stnjeneasca trecerea navelor care nu pot naviga n deplina siguranta dect prin senal sau calea de acces ngusta.|c

44. Cum se comporta navele n curs de pescuit ntr-un senal sau cale de acces ngusta?a. Nu trebuie sa stnjeneasca trecerea altor nave care naviga prin senal sau cale de acces ngusta;

b. Vor pescui numai pe mijlocul caii de acces nguste, pentru a nu deranja traficul navelor n ambele sensuri;c. Se comporta ca o nava privilegiata care trebuie evitata.|a

45. Ce semnale pot da navele care naviga prin senal si se ndoiesc de intentiile navei care traverseaza senalul?a. Un sunet lung si doua scurte;b. Un semnal de avertizare compus din cinci sunete scurte;

c. Un semnal lung de atentionare.|b

46. Ce masuri de siguranta trebuie sa ia o nava care se apropie de un cot aflat ntr-un senal sau cale de acces ngusta?a. Sa emita cinci sunete scurte (de avertizare);b. Sa emita un semnal scurt si sa navige pe partea dreapta a senalului;c. Sa emita un semnal lung si sa navige cu prudenta si vigilenta.|c62. Cum trebuie sa manevreze doua nave cu propulsie mecanica care naviga pe drumuri direct opuse, sau aproape opuse, cnd exista pericolul de coliziune?a. Fiecare va manevra babord pentru a trece n siguranta;b. Navele vor da semnalele corespunzatoare si vor veni la tribord sau babord dupa situatie;c. Fiecare din ele trebuie sa se abata la tribord pentru a trece prin babordul celeilalte.|c

63. Cnd se considera ca navele au drumuri direct opuse?a. Cnd o nava vede o alta nava n prova si astfel nct noaptea luminile de la catarg ale celeilalte nave sa se vada pe aceiasi verticala si de asemenea, sa se vada amndoua luminile din borduri, iar ziua sub unghiul corespunzator;

b. Cnd noaptea se vad luminile de la catarg aproape pe aceeasi verticala si una din luminile din borduri, iar ziua catargele se vad sun un unghi mic;c. Cnd se vad luminile de la catarge si luminile din pupa.|a64. Cum trebuie sa manevreze doua nave cu vele care se apropie una de alta, astfel nct exista pericolul de coliziune si primesc vntul din borduri diferite?a. Nava care primeste vntul din babord trebuie sa se abata din drumul navei care primeste vntul din tribord;

b. Nava care primeste vntul din tribord trebuie sa se abata din drumul navei care primeste vntul din babord;c. Nava care primeste vntul din pupa trebuie sa se abata din drumul navei care primeste vntul din tribord.|a65. Cum trebuie sa manevreze doua nave care se apropie una de alta astfel nct exista pericolul de coliziune si primesc vntul din acelasi bord?a. Nava care vede pe cealalta prin babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte nave;b. Nava care este n vnt se va abate din drumul navei sub vnt;

c. Nava care vede pe cealalta nava prin tribord trebuie sa se abata din drumul ei.|b

66. Ce manevra trebuie sa se execute n situatia cnd doua nave cu propulsie mecanica au drumuri care se ncruciseaza, n asa fel nct exista pericolul de coliziune?a. Nava care vede prin babord se va abate din drumul celeilalte nave;b. Nava care vede prin tribord cealalta nava trebuie sa reduca viteza sau sa stopeze pentru a permite celeilalte nave sa treaca;c. Nava care vede prin tribord trebuie sa se abata din drumul celeilalte si daca mprejurimile permit sa evite sa-i taie drumul prin prova.|c

67. Care este manevra unei nave care este obligata sa se abata din drumul altei nave?a. Trebuie, pe ct posibil, sa manevreze din timp, hotart si n asa fel nct sa se ndeparteze la o distanta apreciabila;

b. Trebuie sa manevreze din timp, cu schimbari de drum mici, pentru a nu devia prea mult de la drum;c. Cnd navele se apropie va manevra suficient prin schimbari de drum pentru evitarea completa a pericolului.|a

68. Care este manevra unei nave care nu este obligata sa se abata din drumul altei nave?a. Trebuie sa-si mentina drumul si viteza;

b. Va schimba de drum pentru a evita o situatie periculoasa;

c. Va reduce sau va stopa pentru a nu se crea situatii periculoase.|a

69. Cnd trebuie sa manevreze nava care nu este obligata sa se abata din drumul altei nave?a. Indiferent de situatie nu se va abate niciodata din drumul altei nave;b. Imediat ce i se pare evident faptul ca nava care are obligatie de a se abate din drumul sau nu face manevra corespunzatoare, prevazuta de regulament;

c. Cnd n urma observarii relevmentului si-a dat seama ca exista riscul de coliziune.|b

70. Cnd trebuie sa manevreze nava care nu este obligata sa se abata din drumul altei nave?a. Cnd navele naviga pe strmtori;b.La intrarea sau iesirea dintr-o schema de separare a traficului;c. Cnd dintr-o cauza oarecare, se gasesc att de aproape de alta nava, nct coliziunea nu poate fi evitata numai prin singura manevra a celeilalte nave, se va executa manevra cea mai indicata pentru evitarea coliziunii.|c

71. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava cu propulsie mecanica n mars?a. Navele care nu sunt stapne pe manevra lor;

b. Tuturor navelor petroliere si navelor care transporta gaze lichefiate;c. Navelor cu propulsie mecanica, cu viteza mare.|a

72. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava cu propulsie mecanica n mars?a. Navelor pilot n mars n timpul serviciului de pilotaj;

b. Navelor cu capacitate de manevra redusa;

c. Navelor specializate care transporta containere si navelor Ro/Ro.|b

73 Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava cu propulsie mecanica in mars ?a. Navelor colectoare (de peste) in mars. b. Navelor de cercetare aflate in mars. c.Navelor de pescuit aflate in curs de pescuit.|c

74. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava cu propulsie mecanica n mars?a. Navelor cu vele;

b. Velierelor care naviga numai cu masina;c. Velierelor care poarta la prova un semn conic negru, cu vrful n jos.|a

75. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava cu vele aflata n mars?a. Navelor cu propulsie mecanica cu viteza mai mica;b. Navelor care nu sunt stapne pe manevra lor;

c. Navelor petroliere sau navelor care transporta gaze lichefiate.|b

76. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava cu vele aflata n mars?a. Navelor frigorifice cu viteza mare;b. Navelor petroliere;c.Navelor cu capacitate de manevra redusa.|c

77. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava cu vele aflata in mars ? a. Navelor in curs de pescuit.

b. Traulerelor aflate in mars spre zona de pescuit. c. Navelor colectoare de peste aflate in mars.|a

78. Din drumul caror nave trebuie sa se abata, n masura posibilitatilor, o nava n curs de pescuit, n mars?a. Unor nave colector de peste aflate n mars spre locul de ancoraj;b. Navelor ne stapne pe manevra lor;

c. Navelor de pilotaj n mars pentru a duce pilot.|b

79. Din drumul caror nave trebuie sa se abata in masura posibilitatilor, o nava in curs de pescuit, in mars ?a. Navelor cu propulsie mecanica cu viteza marita. b. Navelor cu perna de aer in mars. c. Navelor cu capacitate de manevra redusa.|c

80. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava stinjenita de pescajul sau ?a. Navelor cu capacitate de manevra redusa.

b. Navelor cu propulsie mecanica in mars, dar cu viteza redusa.c. Navelor specializate.|a

81. Din drumul caror nave trebuie sa se abata o nava stinjenita de pescajul sau ?a. Navelor cu vele.b. Navelor nestapine pe manevra lor.

c. Navelor petroliere si care transporta gaze lichefiate.|b

82. Ce nave, daca imprejurarile permit, nu trebuie sa impiedice libera trecere a unei nave stinjenita de pescajul sau ?

a. Navele cu capacitate de manevra redusa. b. Navele nestapine pe manevra. c. Navele cu propulsie mecanica in mars.|c

83. Ce masuri de siguranta trebuie sa ia un hidroavion amerizat ?a. Sa se tina cit mai departe de toate celelalte nave, si sa evite de a le stinjeni navigatia.

b. Sa dea semnalul de avertizare pentru a putea fi evitat din timp.c.Sa se considere ca orice nava privilegiata si sa-si continue drumul si viteza.|a

84. Caror nave li se aplica regulile de conducerea navelor pe vizibilitate redusa?a. Navelor care naviga n interiorul zonelor de vizibilitate redusa si numai una dintre ele nu vede pe cealalta;b. Navelor care nu se vad una pe alta si care naviga nlauntrul sau n apropierea zonelor de vizibilitate redusa;

c. Navelor care naviga n interiorul sau n apropierea zonelor de vizibilitate redusa si observa una la alta numai luminile de la catarg.|b

85. Cu ce viteza trebuie sa navige o nava n conditii de vizibilitate redusa?a. Cu viteza redusa si veghe la prova;b. Cu viteza economica, dar cu radarul n functiune si cu o veghe corespunzatoare pentru a evita pericolul de coliziune;c. Cu o viteza de siguranta adaptata mprejurarilor existente si conditiilor de vizibilitate redusa.|c

86. Cum trebuie sa navige o nava cu propulsie mecanica n conditii de vizibilitate redusa?a. Cu viteza de siguranta si masinile gata pentru a manevra imediat;

b. Cu viteza redusa, da telegraful la ?atentiune?;

c. Cu viteza economica, dar cu o veghe marita.|a

87. O nava detecteaza numai cu radarul prezenta altei nave, trebuie sa stabileasca daca exista posibilitatea unei situatii de foarte mare apropiere si/sau un pericol de coliziune. n acest caz nava trebuie sa ia mult timp nainte masuri pentru evitarea acestei situatii, totusi, daca aceste masuri constau dintr-o schimbare de drum, indicati ce manevra, n masura posibilului, este necesar sa se evite?a. O schimbare de drum catre tribord n cazul unei nave care se afla naintea traversului, cu exceptia cazului cnd aceasta nava este ajunsa din urma;b. O schimbare de drum catre babord n cazul unei nave care se afla naintea traversului, cu exceptia cazului cnd aceasta este o nava ajunsa din urma;

c. O schimbare de drum de 180o (drum invers) pentru a evita pericolul de coliziune.|b

88. O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta altei nave trebuie sa stabileasca daca exista posibilitatea unei situatii de foarte mare apropiere si/sau un pericol de coliziune. n acest caz nava trebuie sa ia cu mai mult timp nainte masuri pentru evitarea acestei situatii, totusi, daca aceste masuri constau ntr-o schimbare de drum, indicati ce manevre, n masura posibilului, este necesar sa se evite?a. O schimbare de drum n directia opusa unei nave care se afla la travers sau napoia traversului;b. O schimbare de drum de 90o n sens invers directiei semnalului pentru a se considera nava ajunsa din urma;c. O schimbare de drum n directia unei nave care se afla la travers sau napoia traversului.|c

89. Cu exceptia cazului in care s-a stabilit ca nu exista pericolul de coliziune, indicati ce trebuie sa faca o nava, care aude dintr-o directie ce pare a fi inaintea traversului, semnalul de ceata al unei nave, care nu poate evita o situatie de foarte mare apropiere cu o alta nava aflata inaintea traversului ?a. Sa reduca viteza sa la minimum necesar mentinerii drumului si la nevoie sa opreasca, navigind cu atentie extrema pina cind pericolul de coliziune a trecut.b. Sa navige cu aceeasi viteza pe care a avut-o inainte, dar cu masinile gata de manevra pentru evitarea pericolului.c. Sa navige cu viteza economica de mars, cu o veghe corespunzatoare, cu radarul in functiune si masinile pe "atentiune" gata de manevra.|a

90. La ce distanta trebuie sa se vada lumina de remorcaj pentru navele cu lungimea de 50m sau mai mare ?a. 2mile marine.b. 3mile marine.c.3,5 mile marine.|b

91. n ce perioada sunt respectate regulile ce se refera la lumini?a. Pe timpul noptii;b.Pe timpul noptii si pe vizibilitate redusa;c.De la apusul la rasaritul soarelui.|c

92. Cnd mai pot fi purtate luminile prevazute de reguli?a. De la rasaritul la apusul soarelui, pe timp de vizibilitate redusa si n toate mprejurarile n care aceasta masura este socotita necesara;b. Cnd vizibilitatea este sub 3Mm;c. n strmtori cnd vizibilitatea este redusa.|a

93. Cnd se vor respecta regulile referitoare la semne?a. n timpul crepusculului;b. Pe timpul zilei;c. Ziua sau noaptea cnd este cazul.|b

94. Ce se ntelege prin expresia lumina de catarg?a. Orice lumina alba instalata pe catargul unei nave la o naltime prevazuta de normele de registru;b. Orice lumina alba vizibila pe tot orizontul;c. O lumina alba, asezata deasupra axului longitudinal al navei, aratnd o lumina nentrerupta pe un arc de orizont de 225o si asezata astfel ca sa arate 22,5o napoia traversului n fiecare bord.|c

95. Ce se ntelege prin expresia lumina din bord? a. Lumina verde la tribord si lumina rosie la babord, vizibile pe un arc de 112,5oadica de la prova pna la 22,5o napoia traversului;b. Lumina alba din borduri, de la scarile de acces;c. Lumina alba de pe puntile exterioare.|a

96. Ce se ntelege prin expresia lumina de pupa?

a. O lumina alba instalata la pupa unei nave;b. O lumina alba asezata ct mai aproape posibil n pupa, aratnd o lumina nentrerupta pe un arc de 135o cte 67,5o n fiecare bord;c. O lumina alba instalata la pupa care arata o lumina ntrerupta pe un arc de 360o.|b

97. Ce se ntelege prin expresia lumina de remorcaj?a. O lumina alba asezata deasupra luminii de pupa dupa care se guverneaza n timpul remorcajului;b. O lumina galbena vizibila 360o;c. O lumina galbena asezata ct mai posibil n pupa aratnd o lumina nentrerupta pe un arc de cerc de 135o cte 67,5o n fiecare bord.|c

98. Ce se ntelege prin expresia lumina vizibila pe ntreg orizontul?a. Lumina nentrerupta pe un arc de orizont de 360o;b. Lumina nentrerupta vizibila din prova si din borduri;c. Lumina nentrerupta vizibila pe un arc de orizont de 180o.|a99. Ce se ntelege prin expresia lumina cu sclipiri?a. O lumina cu sclipiri regulate cu frecventa de 60 sclipiri pe minut;

b. O lumina cu sclipiri regulate a caror frecventa este de 120 sclipiri sau mai mult;c. O lumina cu sclipiri regulate foarte repezi.|b91. n ce perioada sunt respectate regulile ce se refera la lumini?a. Pe timpul noptii;b. Pe timpul noptii si pe vizibilitate redusa;c.De la apusul la rasaritul soarelui.|c

92. Cnd mai pot fi purtate luminile prevazute de reguli?a. De la rasaritul la apusul soarelui, pe timp de vizibilitate redusa si n toate mprejurarile n care aceasta masura este socotita necesara;b. Cnd vizibilitatea este sub 3Mm;c. n strmtori cnd vizibilitatea este redusa.|a

93. Cnd se vor respecta regulile referitoare la semne?a. n timpul crepusculului;b. Pe timpul zilei;c. Ziua sau noaptea cnd este cazul.|b

94. Ce se ntelege prin expresia lumina de catarg?a. Orice lumina alba instalata pe catargul unei nave la o naltime prevazuta de normele de registru;b. Orice lumina alba vizibila pe tot orizontul;c. O lumina alba, asezata deasupra axului longitudinal al navei, aratnd o lumina nentrerupta pe un arc de orizont de 225o si asezata astfel ca sa arate 22,5o napoia traversului n fiecare bord.|c

95. Ce se ntelege prin expresia lumina din bord? a. Lumina verde la tribord si lumina rosie la babord, vizibile pe un arc de 112,5oadica de la prova pna la 22,5o napoia traversului;b. Lumina alba din borduri, de la scarile de acces;c. Lumina alba de pe puntile exterioare.|a

96. Ce se ntelege prin expresia lumina de pupa?

a. O lumina alba instalata la pupa unei nave;b. O lumina alba asezata ct mai aproape posibil n pupa, aratnd o lumina nentrerupta pe un arc de 135o cte 67,5o n fiecare bord;c. O lumina alba instalata la pupa care arata o lumina ntrerupta pe un arc de 360o.|b

97.Ce se ntelege prin expresia lumina de remorcaj?a. O lumina alba asezata deasupra luminii de pupa dupa care se guverneaza n timpul remorcajului;b. O lumina galbena vizibila 360o;c. O lumina galbena asezata ct mai posibil n pupa aratnd o lumina nentrerupta pe un arc de cerc de 135o cte 67,5o n fiecare bord.|c

98. Ce se ntelege prin expresia lumina vizibila pe ntreg orizontul?a. Lumina nentrerupta pe un arc de orizont de 360o;b. Lumina nentrerupta vizibila din prova si din borduri;c. Lumina nentrerupta vizibila pe un arc de orizont de 180o.|a

99. Ce se ntelege prin expresia lumina cu sclipiri?a. O lumina cu sclipiri regulate cu frecventa de 60 sclipiri pe minut;b. O lumina cu sclipiri regulate a caror frecventa este de 120 sclipiri sau mai mult;c. O lumina cu sclipiri regulate foarte repezi.|b

100. De la ce distanta trebuie sa se vada luminile de catarg pentru navele de 50 m sau mai mari?a. 5 Mm maxim;b. ntre 3-5 Mm;c.6 Mm.|c

101 |La ce distanta trebuie sa se vada luminile de catarg pentru navele cu lungimea ntre 20 si 50 m?a. 5 Mm;b. ntre 3-5 Mm;c. 2 Mm.|a

102. La ce distanta trebuie sa se vada luminile de la catarge pentru navele cu lungimi ntre 12 si 20 m?a. 1-2 Mm;b. 2 Mm;c.3 Mm.|c

103. La ce distanta trebuie sa se vada lumina de catarg pentru navele cu lungimea mai mica de 12m?a. 3 Mm;b. 2 Mm;c. 1 Mm.|b

104. La ce distanta trebuie sa se vada luminile din borduri pentru navele cu o lungime de 12 m sau mai mare, dar, mai mare de 50 m?a. 3 Mm;b. 5 Mm;c. ntre 3 si 5 Mm.|a

105. La ce distanta trebuie sa se vada luminile din borduri, pentru navele cu o lungime de 12 m sau mai mare, dar, mai mica de 50 m?a. 3 Mm;b. 2 Mm;c. 1,5 Mm.|b

106. La ce distanta trebuie sa se vada luminile din borduri pentru navele cu o lungime mai mica de 12 m?a. 2 Mm;b.0,5 Mm;c.1 Mm.|c

107. La ce distanta trebuie sa se vada lumina din pupa pentru navele cu o lungime de 50m sau mai mare?a. 3 Mm;b. 4 Mm;c. 2 Mm.|a

108. La ce distanta trebuie sa se vada lumina din pupa pentru navele cu lungimea ntre 12 si 50 m?a. 3 Mm;b. 2 Mm;c. 1 Mm.|b

109. La ce distanta trebuie sa se vada lumina din pupa pentru navele cu o lungime mai mica de 12m?a. 3 Mm;b. 1,5 Mm;c. 2 Mm.|c

111. La ce distanta trebuie sa se vada lumina de remorcare pentru navele cu lungimi ntre 12 si 50 m?a. 3 Mm;b. 2 Mm;c. 5 Mm.|b

112.La ce distanta trebuie sa se vada lumina de remorcare pentru navele cu lungime mai mica de 12 m?a. 1 Mm;

b. 3 Mm;c. 2 Mm.|c

113. La ce distanta trebuie sa se vada lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe ntreg orizontul, pentru navele cu lungime de 50 m sau mai mare?a. 3 Mm;b. 4 Mm;c. 5 Mm.|a

114. La ce distanta trebuie sa se vada lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe ntreg orizontul pentru navele cu lungimea ntre 12 si 50 m?a. 3 Mm;b. 2 Mm;c. 1 Mm.|b

115. La ce distanta trebuie sa se vada lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe ntreg orizontul pentru navele cu lungime sub 12 m?

a. 1 Mm;b. sub o Mm;c. 2 Mm.|c210. Cnd se emit semnalele sonore de manevra?a. n orice situatii;b. Cnd navele se vad unele pe altele;c. Pe timp de vizibilitate redusa.|b

211. Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei: Vin la tribord?

a. Un sunet scurt;

b. Un sunet lung urmat de unul scurt;c. Doua sunete lungi urmate de un sunet scurt.|a

212. Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei: Vin la babord?a. Un sunet lung si doua scurte;b. Doua sunete lungi;c. Doua sunete lungi urmat de doua sunete scurte.|b

213. Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei: Am masina napoi? a. Un sunet lung si trei sunete scurte;b. Trei sunete scurte, precedate si urmate de un sunet lung;c. Trei sunete scurte.|c

214. Cu ce pot completa semnalele sonore emise cu fluierul pentru a indica manevra ce se executa?a. Cu semnale luminoase;b. Cu orice alte semnale;c. Cu una sau doua bule negre ridicate la catarg.|a

215. Ce semnificatie are semnalul luminos o sclipire daca insoteste semnalul sonor? a. Vin la tribord;b. Am masina stopata;c. Manevrez cu dificultate la tribord.|a

216. Ce semnificatie are semnalul luminos doua sclipiri daca insoteste semnalul sonor? a. Vin la tribord;b. Manevrez cu dificultate la babord;c.Vin la babord.|c

217. Ce semnificatie are semnalul luminos trei sclipiri daca insoteste semnalul sonor? a. Am masina napoi;

b. Manevrez cu dificultate;c. Am stopat masina.|a

218. |Ct timp dureaza o sclipire, la semnalul luminos de manevra?a. Aproximativ o secunda;b. Doua-trei secunde;c. Ct mai mult pentru a fi observat.|a

219. La ce interval de timp se pot da semnalele necesare luminoase pentru repetarea manevrei?a. La cel putin 10 secunde;b. Dupa minimum un minut;c. De cte ori este nevoie.|a

220. Ce caracteristici trebuie sa aiba lumina care completeaza semnalele sonore?a. Rosie si vizibila pe ntreg orizontul;b. Alba,vizibila pe ntreg orizontul;c. Verde la tribord, rosie la babord si alba pentru masina napoi.|b

221. Cnd navele sunt n vedere ntr-un senal sau pe o cale de acces ngusta si una din ele intentioneaza sa depaseasca o alta nava prin tribord, ce semnal va emite?a. Doua sunete lungi urmate de un sunet scurt;b. Un sunet scurt;c. Un sunet lung urmat de un sunet scurt.|a

222. Cnd navele sunt n vedere ntr-un senal sau o cale de acces ngusta si una dintre ele intentioneaza sa depaseasca o alta nava prin babord, ce semnal va emite?a. Doua sunete scurte;b. Doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte;c. Doua sunete scurte, precedate de un sunet lung.|b

223. Ce semnale emite o nava care si da acordul n legatura cu manevra de depasire pe care urmeaza sa o faca o alta nava?a. Un sunet lung si cinci sunete scurte;b. Un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung si unul scurt (litera C);c. Un sunet scurt pentru tribord si doua sunete scurte pentru babord.|b

224. Ce semnale sonore emite o nava care vede nava si nu ntelege intentia ei sau nu stie daca ia masuri suficiente pentru evitarea coliziunii?a. Semnale sonore rapide de cel putin cinci sunete scurte de fluier;b. Un sunet lung si cinci sunete scurte de fluier;c. Doua sunete lungi, urmate de sunete scurte de fluier.|a

225. Ce semnale luminoase pot completa semnalele sonore emise de o nava care nu ntelege intentia celeilalte sau cnd nu este sigura ca cealalta ia masuri suficiente pentru evitarea coliziunii?a. Semnale repetate luminoase;b. Un semnal luminos alcatuit din cel putin cinci sclipiri scurte si rapide;c. Un semnal luminos lung si alte semnale luminoase scurte.|b

226. Ce semnal se emite de catre o nava care se apropie de un cot sau o parte a unui senal ori de o cale de acces, unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol?a. Un sunet scurt,vin din dreapta;b. Un sunet lung;c. Sunete scurte repetate, de atragere atentiei.|b

227. Ce sunete emite o nava care se apropie de un cot sau un obstacol, care poate masca alta nava si care aude din cealalta parte un semnal lung?a. Un sunet scurt, vin la dreapta;b. Un sunet lung urmat de unul scurt;c. Un sunet lung.|c