conŢinutul planului de dezvoltare ŞcolarĂ

of 30 /30

Author: others

Post on 25-Oct-2021

7 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Introducere
Planuri operaionale
Rezultate ateptate
Evaluare
Anexe
MOTO
„Dac te poart gândul peste un an, Seamn ogorul. Dac te poart gândul peste zece ani, Sdete un pom. Dac te poart gândul peste o sut de ani, Educ oameni.
Semnând ogorul,
Vei recolta o dat. Sdind un pom, Vei recolta de zece ori. Educând oameni, Vei recolta de o sut de ori.” (Poet anonim chinez)
„Ce este educaia? Este pasul peste care trece omul de la o via închis în sine, la
contiina întregii omeniri”.
A. de Wilder
De ce? Pentru ce? Cum? Pentru cine? Cu ce? Când?
Simultan cu evoluia societii româneti în plan social, economic, uman evolueaz i coala. Ca instituie, coala, presupune schimbri, nu atât în structura organizatoric, dar mai ales, schimbri la nivelul finalitii acesteia, schimbri ale mentalitii celor implicai (elevi, profesori, prini etc.), precum i un anume comportament pentru a eficientiza rezultatele. Activitatea din coal trebuie s contribuie la cristalizarea identitii proprii, convertind aceast instituie i cultura ei în factorul responsabil de socializare i integrare social a copilului într-un cadru organizat i structurat nevoilor sociale. coala de astzi, promotor al cooperrii între diveri parteneri: elevi-profesori, profesori-prini, prin proiecte eligibile trebuie s atrag i s implice comunitatea local – ca partener responsabil al educaiei. Spre coal trebuie s se îndrepte atenia i interesul personalitilor comunitii, a agenilor economici, a specialitilor care s participe la aciuni benefice tuturor. Reforma declanat în învmânt urmrete „readucerea învrii în coal”, coala recunoscut fiind ca centru de resurse i servicii educaionale pentru comunitate, unde elevii, prinii dar i cadrele didactice trebuie s învee, s se implice în aciuni menite s schimbe în bine activitatea din coal i mediul social în care triesc. De aici nevoia de proiecte de dezvoltare colar! Conceput pe o perioad de cinci ani (2014 – 2018), proiectul, prin caracterul su situaional, are în vedere atât condiiile concrete în care funcioneaz coala noastr cât i orientrile strategice de ansamblu ale învmântului românesc, a tendinelor de evoluie a acestora pentru asigurarea coerenei între coal i mediu prin armonizarea politicilor colii gimnaziale Movilia cu ateptrile prinilor, autoritilor locale, comunitii în ansamblul ei.
DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN
Mediul de reziden: rural Tipul localitii: comuna Movilia, judeul Ialomia, este o unitate administrativ– teritorial cu personalitate juridic, cu deplin capacitate, posed patrimoniu, exercit iniiativ în tot ceea ce privete rezolvarea intereselor publice locale i exercit autoritatea de stat în condiiile legii, în limitele administrativ–teritoriale stabilite potrivit principiului autonomiei locale i consultrii populaiei în probleme de interes deosebit.
Comuna Movilia este amplasat la 44 grade 33 minute latitudine nordic i 26 grade 30 minute latitudine estic, în sud-vestul judeului Ialomia fiind alctuit din satele Movilia (reedina comunei), Biina Ungureni, Biina Pmânteni la aproximativ 3 km spre sud. Are ca vecini comuna Sineti (IL) i Petrechioaia (IF) în vest, Drgoeti (IL) i Belciugatele (CL) la sud, Fierbini Târg i Dridu (IL) la nord, Coereni i Roiori (IL) la est i respectiv la sud-est. Movilia este sat de tip rectangular, reedin de comun, situat pe valea Colceagului. Satul este format prin contopirea a trei ctune: Movilia Veche, Movilia Nou i Valea Colceagului. Cadrul natural aparine Câmpiei Snagovului. Geologic, se întâlnesc soluri cernoziomice, depozite loessoide, aluviale i argilo-nisipoase cuaternare. Altitudinea variaz între 55 i 73 m. Teritoriul comunei este traversat de valea Colceagului, spre care se îndreapt i vioaga Baloi, abia schiat. Pe valea Colceagului, afluent al Mostitei se afl o succesiune de iazuri (Movilia, Biina). Apele freatice situat la 1-7 m adâncime au caracter bicarbonatat (primul foraj hidrogeologic a fost fcut în 1967, iar urmtoarele în 1991). Temperatura medie multianual este de 10-10,5 grade Celsius, vegetaia având un caracter de step i lunc. Putem aduga aici fauna specific zonei de câmpie cu exemplare deosebite de cprioare, iepuri, porci mistrei etc. Specificul ocupaiilor populaiei adulte. Resursa material de importan maxim o constituie calitatea solului propice dezvoltrii unei agriculturi de mare productivitate, în special realizrii unei legumiculturi competitive; producia de legume (vinete, ardei, roii) de pe cele aproximativ 400 hectare cultivate anual, se constituie în oferta serioas de legume proaspete pentru pieele municipiului Bucureti i nu numai. Cele peste 80 de hectare de luciu de ap acumulat în bazinele vii Colceag i Comana, în care se realizeaz o piscicultur intensiv, a creat premisa încadrrii unei pri din locuitorii comunei. Implicarea elevilor în ocupaiile prinilor. În contextul în care 90% din total populaie îl reprezint agricultorii, este lesne de bnuit faptul c prinii solicit ajutorul copiilor în realizarea lucrrilor agricole pe toat perioada calendarului (de la semnat, repicat, întreinerea culturilor, pân la recoltare i eliberarea terenului). Acest demers nu constituie la prima vedere un aspect negativ, dar, în condiiile în care, în unele perioade colare (aprilie-mai i septembrie) elevii înregistreaz absene cu precdere la ciclul gimnazial, aceasta repercuteaz asupra bunei pregtiri colare, iar în unele cazuri, acest aspect constituie sursa unor opinii diferite fa de problema educaiei (se poate i aa!) scurtând astfel traseul studiilor i uneori favorizând abandonul colar. Structura ocupaional-educaional a prinilor elevilor. Din total populaie:
• 90% agricultori; • 5% angajai; • 4% omeri; • 1% întreprinztori particulari.
Sfera restrâns a activitilor industriale a redus venitul mediu pe cap de locuitor, repercutând asupra nivelului de via în ansamblul ei. Cu o marj de eroare relativ mic, aceleai procente reflect structural i ocupaiile prinilor elevilor din coal. Fenomenele specifice zonelor defavorizate întreinute de omaj, srcie au creat de-a lungul timpului grupuri cu opinii diferite fa de problema educaiei. Aceast stare de fapt constituie motivul
pentru care majoritatea prinilor elevilor sunt absolveni de maxim opt clase (respectiv zece clase) ai colii Movilia; un numr prea redus a absolvit un liceu din zon (sub 7%).
Structura populaiei localitii. Dintr-un total de 2742 persoane care locuiesc permanent în comuna Movilia, 95 % sunt români i 5% rromi. Repartiia pe criteriul religios se prezint astfel: 99% sunt de religie ortodox iar restul aparin altor religii.
Încadrarea spaial a localitii funcie de reedina de jude, respectiv capitala rii. Comuna se afl pe aliniamentul drumurilor europene E85 i E60, la 40 km deprtare de Bucureti i 80 km de reedina judeului Ialomia, Slobozia.
Dat fiind faptul c localitatea se întinde pe o distan de aproximativ 4 km, elevii au de parcurs de la domiciliu la coal i invers au un drum apreciabil (în special pentru cei mici). Un avantaj, dac-l putem numi aa, este faptul c instituiile colare (grdinia i coala) se afl situate în poziie central la nivelul localitii.
Concentrarea activitii de învmânt pe centre zonale a determinat conducerea colii, în deplin acord cu comunitatea local, s asigure transportul elevilor din satele care aparin de comun la coala de centru. Acest lucru a fost posibil prin achiziionarea unui microbuz cu 16+1 locuri.
Implicarea prinilor / agenilor economici în susinerea colii. coala ca organizaie i-a dorit în susinerea dezvoltrii sale parteneri viabili: familia elevului, agenii economici, ONG. Parteneriatul la care facem referire are limite în aplicare determinate de interesul redus din partea prinilor în raport cu educaia, de carenele atitudinale i comportamentale în rândul acestora, de starea material precar, de lacunele informaionale conducând la un procent redus de implicare în susinerea colii.
Migraia populaiei. Apreciem o egalitate între numrul de familii care migreaz de la sat la ora i invers cu tendina creterii numrului de familii venite pentru o perioad îndelungat.
Tendine de abandon colar. La nivelul unitii colare, manifestrile de abandon colar, dei în numr redus, ele exist. Dintre cauzele care determin o astfel de situaie enumerm:
• posibilitile financiare reduse la nivelul familiilor elevilor; • folosirea excesiv a elevilor ca for de munc în familie; • izolarea satelor componente comunei.
Fenomenul este meninut sub control, având ca suport logistic interferena colii cu comunitatea local, cu prinii elevilor.
Atitudinea comunitii fa de coal. Ca surs educaional complementar pentru coal, comunitatea local manifest o atitudine de susinere material, investind încredere în organizaia colar. Parteneriatul coal - familie dei promoveaz dialogul, comunicarea deschis necesit o mai bun armonizare în susinerea cooperrii i colaborrii pentru adaptarea procesului educaional la schimbrile de ordin social i economic în vederea satisfacerii nevoilor comunitare.
Tradiii comunitare. Comuna Movilia i-a stabilizat în timp o zestre de valori i
norme specifice, devenind un segment logic structurat al civilizaiei noastre naionale, la fundamentarea lui aflându-se conexiunile simbolice ale viziunii populare.
În detrimentul unor condiii materiale de multe ori austere, valorificarea obiceiurilor i datinilor specifice zonei noastre nu a avut de suferit. Cântecele i poeziile amintesc de ocupaiile strvechi ale strmoilor cum ar fi pstoritul.
Dintre obiceiurile i datinile specifice zonei noastre folclorice amintim pe cele legate de momente importante din viaa omului:
a) natere - rugciunea adresat ursitoarelor, ateptate cu masa plin de bucate, pentru a ursi de
bine, pruncul aprut pe lume. b) botezul - rugciunea mamei adresat îngerului pzitor, pe care copilul l-a primit la botez; - descântecul btrânei pentru lecuirea de deochi. c) copilria – vârsta jocului, a bucuriei i a învrii de la cei mari - jocul muzical de grup „Podul de piatr”; - invocarea ploii printr-un ritual de înmormântare „Caloianul”; - dialoguri umoristice „De-ale surzilor”. d) tinereea – vârsta speranelor, a împlinirilor, a bucuriei de via - „Hora cu strigturi”, creaie muzical ce sugereaz dragostea de via, umorul i
ironia specifice poporului român; e) de Anul Nou - „Corniele”, „Semnatul”, „Plugul cel mare”, „Brezaia”. Obiectele lucrate din lân, bumbac, borangic, in de ctre femeile din zon reamintesc
de valoarea material i spiritual a membrilor comunitii. Contactul cu creaia popular veche i foarte veche îi face pe copiii notri s fie mândri
c aparin unui popor cu o uria for de creaie. „Fr cultul trecutului nu exist iubire de ar!” (Mihai Eminescu).
Analiza P.E.S.T. (E.) [Analiza managerial a nevoilor] P (Politic)
o realizarea unor parteneriate umane: cadre didactice – elevi, cadre didactice – prini, elevi mai eficiente;
o recrutarea cadrelor didactice i a personalului nedidactic pe criterii de competen;
o valorificarea potenialului intelectual i practic al elevilor; o pregtirea elevilor, formarea deprinderilor de lucru adecvate noilor oferte
tehnologice ale lumii contemporane; o diversificarea ofertei extracurriculare.
E (Economic) o la nivelul comunei nu exist o ramur economic a crei activitate s evolueze
viabil; o venitul mediu pe locuitor este sub salariul minim pe economie; o perspectiva socio – profesional înc voalat a elevilor dup încheierea
cursurilor gimnaziale, duce la dezinteresul unora pentru coal. S (Social)
o restrângerea activitilor industriale din marile orae coroborat cu creterea costurilor de întreinere a condus la declanarea unui flux migrator dintre urban spre rural. Dei, acest demers se constituie într-o alternativ optimist, realitatea avea s fie alta. Fenomenul de subzisten al multor familii repercuteaz negativ asupra procesului de învmânt din mediul rural conducând la:
- pregtirea necorespunztoare; - traseu scurt al studiilor; - tendine de abandon.
T (Tehnologic) o dotarea cu material didactic este corespunztoare; o existena unui spaiu adecvat pentru gestionarea corespunztoare a fondului de
carte, lipsa crii de actualitate – constituie un minus care trebuie înlturat; o amenajarea unui laborator de tiine i altul de ecologie modern, conceput ca un
centru de informare, documentare, cercetare prin experiment a lumii înconjurtoare;
o extinderea reelei moderne de comunicare; o înfiinarea unui centru cultural care s valorifice tradiiile i obiceiurile locale;
centrul cultural ca punct de documentare prin achiziii de materiale informative i gestionarea lor într-o baz de date, proprie;
E (Ecologic) Cauze Tip de poluare Efect
o transport rutier i aerian poluare sonor stres o deversri de hidrocarburi i alte poluarea apei boli digestive
substane chimice în ap o utilizarea în exces a îngrmintelor poluarea solului boli digestive
chimice o rspândirea haotic a recipientelor poluarea mixt aspect antiecologic
din material plastic de unic a mediului al mediului folosin în mediul înconjurtor (în detrimentul reciclrii)
o emanare în atmosfer a diferitelor ploi acide distrugerea
substane chimice echilibrului ecologic (reducând efectul benefic al vegetaiei)
o existena, în procent ridicat, a poluarea aerului afeciuni ale
noxelor în gazele de eapament creierului, boli ale ale mijloacelor auto aparatului cardio-respiratoriu, boli dermatice
o excesul „inteligenei artificiale” poluare mutaii fundamentale
(printr-o gestionare i prelucrare informaional ireversibile ale necorespunztoare) umanitii (lumea creat digital rupe legtura cu lumea real)
DIAGNOZA MEDIULUI INTERN
ANALIZA SWOT ------------------------------------
Analiza SWOT a subsistemelor de organizare a procesului de învmânt din coal, a culturii organizaionale, a analizei nevoilor i a cererii de educaie pentru indivizi – grupuri – comunitate local relev urmtoarele aspecte: PUNCTE TARI oferta educaional a colii este bogat i diversificat; colective de elevi cu nivel de pregtire corespunztoare; personal didactic calificat în proporie de 100%, din care 45% cadre didactice titulare
cu gradul I; distribuirea responsabilitilor, în cadrul colectivului de cadre didactice, pe criterii de
competen; prini care urmresc evoluia colar a copiilor; coala, Centru de resurse în pregtirea cadrelor didactice în probleme de management
de întocmire a subproiectelor tematice în vederea eficientizrii învmântului rural; recunoaterea public a colii (comportament civilizat al elevilor, rezultate bune
obinute de elevi la Evaluarea naional); existena laboratorului de informatic – alternativ modern, funcional care faciliteaz
accesul mai direct la informaie; Centrul de Documentare i Informare existent în coal - centru de resurse
pluridisciplinare - ce pune la dispoziia elevilor, cadrelor didactice, comunitii informaii pe suporturi diferite spre a rspunde nevoii de cunoatere.
Existena unui laborator de tiine amenajat corespunztor, cu o dotare adecvat. PUNCTE SLABE scderea motivaiei cadrelor didactice pentru activitatea educaional datorit
problemelor de ordin financiar; existena cadrelor didactice navetiste (55%); dezinteres din partea unor prini fa de problemele colii, care, de multe ori, prin
atitudini ostile se opun dezvoltrii spiritului comunitar, al creterii calitii vieii sub diverse aspecte inclusiv cel ecologic;
pretenii supraevaluate ale prinilor fa de capacitatea real de pregtire a copiilor. OPORTUNITI valorificarea proiectelor educaionale – posibil surs de susinere i ameliorare a
spaiilor colare sub aspectul funcionalitii; activiti productive i de întreinere a colii prin antrenarea elevilor i a prinilor
acestora; parteneriate educaionale: coal – prini, coal – comunitate local, coal –
administraie public local, coal - World Vision, coal – uniti sanitare, coal – poliie;
existena, în dotarea colii, a unui mijloc de transport auto, înlesnete deplasarea elevilor din satele ce aparin de comun, la coala de centru;
schimburi de experien cu colile din zon în vederea cunoaterii i susinerii ofertei educaionale prin organizarea periodic a unui târg de oferte educaionale.
AMENINRI fonduri insuficiente pentru întreinerea i dotarea colii; instabilitatea socio-economic a instituiilor potenial partenere;
nivel de educaie i timp limitat al prinilor în supravegherea copiilor, cu repercursiuni negative asupra nivelului de pregtire a acestora, tiut fiind faptul c lipsa de implicare în educaie se contureaz ca un bumerang, despre a crui aciune se tie c este desvârit;
starea material precar a multor familii; organizarea defectuoas a activitilor de parteneriat poate conduce la diminuarea i
chiar blocarea efectelor scontate.
Tipul unitii de învmânt: coal gimnazial (cu clasele I-VIII) Limba de predare: Limba român Forme de învmânt existente în coal: Zi Dinamica structurii colare pe nivele de învmânt, în ultimii patru ani:
Anul colar
Învmântul preprimar
Învmântul primar
Învmântul gimnazial
Nr. grupe Nr. prec. Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi 2010/2011 3 71 5 115 7 130 2011/2012 3 73 5 117 6 112 2012/2013 3 70 5 129 7 119 2013/2014 3 66 5 134 6 115 Resurse umane ale colii: a) Elevi • Situaia efectivelor de elevi în perioada ultimilor patru ani colari:
Anul colar Efectivul de elevi ai colii 2010/2011 316 2011/2012 302 2012/2013 318 2013/2014 315
• Evoluia raportului nr. elevi / nr. norme didactice în ultimii patru ani colari:
Anul colar
nr. elevi înv. primar nr. norme did.
nr. elevi înv. gimn. nr. norme did.
2010/2011 71 / 3 115/ 5,61 130 / 10,825 2011/2012 73 / 3 117 / 5,61 112 / 9,23 2012/2013 70 / 3 129 / 5,83 119 / 10,68 2013/2014 66 / 3 134 / 5 115 / 10,45 • Proiecia structurii colii pe niveluri de învmânt pentru urmtorii patru ani colari:
Anul colar
Învmânt preprimar
Învmânt primar
Învmânt gimnazial
Nr. grupe Nr. prec. Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi 2014/2015 3 66 5 134 6 115 2015/2016 3 70 5 140 5 110 2016/2017 3 70 5 140 4 100 2017/2018 3 70 5 140 4 100
• Procente de promovabilitate, pe cicluri de învmânt, pe ultimii patru ani colari: Anul colar Procent de promovabilitate
Clasele I-IV Clasele V-VIII 2010/2011 95% 89% 2011/2012 97% 88% 2012/2013 96% 96% 2013/2014 În curs În curs
• Procente de promovabilitate la examenele naionale în ultimii patru ani colari:
Anul colar Procent de promovabilitate la examenele naionale
2010/2011 100% 2011/2012 55% 2012/2013 55% 2013/2014 În curs
• Procent de repetenie, pe cicluri de învmânt, în ultimii patru ani colari:
Anul colar Procentul de repetenie Înv. primar Înv. gimnazial
2010/2011 6,3% 11,6% 2011/2012 3% 12% 2012/2013 4% 4% 2013/2014 În curs În curs
• Rata abandonului colar, în ultimii patru ani colari:
Anul colar Rata abandonului colar Înv. primar Înv. gimnazial
2010/2011 7 elevi 11 elevi 2011/2012 4 elevi 10 elevi 2012/2013 - 2 elevi 2013/2014 În curs În curs
• Inseria socio-profesional a absolvenilor clasei a VIII-a, în ultimii patru ani colari:
Anul colar
Admii Liceu SAM
În jude În afara jud. În jude În afara jud. 2010/2011 36 35 1 - - 2011/2012 18 17 1 - - 2012/2013 29 29 1 - - 2013/2014 30
b) Personalul didactic • Situaia încadrrii cu personal didactic calificat în ultimii patru ani colari
Anul colar
Situaia fa de post a pers. did. calif. %
Educ. Înv. Prof. Educ. Înv. Prof. Tit. Supl. Tit. Supl. Tit. Supl.
2010/2011 100% 100% 100% 70% 30% 80% 20% 55% 45% 2011/2012 100% 100% 100% 70% 30% 80% 20% 55% 45% 2012/2013 100% 100% 100% 70% 30% 80% 20% 55% 45% 2013/2014 100% 99% 99% 100% - 80% 20% 70% 30% • Structura personalului didactic pe grade didactice, vechime în învmânt i poziia
domiciliului fa de post în anul colar 2013-2014: Total personal didactic = 20 din care:
grade didactice: gradul didactic I 10 gradul didactic II 1 gradul didactic definitiv 7 debutani 1 în curs de calificare 1 vechime în învmânt: < 2 ani 1 cadru didactic
< 10 ani 5 cadre didactice < 20 ani 1 cadre didactice < 30 ani 6 cadre didactice > 30 ani 7 cadre didactice poziia domiciliului fa de post: 9 cadre did. - domiciliul stabil Movilia
11 cadre did. – navetiste: Buc. 1 Urziceni 4 Drgoeti 2
Fierbini 1 Moldoveni 3
Nume i prenume
Funcie în CA
Specialitate Gr. did.
Vechime în înv.
I 40 ani coordonator proiecte; admin. AeL
Educ. pt. inf. în mediul rural defavorizat (2004) Stagiul de iniiere în utilizarea calc. (2005) Evaluare din perspectiv european (2007) Accesare de fonduri structurale (2007)
Management educaional (2008) Formator ARACIP (2011) Formarea continu a profesorilor de chimie în societatea cunoaterii (2012)
Rou Florina resp.munc educativ
Lb. rom.- Lb. Fr.
Munteanu Zinovia
Licen Psihologie (2010)
Intel Teach (2010) Tic Englez (2012)
Nicolae Marcela
Licen Psihologie (2010)
c) Personalul didactic auxiliar i nedidactic
Indicator Funcie Numr norme Personal didactic auxiliar secretar 1 Personal nedidactic Îngrijitor II 1 (coal)
1 (grdini) Resurse materiale • Locaii, numr cldiri în care se desfoar procesul instructiv-educativ
INDICATORI CLDIREA Grdini Corp A Corp B
Anul construirii 1978 1960 2006 Valoare inventar 20 000 000 * 31 968 000 * Suprafa 516 mp 875 mp 500 mp Nr. sli de clas 3 4 7 Nr. cabinete i lab. - 3 1 Materiale din care sunt construii pereii
crmid chirpici i crmid panouri termoizolante
Materialul din care sunt construite planeele/tavanele
plac beton
Nr. de nivele P + 1 P P
• SAL DE SPORT • Utiliti:
- instalaie de ap: exterior (un robinet cu ap curent); interior, în fiecare corp de cldire;
- instalaie de înclzire: înclzire centralizat în ambele corpuri de cldire, unde agentul termic este pregtit cu energie electric;
- instalaie electric: pentru iluminat artificial; - grup sanitar: în exterior (cu fos betonat, vidanjabil pentru biei, fete, profesori); - platform de gunoi: exist.
• Dotri: - dotare cu mobilier: exist în cantitate corespunztoare, cu grad de uzur de 25%; - coala are linie fix de telefonie (0243/319053); - deine fax, copiator, scanner (fax: 0243/319053); - conectare la internet; - are un laborator de informatic (un server + 10 staii de lucru, tabl interactiv); - exist în coal un CDI dotat corespunztor (fond de carte, casete audio-video,
aparatur multimedia). - laborator tiine.
* Valoare de inventar la nivelul anului 2012
Viziunea colii Fundamentarea actului educaional pe baza nevoilor de dezvoltare personal, educaie pentru toi, cooperare, toleran, deschidere. „Omul lipsit de educaie nu tie s se serveasc de libertatea sa” Misiunea colii Formarea unor tineri liberi în spirit, parteneri în educaie, responsabili, capabili s comunice, s gândeasc.
inte strategice
6. Sprijinirea elevilor mai puin motivai în vederea ameliorrii rezultatelor colare;
7. Formarea cadrelor didactice în vederea utilizrii metodelor interactive de predare i asumarea responsabilitii fa de îmbuntirea calitii procesului instructiv-educativ.
Opiuni strategice privind dezvoltarea domeniilor funcionale 1.Dezvoltarea curricular i extracurricular stabilirea ofertei curriculare în concordan cu prevederile Curriculum-ului Naional, cu
înclinaiile, aptitudinile i interesele elevilor, prinilor, comunitii locale, precum i cu resursele materiale i umane de care dispune coala;
elaborarea unor programe de larg interes pentru disciplinele opionale care s susin aspiraiile i preocuprile elevilor precum i nevoile comunitii;
diversificarea i creterea ofertei curriculare: • introducerea unor discipline opionale ale cror obiective s vizeze ocrotirea i
conservarea mediului înconjurtor; • elaborarea ofertei de opionale la nivelul fiecrui an de studiu i nu la nivelul unei
clase, astfel încât elevii s poat participa la mai multe opionale formând grupe cu elevii altor clase;
• cuprinderea, în cadrul curriculum-ului de dezvoltare local, a unor module ce vizeaz dezvoltarea competenelor personale i sociale cum ar fi: comunicarea, lucrul în echip, gestionarea conflictelor, creativitatea i gândirea antreprenorial.
eficientizarea actului didactic prin: • adaptarea la specificul „situaiei de învare” a unor metode eficiente: modelarea,
problematizarea, studiul de caz, dezbaterea; • folosirea integrat, dar cu discernmânt, a mijloacelor informatice, audio-
vizuale, a altor materiale didactice de care dispune coala; • adaptarea logicii didactice la capacitile reale de receptare i înelegere a elevilor,
structurarea coninutului conform principiilor psihopedagogice moderne; • diversificarea metodelor de evaluare a rezultatelor elevilor i a categoriilor de itemi
utilizai în cadrul fiecrei probe, implementarea portofoliului de progres colar. stimularea performanelor elevilor cu aptitudini înalte prin:
• identificarea elevilor capabili de performan i organizarea unor secvene de activitate difereniat focalizat pe acetia;
• diversificarea curriculum-ului în vederea organizrii unor activiti de pregtire suplimentar.
valorificarea înclinaiilor i aptitudinilor unor elevi prin activiti extracurriculare cum ar fi: • activiti cultural-artistice i sportive; • cercuri cu elevii: „Cu viaa mea apr viaa”, „Prietenii pompierilor”; • editarea unei reviste a colii.
2.Dezvoltarea resurselor umane asigurarea cadrului instituional pentru participarea personalului didactic la procesul
decizional prin organele de conducere colectiv existente: consiliul de administraie i consiliul profesoral;
realizarea unui sistem intern de comunicare eficient i transparent, dezvoltarea unei culturi organizaionale care s stimuleze comunicarea deschis, participativ i inovatoare;
crearea unui etos pozitiv pentru coal ca organizaie prin: • promovarea de valori specifice coeziunii i dezvoltrii organizaionale
(democraie, dezvoltare profesional, cultivarea cooperrii i a spiritului comunitar);
• desfurarea unor ceremonialuri de natur s întreasc climatul psihosocial pozitiv al colii (ziua colii – 15 MAI, aniversri ale evenimentelor din coal i comunitate).
diversificarea activitilor în cadrul Centrului de Documentare i Informare în vederea stimulrii capacitilor de investigare i informare în domenii diferite de activitate;
extinderea studiilor care vizeaz aspecte ale activitii colare i finalizarea acestora prin elaborarea unor lucrri care s fie prezentate la diferite simpozioane (exemplu: simpozionul „coala i viaa”).
3.Atragerea de resurse financiare i dezvoltarea bazei materiale elaborarea planului de buget în strâns concordan cu planul de dezvoltare
instituional, având în vedere alocaiile de la bugetul central i local, sponsorizri, donaii etc.;
cumularea i utilizarea de ctre coal a unor resurse financiare extrabugetare din: • exploatarea terenului arabil de 18 hectare, aflat în administraia colii; • sponsorizarea colii de ctre agenii economici de pe raza localitii.
alocaii de la bugetul local pentru instituirea unei evidene informatizate pentru biblioteca colar;
achiziionarea unor materiale informative care se refer la tradiiile i obiceiurile locale i realizarea unui punct de documentare.
4.Crearea cadrului pentru parteneriat i dezvoltare comunitar stabilirea legturilor cu autoritatea local, agenii economici, instituiile locale pentru
creterea permanent a gradului de armonizare a ofertei educaionale cu cererea concret de formare profesional a comunitii;
iniierea unor parteneriate cu organele de poliie în vederea asigurrii pazei i siguranei elevilor, pentru prevenirea i combaterea delicvenei juvenile, a violenei în coal;
transformarea comitetelor de prini în structuri active i dinamice prin sensibilizarea i atragerea familiilor în vederea susinerii colii pentru rezolvarea unor probleme de tipul: colarizare, curriculum, dotare;
susinerea unor parteneriate viabile cu diverse organizaii care manifest deschidere i disponibilitate în susinerea colii i a culturii acesteia;
promovarea imaginii colii prin realizarea unor expoziii cu lucrri ale elevilor.
Planuri operaionale 1. Dezvoltarea curricular i extracurricualr
Nr. crt.
Indicatori de performan
1. Evaluarea ofertei actuale din CD de ctre prini, elevi, cadre did.
-chestionare anual (dec.)
2. Sondarea opiniei elevilor, prinilor, autoritii locale privind oferta de opionale
-chestionare anual (ian.)
CA Nr. elevi care solicit schimbarea cursului. Aprecieri ale prinilor
3. Elaborarea ofertei pentru anul colar urmtor în concordan cu interesele i aptitudinile elevilor, cerinele prinilor, interesele comunitii
-timp pentru prezentri
4. Distribuirea i cunoaterea ofertei de ctre elevi i prini
anual (apr.)
Înv. Dirigini
Respectarea graficelor
5. Constituirea grupelor de elevi pentru studierea opionalelor în funcie de preferinele lor
anual (mai)
Înv. Dirigini
2. Dezvoltarea resurselor umane
Indicatori de performan
1. Elaborarea i aplicarea de chestionarea pentru inventarierea nevoilor de formare
-chestionare mai (pentru anul care urmeaz)
Director CCD
Calitatea chestionarelor
2. Identificarea prioritilor de formare i orientare a cadrelor did. ctre cursuri de formare continu
iulie Director CCD
3. Atragerea de personal did. calif. pentru disciplinele afectate
sept. ISJ CA
2014/ 2018
CA CCD
Numr de cad. did. care aplic competenele asimilate la formare
5. Valorificarea superioar a coninutului educativ al orelor de dirigenie prin promovarea leciilor de tip „cerc”
semestr. Resp. consiliere i orientare
Îmbuntirea competenelor profesionale ale elevilor
3. Resurse materiale i financiare Nr. crt.
Programe/activiti/etape Resurse Termen Respon- sabili
Indicatori de performan
-CL, World Vision -sponsorizri, donaii prini, CL, World Vision
2013(sem.I) 2013(sem.I)
CL CA
-Banca Mondial, buget local -buget local, fonduri extrabugetare
2010 (febr.) 2012 (sem. I)
CA CA
Programe operaionale privind derularea de proiecte în parteneriat cu comunitatea local i instituii judeene (naionale)
1.Programul GSC: Proiect pentru învmânt rural (Guvernul României, BIRT, coal, comunitatea
local) Termen: 2009 Indicatori de performan: - îmbuntirea accesului elevilor din colile din mediul rural la un învmânt de
calitate; - o mai bun colaborare între CA din coal, autoritate local i comunitate în
identificarea celor mai bune soluii i prioriti pentru dezvoltarea colar; - creterea eficienei interne a colii reflectat în rate mai mari de absolvire i de
trecere la un ciclu superior de pregtire; - creterea capacitii locale de a administra unitatea de învmânt. 2.Programul de relansare a învmântului rural Educaia pentru informaie în mediul rural defavorizat (Guvernul României, Banca
Mondial, Secia cultural a Ambasadei Franei la Bucureti, comunitate, coal) Termen: februarie 2006 Indicatori de performan: - CDI – centru de resurse pluridisciplinare care rspunde nevoilor de cunoatere,
curiozitii, iniierii în tehnici de investigare a unor documente; - susinerea calitativ a actului educaional; - autonomie i responsabilitate individual i de grup pentru elevi; - incitarea la inovaie pedagogic i stimularea intelectual; - eliminarea inechitii de acces la educaie dintre mediul urban i rural. Inaugurare centru – 10 aprilie 2008. Proiectul Naional de accelerare a introducerii calculatoarelor i accesul la internet
în instituiile de învmânt preuniversitar (Guvernul României, ISJ,coal) Termen: 1 martie 2006 Indicatori de performan: - încurajarea învmântului inovativ i stimularea creativitii elevilor; - dezvoltarea gândirii strategice prin utilizarea efectiv a resurselor IT & C; - dobândirea cunotinelor i abilitilor transferabile ale elevilor din mediul rural. Realizat - 1 martie 2006.
3.Programul de dezvoltare comunitar Modernizarea spaiilor destinate învmântului precolar, a instalaiei de ap
curent i a incintelor auxiliare (coal, comunitate local, WV) Termen: aprilie 2006 Indicatori de performan: - asigurarea strii de sntate, dezvoltarea armonioas a copilului precolar; - valorificarea potenialului fizic i psihic în funcie de nevoile afective proprii –
coordonat major în formarea capacitii i atitudinii necesare activitii viitoare; - formarea personalitii autonome i creative, dezvoltarea liber i integral a
precolarului. Realizat - aprilie 2006. Termo i fonoizolare a localului colii prin înlocuirea tâmplriei actuale cu alta
modern, multifuncional de tip termopan (WV, comunitate, coal) Termen: iunie 2006 Indicatori de performan: - se va asigura o reabilitare termic i fonic bun a locaiilor, reducând pierderile
energetice; - procesul de învmânt va beneficia de acel minim confort care s favorizeze
achiziia de informaii în condiii optime fr a modifica starea de sntate a elevului.
Realizat - iunie 2006. 4.Program : „Granturi – coal – Comunitate” Proiect pentru învmânt rural Subproiectul „coala în slujba comunitii” Termen 30.09.2007 Indicatori de performan: formarea i dezvoltarea abilitilor practice ale elevilor în susinerea unor
activiti ecologice în coal i în afara ei; comunicarea mai eficient la nivel comunitar, între membrii si pe probleme
legate de calitatea mediului; formarea prinilor elevilor pentru o via sntoas prin modificarea
comportamentului ecologic. Realizat - 30.09.2007, proiectul fiind în faza de sustenabilitate.
Proiect educaional naional organizat de MECTS „Igiena acas i la coal” Termen semestrul II an colar 2011- 2012 Indicatori de performan: valorificarea cunotinelor acumulate în domeniul igienei personale i colective; formarea i dezvoltarea abilitilor practice ale elevilor în susinerea unor
activiti ecologice în coal i în afara ei; comunicarea mai eficient la nivel comunitar, între membrii si pe probleme
legate de calitatea mediului; formarea prinilor elevilor pentru o via sntoas prin modificarea
comportamentului ecologic. Realizat – clasele I-IV, proiectul fiind în faza de sustenabilitate. - clasele V-VIII, proiect în desfurare.
I. PROIECTE DERULATE: 1. „coala în slujba comunitii” - Obiective – îmbuntirea parteneriatului coal – comunitate; formarea i dezvoltarea abilitilor practice, a convingerilor comportamentale ale elevilor legate de necesitatea proteciei i conservrii mediului înconjurtor; - Grup int – 60 elevi de la clasele I-IV; - Parteneri – MECT, Consiliul Local Movilia, Organizaia Nonguvernamental World Vision România; - An 2007 ( Notificat nr. înregistrare UJIP Ialomia – 876/2007). 2. „Let's do it, România” - Obiective – Educarea tinerilor în sensul respectului fa de mediul înconjurtor; - Grup int – 50 elevi de la clasele I-VIII; - Parteneri – MECTS, Asociaia „Viitorul în zori”/Tunari/Ilfov; - An 2011. 3. „Igiena acas i la coal” - Obiective – Formarea abilitilor de via în rândul tinerei generaii prin contientizarea atât a meninerii sntii proprii cât i necesitatea contribuiei personale la asigurarea sntii colective; - Grup int – 50 elevi i precolari; - Parteneri – MECTS/Direcia general educaie i învare pe tot parcursul vieii, SC Unilever Europe SA; - An 2011. 4. Proiect educaional „Absolvent 2012” – Ediia a II-a - Obiective – Susinerea elevilor, viitori absolveni ai clasei a VIII-a, în proiectarea i realizarea propriului traseu educaional i profesional prin facilitarea autocunoaterii aspiraiilor i aptitudinilor lor; - Grup int – 300 elevi din clasa a VIII-a i prinii acestora din localiti învecinate (Sineti, Dridu, Fierbini, Coereni, Brcneti, Borneti, Roiori); - Parteneri – I.S.J. Ialomia, C.J.R.A.E. Ialomia, Colegiul Naional „Grigore Moisil” Urziceni, Liceele Tehnologice din zona Urziceni; - An 2012 / Notificat cu numrul de înregistrare I.S.J. Ialomia 5638/25.05.2012. 5. „O altfel de coal” - Obiective – Obinerea de performane adecvate nevoilor educaionale actuale prin desfurarea de activiti extracurriculare utile i plcute, sub îndrumarea cadrelor didactice i a voluntarilor (prini, ali membri din comunitate); - Grup int – 40 elevi din învmântul primar; - Parteneri – Consiliul Local Movilia, Organizaia Nonguvernamental World Vision România; - An 2012. II. PROIECTE ÎN DERULARE: 1. „Creterea i educarea copiilor din perspectiva psihologiei individuale” - Obiective – Identificarea msurilor de prevenire a comportamentelor de risc prin promovarea unei educaii bazat pe cooperare i colaborare; - Grup int – 60 elevi i prini ai acestora care provin din mediul socio – economic mai vulnerabil; - Parteneri – C.J.R.A.E. Ialomia, Colegiul Naional „Grigore Moisil” Urziceni; - An 2012-2013 / Notificat cu numrul de înregistrare C.J.R.A.E. Ialomia 1453/11.12.2012. 2. „Educaie pentru sntate” - Obiective – Dezvoltarea sistemului de învmânt preuniversitar în furnizarea de competene cheie prin îmbuntirea ofertei opionale de educaie pentru sntate; - Grup int – 100 de copii i elevi din învmântul preprimar i primar; - Parteneri – M.E.N., I.S.J. Ialomia, Fundaia „Tineri pentru tineri”; - An 2013 / Notificat cu numrul de înregistrare I.S.J. Ialomia 734/01.02.2013.
Rezultate ateptate
o creterea omogenitii i coerenei mediului organizaional al colii ca instituie care înva, responsabil i ancorat în rezolvarea problemelor comunitare;
o îmbuntirea calitii actului predrii / învrii / evalurii i a aspectelor legate de managementul clasei de elevi;
o optimizarea practicilor instituionale ale cadrelor didactice, a asumrii responsabilitii fa de ameliorarea calitii învmântului;
o crearea unui climat de siguran fizic i libertate spiritual pentru toi elevii colii; o modernizarea infrastructurii i a dotrilor colii; o îmbuntirea calitii cooperrii i a parteneriatului cu comunitatea local, cu alte
instituii care manifest deschidere în aplicarea reformei colare; o formarea unei contiine adecvate, cultivarea unei etici privind protecia i conservarea
mediului înconjurtor; o perpetuarea obiceiurilor i tradiiilor locale; o prin educaie ne dezvoltm sntos.
Evaluare 1. Modaliti de evaluare rapoarte anuale privind rezultatele de ordin cantitativ i calitativ ale colii; analiza anual a curriculum-ului opional i modificarea acestuia în funcie de
randament i cerine; statistici privind opiunile colare i profesionale ale elevilor; statistici privind admiterea în licee; analiza planului de investiii propus i a gradului de realizare a acestuia; statistici privind încadrarea colii; chestionare cu tematic cognitiv dar i socio-afectiv aplicate elevilor, prinilor.
2. Indicatori de evaluare calitatea ofertei CD; numrul elevilor care solicit schimbarea cursului opional; calitatea chestionarelor i gradul în care acestea msoar ceea ce i-au propus; numrul cadrelor didactice formate; numrul cadrelor didactice care aplic competenele asimilate prin cursurile de formare; procentul de admitere a elevilor în liceu; procentul de realizare a planului de investiii.
Binder1