nr6(17)-2011 layout 1 2012.01.07. 18:21 page 1 philatelica...

pagina 32-33ü

pagina 28-31ü

pagina 36ü

pagina 40-41ü

De la ilustrata maximă la exponatul de maximafilie

Martirii: Două vieți și o dragoste

România clasică: Mărci rupte

Taifasuri filatelice la...masa umbrelor!

pagina 42-45ü

Galeria celebritățilorbotoșănene (VIII)

philatelica.roAnul III. nr. 6 (17) - noiembrie-decembrie 2011

editor-fondator: DAn n. DObREscu redactor-şef: LászLó KáLLAI

o descoperire importantă:emisiunea BUCUREȘTI 1 și Maison V. MICHeL

VALAHICUM sau perenitatea românească în filatelie (I) ü

Valahicum înseamnă colecționarea și studierea efectelor poștale străine, care se referă la tot ce este românesc • Cel mai

des întâlnit Valahicum filatelic are ca personaj pe Dracula • Personajul inventat de Bram Stoker este urmat de sportivi

renumiți precum Nadia Comăneci sau Gheorghe Hagi • Un Valahicum autentic sunt și mărcile poștale emise cu

chipul lui Nicolae Ceaușescu • Din galeria Valahicum nu lipsesc Mihai Eminescu, George Enescu sau Constantin Brâncuși

IStorIe, InedIt,fruMuSețe

... strănepoată, nepoată, fiică, soră,mamă, soacră, bunică...

... elevă, studentă, judecător, consilier juridic, avocată,

maximafilist...

”Am vrut să fiu mereu un om demn,cu conștiința învățăturii primite...”

pagina 8

La Mulți Ani dna. av. Antoaneta Scărlătescu!

LA MULŢI ANI 2012!LA MULŢI ANI 2012!

pagina 16 ü

pagina 1 ü

inEDITO

coperta 3ü

HAPPY NEW YEAR!HAPPY NEW YEAR!

De la teoria chibrituluila relansarea filateliei

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:21

Fig. 1

uuu

uuu

O PUS XI, publicație editată de Academia Euro-peană de Filatelie, 2011, 260 pagini este de-

dicată istoriei poștale și filateliei din Spania.Lucrarea este rezultat al colaborării dintre GuyCoutant - editorul lucrării și José Ramon Moreno,care a stimulat pe membrii lui Real Academia His-

panica de Filatelia și alții filateliști spanioli emi -nenți de a furniza un număr impresionat de texteinedite. În 2012 tema centrală va fi istoria poștalăși filatelia din Rusia. Cei interesați în procurarealucrării se pot adresa d-lui Guy Coutant [email protected]. (dnd)

Fig. 3 - Cartea poştală - TCV - ilustrând observatorul din Perth.

Este colorată manual, fiind printreprimele de acest fel.

Pe verso are menţiunea „proiectat în Australia şi tipărit în Germania

pentru H.R. James, Adelaide”. Circulă la început de secol XX

din Fremantle (Australia) la Bucureşti (România).

Fig. 2 - TCV care a circulat între Congo Belgian şi România(sosire BUCURESTI 14 IUL 911

CURSA 1). Pe verso sunt menţionate iniţialele J. P. L. W.,

numărul 507 al ilustratei în serieşi interdicţia de a o reproduce.

Revista presei

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:21

philatelica.ro cartofilie

Al treilea hobby ca răspândireîn lume, după colecţionarea demărci poştale şi monede, poate ficonsiderat colecţionarea de cărţipoştale ilustrate. Acest hobby, re-glementat de reguli şi procedurispecifice, devine cartofilia.

De ce titlul ales? Pentru că arti-colul şi-a propus să prezinte istorie,inedit şi frumuseţe cu ajutorul căr-ţilor poştale ilustrate din colecţiaGrigore Scărlătescu, care anul a -ces ta împlinește 100 de ani.

Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, în Europa, mai precis în Ger -mania, se propune introducereaunui nou tip de coresponde n ţă -Postblate, destinată cores pon den -ţei în formă deschisă. În scurt timpEmmanuel Herman, profesor deeconomie la Academia militară dinViena, a propus administraţiei poş-tale naţionale acelaşi proiect, darmai explicit prezentat. Serviciulpoştal austriac şi l-a însuşit în tota-litate, astfel că la 1 octombrie 1869este e misă prima carte poştală dinlu me. Era din hârtie de culoare găl-buie, cu mărimea de 123x83 mm,cu inscripţia Korrespondenz-Karte,la preţul de 2 creiţari (jumătate dincostul de expediere al unei scri-sori). Succesul a fost imediat (pes -te nouă milioane de exemplarevândute în primul an), car tea poş-tală fiind acceptată de tot maimulte ţări.

Istoria cărţii poştale în Româniaîncepe la 1/13 iunie 1873, când sepune în aplicare Regulamentul lale gea cărţilor de poştă adoptatprin Decretul nr. 945 din 27 apri-lie/9 mai 1873, introducerea căr -ților poștale în România devenindastfel un fapt împlinit. Începând cudata de 3/15 martie 1874, cărțilepoștale curente se puteau trimiteși în străinătate (cu suprataxeleres pective), iar în 1880 se emit pri-mele cărți poștale UPU cu circuitinternațional. Pri ma carte poștalăilustrată a circulat în România în-cepând cu 20 septembrie/2 oc-tombrie 1894.

Cărţile poştale comemorativecu imaginea Turnului Eiffel, reali-

zate în Franţa cu ocazia ExpoziţieiUniversale de la Paris din 1889, audat startul realizării, comercializăriişi colecţionării unor adevăraţi„martori oculari” ai evenimentelor,locurilor, personalităţilor.

În Statele Unite s-a făcut distinc-ţia între cărţile poştale tipărite destat (US Postal Service), care aveaudenumirea de „Postcard” pe verso,şi cele tipărite de particulari, careînscriau sintagma „Private PostCard”, ori „Souvenir Card”, „Cor-respondence Card” sau „MailCard”. Pe verso, în colţul din dreap -ta-sus, cartea poştală ilustrată aavut şi are locul predestinat aplică-rii mărcii poştale, „Place the stamphere”, cu excepţia situaţiilor în carecorespondenţii - cei mai mulţi fila-telişti - so licitau în mod expres apli-carea acesteia pe partea ilustrată,după ștampilare luând astfel naş-tere un TCV (Timbre côté vue).

Exemplarul din Fig. 1, TCV cir-culat între Canada şi România (so-sire BUCURESTI 29 OCT 912 CURS A1), este realizat în Germania şi ti-părit de Stedman Bros. Ltd, în serieavând numărul 646.

În jurul anului 1900 apar pri-mele cărţi poştale ilustrate deserie, având la bază fotografia.

Cărţile poştale emise înaintede această dată şi chiar după,aveau ver so-ul nedelimitat delinia verticală din centru, fiind înîntregime re zervat adresei desti-natarului. Me sajele erau scrise pelângă sau chiar peste imagineaimprimată sau desenată. În An-glia, în 1902, verso-ul cărţii poş-tale a fost delimitat pentru primadată, o parte pentru corespon-denţă (stânga) şi o parte pentruadresa destinatarului (dreapta),cealaltă faţă rămânând în exclusi-vitate pentru ilustraţie (desen,pictură).

Înainte de Primul Război Mon-dial Germania deţinea primul locîn realizarea cărţilor poştale ilus-trate în ceea ce priveşte calitateaimaginii, afirmaţie susţinută demenţiunile de pe verso-ul cărţilorpoştale.

În perioada 1915-1930 a fostlarg răspândită "bordura albă"(Fig. 2) care încadrează imaginea,deşi aceasta se regăseşte şi pe cărţipoştale ilustrate emise anterior.Apar primele cărți poștale ilustratecolorate manual (Fig. 3).

Evoluţia tehnologiei a permis şirealizarea de cărţi poştale ilustratepe suport de carton cu aspect depânză, deosebit de elegant lucrate.

Evident că interesul stârnit şiîntreţinut de cartea poştală ilus-trată rezidă mai ales în

Istorie, inedit, frumusețeAv. Antoaneta SCĂRLĂTESCU

Georgeta Alexandra STĂNCESCU, licențiat în litere

pagina 1 ü

Fig. 4 - Strada animată din Paramaribo. Pe verso conţine indicaţii facultative privind expeditorul. Realizatoreste Vitgevors C. Kersten&Co, Paramaribo şi are nr. 25 din serie.

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:21

philatelica.ro

pagina 2 ü uuu

Fig. 5 - Bulevard din Dakar, la început de secol, cu aspect

patriarhal. Are menţiunea că face parte

din colecţia Fortier cu nr. 2067.

Fig. 7 - TCV din 1911. Grădinadin Valparaiso de pe cartea poştală ilustrată este mai

aglomerată, probabil că a fost surprins un moment

de după-amiază când răcoareaşi frumuseţea ei o făce

au mai căutată. Pe verso, are mențiunea

„C. Kirsinger&Cia” şi linia verticală care separă parteapentru corespondenţă de cea

pentru adresă.

Fig. 6 - Ilustrată TCV din Montevideo cu parcul oraşului.

De remarcat aranjamentul floral cu stema oraşului şi doamnele distinse cu copii la plimbare.

Moda anilor 1910 este prezentăatât în ceea ce priveşte arhitectura peisagistică cât şi în ceea ce priveşte

moda vestimentară. TCV-ul din 1910 are menţionat

editorul, localitatea şi un număr(Enrique Moneda, Montevideo,

52) chiar pe faţa acestuia; pe verso are, încă, atenţionarea

că acea parte este destinată doar adresei destinatarului.

cartofilie

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:21


temele pe care şi le-a propus săle prezinte spre încântarea şi sa-tisfacerea curiozităţii contempo-ranilor, interes prezent și astăzi(Fig. 4 - Fig. 7).

Interesul pentru social era viuatât pentru fotograf cât şi pentrucei care utilizau cartea poştală, ostudiau, o colecţionau (Fig. 8 -Fig. 13).

Dansul a fost observat şi fixatîn imagini care au străbătut şi elesecolul XX (Fig. 14).

Exemple de cărţi poştale TCVcare redau evenimente la care auparticipat personalităţi ale mo-mentului sunt cele prezentate în:Fig. 16 - vizita împărătesei Aus-triei în Extremul Orient, Fig. 17,Fig. 18.

Seriile sau colecţiile, cum aufost denumite de unii sau de alţii,au titluri proprii - „Vista e costu -me”, „Régence”, Costumbres deSevilla”, „Types and scenes” - sauîmprumută numele realizatorului- „Coleccion Tomas Sanz” ori „Col-lect. Fortier”.

În colecţia Grigore Scărlătes cu,femeia ca frumuseţe, ma mă, mar-tor ocular sau personaj social activeste puternic reprezentată în cărţipoştale ilustrate, arătând preocu-parea societăţii de acum 100 deani pentru acest subiect.

Interesul pentru prezentareafemeii ca subiect al TCV rezidă nunumai în expresivitatea acesteia,ci şi în calitatea ilustratelor reali-zate de artiştii fotografi de acum100 de ani, piese a căror frumu-seţe vorbeşte, cu evidenţă, de lasine. Dintre ipostazele în careeste pre zentată femeia în colecțianoastră am ales-o pe cea din Fig.15 - adolescentă elvețiancă (TCVdin 1911).

Fig. 8 - Ilustrată TCV din 1911 reprezentând o familie de indieniaraucani. Pe marginea imaginii, în porţiunea albă, se menţionează

că este „Propriedad de C. Kirsinger&Cia”. Verso-ul este nedelimitat, ilustrata fiind mai veche cu câţiva ani faţă

de momentul circulării.

Fig. 9 - Noua Guinee - carte poştală TCV cu semnătura autorului fotografiei şi anul realizării ei - E.d.Helle, 1904 - în dreapta-jos.

Casa, ocupanţii ei şi vizitatorii se constituie într-un document aparte.uuu

T HE PHILATELIC JOURNALIST, nr. 136/octombrie2011, publicație bilingvă (germană-engleză) a

AIJP. Din sumar: Editorial - Hans Schwarz; The BlueMauritius: How Queens met each other in Berlin -Wolfgang Maasen; The Mauritius myth: The life storyof all the Mauritius „Post Office” stamps - Jan Billion,David Feldman; IPHLA 2012 Mainz: Closing date foraplications February 1, 2011 - Wolfgang Maasen; 150

years ago the first philatelic litera-ture went to press - WolfgangMaasen; Digitalising archives,books and journals - possible waysby Wolfgang Maasen; From theexecutive board: new membershipcards, new website and more - Wolfgang Maasen; Weread about new books of our members. (dnd)

Revista presei

pagina 3 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:21


pagina 4 ü

Fig. 10 - TCV din 1910.În pragul locuinţei,

o mamă zulu cu copilul legat la spate mărunţeşte porumbul.

Este menţionat cel care a introdus c.p.i. în circuitul comercial: „Hallis&Cie”

din Port-Elizabeth.

Fig. 11 - TCV din 1911.Şcoala din primul

deceniu al secolului XX esteadusă sub ochii noştri, în mileniul al treilea, cu aspect dickensian.

uuu

Fig. 12 - TCV care ilustrează unaspect al activităţii unui atelier

manufacturier din industria malaeziană.

Este realizată în Germania, conform indicaţiei de pe verso.

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:21


pagina 5 ü

Fig. 13 - O bătrână torcătoareportugheză îşi găseşte locul

într-o ilustrată cu suflu romantic.

Fig. 14 - Două tinere sunt gatasă înceapă „dansul

pântecului” cu acompaniatoriilor. Interesante sunt costumele.

Cartea poştală este un TCV din anul 1911 circulat

de la Cairo la Bucureşti.

uuu

Fig. 15

Fig. 16

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:21


Fig. 18 - Şeful din Benin este imortalizat cu toată suita într-o

fotografie devenită carte poştală, apoi TCV, circulată

în 1911. Calitatea imaginii este

impecabilă, ca de altfel ştampilaşi marca poştală.

SCĂRLĂTESCU este un brand. Scărlătescu este de-numirea unei glorioase dinastii - care se întinde de-a lungul a trei secole (XIX - XXI), la confluenţami leniului al II-lea cu cel de-al III-lea - în practica, artaşi ştiinţa colecţionisticii de ilustrate. Întâi a fost GRI-GORE (Gregoriu), românul care, astfel cum docu-mentele vremii o atestă, s-a aflat pe primul rând alîntâistătătorilor zămislitori de TCV-uri de pe mapa-mond. Prin bunăvoinţa urmaşei sale, am avut şansade a frunzări ceea ce familia a mai putut salva de peur ma unui destin nedrept şi distructiv: câteva sute(poate) de cărţi poştale şi TCV-uri, expediate din în-treaga lume (dacă e să te ghidezi după emitentulfrancaturii poştale, este vorba despre o lume căreia,în mare parte, i-a dispărut până şi numele din hărţişi din atlasele de geografie; mă refer, fireşte, la me-teoricele colonii), toate ţintind acelaşi destinatar:SCARLATES CO, Romania. Am avut privilegiul să frun-zăresc un „Ca iet de Geografie”, alcătuit din cărţi poş-tale ilustrate şi TCV-uri, migălos înjghebat decolecţionar pentru a fi re dat uzului şcolar al fiiceisale. Am avut şansa de a ţine în braţe una dintre cu-tiile de carton confecţionate per sonal de Scărlătescula 1900 în care îşi sorta ilustratele.

Regretul meu, enormul meu regret constă din fap -tul că, pe de o parte, niciodată nu am

văzut o reali za re colecţionistică marca Grigore Scărlă-tescu, cu to ate că - numărul mare de corespondenţistă drept măr turie - românul era nu numai colecţionar,ci şi realizator.

Pe de altă parte, regretul meu enorm are în ve-dere împrejurarea că nu am vizionat niciodată ex-ponatul de TCV/Maximafilie al dinastiei Scărlătescu,preluat, aranjat şi expus în secolul XX de ANTOA-NETA SCĂRLĂTESCU, doamna avocaturii şi maxi-mafiliei, astfel cum am avut inspiraţia să o apelezîn chiar primul număr, din 2009, al revistei philate-lica.ro. Reţin, din destăinuirile d-sale, impresia păs-trată de la o expoziţie organizată în fosta UniuneSovietică: la vederea pieselor expuse de colecţiaScărlătescu, sovieticii au căzut în genunchi şi caremai de care se închinau. Nimeni nu crezuse pânăatunci în existenţa unor asemenea dovezi...

Zilele astea, la împlinirea unei vârste venerabilecare trădează tinereţea perpetuă a doamnei Antoa-neta Scărlătescu, se cuvine ca Maximafilia - româ-nească şi de pretutindeni - să se aşeze din nou îngenunchi şi să închine urarea de „La mulţi ani!”,atotcuprinzătoare în simplitatea sa, actualului pa-triarh al mişcării noastre maximafile, câţi mai sun-tem din mulţi câţi am fost...

av. Leon IANCOVICI, AIJP

Modest omagiu la aniversare

pagina 6 ü

Fig. 17 - O plimbare protocolară a două soţii

de ministru, în vizită în Argentina.

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22

philatelica.ro eveniment

pagina 7 ü

Stimată d-nă Scărlătescu, du păparerea mea sunteţi persoana cucea mai „longevivă” activitate înmaximafilie. Aţi preluat pasiuneatatălui dvs., mare colecţionar şirealizator de TCV-uri de la sfârşitulsec. XIX şi început de sec. XX şi aţidus-o, cu evlavie aş putea spune,până în prezent. Aţi trecut de laperioada colecţionării de ilustrateTCV, considerată pe bu nă drep-tate precursoare a maximafiliei,prin toate etapele evoluţiei aces-tei pasiuni spre maximafilia ac-tuală. Aţi asistat în aceastăpe rioadă la toate transformărilesurvenite în fundamentarea prin-cipiilor care reglementează activi-tatea colecţionistică, expozi -ţională şi mai recent publicisticăde gen. Aţi fost martor activ lacrearea şi evoluţia structurilor or-ganizatorice ale acestui domeniude colecţionare. Impresionantăaceastă activitate, impresionantăpasiune, de aceea mi-aş permitesă vă pun întrebarea:

Ce semnificaţie a avut şi aremaximafilia pentru dvs.?

Pentru mine maximafilia este opunte între trecut şi viitor. În ceeace mă priveşte am considerat-o odisciplină colorată în realizarea do-rinţei de cunoaştere, de comuni-care, de continuare a unor relaţiicâştigate prin corespondenţă şischimburi de TCV-uri, în dorinţarealizării ilustratei maxime al căreifarmec constă în includerea uni-tară a interesului cartofil cu cel fi-latelic, marcofil şi evident, poştal.

Mai concret, cum apreciaţiaceastă „punte”?

Cărţile poştale, simplele TCV-urisau cu întreita concordanţă ce con-feră caracterul de ilustrată ma-ximă, circulate către sfârşitul sec.XIX şi începutul sec. XX, referindu-mă la cele colecţionate de tatălmeu, Grigore Scărlătescu, puse înva loare - nădăjduesc - de mine, a -duc generaţiilor mai tinere imaginiale unor realităţi sociale, econo-mice, etnice, politice chiar, reflec-

tând tehnica şi autenticitatea pe-rioadei de referinţă, existenţa unorrelaţii ce aveau ca temei pasiuneacomună de a continua corespon-denţa „outre mer”, în condiţiileprezentate, schimbul fiind raţiuneacolecţionarilor.

Amintind de contacte deschimb prin corespondenţă, păs-traţi în colecţia dvs. piese ale unorpersoane mai deosebite?

Bineînţeles, sunt destul de nu-meroase, m-aş rezuma să amin-tesc de Mohamed Rashed dinEgipt, persoană de o consecvenţărar întâlnită faţă de care tatăl meuavea o consideraţie deosebită re-marcând că pe lângă faptul că po-seda deosebite posibilităţi finan -ciare, era o persoană cu o vastăcultură, urmărind ca prin alegereapieselor ce le expedia să eviden-ţieze specificitatea, unicitatea, pi-torescul ţării sale. Aş mai men -ţiona numele lui G. Kurokava dinJaponia şi S. Awaia din China caretrimiteau stampe reproduse pecărţi poştale cu marca aplicată pepartea pictată. De asemenea, E.N.Kallmann, fervent corespondentdin Australia sau C. Bouvier dinBelgia care trimitea numeroasepiese din multele sale călătorii înafara ţării. Aş putea înşira încă nu-mele a multor personalităţi alevremii.

Din respect pentru o parte dinconaţionalii mei corespondenţi deTCV-uri de la începutul sec. XX aşdori să menţionez doar câtevanume: d-na Arion din Bucureşti,Mihai Holban din Mogoşeşti şi alstudentului (de atunci) Emil Ale-xandrescu din Turnu Severin, per-soane despre care mai am uneleinformații.

Cum aţi preluat maximafilia -ca pasiune, ca hobby sau ca o da-torie morală şi o cinstire a memo-riei tatălui dvs.?

Consider că toate la un loc înegală măsură.

În primul rând pentru mineeste o pasiune generatoare dealeasă satisfacţie estetică, de în-toarcere la momentele în care

tatăl meu îmi explica detaliile caredădeau valoare unei piese, de bu-curie că prin alcătuirea exponate-lor prezentate la diverse expoziţiide profil şi stând alături de perso-nalităţi de renume în domeniu amadus un argument (colecţia Gri -gore Scărlătescu) pentru a susţinecă noi, românii, am fost în a -vangarda acestei preocupări. Amcu noscut în aceste împrejurări co-rifei ai filateliei şi implicit ai maxi-mafiliei pe care i-am amintit cu oconsiderație deosebită în carteamea, PRECURSORI AI MAXIMAFI-LIEI - modest omagiu adus memo-riei tatălui meu. Participând cuaceastă carte în clasa de ”Litera-tură” a World Stamp Exhibition -CHINA 2009, mi-am amintit departenerii de schimb din aceastățară și am rememorat timpurile încare purtam cu ei o corespondențăsusținută.

Ce ne puteţi spune despre ac-tivitatea maximafilă din prezent?

Am pomenit iniţial de o„punte” care leagă trecutul de vi -itor, în ideea majoră că maximafiliaare o frumoasă istorie şi nu este undeziderat fără conţinut. Am de-plină consideraţie pentru cei carese străduiesc astăzi să întreţinăaceastă preocupare şi nu voi danume, dar toţi sunt vii în memoriamea prin tot ceea ce întreprind şiorganizează: expoziţie sau exponatdeopotrivă. Am participat la multeexpoziţii, certificatele mele con-firmă această activitate şi nu ştiudacă aş aminti ultima participarede la Bacău în 2009 sau prima dela Tg. Mureş în 1974.

D-nă Scărlătescu, ţin să vă mul -ţumesc mult pentru timpul acor-dat şi fiindcă ne aflăm în preajmaunei frumoase aniversări a zileidvs. de naştere, vă rog să-mi per-miteţi să vă urez din partea mea,cât şi din partea editorilor şi a ci-titorilor revistei philatelica.ro,multă sănătate, fericire, zile se-nine şi multe succese în toată ac-tivitatea dvs. La mulţi ani stimatădoamnă!

A consemnat Dr. Ioan DANILIUC

Două generaţii, o singură pasiune - maximafiliaInterviu cu doamna

av. Antoaneta SCĂRLĂTESCU

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22

philatelica.ro filatelie tematica

^

Valahicum este un cuvânt arti-ficial prin care autorul a încercatdefinirea pasiunii pentru colec -ționarea pieselor filatelice puse încirculație în afara teritoriul Româ-niei având un conținut expres des-pre români și/sau România. Vala -hi cum este compus din va lah (nu -me dat în evul mediu românilordin stânga și din dreapta Dunăriide către alte popoare) și sufixulcum necesar pentru formarea unuiderivat cu sens nou, care să defi-nească caracterul românesc.

Sper ca pe viitor valahicum sădevină o expresie meliorativă ceva prezenta colecționarea și pre-zentarea mărcilor poștale, a ștam -pilelor ocazionale și speciale, aîntregurilor poștale sau oricăruialt tip de produs filatelic care sereferă la tot ce este românesc cucondiția ca aceste repere să fi fostemise de o autoritate oficială sauprivată străină, acceptată de regu-lile Federației Internaționale deFilatelie (FIP).

Fenomenul filatelic unde Vala-hicum se încadrează are tradițiivechi în alte țări. În Lituania și Un-garia, în cadrul federațiilor națio -nale există secții specializate undecolecționarii interesați de Lithua-nica[1] respectiv Hungarika[2] au po - sibilitatea de a inter acționa.

Una dintre cele mai im por tanteen tități în domeniu este fără în -doială Secția Americana[3] din ca-drul American Topical Association.Co lecționarii Ame ricana au formatoficial grupul lor încă din 1951, iarmembrii secției sunt preocupați decolec ționarea și studierea mărcilordin întreaga lume care au ca su-biect preșe dinții SUA, steagul ame-rican, Clopotul Libertății, StatuiaLibertăţii, sau orice element graficcare se referă la istoria, cultura oriidealurile din Statele U nite aleAmericii.

Valahicum - în speranța ca într-un viitor va ființa ca o entitate or-ganizată - se înscrie în categoriafilateliei tematice și se axează pecolecționarea și studierea emisiu-nilor poștale care prin prezentareagrafică (imagine și/sau text) suntlegate de români și România. Înte matica Valahicum pot intramărci poș ta le, ștampile o ca zi onaleși spe ci ale, întreguri poș tale etc.pe care se regăsește denumireațării, simboluri nați onale (steagul,ste ma etc.), deli mita rea teritoriulnațional pe o har tă, menţionareaunor cuvinte româneşti, toponi -me, hidronime etc., se referă lacomemorarea u nor evenimenteistorice ori politice româneşti, pre - cum piesele ca re au ca subiectevenimente spor tive ori come mo -rarea participării sau a unor rezul-tate obți nute de spor tivii care auconcurat sub steagul românesc.Veritabile Valahicum sunt și emi-siunile care reprezintă oameni ce-lebri legați de România prinoriginea, activitatea sau cre aţialor. De asemenea, adevăra te Vala-hicum pot fi mărcile poș tale carese referă la evenimente na ți onale(Indepen dența, Unirea, Comunis-mul, Revoluția din 1989 etc.).

Istoria tumultoasă a spațiuluicarpato-danubian face ca demul te ori ideea de Valahicum săfie obiectul unei controverse.Aici mă refer printre altele la emi-siunile din Republica Moldova, darși la un șir întreg de produse poș -tale și filatelice emise de ad -ministra țiile poștale din Bulgariasau Ungaria. Un exemplu din a -ceastă categorie ar fi seria demărci poștale (Scott #360-63)emisă de administrația poștală dela Sofia la doar două zile[4] dupăalipirea Cadrilaterului (Fig. 1).

În cazul emisiunilor RepubliciiMoldova se pune problema dacătrebuie să tratăm cu adevărat capiese care se încadrează la tema-

tica Valahicum. Rămâneun subiect deschis dacămărcile poș tale cu tricolorul româ-nesc având în mijloc stema Repu-blicii Moldova (Scott #3, 61-62, 63,66-67 etc.) sunt sau nu Valahicum.La fel, marca cu figura primului pre -șe dinte al Republicii Moldo va, Mir-cea Snegur alături de sec re tarulgeneral al NATO, Man fred Wörner(Scott #142), sau marca cu chipulex-preșe din telui Vladimir Voronin(Scott #455) se pot include într-ocolec ție Valahicum. Fără îndoialăcei doi pre ședinți sunt legați de ro-mânii de pe malul stâng al Prutului,dar rămâne să decidă fiecare dacăcele două personaje se suprapunsau nu idealurilor românești[5].

Trecând peste situații contra-dictorii voi încerca să fac un micinventar a acelor fenomene caredetermină o administrațieuuu

László KÁLLAI

[1] Pagina oficială Lithuanica - http://www.lituanicaon-stamps.com[2] Pagina oficială MABEOSZ - http://www.mabeosz.hu/con-tent.tisztelt_ gyujtotarsak[3] AtoZee Collectibles Web Directory - http://www.atozee.com/web/ stamps/topics/americana.html

[4] Agrigoroaie, Ion, România în fața pretențiilor Bulgarieiasupra Dobrogei (1917-1918), în „Dobrogea. Repere isto-rice”, coordonator Mihai Lupu, Constanța, Editura Euro- p o lis, 20005] Lilia Cantea - Preşedinţii Republicii Moldova,http://www.placelook.com article/presedintii-republicii-moldova

VALAHICUM sau perenitatea românească în filatelie (I)

pagina 8 ü

Fig. 1

Fig. 2

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22

philatelica.ro filatelie tematica ,

poștală să emită mărci poștalesau alte efecte poștale cu ele-mente româ nești. În primul rând,fără prea multe șovăieli, elemen-tele definitorii în acest tip de pu-blicitate sunt realizările unorro mâni pe plan artistic. Astfel,Con stantin Brân cuși, ex. - Vin-cent&Grenadines: 1997 - Millen -ni um (Scott #2742h) - Fig. 2;Ge o r ge Enescu, ex. - Ungaria:2006 - Compozitori - emisiune co-mună Ungaria-România (Scott#3989); sportivi: Nadia Co măneci,ex. - Azerbaidjan: 1996 - JocurileOlimpice - Atlanta - Medialiţi aiJo curilor Olim pice de a lungultimpului (Scott #573); GheorgheHa gi, ex. - Palau: 1994 - Campio-natul Mondial de Fotbal USA -1994 (Scott #348g). Alte mo-mente care au determinat emite-

rea unor efecte poștale au fost oserie de evenimente interna ți o -nale organizate de România. Deexemplu, evenimente sportive -ex. 1965 - Campionatele Europenede Tir - Bucureşti (Albania: Scott#810-813), expoziții filatelice -EFIRO 2008[6] (Polonia - Fig. 3). Oaltă categorie importantă ca re adeterminat poș te le na ți o nale să e -mită e fecte poșt ale este formatădin oamenii de știință care au con-struit pe parcursul vremii o ima gi -ne indiscutabilă pentru România.Dintre cei mai im portanți oamenide știin ță al căror chip a apărut pemărci poștale se numără Emil Ra -coviță. În Fig. 4 un carton filatelicdin Australia realizat în timpulexpediției din 2006 în Antarctica,la stația de Cercetare româneascăLaw-Racoviță sub conducerea ing.

dr. Teodor Ghe or -ghe Negoi ță, direc-torul Institutului deCercetare Po larădin România.

Un alt capitoldintr-o colec ție Va-lahicum constituiee misiunile în spate -le cărora stau deci-zii politice și di p lo -matice. Printre ce-lebrele asemeneaemisiuni reprezintăpe fostul lider co-munist Nicolae

Ceaușescu alături de liderul nord-corean Kim Il Sung în timpul uneivizite oficiale la nivel înalt al aces-tuia din urmă la Bu curești[7] - Repu-blica Populară Democrată Co - ree a nă: 1984 - Vizita lui Kim Il Sungîn ţările din Europa de Est (Scott#2449) - Fig. 5. Un alt personaj po-litic controversat din istoria re-centă a României Chivu Stoi ca estesubiectul unei emisiuni din Iran[8]

(Scott #1441) - Fig. 6.La acest capitol România a

avut o pre zență consisten tă în fi-latelia țărilor comuniste. Ne nu -mă rate emisiuni în fățișează tri -colorul românesc cu stema co mu -nistă în centru, iar poșta de la Bei-jing a emis în 1977, cu ocaziaCentenarului Independenţei Ro -mâ niei, o serie de trei mărci a -vând un tiraj uriaș[9] (Scott#1340-42) - Fig. 10.

În zilele noastre cele mai im-portante apariții care se încadrea-ză în categoria Valahicum repre - zintă emisiunile comune. Astfelnu mai în ultimii ani au apărutmărci poștale cu referire directă laRomânia în cel puțin o duzină dețări. Cele mai importante emisiuni- prin importanță înțeleg tirajul șica atare numărul consumatorilorde servicii poștale sau filatelicecare au intrat în contact cu unpetic din România - de acest tipsunt cele realizate în colaborare cuadministrația poștala de la Mos-cova respectiv Paris[10].

Însă, Nadia Comăneci, Gheor-ghe Hagi, Brâncuși și Nicolae Ce a -u șescu nu au reușit să provoaceatâtea emisiuni poștale precumDracula și actorul celebru mai alespentru rolul său în prima ecranizarea povestirii lui Bram Stoker, născutpe teritoriul actual al României,Béla Lugosi.

^

Fig. 3

Fig. 4

pagina 9 ü

[[6] László Kállai - EFIRO 2008 în Polo-nia, http://razboifilatelic.blogspot. com/2008/07/efiro-2008-n-polinia.html[7] Comunismul în România, http://www.comunismulinromania.ro[8] idem[9] Yang's Postage Stamp Catalogue of thePeople's Republic of China Part II 2009[10] Richard Zimmermann - JointStamp Issues, http://www. jointstam-pissues.net

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22


^

Scriitorul ir landez Bram Stoker, cu-noscut în primul rând prin romanulsău Dracula, a provocat a o adevă-rată avalanșă de emisiuni poștalefiind o tematică foarte îndrăgită înrândul filateliștilor tematicieni[11], [12]

(Fig. 8).În continuare vă prezentăm o

primă selecție de mărci poștaleVala hicum și totodată facem apella cititorii noștri să ne semnalezepiese filatelice care pot fi în-cadrate la această tematică[13].

Albania: 1965 - CampionateleEuropene de Tir - Bucureşti (Scott#810-813) Descriere: marca poş -ta lă de 3 Leke reprezintă harta Eu -ro pei unde Bucureştiul este re -pre zentat ca centrul unei ţintestilizată.

Antigua: 1996 - Jocurile Olim -pice de Vară - Atlanta (Scott#1895), Nadia Comăneci pe marcapoştală de 1,20$.

Armenia: 1999 - 1700 de ani deCreştinism în Armenia (Scott #601- minicoală formată din cinci mărcipoştale şi o vinietă), Biserica „Sfân -ta Cruce” din Suceava.

Azerbaidjan: 1996 - Campio na -tul European de Fotbal - Anglia(Scott #607). Descriere: marcapoștală cu valoare nominală 150 mare ca actori principali jucători defotbal din România şi Franţa.

Azerbaidjan: 1996 - Jocurile O -limpice - Atlanta (Medaliaţi ai Jo cu -rilor Olimpice de-a lungul timpului)(Scott #573). Descriere: marcapoştală cu valoare nomi nală 300 mreprezintă pe campioana olimpică laMontreal 1976, Nadia Comăneci.

Azerbaidjan: 1996 - Nave (Scott#616). Descriere: marca cu valoarenominală 250 m repre zintă NavaŞcoală „Mircea”.

Belgia: 2004 - Sculpturile lui I delIanchelevici - emisiune comu năBelgia-România (Scott #2036-37).

Bhutan: 1986 - Statui şi nave(Scott #574). Descriere: marca cuvaloare nominală 50 ch reprezintăNava Şcoală „Mircea”.

Bosnia-Hertzegovina: 1998 -Campionatul Mondial de Fotbal -Franţa (Scott #71). Descriere: mini-

coala este compusă din opt mărcipoştale şi o vinietă asezată pepoziţia nr. 5 din coală. Prima mar -că înfăţişează un jucător de fotbalîn echipamentul tricolorilor, iar înpartea superioară a mărcii aparetricolorul românesc.

Brazilia: 1980 - Artă (Scott #1692)Descriere: marca de 28 cr. esteilustrată cu lucrarea lui ConstantinBrâncuşi, „Domnişoara Pogány”.

Bulgaria: 1940 - ReturnareaDobrogei către Bulgaria (Scott#360-363). Descriere: pe mărcilepoştale de 4 respectiv 7 leva esteilustrat teritoriul returnat, iar înmedalion efigia Ţarului Boris.

Bulgaria: 1946 - Jocurile Bal-canice (Scott #528) Descriere:mar ca poştală cu valoare nomi -nală de 100 leva reprezintă stea -gul Româ niei alături de steagurileţărilor participante la Jocurile Bal-canice din 1946.

Bulgaria: 1948 - Prietenia Ro -mâ no-Bulgară - Bătălia de la Grivi -ţa 1877 (Scott #626). Descriere:mar ca poştală redă „Cu ce rirea re-dutei Griviţa”, litografie de CarolPopp de Szathmáry.

Bulgaria: 1948 - Prietenia Ro -mâ no-Bulgară (Scott #C56-57) De-scriere: marca de 40 leva are cailustraţie clădirile Parlamentelorcelor două ţări, iar pe marca de100 leva apar steagurile celor două

ţări şi podul peste Dunăre.Bulgaria: 1978 - Navigaţia Eu ro -

peană pe Dunăre (Scott #C135)Descriere: marca de 35 stotincireprezintă Podul Prieteniei ce le a -gă oraşele Russe şi Giurgiu (Fig. 9).

Burkina Faso: 1976 - Me da -liaţii celei de a 21-a ediție a Jo -curilor Olimpice (Scott #C246).Descriere: supratipar aurit almărcilor Scott #C231-233 avândca text, frazat pe trei rânduri,VAINQUEUR 1976/NADIA

[11] Victor Manta - Dracula on Postal Stamps, http://www.artonstamps.org/Countries/Romania/About/dracula.htm[12] Dorin Cojocaru - Personalized stamps with Vlad II Dra-

cula - Vlad the Impaler, http://dorincard.blogspot.com/2011/10/personalized-stamps-with-vlad-iii.html[13] Scott - Standard Postage Stamp Catalogue 2009 vol. 1-6, ScottPublishing Co., Sidney, USA, 2008pagina 10 ü

uuu

Fig. 7

Fig. 5

Fig. 6

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22


pagina 11

COMANECI/ROU MANIE.Canada: 1997 - Supranatural

(Scott #1665). Descriere: emisiuneaconţine o marcă denumită „Vam-pir” care îl înfăţişează pe Dracula.

Cehoslovacia: 1970 - Campio -na tul Mondial de Fotbal (Cupa Ju-les Rimet) - Mexic ´70 (Scott#1707). Descriere: marca poștalăde 1k este ilustrată cu o fază de jocîntre doi jucători, român respectivcehoslovac, iar pe partea dreaptă amărcii poștale apar emblemelecelor două echipe naţionale.

Cehoslovacia: 1980 - 35 de anide la victoria Uniunii Sovietice în celde al Doilea Război Mondial, 25 deani de la semnarea Tratatului de laVarşovia (Scott #2314). Descri ere:marca cu valoare nominală 1k aresteagurile ţărilor membre, inclusival României.

China (Republica Populară):1980 - 2050 de ani de la creareaprimului stat dac centralizat şi in-dependent sub conducerea luiBurebista (Scott #1628 - Fig. 7).Des cri ere: marca poștală cu val-oare no minală de 8f are cailustraţie trico lorul ro mânesc custema Ro mâniei co mu niste şiimaginea unui luptător dac custindardul geto-dac, „dra gonuldacic”, lancea ce poartă în vârfcapul de lup cu coada de şarpe.

China (Republica Populară):1977 - Centenarul IndependenţeiRomâniei (Scott #1340-42). De-scriere: marca poștală de 8f repre -zintă tricolorul românesc pe care escris „Centenarul Inde pen denţeiRo mâ niei”, valoarea nominală 10fredă lucrarea lui Nicolae Gri go -rescu, „Bă tălia de Smârdan”, iarmar ca poștală de 20f este ilustratăcu un fragment din Monumentul luiMihai Viteazul de lângă Ciuta dinjudeţul Buzău. (Fig. 10)

China (Republica Popu lară):2004 - Obiecte lă cuite şi cera mică(emi siune comună România-China)(Scott #3390-91). Descriere: marcacu referire la „ro mâ nesc” reprezintăun vas de ceramică a parţinând cul-turii Cucuteni.

Ciad: 1998 - Béla Lugosi în rolullui Dracula (Scott #773B şi 773C).Descriere: minicoala for mată dinnouă mărci poştale cu valoare no -

minală de 250 fr şi coliţa cu valoarenominală de 1500fr reprezintă peactorul Béla Lugosi în diferite ipos -taze în rolul lui Dracula. (Fig. 11)

Ciad: 1999 - Milenium (Scott#808). Descriere: e misiunea con ţinecinci minicoli fie care formată dinnouă mărci poştale. Mi nicoala ca reconţine mărcile cu valoare nominală450fr pe unul dintre timbre apare oscenă din filmul Dracula.

Coasta de Fildeş: 2001 - Planifi-carea Congresului UPU la Abidjan(Scott #B24-B26). Descriere: măr ci -le nu au nici un element gra fic legatde România sau români, dar esteun valahicum prin faptul că dincauza insta bilităţii politice în Co astade Fildeş Congresul UPU din 2004 afost organizat la Bucureşti.

Congo (Republica Populară):1977 - Istoria aviaţiei - aviatori şiaparate de zbor (Scott #421). De-scriere: marca de 60f reprezintăîntr-o fereastră efigia aviatoruluiTraian Vuia, iar în dreapta avionulbotezat „Vuia I”.

Cuba: 1978 - Al 11-lea Festival alTineretului şi Studenţilor - Havana(Scott #2204). România a fost gazdacelui de al patrulea Festival al

Tineretului şi Studenţilor în 1953.Descriere: una dintre mărcile poş -tale emise de adminis traţia poştalăde la Havana este ilustrată cu trico -lorul românesc şi clă direa MuzeuluiŢăranului Român aflat pe şoseauaKiseleff.

Cuba: 1979 - SOCFILEX ́ 79 - Bu -cureşti (Scott #C322). Des criere:emisiune realizată cu oca zia orga -nizării la Bucu reşti în 1979 al Ex -poziţiei Filatelice SOCFILEX ´79.Mar ca este ilustrată cu stea gurileCubei și României, precum şi cumarca poş tală românească de 12 leidin emisiunea Consti tuţia RPR din1948 (Scott #683) - Fig. 12.

Ecuador: 1975 - Vizita pre şe -dintelui Ecuadorului, generalul debri gadă Guillermo A. RodriguezLara, în Algeria, România şi Vene zu -ela (Scott #C546). Descriere: marcaevocă turneul liderului ecuadorianîn prioada 7-11 martie 1975 în Ro -mâ nia prilej cu care a fost semnatun acord de cooperare economicăşi tehnică între cele două state.

László KÁLLAI, născut în anul 1967la Oradea, licențiat al Facultății deJurnalism Bálint György - Buda-pesta, Ungaria. Preocupări filate-lice: Ungaria clasică și filateliate matică. Co-fondatorul revisteiphilatelica.ro și administratorul pa-ginii StampLand.net. Contact: [email protected].

(continuare în numărul următor)

Nota editorului: Autorul, sub titlul- Valahicum, readuce în actualitateafilatelică românească un subiect pecare regretatul Dan Anghelescu l-adezvoltat, în mod sistematic, înce-pând cu anii ‘80, sub logo-ul Noi înlume, atât în revista Filatelia cât șiîntr-un exponat cu același nume.

ü^

Fig. 8

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22

philatelica.ro thematic philately

pagina 12 ü

Valahicum is the collection andstudy of foreign postage items, ofall that is Romanian. The mostcommon philatelic Valahicum hasDracula as its main character. Thecharacter invented by Bram Stro-ker is followed by renown athletessuch as Nadia Comăneci or Gheor-ghe Hagi. Au then tic Valahicum arealso postage stamps issued withNicolae Ceausescu’s figure. In theValahicum gallery you’ll find, of co-urse, Mihai Eminescu, George E -nescu and Constantin Brâncuși(text translation of cover 1).

Valahicum is an artificial wordthrough which the author tried todefine the passion for collectingphilatelic pieces put into circula-tion outside of the Romanian ter-ritory, containing strict subjectsabout Romanians and/or Roma-nia. Valahicum is composed of„valah” (na me given by other na-tions in the Middle Ages to theRomanians from the left and rightside of the Danube) and the suffix„cum” necessary to form a deri-ved word with a new meaning, todefine the Romanian character.

I hope that in the future Vala-hicum will become a complimen-tary expression that will introducethe collection and presentation ofstamps, of occasional and specialpostmarks, of postal stationeriesor any other kind of philatelic itemthat makes a reference to all thatis Romanian, with the conditionthat these landmarks were issuedby a foreign official or private aut-hority, accepted by the Internatio-nal Philatelic Federation (FIP).

The philatelic phenomenonwhere Valahicum is situated is inold traditions from other coun-tries. In Lithuania and Hungary,within the national federations,there are specialized sectionswhere collectors interested in Lit-huanica[1], or Hungarika[2], havethe possibility to interact. One ofthe most important entities in

this domain is, without a doubt,the Americana Section[3] from theAmerican Topical Association.Americana[3] collectors have for-med their official group from1951, and the section membersare preoccupied with collectingand studying stamps from all overthe world that’s subject is theUSA presidents, the USA flag, theLiberty Bell, the Statue of Free-dom, or any graphic element thatrefers to the history, culture orideals of the USA.

Valahicum - in the hope that inthe future it will form an organi-zed entity - is registered in the phi-latelic thematic category and isfocused on the collection andstudy of postal issues that by theirgraphic representation (imageand/or text) are connected withRomanians and Romania. In theValahicum thematic all stamps areallowed, occasional or special pos-

tmarks, postal stationeries etcwhere you can find the name ofthe country, national symbols(flag, emblem, etc), national terri-tory outlines on a map, mentio-ning of Romanian names, places,rivers, etc, concerning the com-memoration of Romanian histori-cal or political events, as well aspieces that are about sportingevents, commemoration of parti-cipation or of results of athletesracing under the Romanian flag.Authentic Valahicum are alsostamps that represent famouspeople that are connected withRomania by origin, activity or theircreation. Also, true Valahicum canbe stamps that represent nationalevents (the Independence, theUnion, the Communism, 1989 Re-volution etc).

The troubled history of theCarpatho-Danubian terri-tory is the reason for why

VALAHICUM or the Romanian perenniality in philately (I)László KÁLLAI

[1] Lithuanica home page - http://www.lituanicaon-stamps.com[2] MABEOSZ home page - http://www.mabeosz.hu/con-

tent.tisztelt_ gyujtotarsak[3] AtoZee Collectibles Web Directory - http://www.atozee.com/web/ stamps/topics/americana.html

Fig. 9

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22


the idea of Valahicum is someti-mes the subject of controversy.Here I am talking, amongst others,a bout the issues from the Repu-blic of Moldova, and also a longline of postal and philatelic itemsissued by the postal authorities ofBulgaria and Hungary. An examplefrom this category could be theseries of stamps (Scott #360-63)issued by the Sofia postal adminis-tration only two days[4] after anne-xation of the Cadrilater (Fig. 1).

In the case of the issues fromthe Republic of Moldova, there isthe problem of weather we consi-der it as authentic and part of Va-lahicum. It remains an opensubject if the stamps with the Ro-manian flag with the Republic ofMoldova’s emblem in the middle(Scott #3, 61-62, 63, 66-67 etc.) areor aren’t a Valahicum. The samecase, the stamp with the figure ofthe first president of the Republicof Moldova, Mircea Snegur next tothe general secretary of NATO,Manfred Wörner (Scott #142), orthe stamp with the figure of ex-president Vladimir Voronin (Scott#455) can be in cluded in a collec-tion of Valahicum. No doubt, thetwo presidents are connected withthe Romanians on the left shore ofthe river Prut, but it is up every-body to decide if these two peopleare or aren’t connected with theRomanian ideals[5].

Moving past the contradictorysituations, I will try to make a smallinventory of those phenomenathat determine a postal adminis-tration to issue stamps or anyother postage items with Roma-nian elements. First of all, withoutsecond doubts, defining elementsin this type of advertise are worksof Romanian artists. Thus, Con-stantin Brâncuși, ex. - Vincent&Grenadines: 1997 - Millennium

(Scott #2742h) - Fig. 2; GeorgeEnescu, ex. - Hungary: 2006 - Com-posers - joint issue Hun gary-Ro -mania (Scott #3989); athletes:Nadia Comăneci, ex. Azerbaidjan:1996 - Olympic Ga mes - Atlanta(Medal award winners of OlympicGames throughout time (Scott#573); Gheorghe Hagi, ex. - Palau:1994 - USA Football WorldwideCham pionship - 1994 (Scott #348g).Other moments that have deter-mined the issue of postage itemswere series of international eventsorganized by Romania. For exam-ple, sportive events: ex. 1965 -Shooting European Champion-ships - Bucharest (Albania: Scott#810-813), philatelic exhibits -EFIRO 2008[6] (Poland - Fig. 3).Another important category thatdetermined national posts to issuepostage items is formed of sciencepeople that have built, over theages, an unquestionable image forRomania. One of the most impor-tant people of science whose fi-gure is shown on stamps is that ofEmil Racoviță. In Fig. 4 - Australiaphilatelic folder realized during theexpedition on Antarctic ship, in2006, at the Law-Racovița Roma-nian Research Sta tion, under theleadership of Ph.D. Teodor Ne-goita, the Manager of the Roma-

nian Polar Research Institute.Another chapter from a collec-

tion of Valahicum is that of issuesbehind which lay political and di-plomatic decisions. One of themost important issues of these isthe one representing former com-munist leader Nicolae Ceausescunext to the North-Korean leaderKim Il Sung during a high level of-ficial meeting of the above men-tioned in Bucharest[7] - DemocraticPeople’s Republic of Korea: 1984 -The visit of Kim Il Sung in the co-untries of Eastern Europe (Scott#2449) - Fig. 5. A nother person po-litically controversial in the recenthistory of Romania is Chivu Stoica,subject of a issue in Iran[8] (Scott#1441) - Fig. 6.

In this chapter, Romania had aconsistent presence in the com-munist countries philately. Un-counted issues represent theRo manian flag with the commu-nist coat of arms in the middle,and the post in Beijing issued in1977, with the Romanian Inde-pendence Centenary, a series ofthree stamps with a huge printingrun[9] (Scott #1340-42) - Fig. 10.

Nowadays, the most impor-tant entries that belong in theValahicum category representjoint stamps issues. Thus, only inthe last few years, stamps haveappeared with a direct referenceto Romania in at least a dozen co-untries. The most important is-sues - by importance I mean theprinting run and thus the numberof consumers of postal or phila-telic services,that have encounte-red a small piece of Romania - ofthis kind are obtained in

[4] Agrigoroaie, Ion, România în fața pretențiilor Bulgariei asupra Dobrogei (1917-1918), în „Dobrogea. Repere istorice”, coordonator Mihai Lupu, Constanța, Edi-tura Euro p o lis, 2000[5] Lilia Cantea - Republic of Moldova presidents, http://www.placelook.com ar-ticle/presedintii-republicii-moldova[6] László Kállai - EFIRO 2008 in Poland, http://razboifilatelic.blogspot. com/2008/07/efiro-2008-n-polinia.html[7] The communism in Romania, http://www. comunismulinromania.ro[8] idem[9] Yang's Postage Stamp Catalogue of the People's Republic of China Part II 2009[10] Richard Zimmermann - Joint Stamp Issues, http://www. jointstampissues.net

Fig. 10

pagina 13 ü

uuu

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22

thematic philatelyphilatelica.ro

collaboration with the postal ad-ministration from Moscow andParis[10].

Although Nadia Comăneci,Gheorghe Hagi, Brâncuși andCeaușescu didn’t have the sameprinting numbers as Dracula andthe famous actor, especially for hisrole in the first screening of BramStoker’s story, born in the currentRomanian territory, Béla Lugosi.Irish writer Bram Stoker, known fir-stly for his novel Dracula, caused atrue avalanche of stamps issues,being a highly loved theme in thephilatelic world[11], [12] (Fig. 8).

Next, we will introduce a fir-sthand selection of Valahicumstamps and, altogether wewould like our readers to pointout other philatelic pieces thatcan be part of this theme[13].

Albania: 1965 - EuropeanShoo ting Championships - Bucha-rest (Scott #810-813). Description:the stamp of 3 Leke representsEurope map where Bucharest isrepresented as the centre of a sty-lized shooting target.

Antigua: 1996 - SummerOlympic Games - Atlanta (Scott#1895), Nadia Comăneci on thestamp of 1.20$.

Armenia: 1999 - 1700 years ofchristianity in Armenia (Scott#601 - minisheet of five stampsand one vignette), ”Holy Cross”Church from Suceava.

Azerbaidjan: 1996 - EuropeanFootball Championship - GreatBritain (Scott #607). Description:the stamp of 150 manats facevalue has as main actors footballplayers from Romania and France.

Azerbaijan: 1996 - OlympicGames - Atlanta (Medalists of theOlympic Games over time) (Scott#573).Description: the stamp of300 manats face value representsNadia Comăneci, the olympicchampion at Montreal

Azerbaijan: 1996 - Ships (Scott#616). Description: the stamp of250 manats face value representsthe navy school ship „Mircea”.

Belgium: 2004 - Idel Ianchele-

vici sculptures - Belgium-Romaniajoint stamp issue (Scott #2036-37).

Buthan: 1986 - Statues andships (Scott #574). Description:the stamp of 50 ch face value re-presents the navy school ship„Mircea”.

Bosnia and Herzegovina: 1998- World Football Championship -France (Scott #71). Description:the minisheet is of eight stampsand one vignette placed on theposition no. 5 of the sheet. Thefirst stamp represents a footballplayer with the equipment in thecolors of the Romanian tricolorflag, and in the upper part of thestamp is the Romanian flag.

Brazil: 1980 - Art (Scott #1692)Description: the stamp of 28 Cruzei-

ros represents Constantin Brân cuși’swork, „Mademoiselle Pogány”.

Bulgaria: 1940 - The return ofDobrodgea to Bulgaria (Scott#360-363). Description: on thestamps of 4, irrespective of 7 leva,is illustrated the returned terri-tory and in the medallion is theeffigy of the Tzar Boris.

Bulgaria: 1946 - Balkan Games(Scott #528) Description: thestamp of 100 leva face value re-present the flag of Romania nextto the flags of the participatingcountries to the Balkan Gamesfrom 1946.

Bulgaria: 1948 - Romanian-Bul garian friendship - the Battleof 1877 from Grivitza (Scott#626). Description: the

[11] Victor Manta - Dracula on Postal Stamps, http://www.artonstamps.org/Countries/Romania/About/dracula.htm[12] Dorin Cojocaru - Personalized stamps with Vlad II Dra-

cula-Vlad the Impaler, http://dorincard.blogspot.com/2011/10/personalized-stamps-with-vlad-iii.html[13] Scott - Standard Postage Stamp Catalogue 2009 vol. 1-6, ScottPublishing Co., Sidney, USA, 2008pagina 14 ü

Fig. 11

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22


üpagina 15

stamp depicts „the conquest ofGrivitza redoubt”, a lithographymade by Carol Popp de Szathmáry.

Bulgaria: 1948 - Romanian-Bulgarian friendship (Scott #C56-57) Description: the stamp of 40Leva illustrates the Parliamentbuildings of both countries andon the stamp of 100 Leva thereare the flags of both countriesand the bridge over the Danube.

Bulgaria: 1978 - European na-vigation on the Danube (Scott#C135) Description: the stamp of35 stotinks illustrates the frien-dship bridge connecting the twotowns, Russe and Giurgiu (Fig. 9).

Burkina Faso: 1976 - the me-dalists of the 21st edition of theOlympic Games (Scott #C246).Des cription: overprint in gold ofthe stamps Scott #C231-233 withthe text in three rows: VAIN-QUEUR 1976/NADIA COMANECI/ROUMANIE.

Canada: 1997 - Supernatural(Scott #1665). Description: theissue has a stamp called „Vam-pire” depicting Dracula.

Czechoslovakia: 1970 - WorldFootball Championship (JulesRimet Trophy) - Mexico ´70 (Scott#1707). Description: the stamp of1 k illustrates a phase of the gamebetween two players, a Romanianand a Czech, and on the right sidethere are the emblems of the twonational teams.

Czechoslovakia: 1980 - 35years since the victory of the So-viet Union in the World War II, 25years since the Warsaw treaty(Scott #2314). Description: thestamp of 1 k face value shows theflags of the member - countries,including Romania.

China (People’s Republic of):1980 - 2050 years since the founda-tion of the first centralized and in-dependent Dacia state under theleadership of Burebista (Scott #1628- Fig. 7). Description: the stamp of 8f face value has as illustration theRomanian tricolor flag with thecommuniste coat of arms and theimage of a Dacia fighter with theGeto-Dacian flag, the „Dacian dra-gon”, the top of a lance bearing awolf had with a serpent tail.

China (People’s Republic of):

1977 - Romania’s IndependenceCentennial (Scott #1340-42). Des-cription: the stamp of 8 f facevalue represents the Romaniantricolor flag with the inscription„Romania’s Independence Cente-nenial”, the stamp of 20 f illustra-tes the painting „The SmardanBattle” by Nicolae Grigorescu,and the stamp of 20 f illustrates afragment of the Monument toMichael the Brave from Ciuta,Buzau district (Fig. 10).

China (People’s Republic of):2004 - Lacquer ware and pottery(Joint Issue Romania - China)(Scott #3390-91). Description: thestamp related to Romania repre-sents a ceramic pot belonging toCucuteni culture.

Chad: 1998 - Béla Lugosi inthe role of Dracula (Scott #773Band 773C). Description: the minis-heet of nine stamps with facevalue of 250 fr and one souvenirsheet of 1500 fr illustrates theactor Béla Lugosi in different sce-nes of the role of Dracula (Fig. 11).

Chad: 1999 - Millennium(Scott #808).Description: theissue is made of five minisheets ofnine stamps each. The minisheetof stamps with the face value of450 fr has on one stamp a scenefrom Dracula film.

Ivory Coast: 2001 - The plan-ning of UPU Congress in Abidjan(Scott #B24-B26). Description: thestamps design are not at all relatedto Romania or Romanians, but it isa valachicum because the politicalinstability from the Ivory Coast de-termined the organisation of UPUCongress in 2004 at Bucharest.

Congo (People’s Republic of):1977 - The history of aviation -airmen and flying machines (Scott#421). Description: the stamp of60 f represents into a frame theeffigy of the airman Traian Vuia

and in the right side the aircraftnamed „Vuia I”.

Cuba: 1978 - The 11th WorldFestival of Youth and Students -Havana (Scott #2204). Descrip-tion: one of the stamp issued bythe postal administration fromHavana illustrates the Romaniantricolor flag and the RomanianPeasant Museum’s building fromKiseleff Avenue, Bucharest.

Cuba: 1979 - SOCFILEX ´79 -Bucharest (Scott #C322). Descrip-tion: stamp issue made on the oc-casion of SOCFILEX’79 PhilatelicExhibition held at Bucharest in1979. The stamp is illustratedwith the flags of Romania andCuba and also with the Romanianstamp of 12 Lei of the issue TheConstitution of the PRR from 1948(Scott #683) - Fig. 12.

Ecuador: 1975 - The visit ofthe president of Ecuador, GeneralGuillermo A. Rodriguez Lara, in Al-geria, Romania and Venezuela(Scott #C546). Description: thestamp evokes the tour of the lea-der of Ecuador during the period7-11 March 1975, on this occa-sion being signed the economicand technical cooperation agree-ment between the two countries.

(to be continued in the next issue)

László KÁLLAI, born in 1967, inOradea, graduate of the „BálintGyörgy” Journalism Faculty fromBudapest, Hungary. Philatelic con-cerns: Classic Hungary and thema-tic philately. Co-founder of philatelica.ro magazine and the admi-nistrator of the page Stamp -Land.net. Contact: [email protected].

The publisher’s note: The author,under the headline Valahicumbrings back in the Romanian phila-telic actuality a subject sistemati-cally developped by the late DanAnghelescu, beginning with the΄80s, We in the world, in Filateliamagazine and also in an exhibitbearing the same name.

Fig. 12

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22

philatelica.ro filatelie traditionala ,

Studiul emisiunilor CAROL IBUCUREȘTI a fost făcut în princi-pal în lucrările [9], [2], [3], daracestea nu au elucidat unde aufost con fecționate clișeele aces-tor emisiuni.

Documentele identificate du pă133 de ani în Arhivele Mi nisteruluide Externe al României (vol. 110-111, fond Franța) referitoare la ocomandă de clișee din valorile de1½ B, 5 B, 10 B, 15 B, 30 B (emisiu-nile CAROL I BU CUREȘTI 1 și 2) -Fig. 1* constituie cea mai impor -tantă descoperire în legătură cuemisiunile BU CUREȘTI 1 și 2 dinur mă toarele motive:

- Identifică atelierul - V. MI CHELusine à vapeur - 22, Rue Cassette,à Paris, Electrotypeur - Typographe- și procedeele urmate pentru re-alizarea clișeelor. Clișeele sunt rea -lizate din cupru prin galvanoplastie,fiind acoperite ulterior prin elec-troplastie cu un strat de oțel, de ni -chel sau de argint pentru a îm pi-edica o eventuală reacție chimică acuprului cu cernelurile tipografice.

- Clarifică odată pentru tot-deauna existența clișeelor mobile,ceea ce explică și introducereaunui clișeu de 10 Bani albastru laBU CUREȘTI 1 și implicit genezaerorii de culoare.

- Deoarece pentru valorile de1½ B, 5 B și 10 B s-au comandat150 buc. clișee mobile (Fig. 2), sepoate concluziona că o coală pen-tru aceste valori nu putea fi decâtmai mică de 150 bucăți, fiind ne -voie de clișee de rezervă. Aceastăinfor mație legată de realizarea coliide 15 Bani - emisiunea Perle [7],din 130 clișee ca și existența laMuzeul Național Fila telic din Bu -curești a unor coli de 130 bucăți dinemisiunile BU CUREȘTI conduc laconcluzia că aceste coli, cel puținpentru valorile de mai sus, nuputeau fi decât de 130 bucăți.

- Expedierea la București a

matrițelor pozitive și negative dinva lorile realizate ca cerere pentru„type des matrices, où l’effigie denotre Souverain peut se détacher”(Fig. 2) deschide noi probleme însepararea și indentificarea autorilormatrițelor pozitive - negative de laMuzeul Național Filatelic din Bucu -rești [4], în matrițe Anatol Hulot șimatrițe Maison V. MICHEL.

Documentul din Fig. 1 mai pre -cizează și faptul că noile clișee tre-buie să fie de aceeași mărime cucele realizate anterior de Hulot, încare sens comanda a fost însoțită

de o pereche 1½ verde olive dante-lat 13½ pe care s-a scris 1½ ... 1½ re-spectiv 30 ... 30.

Nu cred, la realizarea colii, încompatibilitatea clișeelor A. Hulotcu cele V. Michel. Dacă acestea e -xistă am putea asista la coli cu clișeeA. Hulot și V. Michel.

Faptul că s-au comandat ma trițecu efigia Suveranului mobilă su -gerează faptul că în Ro mânia se cu -noștea posibilitatea realizării a ces -tor matrițe de la Hulot, Stern saudin alte surse.

Marfa a fost facturată în

Realizarea clișeelor pentru mărcile poștale de 30 Bani emisiunea CAROL I BUCUREȘTI 1

Maison V. MICHEL ELECTROTYPEUR - TYPOGRAPHE, Paris, 1878

^

MINISTERUL FINANCELORDIRECȚIUNEA GENERALĂ A VĂMILOR ȘICONTRIBUȚIUNILOR INDIRECTENo. 8738 Bucuresci, în Martie 29, 1878Domnule Agent,La atelierul fabricii de timbre avem necesitate de următoarele objecte:10 300 Clișeuri pentru mărci postale a 1 ½ bani galvanisate

300 Clișeuri pentru mărci postale a 5 bani galvanisate300 Clișeuri pentru mărci postale a 10 bani galvanisate300 Clișeuri pentru mărci postale a 15 bani galvanisate300 Clișeuri pentru mărci postale a 30 bani galvanisate

Total 1500 bucăți20 40 forme turnate pentru Cărți postale30 16 forme turnate pentru polițe.Pentru Clișeuri vi s’a trimis un model încă din anul trecut cu

scrisoarea No. 11.310 din 5 Maiu. Dorim înse ca cifra indicând valoareamărcii să fie puțin mai mare dupe cum se arată pe cele două mărci acialăturate, una de 30 bani, și alta de 1 ½ bani, fără ca mărimea totală săfie schimbată. ...

Pe lengă objectele mai sus arătate mai sunt necesarii atelierului șiurmătoarele materiale pentru confecționarea timbrelor:

10 12 Kilogr. Cerneală albastră de tipar fină, frecată și cu totul gatapentru tipăritul mărcilor postale a 10 bani.

20 12 Kilogr. Cerneală roșie (vermilion) de aceiași qualitate pentrumărcile de 30 bani.

30 12 Kilogr. Firnaes potrivit pentru cerneala de tipar.40 300 Kilogr. Gomă fină în bucăți pentru gomatul mărcilor postale și

timbrelor mobile.50 20 Kilogr. Clei pentru valuri, de două qualități: ...60 10 Kilogr. Gliserină de care se pune în gomă.Pentru tote aceste objecte, vă rog Domnule Agent, să ne scriți cu

prima expedițiune cu ce preciu se pot procura Ministerului de Finance,pentru ca să dau ordin d’a vi se trimite suma necesarie.

Dacă ve pun în sarcina D.Voastră această comandă, Domnule Agent,o fac pentru că numai ast-fel cred că se va putea procura Ministeruluiobjectele de care are necesitate în qualitatea și condițiunile cerute pentruconfecționarea timbrelor.

Primiți vă rog, ...p. Ministru p. Director GeneralDomnului Agent diplomatic al României la ParisFig. 1

ing. Emanoil SĂVOIU

pagina 16 ü uuu

* Scrisoarea s-a transcris folosind or-tografia vremii.

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22

philatelica.ro filatelie traditionala

^

,

Ministerul FinanțelorCabinetul Ministerial

No. 12152 București, 9/21 mai 1878

Domnule Agent,

Prețul de zece mii de fr pentru o mie cinci sute de clișee fiind acceptat, am onoarea, referindu-mă la telegramaNo. 208, de a vă trimite 7 bucăți reprezentând matricele tipurilor necesare confecționării clișeelor pentru timbrelede 1½, 5 și 10 Bani. Referitor la tipurile pentru clișee de 15 și 30 Bani, primul se găsește la Agenție, al doilea nuexistă încă, timbrele de 30 Bani nefiind încă confecționate. Relativ la acest tip care lipsește, îmi rămâne să vă rog,Domnule Agent, să binevoiți a lua măsurile pentru ca cu ajutorul acestui tip de matrice efigia Suveranului să fiedetașabilă, și apoi, la un preț rezonabil, de a confecționa clișeele pentru timbrele de 30 Bani. În orice caz, avem agrava conturul matricii, de vreme ce putem utiliza efigia, detașând-o de la un tip la altul.

Clișeele comandate sunt deci:O planșă pentru timbre de 1½ Bani clișee 150O planșă pentru timbre de 5 Bani clișee 150O planșă pentru timbre de 10 Bani clișee 150Două planșe pentru timbre de 15 Bani clișee 300Două planșe pentru timbre de 30 Bani clișee 300

1050 clișeeAceste clișee trebuie să fie separate și nesudate unul de altul.Referitor la mărirea cifrelor noi renunțăm căci nu există decât un singur tip pentru toate timbrele.În ceea ce privește culorile albastru și vermilon, care trebuie să fie cele mai bune și pregătite a fi utilizate fără

nici o altă pregătire, am onoarea să vă rog să le avem în același timp cu clișeele, cinci kg pentru fiecare culoare.„Firnaes” despre care mi-ați spus că nu aveți cunoștință este o expresie germană pentru a desemna un fel de

materie siropoasă pentru diluarea culorilor. Condițiile de plată propuse de casa Michel fiind acceptabile, am onoarea, în fine, de a vă transmite azi prin in-

termediul Băncii României suma de patru mii de fr. Noi vom face să vă parvină restul urmare a cererii pe care o săne-o adresați.

În așteptarea informațiilor referitoare la cărți poștale, polițe și gumă, am onoarea, Domnule Agent, de a văreitera expresia înaltei mele considerațiuni.

p. Ministru

Domnului Callimaki-Catargi, Agent Diplomatic al României la Paris Fig. 2

iunie 1878 (Fig. 3), partea românănefiind mulțumită de calitatea cli -șee lor executate de Maison V.MICHEL (Fig. 4 - scrisoarea șefu luiFabricii de Timbre adresată Mi -nistrului de finanțe* [1]).

Referitor la valoarea nominalăde 30 Bani, sunt de subliniaturmătoarele:

- Reprezintă o „ciudățenie” dinpunct de vedere al tarifului. Tari-ful de 30 Bani, conform tarifuluiîn vi goare în anul 1878 (tariful din10/22 august 1876) era [8]: tarifintern pentru treapta a doua degreutate; tarif scrisoare externă înțările UPU; tarif scri soare reco -man dată ex ternă. A cest tarif afost valabil până la data de 1/13aprilie 1880 (cores pondență in -ter nă), respectiv data de 20 mar-tie/1 aprilie 1879 (co respondențăexternă). Faptul că acest tarif (30Bani) a fost în vigoare numai în in-tervalul no iembrie 1878 - aprilie

1880 face ca acesta să fi fost puținfolosit poștal.

- Din motivele arătate mai sus,este rară prezența acestei mărci (30Bani), mai ales pe plic, ne ștampilatăși în formații mari.

În Fig. 5 prezentăm o matriță avalorii de 30 Bani aflată la MuzeulNațional Filatelic din București [4].

Se cunosc următoarele eseuri[5], [6]:

- 30 Bani nedantelat (roșu,negru pe hârtie crem, cărămiziu pehârtie crem, brun pe hârtie crem,verde pe hârtie verzuie, oli ve pehârtie crem, albastru pe hârtiecrem);

- 30 Bani nedantelat cu suprati-par ANULAT (roșu pe hârtie crem,negru pe hârtie crem, car mine pehârtie crem, verde oli ve pe hârtiecrem, olive pe hârtie crem);

- 30 bani anulat cu o linie cu tușnegru (brun pe hârtie crem, vermil-lon recto-verso).

Semnele caracteristice ale a -cestei valori - Fig. 6 constau în [3]:

a. R cu piciorul vertical mai scurtdecât al doilea picior curbat;

b. Baza ultimei linii din rastruldrept superior, curbat spre stânga,către cercul perlat;

c. Listelul alb al cartușului floratstânga sus, ușor întrerupt de cu-loare în colțul NV.

În final de menționat că se cu -nosc: exemplare recto-verso [6];nuanțe vermillon și vermillon for -cé; dantelatura este 11 și 11½ (în1880); early date - NOV. 1878 (Fig.7), late date - 15 JUN 1881 (Fig. 8).

La mărcile poștale neștam pilatenu se cunosc formații mari, blo -curile de patru sunt extrem de rare(după cunoștința mea se cunoscnumai trei blocuri de patru).

În Fig. 7-9 este ilustrată cir cu -lația valorii de 30 Bani de la emisi-unea BUCUREȘTI 1.

pagina 17 ü

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:22


^

Fig. 3

Domnule Ministru,Pe la finele anului trecut s’a primit de la Paris

clișeurile pentru confecționarea mărcilor postale a1½, 5, 10 și 30 Bani.

Acesta comandă care s’a urcat la enorma cifra de10.000 fr cu tote că typul a fost furnisat de noi, ni s’auprocurat prin intermediul Agenției noastre din Pariscare spre acest s’a adresat cassei Michel. Este însă dedatoria mea de a ve declara că în privința acesta amfostără cu totul înșelați. Acele clișeuri și mai cu ose-bire cele pentru 1½ și 15 Bani sunt aprope deja usate.

Ceea ce ve pote și mai ușoru convinge de exacti-tatea faptului este că clișeurile a 25 Bani adicăclișeurile vechi cu care casa Stern din Paris a lucratnenumăratele timbre postale din trecut sunt încă adicucu totul superiore celor noi furnisate în urmă de cătrecassa Michel.

Pentru a se înlătura de pe viitor asemenea cassurionerose pentru fisc’mi permit a ve ruga, DomnuleMinistru, să se ia act de către Agenția noastră dinParis de procedarea necorectă a Dlui Michel și a nui se mai încredința veri o comandă pe viitor.

Cu tote acestea mă voiu sili de a înlătura uo nouăcomandă căutând în tot modul de a mai servi încăanul curent cu aceste clișeuri.

Șeful fabricii și Deposit de timbre,A. Cantacuzino

Fig. 8 - Late date - TIRGU VESTEI 15 JUN 81

Fig. 5

Fig. 6

,

Emanoil SĂVOIU, născut la 4iunie 1951, Craiova, România. In-giner diplomat în tehnologie pe-trochimică (1976). Membru dejuriu FIP pentru filatelie tra di ți o -nală. Preocupări filatelice: filatelietradițională, întreguri poș tale.Medalie FIP de Aur Mare pentruexponatul Romania 1872-1879.Contact: [email protected].

Fig. 7 - Earlydate - NOV. 78

Fig. 4

Vineri 2 decembrie 2011 a avutloc la Biblioteca de literatură stră-ină din Budapesta o expoziție fila-telică dedicată pianistului șicompozitorului Franz Liszt, a bine-cunoscutului filatelist maghiar dlLippai Józef.

În prezența unui public de elită

din lumea muzicii și a filateliei ma-ghiare dl Lippai Józef și-a prezentatexponatul foarte bogat în mate-riale rare. Expunerea a fost însoțităde diapozitive și ilustrată muzicallive. Printre invitați a fost și muzi-cologul filatelist - dl Géza Jakab.

Pe când și în România aseme-nea manifestări despre marii noștricompozitori? (prof. Victor Necolau)

Expoziție filatelică Liszt

pagina 18 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:23

philatelica.ro philatelie traditionnelle


L’étude des émissions CAROL IBUCAREST 1 a été faite en princi-pal dans les oeuvres [9], [2], [3],mais ceux-ci n’ont pas élucidé oùles clichés de ces émissions ontété réalisés.

Les documents identifiés après133 ans dans les Archives du Mi -nistère des Affaires Étran gères deRoumanie (vol. 110-111, fondsFrance) concernant une com -mande pour des clichés de 1½ B,5 B, 10 B, 15 B, 30 B (les émissionsCAROL I BUCAREST 1 et 2) - Fig. 1aconstituent la plus importante dé-couverte liée aux émissions BU-CAREST 1 et 2, pour les raisonssui vantes :

- Ils identifient l’atelier - V.MICHEL usine à vapeur - 22, RueCassette, à Paris, Electrotypeur -Typographe - et les procédés ap-pliqués pour la réalisation descli chés. Les clichés sont réalisésen cuivre par galvanoplastie, é -tant ultérieurement couvertspar une couche d’acier, de nikelou d’argent pour empêcher uneéven tuelle réaction chimique ducui vre avec les encres ty-pographique.

- Ils clarifient une fois pourtoujours l’existence des clichésmobiles, ce qui explique aussi l’in-troduction d’un cliché de 10 Banibleu à BUCAREST 1 et implicite lagenèse de l’ erreur de couleur.

- Parce que pour les valeurs de1½ B, 5 B et de 10 B ont été com-mandés 150 clichés mobiles (Fig.2a) on peut conclure que la feuillepour ces valeurs ne pouvait pasavoir moins de 150 pièces, étantbesoin de clichés de réserve. Cetteinformation concernant la réalisa-tion de la feuille de 15 Bani - l’émis-sion Perles [7], de 130 clichés etaussi l’existence au Mu sée NationalPhilatélique de Bucarest des feuillesde 130 pièces de les émissions BU-CAREST condui sent à la conclusionque les feuilles, au moins pour lesvaleurs mentionnées plus haut, nepouvaient être que de 130 pièces.

- L’expedition à Bucarest desmatrices positives et negatives desvaleurs realisées comme demandepour „type des matrices où l’effigiede notre Souverain peut se dé-tacher” (Fig. 2a) pose de nouveauxproblèmes de séparation et d’iden-tification des auteurs des matricespositives - negatives du Musée Na-tional Philatélique de Bucarest [4],en matrices Anatol Hulot et matri-ces Maison V. MICHEL.

Le document de la Fig. 1a pré-cise aussi que les nouveaux clichésdoivent avoir la même dimensionavec ceux réalisés antérieurementpar Hulot, en ce sens la commandeétant accompagnée par une pairede 1½ vert olive dentelée 13½ surlaquelle on a étéecrit 1½ ... 1½ re-spectivement 30 ... 30.

Je ne crois pas, au momentde la réalisation de la

pagina 19 ü

MINISTERUL FINANCELORDIRECȚIUNEA GENERALĂ A VĂMILOR ȘI CONTRIBUȚIUNILOR INDIRECTENo. 8738 Bucarest le 29 Mars 1878Monsieur l’Agent,Dans les ateliers de fabrication des timbres nous avons besoin des

objets suivants:10 300 clichés pour les timbres-poste à 1 ½ bani galvanisés300 clichés pour les timbres-poste à 5 bani galvanisés300 clichés pour les timbres-poste à 10 bani galvanisés300 clichés pour les timbres-poste à 15 bani galvanisés300 clichés pour les timbres-poste à 30 bani galvanisésTotal 1500 coupons20 40 formés pour les cartes postales30 16 formés pour les lettres de changePour les clichés on a déjà envoyé un modèle l’année dernière, par

notre lettre No. 11310 du 5 Mai. Nous désirons cependant que le chiffrequi indique la valeur du timbre soit plus gros, plus visible, comme sur lesdeux timbre collés ci-dessus, l’un de 30 bani et l’autre de 1 ½ bani, sansque la grandeur du timbre soit modifiée. ….

Pour la confection des timbres nous avons encore besoin des objetssuivants:

10 12 Kg Encre bleu pour l’impression fine prête a servir a l’impres-sion des timbres-poste de 10 bani.

20 12 Kg Encre rouge (vermillon), même qualité pour les timbres-poste de 30 bani.

30 12 Kg Firnaes pour l’encre d’impression. 40 300 Kg Gomme fine en morceaux, pour gommer les timbres-poste

et les timbres mobile.50 20 Kg de colle pour … de 2 qualités: ... 60 10 Kg glycérine qu’on mêle avec la gomme. Je vous prie, Monsieur l’Agent, de me faire savoir le prix de tous l’ob-

jets afin que je vous faire parvenir la somme nécessaire.Si vous charge de cette commande c’est parce que c’est le seul moyen

de se procurer ces objets dans les conditions et la qualité voulues pour leconfectionne ment des timbres.

Veuillez …

p. Le Ministre de finances p. Le Directeur General

Monsieur l’Agent diplomatique de Roumanie à Paris

Fig. 1a

uuu

La confection des clichés pour les timbres-poste à 30 Bani de l’émission CAROL I BUCAREST 1

Maison V. MICHEL ELECTROTYPEUR - TYPOGRAPHE, Paris, 1878

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


MINISTERUL FINANCELORCABINETUL MINISTERIALNo. 12152 Bucarest 9/21 Mai, 1878

Monsieur l’Agent,

Le prix de dix mille francs pour mille cinquante clichés étant accepté, j’ai l’honneur, en me référantà votre télégramme No. 208, de vous envoyer 7 pièces représentant les matrices des types nécessairesà la confection des clichés pour les timbres-poste à 1½, 5 et 10 Bani. Quand aux types pour clichésà 15 et 30 Bani, le premier se trouve à votre Agence, le second n’existe pas, les timbres à 30 Banin’ayant pas encore été confectionnés. Relativement à ce type qui nous manque, il ne me reste qu’àvous prier, Monsieur l’Agent, de vouloir bien prendre des mesures pour qu’à l’aide des type des ma-trices, ou l’effigie de notre Souverain peut se détacher, on puisse, à un prix raisonnable, confectionnerles clichés pour ces timbres à 30 Bani. Dans tous les cas, il n’y aurait à graver que le contour de lamatrice, puisqu’on peut employer l’effigie, détachée d’un autre type.

Les clichés à commande sont donc:Une planche pour timbres à 1½ Bani clichés 150Une planche pour timbres à 5 Bani clichés 150Une planche pour timbres à 10 Bani clichés 150Deux planches pour timbres à 15 Bani clichés 300Deux planches pour timbres à 30 Bani clichés 300

1050 clichésCes 1050 clichés doivent être séparés et non soudés les un aux autres.Quant à l’agrandissement des chiffres nous y renonçons à fin qu’il n’existe qu’un seul type pour

tous les timbres. Pour ce qui est des couleurs bleu et vermillon, qui doivent être des meilleurs et prêtes à être em-

ployées sans autres préparations, j’ai l’honneur de vous prier de nous en faire tenir, en même tempsque les clichés, cinq kilogrammes de chaque couleur.

Le «Firnaes» dont vous n’avez plus à vous … est une expression allemande pour désigner unesorte de matière sirupeuse à délayer les couleurs.

Les conditions de payement proposées par la Maison Michel étant acceptables, j’ai l’honneur, àcette fin, de vous adresser aujourd’hui par l’intermédiaire de la Banque de Roumanie la somme dequatre mille francs. Nous vous ferons parvenir le reste à la suite des demandes que vous nous adressez.

En attendant les informations que vous nous annoncez relativement aux cartes postales, lettres dechange, et gomme, j’ai l’honneur, Monsieur l’Agent, de vous réitérer l’expression de ma haute con-sidération.

p. Le Ministre

Monsieur Callimaki - Catargi, Agent Diplomatique de Roumanie à ParisFig. 2a

feuille, dans la compatibilité desclichés d’Hulot avec ceux de V.Michel. Si ils existent, on peutassister aux feuilles avec desclichés A. Hulot et V. Michel.

Le fait que des matrices avecl’effigie du Souverain mobile ontété commandées sugère qu’enRou manie on a été connue la pos-sibilité de la réalisation de ces ma-trices d’Hulot, Stern ou d’autressources.

La marchandise a été facturéeen June 1878 (Fig. 3), la partierou maine n’étant pas contente dela qualité des clichés réalisés par

la Maison V. MICHEL (Fig. 4a - lalettre du chef de la Fabrique deTimbres adressée au Ministre deFinance [1]).

En ce qui concerne la valeur fa-ciale de 30 Bani, on doit soulignerles suivants:

- Elle représente une „curiosité”du point de vue du tarif. Le tarif de30 Bani, conformément au tarif envigueur en 1878 (le tarif du 10/22Août 1876), était [8]: tarif nationalpour le deuxième barème de poids;tarif lettre externe à destinationpays de l’UPU; tarif pour une lettrerecommandée à l'international. Cetarif a été en vigueur jusqu’au 1/13

Avril 1880 (envois nationaux), re-spectivement le 20 Mars/1 Avril1879 (envois internationaux). Lefait que ce tarif (30 Bani) a été envigueur seulement pendant la pe-riode Novembre 1878 - Avril 1880avait déterminé que cette valeurfût peu utilisée postalement.

- Pour les raisons montrées ci-haut, la présence de ce timbre-pos -te est rare, surtout sur enveloppe,non oblitéré et en grands groupes.

La Fig. 5 vous présente unematrice de la valeur de 30 Baniqui se trouve dans la collection duMusée Philatélique National deBucarest [4]. uuupagina 20 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


On connaît les suivants essais [5], [6]:- 30 Bani non dentelé (rouge, noir sur papier crème,

rougeâtre sur papier crème, brun sur papier crème, vertsur papier vertâtre, olive sur papier crème, bleu sur pa-pier crème);

- 30 Bani non dentelé avec surcharge ANULAT - an-nulé (rouge sur papier crème, noir sur papier crème,carmine sur papier crème, vert-olive sur papier crème,olive sur papier crème);

- 30 Bani annulé d’une ligne à l’encre de Chine noire(brun sur papier crème, vermillon recto-verso)

Les signes caractéristiques de cette valeur [3] - Fig.6 sont : le „R” avec le pied vertical plus court que ledeuxième pied courbe (a); la base de la dernière lignedu raster droit supérieur, courbée vers la gauche, versle cercle perlé (b); la bandelette blanche du cartouchedécoré de la partie supérieure gauche, un peu inter-rompue par la couleur dans le coin NO (c).

Finalement il faut mentioné qu’on se connaît: desexemplaires recto-verso [6]; des nuances vermillonet vermillon foncé; la dentelure est de 11 et 11½ (în1880); early date - NOV. 1878 (Fig. 7), late date - 15JUN 1881 (Fig. 8).

Aux timbres-poste non oblitérés on ne se connaîtpas de grands groupes, les blocs de quatre sont ex-trêmement rares (selon mes connaissances, seule-ment 3 blocs de quatre sont connus).

Par les Fig. 7 - 9 est illustrée la circulation de lavaleur faciale de 30 Bani de l’émission BUCAREST 1.

Emanoil SĂVOIU, née le 4 juin 1951 à Craiova, Roumanie. In-génieur diplômé en génie pétrolier (1976). Juré FIP pour laphilatélie traditionnelle. Spécialités: philatélie traditionnelle.Médaille FIP de Grand Or pour la collection Roumanie 1872-

1879. Contact: [email protected].

Monsieur le Ministre,Vers la fin de l’année dernière nous avons reçu

de Paris les clichés pour la confection des timbres-poste de 1½, 5, 10, 15 et 30 Bani.

Cette commande, qui s’est élevée au chiffreénorme de 10.000 fr., bien que les types ait été fournipar nous, a été faite par l’entreprise de l’Agence deParis, qui s’adressée à la maison Michel. Il estcependant de mon devoir de dire quem, en cette cir-constance, nous avons été entièrement trompés. Cesclichés, et particulièrement ceux des timbres de 1½et 15 Bani sont déjà à peu près usés.

Ce qui pourra encore mieux vous convaincre del’exactitude de ce fait c’est que les anciens clichésde 25 Bani, qui ont servi à la fabrication, faite parla maison Stern d’un très grand nombre de timbres,sont encore bien supérieurs à ceux qui ont été fournirpar la maison Michel.

A fin de prévenir à l avenir des cas aussi onéreusepour le fisc, je vous prie, Monsieur le Ministre, demettre l’Agence au Paris au courant du procédé deMonsieur Michel et de demander qu’elle ne lui con-fie plus de commandes dosée avant.

Je m’efforcerai cependant d’éviter une nouvellecommande, en cherchant à me servir encore cetteannée et des clichées que nous possédons.

Le chef de la fabrication,A. Cantacuzino

Bibliografie/Bibliographie:[1] SĂVOIU, Emanoil Alexandru - Documente identificate

în Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe al Ro -mâniei referitoare la fabricarea tim brelor poștale, fis-

cale și a hârtiilor de valoare la Paris în secolul alXIX-lea (vol. 111, fond Franța), volumul IV, SITECH,

Craiova 2011, p. 36-37[2] ȘAPIRA, Marcel dr. ing. - Primele mărci post-

clasice ro mânești tipărite în țară, ”EmisiunileBUCUREȘTI”, 1876-1885, Ed. SIG MA PRI-

MEX, București 1997, 130 pag.[3] DRAGOMIR, Kiriac; SUR PĂȚE ANU,Aurel - Catalogul mărcilor poș tale ro -

mânești ‘74 / Romanian stamps catalog ‘74,624 pag. - p. 137 - fig. 243

[4] Exhibition catalogue Romania during the Reignof Carol I (1866-1914), VII - King Carol I in philately, Ed.

Cetatea de Scaun, București, 2006, p. 378 - fig. 496[5] BLUCKERT, Mats - Romania stamps, web site address

http://www.romaniastamps.com[6] SĂVOIU, Emanoil - Romania 1872-1879, exhibit, web site address

http://www.philatelica.ro/04_24.html[7] SĂVOIU, Emanoil - L’émmission Perles - 15 B, la réalisation des planches ty-

pographiques, philatelica.ro, III, 4(15), 2011, 12-13.[8] MARINESCU, Călin - Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008, Ed.

MEDRO 2008, vol. 1 - p. 128, vol 2 - p. 95.[9] COHEN, Eduard - Les timbres de Roumanie des émissions de 1872 à 1879, Lisbone, 1952, p. 19-20.

Fig. 9 - Lettre recommandée No. 164, affranchieavec les valeurs de 30 B l’émission „BUCAREST1” et 10 B l’émission „BUCAREST 2”, oblitéréeavec les cachets:/Scrisoare recomandată No.164, francată cu 30 B - „BUCUREȘTI 1” și 10 B - „BUCUREȘTI 2”, obliterată cu ștampilele: Départ/Plecare - SUCURS. MIN. FINANCE 20 APR 80;Transit/Tranzit - BUCURESCI 20 APR80; Arrivée/Sosire - CRAJOVA 21APR 80.

Fig. 4a

pagina 21 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24

philatelica.ro intreguri postale

În cadrul acestei rubrici dinnumărul 4 (15)/2011 al revisteiphilatelica.ro am avut ocazia sălecturez un articol* intitulat Eroriimpardonabile, care - din păcate -nu avea ca obiect o piesă generoare, ci una cu greșeli de ma-chetare. În articolul de față mărefer și eu la un întreg poștal cugreșeli de machetare și, dacă ar fisă-l parafrazez pe dl. AndreiPotcoavă, ar trebui să-i pun titlulde această dată corect - Greșeliimpardonabile. Pentru a nu creaconfuzie prin antiteză și pentru că- în mod evident - articolul săutrebuia să conțină în titlu cuvântulGreșeli în loc de cuvântul Erori,renunț și rămân, ca și până acum,doar la titulatura rubricii.

Poșta Română a emis în anul1978 plicul întreg poștal Cod0198/78, dedicat împlinirii a 130de ani de la Revoluția burghezo -democratică din România, dupăcum scrie și în partea de sus ailustrației cu portretul lui NicolaeBălcescu, cel care a fost principalafigură a mișcării pașoptiste. Tipar -nița Fabricii de Timbre, în bazadocumentației oferite de cătreinițiatorii acestui plic întreg poștalși - probabil - fără a apela la servi-ciul unui Cap limpede cu adevăratlimpede, a imortalizat - în sensulrău al cuvântului - o primă gre -șeală de machetare a acesteipiese: pe întregul tiraj, deasuprailus trației acestui plic, apar milesi -

mele 1948-1978, conform căroraRevoluția burghe zo - democraticădin România ar fi avut loc… cu unsecol mai târziu, la vremea în caretancurile sovie tice se aflau deceva vreme în țară, iar MaiestateaSa Regele Mihai I deja abdicase înanul anterior! Sau, în altă vari -antă, mai plată ca interpretareprin simpla sa aritmetică, pliculîntreg poștal ar aniversa doar… 30de ani de la Revoluția burghezo -democratică din România!

O a doua greșeală, extrem dehilară, apare sub ilustrație la par -tea de text explicativ Nicolae Băl -cescu (1819-1832) istoric și/gîn -ditor democrat revoluțio nar înacest al doilea rând de mile sime,1819-1832, din care rezultă căNicolae Bălcescu ar fi trăit doar...13 ani, nemaiapucând așadar nicimăcar Revoluția de la 1848,despre care însă Istoria României

spune negru pe alb - în oriceediție tiparită sau online - că l-aavut ca personaj central pe is-toricul și scriitorul Nicolae Băl -cescu, decedat la Palermo în anul1852 și al cărui portret realizat depictorul Gheorghe Tatta rescuapare reprodus în ilustrația pieseiaflate acum în discuție. La vremeaapariției acestui întreg poștal, uniidintre filateliști au fost surprinși înmod neplăcut de enormitățile în-scrise în textul său și au sperat înretragerea tirajului greșit, urmatăde editarea unui tiraj corect. Nu afost să fie! Piesa nu este o eroarefilatelică, ci o greșeală dublă demachetare pe un plic întreg poș -tal. O tratăm ca atare în acord cuceea ce ne-am propus prin însușititlul acestei rubrici, tocmai pen-tru a face diferențierile necesareca terminologie între ceea cereprezintă o eroare filatelică șiceea ce este o nedorită greșeală -simplă, dublă sau multiplă - deeditare/machetare.

,

Între erori și greșeli pe întregurile poștale românești (IV)Florin PATAPIE - RAICU

^

* ing. Andrei Potcoavă - Între erori și greșeli pe întregurile poștale românești(II), Erori impardonabile, philatelica.ro, nr. 4 (15) - iulie-august 2011, p. 16

cd

Alăturat prezentăm un fragment de scrisoarefrancat cu 5x5 B verde din emisiunea București2, anulat cu ștampila tricirculară nr. 1 la Viena.

Ștampila tricirculară nr. 1 WIEN a fost folosităpentru tranzitul scrisorilor sosite cu Poșta flu-vială DDSG la Viena. Se cunosc plicuri expediateprin poșta DDSG din porturile dunărene, francatecu mărci poștale austriece și anulate la Viena cuștampila tricirculară nr. 1*.

Fragmentul de scrisoare prezentat alăturat este

singura piesă cunoscută, de acest fel, cu mărcipoștale românești.


pagina 22 ü

Ștampila tricirculară nr. 1 WIEN

* Nagy Ferenc, Gheorghe Cserni - O scrisoare din Principa-tele Unite cu însemne poștale contradictorii, Studii FilateliceBrașovene, nr. 3 (20)/2011, p. 11-12

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24

ROMÂNIA EMISIUNI 2011 ROMANIA 2011 ISSUES

Sursa imaginilor: UPU - WADP Numbering System (WNS) http://www.wnsstamps.ch/en

și http://www.stampnews.com

Emisiune comună România-Republica Moldova20 DE ANI DE RELAȚII DIPLOMATICE

Joint stamp issue Romania-Republic of Moldova

20 YEARS OF DIPLOMATIC RELATIONSHIPS

Chișinău - Porțile Sfinte

Holy Gates

București - Arcul de Triumf Bucharest - Arch of Triumph

Data punerii în circulație: 11.10.2011.Dimensiuni: marca poștală, 36x36 mm; bloc, 165x112 mm.Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU și Stan PELTEACU.Prezentare: coală de 28 mărci poștale; minicoală de

opt mărci poștale și o vinietă plasată central (poziția 22);bloc de două mărci poștale cu manșetă ilustrată.

Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată(Anglia).

Tiraj: 74.800 (marca poștală cu valoarea nominală 1 L),46.800 (marca poștală cu valoarea nominală 3,10 L),11.800 (bloc).

FDC în tiraj total de 405 plicuri echipate cu mărcilepoștale ale emisiunii realizate de România și RepublicaMoldova, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. a țăriicorespunzătoare.

Ilustrate maxime: 335 bucăți (o imagine).Carton filatelic, în tiraj de 240 exemplare, echipat și

obliterat în mod similar cu FDC-ul.

Date of issue: 11.10.2011.Size: stamp, 36x36 mm; block, 165x112 mm.Designer: Mihai VĂMĂȘESCU & Stan PELTEACU.Page composition: sheet of 28 stamps; small sheet of

eight stamps and one label; block of two stamps with il-lustrated border.

Printing system: offset, in four colours on chromo-gummed paper - UK origin.

Run printing: 74,800 (stamp with face value 1 L),46,800 (stamp with face value 3.10 L), 11,800 (block).

FDC in run printing of 405 envelopes equipped withthe stamps of the joint issue of Romania and Republic ofMoldova, numbered and cancelled with the first day pos-tmark of the corresponding country.

Maxicards: 335 pieces (one image). Philatelic document, into a run printing of 240 copies,

equipped and cancelled similar to the FDC.

ZIUA EUROPEANĂ A JUSTIȚIEI CIVILE EUROPEAN DAY OF CIVIL JUSTICE

Data punerii în circulație: 25.10.2011.Dimensiune marcă poștală: 48x33 mm.Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU.Prezentare: coală de 32 mărci poștale; minicoală de

opt mărci poștale și o vinietă plasată central (poziția 22).Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată

(Anglia).Tiraj: 23.400325 FDC-uri echipate cu marca poștală a emisiunii, nu-

merotate și obliterate cu ștampila P.Z. Carton filatelic, în tiraj de 230 exemplare, echipat și


Date of issue: 25.10.2011.Stamp size: 48x33 mm.Designer: Mihai VĂMĂȘESCU.Page composition: sheet of 32 stamps; small sheet of

eight stamps and one label.Printing system: offset, in four colours on chromo-

gummed paper - UK origin.Run printing: 23,400.325 FDC’s equipped with the stamp of issue, numbe-

red and cancelled with the first day postmark. Philatelic document, into a run printing of 230 copies,


pagina 23 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24

S TUDII FILATELICE BRAȘOVENE, nr. 4(21)/2011,publicație bilingvă (română - engleză). Din

sumar: Calea ferată Dunăre - Marea Neagră: Noide talii/The Danube and Black Sea railway: Furtherdetails - Gabriel Sassower (Anglia); Preludiu laemisiunile „tipografiate” și „gravate” (II)/Preludeto the „tipografiate”&„gravate” design (II) - R. J.Palmer (Anglia); Importante descoperiri M.V.i.R.

(IV)/Important M.V.i.R.discoveries (IV) - GeorgeMorărel (București);Piese interesante ofe-rite la lici tația din 9septembrie 2011 afirmei CORINPHILA,Elveția.

ZODIAC (II)

Data punerii în circulație: 14.10.2011.Dimensiuni: mărcile poștale, 36x36 mm; bloc,

130x182mm.Machetator: după desene de Octavian Ion PENDA.Prezentare: coală de 28 mărci poștale; minicoală cu

opt mărci poștale de aceeași valoare și o vinietă; bloc,conținând cele șase mărci poștale, cu mașetă ilustrată șifolio aur.

Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată(Anglia).

Tiraj: 45.000 (cu excepția valorii nominale de 8,10 L),18.400 (valoarea nominală de 8,10 L), 9.000 (bloc).

Set de două FDC-uri, echipate cu câte trei valori ale se-riei, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. în tiraj totalde 325 seturi.

Carton filatelic, în tiraj de 250 exemplare, echipat cumărcile poștale ale emisiunii și obliterat cu ștampila P.Z.

Gravură originală cu tematica astrală, realizată de Oc-tavian Ion PENDA, pe care sunt aplicate mărcile poștaleale emisiunii. Tiraj: 350 exemplare.

Zodia Balanței Libra sign

Zodia Scorpionului Scorpio sign

Zodia Săgetătorului Sagittarius sign

Zodia Capricornului Capricornus sign

Zodia Vărsătorului Aquarius sign

Zodia Peștilor Pisces sign

Revista presei

pagina 24 ü

Date of issue: 14.10.2011.Size: stamps, 36x36 mm; block, 130x182mm.Designer: layout after Octavian Ion PENDA’s drawings.Page composition: sheet of 28 stamps; small sheet of

eight stamps (each value) and one label; block of sixstamps with illustrated border and golden foiling.

Printing system: offset, in five colours on chromo-gummed paper - UK origin.

Run printing: 45,000 (except 8.10 L face value), 18,400(8.10 L face value), 9,000 (block).

Two FDC’s, equipped with the stamps of the issue,numbered and cancelled with the first day postmark. Runprinting: 325 sets.

Philatelic document, into a run printing of 250 copies,equipped with the stamps of the issue and cancelled withthe first day postmark.

Astral topics original engraving, created by OctavianIon PENDA, on which are applied the stamps of the issue.Run printing: 350 pieces.

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24

CRĂCIUN 2011 CHRISTMAS 2011

Icoana „Nașterea DomnuluiIisus Hristos” din patrimoniul

Arhiepiscopiei Tomisului - Biserica de lemn „Înălțarea

Domnului”, Satu Nou, Oltina,Constanța

The icon „Our Lord’s JesusChrist’s Birth” from the patri-mony of the Archdiocese of

Tomis - „Our Lord’s Ascension”wooden church from Satu Nou,

Oltina, Constanța

Data punerii în circulație: 18.11.2011.Dimensiuni: marca poștală, 36x36 mm;

bloc, 105x148 mm.Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU.Prezentare: coală de 28 mărci poștale;

minicoală de opt mărci poștale și o vinietăplasată central (poziția 22); bloc de patru mărci poștale cumanșetă ilustrată și folio de aur; filă cu format special cu tim-bru perforat.

Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia).Tiraj: 81.000 (marca poștală), 1.000 (bloc), 4.000 (filă cu

format special).400 FDC-uri echipate cu marca poștală a emisiunii, nu-

merotate și obliterate cu ștampila P.Z.Ilustrate maxime: 1.000 bucăți (o imagine).Carton filatelic, în tiraj de 230 exemplare, echipat și obli-

terat în mod similar cu FDC-ul.Album filatelic, în tiraj de 1.000 exemplare, echipat cu blo-

cul de patru mărci poștale cu manșetă ilustrată și folio de aur;patru file cu imagini tematice care includ marca poștală per-forată a emisiunii, tipărite pe hârtie cromo-gumată; o ilustratămaximă.

Cromolitografie, în tiraj de 350 exemplare, pe care esteaplicată marca poștală a emisiunii și ștampila P.Z. imprimatăcu folio aur.

Date of issue: 18.11.2011.Size: stamp, 36x36 mm; block,

105x148 mm.Designer: Mihai VĂMĂȘESCU.Page composition: sheet of 28 stamps;

small sheet of eight stamps and one label;block of four stamps with illustrated border and gold foiling;special format sheet with perforated stamp.

Printing system: offset, in fout colours on chromo-gum-med paper - UK origin.

Run printing: 81,000 (stamp), 1,000 (block), 4,000 (specialformat sheet).

400 FDC’s equipped with the stamp of issue, numberedand cancelled with the first day postmark.

Maxicards: 1,000 pieces (one image). Philatelic document, into a run printing of 230 copies,

equipped and cancelled similar to the FDC.Philatelic folder, into a run printing of 1,000 copies, equip-

ped with the block of 4 stamps with illustrated border andgold foiling; 4 sheets with thematic images including the per-forated stamp of the issue, printed on chromo gummedpaper; one maxicard.

Chromolithography, into a run printing of 350 copies, ha-ving applied the stamp of the issue and imprinted in gold foi-ling the first day postmark.

ARTĂ POPULARĂ TRADIȚIONALĂ - Emisiunecomună România-Hong Kong, China

HANDICRAFT - Joint issue Romania-Hong Kong, China

Data punerii în circu -lație: 24.11.2011.

Dimensiuni: marcapoș tală, 36x36 mm; blocși bloc special, 129x82mm.

Machetator: MihaiVĂ MĂ ȘESCU.

Prezentare: coală de28 mărci poștale; mini-coală de opt mărci poș -tale și opt viniete; bloc dedouă timbre și manșetăilustrată; bloc special de două timbre și manșetă ilustrată(în album filatelic).

Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată(Anglia).

Tiraj: 45.860 (serii complete), 10.000 (bloc), 800 (bloc special).FDC, tiraj 1.200 plicuri, din care 400 echipate cu mărcile

poștale ale emisiunilor din România și Hong Kong, numero-tate și obliterate cu ștampila P.Z. a țării corespunzătoare și800 plicuri speciale echipate, numerotate și obliterate similar,având suplimentar aplicate în clar, cu folio aur și respectiv ar-gint, cele două ștampile P.Z.

Carton filatelic, în tiraj de 240 exemplare, echipat cu măr-cile poștale ale emisiunilor din cele două țări, numerotat șiobliterat în mod similar cu FDC-ul.

Album filatelic, în tiraj de 800 exemplare, echipat cu blo-cul special, cu elemente grafice imprimate în folio aur și ar-gint, numerotat cu roșu; un FDC-ul special.

Date of issue:24.11.2011.

Size: stamp, 36x36mm; block and specialblock, 129x82 mm.

Designer: MihaiVĂMĂȘESCU.

Page composition:sheet of 28 stamps; smallsheet of eight stamps andeight labels; block of twostamps with illustratedborder; special block of

two stamps with illustrated border (in philatelic folder).Printing system: offset, in four colours on chromo-gummed

paper - UK origin.Run printing: 45,860 (complete sets), 10,000 (block), 800

(special block).FDC, into a run printing of 1,200 covers, out of which 400

equipped with the stamps of Romania and Hong Kong issues,numbered and cancelled with the first day postmark of thecorresponding country and 800 special envelopes equipped,numbered and cancelled similary, having in addition clearlyapplied, in gold and silver foiling the two first day postmarks.

Philatelic document, into a run printing of 240 copies,equipped with the issues of two countries and cancelled si-milar to the FDC.

Philatelic folder, run printing - 800 copies, equipped with thespecial block, with graphic elements imprinted in gold and silverfoiling, numbered in red; one special FDC.

pagina 25ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24

ROMÂNIA - PREMIERE MONDIALE (II) ROMANIA - WORLD PREMIERS (II)

Ștefan OdoblejaPărintele cibernetici generaleThe father of general cybernetics

Ioan CantacuzinoVaccinul antiholericAnticholeric vaccine

Anastase DragomirScaunul ejectabilThe ejection seat

Grigore AntipaDioramele biologice

Biological diorams

Data punerii în circulație: 15.12.2011.Dimensiune marcă poștală: 48x33 mm.Machetator: Răzvan POPESCU.Prezentare: coală de 32 mărci poștale; minicoală de

opt mărci poștale și o vinietă plasată central (poziția 22).Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată

(Anglia).Tiraj: 136.800 (valoarea de 1,40 Lei și 2,10 Lei), 240.800

(valoare de 1,60 Lei), 26.400 (valoarea de 7,60 Lei).Set de două FDC-uri, echipate cu câte două valori ale

emisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. în tirajtotal de 325 seturi.

Ilustrate maxime: 300 seturi (patru imagini)Carton filatelic, în tiraj de 250 exemplare, echipat și


Date of issue: 15.12.2011.Stamp size: 48x33 mm.Designer: Răzvan POPESCU.Page composition: sheet of 32 stamps; small sheet of

eight stamps and one label.Printing system: offset, in four colours on chromo-

gummed paper - UK origin.Run printing: 136.800 (1.40 Lei and 2.10 Lei face va-

lues), 240.800 (1.60 Lei face value), 26.400 (7.60 Lei facevalue).

Two FDC’s, equipped with the stamps of the issue,numbered and cancelled with the first day postmark. Runprinting: 325 sets.

Maxicards: 300 sets (four images).Philatelic document, into a run printing of 250 copies,


F ILATELISTUL FEROVIAR, nr.65(4), noiembrie 2011, bule-

tin informativ al Asociației Fila -teliștilor Feroviari din România -AFFR. Din sumar: 15 ani de acti-vitate a AFFR, 15 ani de aparițiea buletinului informativ „Filate-listul Feroviar”; 140 de ani de lainaugurarea liniei de cale feratăCareii Mari-Satu Mare (ing. Lő-rincz Tiberiu); 23 octombrie 1876- inaugurarea liniei de cale feratăTimișoara-Caransebeș (ing. Ga-briel Mărgineanu); CentenarUNIO Satu Mare (Lőrincz T., G.Mărgineanu); Linia de cale feratăBaziaș-Oravița, de șase ori mar-cată filatelic (G. Mărgineanu);125 de ani de activitate pe liniade cale ferată Bârlad-Vaslui (G.Mărgineanu); La 17 noiembrie

1886 s-a inaugurat linia de caleferată de la București la Călărași(G. Mărgineanu), INFRATRANS2011 (ing. Marius Mihăiță); Po-dorojnă, progon, inam, blanchet,bilet (Aurel Maxim); Mecanoteliaîn Olanda (ing. Mircea Pătrăș -coiu), Francatura mecanică înFranța (M. Pătrășcoiu); Aspecteprivind istoricul căilor ferate și atehnologiei feroviare în BanatulMontan (2) - prof. Helmut Kulha-nek; Linii de cale ferată din siste-mul feroviar neconvențional (G.Mărgineanu); Colițe în regim pri-vat (Lőrincz T.); În memoriam:George Muntean (Corneliu Bris-tan); Evenimente 2012; Litera-tură filatelică - Helmut Kuhanek- ing. Valeriu Avramescu; Revistapresei; Activitatea asociației;

pre zentarea unor cărți elaboratede membrii asociației. (dnd)

pagina 26 ü

Revista presei

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24

philatelica.ro istorie postala,

Făcând ordine în biblioteca defilatelie am revăzut o serie de lu-crări ale lui Corneliu Spineanu,cercetător1, mare colecționar demărci poștale Cap de bour - emi-siunea a II-a2, autor de cataloa -ge3, 4 și lucrări filatelice5, căruia is-a dedicat un întreg poștal (cod168/99).

În cele ce urmează semnalezvolumul Studii de filatelie, lucrareconcepută în două părți, distincteprin aria cercetării, și anume:

- contribuții la studiul aparițieiși circulației primelor mărci poș -tale românești în procesul amplual instituirii unui serviciu poștalmodern al României și al încadră-rii acestuia în serviciul poștalinternațional, respectiv al intrăriimărcii poștale românești în circui-tul internațional;

- cercetări referitoare la as-pectele contemporane ale filate-liei românești.

Astfel, în prima parte, pe cca100 de pagini sunt analizate: pro-bleme de organizare ale serviciu-

lui poștal în Principatele Ro-mâne (monopolul poștal),poș tele străine în Țările Româ -ne și caracterul acestora, trafi-cul poștal în Principate și pri -mele emisiuni de mărci poș -tale românești, intrarea mărciipoș tale românești în circuitulfilatelic interna țional, integra-rea filateliștilor români în FIP.

Partea a doua este consa-crată studiului emisiunilor demărci poștale emise după1948 în lumina tirajelor și pro-filarea lor tematică.

^

Remember (2)Studii de filatelie

Dan N. DOBRESCU, AIJP

1 SPINEANU, Corneliu; MORGENSTERN,Ernest; FLORESCU, George - Studii de fi-latelie, Ed. Transporturilor șiTelecomunicațiilor, București, 1965,320 pag. 2 SPINEANU, Corneliu - Studiu asupramărcilor din emisiunea a II-a „Cap debour”, Îndrumătorul filatelistului,

București 19783 SPINEANU, Corneliu - Catalogul măr-cilor poștale românești 1858-1947,Direcția Generală a Poștelor șiTelecomunicațiilor, București 1984, 200pag.4 SPINEANU, Corneliu; VASILIU, Dinu -Catalogul mărcilor poștale românești

1948-1984, Direcția Generală aPoștelor și Telecomunicațiilor, Bucu rești1984, 296 pag. 5 SPINEANU, Corneliu - Studiu asupracelor două emisiuni de mărci poștale„Principatele Unite” și a „Poștei de scri-sori” din perioada anilor 1862-1864, Al-manahul filatelic ’77, p. 116-143

A sociația Filateliștilor Feroviari din Româ-nia - președinte ing. Gabriel Mărgineanu(margineanugabriel@ rdslink.ro) a reali-

zat un set de 18 cărți poștale ilustrate intitulatePeisaje feroviare. Machetatori: ing. MirceaDorobanțu, ing. Cristian Dumitru Hultoană, ing.Șerban Lacrițeanu.

A lăturat, locomotiva cu abur 140.117 tip1D - seria CFR 140.100, cu tren turisticspre halta Tilișca de pe linia de cale fe-

rată Sibiu - Vințu de Jos la data de 21 septem-brie 1999. Locomotiva este în patrimoniulnațional ca piesă de „tezaur”, fiind singurulexemplar care se mai păstrează din aceastăserie. (ing. Mircea PĂTRĂȘCOIU)

pagina 27 ü

Noi realizări cartofile

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24

philatelica.ro maximafilie

Admiterea maximafiliei ca ramurădistinctă a filateliei şi crea rea în cadrulFIP a comisiei de specialitate (similarăcu celelalte co misii ce compun acestorganism filatelic internaţional) au ne -cesitat stabilirea unui cadru structuralşi regulamentar axat pe principiile debază care fundamentează definireaobiectului colecţionării, modul de re-alizare a exponatelor, condiţiile par -ticipării la expoziţiile competitive câtşi criteriile de apreciere ale acestora.

Prima denumire şi definire anoţiunii de ilustrată maximă da teazădin anul 1932 şi a fost expri mată decolecţionarul francez M. Le cestre în„Revue de Libre Échange” din 1 au-gust a acelui an. Por nind de la aceastăprimă defi niţie, termenul de ilustratămaximă şi noţiunea de maximafilieau fost consolidate şi perfecţionate peparcursul câtorva decenii cu prilejulunor manifestări internaţionale degen. Semnificativ a fost primul Con-gres Internaţional de Maximafilie dela Dijon din 1947, când denumirea decarte maximă şi noţiunea de maxi-

mafilie au fost acceptate pe planinternaţional. Un pas hotă râtor, la felde important, a fost marcat în 1974când, în cadrul Simpozionului Inter na -ţional de Maximafilie organizat cuprilejul expoziţiei europene EURO-MAX ’74, a fost adoptat „Statutul in -ter naţional al maximafiliei”, docu -ment succint în care sunt precizateprincipiile ce au determinat definireaşi cerinţele ce trebuie să le îndepli -nească cele trei componente ale ilus-tratei ma xime. Pe baza acestui do -cument a fost elaborat „Regulamen-tul pentru colecţiile de maximafilie laex poziţiile FIP”, aprobat la CongresulFIP de la Praga din 1978, când s-a luatdecizia ca viitoarele regulamente aleexpoziţiilor interna ţi onale să men -ţioneze maximafilia drept clasă departicipare. Din anul 1985, la Congre-sul FIP de la Roma, a fost aprobat „Re -gulamentul special pentru evaluareacolecţiilor (exponatelor) de maxima -filie la ex poziţiile FIP” (SREV), care a -li nia participarea în această clasă la„Regulamentul general pentru evalu-area exponatelor competitive la ex -

poziţiile FIP” (GREV), completândprin cipiile generale ale acestuia cu el-ementele specifice clasei. De aseme-nea, au fost elaborate şi adoptate„Directive pentru a pre cierea expo -natelor la ex po ziţiile FIP” (Guidelines).

Existenţa acestui cadru regula-mentar de întocmire, participare şievaluare a exponatelor de maxima filieîn expoziţiile competitive stă la ba zaactivităţii colecţionistice de gen. Cu -noaşterea prevederilor re gula men -tare şi mai ales interpre tarea corectăa acestora este o con diţie ob ligatoriepentru orice co lecţionar care doreştesă pătrun dă în activitatea compe -tiţională. Deşi aceste regle men tări, cumo dificările aduse în cad rul reuniu-nilor Comisiei FIP de ma xi ma filie şi a -pro bate în congresele FIP, au fostpu blicate şi difuzate în rândul co lec -ţionarilor, se mai întâlnesc şi în pre zentinterpretări eronate care pot de venidăună toare acestei pasiuni. Re a min -tirea principiilor care guver nează acti -vi tatea expoziţi onal-com petitivă şire analizarea criteriilor de a preciere aex ponatelor de maxima fi lie în spiritulce lor mai recente mo dificări ale ca -drului regulamentar este bi nevenită.

pagina 28 uuu

De la ilustrata maximă la exponatul de maximafilie (I)dr. Ioan DANILIUC

ELEMENTELE COMPONENTE ȘI PRINCIPIILE CE DEFINESC ILUSTRATA MAXIMĂ

ILUSTRATA MAXIMĂ

MARCA POȘTALĂCARTEA POȘTALĂ ILUSTRATĂ

ȘTAMPILA POȘTALĂ

- Să aibă valabilitate poş -tală (să posede capacitatea de afranca trimiterile poştale);- Să fie în perfectă stare şi să nu fiepreobliterată;- Să aibă potenţial maximafil, gra-fica să conţină subiecte, detalii sauelemente vizibile care se regăsesc înimaginile cărţilor poştale ilustrate.

- Să aibă formatul şi dimen-siunile acceptate prin convenţiaUPU. Sunt acceptate cărţile poştalede formă pătrată şi cele rectangularede 12x17cm, în condiţiile când potpermite montarea celei de-a douapiese pe foaie;- Cu excepţia pieselor anterioareanului 1940, ilustraţia trebuie să o -cupe cea mai mare parte a supra -feţei cărţii poştale (minimum 75%)iar subiectul să prezinte cea mai bu -nă concordanţă cu subiectul măr ciipoştale.- Să fie comercializată înainte deapariţia mărcii; dacă a fost editatăspecial, să reproducă o imagine - do-cument existentă;- Nu sunt acceptate cărţi poştale cereproduc imaginea mărcii şi nici celeconstituite din montaje sau colaje.

Concordanță de subiect (imagine)

Concordanță de loc și timp ü

- Să aibă caracter poştal(să conţină elementele poştaleobligatorii) cu destinaţia de a anulaprin obliterare francatura de pe tri-miterile poştale;- Să fie aplicată numai pe mărcileca re au putere de francare la datares pectivă, certificând astfel con -cordanţa de timp;- Să fie aplicată integral pe ansam-blul carte poştală ilustrată - marcăpoştală cu interesarea obligatoriea mărcii;- Să fie clară şi uşor lizibilă.

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


Existenţa concordanţei întresubiectul (imaginea) ilustratei şisubiectul (sau unul din subiectele)din grafica mărcii poştale constituieprima condiţie a definirii unei ilus-trate maxime. Identificarea su bi -ectelor, fie ele principale sause cun dare, ori a elementelor con- cordante nu constituie o dificultateîn sine. Importantă este interpre -tarea corectă a noţiunilor de su -biect, imagine element şi detaliu.A ceastă interpretare trebuie făcutăţinând cont în primul rând de pre -vederea regula men tară care men -ţionează că „subiectul sau ele -mentul concordant tre buie să fievizibil, uşor de iden tificat atât pemarca poştală cât şi pe carteapoştală ilustrată”. Nu pot fi admisepiese în care concordanţa se sus -ţine pe baza unui subiect sau ele-ment sugerat. De asemenea, nusunt admise pi ese în care se pretindcon cor dan ţe cu elemente nesem-nificative de detaliu din imagineacărţii poş ta le ilustrate (frunze, ar-bori, pă sări, flori, ferestre etc.).

Un alt considerent esenţial înanaliza concordanţei de subiect(imagine) a unei piese maximafile îlconstituie tema şi titlul exponatuluiîn care va fi folosită. Acesta derivădin principiile de bază, şi anume:

- încadrarea unei ilustrate ma -xime la tema şi titlul unui exponat

sau al unui capitol este dată dei ma ginea mărcii poştale şi nude cea a cărţii poştale ilustrate;

- plasarea unei ilustrate ma -xi me în contextul unei temesau/şi al unui capitol trebuie săfie gu ver nată de principiul ma -ximei con cordanţe, principiucare de fin eşte de fapt pre o cu -parea şi obiectul colecţionării.

Aceste precizări sunt nece-sare datorită deosebirilor exis-tente, în cele mai multe cazuri,între modul reprezentării subi -ectelor în ima ginea mărcilor şiîn cea a cărţilor poştale ilus-trate. În foarte multe ca zuriimaginea mărcilor constă într-ocom poziţie grafică ce con ţineunul sau mai multe subiecte, a -desea un subiect principal şi u -nul sau mai multe subiecte se -cundare. Imaginile cărţilor poş -tale, admise în scopul rea lizăriide ilustrate maxime, sunt rezul -ta tul fotografierii unor o bi ec tive(clădiri, monumente, pei saje,plante, animale, persoane etc.)sau reproduc documente, gra -vuri, picturi etc. Din imaginileacestora se pot desprinde deta -lii care să conţină subiecte se -parate ce pot oferi concor dan ţe cucele existente pe mărcile poştale.

Pentru a evita o serie de confuziiîn ceea ce priveşte stabilirea con -

cordanţelor de subiect trebuie men -ţionat faptul că noţiunea de ima -gine semnifică şi ipostaza în care afost surprins subiectul la

MODURI DE RAPORTARE A CONCORDANȚELOR DE SUBIECT (IMAGINE)

2. Imaginea mărcii și cea a c.p.i. conțin integral același subiect

Fig. 2 - Cascada din parcul naţional Iguaçu - Brazilia. Subiectul unic, atât în imaginea mărcii

cât şi în cea a c.p.i., surprins aproximativ din acelaşi unghi. Concordanţă perfectă

de subiect şi imagine.

3. Subiectul mărcii de regăsește în imaginea c.p.i.

Fig. 3 - Car pentru transportul vinului - Portugalia. Subiectul mărcii se regăseşte în prim planul

imaginii c.p.i. Concordanţă de subiect şi de imagine excelentă.

1. Unul dintre subiectele mărcii esteredat în imaginea c.p.i.

Fig. 1 - Sclav murind. Cunoscutaoperă a lui Michelangelo constituieunul din subiectele mărcii poștale şieste redat într-o poziţie identică pec.p.i. Foarte bună concordanţă de

subiect şi imagine.

pagina 29 ü

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


4. Subiectele mărcii se regăsesc în imaginea c.p.i.

Fig. 4 -D. Prunariu,

nava „Soiuz 40”,un fragment al

globului terestru şi boltacerească sunt

subiecte ce compun grafic

imaginea mărciiși se regăsesc în

compoziţia grafică a c.p.i.

Fig. 5 - MelinaMercouri şi Partenonul de pe AcropolaAtenei sunt subiectele din compoziţiagrafică a mărciipoștale cât şi din imaginea fotosurprinsă pe c.p.i

5. Subiect secundar al mărcii concordant cu un subiect

secundar al c.p.i.

Fig. 6 - Coloana din Piaţa Vendôme din Paris este un subiect secundar al mărcii. Acelaşi subiect

se regăseşte în planul secund alacuarelei reproduse pe c.p.i. Cutoate că subiectele principale alecelor două componente se înscriula tema „moda”, între ele nu se

pot stabili criterii de concordanţăsatisfăcătoare.

6. Unul din subiectele mărcii concordant cu subiectul (imaginea) c.p.i.

Fig. 7 - Marcă (vinietă LISA) în a cărei compoziţie grafică pot fi uşor identificate cinci subiecte diferite,care se regăsesc în imaginile diverselor c.p.i. Sunt redate doar două din aceste posibilităţi: Primăria

şi capela Saint Jean din aşezarea Corbeil-Essonnes de lângă Paris. Fiecare piesă realizată cu aceastămarcă poștală (considerată ca având potenţial maximafil foarte mare) poate fi utilizată în diverse

exponate cu teme derivate din construcţia, caracterul, destinaţia sau istoriculfiecărui subiect în parte.pagina 30 ü uuu

un anumit moment. Existenţa di -ver selor etape şi modalităţi derepre zentare a unui subiect, pemarcă sau/şi pe cartea poştală,constituie cauza realizării unor ilus-trate maxime în care este sta bilită

o bună concordanţă de su biect, darnu şi de imagine.

Pentru o mai bună înţelegere acelor afirmate au fost alese şi co -mentate exemplele prezentate înparagrafele 1-15.

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


pagina 31 ü

Fig. 8

8. Imaginea c.p.i. conține un detaliu al subiectului integral redat pe marca poștală

9. Atât marca poștală cât și c.p.i. reproduc același detaliu

Fig. 10 - Situaţieinversă faţă de

exemplul anterior(Fig. 8-9);

imaginea mărcii ocompletează pe

cea a c.p.i

10. Subiectul mărcii se regășește ca element (detaliu) în imaginea c.p.i.

Fig. 12 - Imaginea c.p.i. redă un interior din Muzeul Theodor Aman. Pe unul din pereţi este

expus tabloul „Doamna Elena Cuza”, lucrare ce constituie subiectul mărcii poştale. Folosirea unei astfel de piese într-un exponat

încadrat la tema reproduceri de artă sau personalităţi nu este potrivită atât timp cât existăilustrate maxime realizate pe c.p.i. ce reproduc integral subiectul. Punerea în valoare a piesei se obţine în cazul încadrării ei într-un exponat

cu tema muzee sau case memoriale.

Fig. 9

Fig. 11

(continuare în numărul următor)

7. Subiectul mărcii poștale este un detaliu al subiectului redat în imaginea c.p.i.

Situaţie frecvent întâlnită la ilustratele maxime în care atât marcapoştală cât şi c.p.i. conţin subiecte ce reproduc opere de artă. Concor-danţa de subiect este foarte bună, c.p.i. completând subiectul mărciipoștale (Fig. 8-9).

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


^

Doina și Ion-Aldea Teodoroviciau format un celebru și îndrăgitcuplu muzical. Ei au cântat primiidespre Limba română și despreDomnul Eminescu românilor depe ambele maluri ale Prutului. Audat spectacole în săli pline până larefuz, bucurându-se de prețuireași aplauzele a mii și mii de specta-tori de toate vârstele din: Mol-dova, România, Rusia, Germaniași fosta Iugoslavie. Dar, mai presusde toate, merită a prețui gestullor din 1992, când, împreună cupoeții Grigore Vieru și Adrian Pău-nescu, care i-au însoțit, au cântatîn fața luptătorilor, încurajându-i,în războiul de pe Nistru.

Fiul preotului Cristofor Teodoro-vici din Leova, Ion-Aldea s-a născutîn zi de mare sărbătoare, Buna Ves-tire, în anul 1954.

De la tatăl său, Ion a moștenitdragostea de țara-mamă, România,și dragostea pentru muzica popu-lară și, în mod deosebit, spre cea bi-sericească.

Pentru ași asigura condițiilenecesare perfecționării calitățilorsa le native pentru muzică, va ur -ma la Chișinău la Școala de Muzi -că Eugeniu Coca, iar din 1969 pece le ale Școlii medii de Muzică dinTi raspol - unde a studiat cu re -zulta te ex cepționale clarinetul șisaxofonul.

După satisfacerea stagiului mi-litar (1973-1975), a devenit stu-dent (1981-1987) la Facultatea deCom poziție și Pedagogie a Con-servatorului Gavriil Musicescu dinChișinău, activând în același timpîn tripla calitate de instrumentist,compozitor și solist în cadrul for -mației de muzică ușoară Contem-poranul, condusă de com po zito-rul Ion Dolgan.

Perioada anilor 1981-1987 afost perioada care i-a marcat via ța.În 1982 s-a căsătorit cu Doina Ma -

rin, o tânără chipeșă, instruită, pro-fesoară de literatură universală - cucare a fost prieten timp de cinci ani- și care, în anii studenției, a făcutparte din corpul de dansatori al an-samblului Moldovene asca cu carea avut spectacole în aproape toatecontinentele. Din anul 1982 se con-sacră muzicii de estradă.

Creația lui Ion-Aldea Teodorovicieste impresionantă. În scurta saexistență a scris peste 300 de cân-tece patriotice, lirice, pentru copiiși nu numai. Melodii precum: Treiculori, Răsai, Limba noastră, Emi-nescu, Clopotul învierii, Pace lumii,Reaprindeți candela, Două inimi ge-mene, Maluri de Prut ș.a. realizateîn anii renașterii Republicii Mol-dova, conțin puternice îndemnurimuzicale la libertate și unitate na -țio nală. Doina și Ion au militat ne-obosit până în ceasul din urmăpentru unirea Basarabiei cu Româ-nia, patria-mamă.

În anul 1991 au cântat în Ma reaAdunare Națională a RepubliciiMol dova, apoi au plecat la Festiva-lul de la Mamaia, realizându-și unuldin visurile vieții - întâlnirea cuspectatorii din România, momentemoționat pentru amândoi... Amvisat ani în șir la această clipă și ea,până la urmă, a venit încărcată deroade. Am primit premiul special aljuriului, dar, mai ales, dragostea ro-mânilor de pretutindeni, declaramai târziu Ion-Aldea Teodorovici.

Se pare că au fost doi poeți

preferați ai soților Teodorovici. Pri-mul dintre ei este Grigore Vieru cucare au colaborat mulți ani. Primapoezie pusă pe note a fost Rea prin -deți candela, în ale cărei versuri, deun tragism zguduitor, se vor beștedespre anii de după ocuparea Ba-sarabiei de către ruși, în a mintireatuturor acelora care au îndurat de-portările în Siberia.

Cel de-al doilea poet - un omde suflet - își amintește el cevamai târziu, a fost Adrian Păunes -cu, cel care odată cunoscut, l-asubjugat cu to tul, a cărui poezie i-a părut ca fiind străbătută de undra matism rar întâlnit. Versurilesale din poezia Maluri de Prut i-auevocat luminoșii-triștii ani ai copi-lăriei „sale” pe trecuți acolo, pemalurile Prutului, la Leova natală.

Prietenia lor a durat până în ul-timele clipe ale vieții, ale acestortrubaduri de peste Prut. AdrianPăunescu, născut și el pe meleagu-rile Basarabiei, a iubit cu adevăratBasarabia și oamenii ei, socotindu-i atât pe Doina și Ion-Aldea Teodo-rovici, pe Grigore Vieru și mulți alțipatrioți basarabeni ca buni frați.

La 29 octombrie 2011 s-au îm-plinit 19 ani de când Doina și Ion-Aldea Teodorovici s-au stins ful -ge rător din viață, urmare a unuigrav accident de circulație. În au -totu rismul cu care se deplasau spreChișinău se aflau patru persoane:șoferul și în so țitorul său (care au„scăpat” „miraculos” fără

Martirii: Două vieți și o dragoste - Doina și Ion-Aldea Teodorovici*Prof. Valentin BEREZOVSCHI

Fig. 1

pagina 32 ü uuu

*Prezentul articol este bazat pe unbogat set de materiale apărute în pre -sa de peste Prut și puse la dispozițianoastră, prin amabilitatea doamneiEugenia Marin - mama Doinei, căreiaîi aducem mulțumirile noastre.

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


^

traume deosebite), Doina și Ion,care se aflau pe bancheta din spate,fiind striviți, în urma contactului deo maximă duritate, din tre mașină șiun copac de pe marginea șoselei.Accidentul a avut loc în apropiereacomunei Coșereni, ju dețul Ialomița.Așa au pierit cei doi fii ai Basarabiei.

După 19 ani, în mod curios, or-ganele oficiale nu au elucidat acestgrav accident, cu toate că asupramorții în condiții dubioase a soțilorTeodorovici stăruie încă numeroaseîntrebări fără a primi un răspunsconvingător.

De ce au fost uciși cei doi soți?Din ordinul cui? Cine se face vino-vat? De ce șoferul nu a fost re ținutpentru omor? În mod sus pect,autoritățile însărcinate cu cerceta-rea și identificarea circum stan -țelor în care a avut loc accidentulau catalogat cele în tâm pla- te caintrând în categoria numeroaseloraccidente rutiere „nefericite”. A -cești slujbași n-au fost în stare sădea un răspuns do cu men tat, ar-gumentat și convingător la fi-reasca întrebare (în acest caz):accident a fost (aco lo la Co șereni)sau crimă? Crimă premeditată.

La Coșereni, unde și-au pier-

dut viața Doina și Ion-Aldea Teo-dorovici, din cauza unui dubiosaccident de circulație, s-a pus ocruce albă de marmură. Sub foto-grafia celor doi soți se poate citi:De a vem sau nu dreptate, Emi-nescu să ne judece!

Trecătorii, din care nu puțini seopresc, își fac semnul crucii și-lroagă pe Părintele din Cer să-i aibăîn paza Sa.

Administrațiile poștale din Ro-

mânia și Moldova au comemoratpentru istorie cele două perso -nalități - Doina și Ion-Aldea Teodo-rovici, punând în circulație douăîntreguri poștale:

- un întreg poștal emis, în co -mun, în România (EDIPOST cod158/97) și Moldova în anul 1997(Fig. 1);

- un întreg poștal pus în cir -culație în Moldova la 30 octombrie2002 (Fig. 2).

Fig. 2

cd

Doina și Ion-Aldea Teodorovici. Două inimi gemene. Două vieți și-o dragoste: Basarabia. Tragicii miri ai iubirii, regăsirii și morții.

De-a lungul anilor emisiuneaCAROL I BUCUREȘTI 1, a fost pre-zentată sub diferite denumiri, din-tre acestea Marcel Șapira1 citează:

- în anul 1938, catalogul Nămo-loiu-Nosca o prezenta ImpresiuneBucurești cu clișee de la Paris;

- în anul 1941 și în continuare,catalogul Michel o prezenta Impre-siune București cu clișee realizatela Paris;

- în anul 1963, Odo Gh. Boehm-Reney2 folosea denumirea Primaemisiune București;

- în anul 1964, CMPR3 a folositde numirea Tipar grosolan tipo-grafiate la Fabrica de Timbre

București;- în anul 1974, Kiriac Dragomir

în CMPR ‘74 a utilizat denumireaValori tipografiate cu clișee făcutela București (greșit!);

- în anul 1984, CPMR ‘84 a uti-lizat denumirea Emisiunea Bucu -rești I;

- în anul 1997, Marcel Șapira4

încercând o sistematizare a de-numirii acestei emisiuni propu -ne: 30 Bani, roșu emisă în anul1878 cu o planșă realizată la Bu -curești (gre șit!).

De asemenea:- în anul 2009, Gh. Tudor5 folo -

sește denumirea CAROL I emisiu-nea I București;

- în anul 2010, catalogul Scott

folosește denumirea Tipărit Bucu -rești, impresiune grosolană;

- în anul 2010, lista de prețuriRomfilatelia utilizează denumireaCarol I - București I.

De menționat că în perioadacomunistă, pentru evitarea unornume și simboluri neagreate, aufost inventate denumiri noi pentruemisiunile post-clasice românești.

Față de cele de mai sus, bazatpe documente puse în valoare deEmanoil Săvoiu6, apreciem că de-numirea corectă a acestei emisiuniar trebui să fie CAROL I tipogra-fiate, în cerc perlat, impresiuneBucurești cu clișee Paris (casa V.Michel).

Dan N. DOBRESCU, AIJP

Care este denumirea?

1 ȘAPIRA, Marcel dr. ing. - Primele mărci postclasiceromânești tipărite în țară, „Emisiunile BUCUREȘTI”, 1876-1885, Ed. SIGMA PRIMEX, București 1997, p. 32 Revista Filatelia no. 4/19633 Catalogul mărcilor poștale românești.

4 ȘAPIRA, Marcel, op. cit., p. 1065 TUDOR, Gheorghe, în colaborare cu Ioan DANILIUC, Corio-lan CHIRCHEȘ, Gheorghe MERMEZE - Mărcile poștaleromânești 1858 - 2009, București 2009, 242 pag.6 philatelica.ro, III, 6(17) noiembrie - decembrie 2011, p. 16-21

pagina 33 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:24


Programată toamna târziu cândtem peraturile de la Miercurea Ciuc erauîncă peste zero grade, între 11-13 no -iembrie 2011, expoziția filate lică inter -națională pentru copii și tineret MAR -TINEL 2011 MICIMACKÓ, aflată la a treiaediție, a avut un succes deosebit.

Organizată de inimosul ing. Lő rinczBarnabás, ajutat de o echipă de filateliștiprofesioniști ai asociației HARFILA(http://www.harfila.ro), ex poziția acuprins 54 exponate apar ținând copiilordin România (Mier curea Ciuc, Arbore -județul Suceava, Liești - județul Galați,C.F. Nicolae Băl ces cu București, C.F.Municipal Ploiești) și Ungaria, dintrecare 15 în afara concursului.

Un frumos catalog a fost pus ladispoziția participanților. Ne-a sur-prins prezența în paginile cataloguluia unui președinte de onoare al FFR (ceîmpă unare!), calitate neîn re gistrată lainstanțele juridice competente.

Juriul (Mircea Calu - președinte, ing. Ana Gheorghiu,Kápolnásy Lajos) a acordat următoarle medalii: Vermeil(4), Argint Mare (5), Argint (14), Bronz Argintat (8),Bronz (5), precum și diplomă de participare (3).

Au fost puse la dispoziția partici panților urmă -toarele materiale: două plicuri ocazionale, o cartepoștală ilustrată fără marcă fixă, trei ștampile oca -zionale bilingve.

Grafica a fost asigurată de: ing. Lőrincz Barnabás(catalog), Alec Bartos (logo expoziție, diplomă), ing.Titus Rogojan (plicuri și ștampile ocazionale).

O noutate față de anii trecuți a fost introducereaprezentărilor în po wer point de către tinerii filateliștiharghiteni.

Așa cum arătam și anul trecut, seniorii filateliști șiprofesorii s-au dovedit învinși de ruinata filatelieromâ nească. Păcat! Cine va mai aduce medalii pen-tru frumoasa Românie? Generația viitoare nu maieste deloc îndrumată spre cultura și arta e manată demărcile poștale.

Palmares (extras):Kugler Gergely Budapesta A foci VB-k nagyjai VermeilLőrincz Szabolcs Botond Miercurea Ciuc Oldsmobile VermeilRădulescu Alexandra Miercurea Ciuc Frații Grimm în filatelie VermeilLőrincz Barnabás Attila Miercurea Ciuc Venues and mascots of Beijing Vermeil

2008 Olympic GamesBuliga Alexandra Ionela Arbore Sfintele sărbători ale românilor Ag. MareDolinski Holly Cristina Arbore Ciuperci Ag. MareCîrdei Flavia Arbore Aviația în filatelie Ag. MareBeteg Emese Miercurea Ciuc Kaktuszok és orhideák Ag. MareHarangozó Vivien Budapesta Lovak világa Ag. Mare

MARTINEL 2011MICIMACKÓ

Prof. Victor NECOLAU

pagina 34 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


Data de 15 noiembrie 2011 -memorabilă, dacă mai coincide cuziua mărcii poştale româneşti dealtădată - a marcat „primenirea”componenţei membrilor de juriutreapta I (expoziţii naţionale) şi aII-a (expoziţii interjudeţene) laclasa de maximafilie, prin actuali-zarea listei.

Astfel cum se susţine încă dinprimele rânduri ale unei ample ex-puneri de motive adresată Comi -siei de maximafilie din cadrul FFRde către conducerea SRMDVN, în-fiinţarea Societăţii Române deMaximafilie „Dr. Valeriu Neaga” la13 septembrie 2007 a dat un nouimpuls activităţii de maximafiliedin România, concretizându-seprin rezultate remarcabile, printrecare: „participarea unui numărmai mare de colecţii de maximafi-lie la expoziţiile naţionale, interna-

ţionale şi mondiale, toate colec-ţiile obţinând diplome şi medaliide la Argint în sus. Dl. av. LeonIancovici a obţinut prima medaliede Aur din instoria maximafilieiromâneşti la o expoziţie mon-dială, fiind printre cele 5 medaliide aur atribuite la clasa maxima-filie până în prezent, la expoziţiimondiale, în întreaga lume”; „or-ganizarea la Bacău, sediul societă-ţii, a două expoziţii naţionale cuparticipare interna ţio nală, EXPO-MAX 600 în 2008 şi ARTĂ ŞI RELI-GIE în 2010, expoziţii la care auparticipat numeroase exponatedin străinătate şi ne-au onorat cuprezen ţa personalităţi marcantedin staful maximafiliei mondiale”;„personalităţi proeminente alemaximafiliei mondiale (JosephWolff, Jean-Pierre Mangin, AnnyBoyard, Nicos Rangos), dar şi ro-mânii av. Antoaneta Scărlătescu şidr. Petru Pitea au devenit mem-bru de onoare ai socie tăţii noas-tre. La rândul său, preşedintele

so cietăţii, Gl (r) Vasile Doroş a de-venit membru de ono are al renu-mitei asociaţii Les MaximaphilesFrançais”. Şi enumerarea succese-lor este abia la început...

Lista actualizată a membrilorde juriu pentru treapa I (abilitaţi săjurizeze clasa de maximafilie inclu-siv la expoziţii naţionale) cuprin de11 maximafilişti de clasă mon -dială (în ordine alfabetică): ing.Mihai Ceucă (Bacău), ing. CoriolanChiricheş (Botoşani), dr. Ioan Dani-liuc (Bucureşti), Gl (r) Vasile Doroş(Bacău), av. Leon Iancovici (Bucu-reşti), dr. Petru Pitea (Cluj), ing. An-drei Potcoavă (Craiova); prof.Nicolae Salade (Sibiu), prof. MihaiSemenov (Bacău), Gheorghe Vă-duva (Craiova). Lista pentrutreapta a II-a cuprinde 16 nume re-marcabile şi poate fi găsită pe site-ul SRMDVN (http://www.srmdvn.blogspot.com).

Expoziţii să fie, că de „judecă-tori” nu ducem lipsă...

Schimbarea gărzii la Maximafilie

Judecători noiav. Leon IANCOVICI, AIJP

cd

Many European countries ma -de use of newspaper wrappersin the last three decades of the19th century. The low postagefor such dissemination of pa-pers and printed matter wassurely a manifestation of thesocial attempts at that time todisseminate literacy. Romaniafirst issued such wrappers in1870 with a pre-prin-

ted postal stationary stamp. Itis not uncommon to find multi-ple wrappers to be used orwrappers supplemented by ad-hesives to pay for newspapersweighing more than 50 g., fortransmission abroad or for theextra cost of registration. Thisis particularly the case of the„Spic de Grâu” wrappers.

However I illustrate a wrapperfranked by an ad-

hesive: the 5 bani Paris issue.Although not tied by the BUCU-RESCI thimble postmark I be-lieve it to be genuine. Theaddress is pre-printed with therecipient's name and „Berlin”The postage is correct for mailto Germany at the date of thistransmission: 18 JAN 1873. Thewrapper bears the strike

P(lătit) D(estinație)and the German bo -xed „Zeitungs-Stem-pel” (Newspaperstri ke). My opinionconcerning its ge-nuiness is borneout by Fritz Heim-büchler's experti-sation.

Is there any o -ther recorded e -xam ple of the useof the 1872 (e -ven 1872-80) is -sue to send anewspaper orjournal?

Newspaper wrapperPaul HIRSCH

pagina 35 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


^

Nu sunt un specialist al emisiuni-lor clasice româneşti, dar am obser-vat că în ofertele mai multor co - lec ţionari se găsesc destul de frec -vent mărci din emisiunile RegeleCarol I cu favoriţi în medalion și Re-gele Carol I cu favoriţi în oval, avândcolţurile din dreapta sus şi jos, rup -te. Uneori rupturile ating şi cad rulmărcii, alteori ele sunt mai blân de,aşa cum se observă şi la marca a pli -cată pe scrisoarea alăturată (Fig. 1).Făcând ab strac ţie de aceste rupturi,mărcile sunt de obicei foarte îngrijittăiate şi centrate. Aceste rupturi sunt desigur deran-jante şi este uşor de înţeles de ce colecţionariiîncearcă să scape de ele.

Explicaţia acestor colţuri rupte a venit întâm -plător pe când tăiam câteva ştraifuri Hawid. Decu-parea mărcilor cu foarfeca dintr-o coală sau frag -ment mai mare de coală nu este chiar atât de simplă,mai ales dacă în faţa ghişeului sunt mai mulţi clienţicare aşteaptă să fie serviţi. Se pare însă că oficiantulpoştal din acele timpuri a găsit o modalitate de a-şiuşura munca. În perioadele de linişte a tăiat dincoală ştraifuri verticale de mărci, apoi a separat fie-care marcă prin mai multe tăieturi orizontale, darfăcute numai atât de lungi încât mărcile să mairamână atârnate una de alta printr-o bucăţică dehârtie netăiată (vezi Fig. 2). Din ştraifurile astfel pre -gătite putea desprinde foarte uşor câte o marcă cândavea nevoie de ea şi astfel au apărut mărcile cucolţurile rupte de care astăzi încercăm să scăpăm.

Desigur că aceasta ar putea fi o explicaţie pentrucolţurile rupte. Eu am văzut asemenea mărci numaicu ştampila JASSY, ar fi însă interesant de aflat dacăprocedeul a fost folosit şi în alte localităţi, deci şi dealţi lucrători de la ghişeu. Oricum, cred că în aceletimpuri nu erau încă la modă întâlnirile de schimbde experienţă sau workshop-urile din zilele noastre.

Fără a avea valoarea unor separăriparticulare prin perforare, acest procedeudestul de rudimentar este totuşi o dovadăpentru inventivitatea sluj başilor poştali depe atunci. Şi, atenţie, nu orice ruptură tre-buie imediat aruncată. Interesantă men -ţiunea pe care o face Gero G. de Bellis înlucrarea sa referitoare la etichetele aplicatede Poşta austriacă pe documente de expe-diere a pachetelor si anume, că acolo se fo-losea chiar şi la începutul sec. XX un procedeuasemănător de pregătire şi separare a etichetelor.Tot el face precizarea că în in strucţiunile de lucru alepoştelor din Bavaria şi Braunschweig de la mijloculsec. XIX, acest procedeu este indicat a fi folosit deangajaţii poştali pentru reducerea timpului de de -servire a publicului şi evitarea aglomerărilor. Nu credcă este vorba de o preluare a unui mod de lucru dela o administraţie poştală la alta, ci mai degrabă deun exemplu de găsire simultană a unei soluţii, aşacum s-a întâmplat de nenumărate ori în istorie.

,

ing. Norbert BLISTYAR

România clasică:

Mărci rupte

Fig. 2

Fig. 1

ing. Norbert BLISTYAR, născut în 1942 la Jimbolia, Româ-nia, licențiat al Facultății de Chimie Industrială din Timișoara(1964). Din 1991 stabilit în Germania. Pre o cupări: istoriepoștală. Contact: [email protected].

Revista filateli -că a poștei ger-mane - POST - FRISCH - în nu-mărul din sep-te m b r i e - o c - tombrie 2011publică, la ru-brica Schop, ur -mătorul anunț:

Un rege german în RomâniaKarl Eitel Friedrich de Hohen-

zollern-Sigmaringen a fost din1866, sub numele Carol I, principeși rege al României. La recoman-darea lui Napolean III a fost alesîn anul 1866 ca principe și își faceintrarea, primit cu entuziasm depopulație, în București în mai1866. Portretul său împodobeștemoneda de aur de 20 lei “bătută”în onoarea sa în anii 1883 și 1890.Material: aur (900/1000); greu-

tate: 6,45 g; diametru: 21 mm. Aceste monede pot fi coman-

date la poșta germană având cos-tul de 595 €. Cele două monedepropuse spre vânzare fac partedin cele șase piese de 20 lei dinaur apărute în anii 1868 (200),1870 (5.000), 1883 (150.000),1884 (35.290), 1890 (196.000),1906 (15.000). În paranteză tira-jul monedelor după Mircea Ma-nole - Catalogul numismatic-mo nede (Dan ȚĂRAN)

pagina 36 ü

Revista presei

cd

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


pagina 37 ü

Sub egida Ministerului Culturii şi PatrimoniuluiNaţional, cu sprijinul Primăriei Municipiului Ploieşti,Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti a organizat, în pe-rioada 9-13 noiembrie 2011, prima ediţie a Festivalu-lui de teatru Toma Caragiu. Echipa de conducere amanifestării a fost compusă din doamna MarianaCons tantinescu - selecţioner unic şi domnul Lucian Sa-bados - director al festivalului.

Acţiunea a vrut şi a reuşit atragerea unor trupe deteatru de prestigiu din România care să ofere iubito-rilor marelui actor Toma Caragiu o colecţie de spec-tacole de „zile mari”.

Au participat:- Teatrul Act-Bucureşti, cu spectacolul „Absolut”

(după Ivan Turbincă al lui Ion Creangă), în rolul prin-cipal: Marcel Iureş.

- Teatrul Naţional Radu Stanca - Sibiu, cu specta-colul „Electra” după Sofocle şi Euripide, avându-iprotagonişti pe: Mariana Mihu, Suzana Macovei, Ma-rian Râlea.

- Teatrul Naţional - Bucureşti, cu spectacolul„Inima de câine” după Mihail Bulgakov, cu: Victor Re-bengiuc, Mircea Rusu, Marius Manole şi alţii.

- Teatrul de Comedie - Bucureşti, cu „Revizorul” deN. V. Gogol, în distribuţie figurând: Horaţiu Mălăiele,George Mihăiţă, Virginia Mirea.

- Teatrul Odeon - Bucureşti cu „Gaiţele” de Al.Kiriţescu - protagonişti: Dorina Lazăr, Constantin Co-jocaru, Ionel Mihăilescu şi „Joi, mega joy” de KatalinThuróczy, protagonişti: Dorina Lazăr, Virgil Andreiescu,Irina Mazanitis.

- Teatrul Maria Filotti - Brăila, cu „Sufletul. Punctede veghere” după „Eine Heikle Sache, die Seele” deDimitrie Dinev, protagonişti: Liliana Ghiţă, Alin Florea,Liviu Pintileasa.

- Teatrul Toma Caragiu - Ploieşti, cu spectacolul„Trei surori” de A. P. Cehov îninterpretarea artiştilor: TudorSmoleanu, Ioan Coman, Oxa -na Mo ra vec, Elena Popa, AdaSimionica şi alţii.

Spectacolele de teatru s-audes făşurat atât pe scena Tea-trului To ma Caragiu, cât şi pescena Casei de Cultură a Sin-dicatelor din Ploieşti.

Un moment inedit a fostrecitalul de poezie şi muzică„Dor de Eminescu” susţinutpe scena Teatrului Toma Ca-ragiu de cunoscutul actor IonCaramitru şi mu zicianul Aure-lian Octav Popa.

Au mai existat şi spectaco -le în aşa-numite „spaţii

neconven ţio na le” (o premieră) cum ar fi: ComplexulMall Mercur („Dialoguri” - spectacol de poezie pe ver-surile lui Toma Caragiu, susţinut de Carmen Ciorciladin Ploieşti); Doroftei Pub („Stand-up Comedy” -susţinut de Tibi Neuronu); Restaurantul Da Vinci - Bo-bâlna („Spectacol de teatru improvizaţie” - susţinutde trupa Comedy Show, Bucureşti), sau Cinema Pre-miera („Un cuplu ciudat” - de Neil Simon, spectacolrealizat în colaborare de Drama for the Masses şi Tea-trul Arca, Bucureşti); ori Showroom Ford („Aproapeperfect - Fat Pig” - de Neil La Bute, realizat de TeatrulGeorge Ciprian - Buzău şi Teatrul Act - Bucureşti);Show-room Seat (cu un alt „Spectacol de Teatruimprovizaţie” creat de Trupa Improvisneyland, Bu -cureşti) şi în Winmarkt Grand Center, unde au fostrealizate două spectacole excepţionale cu: „Jocuri încurtea din spate” de Edna Mazya - Teatru Act-Bu -cureşti şi „Furtuna” de W. Shakespeare - Centrul Cul-tural UNESCO „N. Bălcescu” - Bucureşti

Festivalul a mai cuprins şi expoziţii de artăfotografică: „Reflexii“ ale artiştilor Sorin Radu şi MariaȘtefănescu în foaierul Casei de Cultură a Sindicatelorsau expoziţia de sculptură a surorii lui Toma Caragiu:Geta Caragiu, intitulată „Clovnul şi ai săi” în foaierulteatrului din Ploieşti

Manifestările au fost completate de mai multeconferinţe pe teme specifice evenimentului susţinutede Ioana Ieronim, Mirela Patureau Nedelcu, Ion Ca-ramitru, Adriana Grand sau Victor Ioan Frunză.

Filateliştii ploieşteni nu puteau să rămânăindiferenţi la asemenea manifestare şi cu ajutorul di-rectorului Teatrului Toma Caragiu, dl Lucian Sabados,care a pus la dispoziţie materialul documentar, au rea-lizat o ştampilă ocazională datată 09.11.2011 100590PLOIESTI 1, care are la bază un desen creat de sora ar-tistului - Geta Caragiu - (machetatorul ștampilei fiindbinecunoscutul dr. Ioan Daniliuc). Macheta pliculuieste realizată pe baza aceluiaşi desen de către dl Lu-cian Sabados şi reprezintă o „monedă veche ma -cedoneană”, amintind astfel de originea mace -doneană a regretatului Toma Caragiu.

Festivalul de teatru Toma Caragiuing. Aurel DIACONU,

preşedintele Clubului Filatelic Municipal Ploieşti

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


În perioada 26-31 octombrie, la sediul AsociațieiFilateliștilor din București, a avut loc Salonul filatelicBucurești 2011. La această ediție, a XI-a, au fost pre-zentate exponate despre Bucureștiul de ieri -Bucureștiul de azi (maximafilie, Emil Stanciu),Bucureștiul interbelic monumental (cartofilie, Șer -ban Drăgușanu), o retrospectivă a realizărilor AFBla cele 11 ediții, precum și un exponat desprebanderola pentru ziare e misiunea a 5-a din 1896(Andrei-Bogdan Stanciu), exponat medaliat cu Vermeilla EFIRO 2008.

Pentru acest Salon s-au realizat 8 ștampile, aprobate de PoștaRomână, după cum urmează:

• patru ștampile cu tema Edificii Bucureștene, toateaplicate la oficiul poștal București 13:

- 24.10.2011 Pasajul Basarab;- 25.10.2011 Arena Națională;- 26.10.2011 Palatul Parlamentului;- 27.10.2011 Circul București - 50 de ani;

• o ștampilă Mihai I al României la 90 de ani:- 25.10.2011, aplicată la oficiul București 13;

• o ștampilă Ziua Europeană a Justiției Civile:- 25.10.2011, aplicată la oficiul București 63;

• două ștampile Simpozion de filateliepolară, ambele plicate la oficiul București63:

- 28.10.2011 Fridtjof Nansen (1861-1930) - 150 de ani de la naștere;

- 29.10.2011 Roald Amundsen (1872-1928) - 100 ani de la primul om la Polul Sud (1911).

Stampilele au fost machetate de dr. Ioan Daniliuc (PasajulBasarab, Arena Națională) și Șerban Drăgușanu (celelalte).

Totodată, s-au realizat urmă toarele materiale: două plicuri, trei cărțipoștale ilustrate și zece cărți poștale semiilustrate ocazionale, toate adec-vate subiectelor ștampilelor.

Dumitru F. DUMITRUSalonul filatelic BUCUREȘTI 2011

pagina 38 ü

StampLandLink�to�World

http://www.stampland.net/

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


Din anul 1968, direcțiile depoștă serbează anual Marșul fac-torilor poștali. În 2011 la Buzăuacest eveniment a fost organizatîn luna mai, participând ca specta-tor și subsemnatul. Cu aceastăocazie, directorul Oficiului Jude -țean de Poștă Buzău, dl. Ioan Flo-rescu, cunoscând activitatea meafilatelică m-a solicitat să ajut co-lectivul poștei locale pentru a or-ganiza o expoziție filatelică cuprilejul Zilei mondiale a Poștei - 9octombrie. Întrucât această zi,care cele brează munca poștașilordin întreaga lume a fost într-oduminică, conducerea O.J.P. Bu -zău a devansat-o (pe 6 octombrie)pentru a putea oferi publicului po-sibilitatea vizitării unei expozițiiine dite. Astfel, cu sprijinul colecti-vului din cadrul Poștei Buzău -domnii Ioan Florescu, ConstantinStroie, Ion Bogdan, ing. Valeriu

Nuțu și doam nele Florica Ene șiAlma Andrei - am organizat o ex -poziție filatelică expunând mărcipoștale și plicuri prima zi apărutepentru Ziua mărcii poș tale româ -nești și Ziua mondială a Poș tei, fo-tografii în legătură cu marșulfactorilor poștali din Bu zău, as-pecte din trecutul și prezentulpoștei locale, precum și fotografiiale orașului și județului Buzău dincolecții personale ale lucrătorilordin Poștă.

Dl. director Ioan Florescu în cu-vântul de deschidere a mul țumittuturor celor care au contribuit larealizarea acestei expoziții, în mod

deosebit subsemnatului (am fostdirectorul Poștei din Buzău pânăîn anul 1985), adresând invitațiatuturor filateliștilor buzoieni de areînnoda această veche tradiție aexpozițiilor filatelice organizate cuprilejul a diferite evenimente lo-cale sau naționale, iar mie ru gă -mintea ca și în 2012 să sprijin încontinuare Poșta din Buzău.

Expoziția, organizată în incintaOficiului poștal nr. 7, s-a bucuratde prezența multor vizitatori, careși-au arătat interesul față de astfelde manifestări.

Alăturat prezint relatarea apă -rută în ziarul local OPINIA din 7-9octombrie 2011, francat, din pă -cate, inadecvat și obliterat BUZAU09 10 11 12.

Eveniment filatelic la Oficiul Poștal Regional Buzău

Nota editorului. Piesa reprodusă alăturat (frag-

ment de ziar), francat total artizanal,nu este realizată în conformitate cuDecizia ANCOM nr. 968/4 martie2011, conți nând mărci poștale carenu se aflau în circulație la data obli-terării. Problema a fost dezbătută înarticolul Cum francăm plicurile oca -zionale? semnat de dr. Ioan Daniliucîn revista philatelica.ro nr. 5(16)/ sep-tembrie-octombrie 2011, p. 35.

Ionel VIZIREANU

cd

pagina 39

Cunoscutul filatelist timișorean DanȚĂRAN ne propune lucrarea Pe urmeleunor expoziții: SPORT TURISM FOTBALJOCURI OLIMPICE, Leonberg - decem-brie 2011, 56 pag, realizată în regie pro-prie. Lucrarea este dedicată memorieisoției sale Erna - secretară de juriu lamulte expoziții filatelice, și prietenei defamilie Păuna Low - principala legăturăcu Poșta română.

Lucrarea reprezintă o retrospectivă,fără comentarii personale, a expozițiilorcu tematica sport ce s-au desfășurat înperioada 1967 - 1996 la Timișoara.

Lucrarea constituie o pagină de isto-rie a filateliei, fiind un omagiu aduscelor care nu mai sunt printre noi. Seprezintă sistematic: comitete de organi-zare, jurii, participanți, palmares, mate-riale realizate, ecouri din presa vremii.

Este meritoriu efortul autorului de atransmite generațiilor viitoare încă o pa-gină din istoria filateliei bănățene.

Autorul parafrazează în finalul lu-crării: Expozițiile au murit, trăiascăexpozi țiile!

Lucrarea poate fi accesată în formatdigital. Cei interesați în procurarea lu-crării se pot adresa autorului, tel 0049715 229 124. (dnd)

Pe urmele unor expoziții

ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25

philatelica.ro istoria filateliei

Din fructuoasa perioadă a cercetărilor filatelicepe care le desfășurasem pe vremea în care colabo-ram împreună cu regretatul Grigore Racoviceanu (IPcod 115/98, Fig. 1) la elaborarea capitolului privindemisiunile Paris, București (1+2) și Perle prin care se

încheia prima parte (volumele I+II) a Monografieimărcilor poștale românești, mi-a reținut atenția oscrisoare pusă la dispoziție de Ne’a Griguță, prin carecercetătorul Liviu N. Cristea (IP cod 094/98, Fig. 2) îlchestiona pe acesta din urmă cu privire la două plajeale unor intense investigări desfășurate apoi pe par-cursul multora din anii următori:

1) Evoluția ștampilelor de tip DAGUIN în Româ-nia, și

Silviu N. DRAGOMIR

pagina 40 ü

1

2

uuu

Taifasuri filatelice la... masa umbrelor!

D. Sale Dlui. Av. Grigore RacoviceanuBucurești 11 45 North SideStr. Tunari 6, et. 1 London SW4 OAA

9.4.1976Mult Stimate Maestre,

Vin astăzi, ca întotdeauna, în căutare de sfat și de îndrumare. De pe urma unei scrisori,ale mele, care a apărut ca articol în revista STAMP COLLECTING din Londra sînt acumsolicitat, din numeroase părți, să dau amănunte cu privire la mărci și ștampile românești.

Un colecționar englez, specializat în ștampile duplex mă roagă să-i dau amănunte cuprivire la ștampilele DAGUIN din România. Îmi amintește că în colecția sa posedă asemeneaștampile gemene de la Bucuresti, Jasi, Brăila și Galați. El vrea să știe unde au mai fostîntrebuințate și în ce perioadă. El nu pare să fi sezizat amănuntul că la început unele auapărut cu mențiunea lunii în limba franceză.

Prin urmare mă adresez dvs., care sînteți probabil singurul colecționar român care poaterăspunde:

Ce birouri poștale au folosit sistemul DAGUIN? și dacă se poate preciza:Perioada în care aceste ștampile au fost folosite.Stimate Maestre, în ale Legii și Filateliei, vă rog să nu-mi luați în nume de rău că vă

arunc dvs. în cîrcă această corvoadă. Eu nu dispun de material suficient și nici de timp liberca să pot colinda pe la comercianți și colecționari în căutarea de material documentar. V-așrămîne îndatorat dacă mă puteți ajuta să răspund în mod corespunzător.

Întors la Londra, după ultima mea escapadă filatelică la București, acasă mă aștepta osurpriză: un comerciant din Israel îmi oferea reimpresiuni din prima emisiune moldoveană;nici mai mult nici mai puțin. Eu n-am auzit vorbindu-se de „reimpresiuni”, făcute - s-arpărea - în 1958. Eu știam că în acel an s-a ținut Expoziția Centenară, dar nu mi-am datseama că, cu acel prilej, s-au făcut reimpresiuni cu clișeele originale.

Mă adresez acum dvs. și vă întreb: Este adevărat? Cîte asemenea reimpresiuni au fostfăcute? (Dacă este vorba de ceva oficial). Ce valoare au ele? Cum au fost executate: Pe cehîrtie, în ce culoare, din ce valori???

Comerciantul mi-a trimis poze mărite. Caracteristicile originalelor sînt prezente, dare xistă nenumărate alte imperfecțiuni, care s-ar putea datori uzurii, ruginii, curățirii imper-fecte și altor factori. Aștept acum originalele, dar între timp am scris dlui. Tripcovici, caremi-a fost indicat ca fiind în măsură să-mi confirme existența reimpresiunilor, precum și dlui.Dragomir, care eventual știe ceva. Eu n-am auzit pe nimeni vorbind de asemenea reimpre-siuni și sincer spus cred că dacă s-ar fi făcut oficial ar fi trebuit consemnat acest fapt în ca -talog. Presupun deci că este vorba de o tentativă de a acredita niște contra-faceri (chiardacă s-au folosit clișeele originale) și de a le plasa prin intermediul unui comerciant de bunăcredință.

Aștept cu nerăbdare răspunsul dlui. Tripcovici, precum și confirmare din partea dvs. și adlui. Dragomir. Dacă s-ar dovedi autentice atunci firește trebuie făcut un efort de achi -ziționare, care însă va fi dictată de statutul acestor reimpresiuni și de numărul lor.

...Aștept cu încredere sfatul dvs. și pînă atunci vă rog, Maestre, să pri miți din partea mea

expresia celei mai sincere admirații și respectuoase amiciții,

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25

philatelica.ro istoria filateliei

2) Reimpresiunea mărcilor poștaleCap de Bour din anul 1958.1

Nu doar că respectiva misivă stabi-leşte (pentru anul 1976) începutulacestor căutări şi investigări, dar ea nedă - celor de acum - măsura modalită-ţilor în care se purtau până nu demultcăutările şi discuţiile ştiinţifice prin:deosebitul respect faţă de interlocu-tori, recunoaşterea francă a atingeriilimitelor de informare, precum şi im-punerea unei acribii profesionale -fără de care cercetarea poate deveniun fel de aşa-zis dialog al surzilor. Edrept că astăzi, cele două plaje alecercetării filatelice au fost integral lă-murite: prima prin strădanii ale d-luiDan N. Dobrescu2, a doua prin inves-tigările făcute de Kiriac Dragomir.

Citiți, rogu-vă cu deosebită aten -ție această misivă3 a cărei tonalitatevine, pare-se, de undeva din pe-rioada interbelică-, din acele vremuricând respectul față de in ter- locutori(și, deci, chiar față de tine însuți) păs-tra măcar apa rența unui principiuimuabil ce părea să fi ajuns până lanoi, cei de azi, pare că dintr-o cutotul altă lume...

pagina 41 ü

Nota editorului:1 M. Marius, fost redactor șef al revisteiFilatelia în anul 1958, nota în Indruma-rul Filatelistului 1968, p. 64-65, urmă-toarele:

Să nu uităm de numărul festiv al re-vistei „Filatelia” (nr. 11/1958)...

Acest număr al revistei a avut o filăsupliment care a constituit o surprizădeosebită pentru cititori: a prezentatreproducerea primelor trei emisiunipoștale românești („Cap de bour”) rea-

lizată de Fabrica de Timbre cu clișeeleoriginale ale emisiunilor respective.Pentru a nu da loc la falsificări, fondulde culoare al mărcilor a fost constituitdin textul minuscul „centenarul mărciipoștale românești”; și pentru a nutenta speculanții, „amănuntul” cuclișeele originale nu a fost cunoscutdecât într-un cerc restrâns. Este pentruprima oară - aici - când se anunță înmod public acest lucru, o face fostul re-dactor șef al revistei, din acea vreme.2 Problema utilizării ștampilelor de

tip DAGUIN în România a fost solu -ționată, în principal, în lucrările: dr.ing. Marcel Șapira - 100 de ani de laprimele obliterări mecanice româ -nești. Ștampilele DAGUIN, AlmanahFilatelic ’90, p. 86-92 și Dan N. Do-brescu - Obliterări DAGUIN în Româ -nia/Cachets DAGUIN en Roumanie1890-1909, AXA Botoșani 2007, 112pag. 3 S-a păstrat, în redarea scrisorii, orto-grafia folosită în acea epocă.

CURIERUL FILATELIC, nr. 162,iulie - septembrie 2011. Din

sumar: Un istoric al cercetărilorprivind istoria poștelor locale tu-ristice din Ardeal (V) - Dr. MirceaDragoteanu; Elefantul Lucy - prof.Nicolae Ilișiu; Varietăți ale filigra-nelor RPR - Mihai Lucian Valea;AEROMFILA 2011 - AlexandruBartoc; Piesă filatelică unicat -Mihai Lucian Velea; HermannOberth, materiale filatelice inter-zise - Liviu Pintican Juga; Monu-

mentul Concordia - Latzel, de ing.Ioan Dejugan; Tipuri de mașini șimodele de amprente în franca-tura mecanică, folosite de poștaguvernamentală - ing. MirceaPătrășcoiu.

POȘTAȘUL, nr. 396, octombrie- noiembrie 2011, revistă edi-

tată de Compania NaționalăPoșta Română. Din sumar: 150de ani de la înființarea Poștei ro-mâne - Întâmplări de demult -Cristian Scăiceanu.

TOPICAL TIME, nr. 6(370), no-iembrie - decembrie 2011, re-

vistă de filatelie tematică aAsociației Tematicienilor Ameri-cani (ATA), în cadrul rubricii deperiodice din străinătate, subsemnătura lui George B. Griffen-hagen, este semnalată din Româ-nia revista phila telica.ro, fiindprezentat și comentat conținutulnumărului 2, martie-aprilie 2011.(dnd)

Revista presei

Fig. 1

Fig. 2

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


Pictorul florilor, Ştefan Luchian,s-a născut la 1 februarie 1868, laŞtefăneşti-Botoşani, ca primul fiu almaiorului Dimitrie Luchian, unapropiat al lui Cuza Vodă, şi al Ele-nei născută Chiriacescu.

Starea de sănătate precară amaiorului Dimitrie Luchian deter-mină, în 1873, mutarea familiei laBucureşti într-o casă aflată pestrada Popa Soare, dar, din neferi-cire, în noiembrie 1877, acestamoare iar Ştefan rămâne orfan lavârsta de 9 ani. Ştefan urmează cur-surile primare la Şcoala din maha-laua Tabacu după care este înscrisla Colegiul „Sfântul Sava”, de undese va retrage la finele anului al doi-lea şi va continua studiile gimna-ziale la Pensionatul Şeicaru unde seva remarca la desen, din aceastăperioadă datând prima pictură cu-noscută, un mic tablou în ulei, re-prezentând o casa, semnat „Luchi -an Şt. cl. III”. Rezistând insistenţelormamei de a îmbrăţişa cariera mili-tară, în 1885 se înscrie la Şcoala deBelle-Arte, absolvind-o sub îndru-marea lui Nicolae Grigorescu în1889, cu medalia de bronz pentruun „studiu după natură” şi un „capde expresie”. În luna octombrie aaceluiaşi an, este admis, în urmaunui concurs, la Akademie der Bil-denden Künste din München undeva studia două semestre cu profe-sorul Johann Caspar Herterich şi vaexecuta copii după operele lui Cor-reggio și Rembrandt din Vechea Pi-nacotecă. Revenit în ţară în varaanului 1890, va expune, pentru pri -ma oară, cinci picturi în cadrul pri-mei expoziţii a societăţii de artă„Cercul artistic”, organizată în lunadecembrie la Ateneul Român.

În martie 1891 pleacă la Paris şise stabileşte în Cartierul Latin, undecunoaşte viața artistică pariziană,pictează şi participă la manifestărileorganizate de Liga Culturală dar înfebruarie 1892, când terminase ta-bloul de mari dimensiuni Un convoila Plevna, în vederea participării laSalonul Parizian, este nevoit să seîntoarcă în ţară ca urmare a dece-sului mamei. Revenit la Paris, la

sfârşitul lunii sep-tembrie, se înscriela Academia Juli anşi lucrează în ate-lierele lui W. Bou -guereau şi To nyRobert-Fleury pâ -nă în luna martie1893 când se reîn-toarce la Bucureştişi se dedică totalpicturii, expunândalert în numeroaseexpoziţii colectiveşi personale, exe-cutând picturi decorative, lucrândalături de C. Artachino şi C. Pascalila pictarea unor biserici din Alexan-dria (1898), Tulcea (1899), Bucu-reşti-biserica Brezoianu (1900-1901). Participă activ la viaţa cultu-rală bucureşteană şi se face din ceîn ce mai cunoscut. În 1900 partici -pă cu două pasteluri la ExpositionDécennale des Beaux Arts, din ca-drul Expozitiei Universale de laParis. Încercând să depăşească aca-demismul, manierismul şi canoa-nele impuse de arta vremii şicăutând căi proprii de exprimare înpictură, este salutat în presă, de cri-tica de specialitate, ca un „adevăratartist independent şi modern”, „ad-mirabil colorist” şi ca „un spirit liber,nutrind idei revoluţionare”.

Din nefericire, în decembrie1898 apar primele semne de boală,fiind diagnosticat de profesorul G.Marinescu cu „scleroză multiplă”,care după ameliorări iluzorii alter-nate cu pusee din ce în ce mai graveale bolii, îl va lăsa infirm pentru totrestul vieţii.

Situaţia materială precară şi pro-blemele de sănătate nu-l împiedicăsă expună neîntrerupt şi să lucrezecu frenezie, realizând cu o măiestrieneegalată o serie întreagă de opereconsiderate adevărate miracole desimplitate și de finețe, de sintezăcromatică și arhitecturală a forme-lor, de colorit strălucit și delicat,printre care se numără atât „mari-nele” pictate în 1904, când se aflala tratament la Techirghiol, cât şicele peste 30 de peisaje scânteie-toare pictate în vara anului 1908, la

mănăstirea Brebu.Chiar dacă anterior abordase

florile ca temă picturală, abia în1908 îşi canalizează forţele crea-toare în această direcţie, relizândun adevărat univers dominat de pa-siunea pentru natură şi dragosteapentru viaţă.

Deşi la 8 mai 1909 i se conferămedalia Bene Merenti cl. I iar ta-blourile sale apar în continuare înexpoziţii din ţară şi străinătate,boa la avansează. Pictează greu,dar cu patimă, purtând penelullegat de mâ na paralizată ca pe otorţă de nestins a inepuizabilei pa-siuni pentru arta pe care a iubit-omai mult decât orice pe lume. Acreat o operă durabilă, purtândamprenta-i inconfundabilă.

Ştefan Luchian s-a stins dinviaţă la 28 iunie 1916, fiind înmor-mântat la cimitirul Bellu din Capi-tală. Ca o recunoaştere tardivă agenialităţii sale, în 1948 pictoruluiŞtefan Luchian i s-a conferit titlulde „membru post-mortem” al A -ca demiei Române.

Luchian și opera sa sunt imorta-lizate în numeroase emisiuni demărci poștale românești.

Galeria celebrităţilor botoşănene (VIII) dr. Gică MARIŢANU

Ştefan LUCHIAN (1868-1916) 28 iunie - 95 de ani de la moarte

^

Referinţe: Bejenaru, Ionel, Dicţionarul botoşă-nenilor, Editura Moldova, Iaşi, 1994,p. 24-25.Ciucă, Valentin, Luchian, EdituraMeridiane, Bucureşti, 1984. Comarnescu, Petru, Ștefan Luchian,București, 1956.Drăguț, Ștefan, Ștefan Luchian,București, 1968.

pagina 42 ü

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


Neculai Paraschiv, unul dintrecei mai cunoscuţi lăutari de pe me-leagurile moldave de la sfârşitul se-colului al XIX-lea, s-a născut în 1856,la Botoşani, ca unul dintre cei şaptecopii „cu firi musicale înăscute” anu mai puţin vestitului muscalagiuNăstasă Paraschiv (1805-1887).

Talentat „viorist şi gurist” îşi câş-tigă faima de virtuoz, ţinând con-certe în întreaga Moldovă, iar din1885 când organizează şi dirijeazăun taraf de mare notorietate, de-vine cunoscut şi în străinătate, con-certând la Amsterdam, Kiev, Mi la- no, Monte Carlo, Moscova, Pa-lermo, Paris, Petersburg, Tunis ş.a.

Simţul artistic deosebit şi deschi-derea spre „modernism” l-a deter-minat să renunţe, în cadrul tarafului,la unele instrumente vechi cum ar ficobza, naiul şi daireaua şi să acceptepropunerea fraţilor Ion şi Iancu Vră-biescu de a le înlocui cu pistonul(flughelhornul) şi flautul.

În acelaşi timp, Neculai Paras-

chiv s-a făcut re-marcat printr-oserie de compo-ziţii: hore, mar-şuri, romanţe şivalsuri, cele maicunoscute fiindvalsurile „Strun -ga - vals” şi „Unvis frumos”, pre-cum şi roman-ţele „Ochii plânşi”şi „După fragi şidupă mure”. Ro-manţa pentruvo ce şi pian „Du -pă fragi şi după mure”, pe versu-rile poetei botoşănene CorneliaChernbach (Cornelia din Mol-dova), dedicată amicului său G. N.Ochialbi, publicată de Editura „C.Gebauer” din Bucureşti, a fostcântată de cei mai mari artişti aivremii.

A încetat din viaţă la vârsta de62 de ani, în 1918, la Botoşani.

^pagina 43 ü

Neculai PARASCHIV (1856-1918) 7 iulie - 155 de ani de la naştere

Referinţe: Bejenaru, Ionel, Dicţionarul botoşă-nenilor, Editura Moldova, Iaşi, 1994,p. 190.Posluşnicu, Mihail Gr., Istoricul mu-sicei laice şi religioase botoşănene,în „Botoşanii în 1932”, Liga Cultu-rală, secţia Botoşani, 1932, p. 121-132.

Adrian VEREA (1876-1944) 11 iulie - 135 de ani de la naşterePoetul, pictorul, muzicianul,

dramaturgul şi prestigiosul publi-cist dr. Adrian Verea (nume iniţialA. Wechsler) s-a născut în 1876,la Botoşani, unde şi-a petrecut co-pilăria şi a urmat cursurile şcoliiprimare.

După absolvirea liceului la Iaşi,urmează cursurile Facultăţii de Me-dicină la Bucureşti şi Paris, în paraleldesfăşurând o bogată activitate li-terară şi publicistică.

Dr. Adrian Verea, „omul de ca-tifea” în viziunea lui Felix Aderca,şi-a făcut debutul în publicistică în„Lumea nouă literară şi artistică”,semnând apoi numeroase cola-borări la: „Adam”, „Adevărul lite-rar şi ar tistic”, „Cronicarul”, „Cu -rentul nou”, „Facla”, „Lumea Ev -ree”, „Lu mea israelită”, „Mişca-rea”, „Noua revistă română”,„Propilee literare”, „Puntea de fil-deş”, „Rampa”, „Vremea” ş.a.

Creaţia literară a dr. Adrian Ve -rea cuprinde numeroase volumede poezie şi piese de teatru, printrecele mai cunoscute numărându-se:poemul dramatic în trei acte „Să

nu-ţi faci idoli!...”,publicat la Bucu-reşti în 1914; pi e -sa în trei acte„Du pă moartealui Manasse”, pu-blicată în 1915sub pseudonimulI. Pârvu (Ciulin), ourmare a dramei„Manasse” a luiRonetti-Roman;comedia drama-tică „Delfinii dinVaikiki” în 1933;poemul tragi-co -mic „Apollonius din Tyane”, volu-mul de poezii „Icoane” etc.

Poemul dramatic „Să nu-ţi faciidoli!...” a fost jucat de trupa „Excel-sior” în 1920 pe scena Teatrului„Modern”, iar poemul tragi-comic„Apollonius din Tyane” s-a jucat în1932 pe scena Teatrului Naţionaldin Bucureşti, rolul principal fiindinterpretat de cunoscutul actor IonManolescu.

Dr. Adrian Verea a încetat dinviaţă în 1944.

Referinţe: Bejenaru, Ionel, Dicţionarul botoşă-nenilor, Editura Moldova, Iaşi, 1994,p. 267.Kuller, Hary Dr. (coordonare), Evreidin România - Breviar bibliografic,Editura Hasefer, Bucureşti, 2008,pag. 405-406.Predescu, Lucian, Enciclopedia „Cu-getarea”, Bucureşti, 1940, p. 894.

uuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


^

„Luceafărul muzicii româneşti”s-a născut la 19 august 1881, în Li-veni-Vârnav, judeţul Botoşani, ca aloptulea copil al Mariei şi al lui Cos-tache Enescu.

La Cracalia, unde familia Enescuse mutase între timp, talentatul Ge-orge ia câteva lecţii de vioară de lavestitul lăutar Nicolae Chioru dinDorohoi, învaţă notele muzicale şicitirea lor de pe portativ cu un ingi-ner, vecin din sat, la recomandareaprofesorului şi compozitorului Edu -ard Caudella, iar la numai cinci aniva compune prima sa lucrare „ŢaraRomânească”- operă de doispre-zece măsuri pentru pian şi vioară.

În 1888, la vârsta de 7 ani, esteadmis la cursurile obligatorii de pre-gătire de trei ani ale Conservatoru-lui din Viena pe care le va absolvi îndoi ani sub îndrumarea profesoru-lui Sigismund Bachrich. În vacanţadintre cei doi ani de studiu, la 24iulie 1889, Enescu îşi etalează cali-tăţile interpretative pentru primaoară în public, la Slănic, într-un con-cert ţinut „în folosul săracilor din lo-calitate”. La vârsta de 9 ani, esteadmis la cursurile superioare aleConservatorului din Viena şi va stu-dia vioara cu profesorul Joseph Hel-lmesberger-jr., la care era şi găzduit,iar compoziţia, armonia şi contra-punctul cu profesorul Robert Fuchs.În 1883, la absolvirea cursurilor, ob-ţine calificativul „excelent” şi meda-lia de argint „Asociaţia prietenilormuzicii” (Gesellschaftmedaille), a -cor dată rarisim, numai absolvenţi-lor cu adevărat excepţionali.

Rămâne la Viena, perfecţio-nându-şi studiile, în particular, cuprofesorii pe care îi avusese la Con-servator, frecventează concertele şispectacolele de operă până în 1894când, la 8 martie, susţine primulconcert în faţa publicului bucureş-tean, la Palatul Ateneului, iar dintoamnă se înscrie la Conservatoruldin Paris unde studiază compoziţiacu Jules Massenet și Gabriel Fauré,contrapunctul cu André Gédalge şivioara cu Martin Pierre Marsick.

La 6 februarie 1898, când încănu împlinise 17 ani, debutează tri-umfal în calitate de compozitor, laconcertele Colonne din Paris, cu

suita sim fonică„Po e ma Româ -nă”, iar la 17 fe-bruarie, uimeştelumea muzicalăparizi ană cu inter-pretarea în primăa u diţie a Sonatei Ipentru vioară şipian (op. 2), com-pusă în 1897,fiind acompaniatla pian de AlfredCortot.

La 1 martie1898, Enescu di-rijează „Poema Română” pescena Ateneului. Însăşi regina Eli-sabeta a României devine o mareadmiratoare a lui Enescu, acor-dându-i sprijin şi protecţie, invi-tându-l deseori la Castelul Peleşdin Sinaia la serate muzicale şi dă-ruindu-i întreaga colecţie origi-nală a operelor lui J. S. Bach.

Faima sa de violonist creşte pro-gresiv, obţinând succese răsună-toare, apărând în concerte alăturide unii dintre cei mai cunoscuţi mu-zicieni: Pablo Casals, Alfred Cortot,Fritz Kreisler, Jacques Thibaud,Eugène Ysaye, iar compozitori renu-miţi îi încredinţează frecvent ope-rele lor pentru a le interpreta înprimă audiţie. Deşi întreprinde nu-meroase turnee în marile capitaleeuropene, nu neglijează laturacom ponistică şi scrie febril celedouă Rapsodii române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră(1903), Simfonia I (1905) etc.

În timpul Primului Război Mon-dial rămâne în ţară şi conduce Or-chestra simfonică a MinisteruluiInstrucţiunii, montează spectacolede operă numai cu sprijinul cântă-reţilor români, prezintă în primă au-diţie creaţii proprii ca Simfonia II,Suita pentru orchestră Nr. 2, înfiin-ţează, la Iaşi, Orchestra simfonică„George Enescu” şi întemeiază dinveniturile proprii „Premiul de com-poziţie George Enescu” destinatcelor mai talentaţi tineri compozi-tori români.

După război, reia periplul artis-tic european, pentru ca în 1923 săîntreprindă primul său turneu înAmerica unde se impune ca diri-

jor, iar la întoarcerea în ţară va daprimul concert pe 10 aprilie, laBotoşani.

În perioada interbelică creazălucrări memorabile şi dedică oparte din preţiosul său timp uneifertile activităţi pedagogice printreelevii săi numărându-se violoniştiiChristian Ferras, Ivry Gitlis, ArthurGrumiaux şi Yehudi Menuhin.

Recunoaşterea marilor sale me-rite artistice nu întârzie să apară şichiar dacă primise numeroase dis-tincţii, în 1929 este ales membrucorespondent al Academiei de ArteFrumoase din Paris, iar în 1932 de-vine membru titular al AcademieiRomâne.

La 13 martie 1936, la Paris, ob-ţine un succes răsunător cu monu-mentala opera dramatică si mu - zicală „Oedip” dedicată Mariei Tes-canu Rosetti (fostă Cantacuzino),care îi va deveni soţie în 1937.

În timpul celui de-al Doilea Răz-boi Mondial, Enescu ţine să fie ală-turi de poporul român şi rămâne înţară organizând şedinţe de muzicăde cameră, dând recitaluri devioară, dirijând concerte, mai alesîn beneficiul răniţilor de război şicompune inspirat „Suita sătească”pentru orchestră şi „Impresii din co-pilărie”, suită pentru vioară şi pian.

În toamna anului 1946, după oglorioasă serie de concerte la Mos-cova, reîncepe obositoarele turnee.

Odată cu revenirea în Europaconcertează sporadic şi ţine cursuride interpretare la „Şcoala Instru-mentală” din Paris dar boala îl de-termină să renunţe complet laactivitatea concertistică,

George ENESCU (1881-1955) 19 august - 130 de ani de la naştere

pagina 44 üuuu

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:25


Primul medic moldovean cudoctorat în medicină, Dr. Constan-tin Vârnav, s-a născut la 21 august1806, la Hilişeu - judeţul Botoşani.

După copilăria petrecută la Hi-lişeul Dorohoiului, fiul banului Va-sile Vârnav este înscris la Pen - si onul Cuenim din Iaşi unde se de-cide să îmbrăţişeze cariera medi-cală. Ca o consecinţă firească, ur -mează cursurile Facultăţii de Me-dicină la Universităţile din Lem -berg, Viena şi Pesta. În 1836 ob -ţine la Pesta titlul de doctor cu tezade doctorat „Rudimentum Phisio-graphiae Moldaviae”, ceea ce i-aconferit dreptul de a practica me-dicina „în toate staturile Austriei”.

După întoarcerea în ţară, des-făşoară o adevărată activitate depionierat pe tărâm medical, ţi-nând un curs de medicină popu-lară la Seminarul Veniamin dinIaşi în perioada 1843-1844. Înacelaşi sens este considerat înte-meietorul literaturii de populari-zare a medicinei din ţara noastră,editând în 1844 „Povăţuitorul să-nătăţii şi al economiei casnice.Foaie periodică pentru poporulromânesc”. Bun organizator, apro bat eficienţa educaţiei sani-tare în practică, în timpul epide-miei de holeră din 1848.

Dr. Constantin Vârnav a fostunul dintre cei mai activi mem bri

ai Societăţii deMedici şi Natura-lişti din Iaşi undea îndeplinit func-ţiile de secretar şide vicepreşedin teşi a redactat re -vista acesteia, mi-litând pentru dez -voltarea medici-nei pe baze ştiinţi-fice şi combate-rea concepţiilormis tice desprebo li şi bolnavi.

Revoluţia din1848 îl găseşte alături de C. Gh.Cantacuzino, M. Costache, Gh.Sion, Iorgu Sturdza, A. C. Mavrocor-dat şi Vasile Alecsandri în comitetulînsărcint cu elaborarea Petiţiei-pro-clamaţie, ale cărei 35 de puncteconstituiau programul revoluţiei,devenind ţintă predilectă a acţiuni-lor represive ale regimului Domni-torului Mihail Sturdza.

Fidel idealurilor revoluţiona re,a militat pentru Unirea Principate-lor şi a devenit deputat de Dorohoiîn Adunarea Ad-hoc. Ca o recu-noaştere a meritelor şi a reputaţieisale, avea să fie ales în mai multerânduri deputat şi senator.

A publicat, în presa vremii,nume roase articole bazate pe ex-perienţa medicală acumulată,

printre acestea numărându-se şistudiile: „Despre holera epide mi- cească” (1848) şi „Despre holeraasiatică” (1872).

Dr. Constantin Vârnav, „ un omde ispravă” în viziunea lui NicolaeIorga, a încetat din viaţă la 21 au-gust 1877, la Iaşi.

Constantin VÂRNAV (1806-1877) 22 august - 205 ani de la naştere

^

dedicându-se exclusiv creaţiei.Genialul compozitor, dirijor, pe-

dagog, pianist şi violonist GeorgeEnescu s-a stins din viaţă la Paris, înnoaptea de 4 spre 5 mai 1955 şi afost înmormântat în cimitirul Père-Lachaise, aşa cum premonitoriu su-blinia în volumul „Amintiri”: „A - ce as tă poveste începe acolo, de-parte, pe plaiurile Moldovei şi sesfârşeşte aici, în inima Parisului.”

George Enescu și opera sa suntimortalizate în numeroase emisiuni

de mărci poștale românești, inclusivîn două exponate filatelice (maxi-

mafilie - Gl (r) Vasile Doroș și open -Ioan Catană).

Referinţe: Andrei, Alex., Medici români şistrăini din Moldova şi Munteniaîntre 1800-1860, Cluj, 1927. Bejenaru, Ionel, Dicţionarul boto-şănenilor, Editura Moldova, Iaşi,1994, p. 261.Iorga, Nicolae, Un om de ispravă:Scarlat Vârnav, în „Oameni cari aufost”, Editura pentru Literatură,1967, p. 154-155.

pagina 45 ü

Referinţe: Bălan, Teodor, Acasă la Enescu, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977. Bentoiu, Pascal, Breviar enescian, Editura Universității Naționale de Muzică,București, 2005.Ciomac, Emanoil, Enescu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968. Sbârcea, George, Povestea vieții lui George Enescu, Editura Ion Creangă,București, 1982.Tudor, Andrei, George Enescu-Viaţa în imagini, Editura Muzicală, Bucureşti, 1961.Doroș, Vasile, George Enescu în constelația muzicii universale - Dans la constel-lation de la musique universelle, Editura RAO 2005.

Dr. Gică MARIŢANU, născut la 29noiembrie 1956 în judeţul Boto-şani, România, absolvent al Facul-tăţii de Medicină Militară (1983).Colecţionează mărci poştale tema-tice (România, Republica Moldova,ONU, Europa CEPT), cărţi poştale

ilustrate (Botoşani, localităţi din ju-deţul Botoşani), Napoleon Bona-parte, muzicieni europeni, numis -matică (medici români, spitale, mo-neda medievală moldovenească). Contact: [email protected]

Cei interesaţi în procurarea aces-tor materiale le pot solicita prin in-termediul următoarelor adrese dee-mail: [email protected],[email protected]

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:26


,

I 2011

^

La ediția din acest an a târgu-lui (27-29 octombrie 2011) s-auprezentat publicului trei expoziții.Două, să le zic clasice - istoriepoș tală pe viu cu participarea a49 exponate pe cca. 250 fețe depanou; Grande Jupex - America -na, pentru tineret, cu 39 de expo-nate pe cca. 150 fețe de panou.Noutatea târgului a fost expozițiaintitulată Vitrina noutăților avândca motto Mărcile mele, ideeamea și asupra căreia voi insista încele ce urmează.

Expoziția s-a aflat la a douaediție, anul trecut făcându-se în-ceputul, cu mare succes, la Lu-cerna (Elveția). La expoziție par -ticipă expozanți din patru țări:Elveția, Austria, Liechtenstein șiGermania. Se expune pe o sin-gură față de panou (12 foi A4) șipot fi folosite orice materiale fi-latelice editate în cele patru țăridupă anul 1970. Îndeosebi între-cerea aceasta este plină de far-mec deoarece se desfășoară fărăun regulament prea complicat.Aran jați cu timbrele, plicurile,ștam pilele voastre un exponatcât mai personal pe o temă la li-beră alegere se adresează orga-nizatorii expozanților. Nu existănici o graniță pentru fantezia ex-pozantului.

Ca la orice expoziție există unjuriu care face un clasament alprimelor zece exponate ce vor fi

premiate în euro. Nu se acordădistincțiile clasice de la expozițiilefilatelice. Pe lângă acest juriu estechemat și publicul să-și aleagă ex-ponatul favorit, pentru aceastafiecare vizitator primind un for-mular de participare pe care vatrece doar un exponat care îiplace. Trecându-și și numele șiadresa pe formular vizitatorulparticipă la o loterie filatelică zil-nică (în cele trei zile ale târgului).Poți participa cu mai multe for-mulare cu condiția ca acestea sănu indice același exponat. Expo-natul cel mai bine cotat de publicprimește un premiu special. Înacest an primele zece exponategermane au fost prezente laexpoziția bilaterală Germania -Marea Britanie de la Hanovra (18-20 noiembrie 2011). Taxa de par-ticipare este de 10 €, iar ex po - natele se trimit organizatorilor ca -re le transportă la târg, le mon-tează și demontează după care lereturnează expozanților. Partici-parea pe fiecare țară este limitatăde către organizația națională ațării respective. În acest an Ger-mania a limitat numărul la o sută,în ordinea primirii de către orga-nizatori a cererilor.

În expoziție au fost prezente167 exponate după cum urmează:Germania - 104 (4 fiind folosite caacoperire a unor absențe), Austria- 16, Elveția - 39, Liechtenstein - 8.Tematica este foarte greu de enu-merat: de la transporturi la artă,animale, flori, insecte, con strucții,turism, istorie etc, iar imaginațiaexpozanților ar putea fi cuprinsă

într-o scală dela nul la fo ar -te. Câteva ex -pona te au fostpărți al unorcolecții maimari dar ma-joritatea au fost create specialpentru acest eveniment.

Pentru exemplificare am alesla întâmplare patru exponate: pri-mul prezentând prin ilustrate ma-xime un traseu turistic pe valeaElbei (Fig. 1); cel de al doilea, inti-tulat În țara mărcilor poștale -unde peisajele desenate eraucompletate cu timbre corespun-zătoare; la geamuri portrete defemei, în grădiniță flori, în grădinăfructe și legume, vârfurile mun -ților completate cu mărci poștalece reprezentau munții, păsări darși avioane în zbor etc., totul fiindilustrat în amănunt; exponatul In-secte prezentând o mare tufă în-florită pe care mai ales fluturii semișcă în voie; exponatul Trans-port și circulație îm părțit și ilustrat(cam înghesuit) pe măsura price-perii vizitatorilor de orice vârstădornici să-și bucure ochii cu mărcipoștale (și nu numai).

Expoziția a avut succes, fiindmarcată printr-o ștampilă ocazio-nală (Fig. 2).

Ca deobicei, în ultimii ani,Romfilatelia a fost prezentă cu unstand (Fig. 3).

Așa cum se arăta în revistaPOSTFRISCH, expoziția a demon -strat că hoby-ul colecționării măr-cilor poștale este o ocupațiecreativă și plină de viață.

Târgul internațional de filatelie - SINDELFINGEN 2011Dan ȚĂRAN

Fig. 1

Fig. 2Fig. 3

pagina 46 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:26

philatelica.ro maximafilie ^,

În Anul Internațional al Chimiei- care tocmai se încheie - este fi-resc să o prezentăm la această ru-brică pe savanta care a marcatsecolul XX prin descoperirile sale,fiind prima femeie care a primit unPremiu Nobel, prima dintre celedouă femei care au primit până înprezent Premiul Nobel pentru fi-zică și singurul savant căruia i s-audecernat două Premii Nobel îndouă domenii științifice diferite(pentru fizică în 1903, respectivpentru chimie în 1911): MarieCurie - după numele său francez -este un fizician și chimist de originepoloneză. A fost profesor la Sor-bona, remarcându-se prin lucrărifundamentale în domeniul radio -activității. Marie Curie a testattoate elementele cunoscute la vre-mea respectivă din punct de ve-

dere al radioactivității naturale și aintrodus în fizică termenul de ra-dioactivitate. Împreună cu soțulsău - Pierre Curie - a descoperit șia izolat radiul (1898) și poloniul(1902). În urma studierii efectelorfiziologice ale radiului a pus bazeleradioterapiei. Mariei Curie i-au fostdedicate numeroase emisiuni demărci poștale, primele fiind puse încirculație la numai patru ani dupădispariția sa. Cele mai recente aufost emise chiar în 2011, în cadrulamintitului An Internațional al Chi-miei. Suportul maximei alăturate(ilustrat cu savanta în laboratorulsău din Paris) este o carte poștalărealizată după o fotografie din fon-dul Roger-Viollet al celebrei agențiiomonime pariziene de fotografiivechi, este francat cu timbrul fran-cez dedicat centenarului nașterii

savantei Marie Curie și este oblite-rat cu ștampila Premier Jour dinParis, purtând data 21 octombrie1967.

Florin PATAPIE - RAICU

cd

Savantul de pe maximă (3)Maria Skłodowska-Curie (1867-1934)

Toate acestea s-au întâmplatîntr-un oraș german cu aproxima-tiv 20.000 de locuitori anul tre-cut, cu câteva zile înainte deCră ciun. Pregătisem un pachetpentru mătușa Dorothy cu ca -douri de Crăciun, urmând să măduc la poștă pentru a-l expedia.Când am ajuns, poșta era a glo -merată cu oameni care do reau săexpedieze felicitări, scrisori șicelelate pentru prieteni sau rude.Erau cozi enorme la toate celeșase ghișee. M-am așezat la unadin cozi care părea mai scurtă.Am înaintat încet dar sigur pânăcând persoana din fața mea azăbovit mult la ghișeu.

M-am întrebat care era mo-tivul pentru care clientul stăteaatât de mult, când nevrând, amauzit următoarea discuție întrefuncționar și client:

„De ce vrei numai un timbru?

Cumpără mai bine o coală sauun carnet cu timbre și în felulacesta vei avea mai multe tim-bre acasă și nu-ți mai faci grijidacă ai nevoie de ele când esteduminică și poșta este închisă. Aivăzut aceste timbre frumoase cute ma tici? Ele dau un aspect maiplă cut pe plic decât mărcileuzuale. Uită-te la aceste timbrecu suprataxă pentru Crăciun,dacă le cumperi ajuți persoanenevoiașe.”

Funcționarul a continuat înacelași mod până ce clientul l-aoprit: „Dacă nu-mi dai timbrul decare am nevoie, te voi reclama lașeful dumitale!”

Funcționarul i-a dat imediattimbrul iar clientul a plecat fu-rios. Iată că a sosit și rândul meu,însă înainte de a-i preda coletulfuncționarului i-am spus: „Vă rogsă nu mă tratați ca pe clientul di-nainte!”

„O, nu, în niciun caz! Acela a fosto excepție. Dvs. veți fi servit foarterepede. Îmi cer scuze pentru în-

târziere,dar trebuie să vă dau

niște explicații. Domnul pe carel-ați văzut a fost frizerul meu. Oride câte ori mă duceam să mătund și mă așezam pe scaunul luiîmi oferea o mulțime de produsecare erau în maga zinul lui. Săp -tămâna trecută, când am fost lael, nu a încetat să-mi recomandeaceste produse drept cadouri deCrăciun pentru familie, prieteniși cu noscuți. Acest lucru mă en-erva întrucât eu nu doream pro-dusele lui și așteptam cu nerăb -dare o cazia de a mă răzbuna.Iată că a sosit momentul și măsimt sa tisfăcut, în cele din urmă.Încă odată vă cer scuze pentru căa trebuit să așteptați așa mult șivă mulțumesc că m-ați ascultat.”

Răzbunarea funcționarului de poștă*Ernst BOCK

* În original The post clerk’s revenge,traducere din engleză de prof. VictorNecolau

pagina 47 ü

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:26

anunturi,philatelica.ro

► Responsabilitatea juridicăpentru conţinutul articoleloraparţine autorilor.► Responsabilitatea pentruconţinutul anunţurilor (schimb,vând, cumpăr) revine exclusivcelor care au solicitat apariţia lor

► Reproducerea parţială sauintegrală a materialelor dinrevistă este permisă numai cuacordul scris al editorului.►Manuscrisele spre publicarese transmit editorului: [email protected]

este o marcă înregistrată sub nr. 101604

Tipărit la Director: Coriolan CHIRICHEŞ

pagina 48ü

► Cumpăr piese (pentru colecțieOPEN) tematica (zona) Snagov (lac,pădure, canotaj, personalități asoci-ate), mănăstirile Căldărușani și Țigă -nești (detalii în www.FundatiaSna - gov.ro). Tel: 0722 601 830, e-mail: [email protected]► Stamp collector - trade stamps,special cancellation, FDC’s with music,trains, ships, chess. Victor Necolau,

Romania, 011737 București 63, Soș.Ștefan cel Mare nr. 4, sc B, ap 57.

Cap limpede: Coriolan CHIRICHEȘ Redactor: Dumitru F. DUMITRUTraduceri: Gilda ROŞCAAbonamente: [email protected] electronic: http://www.philatelica.ro/revista.html

Publicitate. Machete și negociere tarifeAdvertising. Up-making and

publicity price listLászló KÁLLAIe-mail: [email protected]► Minimum charge €4.00. Six timesfor the price of five. Twelve times forthe price of nine. Send text to LászlóKÁLLAI, [email protected] andpayment to Coriolan CHIRICHEȘ,e-mail: [email protected]► Taxa de mică publicitate (schimbfilatelic, vânzare-cumpărare) este de0,20 € pentru fiecare cuvânt, dar numai puțin de 4,00 € - 20 de cuvinte.Pentru 6 apariții se plătesc 5 apariții, iarpentru 12 apariții se plătesc 9 apariții.Textul se trimite d-lui László KÁLLAI([email protected]), iar con-tra valoarea anunțurilor de micăpub licitate se achită d-lui CoriolanCHIRICHEȘ ([email protected]).

IS

SN

20

65

-6

00

9

► schimb f ilatelic ► cumparare ► vanzare ►

► philatelic exchange ► buy ► sell ►

► l icitatii ► auction ►

Darabanth Aukciósházhttps://darabanth.hu

David Feldmanhttp://www.davidfeldman.com

Antonio M. Torreshttp://www.antoniotorres.com

Corinphila Auktionenhttp://www.corinphila.ch

Céres Philatéliehttp://www.ceres.fr/vso/default.aspx

Christoph Gärtner Auktionenhttp://www.auktionshaus-gaertner.de

YAMAN AUCTION HOUSEhttp://www.yamanauction.com

,

^

^

Din 9 octombrie 2011, Clubulfilatelic ETERN are un nou mem-bru, pe prietenul nostru ing. An-gelo Barbu Popescu, plecatdintre noi înainte de vreme. Seva întâlni și va dezbate studii fila -telice neterminate cu mentori șicolaboratori - Corneliu Spi ne anuși Kiriac Dragomir, cu colegul săude facultate - Ulm Spineanu, cualți filateliști per cepuți de noi depe Pământ mai mari sau mai micidar acum toți egali - Dumitru Bi -ala, Gheorghe Ne gu lescu, Dr. Va-leriu Neaga, Mar cel Șapira, DanAnghelescu.

Așa se va face că acest sufletnonconformist și mereu răzvrătitde nedreptățile sociale să-și gă -sească liniștea printre prieteni.

S-a născut la data de 30 ia -nuarie 1942, în familia prof. Ele -na Popescu și Lt. col. Nicolae I. B.Popescu. Anul tulbure 1942 și ceice au urmat până la înche ie reacelui de-al Doilea Război Mon dialau făcut ca familia Popescu sătreacă prin încercări deosebitemai ales datorită faptului că tatăl,Nicolae Popescu, era ofițer al ar-matei române.

Pe parcursul copilăriei și ado -lescenței Barbu Popescu, prinascuțimea minții și dorința de aacumula cât mai multe informații

și-a dovedit înclinația deosebită

către studiu, în special către isto-rie, matematică, limbi străine,artă și muzică. De asemenea, dela tatăl său a moș tenit pasiuneapentru filatelie, ofițerul NicolaePopescu fiind el însuși un marecolecționar de mărci poștale.

După terminarea liceului, Bar -bu Popescu a absolvit Facultateade Mecanică Fină din cadrul U -niversității Politehnice București.

Deși de formație inginer, Bar -bu Popescu și-a dedicat întreagaviață pasiunii sale de suflet -filatelia. În anii '80 a fost, cu ex-ponatele sale, participant și lau-reat cu nenumărate premii na -țio nale și internaționale ale ex -pozițiilor filatelice ale vremii. Apublicat în revista Filatelia peste40 de studii și note.

Toți cei care l-au cunoscut îivor păstra o vie amintire.

Dumnezeu să-l odihnească înpace!

In memoriam

ing. Angelo Barbu POPESCU (1942-2011)

http://www.stampland.net

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:26

Se zvonește că în 2012 FederațiaFilatelică Română va organiza uncongres sau o conferință națională.Zvonurile nu oferă prea multe deta-lii (ce, cum, unde) despre acest e -ven tual eveniment. Indiferent dacăva fi un nou congres (ordinar sauextraordinar, depinde cine va facecalculele) sau o conferință, eu spersă fie o piatră de hotar în istoria fi-lateliei românești.

O schimbare radicală în organi-zarea și managementul filateliei lanivel național ar putea fi un ultimcolac de salvare pentru tot ce în -seamnă filatelie. Redefinirea, pro -fe sionalizarea și reorganizarea Fe - de rației, dar și a organizațiilor dinteritoriu sau de specialitate ar pu -tea relansa filatelia din România nun umai pe plan național, dar și peplan internațional.

Ca să nu fie doar cuvinte arun-cate în van încerc să definesc perând noțiunile lansate mai sus.Când a firm că FFR are nevoie de re-definire mă refer în mod direct laarticolele din statut care definescsco pul or ga nizației. Federa ția tre-buie să re de vină o instituție a tutu-ror filateliștilor din România și nudoar a unui grup restrâns. FFR tre-buie să fie partener cu insti tuțiilestatului punând la o parte inte re -sele și con flictele personale alemem brilor din staff. Oricum acestdeziderat se po ate realiza în exclu-sivitate printr-un management pro-fesionist și independent. Cu altecuvinte funcția de secretar generalal FFR trebuie să fie ocupată de opersoană din afara organizației caresă fie remunerată în raport cuperfor manțele obținute. La acestca pitol văd imperios necesar înfiin -ța rea unor instituții secundare,printre care o fundație prin care sepot obține finanțări de la in stituții șiorganizații inter na ționale. La fel deutil ar putea fi crearea unor soci e -tăți comerciale (în care acționari săfie membri federativi ai FFR) princare se pot realiza o serie de acti -vități comerciale care să vină însusținerea activității filatelice (e -ditarea și tipărirea unor lucrări de

specialitate, susținerea unor acti -vități specifice FFR etc.)

Profesionalizare! La acest enunțfac referire gândindu-mă la implica-rea unor filateliști care se pricep șinu au fost aleși sau nu miți în frun-tea unor comisii sau departamentepe baza unor obligații, simpatii sauinterese financiare.

Privind definirea ultimului dezi-derat: reorganizarea organizațieidin punctul meu de vedere ar tre-bui să însemne introducerea saumodificarea în statut a unor articolecare fac referire la structura FFR.Federația națională are tot inter-esul, dar și obligația de a organizafiliale în unitățile administrativ-teri-toriale unde co mu nitate locală nueste în stare să se autoorganizeze.Iar, în cazul or ganizațiilor teritorialeactuale FFR trebuie să le acordesprijin materializat în asistență ma -nagerială, pub lic relation dar și ju -ridică. Acest capitole se pot realizafără ca FFR să se amestece în aface-rile interne ale organizației respec-tive. Totodată trebuiesc eliminatediscriminările prevăzute în statut.

Reașezarea FFR în rândul orga -nizațiilor non-guvernamentale poa -te duce la identificarea și ob ținereaunor finanțări pe termen lung și cuun volum consistent. Un exemplu laacest capitol constă în lobby (în ter-menii acceptați de legislația româ -nească) în urma căruia printr-o ho -tă râre de guvern comerțul filatelical emisiunilor noi să fie externalizatunei societăți patronate de fila te -liștii din România (societatea co -mercială despre care am amintitmai sus, deținută de membrii fede-rativi ai FFR). Acest punct nu este oinov ație ci o insti tu ție funcțională înmai multe țări din Europa și nunumai. La fel prin lobby se poateobține o finanțare periodică prin e -mi terea unor mărci poștale cu su -pra taxă (Ziua mărcii poștale saue misiuni care pe vinietă men țio -nează un eveniment filatelic impor-tant, de exemplu o expoziție na -țională). Și acest punct este pus înoperă în cazul multor admini s tra țiipoștale cu fede rațiile naționale.

Celor pesimiști și cu interese ob -scure am un singur mesaj: acesteaspecte sunt realizabile și în Româ-nia fără nici o încălcare legislativă.Însă, pentru punerea în operă aacestor deziderate viitorul staff alFFR este obligat să respecte regulisimple, printre care: consensul,tran sparență totală și formareaunei echipe profesioniste. Toatesunt realizabile cu puțină voință șimuncă.

Aici mă simt din nou obligat săfac unele precizări. Am făcut vor-bire despre consens. Atâta timp câtFFR este administrată de o echipărestrânsă, grup din care nu pot faceparte decât persoane care nu auopinii divergente, orga nizația și vi a -ța filatelică româneas că va bate pa -sul pe loc. Tran spa rență! Da!Pentru a risipi orice bănuială și aavea o susținere generală staff-ulFFR trebuie să aibă o deschiderelargă și cel mai important, reală.Într-o Fe derație modernă nu pot e -xista procese verbale măsluite sauinformări făcute doar de formă. Unraport de activitate însoțit de toatedocumentele trebuie făcut publicperiodic. Și în final despre profesio-nalism. Fără să mă repet simt ne-voia să revin, spu nând că fără unmanagement competent nu suntșanse reale pentru relansarea FFR.

În fine... Nu vreau să par pate-tic, dar sper ca măcar o parte dincele e nu merate în acest materialsă fie pu se în operă ca un primpas într-o e voluție naturală. Suntsigur că i de i le mele nu sunt foartesim pa tice pentru mulți dintre ceicu in terese ob scure. Dar și ei tre-buie să înțelea gă că și afacerile lorpot fi relansate o da tă cu relansa-rea filateliei românești.

Nu mi-a mai rămas de cât săurez baftă, calm, înțelep ciune șiechilibru tuturor celor care, se pa -re, peste scurt timp vor lua deciziivitale pentru viitorul filateliei dinRomânia. Indiferent de compo -nența viitoarei echipe, dacă planu-rile FFR vor fi în favoarea fila -te liștilor echipa philatelica.ro vacontribui cu tot ce poate oferi pen-tru binele filateliei românești.

Un singur lucru le cer imperativcelor implicați: să aibă în vedere cănumele lor pot apărea în istoria fi-lateliei românești scrise cu literegroase... sau deloc.

inEDITORIAL

De la teoria chibritului la relansarea filateliei

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:26

cartea de pe coperta

^

Pagină realizată de dr. Ioan DANILIUC

Sfârşitul anului 2011 a fost mar-cat de apariţia, la Editura AXA dinBotoşani, a două lucrări ce îmbo -găţesc patrimoniul lite raturii carto -file, surprinzând nu prin cantitatecât prin calitatea conţi nutului ex -primată în capa ci tatea de sinteză ainformaţiilor şi acurateţea des -făşurării narative a imaginilor re-produse.

Autorul, nimeni altul decât in-ginerul sucevean Nicolai Oprea,care în anii 2004 şi 2007 ne-a sur-prins cu volumele Suceava - cro -nică ilustrată şi respectiv Buco vina- cronică ilustrată, com bină înpaginile noilor lucrări imagini dinperioade de mult uitate, repro-duse după cărţi poştale ilustrate,cu texte de esenţă rezultate dintr-o documentare asiduă făcută cu otenace pasiune dem nă de admirat.Acestei „combi naţii” autorul îi ada -ugă cu mă estrie ceva din nobleţeaspiritului bucovinean, nobleţe iz -vorâtă din dragostea pentru locu -rile natale, din stima şi respectulpurtate celor ce au creat istoriaacestor locuri şi care la rândul lorau devenit istorie.

Prima lucrare intitulată A fostodată ADA KALE - cronică ilustratăetalează o suită de imagini a unuiţinut şi a unei comunităţi tragicdispărute urmare a modifi cărilorgeografice survenite după constru-irea sistemului hidroenergetic Por -ţile de Fier. Autorul nu este un omal acestor locuri, dar vizitarea lor i-a provocat o pu ternică impresiecare l-a determinat să colec ţionezeimagini din zonă şi să se docu-menteze adunând date refe ritoarela istoria insulei Ada Kale şi acomu nităţii dezvoltate aici încă dinAntichitate. Lucrarea este re zul -tatul acestui studiu şi este am -prentată de mâhnirea autoruluicare îşi exprimă indirect regretul cănumai în patru decenii lumea a datuitării atât aceste locuri cât şi oa-menii care le-au „sfinţit”, mai multchiar generaţiile mai tinere nici nuştiu că au existat.

Cea de-a doua lucrare inti tulatăJudeţul Suceava cu capitala laRădăşeni face o succintă şi sin -tetică trecere în revistă a unor date

istorico-geografice maipu ţin cunoscute sau maibi ne-zis ignorate „de voiesau de nevoie” o foartelun gă perioadă de timp. În1846 în actele de cance-larie de la Iaşi apare de -numirea de Judeţul Sucea -va, denumire dată Ţinu -tului Suce vei, vechi terito-riu ale cărui graniţe aufost stabilite ca urmare aunei succesiuni de înţe -legeri şi tratate între Ru -sia, Impe riul O toman şiImperiul Habsburgic. A-cest judeţ a existat înaintede apariţia judeţelor Făl -ticeni şi Baia şi pentruscurt timp a avut ca pitalastabilită la Rădăşeni.

Consider de prisos săfac alte aprecieri asupralucrării şi mă voi limita să-lcitez pe d-nul prof. univ.dr. Ştefan Purici de la Uni-versitatea „Ştefan cel Ma -re” din Suceava care, înpre faţa intitulată „Recon -strucţia imagistică a tre-cutului”, o face cu atâtapro fesionalism:

„Gândită ca pe o oglin -dă a timpurilor uitate, con -cepută ca un volum dei ma gini şi slove, cartea,dă ruită cu multă grijă şipasiune cititorului secolu-lui al XXI-lea, se prezintă,prin strădaniile împă ti mi -tului culegător de infor -maţie vizuală şi docu men -tară, drept o poezie scrisăcu instrumentele sufletuluipelerin prin timpuri şi lo -curi rămase, de multe ori,în afara istoriei. NicolaiOprea oferă, celui careîndrăzneşte să deschidăaceastă ‘cronică ilustrată’, o excur-sie incitantă în ceea ce a fostcândva, înainte de 1918, lumeaprovincială din partea de nord aRomâniei moderne...

Cronica ilustrată concepută deNicolai Oprea se impune ca unapel la neuitare, ca un semnaltras spre deşteptarea şi întărirea

coeziunii comunitare, ca un instru-ment de redescoperire a valorilorcreate de-a lungul timpului înpartea de nord a Moldovei luiŞtefan cel Mare.”

Cei interesați în procurareaacestor lucrări îl pot contacta peautor (opreanicolai@ya hoo.com,sau telefon 0740 192 190).

*) Silviu N. Dragpag.

Noi apariţii în literatura cartofilă

nr6(17)-2011_Layout 1 2012.01.07. 18:26

nr6(17)-2011 layout 1 2012.01.07. 18:21 page 1 philatelica...

Documents