analiza principalelor forme de turism

5/25/2018 Analiza Principalelor Forme de Turism

1/68

Introducere

Alegerea acestei teme de studiu s-a fcut pe baza unor criterii subiective, dar i obiective

dat fiind faptul c a putea evidenia poziia deosebit pe care o are turismul n structuramecanismului economic, si rolul su activ n evoluia i modernizarea societii este necesar

n prealabil nelegerea, analiza i definirea principalelor trsturi ale acestuia, respectiv a

evalua locul pe care acesta l are n ziua de azi n complexul mecanism al fluxurilor

financiare.

Schimbrile continue din practica turistic au facilitat intensificarea cercetrilor cu

privire la coninutul i trsturile definitorii ale acestui domeniu, au cerut formarea unui cadru

metodologic unitar pentru nregistrarea i analizarea dimensiunilor efectelor pe care acesta leproduce.

nc din antichitate, populaia a urmrit dintotdeauna s i lrgeasc orizonturile

cunoaterii, cltorind cu scopul de a participa la !ocurile "limpice, precum i pelerina#ele la

locurile de cult ale vremii, sau staiuni cu ape termale. $u toate acestea nu putem face referire

la o circulaie turistic organizat. Spre sf%ritul &vului 'ediu, ns, se pare c turismul ia o

amploare semnificativ raportat la activitile anterioare, primele (circuite) atestate istoric

fiind cele ntreprinse de tinerii europeni care la terminarea studiilor luau parte la o cltoriemai ampl cu scopul vizitrii marilor centre de atracie din &uropa, tot atunci apr%nd pentru

prima dat noiunile de (turism) i (turist)

*at c forma turistic pe cont propriu, se poate spune c a aprut cu mult nainte de cea

organizat+ totui se poate face referire la o industrie turistic n adevratul sens al cuv%ntului

de abia din perioada nceputului epocii moderne.

$ontinua activitate, profunzimea i dezvoltarea schimbrilor din toate sectoarele

economiei naionale i internaionale, precum i a societii n sine, se observ n evoluia i

interdependena ramurilor economice, n repoziionarea sectoarelor componente n

concordan cu necesitile procesului tiinific.

n condiiile dezvoltrii durabile a unei industrii, valorificarea superioar a resurselor

turistice se impune cu pregnan, ac n orice domeniu economic. Aceasta presupune at%t o

valorificare complex i eficient n contextul unui turism intensiv, c%t i o prote#are i o

conservare a valorilor turistice.

$unoaterea procedeelor de concretizare a cererii turistice, a cererii turistice, a

coninutului i particularitilor fiecrei forme, a determinanilor tipici i desfurrii lor,


2/68

precum i a congruenelor dintre acestea, prezint importan pentru definirea strategiei n

progresul turismului, pentru compunerea perspectivei unitare de circulaie a informaiilor i

luare a deciziilor, pentru integrarea n sistemul categorial internaional.

otenialul natural i antropic este sursa unor variate forme de turism, care n condiiile

rii noastre sunt reunite ntr-o gam deosebit de larg i este bine cunoscut c faptul cturismul, ca activitate economico-social este ncadrat n sfera serviciilor. ealitile lumii

contemporane demonstreaz tendina creterii rolului serviciilor n viaa economic i social

a rilor dezvoltate. Are loc o cretere continu a ponderii acestora n totalul investiiilor i

forei de munc ocupate, fenomen ce reclam gsirea celor mai rapide ci i mi#loace de

sporire a rentabilitii serviciilor.

/intre activitile din sfera serviciilor, un rol important l #oac turismul. rivit ntr-o

viziune sistematic, acesta poate fi considerat at%t ca sistem n raport cu ntreaga economienaional sau cu sfera serviciilor, c%t i ca sistem care are ca subsistem toate organismele care

concur la desfurarea i realizarea activitii de turism.

0ipsa cunoaterii i analizei proceselor, interdependenelor i formelor ce apar n

industria turismului ca o consecin a dinamicii sale, poate duce la o dezvoltare necontrolat a

acestuia, implic%nd impacturi economice, socio-culturale i de mediu ncon#urtor grave+ din

aceast cauz pentru a minimiza nea#unsurile, societatea trebuie s creeze un ansamblu de

msuri i criterii pe care s fundamenteze perspectiva unui turism tiinific.

Aceasta este de fapt i obiectivul lucrrii i anume urmrirea printru-un stagiu de

practic la o agenie turistic a felului cum se aplic i se practic aceste noiuni de clasificare

a formelor de turism, i dac se poate vorbi n practic de un turism fundamentat tiinific.

1


3/68

1. Industria turistic

. $oncepte etimologice i definitorii

/atorit creterii tot mai mare a importanei pe care o are turismul n ultimul timp a dus

inevitabil la creterea dorinei de a defini c%t mai clar i n form complet a acestui fenomen.

2rmrirea tiinific a acestui fenomen necesit luarea la n calcul a coninutului

economic i social pe care l are, schimbrile de care are parte continuu duc%nd implicit la

reformularea conceptelor cu care se lucreaz.

3urismul n linii mari apare ca un fenomen economico-social tipic civilizaiei

contemporane bine mpm%ntat n via societii i deci prin urmare influenat de cursul pe

care aceasta o are, care se adreseaz unor grupuri sociale largi rspunz%nd n totalitate

necesitilor acestora, turismul iese n eviden printr-un nalt dinamism at%t pe plan naional

c%t i internaional+ totodat datorit caracterului su de mas i prin coninutul su complex,

turismul antreneaz un potenial material i uman de o mare anvergur cu implicaii deosebite

asupra cursului evoluionar al economiei i societii i relaiilor interumane pe toate

nivelurile.

n ceea ce privete etimologia cuv%ntului (32*S') acesta provine din termenul

englezesc (to tour)- a cltori, av%nd deci semnificaia de excursie, cu toate acestea cuv%ntul

de fa deriv de la unul francez (tour)- cltorie cu scop de agrement, de recreere, care la

r%ndu-i provine din greac (tournos) si din latin (turnus) pstr%nd semnificaia de circuit n

sensul de cltorie.

4enomenul datorit cruia un mare numr de persoane i prsete temporar locul dereedin i devine , pentru o perioad consumatoare de bunuri i servicii n alte localiti

constituit de mult timp o atracie pentru cercettori observ%ndu-se c acest caracter de

consumator al vizitatorului sporete volumul veniturilor n zonele n care acesta se afl din

cauza faptului c turistul apeleaz pe l%ng serviciile tipice cum ar fi cazarea i la altele de

genul celor de comer sau de alimentaie sau de petrecere a timpului liber cu scopul de a

dob%ndi diferite obiecte i bunuri cu specific local, sau de a profita de facilitile specifice ale

zonei vizitate.

5


4/68

n turism se disting dou tipuri de relaii6

relaiile materiale care au loc atunci c%nd turitii apeleaz la anumite

servicii pltite

relaii imateriale 7intangibile8 (rezultate din contactul cu populaia

local, cu civilizaia cultura, tradiiile, instituiile publice etc. din ara vizitat)

3urismul, deci trebuie definit i urmrit n str%ns corelaie cu toi aceti factori mai ales

pentru c n turism i n activitile ce rezid din acesta se nasc relaii deosebit de complexe

ntre zona turistic i vizitator i chiar ntre turism ca ramur a economiei naionale i celelalte

capitole ale vieii publice cum sunt cele economice, culturale, financiare, politice etc.

/atorit transformrilor importante care au avut i au loc in cadrul economiei mondiale s-

a a#uns la creteri i dezvoltri semnificative in ceea ce privete venitul, retrasarea barierelor

comerciale i politice i de aici creterea cltoriilor i implicit a necesitaii de informaii cucaracter turistic.1

$u toate acestea mrirea numrului i diversificarea tipologic a structurilor, instituiilor i

persoanelor implicate n elaborarea, organizarea, i promovarea cltoriilor 7agenii de turism,

organizaii turistice, organizaii hoteliere, firme de transport etc.8 au accentuat i intensificat

cererea de informaii turistice fapt ce a dus inevitabil i n pai repezi la o supradimensionare

a surselor de date care utilizau concepte diferite+ din aceast cauz s-au remarcat dificulti iprobleme n cunoaterea i evaluarea produsului turistic i a fenomenului turistic i implicit i

n aceste cazuri se a#unge implicit la diminuarea posibilitilor de comparare internaionale

relevante i clare.

Astfel a devenit impetuos necesar gsirea unui sistem unitar i dezvoltarea unei

terminologii comune.

n 995 $omisa de Statistic ":2 - sesiunea 1; s-a definit in mod oficial i intenional

noiunea de turism6

(Activiti desfurate de persoane pe durata cltoriilor i se#ururilor n locuri

situate afara reedinei obinuite pentru o perioad consecutiv ce nu depete un an

71 luni8 cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive)

/ezvoltarea turismului, integrarea sa n structura economiei moderne se reflect ntr-o

mbogire continu a coninutului su i o diversificare a formulelor de manifestare.

"scar SnaEconomia Turismului, &d. &xpert, =ucureti, 1??1odica 'inciu Economia Turismului, 999

@


5/68

/easemenea participarea la micarea turistic a unor categorii sociale tot mai largi a

condus la apariia de noi forme, adaptarea lor permanent la cerinele turitilor i condiiile

cltorilor. $unoaterea modalitilor de caracterizare a cererii turistice a coninutului i

particularitii fiecrei forme in parte are o deosebit importan n definirea strategiilor

pentru dezvoltarea turistic.

" alta definiie acceptat pe plan mondial este aceea a profesorului elveian dr. .

Bunzi vizitatori temporari ce cltoresc pentru propria plcere i stau

mai puin de 1@ de ore

5"scar Sna op. cit. pg. 1@BunziAllemeine !remdenver"e#rsle#re, Furich, 9@1C"scar Sna op. cit. pg. 1

C


6/68

ornind de la ideea c turismul se refer n principiu la cltoriile oamenilor, n afara

zonei de reedin, definirea coninutului acestuia aduce n prim plan aspecte cum sunt scopul

cltoriei, distana i durata deplasrii, precum i caracteristicile subiectului cltoriei,

respectiv ale turistului+ de aici i numrul mare al studiilor consacrate acestui domeniuopereaz cu analiza intercorelat a categoriilor de (turism) i de (turist).

n ceea ce privete uurina turismului de a atrage turiti totul ine de capacitatea acestui

numit potenial6 potenialul turistic ansamblu de elemente naturale, cultural istorice i

economice care prezint anumite posibiliti de valorificare turistic sau o anumit

funcionalitate, adic este vorba de acele valori a cror punere n funciune n scopuri turistice

necesit lucrri de amena#are i echipare, investiii de capital i un volum important decheltuieli i munc uman+ potenialul turistic naional reprezint totalitatea resurselor

turistice pe care le ofer cadrul natural al om%niei prin componentele sale6 relief, structur

geologic, condiii climatice, ape etc., potenialul antropic reprezint elementele cultural

istorice, tehnico-economice i serio-demografice ale rii noastre care prin valoarea lor

intrinsec intereseaz activitatea de turism i genereaz anumite fluxuri turistice.

Grile i popoarele lumii se nscriu peisa#ul turistic mondial prin anumite particulariti

naturale , economico-sociale, istorice, religioase, de limb care i las urma asupra

potenialului turistic de aici rezult%nd i nclinaia spre anumite forme turistice.

$ondiiile social-economice i mai ales cele financiare i tehnologice sunt determinate n

nivelul de valorificare a acestor resurse turistice indiferent de natura i nivelul de amena#are

atrag anual un numr nsemnat de turiti.

'ultiplele conexiuni ale turismului i implicaiile n viaa economic, social, cultural, i

politic, rolul su atractiv n societate, pe de o parte, i transformrile sale ca fenomen, pe de

alta, argumenteaz actualitatea preocuprilor pentru cunoaterea coninutului turismului i a

incidenelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcionare.

n acest context se nscriu i eforturile specialitilor privind definirea, cu rigurozitate

tiinific, a sistemului categorial integrat turismului, a interdependenelor cu celelalte

componente ale economiei, de cuantificare a efectelor sale.

3urismul este n ziua de azi, prin coninutul i rolul su, un domeniu distinct de activitate,

o component de o importan maxim a viii economice i sociale pentru un numr tot mai

mare de ri ale lumii.

D


7/68

$c#imbrile importante din economia mondial au dus la creteri deosebite ale

produciei pe plan financiar% dar i la reduceri ale barierelor politice i comerciale dintre

ri au dus inevitabil la o evoluie exploziv a numrului de cltorii i a statelor ce iau parte

la circulaia turistic% intensific&nd comunicarea n acest domeniu i sporind nevoia de

informaii.

'n ultima perioada de timp% ca expresie a creterii fr precedent a rolului tiinei si

te#nicii% a transformrilor intr-un factor siur si de nenlocuit de prores si de prosperitate%

se contureaz un nou sector al economiei naionale% sectorul cuaternar ( al materiei cenuii )%

al cercetrii tiinificii si dezvoltrii tehnologiei, cunoaterii tiinifice. *e asemenea%

trebuie sa avem in vedere si faptul ca pe msura ce tiina si te#nica se dezvolta tot mai

puternic% impactul eneralizat al te#noloiilor avansate poate sa duca la distruerea rapida

a delimitrii tradiionale a muncii in sector primar% secundar% teriar% cuaternar% in muncafizica si intelectuala% in munca productive si neproductiva. Acest aspect prezint importanta

deosebita pentru elaborarea si nfptuirea strateiei de dezvoltare a microeconomiei% pentru

msurarea si interpretarea eficientei acesteia.

Activitatea turistic este deci una deosebit de complex cu o multitudine de faete% cu

ncrctur economic important% aflat la intersecia mai multor ramuri i sectoare din

economie% toate acestea sindu-si reflectarea n varietatea punctelor de vedere cu privire la

coninutul noiunii de turism i a conceptelor adiacente.

Turismul s-a transformat ntr-o activitate care antreneaz de la un an la altul un

numr de persoane tot mai nsemnat de persoane mai ales datorit creterii tot mai

accentuate a numrului oamenilor de pe continente% mririi venitului i a duratei medie de

via pe cap de locuitor% modernizarea mijloacelor i cilor de transport - a infrastructurii

n spe -% extinderea automatizrii i informatizrii n industriile existente care a dus

inevitabil la mrirea timpului liber destinat relaxrii i recuperrii% micorarea numrului

populaiei din spaiul rural i deci evident de aici i creterea nivelului de urbanizare%

respectiv creterea radului de informaii la nivelului omului de r&nd.

0iberalizarea tranzaciilor internaionale cu servicii este importanta si pentru ca poate

contribui la difuzarea cunotinelor tiinifice, culturale, artistice, etc., dezvoltarea turismului

internaional si in general a tuturor categoriilor de servicii internaionale. Astfel, reducerea

barierelor comerciale conduce ca firmele de turism interne sa se confrunte cu concurena

internaional, iar preturile serviciilor turistice interne cu preurile internaionale. Aceasta va

obliga firmele la o alocare mai eficienta a resurselor si o specializare in conformitate cu

avanta#ele lor comparative. *ntr-un mediu liberal, ageniile de turism, hotelurile, unitile de

;


8/68

alimentaie vor fi determinate sa foloseasc productiv resursele iar consumatorii vor beneficia

de produse mai ieftine si corespunztor calitativ.

+a fenomen i activitate uman turismul reprezint o serie de particulariti care i pun

amprenta asupra oranizrii evidenei economice a sistemului informaional a procesului de

analiz i decizie, turismul este o activitate eteroen i n consecin corelaiile sale

constitutive sunt foarte numeroase% de asemenea el este o ramur de polarizare ce acoper o

serie de activiti at&t specifice c&t i activiti aparin&nd altor ramuri. Aceast

caracteristic se reflect n structura complex a sistemului de indicatori cu coninutul i

metodoloia concret de calcul i analiz a fiecruia.

Turismul mbin activitatea de comer extern i prestri servicii externe cu cea de comer

intern i prestri servicii interne.$-a ajuns la concluzia c turismul este de fapt i poate deci fi considerat o marf

invizibil% un subiect de neociere n comerul internaional. entru a putea atrae turiti o

serie de state au acordat vizitatorilor o am de facilitai pentru a putea cltori i a se putea

caza pentru perioade mai mari de timp cum sunt reducerile de tarife n cazul transporturilor

etc.% n final ajun&ndu-se la un turism activ de la unul care era pasiv% un rol deosebit n

dezvoltarea industriei turistice av&ndul leiferarea reimului anual de munc% a concediilor

pltite% ceea ce a influenat timpul liber.

ractica turismului se amplific pe zi ce trece mai ales datorit tendinei de cretere a

nevoii de evadare, fapt impulsionat de accentuarea creterii bneti, practicrii cresc%nde a

turismului itinerant, remarc%ndu-se tendina de segmentare a turismului i astfel se

delimiteaz mai clar turismul de tineret, turismul adulilor i cel al v%rstei a treia fiecare av%nd

motivaii specifice i concepii proprii.

0a populaia care are o ocupaie se observ o tendin de segmentizare a concediilor cum

sunt cltoriile de evadare, concediile de odihn, turism de afaceri, etc. toate acestea fc%nd ca

ofertanii de turism s se confrunte cu clientel tot mai exigent care prezint o cerere

dezvoltat pentru un nivel de confort c%t mai ridicat.

/e cele mai multe ori turistul c%nd cumpr o vacan, achiziioneaz nu doar o gam de

servicii, ci i o anumit imagine i utilizarea unui mediu.

rmrind coninutul i trsturile sale definitorii% turismul rspunde cerinelor unui

domeniu distinct de activitate% reprezent&nd% n tot mai multe state% o ramur important a

economiei.

*iversitatea activitilor ncorporate n coninutul prestaiei-industriei turistice ca i

prezena unora dinte ele n structura altor ramuri ale economiei% confer turismului

H


9/68

caracterul unei ramuri de interferen i sintez. *e aici rezult amploarea i complexitatea

leturilor dintre turism i celelalte componente ale economiei% toate acestea red&nd poziia

important pe care o are turismul n structura mecanismului economic i n industria de

profil% precum i rolul su activ n procesul de dezvoltare i modernizare a economiei i

societii.

.1 3urismul ca ramur a economiei naionale

$reterea tot mai mare a volumului turistic i mrirea complexitii ofertei de servicii

turistice existente pe pia, au dus n timp la generarea i formarea unei adevrate (industrii a

cltorilor i turismului)ceea ce las lesne de neles faptul c s-a a#uns la o tratare a

fenomenului turistic ca o adevr ramur de sine stttoare a economiei naionale ntr-o plin

i continu dezvoltare, constituind o component a sectorului teriar.

3urismul pe toate planurile fie ele interne sau internaionale a nceput s devin o activitate

social economic n plin cretere i dezvoltare in raport cu civilizaia contemporan,

civilizaie modern i dinamic intr-o continu transformare i datorit (caracterului su de

mas), se adreseaz unor grupuri sociale mari-largi din punct de vedre numeric, rspunz%nd in

totalitate necesitailor si nevoilor pe care acestea le prezint, iar prin esena complex

antreneaz un mare potenial material i uman care duce cu siguran i implicit la interferene

ma#ore n evoluia i procesul economiei mondiale i naionale ca i n relaiile internaionale

existente+ totodat industria turistic stimuleaz i impulsioneaz celelalte ramuri ale

economiei naionale prin activitatea sa.

*ndustria cltorilor i turismului rm%ne o ramur de consecin, spre deosebire de alte

sectoare de prestri servicii, a crei cretere i dezvoltare n fiecare etap dat va fi

ntotdeauna intr-o str%ns legtur cu nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri

ale economiei naionale.

Agenii economici urmresc s satisfac dorine fizice i psihologice. Se vizeaz obinerea

de beneficii psihologice de pe urma unei cltorii, sau a unei afaceri ce are drept scop

ncasarea de profit.D$um trebuie sa fie alocate resursele rare cu elul de a satisface nevoile idorinele consumatorilor.D*oan $osmescu > Turismul% fenomen complex contemporan % Editura Economica% /001% p 2/

9


10/68

/e aici apar trei scopuri importante ale turismului6;

maximizarea efectelor > primare i secundare > produse de investiiile turistice

asupra unei comuniti sau zone

maximizarea importanei experienei psihologice pentru turiti

maximizarea profiturilor firmelor ce genereaz bunuri materiale i servicii

turitilor

&xistena unei interdependene, a unor efecte indirecte ntre turism, respectiv dezvoltarea

sa i creterea economiei naionale este c%t se poate de clar av%nd n vedere antrenarea cererii

pentru a gam de bunuri i servicii, care ntr-o alt situaie nu ar fi fost create i date spre

v%nzare sau spre prestare.

Astfel aceste efecte indirecte au loc n cea mai mare parte n sectoarele de activitateeconomic care asigur investiiile n baza tehnico-material a turismului.

Industria turisticeste acea parte a economiei alctuit dintr-o sum de activiti sau mai

multe ramuri a cror funcie comun este satisfacerea nevoilor turitilor. /in industria

turistic fac parte sectoarele6

industria construciilor sau trusturile financiare care finaneaz aceast

industrie%care 3asiur investiiile n baza te#nico-material a turismului4

cele cultural artistice i manifestri sportive frecventate de turiti%

sectorul de activitate al industriei uoare i industriilor conexe are enereaz

amele de mrfuri solicitate de turiti

sectoarele de prestri servicii cu caracter eneral de care se bucur i turitii%

cum sunt transporturile n comun% pot% telefon% internet etc.

sectorul de activitate comercial% dezvoltarea reelei de uniti comerciale

destinate s satisfac cererea de mrfuri i produse necesare turitilor

sectorul locuin i alimentar care pun la dispoziie #oteluri% reedine% vase de

croazier% mrfuri aroalimentare % buturi pentru nevoile turitilor

sectoarele ce se ocup cu sistematizarea infrastructurii enerale-drumuri%

aeroporturi etc.

oranizatorii de cltorii5 aenii de voiaj i touroperatori

oranizatorii i administratorii destinaiilor5 oficii de turism naionale% reionale%

locale

;idem

?


11/68

Se remarc pe de o parte coninutul complex al industriei turistice i pe de alta,

interferena cu alte domenii ale economiei, ceea ce mrete dificultatea evalurii co exactitate

a dimensiunilor i aportului economic al acesteia.

3otodat datorit complexitii i naturii sale specifice, industria turistic nu poate fi

totdeauna i suficient definit n termeni de bunuri i servicii oferite ci mai degrab n tipuride consumatori i timp lucrat. /e cele mai multe ori turistul c%nd cumpr o vacan, cumpr

nu doar o colecie de servicii, ci i o anumit imagine, utilizarea unui mediu etc.

n ceea ce privete influena indirect asupra economiei naionale se pot enumera

urmtoarele6

efectele secundare ale investiiilor n industria turismului

efectul multiplicator al ncasrilor efectuate n industria turismului

ntotdeauna c%nd un obiectiv sau o zon turistic este creat i dat spre folosin, acesta

genereaz o cretere a economiei din zona respectiv i totodat asupra ntregii economii

naionale prin consumul de bunuri i servicii, cifrele de afaceri nregistrate i prin interferena

cu celelalte uniti, furnizori din acea zon.

Se observ n ziua de astzi c n zonele cu destinaie turistic mare, preul pm%ntului a

a#uns s creasc foarte vertiginos+aici putem aminti o analiz a economistului 0undberg care a

observat cu c%t este mai dezvoltat industria turistic ntr-o zon cu at%t mai mult urc costulmetrului ptrat de terenH- ntr-o zon slab dezvoltat din punct de vedere turistic, gradul de

investiie n pm%nt este doar de I din totalul investiiei pentru hotel, iar n cazul unei zone

bine dezvoltate pe plan turistic, aceast valoare se mrete p%n la 1? I, conform teoriei sale.

'ultiplicatorul reflect volumul de activiti economice noi, generatoare de venituri care

circul n economie, cu toate c unele sectoare au legturi puternice cu alte sectoare dintr-o

economie i un mare efect de multiplicare, iar altele au o legtur mai slab i deci un efect

mai redus.&ste c%t se poate de clar, deci c investiiile pentru crearea de centre turistice duce la

mrirea volumului v%nzrilor de bunuri i servicii i mai ales are pe l%ng acesta, o serie de

consecine auxiliare ce au i vor influena ntotdeauna economia naional6

(!enomenul este deosebit de complex % dac se are n vedere i faptul c% nc nainte de

darea n folosin a obiectivului turistic% lucrrile de investiii enereaz prin ele nsele% o

serie de venituri n industria construciilor i n industriile conexe.)9

H0undberg &./., Tourism economics% 6#on 7ile89$ons% /002% p. /:;9"scar Sna op. cit. p.


12/68

Analizele pentru msurarea incidenelor globale ale cheltuielilor turitilor strini asupra

unei economii naionale au denumit acest fenomen ca (efectul multiplicator al turismului)

Astfel, orice unitate monetar care a#unge pe piaa unei ri, i implicit n economia sa, o

stimuleaz pe aceasta din urm nu numai o singur data, ci n reprize succesive-intrrile de

valori de acest tip duc%nd la (efectul multiplicator al cheltuielilor turitilor)?

&xist ns posibilitatea existenei unei industrii dezvoltate a turismului, dar o srcie

accentuat a populaiei locale, dac nu exist legturi de interdependen.

*n ceea ce privete partea economic, ncasrile obinute de la turitii strini se pot numi

exporturi pentru rile receptoare de fluxuri turistice.

/at fiind faptul c finanele provenite din exterior rm%n i circul pe piaa centrelor

turistice destul de mult timp, fiind cheltuii si recheltuii de c%teva ori p%n s dispar complet

din circulaia economic respectiv !.'. EeJnes a denumit exporturile realizate din serviciileturistice mpreun cu consumul de bunuri materiale, (in#ectri) pentru economie datorit

faptului c produc cheltuieli interne.

&conomitii au recunoscut c turismul este de fapt prin esena sa o (marf invizibil) i c

ncasrile financiare provenite de aici au acelai rol i importan ca i cele ce provin din alte

ramuri ale economiei cum este comerul, fapt ce a dus la includerea turismului n tratativele

de negociere care precedau ncheierea conveniilor naionale.

3ot dup terminologia *imensions of Tourism% Educational 'nstitute /00?''

1


13/68

&fectul multiplicator al turismului este redat ntr-o metod simplist prin repercusiunile

cheltuielilor primare ale turitilor in cadrul unei uniti turistice6 atunci c%nd un turist achit

nota de plat la o unitate de cazare, conducerea acesteia va utiliza banii obinui n a plti

diverse datorii sau investiii, iar creditorii vor cheltui la r%ndul lor banii pentru a-i achita

propriile datorii.1

n ceea ce privete ara noastr, turismul are i el un deosebit rol n economie ca i n

celelalte ri i deci o pondere important, dar cu unele deosebiri chiar semnificative n unele

cazuri dup cum urmeaz.

$onform statisticilor in ultimii ani n &uropa creterea medie anual a ncasrilor i a

sosirilor ntre 9HH i 99D s-a situat pe plan inferior celei mondiale-fenomen redus totui de

nregistrarea unei creteri n cazul unor ari din regiunea de est si central a &uropei cu 5C I

7fa de @C I creterea la nivel de continent8 mrindu-i ponderea de la @,@ I n 9HH la15,H I n 99D.

Turismul internaional al rilor europene centrale i de est

Anii

Sosiri turiti ncasriNr.

Sosiri(mil.)

Variaie

anual

ondere !n tot.

"uropa

Total ncasri

#ld. $S%

Variaie

anual

ondere !n tot.

"uropa

1&'

'

5@,H 1,;H @,@ @,1D9 ,1@ 5,9

1&'

&

@1,H 15,?@ D,D @,9@H C,H @,@

1&&

@D,; 9,?C D,@ @,H@9 -1 5,5

1&&

1

CC,5 H,5@ 9,@ ;,@;@ C@,5 C,1

1&&

D,D ,@1 1?,1 9,C; 1;,55 C,H

1&&

*

D9,1 1,@, 11,1 1,HC 1H,?5 ;,D

1&&

+

;C,5 H,H? 11,9 C,D? 1H, H,;

1&&

,

@C,D ?,5 11,C H,9 D,C5 H,;

1&& H,H H,1H 15,@ 1C,1D 5,H ,@

1"scar Sna op. cit. p. @2

5


14/68

-1&&

;9,C -9,H; 11 1C,C;@ ,;H ,;

1&&

'

;D,C -5,; 1?,D 1C,@@@ -?,C ,5

Sursa6 Statisticile ".'.3., 999

Grile din &uropa n ceea ce privete aportul turismului n economia naional pot fi

grupate dup cum urmeaz

ri dezvoltate, care au un potenial turistic eminent foarte bine dezvoltat, dar din

pcate cu o ofert turistic diversificat,categorie din care face parte Kermania,'area =ritanie, rile nordice etc. care au un sold negativ al balanei de pli

externe

ri dezvoltate care au un potenial turistic eminent foarte bine dezvoltat i cu o

ofert pe msur precum *talia, Spania, 4rana, Austria cu un aport pozitiv al

soldului balanei de plai turistice, avanta#os pentru economia intern

ri n curs de dezvoltare cu un potenial turistic acceptabil mai mult sau mai puin

i cu o ofert turistic destul de reuit i deci competitiv care este valorificat pepiaa extern i cu un sold pozitiv al balanei6 $roaia 71?H mil.8, olonia 7,;;9

mil. 2S/8, 2ngaria 7,@19 mil. 2S/8, 3urcia 7D,5;1 mil. 2S/8, ortugalia 71,5

mil. 2S/8

om%nia nu face parte ns din nici una din aceste criterii, av%nd statutul ei singular. &ste

o ar care nu are nc o industrie turistic bine pus la punct i deci prin urmare nu are cum

s se foloseasc de turism pentru a contribui la creterea sa economic i cu toate c are unpotenial turistic valoros nregistreaz un sold negativ al balanei de pli turistice.

n comparaie cu rile europene om%nia se ncadreaz sub media general n ceea ce

privete soldul balanei turistice6 -1C; mil. 2S/, ncasri pe turist6 ;H 2S/ fa de 5@D 2S/

n &uropa centrala, pondere ncasrilor din turism n export servicii6 5D,99 I, fa de C,HD

I, ncasri pe locuitor 15 2S/, fa de ;1 2S/, iar ca pondere a realizrilor valutare n *=,

cu ,; I ara noastr se afla n 99C, n urma ma#oritii rilor din aceast zon, n urma ei

fiind doar 0etonia-?,@ I i 2craina-?,1 I.ncasrile valutare dei au avut un anumit avans mai ales n anii 99@ i 99C, soldul

balanei de plai turistice a suferit depreciere simitoare, de la un excedent de 51 mil. 2S/ n

@


15/68

9H9, la un deficit de 1C; mil. 2S/ n 99;, cele mai nsemnate scderi fiind consemnate

ncep%nd cu anul 99D.

n anii ce au succedat numrul turitilor strini cazai n spaiile de cazare turistice din

om%nia n perioada 99;-999 a continuat sa scad dramatic dup cum urmeaz6

micorarea volumului de turiti n anul /000 /%1 B fa de /00@ i cu 1 B fa

de /001

ponderea turitilor strini cazai n structurile de primire turistic din Com&nia

este nc mic-/2 B din total

Turiti strini cazai !n /om0nia 1&&1&&&

1&& 1&&' 1&&&Nr. 2 Nr. 2 Nr. 2

Total turiti Nr.

C.;1D.9H

C ??

C.CC1.?9

5 ??

C.?9.@@

@ ??2 ?? L 9D,9 L H9,1 L

%in care striniNr. H51.;;C

@,

CH?9.95

@,

D;9C.1 C,D

2 ?? L 9;,5 L 9C,C L

Sursa6 $:S, Turismul Com&niei, =reviar statistic, 1???

$onform statisticilor oficiale5n om%nia, n anul 999clatoriile vizitatorilor strini au

fost de C.115,9 mii sosiri, nregistr%nd deci o cretere de H, I fa de anul precedent,

ma#oritatea sosind din &uropa-9C,H I, dintre care aproximativ D? I din ri vecine6

epublica 'oldova71;,9 I8, 2ngaria79,; I8, =ulgaria79,@ I8, 2craina79,; I8, 3urcia7C,@

I8 i @,; I din 2&.

Mizitele n strintate ale cetenilor rom%ni n anul 999 au totalizat D.;5,C mii plecri,

cu 9 I n minus n comparaie cu 99H.

5$:S 6'nformaii statistice operative% seria 3urism, nr. @, 999

C


16/68

3urismul poate contribui n mare msur la dezvoltarea durabil i n particular la lupta

pentru eradicarea srciei i la protecia i conservarea mediului natural, cultural i social.

3urismul este sectorul cu o creaie de ocupaii cu care mai mare pondere+conform

estimrii ".'.3. la ora actual pe mapamond, din fiecare opt persoane ocupate, una depinde

direct sau indirect de existena i dezvoltare industriei cltoriilor i turismului+ este decinecesar ca acesta s fie durabil, altfel pre#udiciile activitilor turistice asupra mediului, care

vor avea un impact negativ asupra societii, vor tinde s distrug nsi baza pe care s-a cldit

prosperitatea acestui sector.

.5 rezentarea firmei rosper 'eridian S..0.

4irma Nrosper 'eridianN se afla amplasata in municipiul *ai, str. Otefan cel 'are nr.

$. :u are filiale.

Istoric,nfiinare,evoluie3

$ompania de turism Nrosper 'eridianN a fost nfiinata in anul 991 prin voina d-neiAna "nic 7asociat unic8 si este persoana #uridica romana, av%nd forma de societate cu

rspundere limitata ala crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul societii.

*n toate nsemnele financiare sau contabile , conform articolelor precizate in statut, se va

folosi notaia S..0.

&ste o societate liceniata 7tour operator8 cu o echipa dinamica si motivata, care i

propune sa ofere soluii complete pentru vacante si calatorii de afaceri.

Agenia desfoar o activitate 3our "perator, fiind capabila sa ofere pe l%ng produsele

standard 7bilete de avion, asigurri8 si produse proprii , create si desfurate de profesioniti.

Astfel, misiunea firmei rosper 'eridian este de anticipa s i satisface nevoile consumatorilor

oferind produse de calitate superioara si atractive in cadrul turismului intern si internaional.

"biectivul firmei este dezvoltarea fapt ce este in curs de realizare prin achiziionarea

unui nou sediu si sa devina lider pe piaa locala, iar datorita faptului ca turismul reprezint un

barometru al nivelului de trai in ultima perioada societile de turism s-au confruntat cu

situaii dificile 7criza economica, inflaie , devalorizarea monedei naionale, scdere puterii de

cumprare, migrri ale forei de munca8 conducerea a ncercat pe cat posibil sa contracareze

D


17/68

efectele negative ale economiei astfel nc%t firma si tot odat calitatea serviciilor s nu aib de

suferit.

*n ceea ce privete obiectivele strategice se pot enumera urmtoarele in funcie de

importanta6 calitatea produselor, imaginea firmei, profitul, cota de piaa, condiiile de munca,

inovarea.

Obiectul de activitate:

Societatea comerciala Nrosper 'eridianN face parte din r%ndul acelor societi ce au ca

obiect principal de activitate turismul intern si internaional si prestarea de servicii6 rezervribilete de avion, excursii, transport autocar, rezervri de locuri de cazare in diferite staiuni din

tara si strintate, tic


18/68

$ifra de afaceri a societii rosper 'eridian in anul 1?? se ridica la suma de .@

miliarde de lei pe an din care s-au dedus cheltuielile uzuale si impozitul pe venit, rm%n%nd

profitul in valoare aproximativa de @?? milioane lei, veniturile societii av%nd ca origine

ncasrile din serviciile turistice, in principal.

*n al doilea an s-a nregistrat o cretere cifrei de afaceri cu CI, cheltuielile rm%n%ndaproximativ aceleai, ca pe anul 1??5 sa se nregistreze o cretere cu nc D I fapt ce a dus la

planificarea deschiderii unui alt sediu in *ai in cursul anului 1??@.

/in nregistrrile contabile reiese ca rata rentabilitii economice7rof. brutQ$ap.

perm.8a nregistrat si ea o cretere pe ultimii 5-@ ani, ca de altfel si rata rentabilitii

financiare7rof.netQ$ap.propriu8

Astfel se s-a observat un trend cresctor al cifrei de afaceri ca urmare a consolidrii

poziiei pe piaa, iar sf%ritul fiecrui exerciiu financiar prezint o situaie buna a lichiditilordatorita a ncasrilor imediate a serviciilor prestate.

Relaiile cu ediul e!tern:

Societatea nu este subordonata nici unei alte firme sau corporaii fiind de sine stttoare.

&ste insa agent autorizat al Atlassib printr-un contract de colaborare prin care rosper

'eridian are c%tig ? I din v%nzri.

/easemenea Ana "nic este reprezentant al Antrec om%nia pe #udeul *ai.

*n ceea ce privete relaiile cu instituiile financiare agenia rosper 'eridian are legturi

cu =anc ost unde are deschise depozite in "0 si &2 si cu =$ unde este contul 2S/.

e l%ng instituiile bancare firma mai deine contacte cu 4inanele ublice unde i

debiteaz impozitele si 3MA-ul.

rincipalii furnizori sunt parteneri interni deintorii de baza materiala-cazare, deintorii

de transporturi 7aeriene, rutiere8 si parteneri externi 7hoteluri, agenii de turism8.

/aca firma ncearc si de cele mai multe ori reuete sa satisfac exigentele clienilor, nu

acelai lucru se poate spune despre partenerii mai sus menionai 7furnizorii de servicii8 care

nu au totdeauna un raport preQcalitate atractiv, iar uneori serviciile prestate au fost sub nivelul

ateptrilor.

*n cazul recidivei se ia msura renunrii la colaborare.

4aptul ca cererea nu depete nc oferta chiar in sezon, creeaz probleme si firmei si

partenerilor acesteia si astfel s-a adoptat ca soluie diversificarea activitii, dar rosper

'eridian prin politica de preturi, calitatea serviciilor si seriozitate a reuit sa-si pstreze

clientela.

H


19/68

Sistemul de liceniere a condus la o cretere a calitii produselor turistice, a seriozitii

si profesionalismului anga#ailor in aceste ramura si la reducerea nr. concurenilor de pe piaa.

entru aciunile de avengur societatea colaboreaz si cu alte firme de turism din

om%nia si din strintate din domeniul nchirierilor de autocare, utilizare ghizi autorizai,

rezervri de locuri la restaurante, prestri de servicii adiacente.iaa muncii se caracterizeaz printr-o migraie destul de ridicata datorata situaiei

economice actuale, dar si destul de consistenta in ceea ce privete gsirea forei de munca dat

fiind faptul ca sunt destui absolveni care caut un astfel de loc de munca iar piaa turistica

este in continua dezvoltare.

Organizarea firei6Structura firmei este alctuita din asociatul unic Ana "nic, care este administrator, doi

ageni de turism 0ucica Svichiu, 'ihaela /oru si un contabil. Ana "nic este membru

A.:.3..&.$. i preedinte pe regiunea *ai.

$onducerea societarii este asigurat de asociatul unic care aproba bilanul contabil si

repartizarea beneficiilor, deasemenea administratorul stabilete drepturile si obligaiile

existente, decide cu privire la mrirea capitalului social sau scderea acestuia, cesiunea

prilor sociale, fuziune, diviziunea, sau fuzionarea respectiv lichidarea societarii.

Administratorul rspunde insa si de realitatea vrsmintelor efectuate, existenta

registrelor cerute de lege, etc.

$ultura manageriala a firmei este reflectata de misiunea de baza a firmei fiind orientata

in special spre funciile si stilul managementului, obiectul de activitate, atitudinea fata de

clieni, salariai, concureni, etica afacerilor, propria imagine.

&lementele sistemului de valori pe care rosper 'eridian le pune in valoare sunt

creativitatea, seriozitatea, disciplina, mplinirea responsabilitilor, performanta,

autorealizarea, autonomia individuala, etc.

Stilul de management adoptat de echipa manageriala este cel democratic, permi%nd

participarea anga#ailor la stabilirea obiectivelor si repartizarea sarcinilor, promov%nd climatul

inovativ. Anga#aii sunt ncura#ai sa-si dezvolte ideile sa fie creativi, sa aib iniiativa si

autonomie in exprimare. $ompania de fata este o firma etica deoarece promoveaz prin

cultura manageriala un echilibru intre profit si etica, practic%nd un management moral.

"istee inforaionale utilizate de agenii turistici

9


20/68

*n ceea ce privete sistemele informaionale in cadrul ageniei rosper 'eridian, se

utilizeaz pentru elaborarea programelor turistice programe de stabilire a traseelor si a

lungimii acestora ca de exemplu Autooute, sistemele obinuite de editare text si un sistem de

rezervri online in sistem limba#-comanda.

4/5ANI5/A#A

'anagementul firmei este orientat spre respectarea principiilor privind importanta

clienilor si a calitii serviciilor oferite, respectarea prevederilor legale si a securitii

informaiilor interne, datoria fata de clieni si cointeresarea anga#ailor.

&chipa manageriala pregtete strategia pentru a concura cu liderii recunoscui pe piaa

turistica rom%neasca av%nd in vedere ca acetia dispun de un fond economic solid sau dein un

spri#in moral si material din partea unor firme 7asociai8 de turism recunoscute pe plan

mondial.

$a strategie organizaional rosper 'eridian a apelat la strategia de cretere, de

extindere a activitii, mai exact a volumului de activitate ceea ce ar duce la creterea

v%nzrilor si deci si a ncasrilor.

Aceste creteri trebuie sa aib loc in domeniul de afaceri curent adic in cazul serviciilor

turistice, promov%nd pt. aceasta strategia concentrrii.

A%#INIST/AT4/

Agent turism Agent turism

6onta7il

1?


21/68

euita aciunilor ntreprinse depinde de modul in care managerul este capabil sa-si

creeze o echipa completa si competitiva. Oansele reuitei sunt direct proporionale cu calitatea

colaborator motiv pt. care se acorda o atenie sporita recrutrii noilor anga#ai. $a instrument

principal in meninerea personalului se apeleaz la recompense fie sub forma bneasca fie sub

forma excursiilor gratuite oferite acestuia.Administratorul societii are mai multe responsabiliti cum ar fi ncheierea de

contracte, este agent de turism, rezolvarea de probleme administrative, ncheiere contracte,

coordonarea activitii din firma, etc.

Agenii de turism desfoar activitile coordonate de administrator, ncheie contracte

concep programe turistice i taie chitane, se ocupa cu plata impozitelor, de relaiile cu clienii

i in permanent legtura cu diferiii furnizori sau parteneri de afaceri pentru iniierea i

derularea programelor turistice i pentru a pstra mereu actualizat baza de date, evoluiaactivitii comerciale a concurenei i evoluia pieei

1


22/68

. Servicii turistice

1. $onceptul de serviciu

0a nivelul fiecrei tari, sistemul economic este format din ansamblul relaiilor economice

istoricete constituite, in cadrul unei economii naionale, intre instituii, organizaii si alte

elemente ale activitii economice, mpreuna cu mi#loacele si p%rghiile corespunztoare pe

care piaa le impune pentru desfurarea normala a vieii economice.

&conomia naional a unei tari poate fi mprit in trei sectoare de activitate6

. Sectorul primar,care cuprinde agricultura, silvicultura, pescuitul si industria

extractive+

1. Sectorul secundar, care cuprinde ramurile prelucrtoare ale industriei siconstruciile+

5. Sectorul teriar, care cuprinde transporturile si telecomunicaiile, comerul,

turismul, finanele si alte servicii.

:oiunea de sector teriar nu este o descoperire recent, nc din anii 91?, Allen K. =.

4isher, fc%nd referire la statisticile australiene a vzut necesitatea unei delimitri a produciei

n primar, secundar i teriar, dup gradul de urgen al necesitailor de consum pe care le

satisfac aceste sectoare 6 foarte urgente i fr urgen deosebit.@

rin forma sa de activitate turismul face parte din sectorul teriar mai ales datorit

diversitii, complexitii i eterogenitii serviciilor i caracteristicilor comune cu celelalte

activiti ale teriarului,.

4iabilitatea serviciilor constituie o problem vital pentru aprecierea calitii

prestaiilor. n termeni generali fiabilitatea reprezint nsuirea serviciilor de a fi oferite i

prestate nentrerupt, n succesiunea logic a consemnrii lor, orice rupere acestui lan logic de

prestaii provoac Rfire de ateptare), ori eforturi de substituire a unui serviciu turistic cu unuldiferit dar cu coninut similar.

'ult timp importanta activitii de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind negli#ate

de economiti si ncadrate in sfera neproductiva.

Aceasta stare de fapt s-a schimbat in ultimele dou - trei decenii, pe baza urmtoarelor

date6 numai serviciile pot crea locuri de munca in numr suficient pentru a rezolva sau limita

problema oma#ului+ sectorul teriar nu este ngrdit dec%t de reglementari,care sunt repuse in

discuie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internaionale+ oferta de servicii

@EconomicsCecord5 roduction% rinmar8% $econdar8 and Tertiar8% 95

11


23/68

difereniate si adaptate la cerere este un element esenial al competitivitii ntreprinderilor

oricare ar fi domeniul lor de activitate.

reocuprile specialitilor de a depi relative rm%neri in urma a teoriei economice in

raport cu dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor au nt%mpinat greuti mai ales in privina

definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de mareaeterogenitate a activitilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de alta parte, de

numeroasele accepiuni a termenului de serviciu in vorbirea curenta.

/efiniiile date variaz de la cele bazate pe un singur criteriu de difereniere intre

bunuri si servicii pana la cele detaliate care enuna c%teva caracteristici ale serviciilor.

'a#oritatea definiiilor accentueaz in principal ca serviciile sunt Ractiviti al cror

rezultat este nematerial si deci nu se concretizeaz intr-un produs cu existenta de sine

stttoare). /e exemplu, Asociaia Americana de 'ar


24/68

/emersul de definire al serviciilor este dificil si pentru ca acesta are loc si in

interiorul ntreprinderilor productoare de bunuri materiale. Astfel, Bill 79;;8 definete

serviciile ca R schimbri in condiia unei persoane sau a unui bun, care sunt rezultatul

activitii, pe baza de comanda, a unei alte activiti economice).

/ificultatea de a distinge precis serviciile, printr-o caracteristica cu adevrat comuna aadus pe muli specialiti la adoptarea unei de8iniii ne9ative astfel, serviciile sunt definite ca

fiind acele activiti economice care nu sunt nici producie industriala, nici minerit, nici

agricultura.

" ultima remarca se impune referitor la noiunea de Rsector al serviciilor) sau Rsector

teriar). Aceasta are doua accepiuni6 pe de o parte, ansamblul de Rmeserii) 7contabili,

secretare, v%nztori, etc.8 care se exercita in societi de servicii 7bnci, companii aeriene8

sau in ntreprinderi industriale sau agricole+ pe de alta parte, ansamblul unitilor de produciestatistic izolate, a cror activitate principala consta in oferirea de servicii. Acest al doilea sens

corespunde noiunii statistice de ramura.

1.1 3ipologia serviciilor

Analiza structurii si tendinelor in evoluia serviciilor se bazeaz pe datele statistice

furnizate de numeroasele clasificri sau nomenclatoare, naionale si internaionale, aleactivitilor din economie.

$lasificrile statistice, naionale si internaionale ale serviciilor sunt importante

deoarece permit reflectarea stadiului dezvoltrilor economice, inclusiv prin comparaii la

nivelul tarilor sau pe categorii de tari, dar mai importanta di punct de vedere al implicaiilor

asupra masurilor de politica economica este desprinderea unor categorii de servicii dup

criterii specifice.

" prima grupare a serviciilor, dup sursele lor de procurare, le mparte in servicii

mar8a 7mar


25/68

performante care Ra#uta) indivizii si familiile in Rautoproducia) de servicii, evoluia puterii

de cumprare a populaiei, schimbrile de ordin social etc.

0egata de aceasta clasificare este si structura serviciilor dup natura nevoilor

satis8cutein servicii privatesi servicii pu7lice.

Serviciile private sunt cele care satisfac nevoi particulare ale indivizilor sau familiilor,iar serviciile publice sunt definite ca activiti organizate, autorizate de o autoritate

administrative centrala sau locala, pentru satisfacerea de nevoi sociale in interes pu7lic. rin

interes public se nelege totalitatea intereselor exprimate de o colectivitate umana cu privire

la cerinele de organizare, convieuire, asistenta sociala, transport, etc. *n acelai timp, servicii

publice sunt considerate si acele activiti care se adreseaz unor nevoi individuale dar sunt

finanate de la bugetul statului 7 nvm%ntul public, sntatea publica, etc.8, cu meniunea ca

asemenea nevoi se afla la granie intre R individual) si Rsocial).mprirea in Rprivat) si Rpublic) vizeaz, natura prestatorilor, serviciile private fiind

furnizate de societi sau organizaii private, iar cele publice fiind oferite de instituii,

organizaii publice.

$u toate ca, distincia intre servicii private si cele publice nu este at%t de clara, este

importanta prin implicaiile practice pe care le are asupra masurilor de politica economica,

at%t la nivel macro cat si la nivel micro-economic.

Astfel, concepii neo-liberale, care par sa c%tige din ce in ce mai mult teren, susin ca

privatizarea unui numr cat mai mare de servicii publice 7 ncep%nd cu transporturile, posta si

telecomunicaiile si sf%rind cu nvm%ntul, sntatea s.a.8 ar conduce la creterea eficientei

acestor activiti si a calitii prestrilor.

e de alta parte relaiile de piaa si prestarea de societi private nu pot fi generalizate,

pentru servicii care satisfac nevoi cu caracter pregnant social si de care individul in sine nu

poate sa nu fie interesat 7contient8 cum ar fi6 aprarea si sigurana naionala, #ustiia, ordinea

publica, administraia publica, protecia mediului, asistenta sociala etc.

Astfel, un mare numr de servicii sunt publice in toate tarile cu economie de piaa

pentru ca exista intr-un anumit fel o gestiune publica R naturala) in opoziie cu una R

instituionala).

*mplicaii deosebite asupra organizrii, finanrii, gestiunii resurselor, tehnicilor de

mar


26/68

servicii. *ntra in aceasta categorie6 stoca#ul, transporturile, distribuia, asigurrile si

reasigurrile, finanele, telecomunicaiile, dar si serviciile #uridice, contabile, de formare si

perfecionare profesionala.

Serviciile de producie, la r%ndul lor, dup locul unde se desfoar se clasifica in6

. $ervicii interate ale ntreprinderii 7interiorizate8 cum ar fi cele de reparare sintreinere a utila#elor, de proiectare, de cercetare, de evidenta contabila si

financiara etc.

1. $ervicii de producieprestate de uniti specializate 7 externalizate8 ca de exemplu6

servicii de leasing, de mar


27/68

Serviciile nemateriale nu se concretizeaz in bunuri materiale si nici transformri de

natura materiala, ele contribuind de regula, la satisfacerea unor nevoi spirituale ale indivizilor

sau a unor nevoi sociale, colective.

:atura, efectele activitii de servicii, influeneaz si posibilitile si modalitile de

comercializare a acestora./in acest punct de vedere, serviciile pot fi clasificate in6

Transferabile (comercializabile)

Detransferabile (necomercializabile)

Serviciile transferabile sunt cele care pot fi schimbate la distanta, incorporate fie in

bunuri materiale, fie cu a#utorul unui suport electronic sau de alta natura. Aceste servicii pot

astfel Rcalatorii) si chiar trece frontierele. &ste vorba de servicii editoriale 7ncorporate in

cri, reviste, ziare8, cinematografice si servicii care pot fi transmisibile prin folosirea unorechipamente fizice 7servicii de telecomunicaii, transporturi, informatica8.

3ot in legtura cu modalitile de furnizare a serviciilor se afla si gruparea acestora in6

Servicii care necesita deplasarea productorului 7persoana fizica sau #uridica8

Servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei 7turiti, studeni8

2n alt criteriu de clasificare a serviciilor este acela in funcie de raportul capital:

muncain procesul de producie a serviciilor. /up acest criteriu se disting+

Servicii care se bazeaz pe personal 7fora de munca mai mult sau mai puin

specializata

Servicii care se bazeaz pe echipamente 7mai mult sau mai puin mecanizate sau

automatizate8

2n numr important de clasificri ale serviciilor au drept criteriu de baza natura

prestatorului. Astfel, in concordanta cu 8orma de proprietate si modul de or9anizare a

prestatorilor de servicii, se disting6

Sectorul public6 tribunale, spitale, cazri, posta, scoli, etc.

Sectorul asociativ constituit din organisme de a#utor si asistenta6 biserici, muzee+

Sectorul privat6 companii aeriene, organismele financiar bancare si de asigurri,

etc.

/up momentul apariiei in sfera vieii economice exista6 servicii tradiionale si

servicii moderne.

e l%ng clasificrile de mai sus exista alte numeroase posibiliti de structurare a

serviciilor dup criterii cum ar fi6 motivaia de cumprare, gradul de difereniere si

1;


28/68

personalizare a serviciilor 7servicii standard si servicii individualizate8, numrul de beneficiari

si multe altele.

*n ncheiere, trebuie subliniat ca multitudinea clasificrilor serviciilor demonstreaz

diversitatea tipologica deosebita a acestora si complexitatea funcionrii sectorului teriar.

1.5 rincipalele grupe de servicii turistice i particularitile lor

&xprimat in general prin ansamblul activitilor, relaiilor si masurilor determinate de

organizarea si desfurarea cltoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifesta

ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni

7 ramuri distincte8 ale economiei+ este vorba de activitatea din hoteluri si restaurante,transporturi, agenii de voia# si tour operatori, etc., domenii anga#ate in principal in servirea

turitilor, ca si din telecomunicaii, cultura si arta, sport sntate si altele, implicate in mai

mica msura si indirect in aceasta privina.

$u privire la serviciile prestate de agenia rosper 'eridian, conform statutului

activitile principale sunt dup cum urmeaz6

;@@ - activiti de consultare pentru afaceri si management;@H5 - activiti de secretariat, dactilografie , multiplicri, traduceri

D551 - activitatea ale ageniilor de turism si asistenta turistica

D551 - alte activitatea de servicii

*n ceea ce privete ponderea fiecrei grupe de servicii in total cifra de afaceri se poate

spune ca Ractivitile ale ageniilor de turism si asistenta turistica) se afla in proporie de 9C

I iar cea de alte Ractivitatea de servicii) in proporie de C I. $elelalte servicii dei sunt

trecute in statut nu se nt%lnesc in cazul societii de fata.

4irma este preocupata de dezvoltarea unor programe destinate unei clientele de elita

7misiuni economice, simpozioane, conferine8. *n calitate de organizator de activitatea turistice

interne si internaionale, datorita experienei acumulate, a volumului de activitate si a realizrii

de aciuni turistice cu participare internaionala compania a obinut o serie de succese

profesionale si se bucura de aprecierea beneficiarilor serviciilor oferite.

/intre facilitile pe care rosper 'eridian le ofer se pot enumera6informaii prin

telefon sau e-mail, tarife confideniale si oferte speciale, reduceri pt. tineret si pensionari,

rezervri si confirmri gratuite, livrri gratuite a biletelor sau ofertelor pt. clieni,.

1H


29/68

3ehnologia folosita 7rezervrile on-line8, partenerii de afaceri, experiena anga#ailor si

atitudinea fata de clieni garanteaz calitatea serviciilor ageniei.

#specte ale stabilirii preurilor serviciilor:

$ompania rosper 'eridian adopta o politica de pre variabila ceea ce favorizeaz at%tagenia cat si clientul, consumatorul de servicii turistice.

$a prim aspect agenia are o politica in funcie de piaa si in plan secund o politica in

funcie de produs.

*n stabilirea politicii de pre firma de fata urmeaz o tactica dup cum urmeaz6

a8 alege obiectivul de pre7profitul maxim, cota de piaa maxima, etc.8.

b8 estimarea curbei a cantitilor prealabile pe care le va vinde la fiecare nivel de pre

posibilc8 compania estimeaz variaia costurilor la niveluri diferite ale produciei rezultate, ale

experienei de producie acumulate si pentru oferta de mar


30/68

entru prote#area avanta#elor competitive au fost adoptate strategii defensive care

vizeaz in principal micorarea riscului de a fi surprini de concurenta si meninerea unei

poziii competitive a firmei. rincipalele cai de efectuare a acestor strategii sunt asigurarea

unor oferte variate, acordarea de reduceri pentru clieni, semnarea e contracte cu clauza de

exclusivitate, meninerea preturilor la un nivel sub cel al competitorilor./eci strategia firmei cu privire la calitatea si preul produselor pe care le elaboreaz este

ndreptata spre satisfacerea exigentelor clienilor chiar daca exista riscuri de pierderi.

*n stabilirea preturilor produselor si asigurarea unui raport calitateQpre atractiv firma a

dat dovada de o flexibilitate ridicata, av%nd capacitatea de a reaciona la schimbrile mediului.

$a parte integranta a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trsturi comune cu

cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se si individualizeaz prin specificitatea sicomplexitatea coninutului sau, prin formele de concretizare si tendinele de evoluie.

articularitile serviciului turisticse pot sintetiza n felul urmtor6

caracterul nematerial al prestaiei,serviciul concretiz%ndu-se prin nt%lnirea

cererii cu oferta turistic

nestocabilitatea prestaiilor din domeniul turistic-sub aceasta idee conform

analistului =lan< 2el, nimic nu este mai perisabil din punctul de vedere al

ofertantului, dec%t o camer de nchiriat pentru o noapte sau capacitatea deprimire a unei sli de teatru, oferta acestora trebuind sa se v%nd sau s se

piard.C

coincidena n timp i spaiu a produciei i consumului lor-clientul trebuind sa

fie prezent fizic s consume produsul turistic,experiena neput%nd fi ambalat

i expediat

serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului-ele ncet%nd s existe

odat cu terminarea aciunii acestuia serviciile turistice implic ntotdeauna o pondere mai mare de munc

serviciile turistice se individualizeaz la nivelul grupului sau persoanei

exist ntotdeauna un grad de sezonalitate

serviciul turistic este deosebit de eterogen

exist un numr mare de prestatori la elaborarea acestuia

C=lan< 2el, T#e +ommunit8 tourism 'ndustr8 'mperative% Menture ublishing, *nc., State $ollege, :eT Por


31/68

Av%nd ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aprute, cu ocazia si pe durata

calatorilor, turismul poate fi privit, in coninutul sau, si ca o succesiune de servicii 7prestaii8,

cum sunt cele de organizare a voia#ului, de transport, de odihna si alimentaie, de recreere, etc.

" parte a acestora vizeaz acoperirea unor necesitai obinuite, cotidiene 7odihna, hrana8,

altele sunt destinate unor trebuine specific turistice si, respectiv, formelor particulare demanifestare a acestuia 7agrement, tratament, organizarea cltoriilor8

rodusul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre

activitatea unei zone 7resurse8 si facilitile 7serviciile8 oferite comparatorului+ resursele vor

lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestrilor de servicii specifice

7gzduire, alimentaie, transport, agrement8. Se desprinde de aici importanta deosebita a

serviciilor, faptul ca in crearea si mai ales, in individualizarea produselor turistice accentul

cade pe servicii. &xperiena mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turisticvaloros nu nseamn automat si un turism dezvoltat, deoarece resurse de excepie pot rm%ne

in afara circuitului economic, in absenta serviciilor care sa le pun in valoare, sa le fac

accesibile turitilor.

$oninutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare demonstreaz nu

doar caracteristica a turismului de activitate prestatoare de servicii, dar si nota sa de

specificitate.

3urismul reprezint unul din domeniile teriarului, poate chiar singurul, unde se

opereaz cu servicii pure+ activitatea are un coninut complex, lu%nd forma unui complex de

elemente tangibile si intangibile, iar produsul turistic este unitatea organica a efectelor

resurselor, bunurilor si serviciilor. 3otodat, fiecare oponenta av%nd trasatori proprii,

mecanisme specifice de funcionare si intr%nd in proporii variate in alctuirea ofertei turistice,

influeneaz diferit realizarea efectului global, imprim%ndu-i o multitudine de forme de

manifestare.

Serviciile reprezint componenta dominanta si determinanta a ofertei turistice, partea

flexibila a complexului de activiti, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se

regsesc in forme specifice, in ntreaga activitate.

1.@ 'odalitile de clasificare a serviciilor turistice

&terogenitatea activitilor ce dau coninut produsului turistic, genereaz

numeroase probleme in abordarea unitara a ofertei, in evaluarea importantei fiecrei

componente, in elaborarea unor standarde de structura si calitate. Apare astfel, necesitatea

unor grupri ale serviciilor n categorii omogene, uor de identificat, localizat si comparat.

*ndustriei turismului i sunt caracteristice dou categorii principale de servicii6

5


32/68

/. servicii leate de efectuarea cltoriei

:. servicii prestate la locul de sejur

ntr-o modalitate mai simpl de exprimare, cltoria turistic reprezint deplasarea

unei persoane, sau grup de persoane din ara de reedin sau dintr-o localitate n zona

turistic-staiunea preferat ca destinaie pentru vacanAstfel, serviciile nglobate in coninutul produsului turistic pot fi grupate in funcie de

etapele principaledin desfurarea unei calatorii, in servicii legate de or9anizarea voia;ului

si servicii determinate de se;ur. Serviciile care asigura cltoria sunt constituite in mare

parte de prestaiile oferite de ageniile de voia# si touroperatori 7publicitate-informare,

conceperea de produse la cererea expresa a turitilor, comercializarea vacantelor, faciliti de

plata8. Serviciile de se#ur sunt mai complex si au ca obiectiv satisfacerea necesitailor de

odihna, alimentaie si agrement ale turistului.*n raport cu importanta in consumsi motivaia cereriiserviciile turistice pot fi6 de

7aza7transport, cazare, alimentaie, tratament sau orice alta activitate ce reprezint chiar scop

primar al vacantei ca6 schi, v%ntoare, iahting8 si suplimentare7informaii, activiti cultural-

sportive, nchirieri de obiecte8. otrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai

utilizate, serviciile de cazare si masa dein ponderile cele mai mari urmate de cele de transport

si agrement si apoi de cele suplimentare. aportul general dintre serviciile de baza si celelalte,

variaz in funcie de coninutul formelor de turism practicate.

" alta posibilitate de clasificare a serviciilor folosete drept criteriu 8orma de

mani8estare a cererii si, modul de formare a deciziei de cumprare. /in acest punct de

vedere, se poate vorbi despre servicii 8erme7transport, cazare8 anga#ate anterior desfurrii

consumului turistic prin intermediul ageniilor de specialitate si pentru care decizia de

cumprare este formulat in localitatea de reedina a turistului si servicii spontane, solicitate

in momentul intra in contact direct cu oferta 7de regula in locul de petrecere a vacantelor8.

*n funcie de natura relaiilor 8inanciareanga#ate intre prestatori si clieni, serviciile

turistice pot fi cu platasi 9ratuite. restaiile gratuite, foarte diverse > gratuiti si scutiri de

taxe pentru copii, cursuri pentru nvarea unor sporturi > au drept scop stimularea circulaiei

turistice si asigurare accesului la vacante pentru unele categorii ale populaiei.

Serviciile turistice se mai difereniaz si dup cate9orii de turiticrora se adreseaz6

astfel, se poate vorbi servicii pentru turitii interni si servicii pentru turitii

internaionali.

/up natura lor, se poate face delimitarea intre serviciile speci8ice 7cazare,

alimentaie, transport, agrement8, determinate de desfurarea propriu-zisa a activitii

turistice si servicii nespeci8ice 7transport in comun, telecomunicaii, reparaii, prestaii

51


33/68

cultural-artistice8, rezultat a existentei unei infrastructuri generale, care se adreseaz at%t

turitilor cat si rezidenilor.

$ile si direciile diversificrii serviciilor turistice sunt numeroase ca efect al

complexitii acestora. /iversificarea se poate realiza prin antrenarea in circuitul turistic a

unor zone noi si alctuirea unor programe mai variate, in legtura cu fiecare dintre serviciilede baza prestate, crearea de noi forme de agrement si servicii suplimentare.

1.C Servicii turistice de baz i suplimentare

*n categoria serviciilor de 7azasunt incluse acelea la care turistul nu poate renuna

7transport, gzduire, agrement8 ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale 7odihna,hrana8. /easemenea ele dein o pondere importanta in structura consumurilor turistice+ toate

celelalte prestaii sunt considerate suplimentare si vizeaz fie mai buna adaptare a prestaiilor

de baza la nevoile turitilor, fie ocuparea plcuta a timpului liber al vacantei.

Structura consumului turistic pe principalele 9rupe de servicii

5rupa de servicii onderea in structura consumului3ransport

$azare

Alimentaie

Agrement

Alte servicii

< , 2

= *2

=*2

1 < 1,2

, < 12

*n ordinea derulrii lor serviciile de baza ncep cu or9anizarea si realizarea

transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu-zis, oferit in timpul cltoriei,

iar in cazul deplasrii cu mi#loace proprii > servicii de ntreinere si repararea acestora.

Serviciile de transport solicitate ntr-o cltorie au anumite caracteristici specifice ce

decurg din forma de organizare a cltoriei 7turism organizat, sau turism pe cont propriu8,

55


34/68

durata timpului necesar pentru parcurgerea distanelor i pentru opririle intermediare,

preferinele fa de condiiile oferite de diferitele mi#loace de transport.

Serviciile de transport nu pot fi stocate i constituie n consecin o ramur a

economiei naionale, cu scopul de a asigura desfurarea proceselor de producie i legtura

ntre resursele de materii prime, unitile de prelucrare i unitile de distribuie a bunurilormateriale pe teritoriul rii.

Serviciile de cazare (9zduire) se refera la crearea condiiilor pentru odihna turitilor.

&le presupun existenta unor mi#loace de cazare adecvate 7hoteluri, hanuri, vile, csue8 si

dotrile necesare asigurrii confortului+ ele privesc deasemenea, activitile determinate de

ntreinerea si buna funcionare a spatiilor de cazare.

Serviciile de alimentaie (de restauraie) se nscriu, deasemenea, in categoria

prestaiilor de baza si au ca destinaie satisfacerea trebuinelor de hrana ale turitilor, dar si a

unor nevoi de recreere si distracie. &le se dezvolta in relaie cu serviciile de cazare sau

independent de acestea.

*n realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere adaptarea lor fiecrui

moment al cltoriei, specificului formelor de turism si particularitilor segmentelor de

turiti.

Serviciile de a9rement > acceptate ca prestaii de baza numai de ctre o parte a

specialitilor > sunt concepute sa asigure petrecerea plcuta, agreabila a timpului de vacanta.

&le sunt alctuite dintr-o paleta larga de activiti av%nd caracter distractiv-recreaional, in

concordanta cu specificul fiecrei forme de turism sau forma de se#ur. Serviciile de agrement

reprezint elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turitilor modalitatea de

concretizare a motivaiilor deplasrii si capt un rol tot mai important in structura

consumurilor turistice.

Alturi de serviciile de baza, o contribuie in cretere la succesul aciunilor turistice

revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasc confortul vacantei, sa

stimuleze odihna activa, recrearea, fr a se substitui serviciilor de agrement. *n general, ele

au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. $u toate acestea,

serviciile suplimentare reprezint o sursa deloc de negli#at de cretere a ncasrilor.

*ndiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii

suplimentare sunt6 de informare a clientelei turistice, de intermediere 7nchirieri, rezervri8, cu

5@


35/68

caracter special 7congrese, t%rguri si expoziii, festivaluri, v%ntoarea8, cultural artistice,

sportive, financiare, diverse.

Serviciile de in8ormare intervin in perioada de pregtire si anga#are a prestaiei

turistice av%nd un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumprare, dar se

manifesta si pe parcursul desfurrii voia#ului. rin coninutul lor trebui sa permitcunoaterea rapida, complexa si de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare si

se#ur 7derularea programului pe zile, otariile mi#loacelor de transport, facilitai de pre,

condiii obligatorii de cltorie, oferta de prestaii suplimentare8.

Serviciile de informare intra in atribuiile tuturor organizatorilor de turism, cu

precdere in cele ale ageniilor de voia# si touroperatorilor. &le se realizeaz prin mi#loacele

clasice ale publicitarii scrise 7a fise plianta, brouri, cataloage8 sau orale 7anunuri consilierea

turitilor8.

Serviciile de intermediere sunt constituite de cele de rezervare de locuri7in uniti

hoteliere, mi#loace de transport, la diverse manifestri cultural-artistice, sportive8 si cele de

nc#iriere a unor obiective de inventar pentru creterea confortului cltoriei sau pentru

distracie aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, #ocuri, etc.8+ tot in aceasta

grupa unii autori include si reparaiile, serviciile de comision si altele.

/in categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut in ultima vreme

cel de rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare

computerizata.7 $S > $omputer ezervation Sistems8 si mai recent a K/S > Klobal

/istribution Sistems8 care permit informarea, rezervare si achiziionarea rapida a locului. /e

mare interes, se bucura serviciile de nchiriere a automobilelor 7rent a car8, mai ales in

condiiile dezvoltrii unor reele internaionale de centre de nchiriere si conectrii la $S.

Servicii culturalartistice sunt g%ndite din perspectiva rolului recreativ distractiv si

educativ al turismului. &le au menirea de asigura ocuparea plcut, agreabila a timpului de

vacanta. /intre acestea pot fi evideniate ca fiind mai importante6

articiparea la diferite spectacole sau evenimente

Mizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expoziii

Mizitarea unor obiective istorice culturale tiinifice,etc.

" meniune distincta se impune in legtura cu organizarea programelor 7excursiilor8

tematice, care au cptat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate.Acestea au un rol formativ-educativ deosebit, mai ales c%nd se adreseaz elevilor si

studenilor, complet%nd in mod fericit cunotinele teoretice. "rganizarea acestora trebuie

5C


36/68

fcut cu gri#a astfel nc%t, sa nu fie afectata motivaia principala a vacanei 7tratament

balnear, cura heliomarina, schi8

Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se

subsumeaz eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor condiii necesare unei

odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se difereniaz in funcie depregtirea turitilor si pot fi de asistenta si supraveghere 7in cazul celor experimentai8 sau de

iniiere 7pentru nceptori8.

Servicii av0nd caracter special sunt determinate in ma#oritatea lor de natura

particulara a turismului si se asociaz unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. $a

urmare, ele se prezint intr-o structura diversa, printre cele mai importante numr%ndu-se6

Servicii tradiionale proprii turismului 7ghid, animator8 Servicii generate de forme specifice de turism 7organizarea de partide de

v%ntoare, de festivaluri, t%rguri si expoziii8+

Servicii de ngri#ire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice

proprietatea turitilor+

Servicii de asigurare a securitii turistului si de salvare in caz de pericol.

Servicii de cura si tratament 7alneomedical sunt prestaii suplimentaren situaiile in care turistul i completeaz se#urul intr-o staiune 7motivat de odihna, cura

heliomarina, schi8 cu efectuarea unor tratamente simple 7gimnastica,


37/68

sublinierea ca serviciile suplimentare au o contribuie suplimentara in a cest sens prin

prelungirea se#urului si a sezonului turistic, prin creterea ncasrilor medii pe zi-turist.

n urmtoarea schem vom prezenta structural serviciile turistice dup natura i ponderea

componentelor n ansamblul prestaiilor oferiteD

6

D*oan $osmescu > op. cit.pg. CD

Serviciile turistice

Speci8ice Nespeci8ice

Serv. de baz

3ransport

$azare

Alimentaie

3ratament

S.deorganizareipregti

reaconsumuluit u

ristic

Serv.

complementare

*nformare

*ntermediere

Sportive

ecreative

$ulturalartistice

/iverse

- Serviciul detransport ncomun- Serviciul detelecomunicaii- Serviciul dereparaii-ntreinere- Serviciul deigien- Altele

5;


38/68

*. rincipalele 8orme de turism

5. $riterii de clasificare

3ot mai accentuata dezvoltare a turismului, acceptarea sa n structura economiilor

moderne i implicit n sfera nevoilor i consumului populaiei se observ ntr-o continu

mbogire a coninutului su i o diversificare a formelor de manifestare.

3otodat mrirea participrii la micarea turistic a unor categorii sociale tot mai

nsemnate, mpreun cu dezvoltarea cererii pe piaa de profil, au favorizat apariia unor noi

forme de turism i adaptarea lor la cerinele consumatorilor i condiiile cltoriilor.

0ume de astzi trece printr-o continu schimbare, mai accentuat pe zi ce trece. 'utaiile

care au loc n structura socio-profesional, n structura produselor i serviciilor antreneaz onou metamorfoz n ceea ce privete cltoria, hotelul i industriile aferente. 3oate acestea

i gsesc (reflexul) n dinamismul structurii formelor de turism n funcie de evoluia

diferitelor tipuri de turiti, cu disponibilitatea combinrii lor spre a rspunde c%t mai bine

purttorilor motivaiei turistice.

/ezvoltarea circulaiei turistice, participarea la micarea turistic a unor mase tot mai

largi, diversificarea motivaiilor care genereaz cererea au condus la multiplicarea formelor deturism. /e aici a rezultat nevoia de a le clasifica dup criterii care s asigure grupri relativ

omogene.

/elimitarea formelor de turism este deosebit de important din punct de vedere teoretic si

practic i ofer elemente de fundamentare tiinific a deciziilor cu privire la dezvoltarea i

diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificrile intervenite n structura cererii.;

0a fel ca i circulaia internaional a bunurilor substaniale, circulaia turistic cuprinde odiversitate de produse, grupate n forme de turism-clase categoriile tipice activitii turistice.

$irculaia turistic de concretizeaz ctre anumite bazine turistice. 0a scar european rile

se mpart n dou mari grupe6 ri preponderent emitoare de turiti-rile nordice i ri

preponderent receptoare de turiti-cele sudice.

;$ristureanu $., Fadig ., =aron . > +urs de economia turismului% Academia de Studii &conomice, =ucureti,9H1

5H


39/68

Aceste forme de turism s-au delimitat ca o rezultant a preocuprii de clasificare, dup

anumite criterii, a circulaiei turistice pornind de la complexitatea i eterogenitatea acesteia i

de la varietatea posibilitilor de acces a consumatorilor la produsul turistic.

/elimitarea clar a coninutului fiecrei forme de turism prezint importan pentru

identificarea comportamentului vizitatorului n materie de consum i cheltuieli i aresponsabilitilor i obligaiilor organizatorilor de vacane 7ageniile de voia# i touroperatori

n spe8 sau a prestatorilor de servicii cum sunt societile de transport, hoteluri, restaurante

etc.

n general forma de turism poate fi definit prin aspectul concret pe care l are asocierea

serviciilor de transport, de cazare, alimentaie i agrement care constituie produsul turistic,

precum i modalitatea de comercializare a acestuia.

&xist numeroase modaliti de clasificare a acestor forme de turism, conform experienei

internaionale, ntre acestea enumer%ndu-se urmtoarele6

motivul de cltorie

radul de mobilitate a turistului

oriinea sa

periodicitatea plecrilor n vacan

caracterul voiajelor

modalitatea de comercializare

n mod curent turismul de divide dup locul de provenien a turitilor n dou forme

generale6

turism naional7intern8 > practicat de cetenii unei ri n interiorul granielor

sale

turism internaional 7extern8 > difereniat de primul prin vizitele cetenilor

strini ntr-o ar i prin plecrile cetenilor autohtoni n scopuri turistice n afara

granielor rii lor

Ambele forme de turism prezentate mai sus prezint un numr de particulariti, exist%nd

o interdependen care are ca scop promovarea n ansamblu a activitii turistice, fapt c%t se

poate de obinuit, pentru c se ofer aceeai baz material de primire at%t turitilor interni,

c%t i celor externi, vzui i tratai ca solicitani simultani de servicii turistice.

59


40/68

Astfel n funcie de locul de provenien sau originea turitilor, se disting dou forme

ma#ore 6

turism intern, practicat de populaia unei ri n interiorul granielor naionale turism internaional care apare ca rezultat al deplasrii persoanelor n afara

granielor rii lor de reedin

4ormele fundamentale ale turismuluiH

3urismul intern i internaional reprezint dou forme de exprimare ale aceluiai fenomen,

raportul dintre ele fiind net n favoarea celui intern, cu valori diferite de la ara la ar. n cazul

rilor bogate din punct de vedere al patrimoniului turistic precum 4rana, *talia, Spania,

turismul intern deine ;?-H? I din totalul vacanelor, iar n ceea ce privete cele mai puin

dotate ca Kermania, "landa proporia turismului intern este ceva mai redus aproximativ D?

I 7n om%nia raportul a fost de C? I8

Hodica 'inciu, op. cit. pg. H

3urismemitor

3urismreceptor

3urismintern

3. naional

3. interior

3. internaional

@?


41/68

2rmrind curentele turistice internaionale care se produc ntr-o zon delimitat ca

suprafa, se poate reda urmtoarea clasificare a turismului internaional6

turism receptor 7de primire sau pasiv8 care nregistreaz sosirile cetenilor

strini ntr-o ar dat, acetia av%nd domiciliul permanent n ara emitent.

3urismul receptor reprezint pentru ara primitoare o surs de ncasri valutaredeosebit de important

turismul emitor7de trimitere sau activ8 reprezent%nd acea parte a turismului

internaional care nregistreaz plecrile cetenilor unei ri n strintate

aportul dintre numrul plecrilor i cel al sosirilor de turiti n i din strintate

determin situarea unei rii ntr-o categorie sau alta , iar din punct de vedere economic

influeneaz aportul de valut al activitii turistice i implicit echilibrul balanei de pli.

#specte ale proovrii forelor turistice

'ar


42/68

romovarea are deci un rol de maxim importan n cadrul ageniei deoarece produsul

turistic nu poate fi prezentat sub forma unui eantion de marf clientului i totodat nu poate fi

stocat n timp, fiind necesar comercializarea pe msura oferirii lui. /e aici reiese c politica

promoional, de comunicare trebuie s suplineasc toate aceste aciuni.

uncte tari ale promovrii de mar"etin5 vechime in v%nzarea produsului turistic, relaii

si cunotine, parteneri vechi pe piaa de profil, contact permanent cu clienii, imagine firmei

de#a consolidata in r%ndul cumprtorilor, raport bun intre calitate si pre, oferte bine puse la

punct si atractive, capabile sa rspund ateptrilor clientului, promovarea atenta si detaliata a

ofertelor astfel nc%t cel care cumpra sa poat percepe toate avanta#ele de care ar beneficia

daca ar accepta o astfel de oferta, capacitatea de a-si dezvolta produsele, orientarea afaceriispre toata piaa.

uncte slabe5 costuri ridicate pentru gsirea informaiilor despre piaa, inacurateea

acestora, costuri ridicate pentru meninere clienilor fideli, legislaia turistica nc nepusa bine

la punct, migraia forei de munca.

Iniierea unui progra turistic pe baza forelor turistice practicate:

$lientul ocupa un loc foarte important in luarea deciziilor, pregtirea programelor

turistice fc%ndu-se in funcie de preferina sa, in limita posibilitii, si in cazul in care este

singur in cltoria sa+ in cazul grupurilor se urmrete un program dinainte stabilit fc%ndu-se

a#ustri pe parcurs dup dorina clienilor.

Astfel, se ia legtura cu firma responsabila cu cazarea si masa, transportorii pentru

stabilirea


43/68

Astfel turismul poate fi6

neoranizat sau pe cont propriu

oranizat

mixt

Turismul neor9anizat, sau pe cont propriu nu presupune anga#area anterioar a unor

prestaii turistice. Mizitatorul hotrte singur destinaia, duratei deplasrii, perioadei de

realizare a acestora, mi#locul de transport, etc.

Aceast form este practicat n mod deosebit de turitii experimentai, automobiliti i de

persoanele cu venit mare, costul fiind superior celui din cadrul turismului organizat. n rile

cu o bogat tradiie turistic, unde exist de#a o bun infrastructur turistic i o informare

adecvat a vizitatorilor, turismul pe cont propriu reprezint cea mai nt%lnit form practicat+

n rile vest-europene aproximativ ;? I din fluxul turistic.

Turismul or9anizata aprut la sf%ritul secolului al U*U-lea i a fost amplificat n mod

accentuat n epoca contemporan+ este o alternativ pentru persoanele cu venituri mici, care n

vederea unui consum turistic minim, achit un pre global unui comerciant care organizeazvoia#ul.

Av%ntul turismului organizat are drept fundament avanta#ele pe care le prezint at%t

pentru organizator , care obine un profit din activitatea depus, c%t i pentru turiti, prin

nivelul de pre mult mai accesibil, ambiana pe care o creeaz, certitudinea consumului etc.

Se caracterizeaz prin anga#area anticipat a prestaiei, respectiv a tuturor sau a

principalelor servicii legate de cltorie i se#ur. Aceast anga#are se realizeaz prin

intermediul contractelor sau a altor tipuri de nelegeri convenite ntre turist i agenia de voia#sau ali organizatori de vacane . n aceste nelegeri sunt nscrise serviciile solicitate i oferite,

condiiile de plat alte obligaii ale prilor implicate.

3otui mobilitatea sczut a turistului, c%t i rigiditatea cantitativ-calitativ i structural a

consumului, au determinat o anumit plafonare n evoluia acestei forme de turism i apariia

turismului semior9anizatcare combin avanta#ele celorlalte dou.

n aceast situaie o parte a serviciilor 7mai ales cazarea i demipensiunea8 este anga#at nprealabil, iar alte servicii sunt obinute direct pe msura derulrii cltoriei-servicii de

transport i agrement n spe.

@5


44/68

3oate formele turistice detaliate mai sus se adreseaz n mod echivalent grupurilor de

turiti sau persoanelor individuale+ ca urmare aplicarea lor n practic se exprim la r%ndul ei,

printr-o mare diversitate.

Sub aspectul avantajelor i dezavantajelorse pot sublinia urmtoarele aspecte6 turismulorganizat i cel semiorganizat ofer posibilitatea unei planificri a aciunilor anterioare

voia#ului, asigur%nd utilizarea raional a capacitii de cazare i mi#loacelor de transport, o

mai bun

analiza principalelor forme de turism

Documents

precum i a societii

t i o prote

spune c a aprut