drept procesual civil.pdf

Download drept procesual civil.pdf

Post on 06-Jul-2018

234 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    1/115

    TEMA I.

    Procedura civilă, dreptul de procedură civilă şi ştiinţa procesuală 

    1. Procesul civil, mijloc de realizare a justiţiei în pricinile civile

    În literatura juridică s-a arătat că în statul de drept justiţia poate fi privită sub două aspecte: ca sistem al

    organelor judecătoreşti şi ca activitate desfăşurată de aceste organe.1

    Actele normative de drept material recunosc persoanelor fizice şi persoanelor juridice drepturi civile se au

    în vedere nu numai drepturile recunoscute prin legislaţia civilă! dar şi cele care intră în conţinutul raporturilor de

    dreptul muncii! familiei! de drept comercial etc." în scopul satisfacerii intereselor materiale şi de altă natură în

    acord cu interesul public! potrivit legii şi regulilor de convieţuire socială.   În mod obişnuit aceste drepturi sunt

    valorificate de titularii lor potrivit legii şi sunt respectate de celelalte persoane care au obligaţia de a nu face nimic

    care să st#njenească e$ercitarea lor normală. În situaţia în care drepturile nu sunt respectate sau sunt contestate!

    legea prevede modul de apărare şi valorificare de către instituţiile juridice specializate şi nu de către cei aflaţi în

    cauză.

    Aşadar! sarcina de a înfăptui justiţia într-un stat de drept revine organelor statului! special constituite în

    acest sens. %onstituţia consacră în art.&' alin.i" că ()rice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea

    instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile! libertăţile şi interesele sale

    legitime!( iar în alin.&* (+ici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie(.

    Astfel! legislaţia noastră a fost pusă de acord cu %onvenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi

    libertăţilor fundamentale! care în art., pct.l prevede: ()rice persoană are dreptul să-i fie e$aminată cauza sa înmod ecitabil! de către un tribunal independent şi imparţial! stabilit prin lege! care va decide asupra drepturilor şi

    obligaţiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală împotriva ei. otăr#rea trebuie să

    fie pronunţată în public! dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis persoanelor sau publicului în timpul

    întregului sau a unei părţi din proces! în interesul moralităţii! ordinii publice sau al securităţii naţionale într-o

    societate democratică! c#nd interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o cer sau în măsură

    considerată strict necesară de către instanţa de judecată! c#nd datorită unor împrejurări speciale publicitatea ar fi

    de natură să aducă atingere intereselor justiţiei(./in prevederile sus-menţionate rezultă cu claritate necesitatea garantării şi ocrotirii drepturilor civile de

    către stat! fapt ce are 0oc printr-o activitate deosebit de comple$ă! desfăşurată de organele de justiţie şi de

     persoane instanţa de judecată! reclamant! p#r#t etc". în cadrul acestei activităţi apar anumite raporturi procesuale!

    ele d#nd naştere! de fapt! procesului civil.

    Astfel! rezultă că procesul civil cuprinde activitatea desfăşurată de: instanţă! părţi! organul de e$ecutare şi

    alte organe sau persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile! precum şi raporturile dintre aceşti

     participanţi în vederea realizării sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecăţii şi e$ecutării silite aotăr#rilor judecătoreşti sau a altor titluri e$ecutorii conform procedurii stabilite de lege. & rocesul civil prezintă

    unele particularităţi esenţiale.2 în continuare e$aminăm c#teva dintre cele mai semnificative:

    1

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    2/115

    a) caracterul complex al procesului civil. Această trăsătura decurge din natura activităţii de jurisdicţie! care

    implică cu nece sitatc îndeplinirea ane: multitudini de acte procedurale:

    b) realizarea activităţii judiciare cu participarea părţilor şi a altor subiecţi procesuali;

    c) activitatea judiciară se desfăşoară după reguli riguros determinate de lege;

    d" realizarea activităţii judiciare într-o cauză civilă conc retă. 3pre deosebire de actitatea legislativă care

    urmăreşte edictarea unor norme de conduită generale şi impersonale! cea judi ciară vizează aplicarea legii la

    cazurile concrete! respectiv în liti giile civile.

    2. Noţiunea, oiectul !i structura dreptului procesual civil

    Înfăptuirea justiţiei în cauzele civile se realizează în conformitate cu procedura stabilită de lege! pe baza unui

    ansamblu de norme juridice ce reglementează această procedură.

    /upă părerea unor autori!4 dreptul procesual civil este ramura de drept! ce cuprinde totalitatea normelor

     juridice care reglementează relaţiile sociale ce apar între instanţa de judecată şi participanţii la proces în cadrul

    realizării justiţiei pe cauzele civile.

    ornind de la definiţia dată dreptului în ansamblu! suntem întru totul de acord cu opinia juristului 5.

    %iobanu6 care defineşte dreptul procesual civil drept sistem de norme juridice care reglementează modul cum este

    organizată şi se desfăşoară actitatea de judecată a pricinilor privitoare la drepturile şi interesele civile! legitime!

     precum şi modul în care sunt duse la îndeplinire sunt e$ecutate" otăr#rile judecătoreşti sau alte titluri e$ecutorii.

    Obiectul dreptului procesual civil îl formează raporturile juridice ce se stabilesc între participanţii la procesîn cadrul activităţii de e$aminare şi soluţionare a cauzelor civile.

    7ste necesar a face deosebire între obiectul procesului civil şi obiectul dreptului procesual civil.

    )biectul procesului civil! ca activitate a instanţei de judecată la înfăptuirea justiţiei care evoluează într-o

    anumită formă procesuală! îl constituie cauzele civile concrete.

    )biect al dreptului procesual civil ca ramură de drept îl constituie însuşi procesul civil! adică activitatea

    instanţei de judecată! a altor participanţi la proces! precum şi activitatea organelor ce pun în e$ecutare otăr#rile

    instanţei de judecată.,

    3tructura dreptului procesual civil! asemeni structurii altor ramuri de drept! cuprinde două părţi: artea

    generală şi artea specială.

    artea generală are ca obiect de studiu principiile generale şi instituţiile aplicabile tuturor fazelor procesului

    civil8 artea specială tratează activitatea specifică fiecărei faze de judecată! procedura specială! procedura în

    contenciosul administrativ! procedura în ordonanţă! procedura de declarare a insolvabilităţii! căile de atac al

    otărîrilor judecătoreşti ş.a.

    ". #orelaţia dintre dreptul procesual civil !i alte ramuri de drept

    &

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    3/115

    /reptul procesual civil reprezintă o ramură autonomă a dreptului! dar nu este izolat de celelalte ramuri!

    afl#ndu-se într-o str#nsă legătură cu acestea. 9radele de interdependenţă pot fi diferite! dar e$istenţa lor nu poate

    fi contestată.

    a baza dreptului procesual civil! ca de altfel la baza oricărei ramuri de drept! stau normele fundamentale ale

    dreptului constituţional care stabilesc principiile dreptului în ansamblu. %onstituţia ;epublicii udecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi! imparţiali şi inamovibili! potrivit

    legii(.

    ?ot în acest capitol mai sunt prescrise şi principiile publicităţii! limba de procedură şi dreptul la interpret.

    %orelaţia dintre dreptul procesual civil şi dreptul civil este cea dintre conţinut şi formă.

    /reptul civil este drept material sau substanţial! iar dreptul procesual civil este drept formal! procesual.

    /reptul procesual civil reprezintă aspectul sancţionator al dreptului civil material! deoarece îi conferă acestuia

    eficacitate prin folosirea constr#ngerii de stat atunci c#nd obligaţiile născute în cadrul raporturilor de drept civil

    nu sunt e$ecutate de bună voie.

    ) str#nsă cone$iune e$istă între dreptul procesual civil şi dreptul procesual penai ea este determinată de

    obiectul de reglementare al celor două ramuri de drept. într-adevăr! ambele ramuri de drept au ca obiect

    reglementarea modului în care se realizează activitatea judiciară. +atura obiectului de reglementare determină şi

    e$istenţa unor principii şi instituţii asemănătoare. %ele mai semnificative asemănări se concretizează în:

    - realizarea ambelor procese în etape succesive şi progre sive! cu respectarea unor reguli de formă

     prestabilite8

    - soluţionarea cauzelor civile şi penale de acelaşi organ de jurisdicţie8

    - e$istenţa unor principii procesuale comune! ca: principiul dreptului la apărare! principiul publicităţii!

     principiul

    contra di ctorialităţii etc8

    - e$istenţa unor căi de atac bazate pe principii comune.

    /reptul procesual civil are str#nse legături şi cu dreptul internaţional privat.

    /reptul internaţional privat reglementează! prin normele sale! raporturi civile şi procesual civile cu un

    element de e$tranietate.

    egătura dreptului procesual civil cu dreptul administrativ se manifestă prin e$istenţa procedurii în

    contenciosul administrativ.

    7$istenţa normelor dreptului procesual civil care reglementează acitarea ta$ei de stat! reflectă legătura cu

    dreptul financiar.

    a fel dreptul procesual civil mai are interferenţe cu dreptul muncii! dreptul familiei! dreptul funciar! dreptul

    comercial etc.

    $. Izvoarele dreptului procesual civil2

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    4/115

     +oţiunea de izvor de drept poate fi analizată în două accepţ[email protected]  !n sens material înţelegem condiţiile

    social-economice ce impun crearea unui ansamblu de norme! iar în sens juridic tocmai aceste norme! mijloace

    specifice! puse la dispoziţia organelor specializate ale statului! e$primate prin acte normative! care să apere

    relaţiile economice şi sociale.

    %a formă de e$primare a normelor juridice! izvoarele dreptului procesual civil sunt aceleaşi ca şi ale altor

    ramuri de drept.

    Constituţia, egea fundamentală a ţării! în ?itlul 000 (Autorităţile publice(! consacră autorităţii judecătoreşti

    %apitolul 0= intitulat (Autoritatea judecătorească(.

    în acest capitol! divizat în trei secţiuni! este reglementată activitatea instanţelor judecătoreşti! %onsiliului

    3uperior al

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    5/115

    ordonanţă.

    7$istenţa acestor tipuri de proceduri este determinată de faptul că în instanţele judecătoreşti sunt depuse

    cereri de cemare în judecată! ce au particularităţi material-juridice distinctive.

     +atura material-juridică a pricinilor în diferite situaţii influenţează esenţial modul lor de e$aminare şi

    soluţionare! deoarece dreptul procesual civil reglementează modalitatea de apărare judiciară a diferitelor drepturi

    şi interese.

    %ea mai importantă şi mai des înt#lnită esteprocedura contencioasă în cadrul căreia se e$aminează pricini ce

    nasc din litigii civile! locative! familiale! de muncă şi din alte raporturi juridice.

    ) mare parte dintre regulile procedurii contencioase se e$tind şi asupra celorlalte tipuri de proceduri! care se

    efectuează în conformitate cu aceasta! suferind însă unele scimbări! adăugiri! stabilite de norme speciale pentru

     procedurile necontencioase.

     #rocedura contenciosului administrativ. /eopotrivă cu cau-zele contencioase! instanţa de judecată

    e$aminează şi cazuri ce rezultă din relaţii administrativ-juridice. Acestea sunt e$aminate de instanţa de contencios

    administrativ în conformitate cu egea contenciosului administrativ.

     #rocedura specială. în cazurile c#nd instanţa de judecată e$aminează cauze în componenţa cărora nu este

    litigiu de drept! aceasta apără interesele legitime ale cetăţenilor! organizaţiilor! stabilind prin otăr#rea

     judecătorească anumite fapte juridice! situaţia juridică a persoanei! precum şi e$istenţa sau lipsa drepturilor

    nelitigioase. Aceste cauze în funcţie de specificul lor sunt atribuite la procedura specială.

     #rocedura în ordonanţă. 7ste o procedură simplificată prin care judecătorul unipersonal emite o dispoziţie în

     baza materialelor prezentate de creditor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea bunurilor mobiliare

    de la debitor.

    &. 'azele procesului civil

    Activitatea instanţei de judecată în cadrul e$aminării şi soluţionării cauzelor civile se desfăşoară într-o

    anumită consecutivitate! pe faze.

     $ază a procesului civil se numeşte totalitatea acţiunilor procesuale! ce sunt îndreptate spre un scop apropiat:

     primirea cererilor! pregătirea cauzei pentru dezbaterile judiciare! dezbaterile judiciare etc. Această definiţie este

    atestată în literatura de specialitate.Cazele procesului civil sunt de două feluri:

    - obligatorii8

    - facultative.

    3e numesc obligatorii fazele fără de care procesul civil nu poate e$ista.

    Cazele obligatorii sunt următoarele:

    a" intentarea pricind civile8

     b" pregătirea pricinilor civile pentru dezbateri judiciare8c" dezbaterile judiciare! care la r#ndul lor cuprind:

    - partea pregătitoare8

    6

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    6/115

    - judecarea pricinii în fond8

    - susţinerile orale8

    - emiterea şi pronunţarea otăr#rii8

    d" e$ecutarea otăr#rii instanţei de judecată.

    0ntentarea pricinei civile este o fază de sine stătătoare a procesului civil! care reprezintă prima şi o foarte

    importantă etapă în sistemul unic de acţiuni procedurale.

    #nă nu demult e$istau două păreri referitor la momentul care pune începutul unui proces:

    rima - momentul înaintării cererii de cemare în judecată! iar în cazurile necontencioase - momentul

    înaintării cererii sau pl#ngerii.

    A doua - momentul c#nd judecătorul emite înceierea privind primirea cererii spre judecare.  Însă noul %od

    de procedură civilă a pus capăt acestor discuţii prin art. @ pct. 1": G0nstanţa judecătorească intentează procesul

    civil la cererea persoanei care revendică apărarea unui drept al său încălcat sau contestat! libertăţii ori a unui

    interes legitim(.

    în cadrul fazei de pregătire a pricinilor civile pentru dezbaterile judiciare! în conformitate cu %..p.!

     judecătorul! în termen de cinci zile de la primirea cererii de cemare în judecată! trebuie să efectueze un şir de

    acţiuni. /e e$emplu! stabileşte ziua înfăţişării şi citează părţile! rezolvă cestiunea citării martorilor în şedinţă! dă

    delegaţii altor instanţe de judecată etc.

    /ezbaterile judiciare constituie faza principală a procesului civil. 7le cuprind e$aminarea şi soluţionarea

    cauzei civile în fond. 3oluţion#nd pricina! instanţa de judecată este obligată să emită o otăr#re legală şi

    întemeiată! care să apere drepturile şi interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice.

    Dltima fază obligatorie a procesului civil este e$ecutarea otăr#rii! după ce aceasta devine definitivă! cu

    e$cepţia cazurilor de e$ecutare imediată.

    CazeleHtzciiHtatiue nu sunt obligatorii! ci apar la dorinţa per-

    soanelor sau participanţilor la proces în următoarea succesiunea:

    - apelul8

    - recursul8

    - revizuirea otăr#rilor.

    ?7

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    7/115

    normelor procesuale. 3ub aspect legislativ principiile fundamentale orientează activitatea de elaborare a

    legislaţiei procesuale în sensul editării unor reglementări coerente şi eficiente.1

    0mportanţa practică a principiilor fundamentale rezidă în vocaţia lor de a contribui la formarea unei jurisprudenţe

    unitare. rincipiile fundamentale ale dreptului procesual civil prezintă importanţă din următoarele considerente:

    - în lipsa te$tului de lege e$pres sau apropiat de cel de care se călăuzesc judecătorii în soluţionarea pricinilor

    civile! aceştia recurg la analogia dreptului! adică la aplicarea principiilor fundamentale8 în activitatea de

    cercetare! ca şi în opera de perfecţionare a legislaţiei procesual civile! de asemenea se au în vedere

     principiile fundamentale ale dreptului procesual civil8&

    -  principiile fundamentale definesc însuşi procesul civil! îidau fizionomia generală! stabilind trăsăturile

    caracteris

    tice întregului sistem de instituţii procesual civile82

    - sunt prevăzute în %onstituţia ;epublicii

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    8/115

    2. Principiile or(anizaţional)*uncţionale ale dreptului procesual civil

     Principiul înfăptuiriijustiţiei exclusiv în instanţăjude-cătorească. Acest principiu este stipulat în

    %onstituţia ;epublicii

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    9/115

    de judecată sau în mod colegial!

    Dnii savanţi consideră că ar fi bine în general să predomine principiul unipersonalităţii! argumentînd că:

    - astfel s-ar da sens responsabilităţii judecătorului8

    - s-ar reduce numărul judecătorilor mai bine8

    - judecătorii ar fi remuneraţi8

    - justiţia ar fi mai simplă.

    Alţi savanţi! din contra! consideră că un judecător nu poate cuprinde în aceeaşi măsură toate cunoştinţele

    cerute de la un magistru sau că unipersonalitatea ar duce la corupţie! pe c#nd colegialitatea:

    - oferă garanţia unei judecări mai ecitabile! datorită scimbului de idei dintre judecători8

    - contribuie la formarea tinerilor judecători care intră în complet alături de judecătorii mai e$perimentaţi8

    - aniilează subiectivismul! pasiunile! prejudecăţile! ideologiile.

    Analiz#nd aceste opinii! ajungem ta concluzia că cel mai potrivit mod de judecare a cauzelor este: în

     procesele simple să fie antrenat un singur judecător! iar în cele dificile un complet de judecători! sistem ce se

    aplică actualmente în ;epublica udecătorii sunt cemaţi să aplice legile în vigoare. a fel e de menţionat că independenţa trebuie să e$iste şi faţă

    de conducătorul instanţei în care funcţionează judecătorul! şi în raport cu instanţele superioare ce nu au dreptul să

    intervină cu directive în activitatea de judecată.

    0ndependenţa nu e$clude controlul pe care-1 e$ercită conducătorul instanţei asupra activităţii judecătorului!

    însă acest control trebuie să vizeze aspecte administrative: prezenţa! comportamentul! şi nicidecum activitatea de

     judecată în timpul desfăşurării ei8 iar instanţele ieraric superioare pot interveni cu controlul în activitatea

     judecătorului numai în cadrul sistemului căilor de atac.

     ,spectul personal presupune:

    - modul de numire8

    - durata numirii8- e$istenţa de garanţii etc.

    Dn criteriu de bază menit să asigure independenţa judecătorului este inamovibilitatea. /atorită acestuiB

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    10/115

    criteriu magistratul este protejat împotriva revocării! transferării sau suspendării arbitrare a funcţiei lui! acestea!

    de fapt! constituind modalităţi de presiuni asupra magistratului.

    Acest principiu mai asigură menţinerea judecătorului în funcţie pe viaţă! iar sancţionarea se face în strictă

    conformitate cu legislaţia şi numai de %onsiliul 3uperior al

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    11/115

    în cazul în care procedura judiciară se efectuează în altă limbă! documentele procesuale judiciare se

    întocmesc în mod obligatoriu şi în limba moldovenească.

     Principiul publicităţii. Art. &2 pct. 1" din %..%. prevede: ( în toate instanţele şedinţele de judecată sunt

     publice. în şedinţa de judecată nu se admit minorii de p#nă la v#rsta de 1, ani dacă nu sunt citaţi în calitate de

     participant la proces sau de martor(.

    ) justiţie imparţială implică desfăşurarea şedinţelor de judecată în prezenţa părţilor şi în condiţii care să

    garanteze posibilitatea publicului de a asista la dezbateri. 3ecretul dezbaterilor ar fi contrar spiritului unei justiţii

    democratice.

    /e la principiul publicităţii %odul de procedură civilă instituie şi unele e$cepţii. Astfel! potrivit art. &2 pct. &"

    %..%! pot avea loc şedinţe încise numai în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat! taină

    comercială ori a unei alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege.

    0nstanţa de judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor

    informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii! care lezează onoarea! demnitatea sau reputaţia profesională

    ori la alte circumstanţe care

    ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces! ordinea miblică sau moralitatea.

    Iedinţa poate fi declarată secretă pentru întregul proces sau numai pentru efectuarea unor anumite acte

     procedurale. Iedinţa secretă se desfăşoară în prezenta participanţilor la proces! iar în caz de necesitate la ea

    asistă de asemenea e$pertul şi interpretul.

    0nstanţa judecătorească ia măsurile de rigoare in vederea păstrării secretului de stat! tainei comerciale!

    informaţiei despre viaţa intimă a persoanei. articipanţii la proces şi alte persoane care asista la actele procesuale

    în cadrul cărora pot fi divulgate date ce constituie astfel de secrete sunt somaţi de răspundere în cazul divulgării

    lor.

    otăr#rile instanţelor de judecată în toate cazurile se pronunţă public.

    ". Principiile *uncţionale ale procesului civil

     #rincipiul legalităţii. /ezvăluirea adevărului în pricinile civile supuse judecăţii nu se poate realiza dec#t în

    măsura în care procesul civil se desfăşoară potrivit reglementărilor legale! în toate fazele şi etapele pe care acesta

    le parcurge.

    Ciind un principiu fundamental al activităţii tuturor organelor de stat cemate să asigure respectarea legii şi a prevederilor cerinţelor democratice! legalitatea este cu at#t mai mult o cerinţă fundamentală a activităţii

    instanţelor judecătoreşti! fiind stipulată în %onstituţia ;epublicii ustiţia se

    înfăptuieşte în numele legii...(

    %onform definiţiei principiului legalităţii! desfăşurarea întregii activităţi procesuale! toate actele

     participanţilor la procesul civil! deliberarea şi otăr#rea pronunţată trebuie sa aibă loc şi să se realizeze numai în

    conformitate cu prevederile legii. Acesta este un principiu cadru! înăuntrul căruia trebuie să se regăsească toate

    celelalte principii./acă e$istă neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare

     la drepturile fundamentale ale omului! la care ;epublica

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    12/115

    reglementările internaţionale.

    în ;epublica

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    13/115

     privire la problemele de fapt şi de drept de care depinde justa soluţionare a litigiului.

    Aşadar! putem spune că principiul contradictorialităţii constă în posibilitatea părţilor de a participa în mod

    activ la prezentarea! argumentarea şi dovedirea drepturilor lor în cursul desfăşurării judecării pricinii! av#nd

    dreptul de a discuta şi combate susţinerile făcute de către fiecare dintre ele! în scopul stabilirii adevărului şi al

     pronunţării unei otăr#ri legale şi temeinice.

     #rincipiul oralităţii. rocesul civil în decursul dezvoltării sale a cunoscut at#t procedura orală c#t şi cea

    scrisă! dar în prezent majoritatea sistemelor de drept reglementează o procedură mi$tă în care se îmbină oralitatea

    cu elemente ale procedurii scrise.

    Avantajele oralităţii dezbaterilor în procesele civile:

    - asigură o publicitate reală8

    - asigură contradictorialitatea efectivă a dezbaterilor8

    - asigură e$ecutarea în condiţii optime a dreptului la apă rare! întruc#t dă posibilitate părţilor să-şi e$prime şi

    să susţină toate cererile8

    influenţează atenţia judecătorilor în e$aminarea cauzei- asigură rol educativ procesului civil.

    /eşi s-a dovedit că cel mai eficient sistem de dezbatere este cel mi$t! totuşi sunt păreri potrivit cărora ar

    trebui să e$iste numai sistemul oral! cu toate că acesta ar crea o serie de dezavantaje! de e$emplu! ar fi imposibil

    sau greu de realizat controlul judiciar al susţinerii părţilor sau al declaraţiilor martorilor.

     #rincipiul nemijlocirii şi continuităţii. în afară de oralitate art. &6 %..%. prevede şi principiul nemijlocirii şi

    continuităţii. /e aici reiese:

    - e$aminarea nemijlocită a dovezilor în şedinţa de judecată8

    - e$aminarea dovezilor de către acelaşi complet de judecată continuitatea". în cazul înlocuirii judecătorului

    dezba

    terile judiciare se iau de la început.

    %odul de procedură civilă prevede două e$cepţii de la această regulă:

    1. 0nstanţa de judecată nu poate e$amina nemijlocit dovezile care se află în altă localitate8 în cazul acesta

     pricina este e$aminată de instanţa respectivă delegată să e$amineze probele la locul aflării lor.

    &. Asigurarea dovezilor. /e e$emplu! în cazul în care mar torul pleacă peste otare! la cererea instanţei de

     judecată!

    el va face declaraţie scrisă p#nă la dezbateri.

    ?7

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    14/115

    3tudierea problemei relaţiilor juridice constă în aflarea mecanismului de influenţare a normelor procesuale

    asupra relaţiilor sociale pe care le reglementează! conştientizarea adevărului juridic! stabilirea necesităţii

     perfecţionării formelor şi metodelor de reglementare juridica în scopul sporirii efectului acţionării normelor

     juridice şi consolidării legalităţii.

    ;aporturile juridice procesual civile sunt o varietate a raporturilor juridice. Asemenea tuturor raporturilor

     juridice! ele se nasc între persoane concrete şi e$istă în baza normelor juridice! ordonează juridic comportamentul

     participanţilor! sunt asigurate de forţa coercitivă a statului.

    /eoarece procesul civil reprezintă o sferă specifică a activităţii sociale! şi relaţiile juridice apărute în cadrul

    acestei sfere au particularităţile şi trăsăturile specifice lor.

    ;elaţiile procesual civile apar numai în baza normelor dreptului procesual civil! conţinute în diferite izvoare.

    7le iau naştere doar între doi subiecţi - instanţa de judecată! care e$aminează pricina! şi oricare alt participant la

     proces: instanţa de judecată - reclamant! instanţa de judecata - p#r#t! instanţa de judecată -martor etc.

    0nstanţa de judecată este participantul obligatoriu la acesta relaţii juridice! pe c#nd între părţi! intervenienţi!

     procuror nu se stabilesc relaţii procesuale.

    Această particularitate a relaţiilor procesuale se e$plică prin faptul că instanţei de judecată ca organ al puterii

    de stat ii revine rolul principal acordat de lege în îndeplinirea sarcinilor atribuite procesului civil.

    %aracterul dominant al împuternicirilor instanţei de judecată însă nu înseamnă că aceasta este în e$clusivitate

    deţinătoare de drepturi! iar toţi ceilalţi participanţi la proces - deţinători de îndatoriri.

    e l#ngă drepturile procesuale! instanţa de judecată are anumite îndatoriri faţă de ceilalţi participanţi la

     proces. /e e$emplu! instanţa de judecată este obligată să ia spre e$aminare cererea de cemare în judecată! dacă

    aceasta a fost depusă în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de legislaţie8 este obligată să cerceteze şi să

    satisfacă demersul întemeiat! să ane$eze la dosar anumite probe.1

    ;aporturile procesual civile sunt posibile doar sub formă juridică. 3pre deosebire de relaţiile materiale! ele nu

     pot e$ista ca relaţii formale! adică nereglementate de normele dreptului procesual civil.

    ;aporturile procesuale civile formează un sistem interdependent şi intercondiţionat de relaţii ce se dezvoltă

    consecutiv şi se scimbă unele pe altele. Acest sistem se constituie din totalitatea raporturilor juridice relativ

    independente.

    ;aporturile procesual civile se deosebesc între ele în funcţie de: temeiul apariţiei! componenţa subiectivă!

    conţinut şi obiect8 totodată ele sunt: interdependente! intercondiţionate şi reprezintă un sistem unic de relaţii

     procesuale.

    Aşadar! raporturile juridice procesual civile reprezintă un sistem de relaţii sociale reglementate de normele

    dreptului procesual civil! născute între instanţa de judecată şi alt participant la proces şi îndreptate spre realizarea

    sarcinilor procesului civil.

     2 Premisele apariţiei raporturilor procesual civile

    remisele necesare pentru apariţia! modificarea sau stingerea raporturilor juridice procesual civile sunt:

    a" e$istenţa normelor de drept procesual civil814

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    15/115

     b" dotarea participanţilor la proces cu capacitate juridică8

    c" faptele juridice.

    entru apariţia raporturilor juridice procesual civile! mai înt#i de toate! este necesară existenţa normelor de drept

     procesual civil. +ormele procesual civile au următoarele semne specifice:

    1" se instituie numai de stat8

    &" sunt general obligatorii8

    2" au caracter general8

    4" reglementează relaţii sociale doar în domeniul înfăptuirii justiţiei pe cauze civile8

    6" sunt asigurate de dreptul aplicării forţei coercitive a statului8

    ," au ca sarcină e$aminarea şi soluţionarea corectă şi la timp a cauzelor civile.

    entru apariţia raporturilor procesual civile este necesar ca subiecţii să dispună de capacitate juridică

     procesual civilă adică de capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii procesual civile.

    7ste necesar să se facă deosebire între capacitatea juridică procesual civilă şi capacitatea procesual civilă de

    e$erciţiu! care e$primă capacitatea de a realiza personal drepturile sale în instanţa de judecată! precum şi

    capacitatea de a delega unui reprezentant ducerea cauzei.

    %apacitatea de a-şi e$ercita personal sau prin reprezentant drepturile în instanţa de judecată capacitatea de

    e$erciţiu a drepturilor procedurale civile" o au persoanele fizice de la v#rsta de 1 ani! precum şi persoanele

     juridice.

    /repturile! libertăţile şi interesele ocrotite prin lege ale minorilor în v#rstă de la paisprezece p#nă la

    optsprezece ani! precum Ii ale adulţilor limitaţi în capacitatea de e$erciţiu sunt apărate in instanţă de către părinţi!

    înfietori sau curatori. ?otuşi instanţa este obligată să introducă în asemenea pricini pe înşişi minorii sau adulţii

    limitaţi în capacitatea de e$erciţiu.

    /repturile! libertăţile şi interesele ocrotite prin lege ale minorilor care nu au împlinit paisprezece ani! precum

    şi ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege! în instanţă sunt apărate de reprezentanţii lor legali -

     părinţi! înfietori! tutori! curatori! de administraţia instituţiilor de educare! a instituţiilor curative sau de protecţie

    socială.

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    16/115

    admiterea scimbului părţii ieşite din proces cu succesorul.

    Altă particularitate a faptelor juridice procesuale este că relaţiile procesule apar! de regulă! c#nd e$istă o

    anumită totalitate de fapte juridice - componenţa juridică.1 rin componenţă juridică înţelegem sistemul faptelor

     juridice necesare pentru survenirea efectelor juridice apariţia! modificarea! stingerea raporturilor juridice".

    ". +iectul, conţinutul !i suecţii raporturilor juridice procesuale

    Obiectul raporturilor procesual civile îl formează faptul asupra căruia sunt îndreptate raporturile

     juridice concrete. 7ste necesar să deosebim obiectul general al relaţiilor procesuale pe fiecare cauză civilă

    concretă de obiectele speciale ale fiecărei relaţii juridice! luată în parte. )biectul general îl constituie

    litigiul ce se afla în afara relaţiilor procesuale între membrii raportului material juridic! pe care instanţa de

     judecată trebuie să-1 soluţioneze în procedura contencioasa! precum şi cererea de constatare a faptului

     juridic sau a altor circumstanţe în cadrul procedurii speciale. )biect general al relaţiilor procesual juridice

    e$istă şi în cauzele ce rezultă din relaţiile administrativ juridice. Ciecare relaţie juridică în parte! precum şi

    grupele lor instanţa de judecată - părţi! instanţa de judecată - reprezentanţi etc." au obiectul lor special. /e

    e$emplu! obiectul special al relaţiilor procesuale dintre instanţa de judecată şi reprezentant sunt drepturile

    şi interesele apărate de lege ale reprezentatului! pe care el este cemat să le apere. )biect al relaţiilor dintre

    instanţa de judecată şi martor îl constituie informaţia despre faptele ce au importanţă esenţială pentru

    cauză.

    ;eferitor la conţinutul raporturilor juridice procesual civile în literatura de specialitate sunt e$puse mai

    multe păreri.

    Dnii autori! cu părerea cărora suntem de acord! consideră ca conţinutul relaţiilor procesuale îl formează

    drepturile şi obligaţiile instanţei de judecată şi ale altor participanţi la proces.2

    /upă părerea altor autori! conţinutul relaţiilor procesual civile îl alcătuiesc acţiunile procesuale ale

    subiecţilor lor! întreprinse în conformitate cu drepturile şi obligaţiile lor.4

    3ubiecţi ai dreptului procesual civil se consideră persoanele fizice şi persoanele juridice. egea mai

    recunoaşte ca subiecţi ai dreptului procesual cil şi cetăţenii străini! persoanele fără cetăţenie! întreprinderile!

    organizaţiile străine şi organizaţiile internaţionale - toate aceste persoane pot participa în procesul civil. 0ntr#nd în

    raporturi juridice procesual civile cu instanţa de judecată! ele devin subiecţi ai raporturilor juridice.3ubiecţii raporturilor procesual civile se clasifică în trei categorii:

    1. 0nstanţa de judecată! e$ecutorii judiciari.

    &. ersoanele care contribuie la înfăptuirea justiţiei: mar torii! e$perţii! interpreţii! grefierii.

    2. articipanţii la proces care sunt indicaţi în art.66 %..%.

    Avem două categorii de participanţi:

    a" persoanele care participă la proces în nume propriu întru apărarea drepturilor şi intereselor personale!

    av#nd interes material şi procesual:

    - părţile în proces: reclamantul şi p#r#tul8

    1,

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    17/115

    - intervenienţii8

    - petiţionarii şi organele de stat sau persoanele cu funcţii de răspundere în pricinile care izvorăsc din

    contencio

    sul administrativ8

    - petiţionarii şi persoanele care sunt interesate în prici-! nile cu procedură specială8

    - creditorii şi debitorii în pricinile cu procedură în or donanţă.

     b" persoanele care participă la proces în nume propriu întru apărarea drepturilor altor persoane! av#nd în

     proces nu

    mai interes procesual:

    - procurorul8

    - organele autorităţilor publice8

    - reprezentanţii părţilor! intervenienţii.

    TEMA I.

    (O#'5, &'/,'5"O%  4*+(6O%7& 

    1. Noţiune de competenţ- !i *ormele ei 

    rin competenţă! în general! se desemnează capacitatea unei autorităţi publice sau a unei persoane fizice sau

     juridice de a rezolva o anumită problemă. %onceptul de competenţă este de amplă utilizare în limbajul juridic!

    mai cu seamă în domeniul procesual. în dreptul procesual civil prin competenţă înţelegem capacitatea unei

    instanţe de judecată de a soluţiona anumite cereri sau litigii.1

    %azurile şi condiţiile în care un organ judiciar are îndreptăţirea legală de a soluţiona o anumită cauză civilă

    sunt stabilite de regulile de competenţă. egislaţia noastră foloseşte diferite criterii pentru a determina

    competenţa instanţelor judecătoreşti! deoarece nu toate litigiile civile sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti!

    de e$emplu litigiile care se soluţionează de către alte autorităţi statale sau de către alte organe dec#t instanţele

     judecătoreşti.

    entru un cetăţean primul lucru pe care trebuie să-1 cunoască în cazul declanşării unui litigiu este: cărei

    autorităţi publice trebuie să înainteze cererea de cemare în judecată.

    /ar determinarea unor reguli precise de competenţă prezintă importanţă şi pentru autoritatea judecătorească.

    )rganele de justiţie nu pot fi sesizate la înt#mplare! adică după bunul plac al părţilor litigante. Altminteri s-ar

     produce o distorsiune gravă în sfera de activitate a instanţelor judecătoreşti care s-ar putea manifesta şi prin

    contestarea nejustificată aotăr#rilor pronunţate. /e aceea este firesc ca întreaga activitate de jurisdicţie! de la

    sesizarea instanţei de judecată şi p#nă la valorificarea drepturilor cuprinse într-un titlu e$ecutoriu! să se realizeze

    cu respectarea unor reguli riguros întocmite care sa disciplineze activitatea procesuală a participanţilor.

    rima problemă ce se poate ivi în legătură cu sesizarea unui organ de justiţie este dacă litigiul respectiv intră

    în sfera de activitate sau ţine de competenţa altor autorităţi statale sau nestatale. ) atare delimitare se realizează

     prin intermediul regulilor de competenţă generală.

    /upă ce se stabileşte că o anumită cauză civilă intră în sfera de activitate a autorităţii judecătoreşti! este

    [email protected]

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    18/115

    necesar să precizăm care anume instanţă are împuternicirea să soluţioneze cauza respectivă. /elimitarea

    activităţii instanţelor judecătoreşti se efectuează în baza regulilor competenţei jurisdicţionale! care la r#ndul său

    se prezintă sub două forme: competenţa materială şi competenţa teritorială.

    2 #ompetenţa (eneral-

    rin competenţă generală se desemnează instituţia procesuală care delimitează activitatea instanţelor

     judecătoreşti de atribuţiile altor autorităţi statale sau nestatale. În teoria dreptului procesual civil şi în legislaţia în

    vigoare se deosebesc c#teva tipuri de competenţă generală. %unoaşterea lor permite rezolvarea problemei cu

     privire la aplicarea formelor de apărare a drepturilor sau la consecutivitatea adresării cetăţenilor şi organizaţiilor

     pentru apărarea drepturilor lor în diferite organe de stat sau organizaţii competente.

    %ompetenţa generală a unei revendicări juridice concrete poate fi: e$clusivă! alternativa! convenţională2.

    (ompetenţa exclusivă.

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    19/115

    0nstanţele judecătoreşti de drept comun judecă pricinile civile! cu participarea persoanelor fizice şi juridice!

    autorităţilor publice privind apărarea drepturilor încălcate sau contestate! libertăţilor şi intereselor legitime dacă

    apărarea nu se efectuează pe o altă cale judiciară! în special:

    - pricinile în litigiile de drept ce nasc din raporturi juridice civile! familiale! de muncă! locative! funciare!

    ecologice şi din alte raporturi juridice! bazate pe egalitatea părţilor! pe libertatea contractului şi pe alte temeiuri de

    apariţie a drepturilor şi obligaţiilor8

    - pricinile în litigiile ce decurg din raporturi de contencios administrativ8

    - pricinile în procedură specială8

    - pricinile în pretenţii ce se e$aminează în procedura în ordonanţă8

    - pricinile ce apar în legătură cu e$ecutarea actelor instan ţelor judecătoreşti şi actelor unor alte autorităţi. În

    competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun pot fi date prin lege şi alte categorii de pricini.

    0nstanţele judecătoreşti de drept comun judecă pricinile cu participarea cetăţenilor străini! apatrizilor!

    organizaţiilor străine! organizaţiilor cu investiţii străine! organizaţiilor internaţionale! cu e$cepţia pricinilor în

    litigii economice şi altor pricini date în competenţa judecătoriilor economice.

    0nstanţele judecătoreşti economice judecă:

    - litigiile economice ce apar din raporturi juridice civile! financiare! funciare! din alte raporturi dintre

     persoane juridice! persoane fizice care practică activitatea de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică!

    av#nd statut de întreprinzător individual! dob#ndit în modul stabilit de lege

    -  pricinile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni! dintre membrii altor societăţi şi societate! indiferent de

    subiectul ce rezultă din activitatea economică a societăţii respective8

    - pricinile privind declararea insolvabilităţii8

    - pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizează dreptul de proprietate asupra unor bunuri

    care au intrat în circuitul civil8

    - pricinile privind contestarea în condiţiile legii! a otăr# rilor arbitrale şi eliberarea titlurilor e$ecutorii. În

    competenţa instanţelor judecătoreşti economice pot fi date prin lege şi alte categorii de pricini.

    0nstanţele judecătoreşti economice judecă pricinile ce ţin de competenţa lor cu participarea organizaţiilor şi

    cetăţenilor ;epublicii

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    20/115

    (ompetenţă teritorială generală instituie regula potrivit căreia cererea de cemare în judecată se adresează

    instanţei din circumscripţia teritorială în care îşi are domiciliul sau la locul de aflare a p#r#tului.

    Această regulă îşi are originea încă în dreptul roman! de unde a fost preluată ulterior şi de legislaţiile

     procesuale moderne. jurisconsultanţii romani au e$primat această regulă prin ma$ima: (Actor seKuitur forum rei(.

    ;egula (actor seKuitur forum rei( se fundamentează! în primul r#nd! pe o idee de ecitate: ia iniţierea

     procesului nu se ştie cine are dreptate! fapt pentru care este firesc ca reclamantul să se deplaseze la instanţa de la

    domiciliul p#r#tului., Acţiunea împotriva unei organizaţii se intentează în instanţa de la sediuL ei sau al organului

    ei de administraţie.

    (ompetenţa teritorială alternativă consacră dreptul reclamantului de a alege între două sau mai multe

    instanţe deopotrivă de competente. %azurile de competenţă teritorială alternativă sunt precizate în art.2B %..%.

    (ompetenţa teritorială excepţională determină capacitatea unei instanţe judecătoreşti de a soluţiona în

    e$clusivitate anumite cauze civile. 3ituaţiile care atrag o competenţă teritorială e$cepţională sunt precizate în

    art.4' %..%. Aceste dispoziţii procedurale consacră o competenţă teritorială e$cepţională în acţiunile privitoare

    la imobile ş. a.

    Astfel! acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor! subsolurilor! f#şiilor forestiere! plantaţiilor perene!

    resurselor acvatice izolate! asupra unor case! încăperi! construcţii! altor obiecte fi$ate de păm#nt! precum şi

    acţiunile în ridicare a secestrului de pe bunuri! se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. /acă

     bunurile ce constituie obiectul acţiunii sunt situate în circumscripţia mai multor instanţe! cererea se depune în

    orice instanţă în a cărei rază teritorială se află o parte din bunuri.

    Acţiunea în reparaţie a prejudiciului cauzat mediului înconjurător se intentează împotriva proprietarilor

    posesorilor" de utilaje în instanţa de la locul instalării utilajului cu e$cepţia cazurilor c#nd acesta este instalat în

    străinătate.

    Acţiunea privind tezaurul statului este de competenţa instanţei de la reşedinţa organului împuternicit să

    reprezinte vistieria statului în litigiul respectiv.

    Acţiunile creditorilor defunctului intentate înainte de acceptarea de către moştenitori a succesiunii sunt de

    competenţa instanţei de la locul aflării averii succesorale sau a părţii ei preponderente.

    Acţiunea împotriva cărăuşului! născută dintr-un contract de transport de pasageri şi bagaje sau de încărcături!

    se înaintează în instanţa de la sediul cărăuşului.%ererile acţionarilor se depun în instanţa de la sediul societăţii lor.

    (ompetenţa teritorială convenţională sau contractuală conferă părţilor posibilitatea de a stabili! prin acordul

    lor! competenţa unei anumite instanţe în soluţionarea unui litigiu concret! în mod obişnuit! alegerea de competenţă

    se produce înainte de ivirea unui litigiu! adică odată cu înceierea actelor juridice de drept substanţial

    convenţiile"! c#nd printre alte stipulaţii se pot insera şi cauze privitoare la instanţa competentă să soluţioneze

    eventuale litigii dintre părţi.

    Alegerea de competenţă este posibilă numai dacă sunt întrunite următoarele condiţii:- concretizarea în formă scrisă a acordului dintre părţi pri vitoare la alegerea de competenţă8

    - determinarea e$presă a instanţei competente8&'

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    21/115

    -instanţa aleasă de părţi să nu fie necompetentă în mod [email protected]

    %ompetenţa stabilită la art. 22! 24! 2, şi 4' %..%. nu poate fi scimbată prin înţelegere a părţilor art. 41

    %..%".

    $. #on*lictul de competenţ-

    3ituaţia în care două sau mai multe instanţe se consideră competente sau! dimpotrivă! necompetente să

    soluţioneze o cauză civilă concretă generează conflict de competenţă. %onflictele de competenţă pot fi pozitive şi

    negative. 7$istă conflict pozitiv de competenţă ori de c#te ori două sau mai multe instanţe se declară

    concomitent sau succesiv abilitate să soluţioneze aceeaşi cauză! refuz#nd să-şi decline competenţa în favoarea

    altei instanţe sau organ cu atribuţii jurisdicţionale. %onflictul negativ de competenţă! dimpotrivă! apare în acele

    cazuri în care două sau mai multe instanţe se declară necompetente să soluţioneze o cauză civilă! declin#ndu-şi

    reciproc competenţa.%onflictele de competenţă împiedică desfăşurarea normală a procedurii de soluţionare a cauzelor civile. 7le

    dăunează at#t interesului general! cît şi interesului părţilor litigante.

    /atorită inconvenientelor semnalate! a fost reglementat un mijloc - regulatorul de competenţă! şi o procedură

    destinate a soluţiona conflictele de competenţă. rocedura de soluţionare a conflictelor de competenţă este

     prevăzută în art.44 %..%.

    Astfel! instanţa judecătorească în faţa căreia s-a ivit conflictul de competenţă jurisdicţională suspendă din

    oficiu procesul şi înaintează dosarul către instanţa în drept să soluţioneze conflictul de competenţă.

    %#nd două sau mai multe judecătorii din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se declară competente să judece

    aceeaşi pricină  sau c#nd! prin înceieri irevocabile! ele îşi declară incompetenţa de a judeca aceeaşi pricină!

    conflictul de competenţă se judecă de către curtea de apel comună.

    /acă e$istă conflict de competenţă între două sau mai multe judecătorii  care nu ţin de aceeaşi curte de apel

    ori între o judecătorie şi o curte de apel! competent să judece conflictul este %olegiul civil şi de contencios

    administrativ al %urţii 3upreme de >ustiţie.

    %onflictul de competenţă dintre curţile de apel se judecă de %olegiul civil şi de contencios administrativ al

    %urţii 3upreme de >ustiţie.

    %onflictul de competenţă dintre judecătoriile economice de circumscripţie se judecă de către %urtea de Apel

    7conomică.

    %onflictul de competenţă dintre judecătoria economică de circumscripţie şi judecătorie se judecă de către

    curtea de apel de drept comun de la locul de aflare a reclamantului.

    %onflictul de competenţă dintre judecătoria economică de circumscripţie şi %urtea de Apel 7conomică se

     judecă de %olegiul 7conomic al %urţii 3upreme de >ustiţie.

    0nstanţa competentă să judece conflictul de competenţă soluţionează! fără citarea participanţilor la proces!

    conflictul dintre instanţe printr-o înceiere! care nu se supune nici unei căi de atac.

    &1

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    22/115

    TEMA .

     #,%&(,'5&& ", #%O(/*" (&0&"

    1. P-rţile în procesul civil

    a" +oţiune de părţi. /repturile procedurale ale părţilor   părţile sunt participanţii de bază la procesul civil.

     #ărţile în procesul civil sunt persoanele care participă în nume propriu la apărarea drepturilor şi intereselor

     personale av#nd interes material şi procesual.

    Altfel spus! părţile sunt subiecţi ai raportului material litigios. itigiul de drept dintre părţi se soluţionează de

    instanţa de judecată cu garanţii juridice ma$ime de e$aminare justă 1.

    )biect al activităţii instanţei de judecată serveşte raportul juridic material litigios. Acest raport demonstreazăe$istenţa componenţei subiecţilor în cauza concretă pe litigiul în care obligatoriu acţionează două părţi între care

    a apărut un litigiu de drept.

    %unoaşterea conţinutului noţiunii de parte prezintă interes teoretic şi practic! îndeosebi pentru determinarea

    drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la proces! deoarece unele drepturi şi obligaţii sunt prevăzute de lege

    anume pentru părţi şi otăr#rea judecătorească va produce efecte numai faţă de persoanele ce au participat la

    activitatea judiciară în calitate de părţi.

    iteratura de specialitate nu este unanimă în ceea ce priveşte definirea conceptului de parte în procesul civil.

    Astfel unii savanţi prin noţiunea de parte au subînţeles (interesele contrarii( ale persoanelor între care s-a ivit

    litigiul. %onform acestei concepţii! devin părţi în procesul civil persoanele care e$primă interese contrare! adică

    cel puţin una dintre ele (... pretinde că are de realizat un drept mipotriva celeilalte sau celorlalte! care au nesocotit

    acest drept(&.

    entru a participa la activitatea judiciară este necesară doar afirmarea unui interes propriu în confruntare cu o

    altă persoană fizică sau juridică. ersoana care solicită protecţia instanţei pentru apărarea unui drept sau interes

    legitim poartă denumirea de reclamant. ersoana cemată să răspundă pentru pretinsa încălcare a dreptului se

    numeşte p3r3t sau reclamat.

    ărţile se bucură de drepturi procedurale egale. ărţile au următoarele drepturi: pot să ia cunoştinţă de mate-

    rialele din dosar! să facă e$trase din ele! să scoată copii! să propună recuzări! să prezinte probe! să participe la

    cercetarea probelor! să pună întrebări altor participanţi la proces! martorilor şi e$perţilor! să formuleze cereri! să

    dea instanţei e$plicaţii verbale şi scrise! şi alte drepturi prevăzute de art.6, %..%.

    %onform art.,o %..%! în afară de drepturile arătate în art.6, din %..%! reclamantul are dreptul să modifice

    temeiul sau obiectul acţiunii! să mărească sau să reducă cuantumul pretenţiilor în acţiune sau să renunţe la

    acţiune. #r#tul are dreptul să recunoască acţiunea. ărţile pot înceta procesul printr-o tranzacţie.

    otrivit art. ,1 %..%! părţile sunt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

    &&

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    23/115

    0nstanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea

     procesului sau inducerea sa în eroare.

    #oparticiparea procesual-.Temeiurile !i *elurile coparticip-rii

    Crecvent vom întîlni în judecarea pricinilor civile un reclamant şi un p#r#t! un creditor şi un debitor etc8 se poate

    însă ca în acelaşi proces să fie mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi p#r#ţi.

    3ituaţia în care procesul civil se desfăşoară între mai mulţi reclamanţi şi p#r#ţi poartă denumirea de

    coparticipare procesuală.

    3copul coparticipării procesuale este soluţionarea unui litigiu faţă de mai mulţi subiecţi de drept.

    ?emeiul coparticipării este că subiecţii care trebuie să participe drept coreclamanţi sau cop#r#ţi sunt legaţi cu

    raportul material litigios.

    egislatorul împarte coparticiparea în doua categorii:

    %oparticipare procesuală obligatorie şi coparticiparie procesuală  facultativă.  3ediul materiei coparticipării

    obligatorii îl constituie art. ,& r % Astfel! o acţiune poate fi intentată în comun de mai mulţi reclamanţi sau

    împotriva mai multor p#r#ţi. %oparticiparea procesuală se admite dacă: a" obiectul litigiului îl constituie drepturile

    şi obligaţiile comune mai multor reclamanţi sau p#r#ţi 8b" drepturile şi obligaţiile reclamanţilor şi p#r#ţilor decurg

    din aceleaşi temeiuri de fapt sau de drept8 c" drepturile şi obligaţiile ce formează obiectul litigiului sunt de aceeaşi

    natură.

    Ciecare reclamant sau p#r#t participă în proces independent faţă de cealaltă parte. %oparticipanţii pot

    încredinţa susţinerea procesului unui sau mai multor coparticipanţi.

    ;eferitor la coparticiparea facultativă! art. ,2 %..% prevede: Gentru judecarea rapidă şi justă a litigiilor!

    instanţa judecătorească este în drept să admită e$aminarea concomitentă a mai multor pretenţii înaintate de mai

    mulţi reclamanţi către acelaşi p#r#t ori de către un reclamant către mai mulţi p#r#ţi! ori de mai mulţi reclamanţi

    împotriva mai multor p#r#ţi inclusiv în cazul c#nd fiecare pretenţie poate fi e$aminată şi e$ecutată de sine

    stătător"! c#nd ele se află în cone$iune prin raportul material juridic dintre coparticipanţi! prin pretenţiile înaintate

    sau probele comune şi c#nd e$istă posibilitatea e$aminării lor în aceeaşi procedură şi de aceeaşi instanţă(.

    c Noţiune de parte nerespectiv- în proces. #ondiţiile !i procedura de suro(are a p-rţii care

    *i(ureaz- (re!it în proces

    /acă în cadrul pregătirii pricinii către dezbaterile judiciare sau in timpul e$aminării ei în şedinţa de

     judecată se constată că acţiunea nu a fost intentată de persoana interesată sau nu este îndreptată împotriva

     persoanei care trebuie să răspundă în acţiunea dată! instanţa! cu consimţăm#ntul reclamantului! poate dispune!

    fără a înceta procesul! înlocuirea reclamantului sau paratului nerespectiv cu reclamantul sau p#r#tul respectiv

    dacă rin înlocuirea uneia dintre părţi nu se scimbă competenţa în e$aminarea pricinii artea nerespectivă este

     persoana fizică sau persoana juridică în privinţa căreia! conform materialelor dîn dosar! se e$clude presupunerea

    că ea este subiect al raportului material litigios. oate e$ista p#r#t nerespectiv sau reclamant nerespectiv.

     %eclamantul nerespectiv este persoana reclamantul în privinţa căreia se e$clude presupunerea că ea este

    &2

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    24/115

    titularul unui drept sau al unui interes pe care îl apără. /ar e$istă presupunerea că p#r#tul a încălcat dreptul

    litigios.

    /reptul procesual civil prevede instituţia subrogării părţii nerespective cu cea respectivă.

    /acă reclamantul nerespectiv nu consimte să fie înlocuit cu o altă persoană! aceasta poate interveni în

     proces în calitate de intervenient principal. în astfel de cazuri! instanţa judecătorească consemnează persoanei

    interesate dreptul de a interveni în proces în calitate de intervenient principal.

     #3r3tul nerespectiv este persoana în privinţa căreia se e$clude presupunerea că ea are careva obligaţii

     juridice în legătură cu acţiunea intentată! însă persistă presupunerea că reclamantul dispune de anumite drepturi

    şi ele urmează să fie apărate în judecată.

    /acă reclamantul nu este de acord cu înlocuirea p#r#tului nerespectiv! instanţa e$aminează pricina conform

    acţiunii intentate! în cazul imposibilităţii de a e$amina pricina fără a atrage în proces cop#r#tul! instanţa îl poate

    atrage din oficiu.

    /upă înlocuirea reclamantului sau p#r#tului nerespectiv! dezbaterile judiciare se reiau.

    0nstanţa legalizează înlocuirea părţii nerespective printr-o înceiere motivată! care nu se supune recursului.

    d" 3uccesiunea în drepturile procedurale

    3uccesiunea în drepturile procedurale apare în cazuile în care în procesul pornit are loc trecerea drepturilor şi

    obligaţiilor procesuale ale posesorului în drepturi materiale reclamant! p#r#t! intervenient! petiţionar! persoană

    interesată" la o altă persoană - succesor în drepturi sau obligaţii! în legătură cu ieşirea din proces a

     predecesorului în drepturi sau obligaţii! cu ocuparea poziţiei lui procedurale de către succesorul în drepturi.

    Aceasta instituţie este reglementată de [email protected]' %..%: (în cazul ieşirii uneia din părţi din raportul juridic litigios

    sau din raportul stabilit prin otăr#re judecătorească deces! reorganizare! cesiunea creanţei! transferarea datoriei

    şi alte cazuri de subrogare"! instanţa permite înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi. 3uccesiunea în drepturi

    este posibilă în orice fază a procesului. Actele săv#rşite p#nă la intrarea în proces a succesorului sunt obligatorii

     pentru acesta în măsura în care ele ar fi fost obligatorii persoanei pe care succesorul în drepturi a subrogat-o(.

    3uccesiunea în drepturi se deosebeşte de subrogarea părţii care figurează greşit în proces prin aceea că

    intervenirea în proces a succesorului în drepturi nu înseamnă începerea unui nou proces.

    Intervenienţii în procesul civil

    a" %onsideraţii generale asupra instituţie în forma sa cea mai simplă! procesul civil are ioc între reclamant şi p#r#t

    cele două părţi în proces"! otăr#rea judecătorească ce se pronunţă av#nd autoritate de lucru judecat numai faţă

    de cei care au participat în procesul respectiv.2

    Dneori însă interes sau legătură cu raportul juridic ce a generat procesul au şi alte persoane. entru ca

    otăr#rea să aibă efect asupra lor! legea permite! în anumite împrejurări! participarea acestora la procesul început.

    otrivit art. 66 %..%! legislatorul atribuie la participanţii la proces şi aşa-numiţii intervenienţi.7ste evident că

    Gintervenient( provine de la cuv#ntul Gintervenţie(. Astfel! ne dăm seama că intervenienţii sunt subiecţi ai

    &4

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    25/115

    instituţiei la intervenţia procesual civilă.

    0ntervenţia poate fi definită ca instituţie procesuală care conferă terţului posibilitatea de a participa din proprie

    iniţiativă la n proces în curs de judecată între alte persoane în scopul valorificării unui drept propriu sau spre a

    sprijini apărarea reclamantului sau paratului.

    %odul de procedură civilă consacră două forme ale intervenţiei în procesul cil:

    - intervenţia în interes propriu şi

    - intervenţia în interesul uneia dintre părţi.

    0ntervenţia în interes propriu mai este denumită şi intervenţie principală sau agresivă! iar intervenţia în

    interesul uneia dintre părţi mai poartă denumirea de intervenţie accesorie! au$iliară! alăturată sau conservatoare.J

    /istincţia dintre cele două forme ale intervenţiei! în principal! ţine de scopul diferit urmărit de către intervenient.

    În cazul intervenţiei principale terţul urmăreşte valorificarea unui drept propriu în confruntarea sa cu părţile

     principale sau numai cu una din ele. 3pre a ajunge la o atare finalitate! terţul e$ercită practic o acţiune civilă

    distinctă. 3ituaţia este cu totul diferită în cazul intervenţiei accesorii. /e data aceasta terţul acţionează doar pentru

    a sprijini apărarea uneia dintre părţile principale.6

    /reptul de a participa la un proces civil ce se desfăşoară între alte părţi nu poate fi acordat necondiţionat! ci

    în mod firesc trebuie să fie supus unor cerinţe de fond şi de formă. în primul r#nd! şi în cazul participării terţelor

     persoane în procesul civil trebuie să fie întrunite condiţiile necesare pentru îndeplinirea oricărei activităţi

     judiciare: capacitatea procesuală de folosinţă! capacitatea procesuală de e$erciţiu! calitatea procesuală şi afir-

    marea unui interes. în al doilea r#nd! este condiţia e$istenţei unui proces în curs de judecată.

    %ondiţia e$istenţei unui proces civil în curs de judecată între alte persoane este determinată de caracterul

    incident al tuturor formelor de participare a terţelor persoane la procesul civil. în cazul intervenţiei! condiţia

    enunţată poate fi desprinsă ciar din art. ,6 alin. 1" %..%.: G)rice persoană interesată poate interveni într-un

     proces ce se desfăşoară între alte persoane(.

    ) altă condiţie de intervenţie a terţilor în proces ar fi e$is-nta unei legături de cone$itate! care implică anumite

    relaţii Antre cererea privind participarea terţilor şi cererea principală! de aşa natură înc#t protejarea unui interes al

    terţului sau al uneia dintre părţi nu s-ar putea realiza fără soluţionarea cone$ă a cererilor respective.

     b" 0ntervenţia principalăegea oferă persoanei fizice sau juridice posibilitatea de a-şi apăra dreptul subiectiv la timp! intervenind în

     procesul pornit în calitate de intervenient care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului.

    otrivit art. ,6 alin. 1" %..%.: G0ntervenţia este în interesul propriu c#nd intervenientul invocă un drept al

    său asupra obiectului litigiului(.

    0ntervenţia principală constituie! în primul r#nd! un incident procedural de natură să amplifică cadrul iniţial

    cu privire la părţile în proces. Dn asemenea incident este determinat de iniţiativa unei terţe persoane. /in acest

     punct de vedere! un atare incident se deosebeşte de celelalte incidente ce pot aduce modificări în legătură cuacţiunea sau cu mijloacele de apărare şi care sunt determinate de părţile principale.,

    /in  punctul de vedere al conţinutului! intervenţia principală constituie o veritabilă acţiune civilă! întruc#t&6

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    26/115

     prin intermediul ei se urmăreşte valorificarea unui drept subiectiv. Acest caracter al intervenţiei principale este

    incontestabil. într-adevăr! prin intermediul intervenţiei principale terţul urmăreşte valorificarea unui drept

     propriu. /e aceea! pentru e$ercitarea intervenţiei principale sunt necesare aceleaşi condiţii ca şi pentru acţiunea

    civilă[email protected] %u toate acestea! intervenţia principală nu poate fi identificata întru totul cu acţiunea civilă propriu-zisă.

    între cele două instituţii e$istă deosebiri importante care sunt determinate şi de cerinţele specifice de e$ercitare a

    intervenţiei. 0ntervenţia principală poate fi definită ca o acţiune prin care terţul interve-nient formulează o

     pretenţie distinctă! dar cone$ă cu cererea principală! într-un proces ce se desfăşoară între alte persoane! în scopul

    obţinerii unei otăr#ri judecătoreşti favorabile.

    otrivit art. ,B %..%.! intervenţia principală se poate face pană la începerea dezbaterii pricinii în fond în

     primă instanţă alin. &""! precum şi în instanţa de apel! cu condiţia consimţăm#ntului părţilor alin. 2"".

    /in momentul admiterii intervenientului care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului în

     proces! el dispune de drepturi şi obligaţii pe care le are reclamantul în proces.

    0ntervenţia principală se soluţionează odată cu acţiunea principală! în cazul în care se constată că acţiunea

    intervenientului principal nu se raportează la obiectul litigiului! instanţa pronunţă o înceiere prin care refuză să a

    e$amineze concomitent cu acţiunea iniţială a reclamantului. în astfel de cazuri! intervenientul principal nu decade

    din dreptul de a cere intentarea unui proces pe baze generale.

    În unele cazuri terţa persoană poate să nu aibă cunoştinţă despre e$aminarea pricinii în judecată. /e aceea!

    dacă în cadrul pregătirii pricinii către dezbaterile judiciare sau în timpul e$aminării ei în şedinţa de judecată se

    constată că e$istă persoane care pot să declare pretenţii proprii asupra obiectului litigiului dintre părţile iniţiale!

    instanţa este în drept să le înştiinţeze despre procesul pornit şi să le e$plice dreptul lor de a intenta acţiune în

    termen de zece zile de la primirea înştiinţării. în cazul în care persoana interesată este înştiinţată în faza dezbaterii

     pricinii în şedinţa de judecată! procesul se am#nă art. ,, %..%.".

    3ituaţia procesuală a intervenientului care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului se

    aseamănă cu situaţia procesuală a coreclamantului! cu deosebirea că:

     M intervenientul întotdeauna intervine în procesul deja pornit8

     M pretenţiile intervenientului survin din alte sau din aceleaşi cauze ca şi ale reclamantului şi întotdeauna

    complet sau

     parţial e$clude pretenţia ultimului.0ntervenţia principală este una din formele de participare a terţilor în proces a cărei aplicabilitate în practică

    este frecventă. %el

    mai des! intervenţia principală este e$ercitată în cadrul acţiunii imobiliare! în litigiile locative! precum şi în

    litigiile succesorale.

    c" 0ntervenţia accesorie

    otrivit art. ,@ alin. 1" %..%.! persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate intervenialături de reclamant sau de p#r#t p#nă la înciderea dezbaterilor judiciare în orice instanţă dacă otăr#rea

     pronunţată ar putea influenţa drepturile şi obligaţiile lui faţă de una din părţi.

    &,

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    27/115

    0ntervenţia accesorie are un scop limitat! întruc#t cel ce realizează intervenţia nu invocă un drept propriu şi

    nu urmăreşte pronunţarea unei otăr#ri pentru el! ci pentru partea în favoarea căreia a intervenit.

    în literatura de specialitate intervenţia accesorie este denumită şi intervenţie conservatoare sau au$iliară.

    /enumirea este sugestivă pentru a e$prima principiul potrivit căruia terţul nu reclamă un drept propriu în justiţie!

    respectiv o pretenţie distinctă de pretenţia părţii în favoarea căreia a intervenit. Aceasta nu înseamnă totuşi că

    terţul se converteşte într-un simplu apărător al părţii în favoarea căreia a intervenit. într-adevăr! terţul are un

    interes propriu în participarea la activitatea judiciară! întruc#t prin intervenţia formulată poate evita o acţiune

    ulterioară împotriva sa. Dtilitatea şi importanţa intervenţiei accesorii rezidă tocmai în necesitatea apărării pe

    această cale a unor interese proprii ale terţului.

    0ntervenţia în proces de partea reclamantului sau p#r#tului nu creează pentru intervenientul accesoriu

    condiţia de parte coparticipant" în litigiul dintre reclamant şi p#r#t. 0ntervenientul accesoriu nu este considerat

    subiect al relaţiei juridice material litigioase şi nu formulează nici un fel de pretenţii proprii asupra obiectului

    litigiului. /e aceea! legea nu acordă intervenientului accesoriu volumul de drepturi şi obligaţii ca şi părţilor.

    Astfel! art. , %..%. prevede: G0ntervenientul accesoriu are drepturile şi obligaţiile procedurale ale părţii

    căreia i se alătură! cu  e$cepţia dreptului de a modifica temeiul şi obiectul acţiunii! de a majora sau reduce

    cuantumul pretenţiilor din acţiune! precum şi de a renunţa la acţiune! de a recunoaşte acţiunea sau de a înceia

    tranzacţie! de a înainta acţiune reconvenţională sau de a cere e$ecutarea silită a otăr#rii! înceierii sau deciziei

     judecătoreşti(.

    0ntervenientul accesoriu poate interveni în proces at#t la cererea sa! c#t şi la cererea uneia dintre părţi sau din

    oficiu. Astfel! art. ,B alin. 1" prevede: G/acă! în urma pronunţării otăr#rii! partea în proces obţine un drept faţă

    de intervenientul accesoriu sau acesta poate înainta pretenţii împotriva ei! partea interesată este obligată să-L

    înştiinţeze despre pornirea procesului şi să prezinte în judecată un demers! solicit#nd introducerea lui în proces. 0n

    acest scop! partea interesată depune în judecată o cerere! copia de pe care o e$pediază intervenientului accesoriu!

     precum şi e$plicaţia dreptului acestuia de a interveni în proces în timp de 16 zile(.

     +eintervenirea în proces fără motive întemeiate a intervenientului accesoriu! înştiinţat în modul descris mai

    sus! îl decade din dreptul de a dovedi că litigiul a fost soluţionat greşit din cauza incorectitudinii în proces a părţii

    la care urma să se alăture în măsura în care nu dovedeşte că e$plicaţiile! acţiunile şi mijloacele de apărare ale

     părţii au fost greşite din intenţie sau din culpă gravă.

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    28/115

    a" ?emeiurile şi formele de participare a procurorului în procesul civil

    %onform art. @1 pct. 1" %..%.! procurorul participă la judecarea pricinilor civile în primă instanţă! în

    calitate de participant la proces! dacă el însuşi 1-a pornit în condiţiile legii.

    Acţiunea în apărarea drepturilor! libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror numai

    la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate!

    v#rstă înaintată! incapabilitate sau din alte motive întemeiate. Acţiunea în apărarea intereselor persoaneiincapabile poate fi înaintată de procuror indiferent de e$istenţa cererii persoanei interesate sau a reprezentantului

    ei legal. în cazurile prevăzute de lege! procurorul este în drept să se adreseze în judecată în apărarea drepturilor!

    libertăţilor şi intereselor legitime ale unui număr nelimitat de persoane.

    rocurorul este în drept să înainteze o acţiune sau o cerere în apărarea drepturilor şi intereselor statului şi ale

    societăţii ce ţin de:

    - formarea şi e$ecutarea bugetului8

    - protecţia proprietăţii aflate în posesiunea e$clusivă a statului8- rezilierea contractului care lezează statul şi interesele lui8

    - perceperea unei sume în beneficiul agenţilor economici în al căror capital statutar statul are cotă-parte8

    - declararea! în condiţiile legii a actelor normative ale auto rităţilor publice! ale altor organe şi organizaţii!

    ale persoa

    nelor oficiale sau funcţionarilor publici ca fiind nule8

    - perceperea în beneficiul statului a bunurilor dob#ndite ilicit8

    - anularea înregistrării şi licidarea persoanei juridice în cazul încălcării modului stabilit de constituire!

     precum şi

    urmărirea veniturilor ei ilicite8

    - protecţia mediului înconjurător8

    - în alte cazuri prevăzute de lege art. @1 pct. &"! 2" %..%.".

     b" /repturile şi obligaţiile procedurale ale procurorului

    rocurorul care a intentat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant! cu e$cepţia dreptului

    de a înceia tranzacţii. ;enunţarea procurorului la pretenţiile înaintate în apărarea intereselor unei alte persoane

    nu o privează pe aceasta sau pe reprezentantul ei legal de dreptul de a cere e$aminarea pricinii în fond. /acă

    reclamantul renunţă să intervină în procesul intentat de procuror! instanţa scoate cererea de pe rol.

    $. Participarea în procesul civil a autorit-ţilor pulice, or(anizaţiilor, persoanelor *izice în ap-rarea

    drepturilor, liert-ţilor !i intereselor le(itime ale altor persoane

    a" ?emeiurile şi formele de participare

    În cazurile prevăzute de lege! autorităţile publice! organizaţiile! persoanele fizice pot adresa în judecată acţiuni în

    apărarea drepturilor! libertăţilor şi intereselor legitime ale altor persoane! la cererea acestora! sau în apărarea

    &

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    29/115

    drepturilor! libertăţilor şi intereselor legitime ale unui număr nelimitat de persoane [email protected] %..%>. ;eglementarea

     juridică a participării în procesul civil a acestor persoane! care apără nu drepturile sale! ci interesele şi drepturile

    ocrotite de lege ale altor subiecţi! denotă o importantă garanţie a legalităţii înfăptuirii justiţiei.1'

    7ste cunoscut faptul că autorităţile publice pot avea în proces calitatea de părţi sau intervenienţi! ce

    formulează pretenţii proprii! în acele cazuri c#nd ele însele sunt nemijlocit purtători de drepturi şi obligaţiuni! a

    căror apărare o cer instanţei de judecată! c#nd participă în proces în nume propriu şi în apărarea intereselor

     proprii.

    În situaţia e$pusă mai sus ei au interes material-juridic şi  procesual-juridic în mersul procesului. în acest caz ei

    obţin calitatea juridică de reclamant sau p#r#t în proces.

    însă autorităţile publice! organizaţiile şi persoanele fizice pot participa în procesul civil pentru apărarea nu

    numai a drepturilor şi intereselor proprii ocrotite de lege! ci şi pentru apărarea intereselor şi drepturilor altor

     persoane! care sunt subiecţi ai raportului juridic material litigios.

    în acest caz temeiul participării lor în proces va fi interesul lor pentru soluţionarea legală şi întemeiată a

    litigiului! ce reiese din acele funcţii şi obligaţiuni! date prin lege în competenţa organului de stat.

    )rganele de stat se raportă la acea grupă de participanţi! care au doar interes procesual-juridic în mersul

     procesului! participă în proces în nume propriu! dar în apărarea intereselor altor persoane.

    egislaţia prevede doua forme procesuale de participare a autorităţilor publice în procesul civil:

    1. Adresarea în instanţă cu cererea de cemare în judecată în apărarea drepturilor! libertăţilor şi intereselor

    ocrotite de lege ale altor persoane sau ale unui cerc nelimitat de persoane.

    &. 0ntervenirea în proces din iniţiativă proprie sau din ini ţiativa persoanelor participante la proces sau din

    oficiul instanţei pentru darea concluziilor potrivit funcţiei.

    3copul principal al participării în ambele forme constă în apărarea drepturilor şi intereselor persoanelor!

    îndeplinirea obligaţiunilor cu care sunt împuternicite de către stat pentru apărarea acestor drepturi şi interese prin

     participarea la instanţă.

    articip#nd la proces! autorităţile publice apără nu numai drepturile persoanelor ce nemijlocit dispun de ele!

    dar şi interesele statului şi ale societăţii în întregime! adică ordinea de drept.

     b" articiparea la procesul civil a autorităţilor publice pentru depunerea concluziilor 

    În cazurile stabilite de lege! autorităţile publice competente! din propria iniţiativă! la cererea participanţilor

    la proces sau din oficiul instanţei! pot interveni în proces p#nă la pronunţarea otăr#rii în primă instanţă! precum

    şi în instanţa de apel! pentru a depune concluzii! potrivit funcţiei! în vederea apărării dreptu-

    rilor! libertăţilor şi intereselor legitime ale altor persoane! a intereselor statului şi ale societăţii.

    ?emei pentru punerea concluziilor este îndeplinirea anumitor funcţii într-un domeniu .sau altul de

    administrare! ce intră în competenţa organului dat.

    Acestea sunt cazurile c#nd este vorba de recuperarea prejudiciului adus persoanelor în urma scilodirii

    corporale sau altor lezări ale integrităţii corporale în legătură cu e$ercitarea funcţiilor lor la o întreprindere.

    0nstanţa de judecată este obligată să ceară concluzia inspectorului tenic pe protecţia muncii! care va indica

    &B

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    30/115

    care au fost cauzele vătămării sănătăţii.

    a e$aminarea de către instanţa judecătorească a litigiilor privind educaţia copilului este obligatorie at#t

     participarea autorităţii tutelare! precum şi punerea de către ea a concluziilor.

    Atragerea în proces a autorităţilor publice pentru a depune concluzii are loc în faza pregătirii pentru

    dezbaterile judiciare. 0nstanţa de judecată adoptă o înceiere de citare a organelor date! unde va indica toate

     problemele pe care trebuie să le e$amineze organul dat şi să depună concluzia.

    ;eprezentanţii autorităţilor publice la cererea părţilor sau conform înceierii instanţei de judecată vor ieşi la

    faţa locului! efectuează cercetări! e$aminează probe! documente! diferite acte normative! discută cu părţile! alte

     persoane ş.a.m.d.! după care se formulează concluzia. ;eprezentantul organului participă în dezbaterile judiciare

    la e$aminarea materialelor pricinii.(

    /acă în timpul dezbaterilor judiciare sau stabilit alte fapte sau materiale! instanţa de judecată este în drept să

    nu fie de acord cu prima concluzie sau să am#ne pricina şi să oblige autoritatea publică să dea o concluzie

    repetată lu#nd în consideraţie materialele noi.

    articiparea reprezentantului autorităţii publice la şedinţa judiciară nu întotdeauna este necesară. Dneori e

    destulă concluzia acestuia în formă scrisă. /e e$emplu! în cauzele despre restituirea pagubei pricinuite sănătăţii

    este de ajuns concluzia dată în formă scrisă a inspectorului pentru protecţia muncii. însă în unele cazuri prezenţa

    autorităţilor publice este obligatorie! de e$emplu! în cazurile cu privire la educarea copiilor ş. a.

    Autorităţile publice pot depune concluzii ciar p#nă la intentarea procesului din iniţiativa sa. /e regulă!

    condiţiile în care se află copilul se determină de organul de tutelă şi curatelă p#nă la înaintarea cererii în judecată

    despre decăderea din drepturile părinteşti sau despre luarea copilului de la părinţi fără a-l decădea din drepturile

     părinteşti.

    %oncluziile autorităţilor publice! incluse de instanţă ca participante la proces sau care au intervenit în proces

    din proprie iniţiativă! se citesc în şedinţa de judecată8 după aceasta instanţa şi participanţii la proces poţ pune

    întrebări împuterniciţilor acestor organe în scopul clarificării şi completării concluziilor.

    /acă autoritatea publică este atrasă în proces de instanţa de judecată! atunci punerea concluziei este nu

    numai un drept al organului dat! ci şi o obligaţiune.

    %oncluziile autorităţilor publice au o importanţă deosebită! însă trebuie să menţionăm că ele nu sunt

    obligatorii pentru instanţa de judecată.

    c" /repturile şi obligaţiile procedurale

    )rganele! organizaţiile! persoanele fizice care au intentat proces în apărarea intereselor unei alte persoane au

    drepturi şi obligaţii procedurale de reclamant! cu e$cepţia dreptului de a înceia tranzacţie.

    în cazul participării la proces a autorităţilor publice pentru a depune concluzii! autorităţile menţionate au

    drepturile procedurale de participant la proces specificate în art. 6, %..%.! precum şi în alte legi.

    d" /eosebirea poziţiei procedurale a autorităţilor publice de alţi participanţi la proces

    1. Autorităţile publice se deosebesc de părţi şi intervenienţi prin aceea că nu sunt subiecţi ai raportului

    2'

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    31/115

    material litigios.

      &. Autorităţile publice se deosebesc de reprezentanţii păr ţilor! intervenienţi prin aceea că! intent#nd procesul!

    ei participăîn nume propriu şi nu este nevoie de a primi de la părţi procuri speciale sau alte documente cu dreptul

    de a duce procesul.

      2. /eosebirea dintre autorităţile publice şi procuror constă în aceea că procurorul poate participa la toate

    tipurile de litigii c#nd este necesară apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor! persoanelor în

    v#rstă! intereselor statului şi ale societăţii. e c#nd autorităţile publice participă numai la judecarea pricinilor la

    care conform competenţei lor pot da o concluzie într-un domeniu sau altul.

      4. /e asemenea! e$istă deosebire între concluziile autorităţilor publice şi concluziile e$pertului. 7$pertul este

     persoana care nu este interesată în mersul procesului! pe c#nd împuternicitul autorităţii publice are interes!

    reieşind din scopul îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin. 7$pertul este numit printr-o înceiere a instanţei de

     judecată şi el răspunde la întrebările adresate de către instanţa de judecată şi răspunsul se referă numai la stabi-

    lirea faptelor sau la aprecierea lor. Autoritatea publică! însă! nu se limitează numai 0a aprecierea faptelor - el poate

    să-şi e$pună părerea referitor la faptul care otăr#re a instanţei de judecată va fi mai corectă.

    % /eprezentarea în instanţa judec-toreasc-

    a" +oţiunea! temeiurile şi formele de reprezentare

    ersoanele fizice pot să-şi apere interesele şi drepturile ocrotite de lege în instanţa de judecată personal sau prin

    reprezentanţi12. articiparea personală a cetăţeanului la proces nu-1 decade din dreptul de a avea în acest proces

    un reprezentant.

    În procesul civil! personale juridice sunt reprezentate în instanţă de către organele lor de administrare!acţion#nd în limitele împuternicirilor ce le sunt acordate prin lege! statut sau regulament ori de către reprezentanţi.

    %onducătorii de organizaţii! care se prezintă în calitate de organ al persoanei juridice! prezintă instanţei

    documentele ce atestă funcţia sau împuternicirile pe care le deţin! ori! după caz! prin actele de constituire.

     +ecesitatea acestei instituţii este determinată de mai multe temeiuri:

    - unii dintre participanţii la proces pot fi incapabili! cu ca pacitate de e$erciţiu limitată sau lipsiţi de ea prin

    otăr#

    rea instanţei de judecată şi în aceste cazuri drepturile şi interesele lor trebuie să le apere părinţii! înfietorii!orga

    nele de tutelă şi curatelă8

    - interesele persoanelor juridice sau fizice pot fi apărate de reprezentanţi8

    - persoanele care nu cunosc legislaţia în vigoare de asemenea pot fi reprezentaţi.

     %eprezentarea juridică este o instituţie procesual civila! c#nd o persoană numită reprezentant îndeplineşte în

    instanţa de judecată acte procedurale în baza împuternicirilor date de către altă persoană numită reprezentat.

    0n funcţie de importanţa juridică a voinţei persoanelor reprezentate pentru apariţia reprezentării judiciare!

    evidenţiem:

    - reprezentare obligatorie legală! pentru apariţia căreia nu se cere acordul persoanei reprezentate8

    21

  • 8/17/2019 drept procesual civil.pdf

    32/115

    - reprezentare neobligatorie! care poate apărea doar la dorinţa persoanei reprezentate.

     %eprezentarea obligatorie legală se e$ercită în apărarea drepturilor! libertăţilor şi intereselor persoanelor

    fizice ce nu au capacitate de e$erciţiu deplină şi persoanelor fizice declarate ca av#nd capacitate de e$erciţiu

    limită.

    7$presia (reprezentare obligatorie legală( se e$plică prin faptul că persoana! datorită incapacităţii de e$erciţiu

    totale sau parţiale nu poate! de sine stătător să-şi aleagă reprezentant! de aceea reprezentantul este stabilit de

    lege.12

    /repturile şi interesele ocrotite prin lege ale persoanelor ce nu au capacitatea deplină de e$erciţiu şi ale celor

    declarate ca avînd capacitatea de e$erciţiu limitată sunt apărate înaintea instanţei de către părinţi! înfietori! tutorii

    sau curatorii! de alte persoane cărora acest drept le este acordat de lege. Aceştia vor prezenta instanţei

    documentele care certifică împuternicirile lor. ;eprezentanţii legali săv#rşesc în numele celor reprezentaţi toate

    actele de procedură! pe care are dreptul să le săv#rşească cel reprezentat! cu restricţiile prevăzute de lege.   În

     procesul în care urmează s# participe o persoană! declarată dispărută fără urmă în modul stabilit de lege! aceasta v

    a fi reprezentată de administratorul fiduciar sau de tutorele numit în conformitate cu legea.   În procesul în care

    urmează să participe moştenitorul unei persoane decedate sau al unei persoane declarată decedată după procedura

    stabilită! dacă succesiunea nu a fost acceptată de nimeni! acesta va fi reprezentat de custodele sau tutorele numit

    în conformitate cu legea.

    În cazurile prevăzute mai sus! părinţii! înfietorii! tutorii sau curatorii pot încredinţa ducerea procesului în

    instanţa de judecată unei alte persoane! alese de ei în calitate de reprezentant. ;eprezentantul legal poate fi cemat

     personal în judecată pentru a da e$plicaţii referitor la actele pe care le-a înceiat sau săv#rşit în această calitate.

     %eprezentarea neobliga