fiŞa disciplinei -...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Studii de licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare de arhitectura III +IV 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs / prelegeri Sefii de ateliier conf. statelor de plata 2.4.Titularul activităţilor de seminar (atelier) Cadrele didactice ale anului II conf. statelor de plata 2.5. Anul de studiu II /2015-2016 2.6.Semestrul 3 + 4 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe an / două semestre/ al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs 1 3.3 lucrari practice (atelier) 11 3.4 Total ore din planul de învăţământ 336 din care: 3.5 curs 28 3.6 lucrari practice (atelier) 308 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 18 Documentare suplimentară în bibliotecă, din carti si reviste de specialitate si de pe site-urile specializate de arhitectura (internet) 80 Pregătire teme, referate, portofolii şi eseuri 84 Tutoriat 14 Examinări 48 Alte activităţi (realizare machete) 24 3.7 Total ore studiu individual (doua semestre) 268 3.9 Total ore pe an (două semestre) 604 3.10 Număr de credite 24 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de istoria artei si arhitecturii, geometrie descriptiva 4.2 de competenţe Abilitati de utilizare software de redactare si randare, abilitati de desen, vederea in spatiu, capacitatea de analiza a imaginii vizuale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu echipament de predare multimedia si acces la internet 5.2. de desfăşurare a lucrarilor practice Lucrarile se desfasoara in sali dotate cu plansete individuale si facilitati de utilizare echipamente multimedia 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Dobandirea unei obisnuinte a disciplinei studiului organizat, intens si sustinut pe o tema teoretica data – locuinta unifamiliala Abilitatea de a intocmi o baza de date din surse bibliografice complexe pe o tema data intr-un sistem structurat coerent si ordonat Capacitatea de a efectua o analiza complexa (functionala, structurala, spatiala, compozitionala, stilistica) a unui obiect de arhitectura utilizand diagrame Structurarea unui sistem propriu de analiza a obiectului de arhitectura prin raportare la principii generale de compozitie a spatiului Abilitatea de a-si explica ideile prin desen si de a si le sustine printr-un discurs coerent, succint si clar Intelegerea si stapanirea relatiei concept – forma – reprezentare, trinom specific proiectarii de arhitectura Intelegerea relatiei intre concept si reprezentarea sa diagramatica prin diagrama-concept, schita rezumativa a ideii de baza a unui proiect de arhitectura Intelegerea relatiei obiect de arhitectura, context (context anterior si exterior)

Com

pete

nţe

trans

vesa

le

Dobandirea unui limbaj specific domeniului arhitecturii, adecvat explicarii clare si succinte a fenomenologiei arhitecturii Deprinderea obisnuintei de a situa obiectul de arhitectura atat in contextul interior al programului si specificului arhitecturii dar si in context exterior, pornind intotdeauna de la teritoriu ca determinantul principal al ratiunilor generatoare conceptual ale arhitecturii. Stapanirea unui instrumentar de raportare critica la obiectul de arhitectura atat in faza de generare a conceptului cat si in cea de analiza post-procesuala Dezvoltarea capacitatii de a lucra in echipa Dezvoltarea abilitatilor de comunicare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Se urmareste ca pe o perioada de doi ani (anii I si II de studiu) sa cuprinda un pachet de cunostinte elementare

fundamentale legate de principiile de conformarea spatiului arhitectural, specifice proiectarii de arhitectura, care sa constituie fundamentul pentru abordarea ulterioara a arhitecturii dpdv tehnic, functional si structural Constituirea unui set de instrumente si proceduri cu care, in general, arhitectul opereaza in compunerea spatiului arhitectural-urbanistic, si pe care studentii trebuie sa le inteleaga si sa se obisnuiasca rapid sa le utilizeze pentru a-si gandi singuri propriile proiecte.

7.2 Obiectivele specifice Anul II de studiu este axat pe doua teme esentiale: relatia context interior (functiune, structura, compozitia spatiului) – expresie arhitecturala (cercetare: locuinta unifamiliala -semestrul I) si relatia obiect de arhitectura – context exterior si context anterior (spatiu privat – spatiu public – semestrul II)

8. Conţinuturi 8.1 Prelegeri Metode de predare Observaţii Analiza compozitionala multicriteriala principii formatoare (precedente in arhitectura)

Pentru o antrenare activa, participativa pe parcursul prelegerii studentii sunt stimulati sa comenteze si sa puna intrebari oricand in timpul prelegerii. Prelegerile sunt axate pe prezentari de tip power-point cu imagini comentate de lector.

Pentru a pregati activitatea de proiectare, in prima saptamana a anului universitar studentii audiaza “pachet” o serie de prelegeri care sa fundamenteze modul de elaborare a unei analize compozitionale multicriteriale utilizand diagrame-concept. Suportul de curs este pus la dispozitia studentilor pe un blog dedicat anului I;se recomanda studentilor sa parcurga cursul inainte de prelegere pentru o mai buna fixare a cunostintelor. Prelegerile sunt structurate dupa lucrarea nr.1 din bibliografie

Bibliografie Obligatorie minimal 1). Clarck, Roger H. / Pause, Michael – Precedents in Architecture, analytic diagrams, formative ideas and partis, Third Edition / John Wiley & Sons, 2006 2). Agent, Dan – Analiza Compozitionala Diagramatica, Ed.Militara, Bucuresti, 2010 3). Malgrave, Henry Francis – Architectural Theory Volume II 1871-2005, Blackwell, Malden US 2005 Suplimentara 3). Halton, Don – Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009 4). Unwin, Simon – Analysing Architecture / Routledge, 2003 5). Baker, Geoffrey, H. – Desing Strategies in Architecture / Rotledge, 1989, 1996 6). Scherr, Richard – The Grid, Form and process in architectural design / Universalia Publishers, 2001 8.2 Lucrari test / Schita de schita Metode de predare Observaţii In saptamana premergatoare testului, ultima

sedinta de atelier este dedicata unui colocviu pentru pregatirea testului. Fara a se prezenta studentilor exact tema test (schita de schita) se abordeaza din punct de vedere teoretic tema generala in care se va inscrie tema testului.

Se urmareste prin acest tip de test, traditional in facultatile de arhitectura din Romania, verificarea in conditii de stres a capacitatii de raspuns a a studentilor intr-un interval de timp foarte scurt (8 ore). Temele testelor se inscriu in tematica generala a semestrului, cu un accent deosebit pus pe logica conceptuala si creativitate.

1. Schita nr.1 – semestrul I Schita pe tema locuintei unifamiliale – locuinta in conditii extreme de context exterior

2. Schita nr.2 – semestrul I Idem 1. Schita nr.1 – semestrul II Schita pe tema relatiei spatiu privat – spatiu public 2. Schita nr.2 – semestrul II Idem 8.3 Atelier de proiectare 1. Proiect nr.1: Studiul locuintei Studiu analitic multi-criterial

Proiectul constituie o primă introducere a studenţilor în domeniul cercetării. Obiectul cercetării: locuinţa unifamililă. Studiul se defăsoară în trei etape (1) documentare şi constituirea unei baze de date pe fişe standard în format ppt; (2) analiza multicriterială (funcţională, structurală, spaţială, volumetrică, compoziţională, etc.) pe bază de diagrame a exemplellor documentate şi (3) sinteza – determinarea unor tipologii specifice

2. Proiect nr.2: Locuinţa à la maniere de ...

Idem Se cere studenţilor, utilizând intrumentarul analitic parcurs la proiectul precedent, să facă o analiză multicriterială a proiectului unui arhitect cunoscut şi sa elaboreze un proiect urmand principiile decelate.

3. Proiect nr.3: Locuinţa minimala

Idem Proiectarea unei locuinte de urgenta cu suprafetele minime prevazute de legislatia in vigoare

4. Proiect nr.4: Mic muzeu in sit natural

Idem Proiectul are la baza intelegerea si interpretarea raportului arhitectura -peisaj

5. Proiect nr.5: Scoala urbana pentru clasele 0-8

Idem Relaţia spaţiu privat – spaţiu public constituie obiectul studiului acestui proiect în care se cere studenţilor să imagineze un spaţiu public diferenţiat printr-o utilizare cu caracter semi-public.

6. Proiect de verificare

Ultimul proiect este un test pe o tema ce sintetizeaza elementele studiate pe parcursul semestrului. Proiectul se elaboreaza de catre studenti fara corecturi din partea profesorului.

Proiectul reia tema relaţiei spaţiu privat – spaţiu public.

Bibliografie [1] Andresoiu, Bruno editor – Alvaro Siza 54 proiecte, Igloo profil 2008 [2] Barragan – Complete works, Princeton Architectural Press 1996 [3] Clark, H.Roger and Pause, Michael – Precedents in Architecture, Analytic Diagrams, Formative Ideas, and Partis, third edition, John Wiley & Sons, NY, 2005 [4] Davies,Colin – “Key Houses of the Twentieth Century/Plans, Sections, Elevations”, Norton 2006

[5] Eisenman, Peter – Written into the Void, Selected Writings 1990-2004, Yale University Press, 2007 [6] Gregory, Rob – “Key Contemporary Buildings/Plans, Sections, Elevations”, Norton 2008 [7] Jodidio Philip – Richard Meier, Taschen, Koln 1995 [8] Malgrave, Henry Francis – Architectural Theory Volume II 1871-2005, Blackwell, Malden US 2005 [9] Moore, Charles – “The Place of Houses”, University of California Press, 2000 [10] Pizzi, Emilio – Botta The complete works 1960-1985, Artemis, Zurich 1993 [11] Risselada, Max – “Raumplan versus Plan Libre”, 010 Publishers 2009 [12] Weston, Richard – “Key Buildings of the Twentieth Century/Plans, Sections, Elevations”, Norton 2006 [13] Revista AD “Architectural Monographs No.17”- Robert A.M. Stern, Academy Editions, 1991 [14] Revista AD “Architectural Monographs No.30”- Rob Krier, Academy Editions, 1991 [15] Revista AD 7-8/1983, AD Profile 48 – Abstract Representation, Academy Editions, 1983 [16] Revista AD 5-6/1980, AD Profile 28 – Post-Modern Classicism, Academy Editions, 1980 [17] Revista 2G n.39-40 / 2006 – Gerrit Th.Rietveld Houses [18] Revista 2G n.50 /2009 – Sou Fujimoto [19] Revista Japan Architect Extra Edition 18/1995 Kisho Kurokawa, Shinkenchiku, Tokyo 1995 [20] Revista Japan Architect 230/1976 si 295-296/1981, Arata Isozaki, Shinkenchiku Tokyo 1976/1981 [21] Revista Japan Architect 292/1981, Maiyumi Miyawaki, Shinkenchiku Tokyo 1981 [22] Revista Japan Architect Library no.2/1993, Toyo Ito, Shinkenchiku Tokyo 1993 [23] Revista A+U Extra Edition: Mario Botta, September 1986, A+U Editions, Tokyo 1986 [24] Revista El Croquis 68/69+95/2000 – Alvaro Siza projects, El Croquis, 2000 [25] Revista El Croquis 127/2005 – John Pwson houses, El Croquis, 2005 [26] Revista El Croquis 131-132/2006 si 133/134/2007 – OMA – Rem Koolhaas 1996-2007 [27] Revista Techniques & Architecture 439/1998 – Alvaro Siza Architecte au Portugal [28] Revista A+U Extra Edition: Robert A.M. Stern, July 1982, A+U Editions, Tokyo 1982 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Temele de proiect sunt puse la dispozitia oricaror arhitecti interesati, pe blogul anului I, urmarindu-se printr-un dialog activ cu acestia acordarea in permanenta a acestora cu sugestiile si observatiile formulate. S-a remarcat in decursul ultimilor ani un interes deosebit pentru modul cum este gândită şi structurată tematica . 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4.1 Prelegeri Participarea in cadrul prelegerilor cu

intrebari, comentarii, exemple, rapeluri istorice si stilistice, etc.

Se inregistreaza frecventa si participarea activa la orele de prelegeri

-

10.4.2 Schite de schita Tema cuprinde un set de criterii de evaluare ce constituie baza evaluarii. Evaluarea are la baza principiul adecvarii solutiilor propuse la criteriile enuntate. Evaluarea se face „pozitiv” apreciind ideea si modul de reprezentare a ideii.

Se apreciaza capacitatea studentului de a raspunde intr-un timp scurt (8 ore) la o tema ce presupune o abordare analitica si conceptuala aparte. Este de asemenea apreciata modalitatea aleasa pentru a-si reprezenta ideea-concept

Fiecare semestru acorda 2 credite pentru schita de schita. Studentul trebuie sa obtina nota de trecere 5 (cinci) la cel putin o schita pe fiecare semestru. Nota finala este cea mai mare pe fiecare semestru in parte.

10.4.3 Atelier de proiectare 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.5 Evaluare finala Prin temă se stabilesc criteriile de

evaluare şi ponderea fiecărui criteriu iar membrii comisiei de evaluare apreciază nota în funcţie de aceste criterii prestabilite, cunoscute de studenţi

Fiecare proiect este evaluat de p comisie formată din 6 cadre didactice (câte 3 pentru fiecare grupă), Fiecare cadru didactic evaluează individual proiectul după criteriile prestabilite iar nota se calculează ca medie aritmetică a celor 6 note

Ponderea fiecărui proiect este egală, indiferent de numărul de credite aferent.

10.6 Standard minim de performanţă - Condiţia de promovare a anului este cumularea, indiferent de nota cu care a fost evaluat fiecare proiect, a 50% din numărul total de credite adică minim 12 credite

(inclusiv cele 2 credite acordate schitelor) - Conditia de obtinere a celor doua credite acordate schitelor pe fiecare semestru este obtinerea notei minime 5 (cinci) la cel putin una din cele doua schite. - Condiţia de promovare a fiecărui proiect – în afară de nota minimă 5 (cinci) şi îndeplinirea a două condiţii stabilite prin regulamentul facultăţii, adică prezenţa la minim

80% din şedinţele de atelier şi efectuarea unui minim de 50% de corecturi. În cazul nerespectării uneia dintre aceste 2 condiţii proiectul se notează cu nota 1 (unu) Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

2. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME III 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II - 2015/2016 2.6.Semestrul IV 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei o 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala prevazuta cu proiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Stapanirea elementelor analizei obiectului de arhitectura • Capacitatea de a intelege si elbora o tema-program • Intelegerea raportului intre principiile compozitional / formale si functiunea obiectului de arhitectura

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Capacitatea de sinteza a informatiilor • Capacitatea de interpretare a informatiei vizuale • Capacitatea de exprimare in scris si de utilizare a vocabularului de specialitate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Stapanirea resorturilor teoretice ale vocabularului formal.

Studiul raportului forma-functiune , cu accent pe expresia contemporana a arhitecturii

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea principalelor programe de arhitectura in evolutia lor istorica, prin exemplele relevante ale secolelor XX si XXI.

8. Conţinuturi 8.1.Programe de locuire în context urban.

Evoluţia istorica a locuirii urbane. Tipuri de locuire. Spaţiile locuinţei.

Metode de predare Prelegere cu prezentare Power point

Observaţii

8.2.Clădiri de birouri. Istoricul programului. Tipuri de clădiri de birouri şi amplasamente. Proiectarea spaţiilor pentru birouri. Ambianţă şi Design

interior.

idem

8.3.Clădiri pentru învăţământ. Istoric. Tipuri de clădiri. Orientarea pedagogică şi Proiectarea spaţiilor pentru învăţământ

idem

8.4 .Clădiri pentru spectacol. Istoric - momente de cotitură. Tipuri de spectacol, tipuri de clădiri. Relatia cu publicul.

idem

8.5.Edificii de cult. Istoric. Edificii religioase contemporane.

idem

8.6.Programul hotelier si arhitectura consumului Evolutie istorica. Elemente de proiectare. Conceptul hotelier.Hotelul urban/ Hotelul turistic. Arhitectura comertului si consumului: restaurante, magazine, centre comerciale.

idem

8.7.Arhitectura si reprezentare - Cladiri guvernamentale , primarii, ministere.

idem

8.8. Muzee - Muzeul cutie si muzeul exponat. Lumina in arhitectura. Muzee de arta contemporana

idem

8.9.Gari si aeroporturi – Istoric. Expresivitatea structurilor arhitecturale

idem

Bibliografie

ADAMS Lawrence, PENNER Richard, RUTES Walter, Hotel Design: Planning and Development , Norton, W. W. & Company, June 2001

BERMUDEZ Julio, Transcending Architecture, CUA Press, 2015 BOULET, Marie-Laure, Christine MOISSINAC, Francoise SOULIGNAC, Auditoriums, (II 44 T/ 102309) BRETON, Gaelle, Theatres, Editions du moniteur, Paris, 1990. (II 77 T/ 102307) CAYWOOD Douglas B. The designer's workspace: ultimate office design, Architectural Press, 2004 CAVANAUGH William J., TOCCI Gregory C., WILKES Joseph A., Architectural Acoustics: Principles and Practice, John Wiley & Sons, 2010 CREANGĂ, Emil, Programe de arhitectură, Ed Fundaţiei România de mâine, Bucureşti.

DOVEY, Kim, Framing Places: Mediating Power in Built Form , Routledge, 2014

DUDEK Mark, Architecture of schools: the new learning environments, Architectural Press, 2000 DUDEK Mark, Kindergarten architecture: space for the imagination , Taylor & Francis, 2000 DUDEK Mark Children's spaces Elsevier, 2005 EDWARDS Brian, The modern airport terminal: new approaches to airport architecture, Routledge, 2005 EDWARDS Brian ,University Architecture, Taylor & Francis, 2014 EDWARDS Brian ,Libraries and Learning Resource Centres,Routledge, 2009 EDWARDS Brian ,The Modern Station: New Approaches to Railway Architecture,Taylor & Francis, 2013 FAIR Alistair, Setting the Scene: Perspectives on Twentieth-Century Theatre Architecture, Ashgate Publishing, Ltd., 30 iul. 2015 FRENCH Hilary, New Urban Housing, Yale University Press, 2006. GREGORY, Rob, Key contemporary buildings, Laurence King Publishing 2008 Haddad ,Elie G; Rifkind David - A Critical History of Contemporary Architecture: 1960-2010 ,Ashgate Publishing, 2014 HARITON Ana Maria, Hotelul urban, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti ,2007. HEATHCOTE, Edwin, Cinema Builders (III 3886 / 109727) HERTZBERGER Herman, Space and Learning: Lessons in Architecture 3, 010 Publishers, 2008

HILLE, T. Modern Schools: A Century of Design for Education ,John Wiley & Sons, 2012

KOHN ,Eugene, KATZ,Paul, Building type basics for office buildings,John Wiley&sons 2002 New York

LORD Dexter; LORD, Barry,The manual of museum planning, Rowman & Littlefield, 1999 MACDONALD Sharon , A Companion to Museum Studies, John Wiley and Sons, 2010 MYERSON Jeremy , ROSS Philip ,Space to work: new office design, Laurence King Publishing, 2006 NEUMAN David J. , Kliment Stephen A. , Building type basics for college and university facilities, John Wiley and Sons, 2003 PARKER David, WOOD,Antony ,The Tall Buildings Reference Book, Routledge 2013 PATRULIUS, Radu Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura tehnică, Bucureşti PEARMAN Hugh, Airports: a century of architecture,Laurence King Publishing, 2004 PFEIFER Günter , BRAUNECK Per , Residential Buildings A Typology, Birkhäuser 2015 PHILLIPS Derek, Daylighting: Natural Light in Architecture Elsevier, 2004 PHILLIPS Derek, Lighting modern buildings, Architectural Press, 2000 PHILLIPS Todd , Kliment Stephen A. , Griebel Michael Building type basics for justice facilities John Wiley and Sons, 2003 RICHARDSON Phyllis, New Sacred Architecture, Laurence King Publishing, 2004 SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Arhitectura modernă şi contemporană, Ed universitară UTCB, 2006. Curs universitar. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Concept si conceptii arhitecturale-programe, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti ,2011

SCOTT Sarah, Architecture for Children, Aust Council for Ed Research, 2010

SELF, Ronnie The Architecture of Art Museums: A Decade of Design: 2000 – 2010 , Routledge, 2014

SMITH ,Korydon ,Introducing Architectural Theory: Debating a Discipline SMITH Routledge, 2013

SCHITTICH Christian, High-Density Housing: Concepts, Planning, Construction, Walter de Gruyter, 2004

TESTA, Carlo, New Educational Facilities, Elvetia, 1975; AR, Education, 1993; Deutsche Bauzeitung, 9/1991

WESTON Richard, Key Buildings of the 20th century, Laurence King Publishing 2004 WOOD Antony, SALIB Ruba ,Guide to Natural Ventilation in High Rise Office Buildings, Routledge, 2013

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Cunoasterea programelor si a expresiei formale contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de calitate- cerinta primordiala a oricarui angajator.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Coerenta si calitatea exprimarii scrise academice.

Adecvarea exemplificarii temei propuse. eseu 20%

Capacitatea de analiza a obiectului arhitectural. Calitatea exprimarii, logica prezentarii.

Comentariu pe fisa de arhitectura. Sustinerea eseului

80%

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă • Cunoasterea principalelor programe de arhitectura in expresia lor contemporana (min 4 programe) • Capacitatea de elaborare a unui eseu • Stapanirea mijloacelor de analiza a obiectului de arhitectura (pe fise comentate)

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

3. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii I 1.6.Programul de studii/Calificarea Licenţă

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria universală a arhitecturii şi artelor I

Antichitatea 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar Disciplină fără seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 3 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 3 3.7 Total ore studiu individual 22 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2

4. Precondiţii 4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de cultură generală şi de istorie universală (cu accent pe antichitate)

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului • Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector; ecran de proiecţie; prize funcţionale); sală cu jaluzele. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Nu este cazul


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu istoriei arhitecturii şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională.

• Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu, pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în decursul istoriei.

• Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural;

• Identificarea, înţelegerea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Executarea sarcinilor profesionale individuale conform unor cerinţe precizate şi în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională, urmând un plan de lucru prestabilit şi cu îndrumare calificată;

• Valorificarea experienţelor profesionale şi transformarea lor în dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor proprii.

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina are ca obiectiv general realizarea unei baze de cunoştiinţe referitoare la abordarea evolutivă a

istoriei artei şi arhitecturii, programele de arhitectură, elementele decorative specifice stilurilor arhitecturale, evoluţia istorică a funcţiunilor, evoluţia şi dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de construcţii, apariţia şi diversificarea materialelor de construcţii, mecanismele de realizare structurală şi volumetrică a obiectelor de arhitectură.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre moştenirea civilizaţiilor antice din bazinul mediteranean şi din spaţiul carpato-dunărean precum şi a civilizaţiilor evului mediu oriental.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii INTRODUCERE Context istorico-geografic şi cronologic, repere religioase şi socio-politico-economice ale civilizaţiilor antice din bazinul mediteranean.

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs

CIVILIZAŢIILE PREISTORICE - Arta rupestră - Culturi megalitice

Idem

ANTICHITATE. Reprezentări şi forme de artă. Programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcţie

Idem

ARHITECTURĂ ŞI ARTĂ ÎN ORIENTUL APROPIAT - Lumea mesopotamiană - Imperiul hitit - Civilizaţia persană

Idem

EGIPTUL Între efemerul vieţii cotidiene şi veşnicia de dincolo de moarte - Locuire

Idem

- Locuinţe - Construcţii religioase - Practice şi arhitectură funerară

LUMEA EGEEANĂ De la civilizaţia minoică la cea miceniană

Idem

GRECIA - Naşterea ordinelor de arhitectură - Templul şi sanctuarul grec - Arhitectură, peisaj şi percepţie dinamică în cultura greacă

Idem

ROMA - Civilizaţie etruscă şi moştenire greacă - Diversificarea arhitecturii - Invenţii romane în arhitectură şi construcţii

Idem

Bibliografie Obligatorie minimală: Fletcher, B. A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Mihailov, B.P., Istoria generală a Arhitecturii, vol. I şi II, Editura Artemis, 2000 Pevsner, N. An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Voiculescu, S. Istoria arhitecturii universale. Antichitatea, IAIM, Bucureşti, 1993 Suplimentară: Adameşteanu, D. Civilizaţii antice din Italia meridională, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983 Amiet, P. Antichitatea orientală, Editura Corint, 2002 Bonnard, A. Civilizaţia greacă, vol. I,II,III, Editura Ştiinţifică, 1967 Boghian, D. Începuturile istoriei omenirii, Editura Bucovina Istorică, Suceava, 2003 Cabanes, P. Mic Atlas al Antichităţii greceşti, Editura Polirom, 2001. Cartledge, P. Ancient Greece, seria Cambridge – Illustraded History, Cambridge University Press, 2002 Ceram, C.W. Secretul hitiţilor – Descoperirea unui imperiu antic, traducere Boldura Andreea, Editura Aquila ’93, 2004 Chamoux, F. Civilizaţia elenistică, vol.I,II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985 Civilizaţia greacă. Editura Meridiane, Bucureşti, 1985 Cizek, E. Istoria Romei, Editura Paideia, Bucureşti, 2002 Mentalităţi şi instituţii romane, Editura Globus, Bucureşti 1998 Curinschi-Vorona, Gh. Istoria Universală a Arhitecturii, vol.I, II, III, EdituraTehnică, 1976, 1982, 1986 Daniel, C. Cultura spirituală a Egiptului antic, Editura Cartea Românească, 1985 Arta egipteană şi civilizaţiile mediteraneene, Editura Meridiane, Bucureşti,1980 Civilizaţia sumeriană, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983 Civilizaţia asiro-babiloniană, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981 Dennis, G. Lumea etruscilor, vol.I şi II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982 Deshayes, J. Civilizaţiile Vechiului Orient, vol. I-III, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975 Fredouille, J.C. Enciclopedia civilizaţiei şi artei romane, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Glotz, G. Cetatea greacă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1992 Guidoni, E. Architettura primitiva, seria Storia dell’architettura, Editura Electa, 2002 Hannestad, N. Monumentele publice ale artei romane, Editura Meridiane, Bucureşti 1989 Matei, H.C. Enciclopedia antichităţii, Bucureşti, Editura Meronia, 1995 Miclea, I. Persepolis, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971 Mommsen, Th. Istoria romană, vol. I-IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1987-1991 Toynbee, J. M. C. The Art of the Romans, Editura Thames and Hudson, London, 1965 Vercoutter, J. Egiptul antic, Editura Corint, 2002 VIGNOLA, G.B. da Reguli ale celor cinci ordine de arhitectură, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965 Zamarovsky, V. Din tainele imperiului hitit, Editura Polirom, 2002 Facultativă: Bloch, R.; Cousin, J Roma şi destinul ei I-II, Editura Meridiane, Bucureşti 1985 Carlier, P. Secolul al IV-lea grec, Editura Teora, Bucureşti, 1998 Curinschi-Vorona, Gh. Roma, cetatea eternă, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 Drîmba, O. Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Editura Ştiinţifică, 1990 Eliade, M. Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 Ferrari, A. Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Editura Polirom, Iaşi, 2003 Gimbutas, M. Civilizaţie şi cultură, Editura Meridiane, Bucureşti, 1989 Civilizaţia marii zeiţe şi sosirea cavalerilor războinici, Editura Lucreţius, Bucureşti, 1997 Kramer, S.N. Istoria începe la Sumer, Editura Ştiinţifică, 1962 Lèvêque, P. Aventura greacă, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987 Moscati, S. Vechi imperii ale Orientului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982 Vechile civilizaţii semite, Bucuresti, Editura Meridiane, 1975 Otto, W.F. Zeii Greciei. Imaginea divinităţii în spiritualitatea greacă, Editura Humanitas, Bucureşti 1995 Piatkowski, A. O istorie a Greciei antice. Editura Albatros, București, 1988 Wald, L.; Sluşanschi, D. Introducere în studiul limbii şi culturii indo-europene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie:


• Conţinuturile sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de artă şi arhitectură şi urmăresc formarea culturii profesionale a viitorilor arhitecţi.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 % Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul - 10.6 Standard minim de performanţă

• Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată • Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs) • Cel puţin două verificări pe parcurs

Data avizării în departament 09..2015

FIŞA DISCIPLINEI

4. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii I

1.6.Programul de studii/Calificarea Licenţă

2.1. Denumirea disciplinei Istoria universală a arhitecturii şi artelor II

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor Disciplină fără seminar

2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Lucrare individuală sau în colectiv de maxim 3 studenţi 3

3.7 Total ore studiu individual 22

3.9 Total ore pe semestru 50

3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii

4.1 de curriculum • Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor I (Antichitate)

4.2 de competenţe • Cunoaşterea evoluţiei fenomenului arhitectural pe durata antichităţii

5. Condiţii

5.1. de desfăşurare a cursului • Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector; ecran de proiecţie; prize funcţionale); sală cu jaluzele. 5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Nu este cazul


C o m p • Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu istoriei arhitecturii şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională.

C o m

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul perioadei studiate.

7.2 Obiectivele specifice •Înţelegerea fenomenului arhitectural ca o rezultantă a evoluţiei cultural-artistice şi tehnologice a umanităţii, într-un context social, economic şi politic anume. 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

ARHITECTURA EVULUI MEDIU TIMPURIU

Moştenirea antichităţii romane

Arhitectura paleocreştină

Orient şi occident. Artă bizantină şi artă pre- romanică

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre:

- structura cursului;

- bibliografie;

- suportul de curs.

ARHITECTURA EVULUI MEDIU OCCIDENTAL, DUPĂ

ANUL 1000

Programe de arhitectură ale evului mediu

Arhitectura militară

Arhitectura rezidenţială

Arhitectura edificiilor publice

Idem

Arhitectura religioasă în evul mediu Idem

Clădirea de cult în perioada romanică Idem

Clădirea de cult în perioada gotică Idem

RENAŞTEREA TIMPURIE ÎN PENINSULA ITALICĂ

Proto-renaştere şi renaştere în Toscana

Filippo Brunelleschi

Leon Batista Alberti

Idem

RENAŞTEREA DE APOGEU ÎN PENINSULA ITALICĂ Idem

Bramante la Roma Idem

REŞEDINŢA NOBILIARĂ RENASCENTISTĂ Idem

MANIERISMUL ŞI RENAŞTEREA TÂRZIE ÎN PENINSULA ITALICĂ Idem

Baldasare Peruzzi

Giulio Romano

Michelangelo

RENAŞTEREA TÂRZIE

Palladio

Idem

Bibliografie

Obligatorie minimală:

Fletcher, Bannister A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Voiculescu, Sanda Istoria arhitecturii universale. Evul Mediu, IAIM, Bucureşti, 1993 Voitec-Dordea, Mira Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 Suplimentară:

Argan, Giulio Carlo Borromini. Rome, architecture baroque, Les Éditions de la Passion, Paris, 1996

L’histoire de l’art et de la ville, Les Éditions de la Passion, Paris, 1995

Barat y Altet, Javier The early middle ages from late antiquity to AD. 1000

Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea eternă, ed. tehnică, Bucureşti, 1971

Veneţia, ed. tehnică, Bucureşti, 1972

Focillon, Henri Arta occidentului. Evul mediu romanic, editura Meridiane, Bucureşti, 1974

Arta occidentului. Evul mediu gotic, editura Meridiane, Bucureşti, 1974

Kubach, Hans Erich Architecture romane, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

Laule, Ulrike Architettura del Medioevo, Gribaudo, Köln, 2004

Lavedan, Pierre Histoire de l’Urbanisme. L'urbanisme au moyen age, ed. Droz, Geneva, 1974

Histoire de l’Urbanisme. L’urbanisme à l’ époque moderne. XVIe et XVIIIe siècles, ed. Arts et Métiers Graphiques, Paris, 1982

Lazarev, Victor Originile renaşterii italiene. Protorenaşterea, ed. Meridiane, Bucureşti, 1983.

Originile renaşterii italiene. Quattrocento-ul timpuriu, ed. Meridiane, Bucureşti, 1985

Mumford, Lewis La cité à travers l’histoire, Edition du Seuil, Paris, 1964

Murray, Peter Architecture de le renaissance, Galimard/ Electa, Veneţia, 1992

The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998

Norberg-Schulz, Christian Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

Panofsky, Erwin Architecture gothique et pensée scolastique, ed. de Minuit, Paris 2000

Tafuri, Manfredo Architecture et humanisme, de la renaissance aux réformes, Dunod, Paris, 1981

Wittkower, Rudolf Les principes de l’architecture à la renaissance, Les Éditions de la Passion, Paris, 2003

* * * Théorie de l’architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003

* * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998

Facultativă

Brezeanu, S. Istoria Imperiului Bizantin, Editura Meronia, Bucureşti, 2007

Delumeau, Jean Civilizaţia renaşterii, editura Meridiane, Bucureşti, 1995

Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, Editura Ştiinţifică, 1990

Duby, Georges Arta şi societatea, editura Meridiane, Bucureşti, 1987

Erlande Brandemburg, A. Catedrala, editura Meridiane, 1993

Kaminski, Marion Venise. Art & architecture, Könemann, Bruxelles, 2000

Koch, Wilfried Comment reconnaître les styles en architecture, Solar, 1997

Munteanu, Romul Clasicism şi Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998

Vasari, Giorgio Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureşti, 1968

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Nu este cazul - -

Bibliografie


• Conţinuturile sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de artă şi arhitectură şi urmăresc formarea culturii profesionale a viitorilor arhitecţi.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 %

Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -

10.6 Standard minim de performanţă

• Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată • Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs) • Cel puţin două verificări pe parcurs

Data avizării în departament

09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

5. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

6. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei GEOMETRIE DESCRIPTIVA II – FORME ARHITECTURALE



2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu II – 2015/2016 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

7. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 14 curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 2

Examinări 7

Alte activităţi ……… 2




4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum •

4.2 de competenţe •

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Cursurile se desfasoara in sali prevazute cu echipamente de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Lucrarile practice se desfasoara in sali prevazute cu plansete


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

7.2 Obiectivele specifice • Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

8. Conţinuturi


1 Metoda rabaterii. Rabaterea planului prin triunghi de pozitie. Rabaterea planului oarecare prin urmele lui. Rabaterea planelor proiectante. Redresarea unei figure plane. Transformarea figurilor plane utilizand metodele geometriei descriptive.

Reprezentari de corpuri. Reprezentari axonometrice ale formelor arhitecturale.

Curs in format multi-media insotit de prelegere cu acces la resurse multimedia, slide-uri si suport de curs listat.

Suportul de curs este distribuit studentilor la debutul activitatii

2 .Poliedre si suprafete curbe, reprezentare, punct pe suprafata, sectiuni cu plane, determinarea poligonului sau a curbei de sectiune, adevarata marime a sectiunii, reprezentarea suprafetelor sectionate, desfasurata corpului geometric.

Intersectia unei drepte cu un corp geometric.

Comunicarea si interacţiunea cu studenţii este regulă de predare

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3. Forme poliedrale regulate. Reprezentarea corpului in situatii particulare intalnite in practica proiectarii arhitecturale. Structuri spatiale utilizate in proiectarea formelor arhitecturale in reprezentare axonometrica. Intersectii de corpuri. .

idem idem

4. Notiuni generale despre acoperisuri. Acoperisuri cu fete plane, pante egale si acelasi plan de nastere. Acoperisuri cu pante diferite. Acoperisuri denivelate.

Rezolvarea acoperisurilor in plan, vedere si reprezentare axonometrica.

idem idem

5. Rezolvarea acoperisurilor cu curte interioara si cu calcan utilizate frecvent in proiectarea de arhitectura.

idem idem

6. Suprafete utilizate in proiectarea de arhitectura. Suprafete riglate cu plan director. Scara elicoidala. Structuri reticulare.

idem idem

7. Studiul umbrelor formelor arhitecturale. idem idem

Bibliografie

- G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012,

- Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002

- Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003

- Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994

- Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975

- Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982

- Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004

- A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968

- Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005

- Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996

- Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997

- A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978

- M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980

- I. Gheorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976

- V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982

- E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992

- E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999

- Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999

- Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002

- M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996

- A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929

- E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930

- V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979


1. Metoda rabaterii. Reprezentarea unei figure plane prin metoda rabaterii Redresarea unei figure plane. Reprezentarea unui corp cu fata intr-un plan.

Studentii primesc enuntul lucrarilor si elaboreaza in sala continutul lucrarilor practice care se noteaza pe parcurs

Se desfasoara in sali prevazute cu plansete

Se folosesc instrumente de desenat

2. Sectiuni cu plane in poliedre sau suprafete curbe, adevarata marime a sectiunii si desfasurata corpului geometric studiat.

idem idem

3. Reprezentari de corpuri. Reprezentarea axonometrica a structurilor spatial utilizate in proiectarea de arhitectura. Intersectii de corpuri.

idem idem

4. Rezolvarea acoperisurilor cu fete plane, pante egale si cu acelasi plan de idem idem

nastere. Acoperisuri denivelate.

5. Acoperisuri cu curte interioara si cu calcan. Rezolvare in plan idem idem

6. Suprafete riglate cu plan director. Structuri reticulare.

Scara elicoidala

idem idem

7. Umbrele formelor arhitecturale. idem idem

Bibliografie

- G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012,

- Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002

- Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003

- Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994

- Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975

- Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982

- Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004

- A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968

- Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005

- Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996

- Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997

- A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978

- M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980

- I. Gheorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976

- V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982

- E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992

- E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999

- Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999

- Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002

- M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996

- A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929

- E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930

- V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979


• Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor

specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

• Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii. Se înregistrează frecvenţa

Se interactioneaza cu studentii

5%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea elaborarii epurelor

Se înregistrează frecvenţa si se evalueaza epura elaborata

15%

Implicarea în pregătirea elaborarii portofoliului

Se evalueaza portofoliul elaborat de student 10%


• Se evalueaza notiunile insusite de student prin lucrarile elaborate de student pe parcursul semestrului;

• Se evalueaza portofoliul elaborat de student pe parcursul semestrului.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituția de învățământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura


1.5.Ciclul de studii Licența


2.Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PERSPECTIVÂ II



2.4. Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu II – 2014/2015 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învățământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 14

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 5

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 14

Tutoriat 6

Examințri 7

Alte activități ……Pregătire mapă cu proiecte 1


3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3


4.1 de curriculum Cunoștințe de desen de observație

4.2 de competențe Utilizarea curentă a metodelor teoretice și practice


5.1. de desfășurare a cursului - Prelegerile se desfășoară pe baza expunerilor teoretice, proiecții de pe calculator, lucrări practice cu reprezentări la planșetă sau diaproiector.

5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului

- Seminariile se desfășoară în săli cu mese de lucru cu planșete.

6. Competenţele specifice acumulate Competențe profesionale

Descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din domeniul arhitecturii. • Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu desenului perspectiv si utilizarea lor adecvată în

comunicarea profesională. • Utilizarea cunostinţelor de bază din domeniu pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte specifice. • Fundamentarea teoretica corecta si adecvata a metodelor si principiilor de baza pentru rezolvarea problemelor specifice

domeniului • Identificarea conceptelor, metodelor si teoriilor pentru proiectarea de arhitectura in conditii de asistență calificată.

Colaborarea si coordonarea cu alte specialitati conexe. • Identificarea/definirea si aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de bază ale specialitatilor cu care se colaboreaza in

realizarea unui proiect de design de produs; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională. • Explicarea si interpretarea informatiilor provenind de la colaboratorii de alte specialitati. • Aplicarea unor principii si metode de bază in colaborarea cu celelalte specialitati (arhitectura, constructii, instalatii, etc) si in

supravegherea realizarii concrete a lucrarilor. • Utilizarea adecvată de criterii si metode standard de evaluare a procesului de corelare cu celelalte specialitati (arhitectura, design,

productie industriala etc) • Elaborarea de proiecte profesionale utilizand metode consacrate de conceptie si corelare cu celelalte specialitati.

Competențe transversale

• Executarea sarcinilor profesionale la nivel individual conform unor cerinţe precizate si în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională, urmând un plan de lucru prestabilit si cu îndrumare calificată

• Integrarea în cadrul unui grup de lucru pentru indeplinirea cu responsabilitate a rolului rezervat in echipa de proiectare; rezolvarea sarcinilor profesionale proprii (urmarind obiectivele stabilite), precum si dezvoltarea capacitatii de organizare, de colaborare si lucru cu colegii de echipa si cu nivelurile superioare si subordonate

• Valorificarea experiennelor profesionale si transformarea lor în dezvoltarea competenţelor și abilităţilor proprii 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea capacității de a gândi și vedea în spațiu prin utilizarea elemntelor de limbaj ale perspectivei și realizarea de reprezentări convenționale necesare modelării volumelor arhitecturale.

7.2 Obiectivele specifice • Deprinderea metodelor de transpunere din spațiul real, obiectiv, într-un spațiul perspectiv convențional a formelor arhitecturale.

• Îmbinarea metodelor geometrice de reprezentare a perspectivei cu tehnicile de randare și reprezentare tridimensională folosind umbră, culoare, anturaje.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observatii

1. Redarea unor aspecte naturale în perspectivă. Construcția umbrelor pe tablou vertical în perspectivă.

Prelegeri și proiecții de pe calculator și lucru individual la planșetă

Suportul de curs este distribuit studenților la debutul activității.

2. Lumina naturală, lumina artificială. Alegerea sursei de lumină pentru o bună reprezentare a volumelor în perspectivă.

ibidem ibidem

3. Perspectiva “aeriană” - gradarea umbrelor și a luminii în profunzime. ibidem ibidem

4. Metode de valorație folosind texturi specifice materialelor și redarea acestora în perspectivă.

ibidem ibidem

5. Scara intrinsecă a obiectelor în perspectivă, metode de redarea a adâncimii.

ibidem ibidem

6. Studiu de anturaj specific pentru perspectivele de arhitectură. ibidem ibidem 7. Corpul uman masura tuturor proporților perspective. ibidem ibidem 8. Amplasarea anturajului și tratarea acestuia în profunzime. ibidem ibidem 9. Culoarea în perspectivă - degradarea culorilor în profunzime. ibidem 10. Tehnici de randare a profunzimii prin culoare utilizând creioane colorate, acuarelă sau pastel.

ibidem ibidem

11. Reflexii pe suprafețe oglindă în perspectivă. ibidem ibidem 12. Prezentarea unei perspective de arhitectură. Compoziția, paginarea și limitarea tabloului.

ibidem ibidem

13. Efecte negative în perspectivă și eliminarea acestora. ibidem ibidem 14. Alte tipuri de reprezentări perspective. ibidem ibidem Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureăti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1-2 Construcția umbrelor volumelor de arhitectură în perspectiva pe tablou vertical la două puncte de fugă. Alegerea sursei de lumină pentru cea mai bună reprezentare a unei perspective de arhitectură.

Activitatea de seminar impune susținerea de prelegeri cu exemple practice, lucru individual la planșetă, discuții și corectură la panou.

Se recomandă studenților parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea înteracționa în timpul temelor de seminar.

3-4. Perspectiva “aeriană” - gradarea umbrei în perspectivă folosind tehnici de reprezentare a materialelor.

ibidem. ibidem.

5-6. Scara intrinsecă în perspectiva de colț cu orizont la nivelul ochilor, redarea profunzimii.

ibidem. ibidem.

7-8. Studiu de anturaje și aplicarea acestora în compoziția perspectivă de arhitectură.

ibidem. ibidem.

9-10. Culoarea în perspectiva, tehnici de redare aprofunzimii prin culoare. ibidem. ibidem.

11-12. Reflexii pe suprafețe oglindă în perspectivă. ibidem. ibidem.

13-14. Prezentarea unei perspective de arhitectură. Paginație, compoziția elementelor și limitarea tabloului.

ibidem. ibidem.

Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureăti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966


• Dezvoltarea vederii in spațiu si perfectionarea capacitatii de reprezentare a unei imagini arhitecturale în perspectivă folosind metode geometrice de construcție a formelor volumetrice spațiale.

• Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect în elaborarea proiectelor și stabilirea standardelor de comunicare vizuală la nivelul cerințelor competiționale de specialitate.

• Lucrările practice de perspectivă sunt corelate cu activitatea de la “Reprezentări” urmărind o evoluție a studentului în înțelegerea și reprezentarea formelor arhitecturale în perspectiva la mâna liberă.

• Participarea la expoziții și concursuri de specialitate aferente studenților.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegeri cu întrebări, comentarii, exemple de analiză

Se înregistrează frecvenţa şi se evaluează înțelegerea cursului prin interacţiunii cu studenții.

5%

10.5 Seminar/laborator Teme practice vor alcătui un portofoliu unde se va urmări înțelegerea problemelor

Se evaluează portofoliul cu lucrările pregătite de student la seminar.

45%

10.6 Evaloare finală Examen 50%

10.7 Standard minim de performanță • -Se evalueaza înțelegerea notiunilor insușite de studenti prin lucrari de verificare pe parcurs; • -Se evalueaza portofoliul elaborat de student pe parcursul semestrului urmărind;

- construcția și reprezentarea corectă a perspectivelor de arhitectură; - paginație, proporție, mărime pentru citirea detaliilor, reprezentare grafică; - realizarea temelor se seminar și a temelor de casă;


FIŞA DISCIPLINEI

9. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD III

2.2. Codul disciplinei CAD III



2.5. Anul de studiu

II 2.6.Semestrul

I 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15








5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

•

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului ARCHICAD 16, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

• Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice •Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne. •Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software ARCHICAD 16 •Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/

2.PREZENTARE ȘI CONFIGURARE INTERFAȚĂ:

Unelte și ferestre de lucru, pornire ArchiCAD 16, deschidere proiect, prezentare proiecte ArchiCAD.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului ArchiCAD 16 pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3.CONFIGURARE SI SALVARE ARCHICAD 16

Instrumentul navigare : Navigator şi Nanigator Preview

Project Map, View Sets, Ferestrele AchiCAD, Fereastra 3D,Paleta de navigare 3D, Paletele ArchiCAD

Casetele de unelte pentru setarea uneltelor

Caseta de coordonate şi explorarea ei

Menubar şi meniurile contextuale

Idem Idem

4.UNELTE ÎN ARCHICAD 16

Generalităti cu privire la unelte de lucru.

Setările pentru pereţi, grinzi stalpi uși fereste etc. și salvare lor în favorite.

Amplasarea ferestrelor şi uşilor utilizând : punctul de centru,diviziunile, o dimensiune, limitele de reper

Crearea de forme neregulate.

Idem Idem

5.PLANURI ȘI PERSPECTIVE SALVATE CU ARCHICAD 16

Definirea acoperişului, instrumentul şi setările pentru acoperiş . Idem Idem

Salvare perspective randate.

Paginare și plotare.

6. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ

RIDICARE 3D Mosaic HOUSE JAPAN

Ridicarea 3d un exemplu din arhitectura contemporană

Idem Idem


RIDICARE 3D Mosaic HOUSE JAPAN

SALVARE PLANURI, FAȚADE ȘI SECTINI

RANDARE 3D IN ARLANTIS STUDIO 4

Idem Idem

Bibliografie

Obligatorie minimală

http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/ Ghiduri interactive de Training: Esential ArchiCad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructive

Suplimentară

http://www.graphisoft.com/education/training_guides/

Facultativă

http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1.

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect.

Familiarizarea studentilor cu programul ArchiCad prin ridicarea 3D un exemplu de proiect- locuință minimală P+1-(exemple din arhitectura contemporană)

Se parcurge exercițiul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2.

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect.

Definire proiect nou folosind structură mape sau structură clădire.

Definire desene și planuri standard pentru H liber/etaj


Durata 2 ore

Ìdem

Ridicare 3D Parter

Exercitiul nr. 3.


Ridicare 3D Etaj 1


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 4.


Salvare sectiune si fatade


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 5.


Salvare perspectiva randată.

Plotare


Durata 2 ore

Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie


http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/

Ghiduri interactive de Training: Esential Archicad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructie Suplimentară

http://www.graphisoft.com/education/training_guides/

Facultativă

http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html

Documentatie pentru studenti


•

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%


• Examinare curs: Nota minima 5 • Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

10. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD IV

2.2. Codul disciplinei CAD IV



2.5. Anul de studiu

II 2.6.Semestrul

I 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15








5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

•

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului AutoCAD Architecture 2010, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

• Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice •Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne. •Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software AutoCAD Architecture 2010

Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/

AutoCAD Architecture 2010

2.PREZENTARE ȘI CONFIGURARE INTERFAȚĂ:

Ribbon Tabs and Panels : Home,Insert,Annotate, Render, Solid, Parametric, View, Manage

Tools and tools palettes : Project browser, Project navigator, Tools Palettes, Properties

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD Architecture 2010, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3.DEFINIREA GEOMETRIEI 3D

Generalităti cu privire la elementul de construcţii.

Instrumentele şi setările pentru pereţi, grinzi, stâlpi, scări.

Crearea de forme neregulate,desenare pereţi curbi

Crearea unei forme 3D

Idem Idem

4. CREAREA FORMELOR

Relaţiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj la altul

Definirea planseului şi desenarea lui, creare de goluri în zona scărilor sau supantelor.

Adăugarea pereţilor interiori, stâlpi grinzi.

Creare pereți cu forme diferite.

Idem Idem

5. PERSPECTIVE, RANDĂRI ȘI PLOTARE CU AutoCAD Architecture 2010

Definirea acoperişului.

Salvare perspective randate.

Paginare și plotare.

Idem Idem


RIDICARE 3D -CASĂ MINIMALĂ



POSIBILITĂȚI SALVARE FIȘIER PENTRU RANDARE 3D ÎN Autodesk 3ds Max design3

Idem Idem

7. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ Idem Idem

RIDICARE 3D-CASĂ MINIMALĂ



POSIBILITĂȚI SALVARE FIȘIER PENTRU RANDARE 3D ÎN Autodesk 3ds Max design3

Bibliografie


http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials – English metric :aca_tutorial_documents_m.zip Suplimentară http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials – English metric :aca_tutorial_datasets_m.zip Facultativă http://images.autodesk.com/adsk/files/autocad_architecture_2010_user_s_guide.pdf


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD Architecture 2010 pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1.

Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor începe redactarea unui proiect.

Familiarizarea studentilor cu programul AutoCAD Architecture 2010 prin ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura contemporană)


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2.

Folosind panuri sectiuni și fațade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect.

Definire proiect nou folosind project browser.

Definire desene și planuri standard pentru H liber/etaj

Ridicare 3D Parter


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 3.


Ridicare 3D Etaj 1


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 4.



Durata 2 ore

Ìdem

Salvare sectiune si fatade.

Exercitiul nr. 5.


Salvare perspectiva randată.

Plotare planuri.


Durata 2 ore

Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie


Curs lect.dr.Terzi Mirela Lucia http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html

Suplimentară

Facultativă

Documentatie pentru studenti


•

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%



09.2015

FIŞA DE DISCIPLINĂ

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii Studii universitare

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei CONSTRUCTII SI TEHNOLOGII

Elemente de construcții și arhitectură I

2.2. Codul disciplinei


2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 5





4.1 de curriculum Cunoştinţe tehnice de realizare a construcţiilor din diverse materiale.

4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice privind realizarea construcţiilor.


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi cu echipament de prezentare grafică – schiţe şi desene.


-


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Operarea cu concepte fundamentale în domeniul tehnic.

Corelarea principiilor tehnice cu înţelegerea structural-arhitecturală..

Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniul tehnic.

Analiza critic-constructivă a relaţiilor dintre structură şi materialele din care este realizată.

Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de tehnici şi tehnologii istorice şi contemporane. Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice exercitării profesiei de arhitect. Însuşirea unor aptitudini complexe de învăţare. Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului arhitectural.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea meseriei de arhitect şi rolul creator al acestuia în societate, în contextul dezvoltării durabile. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc., asociate domeniului arhitecturii moderne.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre spaţiul construit şi conformarea sa, arhitecturală, structurală şi tehnologică.

8. Conţinuturi


Elemente constructive şi solicitări mecanice principale – fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi, planşee, elemente de acoperire.

Prelegerea cu desene şi proiecţii, expunerea, dialogul şi conversaţia.

Interacţiunea cu studenţii este

Număr de ore: 4

Fundaţii – fundaţii izolate, fundaţii continue, fundaţii radier general şi cuvă. Solicitări mecanice. Detalii de execuţie

dezvoltată prin predare şi dialog.

Număr de ore: 2

Pereţi – portanţi, neportanţi, autoportanţi.

Solicitări mecanice. Materiale şi tehnici de execuţie.

Număr de ore: 4

Stâlpi şi grinzi – definiţii şi solicitări mecanice în stâlpi şi grinzi.

Materiale şi tehnici de realizare. Detalii de execuţie.

Număr de ore: 4

Planşee – definiţii şi solicitări mecanice.

Materiale, tehnici de construcţie şi detalii de execuţie.

Număr de ore: 4

Sructuri boltite, arce şi bolţi. Structuri istorice şi structuri moderne.

Materiale, tehnici de construcţie şi detalii de execuţie.

Număr de ore: 4

Structuri speciale, structuri pe cabluri şi gonflabile.

Tendinţe actuale în arhitectură.

Număr de ore: 2

Structuri metalice şi pereţi uşori de închidere. Pereţi cortină pe strucutri uşoare.

Număr de ore: 4


- - -

Bibliografie

ACOCELLA, Alfonso, L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999. BENNETT, David, Exploring Concrete Architecture; Tone, Texture, Form, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2001. BRATU, Crenguţa, Tradiţional-contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2002. CHING, Francis, Building construction illustrated, Van Nostrand Reinhold, New York,1991. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e terra cruda, Arch. e terra cotta, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e legno, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Architettura e pietra, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e metallo, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e vetro, Università della Svizzera italiana, 2002. HARDT, Dorian, Proiectarea detaliilor de construcţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1973. HART, Franz, Kunst und Technik der Wölbung, Verlag Georg D.W.Kallwey, Münich, 1965. HERZOG, Thomas; LANG, Werner; KRIPPNER, Roland, Façade Construction Manual, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2004. HERZOG, Thomas; NATTERER, Julius; SCHWEITZER, Roland; VOLZ, Michael; WINTER, Wolfgang, Timber Construction Manual, Birkhäuser, Basel,

Switzerland, 2004. HINDRICHS, Dirk V.; HEUSLER, Winfried, Façade Building envelopes for the 21th. Century, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2004. KIND, Barkauskas Friedbert; BRANDT, Jörg; KAUHSEN, Bruno; POLONYI, Stefan, Concrete Construction Manual, Birkhäuser,Basel, Switzerland, 2002. LYALL, Sutherland, Masters of Structure. Engineering Today’s Innovative Buildings, Laurance King Publishing Ltd., Anglia, 2002.

MEYER-BOHE, Walter, Innenausbau. Trennwände. Montagedecken, Verlagsanstalt Al. Koch Gmbh., Stuttgart, 1975. MOISESCU, Anton; SĂFTOIU, Eleodor, Betonul în arhitectură,Editura Tehnică, Bucureşti, 1964. PFEIFER, Günter; RAMCKE, Rolf; ACHTZIGER, Joachim; ZILCH, Konrad, Masonry Construction Manual, Birkhäuser, Basel,Switzerland, 2001. PRAGER, Emil, Betonul armat în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1979. SALVADORI, Mario, Construcţii. Lupta împotriva gravitaţiei, Editura Albatros, Bucureşti, 1983. SALVADORI, Mario, Mesajul structurilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991. SIEGEL, Curt, Forme structurale ale arhitecturii moderne, Editura Tehnică, Bucureşti, 1968. SCHULITZ, Helmut C.; SOBEK, Werner; HABERMANN, Karl J., HABERMANN, Karl J., Steel Construction Manual, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2000. SCHUNCK, Eberhard; OSTER, Hans Jochen; BARTHEL, Reiner; KIESSEL, Kurt, Roof Construction Manual, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2003. SMIGELSCHI, M. ş.a., Proiectarea faţadelor cu elemente prefabricate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982. STADE, Franz, Die Holz Konstructionen, Verlag von Moritz Schäfer, Leipzig, 1904.

VAN HINTE, Ed., Material World. Innovative structures and finishes for interiors, Frame - Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2003. WERNER, Eberhard, Bauen in Holz und Stein, VEB Verlag Technik, Berlin, 1953. WIGGINTON, Michael, Glass in architecture, Phaidon Press Ltd., London, 2004.


Cursul este un suport teoretic pentru înţelegerea conformării structurale a construcţiilor istorice şi moderne.

Prin conţinuturile propuse, cursul vine în întâmpinarea cerinţelor proiectării raţionale şi economice în vederea formării tânărului arhitect.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Prezenţa la cel puţin jumătate dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - -

10.5 Evaluare finală Examen scris. Răspunsurile sunt sub formă de text şi/sau desen.

80%


Capacitatea de a diferenţia variatele tipuri de structuri, materialele din care sunt realizate şi modul de conformare spaţial-volumetric a structurii.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Finisaje și tehnologia finisajelor (finisaje de interior) 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II-2014/2015 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 4 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 86 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Materiale de construcții și finisaje, Construcții și tehnologii 4.2 de competenţe • Desen tehnic 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în sală dotată cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfășoară în ateliere de lucru specifice activității de proiectare, mobilate corespunzător.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Rezolvarea problelemlor de trecere a proiectului de arhitectură de la nivel de concept la detaliu caracteristic • Aplicarea cunoștințelor acumulate și adaptarea conceptelor de studiu la situații concrete rezultate din necesitatea rezolvării practice a unor

probleme ancorate în realitate • Compunerea și armonizarea întregului ansamblu în conformitate cu întreaga gândire a proiectului-concept • Analizarea și rezolvarea punctelor cheie și a zonelor de conflict în cadrul ansamblului • Conceperea strategiei de abordare a rezolvării interdisciplinare în punerea în aplicare a proiectului

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Dezvoltarea abilităților de comunicare cu producătorii și comercianții produselor caracteristice în vederea rezolvărilor de detaliu a unor

probleme specifice; • Ințelegerea mecanismului de lucru în echipă și de integrare multidisciplinară a proiectului de arhitectură.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoşterea principiilor privind rezolvarea de detaliu a subansamblurilor constitutive ale unui

edificiu. Alegerea şi adaptarea tipului de detaliu potrivit diferitelor situaţii care apar în procesul de proiectare.

7.2 Obiectivele specifice • Utilizarea materialelor de finisaj adecvate funcţiunii, rezistenţei la uzură, agresiunii factorilor fizico-chimici şi biologici, în raport cu poziţia şi solicitarea finisajelor în cadrul construcţiei.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de predare și a instrumentelor de lucru, a cerințelor de evaluare pe parcurs și la finalul semestrului. Prezentarea bibliografiei și a competențelor ce trebuie împrospătate în vederea unei înțelegeri integrale a materialului prezentat.

Cursuri şi sinteze teoretice însoţite de proiecţii. Prezentări de materiale de finisaje şi tehnologii noi utilizate în arhitectura contemporană.

Vizite la expoziţii şi târguri de materiale de construcţii. Vizite pe şantiere, urmărind înţelegerea modului de realizare concretă a finisajelor.

SCĂRI, PARAPETE, BALUSTRADE Calculul şi geometria scărilor, tipuri, structură, finisarea treptelor, posibilităţi decorative, rezistenţa la uzură; Condiţii de protecţie, montanţi şi mâini curente; Parapete – parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane etc. Balustrade – alcătuiri de principiu, fixare, posibilităţi decorative.

4 prelegeri

PARDOSELI Funcţiuni, alcătuire, clasificare; Racordarea pardoselilor cu suprafeţele verticale; Pardoseli calde şi pardoseli reci; Pardoseli cu fonoizolaţie, termoizolaţie şi hidroizolaţie; Rosturi de tasare şi dilatare la pardoseli; Străpungeri prin pardoseli; Pardoseli exterioare – logii, balcoane, terase, trotuare, suprafeţe carosabile.

4 prelegeri

FINISAJE LA PEREŢI ŞI TAVANE Finisaje aparente – zidării şi betoane;

5 prelegeri

Finisaje umede în straturi – tencuieli şi tencuieli speciale; Placaje umede din piatră naturală şi materiale ceramice; Placaje uscate – lambriuri, tavane suspendate; Profile decorative la interior – profile trase şi profile prefabricate; Racordarea finisajelor la goluri – solbancuri, glafuri, măşti pentru radiatoare; Pereţi luminoşi din elemente de sticlă. Bibliografie: ACOCELLA, A. - Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 ACOCELLA, A - L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 BRATU, C.D. Tradiţional-contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Editura UIM, 2002 Colectiv Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001 HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnică, 1974 PEŞTIŞANU, C. - Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979 WERNER, E. Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 - *** Manualul arhitectului - Versiunea italiană, Milano, 1998 - *** Cataloage, Normative, Standarde şi prospecte de firmă, Knauf , Tegola, Alucobond, Bramac , Porotherm, Velux Colecția revistei Detail 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Metode de blansare a scărilor Elaborarea unei teme de lucru pentru

fiecare subiect în parte. Studenții lucrează sub îndrumare în sala de seminar. Predau lucrarea la sfârșitul fiecărei ore sau la data menționată în temă.

Întoarcerea scării cu 1800 la podest Idem Idem Finisarea scărilor cu structura din beton armat, lemn şi metal; parapete, balustrade

Idem Idem

Racordarea a două pardoseli interioare Idem Idem Trotuare, carosabile, parcări Idem Idem Finisarea pereţilor, lambriuri şi tavane suspendate Idem Idem Bibliografie: Aceleași titluri ca și în cazul cursului, completate cu informații caracteristice fiecărei teme de seminar, adunate în fișe documentare de către fiecare student. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Colaborarea cu principalii producători sau comercianți de produse specifice, în vederea înțelegerii tehnologiei de fabricare și de utilizare a diferitelor produse pentru finisaje. Aducerea la zi a informațiilor pentru viitorii utilizatori ai produselor – studenții arhitecți.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen final scris – subiect compus în directă

legătură cu materialul predat și cu temele rezolvate la seminar

50 %

10.5 Seminar/laborator Lucrări pe subiecte date, realizate sub îndrumare sau cu documentare proprie, notate pe parcusul

semestrului

50%

10.6 Standard minim de performanţă • Elaborarea unor detalii caracteristice ansamblurilor constructive studiate, corelate intre ele si raspunzand unei cerinte de tema.


FISA DISCIPLINEI

11. Informaţii privind programul academic 1.1.Institutul de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departmentul Arhitectură 1.4.Domeniu Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă + master integrat 1.6.Program/Calificare Arhitectură 2. Information concerning the course subject 2.1. Denumirea subiectului Urbanism si Echiparea Localitatilor I ( Bazele proiectării urbanistice ) 2.2. Codul subiectului DF 2.3. Organizatorul cursului 2.4.Organizatorul seminarului - 2.5. Anuk de studiu II 2015-2016 2.6.Semestrul IV. 2.7. Tipul evaluării ES 2.8. Tipul cursului O 3. Timp estimat (ore pe semestru) de predare/activităţi de învăţare 3.1 No. ore/săptpmână 2 3.2 din care ore de curs 2 3.3 din care ore de seminar - 3.4 Total ore in curriculum 28 3.5 din care ore de curs 28 3.6 din care ore de seminar: - Distribuţia timpului de predare/învăţare hours Studierea cursului, bibliografie şi note de curs 14 Studiu suplimentar în bibliotecă, pe platformă electronică, studiu pe teren 4 Pregătirea seminariilor/laboratoare, sarcini pt. acasă, articole, portofoliu, eseuri 4 Meditaţii 2 Examinări 2 Alte……… 3.7 Total ore de studiu individual 26 3.9 Total ore/semestru 54 3.10 Număr credite 2 4. Condiţii prealabile (dacă este relevant) 4.1 legate de curriculum • 4.2 legate de competenţă • 5. Amenajări şi echipări (where relevant) 5.1. pentru curs - Cursurile au loc în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia 5.2. pentru seminar/lab - Aplicaţii practice de analiză morfologică în ţesutul urban 6. Competenţe dobândite în timpul/după curs

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

- Dobândirea cunoştinţelor de bază în realizarea de proiecte de arhitectură în context urban (clădiri noi, inserţii, reconversii ale clădirilor

existente); - Dobândirea cunoştinţelor de bază în dezvoltarea urbană: crearea / modernizarea /extinderea ţesutului urban

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- Cunoaşterea legislaţiei aferente: în scopul concilierii dreptului de proprietate privată cu interesele comunităţii

7. Obiectivele cursului (rezultate din matricea competenţelor specifice) 7.1 Scopul cursului - Formarea unor arhitecţi cu profil professional complex

- Punerea bazelor pentru o proiectare de arhitectură în concordanţă cu cerinţele modern ale dezvoltării urbane şi prevederile cadrului legal existent.

7.2 Obiectivele cursului - Dobândirea instrumentelor specifice necesare pentru analizarea proiectului de arhitectură în context urban - Inţelegerea dezvoltîrii morfologice a ţesutului urban

8. Conţinut 8.1 Curs Teaching methods Observations 8.I. INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA URBANISTICĂ (I si II) :

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentations;

MATERIALE DIDACTICE: Note de curs; Proiecție digitală;

- rolul urbaniştilor in planificarea spatiala. - o trecere în revistă a dezvoltării urbane – de la oraşul modern la oraşul contemporan; - caracteristicile proiectării urbanistice; multidisciplinaritate si interdisciplinaritate; - planificarea şi proiectarea urbanistică – o muncă în echipă.

Interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

scheme; selecții teoretice. e-mail titular de curs: [email protected]

8.II. ANALIZĂ URBANĂ – structură, ţesut urban, morfologie (I, II si III) : - teorii cu privire la structura urbană; - forma urbana; - peisaj urban; - ţesutul urban – parcelare/reparcelare.

Idem.

Idem. Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale.

8.III. MORFOLOGIA URBANĂ CA METODĂ DE ANALIZĂ (I, II si III) : - macro-forme – morfogeneză şi control – o abordare globală ; - morfologia urbană ca metodă de analiză – instrumente specifice ; - locuirea în structura urbană – tipologii de locuire.

Idem. Aplicaţii practice de analiză morfologică.

Idem. Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale. Studenţii predau aplicaţiile.

8.IV. CACDRUL LEGISLATIV AL PROIECTĂRII ŞI PLANIFICĂRII URBANE (I, II, III, IV) - principalele funcţiuni ale cadrului legislativ; - rolul legislaţiei din domeniu în noul context din România; - principalul cadru legislativ – caracterul coerent al reglementărilor – ierarhia documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; - Regulamentul General de Urbanism; - Regulamentul Local de Urbanism; - regimul juridic al terenurilor; - principalii indicatori de folosinţă a terenului.

Idem.

Idem. Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale.

8.V. METODE MODERNE DE CREARE A NOI ŢESUTURI URBANE (I si II) - parcelare / reparcelare în ţesuturile urbane existente şi pe terenuri libere – concepţia generală, consecinţe sociale şi financiare - mari proiecte urbane în Europa (studii de caz)

Idem Idem. Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale. Dezbateri

Bibliografie Bibliografie obligatorie:

1. BERZA, V.M. (2015), Urbanism si Echiparea Localitatilor (I), curs digital, Facultatea de Arhitectură - Universitea Spiru Haret, București. 2. BERZA, V.M. (2008), Risc și dinamică urbană, Ed. Universitară ”Ion Mincu”, București. 3. ALLAIN, R.: Morphologie urbaine, Armand Colin, 2005 4. BOURDAIN, A. Coord.: Les regles du jeu urbain, Descartes &Cie, 2006 5. BUBULETE, D. (sef de proiect): Ghid privind aplicarea reglementarilor de ocupare si utilizare a terenului intravilan prin relationarea instrumentelor

urbanistice – reglementare tehnica. Urbanproiect, 2002 6. BUERKLIN, Th., PETEREK, M.: Morphologie urbaine, Birkhauser, Basel, Boston, Berlin, 2008

Bibliografie recomandata: AYMERICH, C. et al. : Archittetura di base, Alinea, 2007 BAILLY, A.S.: L’organisation urbaine – theories et modeles, Centre de recherche d’urbanisme, 1978, ed.3 CLERC, D., MANGIN, G., VOUILLOT, H.: Pour un nouvel urbanisme, Adels, 2008 INGALLINA, P.: Le projet urbain, PUF, 2008(ed. 3-a) JAILLET, M.Cr.: Peut-on parler de secession a propos des villes europeennes?. In La nouvelle question urbaine 1999/2000 KOSTOF, Spiro: The city shaped. Urban patterns and meanings through history. Bulfinch, Press Book, Little, Brown and Company, 1992 LACAZE, J.P.: Les methodes de l’urbanisme, PUF, 2007 (ed. 4-a) LUKOVICS, T.: A posztmodern kor varosepiteszetenek kihivasai. Urbanisztika, 1997 MANGIN, D.: PANERAI, Ph.: Projet urbain. Paranthese, 2004 MERLIN, P.: L’urbanisme, PUF, 2009 (ed. 8-a) MINISTERE de l’ENVIRONNEMENT: Guide techniques des lotissements – l’espace collectif, Service technique de l’urbanisme, 1978 PANERAI, Ph., DEPAULE, J.Ch., DEMORGON, M.: Analyse urbaine, Paranthese, 2005 SHORT, J.R.: The urban order. An introduction to cities, culture and power. Blackwell, 1996 RONCAYOLO, M.: Lectures des villes. Paranthese, 2000 SECCHI, B.: Premiere lecon d’urbanisme, Paranthese, 2006 SIEVERTS, Th.: Entre-ville, une lecture de la Zwischenstadt, Paranthese, 2004 URBANPROIECT: Densitatea constructiilor in cadrul zonelor de locuit, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998 URBANPROIECT: Parcelari-reparcelari, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998 9. Relevanţa cursului pentru comunitatea epistemică, asociaţiile profesionale şi angajatorii reprezentativi în domenii semnificative pentru program Conţinutul cursului are o relevanţă deosebită acţiunile şi preocupările actuale de remodelare şi revitalizare a oraşelor (atât în Europa, cât şi în SUA). Problematica abordată este de asemenea relevant ă pentru dezbaterile profesionale şi instituţionale, opunând conceptele de “oraş compact” şi “dispersie urbană”.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs • Prezență - 1 punct / curs

• Răspuns corect test săptămânal - 1 punct / test

Evaluare la finalul fiecărui curs - teste și prezență

28%

• Contribuţii personale în timpul cursului Evaluare la finalul fiecărui curs. Bonus +10% punctaj la verificarea pe parcurs (testele de la finalul fiecarui curs,

aplicatia practica si referatul). • Aplicatie practica Respectarea cerintelor. 15%

• Titlul - din Bibliografia obligatorie • Respectarea cerințelor afișate

Referat 25%

Răspunsuri corecte / 2 Bilete extrase Colocviu 32% 10.5 Seminar/laborator - - -

- - - 10.6 Standard minim de performanţă

• Frecvenţa de 50% la cursuri si acumularea unui punctaj de minim 50% (34 puncte) din verificarea pe parcurs (testele de la finalul fiecarui curs, aplicatia practica si referatul).

Data aprobării Departam. .09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Bucureşti 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limbi moderne (curs practic) III 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2 / 2013 2014 2.6.Semestrul 3 2.7. Tipul de

evaluare Sumativă (ex. scris)

2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 Din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat - Examinări 2 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 72 3.10 Număr de credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Parcurgerea activităţilor de curs şi seminar de limba engleză din anul I de studiu 4.2 de competenţe Însuşirea competenţelor / cunoştinţelor predate în cadrul cursului şi seminarului de limba engleză din anul I de studiu

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului practic

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului • Seminarul se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili:

- să înţeleagă un text de specialitate scris în limba engleză (din reviste, lucrări de specialitate); - să realizeze o comunicare eficientă în scris în limba engleză, într-un mediu profesional (corespondenţă cu beneficiarul, cu membrii echipei de

lucru); - să realizeze o comunicare orală eficientă în limba engleză într-un mediu profesional (dialog, prezentare / expunere); - să utilizeze în mod adecvat diferite structuri morfologice (nouns as adjectives, connectors) şi sintactice (simple / compound / complex

sentences, word order, emphasis, reported speech); - să identifice şi să utilizeze în mod adecvat terminologia de specialitate prezentată în cadrul cursului.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale


• Să stăpânească tehnicile de lucru cu instrumente auxiliare (glosare, dicţionare bilingve şi monolingve de specialitate din domeniul

arhitecturii); • Să conştientizarea importanţa însuşirii unei limbi străine ca valoare adăugată la cunoştinţele de specialitate pe care le vor acumula pe

parcursul celor şase ani de studiu; • Să conştientizeze importanţa căutării, cercetării proprii legate de învăţare; • Să conştientizeze importanţa însuşirii limbii engleze ca instrument de acces la cunoştinţe de specialitate din domeniul pe care îl studiază.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Familarizarea studenţilor cu terminologia de specialitate din domeniul arhitecturii precum şi

adaptarea la cerinţele lingvistice şi culturale impuse la locul de muncă (în echipe internaţionale). 7.2 Obiectivele specifice o Aprofundarea structurilor sintactice ale limbii engleze;

o dezvoltarea competenţelor specifice: citire, ascultare, exprimare orală şi scrisă; o dezvoltarea unui vocabular de specialitate în domeniul arhitecturii; o deprinderea activităţii de documentare în limba engleză.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Tema nr. 1. Architecture of Antiquity 1.1. Lead in 1.2. Reading Objective: Back to the Roots 1.3. Vocabulary: specialized terminology 1.4. Grammar: sentences 1.5. Language in Use: describe a famous building of Antiquity

Interacţiunea cu studenţii este regula de predare. Cursurile se bazează pe prezentări PowerPoint şi multimedia atât din partea cadrului didactic cât şi din partea studenţilor.

Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare curs sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat: 1 curs (2h)

Tema nr. 2: Architecture of the Modern World 2.1. Lead in 2.1. Reading Objective: Famous Buildings of the Modern World 2.3. Vocabulary: specialized terminology 2.4. Grammar: Word Order. Emphasis 2.5. Language in Use: debate – to build or to renovate?

Idem

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul cursului practic. Timp alocat: 1 curs (2h)

Tema nr. 3: Building Materials 3.1. Lead in 3.2. Reading Objective: Innovative Building Materials 3.3. Vocabulary: specialized terminology 3.4. Grammar: Negations and questions 3.5. Language in Use: comparing building materials. Offering advice.

Idem Idem

Tema nr. 4: The Parts of a Building 4.1. Lead in 4.2. Reading Objective: What’s in a Building? 4.3. Vocabulary: specialized terminology 4.4. Grammar:Reporting (1)

Idem Idem

4.5. Language in Use: making a presentation of a project Tema nr. 5: Architectural Drawing 5.1. Lead in 5.2. Reading Objective: From a Drawing to the Dream House 5.3. Vocabulary: specialized terminology 5.4. Grammar: Reporting (2) 5.5. Language in Use: debate – dealing with difficult beneficiaries / clients

Idem Idem

Tema nr. 6: Famous Architects of the World 6.1. Lead in 6.2. Reading Objective: Casa Mila 6.3. Vocabulary: specialized terminology 6.4. Grammar: Connectors 6.5. Language in Use: oral presentation – an architect that I admire

Idem Idem

Tema nr. 7: The Architecture of the Future 7.1. Lead in 7.2. Reading Objective: Dragonfly – the building of the future 7.3. Vocabulary: specialized terminology 7.4. Grammar: The Genitive. Nouns used as Adjectives 7.5. Language in Use: debate – how will cities / Bucharest look like 50 years from now on?

Idem Idem

Bibliografie : Chirimbu M.A., English for Architecture – course for 2nd year students, note de curs distribuite studenţilor la începutul fiecărui semestru, în curs de tipărire. Vince, M., Emerson, P., Advanced Language Practice, McMillan, 2006 Yule, G., Oxford Practice Grammar. Advanced, Oxford university Press, 2010 Harris, C.M., Dictionary of Architecture and Construction, McGraw Hill, 2006 Davies, N., Jokiniemi, E., Dictionary of Architecture and Building Construction, Elsevier Architectural Press, 2008. 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii Tema nr. 1. Architecture of Antiquity Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 1.3.Vocabulary: specialized terminology 1.4.Grammar: sentences 1.5.Language in Use: describe a famous building of Antiquity

Rezolvarea unor aplicaţii practice, prezentări ale rezultatelor activităţii individuale şi în echipă de către studenţi (eseuri, traduceri, aspecte de civilizaţie, etc) sub formă de expuneri scrise şi orale (PowerPoint), dezbateri.

Suportul de seminar este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare seminar sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 2: Architecture of the Modern World Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 2.3. Vocabulary: specialized terminology 2.4. Grammar: Word Order. Emphasis 2.5. Language in Use: debate – to build or to renovate?

Idem

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabil a materialelor distribuite în cadrul cursului / însuşirea cunoştinţelor la care face referire cursul aferent fiecărei activităţi de seminar Timpul alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 3: Building Materials Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 3.3. Vocabulary: specialized terminology 3.4. Grammar: Negations and questions 3.5. Language in Use: comparing building materials. Offering advice.

Idem Idem

Tema nr. 4: The Parts of a Building Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 4.3. Vocabulary: specialized terminology 4.4. Grammar:Reporting (1) 4.5. Language in Use: making a presentation of a project

Idem Idem

Tema nr. 5: Architectural Drawing Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 5.3. Vocabulary: specialized terminology 5.4. Grammar: Reporting (2) 5.5. Language in Use: debate – dealing with difficult beneficiaries / clients

Idem Idem

Tema nr. 6: Famous Architects of the World Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 6.3. Vocabulary: specialized terminology 6.4. Grammar: Connectors 6.5. Language in Use: oral presentation – an architect that I admire

Idem Idem

Tema nr. 7: The Architecture of the Future Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 7.3. Vocabulary: specialized terminology 7.4. Grammar: The Genitive. Nouns used as Adjectives

Idem Idem

7.5. Language in Use: debate – how will cities / Bucharest look like 50 years from now on? Bibliografie : Chirimbu M.A., English for Architecture – course for 2nd year students, note de curs distribuite studenţilor la începutul fiecărui semestru, în curs de tipărire. Vince, M., Emerson, P., Advanced Language Practice, McMillan, 2006 Yule, G., Oxford Practice Grammar. Advanced, Oxford university Press, 2010 Harris, C.M., Dictionary of Architecture and Construction, McGraw Hill, 2006 Davies, N., Jokiniemi, E., Dictionary of Architecture and Building Construction, Elsevier Architectural Press, 2008. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• participarea la prezentări / conferinţe / prelegeri susţinute în limba engleză de instituţii educaţionale partenere, profesionişti în domeniul arhitecturii şi construcţiilor

• informarea permanentă cu privire la noutăţile apărute în domeniul arhitecturii şi construcţiilor (prin intermediul publicaţiilor în limba engleză) 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Prezenţă la curs

Însuşirea cunoştinţelor predate Colocviu (test scris) 50%

10.5 Seminar/laborator Prezenţă la seminar

Participarea activă la activităţile de seminar

Rezolvarea activităţilor individuale / de echipă propuse ca teme

Permanentă, în cadrul seminarului 50%

10.6 Standard minim de performanţă • Participarea la minim 50% din numărul de cursuri, respectiv seminarii. • însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor generale din cadrul cursului (cunostinţe de gramatică, vocabular de specialitate) • rezolvarea a minim 50% din activităţile practice propuse ca teme.

Data avizării în departament: 25 09.20123

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Bucureşti 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limbi moderne (curs practic) IV 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2 / 2013-14 2.6.Semestrul 4 2.7. Tipul de

evaluare Sumativă (ex. scris)

2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 Din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat - Examinări 2 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 72 3.10 Număr de credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Parcurgerea activităţilor de curs şi seminar de limba engleză din anul I de studiu şi anul II, semestrul I. 4.2 de competenţe Însuşirea competenţelor / cunoştinţelor predate în cadrul cursului şi seminarului de limba engleză din anul I de studiu şi anul

II, semestrul I. 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului practic

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului • Seminarul se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale


- să înţeleagă un text de specialitate scris în limba engleză (din reviste, lucrări de specialitate); - să realizeze o comunicare eficientă în scris în limba engleză, într-un mediu profesional (corespondenţă cu beneficiarul, cu membrii echipei de

lucru); - să realizeze o comunicare orală eficientă în limba engleză într-un mediu profesional (dialog, prezentare / expunere); - să utilizeze în mod adecvat diferite structuri sintactice (the subjunctive, the conditional, noun clauses, relative clauses, adverbial clauses); - să identifice şi să utilizeze în mod adecvat terminologia de specialitate prezentată în cadrul cursului.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale


• Să stăpânească tehnicile de lucru cu instrumente auxiliare (glosare, dicţionare bilingve şi monolingve de specialitate din domeniul

arhitecturii); • Să conştientizarea importanţei însuşirii unei limbi străine ca valoare adăugată la cunoştinţele de specialitate pe care le vor acumula pe

parcursulul celor şase ani de studiu; • Să conştientizeze importanţa căutării, cercetării proprii legate de învăţare; • Să conştientizeze importanţa însuşirii limbii engleze ca instrument de acces la cunoştinţe de specialitate din domeniul pe care îl studiază.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Familarizarea studenţilor cu terminologia de specialitate din domeniul arhitecturii precum şi

adaptarea la cerinţele lingvistice şi culturale impuse la locul de muncă (în echipe internaţionale). 7.2 Obiectivele specifice o Aprofundarea structurilor sintactice ale limbii engleze;

o dezvoltarea competenţelor specifice: citire, ascultare, exprimare orală şi scrisă; o dezvoltarea unui vocabular de specialitate în domeniul arhitecturii; o deprinderea activităţii de documentare în limba engleză.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Tema nr. 1. What is Good Architecture 1.1. Lead in 1.2. Reading Objective: What is Good Architecture 1.3. Vocabulary: specialized terminology 1.4. Grammar: conditional clauses 1.5. Language in Use: debate – solutions for educating aesthetic

taste

Interacţiunea cu studenţii este regula de predare. Cursurile se bazează pe prezentări PowerPoint şi multimedia atât din partea cadrului didactic cât şi din partea studenţilor.

Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare curs sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs)

Timp alocat: 1 curs (2h) Tema nr. 2: Urbanism and city planning 2.1. Lead in 2.1. Reading Objective: The Lesson of Charlottenburg 2.3. Vocabulary: specialized terminology 2.4. Grammar: the subjunctive 2.5. Language in Use: debate – the role of legislation in city planning

Idem

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul cursului practic. Timp alocat: 1 curs (2h)

Tema nr. 3: Designing a House 3.1. Lead in 3.2. Reading Objective: Home, Sweet Home 3.3. Vocabulary: specialized terminology 3.4. Grammar: Noun Clauses 3.5. Language in Use: official correspondence with the beneficiary

Idem Idem

Tema nr. 4: Designing Public Buildings 4.1. Lead in 4.2. Reading Objective: The Ark – a Landmark of its Neighbourhood 4.3. Vocabulary: specialized terminology 4.4. Grammar: Relative Clauses 4.5. Language in Use: official correspondence with the building team

Idem Idem

Tema nr. 5: Interior and Object Design 5.1. Lead in 5.2. Reading Objective: The Philosophy of Living 5.3. Vocabulary: specialized terminology 5.4. Grammar: Adverbial Clauses (1) 5.5. Language in Use: debate – is there an art of inhabiting a place?

Idem Idem

Tema nr. 6: Scenery and Garden Design 6.1. Lead in 6.2. Reading Objective: A French or an English Garden? 6.3. Vocabulary: specialized terminology 6.4. Grammar: Adverbial Clauses (2) 6.5. Language in Use: debate – taming nature the European or the Oriental way?

Idem Idem

Tema nr. 7: Civil Engineering 7.1. Lead in 7.2. Reading Objective: Civil engineering – a Challenge for Architecture 7.3. Vocabulary: specialized terminology 7.4. Grammar: final revision 7.5. Language in Use: presentation of a civil engineering project that you find impressive

Idem Idem

Bibliografie : Chirimbu M.A., English for Architecture – course for 2nd year students, note de curs distribuite studenţilor la începutul fiecărui semestru, în curs de tipărire. Vince, M., Emerson, P., Advanced Language Practice, McMillan, 2006 Yule, G., Oxford Practice Grammar. Advanced, Oxford University Press, 2010 Harris, C.M., Dictionary of Architecture and Construction, McGraw Hill, 2006 Davies, N., Jokiniemi, E., Dictionary of Architecture and Building Construction, Elsevier Architectural Press, 2008. 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii Tema nr. 1. What is Good Architecture? Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 1.3. Vocabulary: specialized terminology 1.4. Grammar: conditional clauses 1.5. Language in Use: debate – solutions for educating aesthetic

taste

Rezolvarea unor aplicaţii practice, prezentări ale rezultatelor activităţii individuale şi în echipă de către studenţi (eseuri, traduceri, aspecte de civilizaţie, etc) sub formă de expuneri scrise şi orale (PowerPoint), dezbateri.

Suportul de seminar este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare seminar sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 2: Urbanism and City Planning Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 2.3. Vocabulary: specialized terminology 2.4. Grammar: the subjunctive 2.5. Language in Use: debate – the role of legislation in city planning

Idem

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabil a materialelor distribuite în cadrul cursului / însuşirea cunoştinţelor la care face referire cursul aferent fiecărei activităţi de seminar Timpul alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 3: Designing a House Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 3.3. Vocabulary: specialized terminology 3.4. Grammar: Noun Clauses 3.5. Language in Use: official correspondence with the beneficiary

Idem Idem

Tema nr. 4: Designing Public Buildings Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului:

Idem Idem

4.3. Vocabulary: specialized terminology 4.4. Grammar: Relative Clauses 4.5. Language in Use: official correspondence with the building team Tema nr. 5: Interior and Object Design Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 5.3. Vocabulary: specialized terminology 5.4. Grammar: Adverbial Clauses (1) 5.5. Language in Use: debate – is there an art of inhabiting a place?

Idem Idem

Tema nr. 6: Scenery and Garden Design Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 6.3. Vocabulary: specialized terminology 6.4. Grammar: Adverbial Clauses (2) 6.5. Language in Use: debate – taming nature the European or the Oriental way?

Idem Idem

Tema nr. 7:Civil Engineering Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 7.3. Vocabulary: specialized terminology 7.4. Grammar: final revision 7.5. Language in Use: presentation of a civil engineering project that you find impressive

Idem Idem

Bibliografie : Chirimbu M.A., English for Architecture – course for 2nd year students, note de curs distribuite studenţilor la începutul fiecărui semestru, în curs de tipărire. Vince, M., Emerson, P., Advanced Language Practice, McMillan, 2006 Yule, G., Oxford Practice Grammar. Advanced, Oxford university Press, 2010 Harris, C.M., Dictionary of Architecture and Construction, McGraw Hill, 2006 Davies, N., Jokiniemi, E., Dictionary of Architecture and Building Construction, Elsevier Architectural Press, 2008. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• participarea la prezentări / conferinţe / prelegeri susţinute în limba engleză de instituţii educaţionale partenere, profesionişti în domeniul arhitecturii şi construcţiilor

• informarea permanentă cu privire la noutăţile apărute în domeniul arhitecturii şi construcţiilor (prin intermediul publicaţiilor în limba engleză) 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Prezenţă la curs

Însuşirea cunoştinţelor predate Colocviu (test scris) 50%

10.5 Seminar/laborator Prezenţă la seminar

Participarea activă la activităţile de seminar

Rezolvarea activităţilor individuale / de echipă propuse ca teme

Permanentă, în cadrul seminarului 50%

10.6 Standard minim de performanţă • Participarea la minim 50% din numărul de cursuri, respectiv seminarii. • însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor generale din cadrul cursului (cunoştinţe de gramatică, vocabular de specialitate) • rezolvarea a minim 50% din activităţile practice propuse ca teme.

Data avizării în departament: 09.2015

fiŞa disciplinei -...

Documents